Filocalia_Optina_6

8/3/2019 Filocalia_Optina_6

1/13

Tetulburi, iarin suflet fierbemama impotriva celorlalti. Aceasta estedin cauza iubirii de sine si semetiei. Incearca sa te socotesti intotdeaum,maint:a. Dornn~ui mai rau s i mai pacatos decat top pamantenii :;;ii11acelasi tirnp roaga-te: IIDoanme, miluieste-ne pe noi, pacatosii", avandu-n,in vedere sipe tine, sipe cei asupra carora te manii , ( Cu v io s ul I oe if 9 7 )

Vezi sa nu innebunesti de mandrie si marne ... Mai bine, eumila Dornnului, rabda crestineste si calugareste, arata fetitelor un bunexe~plu, iubeste vrajmasii , si Durnnezeu ne va iubi si pe noi pacato:;; ii!(Cuoioeul Anato li e , 7, p . 2 19 )

Cunoscut este de unde provine marna. Caine le, atunci cand nu is.eda.sa~ ise iabucata decame, rupe i Iatra. Insearnna cas inoi , eus i cutine, iubim ... voisoara noastra. ~idaca cineva ne impiedica sa 0implinirnspre pofta noastra sau nu ne lasa Inpace, atunci noi, mai ales eu, latram:;;i,.~aidegraba, tlmuscam pe fratele (iarsora pe sora). Sane atintim, dar,pnvlrea asupra adevaratei pricini a raului si sa-i cunoastem lucrarea.Sa alergam spre tamaduire. Sau macar sa ne rusinam si sa fugim catrenelegiuitul cel intelept - vamesul (pe care Dornnull-a laudat). (CuoiosulAnatol ie, 7, p . 2 8 4)Teplangi cate Iupta pati rn ile: car tirea s imania! Ce e de facut cuti~e?~..Unde saf.ugimde noi insine? Rabda, T., siDornnul va ajuta, Dar sastii ca aceste patimi, adica mania sicartirea, sunt cur at diavolesti. SfantulIsaac Sirul spune ca pe eel pacatos Durnnezeu 11va rnilui daca seva diiiar pe eel car ti tor nu-l va ier ta pana nu-l va pedepsi . Pent ru aceas ta , d int~ate p~terile, smer:te-te. lar daca vei pacatui din neputinta omeneasca,ca~m~r repede ~um~aza-te si cere ier tare de la Dornnul. lar faptul c a~ellalp.sunt aspn cu tine sanu te tulbure. Asprimea pe multi i-a mantuit ,tar pogoramantul pe mult i i -a p ierdut. ~ iSfantu l loan Cura de Aur ziceca mare parte din cei ce semantuiesc se mantuiesc prin rica de gheena.(Cuviosu l Anato li e , 7, pp . 116 -117 )Pentru faptul caest ia tat derea, sigur canu tevoi Iauda, dar iti voispune in secret ca eel rau nu se caies te inu se prihaneste, i ar tu ~uferipentru aceasta, siacest fel de suferinta esteun sernn bun - un sernn caesteputinta de tamaduire. Numai sa rab~i un pic. (Cuviosu l Anato li e , 7, p . 1 27 )

. Iar acu~ ip voi zice: e pacat sa te manii pe G. sau pe oricinealtcineva. E scns negru pe alb: T o t e e l e e u ri is te p re f ra te le s d u, u e ig ii to r d e120

Fifoca/ia de la Optinaameni es t e (I loan 3: 15). Smereste-te. Prihaneste-te pe s ine, nu pe ceilalti,~entru G. si N. nu ve i da raspuns, ia r pentru tine insap neapa rat veiraspunde. (Cuviosu l Anato li e , 7, p . 2 2 0)

Unei monahii lieste nepotrivit sa se manie, i nic i sa manie pealtii. (Cuvi o su l N i eon , 8, p . 3 7 5)

I

Iar mai mult decat orice,va trebui sate feresti de manie, de cartire,dejudimantul stricator de suflet, de care sa te ~~b~veasca Domnul. eelAtotputernic si sa-p lumineze mintea, sufletul liruma spre deosebrrearaului de bine si a tuturor uneltirilor celui potrivnic. ( C uv io su l L e v, 2 4 0)

Nimeni nu trebuie sa-si dezvinovateasca iutimea prin oarecareboaUl - aceasta vine din mandrie, Iar ma ni a om ul ui , dupa cuvantulSfanh1.luiApostol lacov, nu l u er ea zi i d r ep t at ea l u i Dumnez eu (lac. 1: 20). Casanu telasi pur tat deiutime s imanie, nu trebuie sate grabesti. (CuviosulAmbrozie, 1, Partea I, p . 1 00 )

Obisnuieste-te sa nu spui nimic nici mamei, nici surorii tale, atuncicandesti indignata din cauza nedreptajii lor. Departeaza-te si, orice ti-arspune, taci. la Evanghelia si citeste, chiar daca nu vei In}ele?e I n : r u C ~clipele acelea, Pune-ji in minte sa fad to tu l pent ru Dornnul gl fa cat p~p.dupa putere . Insa te super i mai muIt d in cauza c a nu faci dupa puteriletale. Ai luat muIte asupra ta ginu vei izbandi. Putere ai putina, dar, defacut ,vrei sa faci mul te . Pent ru aceas ta i ajungi la iutime, gandind cacei lalti nu apreciaza munca gi jer tfa ta. Mai bine lucreaza dupa puterepentru Domnul si nu te mahni, atunci cand oamenii nu apreciaza. Tinedar minte canu pentru eiailucrat , cipentru Dornnul si plata s-o astepji delaDomnul, iar nu de laoameni, (Cuviosu l Ambrozi e, I, P a rt ea a I I- a, p . 1 4 )

Cand vei incepe sa bombanesti, cearta-te si zi: ce te-ai dezlantuit,ticaloaso? Cine se teme de tine? (Cuvi o su l Ambro z ie , 1, P ar ie a a I I- a, p . 7 2)lm i scrii camtre tine siN. s-a iscat 0neintelegere. Tietisepare caeas-aschirnbat mult sinu mai e cainainte, iar eii separe ca tu}i-ai schimbatati tudinea. Mai departe spui calfienumai sirareori, dar te gasete cate-oindignare puternica si iri tare. Aceasta este 0 ispita pentru voi douade la vrajmasul , care nu rabda cand se salasluieste pacea s i drago~tea

reciproca, mai ales acolo unde oamenii seingrijesc m special de nevointarugaciunii. Anume atunci vrajmasul se straduieste sa aduca mania din121


2/13


3/13

fapta randuiala tunderii si sa nu rna descurajez. Spus este: Toat !- bucurias i i s o cot ii i, f ra f ii m e l, c i in d fn mulie feluri de i sp i ie c ii d ei i (lac. 1:2). Imi adu-aminte ca pe cand inca purtam numele Nicolae, par intele Varsanufiemi-a zis urmatoarele cuvinte ca ~irugaciune: IIDoamne! Mantuieste perobul Tau acesta! Fii lui Ajutatorl Apara-l cand nu va avea nici casa, nieimasa!" (Cuvi osu l N i con , 8, pp . 275 -276 )A tu nc i v ii uo r d a p r e v oi fn necazuri, i v i i v or omort pr e ooi, i v e Ji fi

u rn fi d e t oa te n e am u ri le peniru n um ele M eu (Matei 24: 9). Acest cuvant serefera la toti crestinii , care au trait in primele veacuri ale crestinatatii ivor trai pe pamant in ult imele timpuri ale Bisericii lui Hristos, (CuviosulVarsanuf ie, 4, p . 1 5)

Prigonir il e si asuprir il e ne sunt folositoare, caci ne intaresc incredinta. (Cuviosul Nicon, 8, p. 318)Luati aminte, Colosseum-ul e daramat, dar nu este distrus.Colosseum-ul, daca tineji minte, este teatrul unde paganii sebucurau dechinurile crestinilor, unde sangele crestinilor-mucenici curgea suvoi, .. $iiadul e daramat, dar nu este distrus sivaveni t impul cand elva da destiredespre sine. Lafel siColosseum-ul, poate ca degraba iarasi va rasuna, va

fireinnoit, refacut. (Cuvi o su l Va r sanu fi e, 5, p. 115, din 27 .05 .1909)Manastirile vor fi foarte asuprite si prigonite. (.. . ) Adevarati i

cr estini se vor adaposti in bise ricute mici. ( ... ) Sa nu dea Domnul saajungem la vremurile acelea. (.. . ) Iar voi veti ajunge acele timpuri , vetifi in manastire, care indeobste vor fi sub prigoana, iar mai tarziu si Inlipsuri. (Cuoi o su i Va r sanu fi e, 5, p. 138, din 22 .12 .1909)

Noua. .. ne este greu savedem ~isa auzim despre cei eesufera faravina, insa Dumnezeu s tie mai bine decat noi cine s i ceare nevoie s icatfoc alispitelor este de trebuinta unui sau altui vas. Pit ipe pace. (CuviosulLev, 252)Nu te mira si nu te inspaimanta, Apostolul serie: ~i ioti care voi esc

cu bunii credinid a tneiui f n tr u H r is t os Iisus, g o ni ti v or f i (IITim. 3:12),dacanu de oameni, atunci de draci . $iDomnul spune: Vr ii jma ii omu lu i , c a sn i ci ilui (Matei 10: 36).Rabda totul si smereste-te, si atunci toate vor fibune ifrumoase (Cuvi osu l Ambroz i e, 23, P ar te a a I II -a , p . 7 5)

124

FiJocalia de la Opt inaTereferi mai ales la doua persoane ( ... ) care te necajesc eel maiult incalea ta din cauza zavistiei . Cesa facem dad. astfel sepetrece inca

de laineeputullumii si va continua de-a lungul anilor? Unii'se exprimadespre aceste greutap foarte sim~lu: ~ain s-a nas.eut n:an:tea lui ~be:iIsav inain tea lui laeov. Dar eel ce pn sa faca binele izbandesc panaraurma, ehiar daca I i se mtampla sa rabde I?ulte d~ Ia cei ce~e I i~es~derau. Dar iata ce mai spune Apostolul: ~O tl c a re ~ o le sc c u b ~ na c ~ ed l~ t~a v ie tu i, g on it i v or fi ( II Tim. 3: 12). Astazi nu mar avem Diocletien i -~Maximieni, insa vrajmasul gasete posibil itat i ca sa-i necajeasca pe eelbinecredinciogi prin eei slabi -inepasatori. (Cuvi o su l Ambroz ie , 23, Parteaa III-a, v 103)

MandriaTotul... vine din mandrie. Aceasta esteprincipala cauza apacatelor,relelor si necazurilor noastre. (Cuvi o su l Maca ri e, 24, Vol. 3, p p . 6 3- 6 4)Pricina ; ;i radacina tuturor i spi te lor noastre este mandria , iarramurile e i sunt inaljarea si parerea de sine, purta rea fara rusine euoamenii, umilirea si judeearea lor. Oricat ne-am stradui sa lucramvirtutile, avandu-le pe acestea, care sunt indilcar~e si impotTiv~re !a}adevoia Domnului, ele nu pot aduee nici un folos. Invajatura LUIsfanta

i insasi v iaja sunt blandete ~i smerenie , pe care ne-a - iporuncit sa l~Invatam de la Dansul, ea sa dobandim pace sufletelor noastre (d.Matei11: 29). Cauza tuturor relelor noastre este mandria, iar mijlocitoareatuturor bunatatilor - smerenia! (Cuvi o su l Maca ri e, 24, Vol. 1, p . 2 8)Mandria insa, stim cu tojii, este patima eel mai mult urata deDumnezeu, impot riva caruia trebuie sa punem smerenia lui Hris tos siintotdeauna sane socotim mai prejos decat orice faptura ... Noi - spunan?"Doamne, da-mi smerenie" - trebuie saprimim eu dragoste acele doctoriicarene sunt t rimise de la Dumnezeu spre tamadui rea atat a mandriei,catIia celorlalte pacate, iar scarbele, batjoeurile, mustrarile si supar~riledin par tea celor lalt i, toate aeestea ni se tr imi t pr in purtarea de grl Ja aDomnului pentru incercarea si indreptarea noastra. Pentru aceasta, detrebuinta este sa ne sil im a le purta pentru nimieirea mandriei sipentrupaeatel~ noastre. Atunci cand, frangandu-ni-se inima, vom descoperi

toate stricaciunile noastre, fara sa vrem nu vom mai raspunde indarat .pentru ca aeeasta este una dintre primele rautati , iar Scriptura numestenecurai pe omul mandru, (Cuvi o su l Maca ri e, 24, Vol. 6, p . 1 79 )

125


4/13

Cleveteti atunci cand zici di te-ai nascut avand mandrie, pentruc a . aceas ta nu vine de la f ire. Dumnezeu nu te-a creat mandra, dar, d inprea multa libertate, aceasta se transforma in obisnuinta, Lasa aceasta Ingrija smereniei iinva}:ade la Domnul, ca EIe bland ismerit cu inima,si vei afla odihna sufletului tau (d.Matei 11: 29). ( C uv io su l M a ca ri e, 2 4 ,Vol . 4, p. 529)Mai scrieji ca nu aflati inlauntrul vostru orgoliu simandrie sidi

aji vrea sa tip.semnele acestora. Insusi faptul ca nu vedeti aceste patimleste semn ca ele va stapanesc sufletul, invaluindu-I in intuneric si inbezna, care atat inlucrurile vazute, cat si incele gandite, va impiedica savedeti cele ce le aveti, (Cuvi o su l Maca ri e, 24, Vol. 1, p. 755)Intrebi nedumerit de ce Domnul nu-ji trimite izbavire grabnicadin cele lumesti isingur raspunzi innumele meu: "pentru mandrie";dar indata te mdreptatesti : "Dumnezeul meu, oare inain tea Ta sa rnamandresc?" s.a.m.d. Nu stiu sa-ti spun de ceDumnezeu nu ingaduie cadorinta ta sa se implineasca. [udecajile Dornnului sunt fara de numar inoua ne sunt necunoscute, msa din cader il e tale se vede ca ai mandrie ,de care nici noi nu suntem straini , doar c a 0 avem inmasuri diferite.

(Cuvi o su I Maca ri e , 24, Vol. 1, pp . 252-253)Sa st ii ca, unde e cadere - f ie s inumai eu gandul- , acolo a lucrat

intai mandria, Aceasta hidra cu sapte capete s-o biruiesti cu ajutorulluiDumnezeu. (Cuvi o su l Maca ri e, 24, Vol. 3, p. 483)Unde nu este lumina, acolo e intuneric, iar unde nu estesmerenie, acolo mandria acopera eu intunecime toata asezarea noastraDin primele tale randuri vad ca est i cons tient de faptu l ea din pricinarnandriei t ise ingaduie caderi si ispite. $iaeeasta este cu dreptate, lucruadeveri t de Sfint ii Parint i, care au pareurs si ei aceasta cale . (Cuviosul

M a ca r ie ,2 4 , V o l. 3, p. 232)Certurile si controversele eu A. se intampla probabil din nimicurisi izvodesc nu din alteeva decat d in mandrie . Calca aeest garpe prinsmerenie, pr ihani re de sine. Doar ai put in ta sa nu-ti urmezi mintea ivoia, iar aeestea sunt eele mai la indemana posibil itat i pentru izbaviree

de mandrie . Dad. t i se va tntampla sa te superi pe A. , sa nu ai incredere "in sine, sataci, sa mergi s i sa 0 int rebi pe maica N. daca fad bine atundcand te iriti - si primeste sfatul care te va tamadui, Daca vei face a~a,126

FifocaJia de la Opt inaatuncivei scapa si de frica, pentru ca aceasta vine din mandrie si slavadearUt (Cuvi o su l Maca ri e , 24, Vol. 5, v 470)

Mandria iiipseste pe oameni eel mai mult de fapte bune si deajutorullui Dumnezeu: unde nu este lumina, acolo e intuneric, iar undenueste smerenie, acolo ii face loc mandria ... (Cuvi o su l Maca ri e , 24, Vol.4 / p p . 482-483)

Trebuie sa ne smerim in toate i atunci ne va fi mai usor sadistrugem mrejele vrajmasului, pentru ca mandria poate fipricina unorlupte grele si a infrangerii noastre. (Cuvi o su l Maca ri e , 24, Vol. 4, p. 185)Mai bine este sa luptam cu neputintele noastre decat cu mandria,pentru ca, vazandu-le , ne pr ihanim sine smerim, iar daca judecam pe

altii, ne insotim eu mandria, (Cuvi o su l Maca ri e, 24/ Vol. 3, p. 82 )Impotriva mandriei sa avem amintirea pacatelor noastre, amintireasmereniei lui Hristos, sa ne socotim mai rai decat toti si sa tinem minte:f ,d. e el orm i in d ri D umn e ze u l e s l ii i mp o tr io d (I Petru 5:5). (Cuvi o su l Maca ri e,

24 , Vo l . 3, p. 38 )Sa s ti i ca aceas ta luerare nu este de 0 singura zi sau luna, ci dedurata, si e trebuincioasa bunavointa, nevointa, munea i ajutorul de

. laDumnezeu pent ru a s tarp i aceas ta radacina aducatoare de moarte(mandria),iar atunci cand aceasta va finimicita, toate ramurile patimilorsevor usca sivor cadea . .. (Cuvi o su l Maca ri e, 24, Vol. 3, p. 48 ).. lm i scr ii ca cer i de la egumena invoire ea sa locuiest i eu sora in.ceeasiehilie si c a obisnuiesti sa judeci. Pil ldin cauza asta sevor pierde".oatalucrarea si nevointele. Cei mandri nu au loe inceruri - ci in iad, cu.. Candeste-te binisor la asta. Pentru judeeare, mustrare, tinere de~,a raului sipentru mandrie, nimeni nu va fimostenitor al ImparajieiDumnezeu, si daca unul ea acesta nu se va indrepta, atunci nu vascapa de gheena focului, (Cuoiosu l l os if , 11, p. 270)

omonahie mandra, fosta colectoare, nu vrea sa primeasca cuvantul?Dumnezeu cu dansa. Sfantul loan Scararul scrie ca pe cei mandriDomnul e :. puternic sa-i tamaduiasca. De aceea, rugati-va pentru ea,Dumnezeu Insusi sa-i dea intelepciune cum stie EIsi s-o povatuiascacele de folos si mantuitoare. ( C uv io su l l os if , 7 3 )

127


5/13

Piatra cea din capul unghiului avietuirii monahicesti estesmerenj,Smerenia si ascultarea ajuta la dobandirea feluritelor virtuti, mai ales inlegatura cu cele trupesti, insa, daca este mandrie, totul e zadarnic. Estela fel cum se distrug ;;1 se nimicesc bancnotele de credit de cinci sute deruble, aruncate m foe, CMavreme se afla tn afara focului, au 0 valoarefoarte mare, dar, indata cenimeresc m foe, se transforma in serum, carenimic nu pretuieste, $i inca, omul care axe mari virtuti, dar este mandru,seaseamana cu 0corabie imensa, plina cu lucruri pretioase, dar care nuintra In port, .c~se In:aca.~ ~pele marii , AtM de mare i distrugator e pede 0 parte viciul mandriei, iar pe de a lta parte, mantuitoare smerenia,~i s pr e c in e v oi e iiu ta , f lr ii n um a i s pr e e el s me ri t g i b l an d, i e a re t rem ur ii d ee u vm te le M e le (Is. 66: 2) - zice Domnul. (Cuvi o su l Va r sanu fi e , 5, p. 3, din11.01.1908)

Nici nu putem sa ne inchipuim acel fel de mandr ie cu care staudracii inaintea lui Dumnezeu. Nici nu putem intelege cata ura au pentruDomnul ... Dum ne z eu c el or m ii nd r i l e sU i f m po tr iv ii , i ar e e lo r em er it i l e d l i h a l'(IPetru 5:5). De cenu se spune ca Dumnezeu seimpotriveste curvarilorsau invidiosilor, sau altcuiva, ci zice ca anume celor mandri? Pentru c~aceasta este 0 insusire demonica. Cel mandru, ca si cum se inrudeste eudraeuL.. (Cuvi o su l Va r sanu fi e , 5, p. 65, din 21 .08 .1908)Dupa mandrie, pasind pe urmele ei, intotdeauna vine curvia.(CuviosuZ Varsanuf ie , 5, p. 75 , d i n 26 .10 .1 908 )Pelanga celelalte pacate ale tale, Ip amintesti sa serii side mandriata nemasurata side orgoliu, pe care le socotesti cauza tuturor scarbelor ~inecazurilor tale sufletesti si trupesti, pentru ca Domnul celor mandri Iesta impotriva, iar celor smeriti leda har. Aducandu-ti aminte de mandriata ne.marginita, ~ar:u telauzi cu aceasta, cis-olepezi de pe umerii tai eapeo haina netrebuincioasa. Straduieste-te sa te imbraci in haina smereniei,care va acoperi goliciunea ta suf leteasca s i va aduce bucurie s i vesel iesufletului. ( C uv io s uI L e v, 1 8 4)Pentru cane simtim datori fata de Dumnezeu, nu trebuie safugimde mu~trari ;;ijigniri, ciprin aeestea ni sevor plati datoriile sieu aplicareaacestui pansament se va tamadui 0boala grava a sufletu lui - mandria - ,eu ajutorul lui Dumnezeu. ( C uv io s ul L e v, 1 6 1)

128

Filoca/ia de la Opt inaSe vede ea mai ai in tine duhul mandrie i, ca re se impotrivestaSU1ereniei.Cel smerit, insa, orice ocarais-ar tntampla saprimeasca, nu setulbudi, cinu inceteaza a cauta mantuirea sufletuIui. ( C uv io s ul L e v, 1 8 5)Fratele N. este intr-o stare nesigura. Nu e de mirare, pentru c a . acumvarsa afara "bepa" de mai inainte, pe care 0 luera eu mandrie Iumeascaprintre acei "fi lozofi", despre care avem cuvant al adevarului: Z is -a e el

n e b un f n i ni ma s a : n u e st e D um ne ze u (Psalm 1 3 : 1 ) . ( C uv io s ul M o is i, 2 7 8)Este oare mandrie nobila? Nicidecum, ciun singur fel de mandrie

_cea draceasca. (Cuviosul losi f , 16, p . 1 55 )Daca nici eusora ta dupa t rup nu pop sate impaci, a tunci n ici cutngerul in rai separe canu teveiintelege - din cauza mandriei. (Cuviosul

losi/, 11, p. 280)Pe cei mandril Singur Dumnezeu Iiamaduieste. Asta inseamnadiscarbele launtrice (prin care setamaduieste mandria) sunt trimise deIaDumnezeu, pent ru ca, de-ar veni de la oameni , cel mandru nu Ie-arputea duce. lax eel smerit l epoar ta pe toate de la oameni si toata lumea

zice: vrednic este de aeestea. (Cuv io su l Ambro zi e , I, P ar te a a I I- a, p . 7 2)Din scr isoarea ta se vede cate predai banuielii , pent ru ca spui canimeninu poate sate convinga, Nu este bun lucru! Pesemne vei zice: nici

TIU trebuie ea cineva sa rna convinga de contrariu. Aceasta inseamna c aestiprea sigura de negreselnicia parerilor si concluziilor tale. lar aceastae 0 t rasatura foarte rea, e semnul unei foarte mari mandrii, (CuviosulAmbrozie, 23, Partea I, p . 8 8)Ma rogi sa eer pentru tine de la Dumnezeu acel har prin care aiputea, indeplina cunostinta, sa te socotesti mai rea simai pacatoasa decatorieinedin manasti re , s i indata cont inui sa ser ii ca, daca ti se va da unajutorde chilie, vei pleea i ca te-ai rugat Imparatesei Ceresti ca,daca IIva~bineplacut sa-ti sfarsesti zilele aici, sa nu-ti dea ajutor de chilie. Pal tusmgura ai pus aceasta conditie, singura aihotarat, Daca vrei sa te izbavestidemandrie siparere de sine, ainevoie in primul rand de supunere fata devoialui Dumnezeu. Daca vrei ca totul sa fie dupa voia Domnului, atuncirab~a totul sinu inventa conditii vrajmasesti, nu te baga singura in pIasavraJmagului. (Cuvi o su l Ambroz i e, 23, P ar te a a I II -a , p . 1 3)


6/13

FiJocalia de la Optinadin destul pentru ravna ta nesocotita, de aceea trebuie

;i sa te supui voii Domnului, aratata prin gura celor mai.ULfV"W< Ambrozie, 23, Pa rt ea a I II -a , p p . 4 1 -4 2 )

Scrii ca uneori te nelinistesc mandria ~i inchipuirea dePazeste-te de aeeste patimirele.Din exemplul dumnezeiescului ..........._cDavid se vede ea mandria i parerea de sine sunt mai rele decatsi ueiderea. Cele din urma l-au dus pe Prooroc la smerenie si piar eele dintai I-au eondus spre didere,precum marturiseste in unulpsalmi: E u a m z is, n u m li vo i eliitin a in v ea e (Psalm 29: 6). Dupainsa, spunea eu totul altceva: la r e u su ni vie rm e g i n u o m, o ea rai de foimarea norodu lu i (psalm21: 7). (Cuv io su l Ambroz ie , 23, P ar te a app.17-18)

si tu ca deseori te lupti eu gandurile trufase. Ai grijasirespinge cugetele de mandrie si oricare alt euget neplacutToti sfintii s-au soeotit mai rro decat ceilalt i, pamant i, , '........iasta mseamna ca . daca cineva cugeta lueruri inalte despre sine, unneaza ealea aratata de Sfintii Parinti. (Cuv io s ul Amb ro z ie , 23 ,

III-a, pp . 139-140)Mi-ai scris cauneori estirmpresurata de cugete de mandrie iparere de s ine, insa In aceeasi serisoare, deseriind starea taspui ca est i asemenea unei case daramate, fara ferest re s i usi , ~Anume despre aceasta sa-ti amintesti atunci cand i}ivor veni ganddespre care mi-ai scris isa zici:eeapradata sipusti ita nu are cu cesamandreasca. (Cuv io su l Ambroz ie , 23,P a rt e a a III-a, p . 1 8)

mandria este infricosatoare atunci cand n-o observam, iar dacadaca ne cai rn ;i ne mfrangem inima, atunci Domnul n-o vapacat. (Cuv i os u l An a to li e , 7, p. 101)

. (Cuv io su l Ana to Iie , 7, p. 284) Mandria este prima t reapta a asezari i dracest i. 6sa Cel cevrea caomul sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina tngadtne. ui ~i oamenilor sa ne smereasca ... (Cuv i os u l An a to li e , 7, p . 7 2)

131

Te sfatuiesc sa te cereetezisi sa cauti l as ine din toate punetele devedere Inlumina Invataturii evangheliee, pentru ca in tine se vadeste:nu putina infumurare. $iar mai trebui sa sti i ca celor mdndri Dumnezeul e s ti i i m po tr iv ii , i ar c el or s me ri ii l e dii har (IPetru 5:5). Maica egumena 1} iinterzice sa dai sfaturi surorilor Inorice fel de caz, iar tusupui judecajiiaceasta opreliste eu indignare infumurata. Mai bine smereste-te isupune-te insimplitatea inimii aeesteioprelisti a egumenei, ca spus este:Nu e st e s ti ip an ir e f or a n um a i d e l a D um n ez eu ; e el ce s e i m po tr io es ie s td pt mi ri i,r ii nd ui el ii l ui D u mn ez eu s e impoirioeste (Rom.13: 1-2). I} i voi mai aminti di

130


7/13

Filocalia de la Opt inaIieste greu celui mandru sa-iceara iertare. Nici diavolul nu tienici nu-i place sa-i ceara iertare. (Cuviosul Anatolie, 7, p. 92) cartesti, indiferent de ceea ce va vrea ea. Atunci se vor imprastiadeasupra ta s iva ies i soarele , te va lumina s i te va tncalzi, s iveiadevarata bucurie de la Domnul. Totul j i se va parea limpedesise vor sfarsi chinurile tale, iar sufletul i ji va fi usor . .. (Cuviosul. 9, p. 89)Smereste-te odara, dl miroase a mandris! Ma dispretuiesomarii, rna dispretuiesc toate surorile ... !Dar oare ai ceva pentru carete pretuiasca? Daca nu, atunci smerete-te! Si te vei mantui! .Anatolie, 7, p. 115) Era cdata inmanastire un monah care tot timpul z icea: "Vai,de mine!" lata, tnsa, caintr-o zi a intrat egumenul in trapezaacolo I-a intrebat: IIPentru ce esti aici impreuna eu sfintii

I ar monahul i-a raspuns: "Pentru aceea ca si eu sunt sfant. (Cuviosul Ambrozie, 1, Partea a II-a, p. 49)Esti manioasa inesupusa - din mandrie. Roaga-te, rabda, sitreee. (Cuviosul Anatolie, 7, p. 201)Tu erez i ca a i ma i multa ascultare dedit toate, iar eu cred camandrie mai multa decat toate. Pentru c a altfel nu ji-ar fivenit in capastfel de gand. Iar de faptul c a iji e ste greu - nu am nici 0indoiala.tuturor Ieeste greu sa-i mantuiasca sufletul. (Cuviosul Anatolie, 7, p. 2

zvonise despre un monah caeste sfant. Sitoti iipuneau infataIar el se to t numea pacatos si inacelasi timp se pleea tuturorInsa odata a zis cuiva din obisnuinta: "Sunt pacatos", i ara raspuns: "St iu ca esti pacatos". Si indata a tresar it monahulzicand: "Cum? Oare ai auzit ceva despre mine?" (Cuviosul. I, Partea a II-a, pp . 49-50)Daca p se dezvalu is cu atata putere mama si car teala , sa st iiacesta este semnul unui suflet mandru. Smereste-te, cearta-ts sieste Dumnezeu sa-j: idea 0mana de a jutor si sa te manga ie. (CuvzAnatolie, 7, p. 203)Laintrebarea unui monah despre cum sabiruiascs mandria, < >1 1 0 1 1spunea: Fentru aceasta, e nevoie de lupta si sil ire spre smerenie.lucru nu vine indata, cieu timpul. Esteea sicum am varsa sange.

pe Dumnezeu. Treptat , tevei deprinde eusmerenia, iar mai tarziu w ~ . _ . . _ , . .se va transforma inobisnuinja". (Cuviosul Isaachie, 15, p. 124)Primirea de straini

Despre vizitator i, orieine ar fi ei, s traduies te-te pe masuraiposibil itat ilor sa-i primesti eu bunavointa. Iar uneori, candneputinta si stramtorarea duhului, sileste-te pe unii sa-i refuzi,. neputinta, (Cuviosul Lev, 244)Mandria este felurita. Este mandris lumeasca, adica ~.u'~~J'i mandne duhovnieeasca, adica iubirea de sine. Cu adevaratii ies din minti daca se incred doa r inmintea lor s i asteapta toate dela aeeasta. Cum, dar , ar putea mintea noast ra sa se mai preocupe s iceea ce n-o prives ts , daca este atat de net rebnica s i bolnava? Cerela ea doar ceea ce poate sa dea , si nu mai mult decat atat . .. 1., -e 705...'5....... ...111nostru este smerenia. Dumnezeu sta tmpotr iva celor mandril i arsmeriti Ie da har . Iar harul lui Dumnezeu mseemna totu! . .. Acoloafla intreaga mj:elepciune. Mai bine smerete-te si spune-ti: /lChiar dacasunt un firieel de praf , dar si de mine are grija Dumnezeu; faca-se enmine voia Lui. . . rr Si daca vei spune aceasta nu doar cu mintea, ci si cninima, icu mdrazneala, asa cum se potrivesrs unui crestin adevarat, tevei increde inDomnul avand gandul nestramutar de a tesupune voii Lui

132

StatuI. ..Cu privire la statele omenesti, acestea nu au vreo legatura nici cu. .' cereasca sinici macar cu cea pamanteasca, pentru ca Biseriea cea. .. ta, Soborniceasca nu selimiteaza lavreun stat, cieste raspandita

lumea, s i are ca membri pe crestini i cu adevarat credinciosi iPentru Dumnezeu nu este important ince stat vietuieste omul, cisa fie un crestin credincios, adevarat sidreptslavitor. Unul careDomnului este mai bineplacut Lui decat 0mie de necredinciosi,zice Sfantul loan Cura de Aur. E adevarat idenetagaduit faptul.numai lui Dumnezeu, ci si tuturor dreptslavitorilor le-ar placea

133


8/13

d.aca statul ar spori in .dreapta. credinta si in adevaratele intelesuri aleei. Dar ce sa facem, caci au vemt vremuri cand multi se ingrijesc de 1tr Xt . 1 x . ,ce eeca oare $1asa smgurul lucru care e de trebuinta, (Cuvi osu l Ambro z '2 3, P ar te a I , p . 76 ) ,Ie,

PacatulCal~dmaniem pe Dunmezeu cupacatele noastre, atunci silucrurileno~stre dl~afara sunt fara spor. Va plangeti c a nu va merge targuialaChia~ da~avaceasta~ste soarta aproape a tuturor in vremurile de acum:to tu?l exis ta o~me~ care sunt mul tumit i de s ituatia pe care 0 au. Totuld :p~de d~m~na ~UlDumnezeu: $i de oeti vrea ~imd v e# a s cu lt a , b una t ii ti lep am a~ tu lU 1 v ef i ~ a~ ca . I ar d e n u uei i vrea ~i de nu mii iieti ascu lt a , sabia 'va

va m a~ ca p re VOl, e a g u ra D om nu lu i a g ra it a ce ste a (Is. 1: 19-20). (CuviosulMacarie, 24 , Vol. I, p . 5 4 7)

Dup~ neas~ul t~ea lu i ~dam, voia noast ra se mdreapta mai multspr~ r~u ~pa~at), lU~Irea de sme biruieste vointa cea buna si dulceatapatimilor incatuseaza sufletul nostru. (Cuvi osu l Maear ie , 24 , Vol. 3, p . 2 6)Sunt pacate de moarte i ipacate care nu sunt de moarte: cele dem~arte sunt cele pentru care, daca nu te vei poca i s i t e va afla moarteavel merge in iad: iar daca te vei poca i, atunci indata p. s e vor ie rta. Sen~:ne~te pacat de r:'-0arte pentru c a din pricina lui moare sufletul iipoatesa mvieze doar pnn pocainta . Pacatu l pent ru suflet este ala cum e ranapent ru t rup. Sunt rani pe care le putem tamadui, care nu aduc moartetrupului, si sunt rani de moarte. La fel s i pacatele. Pacatu l de moarte

omoara sufle tul, 11face neputincios de fericirea duhovniceasca, Daca. deex~mplu~ar:npun: un orb in tr-un loc de unde se deschide 0privelisteminunata $1l-am mtreba: l iCe privel iste minunata ce frumusete nu-i7" tu . 1 " 'ala. ,a nci e a r ra~punde cu siguranta ca nu are tiinta de acesteapentr~ c a nu are o~hi,. nu vede. Acelasi lucru se poate spune despreneputmt~ sufletului UClS de pacat pentru fericirea vesnica . .. (Cuviosul

Varsanuf ie, 5, pp . 75-76 , din 26 .10 .1908)Sa priveasca la barbati este pacat pentru monahie. (Cuviosul

Anatol ie, 7, p. 76) ru Cand r : u-p vezi pac~tele, te afli intr-o asezare diavoleasca, pentruca ruci el (diavolul) nu-si vede pacatele s i, n icicdata caindu-se, nici

134

FiJocalia de la Optina- - -ihanindu-se, gande$te ca Dumneze"4 e impatimi t de om, pent ru ca ilft1be~te.ar Dumnezeu pentru aceea si iubeste oamenii. ca acestia se caiesc~isesmeresc. $i tu smereste-te site caiete pentru toate siDumnezeu teva 11lantui!(Cuviosu l Anato li e , 7, pp . 143 -144 )

Pacatu l t si l asa pecetea nu numai pe suflet, c i s i pe infa}i$area011lu1ui,e comportamentul si aspectullui. ( Cu vio su l N ic on , 2 0, p . 5)E greu sa ne rupem de sub staparurea pacatului . Mantuitoare este

ricamortii, ia r milostivirea lui Dumnezeu da vreme de pocainta, ravnatrebuincioasa in lupta cu pacatul, chiar daca acesta uneori s ib iruiete .Detrebuinta este sa ne indepartam de cele cene ispitesc sitndeobste dede~ertaciuni.Scopul pentru care Dumnezeu ingaduie luptele este caomuls a dobandeasca smerenia isa lepede parerea de sine. E de rrebuinta sarespingem toata moleeala si sa continuam lupta cu pacatul . (CuviosulNicon, 20 , v 5)

Neimpacarea duhului nostru nu vine nicidecum din cauza igrasieidin chiliuta noastra. cidin ingramadirea pacatelor, precum zice si SfantulProorocDavid: N u e ste p ac e fn oa se le me le d e l a fa ta pa cat el or me le (Psalm 37 :4). (Cuviosu l Antoni e , 22 , p . 2 50 )

De ce pacatuiesc oameni i? .. . Sau pent ru c a nu stiu ce trebuies a faca i de ce trebuie sa fuga, sau, daca stiu, uita , iar daca nu uita,se lenevesc, cad in moleseala . Pe de alta parte, pentru c a oamenii suntfoa rte lenesi spre a implini aptele bunei cuviinte. deseori uita deobligap.a lor pr incipala - sa s lujeasca lu i Dumnezeu, iar d in leneviresi uitare ajung la culmea nechibzuintei sau ne$ti injei. Acestia sunt ceit reiurias i _ moleseala sau lenevirea, u itarea ines tiinja - de care estelegat tot neamul omenesc cu legaturi nedezlegate. Iar dupa acestea,vinenepasarea, cu toata arl1}atade patimi rele. Pentru aceasta sinoi nerugam lmparatesei Cereti: lmparateasa mea Preasfanta, Nascatoare deDumnezeu, cu sfintele siatotputernicele Tale rugikiuni, indeparteaza dela mine, smeritul si +icalosul robul Tau, mahnirea, uitarea, nesocotinta,nepasarea si toate cugetele cele spurcate, viclene si hulitoare. (CuviosulAmbrozie, I, Partea I, p . 1 05 )

Dumnezeu sa-}i ierte pup.natatea sufletului si multe altele. Candeelbolnav se tamaduiete desavarit de boala lui, atunci nu-i mai aduceaminte cu neplace re de boala pe care a avut-o. Tot ala si ee l pacatos.

135


9/13

Daca a pr imit iertarea pacate lor si a mostenit Imparajia Cerurilo-nu-si mai aduce arninte acolo cu suparare de pacatele sale, cidimpotriva,cu multumire pentru rnilostivirea lui Durnnezeu. ( C uv io s ul Am b ro z ie , 2 3 :Pa r te a a I I I- a , p. 83 )

Imi scr ii cate temi caDumnezeu nu-t i va ier ta pacatele . Sa creztneindoielnic ca p . Ieva ier ta - EI, Cel ce a venit in lume sa mantuiascape cei pacatosi ~i S-a ras tigni t de bunavoie. ( Cu vio su l A mb ro zie , 2 3,P a rt ea a I II -a , p. 111)

Imi scrii ca vrajmasul te ataca prin cugete de deznadejds,spunandu-]i ca la vami dusmanii vor fura sufle tul tau si 1l vor duce inintuneric, astfel rncat, din cauza acestor ganduri , nici nu te poji ruga cuumil in ja s ia inceput sa t i separa ca pocainta ta e putina incomparatiecu pacatele tale, c a . to tus i pent ru ele ar t rebui sa aduci "sat is fact ie" pemasura acelor pacate sidoar atunci vei prirni iertare.Latoate acestea Ipvoi spune caacest cuvant, "satisfacpe", a treeutdin biserica romano-catolica la cea ortodoxa, iar credinta curat ortodoxa~espre aceasta este urmatoarea: daca crestinul a paca'tuit , atunci, prinjudecata cea dreapta a lui Durnnezeu, pentru evitarea pedepsei vesnice,t rebuie, pe langa pocainta, sa indure vreo pedeapsa vremelnica, darcu mult mai mica incomparat ie cu pacatele , sau vreo boala , sau vreonenorocire oarecare, sau necinste. Tarpe celelalte Ieplineste rnilostivirealui Durnnezeu. Talharul cel mtelept a talharit treizeci de ani, iar pedeapsaa purtat-o doar t rei ore, spanzurat pe cruce, cu f lu ierele picioarelorzdrobi te . E adevarat ca a avut 0pedeapsa great dar oare poate aceastasluji dre12tsatisfactie pentru talhariile de treizeci de ani? Gandeste-tesingura. In cartea lui Isaac Sirul, mCuvantul Zl, (.. . ) se spune ca unuia isetrirnite boala pentru tot restul vieti i, iar altuia - inainte de moarte, unadin cele mai grave boli . Insa aceas ta nu poate s lu ji, mai ales m ultimulcaz, drept satisfactie deplina pentru pacate, cieste 0mica pedeapsa. Din ..acest locse vede canevointele pocaintei si orice rea-patimi re poate doar ca rnijloc de pazire sirespingere sau potolire a patirnilor, iar nu"satisfactie" .Sa purtam dar i noi boa la ce ni s -a t rimis ca 0 pedeapsa mica:crezand si nadajduind sa prirnim ierta re pentru pacate le noastre .rnilostivirea lui Dumnezeu, prin ceea ce a facut Mantuitorului Hristos,Care a venit sa cherne pe cei pacatosi la pocainta. ( C uv io su l Am b ro zi e, 2 3 ,Pa r te a a I I I- a , pp . 111-112)

136

Filocalia de la Optinain a doua scrisoare, aji descris un caz ce vi s-a illtamplat illPetersburg: 0 [umatate din modesta placinta ati mancat-o rniercuri dinnesocotinta, iar cealalta jumatate ati mancat-o chiar dupa cev-ati venit infire.primul pacat poate fi trecut cu vederea, iar eel de-al doilea nu. Este~ aicum cineva ar fugi din nesocotinta spre prapastie, iar la jumatateadi-umului si -ar reveni s i totusi ar continua sa fuga, neluand in seamapericolul ee-lpaste. Lanoi in manastire a fost un asemenea caz. Un rateagasit odata inzi de post ill buzunarul sau 0 farama de placinta dedulce de marimea unei nuci de cedru ;;is-a gandit: ce mare scofala dad

voi manca aceasta firimitura?' Si a mancat-o. Insa constiinta indata atneeput sa-l mustre pentru pacatul facut cu buna tiinta. L-a anunjat peparinte1e Ambrozie despre acest lucru si acela i-a fixat 0 epi timie - de12 metanii . [umatatea voastra de placinta nu este tnsa 0 firimitura, deaceea iepi timia t rebuie sa va fie un pic mai marisoara. Cand va Yetispovedi, sa spuneti duhovnicului siacest pacat sirugati-l sa va dea 0catde mica epitirnie pentru linistirea constiinjei. CeleIaIte pacate, inclusivnerespectarea postului inzi de luni - chiar daca uni i oameni nu tin postin aceas ta zi - , sa Ieziceti si pe acestea la spovedanie, chiar daca vor fiaraepitirn ie. (Cuv io su l I o si f, It . 276).. Nimeni si nimic nu poate vatama pe om, daca el singur nu se vavatama.Si,dimpotriva, celui ce nu fuge de pacat, nici 0mie de mijloaceillfu1tuitoarenu-i vor fi de ajutor. (Cuvi o su l N i con , 6, p. 181)

' .

Darul iubiriiDragostea gaseste iaduce mangaiere chiar si inscarbe, asa cummtampla pat lmitoarei noastre maid Tavita , pe care dragostea 0i 0 intareste induh pe patul de moarte, precum se vede din

'......U.L.C pe care mi Ie-ati scris: este mtotdeauna impacata, bucuroasa.'cubunavointa ei, va aduce sivoua tuturor mangaiere. Multumim luipentru aceas ta stare de har cei s -a t rimis , care este, cum s-aro pregustare a vietii fericite care o asteapta. ( C uv io s ul I la ri on , 5 6 )

137


10/13

Filoca/ia de t a Optina

FecioriaDarurile. ..Cununa fecioriei este cea mai inalta virtute cregtineasca< Ea este. si cununa Bisericii . $ i toate fecioarele sunt numite de Sfantamirese ale lui Hristos. Sfantul Dimitrie al Rostovului asa invata:fara arip i - g iva fica 0fecioara. Da unei fecioare aripi - si

'..: '_.I~,",".(Cuvi o su l Ana to l k 7, p . 1 24 )

Scrii cat de rau Ippare canu ailacrimi pentru curajirea pacatelor-lacrimile sunt dar de laDumnezeu, care, catoate darurile dsenasc din smerenie, insa a cauta mainte de vreme darur i malte , farate curata si a te pregati mai inain te pentru aceas ta prin lucrare " , . . .. .a . . .1!~Ximplinind poruncile Dumnezeiesti ale lui Hristos si purtandcu rabdare, nu numai c a este nefolositor, ci chiar vatamator.Ma ca r ie ,2 4 , V o l. 2, p. 140)

Taina str aina vad gi preaslavita: cer fiind pegtera, scaun deFecioara. $itoate fecioarele care rabda de la demoni sioameni. pazirea curatiei lor, sunt asemenea Preasfintei Fecioare, slujindei Fiu, Domnului Usus Hristos, in loc de prestol . Pentru

. .. .ivrajmagul uraste atat de mult fecioarele siin tot chipul cauta sa. (Cuviosu l Anato lie, 7, p . 2 39 )>Fecioriaare mare insemnatate tnamtea lui Dum.nezeu. Sffultas-a invrednicit sa fie Maica Fiului lui Dum.nezeu mai presus deramanfuld pururi Fecioara, e numita Preasffulta. Totusi nu toataeste buna si delaudat, preeum sevede din ceea cea zis Domnul>inEvanghelie despre eele zecefecioare: C i nc i d i nt r e e l e erau fntel.ept~,

. n ebune (Matei 25: 2), adica cele neintelepte pastrau do~r fe~lOna. iar pe dinauntru se i ntinau prin cugete necurate 1mal erau

.gide alte patimi - iubire de arginti si trufie, zavistie siura, maniede minte a raului s i tndeobste de neinfranare . .. Pentru aeestIIsi cearta pe unii ea acestia in Evanghelie: A m in } ic uoud; i curvele, care se pocaiesc, m e rg m a i f na in te d e v o i ! n tr u Im pa ra p a.(Matei 21: 31); iar cei ee sunt parelnici fii ai I .mparapei vor , fi

f nt un e ri eu l e el m a i d in a fa ra (Mate i 8: 12) . (CuvlO su l Ambroz z e,a I I -a , p. 22 )

Voi mai spune voua sanu cautati dar uri malte, extazuri siduhovnicesti , pentru ca aeestea se dau pe masura smereniei noast re$i oare cum am putea intr a in Cortul Imparatese si sa ne desfa tamcina Lui, fiind Imbraeati in haina murdara a patimilor? Sale curatim, 'acestea prin pocainta gismerenie sisa lasam ca Dumnezeu, atunciva binevoi, sa ne conduca inCortul Lui, iar noi sa ne socotimde aceasta. (Cuvi o su l Maea ri e, 24, Vol. 1, p . 3 1 0)Chiar daca aveti uneori simtaminte mangaietoare silacrimi,nu trebuie sa va mcredeji inele isale socot it i drept ceva mare, ciales sa va smerit i, socot indu-va nsvrednica de astfel de darur i.r

Parinti, eu cat mai ma lta le era viata, eu atat mai mult se umileau ismereau, iar smerenia tnca simaimult atragea spre eiharullui Dumnezeusi darurile. (Cuvi o su l Maea ri e , 24, Vol. 1,w 148-149)

Poate ca va rulburati pentru ca nu gasiti mlauntrulsimtaminte de dragoste si umi lin ta In timpul rugaciuni i. Acestea gLsimtamintele asemenea lor sunt darur i sau rasplata , date de Domnuleelor vrednici sismeriji, Insa noi vedem din exemple eum multi, priminddarur i s ibucurandu-se de ele din des tu l, au cazut apoi prin t ruf ie saulsi mai rau, amagindu-se prin paruta lor indreptare si sfintenie, s-aumtunecat la minte si au petreeut netamaduiti in aceasta amagire. Trufiainsa se fur iseaza atat de incet, ineat cu greu 0putem observa, iar altora,daca ar fi sa li se dea aeesta (daru l) la timp nepotr iv it, le-ar servi spremoarte, iar nu spre folos. (Cuvi o su l Maca ri e, 24, Vol. 1, p p . 1 9 -2 0 )

>, .Casatoria (eu alteineva) nu se pedepsegte i nu este pacat at~tacat fecioara nu este logodita eu mirele ,. dar, rndata ~~a inchela~i se va socoti nec inste sa se dezica de proffils1unea sa 1intelegerea. Noi cu t ine suntem de acum mirese, logoditeIi~us, i am depus votul pastrarii fecioriei . Si, .daca tl vo~nevom facevinovap, catradatori idesfraneji- (CuvlOsul Anatohe,123)

139138


11/13

Filocalia de la OptinaTi-amtrimis cartea Sfantului loan Cura de Aur "Despre feciorie"dar se pare ca n-ai primit-o, Cu toate acestea, prin nimic n-as fivrutte mangru mai mult, decat prin aceasta carte. Mai ale s pentru ca i euinsumi sunt coplesit pana in adancut suf letu lu i de aceas ta , s ti ind etUnmult i d int re voi se chinuiese din cauza nes igurantei ateptarilor isperanjelor, nevazand inaintea lor nimic altceva decat scarbe, mund'i,suferinta si 0rasplata nesigura inviitor. Iar aicisunt aratats clar, caziua,toate dezavantajele celor ce se easatoresc si, dimpotriva, frumusej:easi inalj imea fecioriei . Citeste aceasta carte cu atentie si da si altora s aciteasca. (Cuv io su l Ana to l ie , 7, p. 182)

sau dati milos tenie - fugij i de gandul ca faceti ceva bun, pe ear~se ;ilete sa-l aduca pentru a ne face sapierdem toate roadele 1~...to=>7P sufletul de Durnnezeu. (Cuv io su l Maca r ie , 24, Vol. 5, p. 692)Fapta eea buna nu este orice fapta buna, ei doar aceea care s~entru Dumnezeu. Felu l in care se infap.eaza lucrarea nu este ~P ei caci Dumnezeu cerceteaza inima. Cat de mult ar trebui., merim vazand cum fiecare lucru bun al nostru se rmpleteste cu~ne s ,ipatima. ( Cu vi os ul N ic on , 2 0, p . 8)

. .. .. .. .. .Aiei trebuie sa cugetam atat despre faptele cele b~e sirele, cat sid e consecintele acestora. Cunoastem din Sfanta Scriptura ca n~an:.,espr ti doar ca sa mancam bine sa traim inplacerea noastra 1safost creat 'x ti tr f ce.h fuim isa ne vesel im pana la nebunie. SUI1tem ctCU pen u a. a .~~ele, prin care dobandim, inaceasta existenta sc~uta, viata vesnica 1f . ' ta la care to ti suntem chemati prin harul lUI Dumnezeu. Ast fel,erICI " 'al t .I X tr pesti siveaeul nostru de acum este un ti.~? neinceta e! ucran .u ~. ~sufletesti, iar eel vii tor - al rasplatirii pentru fapte . .I~sa ~e?UI~ sa stimiguranta care fapte au puterea sane aduca vesrucia fericita 1care pe~~as~efericita,pentru a ne feri de unele, ia: de celel~lte mtotd~auna sa nepnem. Omul este indoit - facut din trup 1suflet; 1faptele lui ~unt la fel- indoite. Unul se numeste ornul eeldinafara, iar c~laIalt- c~l dmla'..m~~.A tia doi uni ti int r-un s ingur ipos tas al omului, sunt atat de di feri ti,ee " al . a fU Uil .cacerul eu pamantul, si atat de potrivniei unul tuia, ~ '. ara u~ar~prin harul lui Hri stos, nu este eu put inta s~ te in telegi smgur pe smepsisa te conduei fara prirnejdie. Omul eel dinafara, c.a:e.este trupul ~elstricacios,facut de Dumnezeu ca sa slujeasca sufletului, 11ere drel?turil~sale iar ornul eel d in launtru - suf letu l nemuri tor - , creat dupa chipul 1asemanarea lui Dumnezeu pentru fapta cea buna, ii cere si ellucrareaf ireasca si drepturile. (Cuv io su l Ma i s i, 326), Lucrarea faptele noastre este numita "semanare", la fe l - indoita ,una in omul cel dinafara , si alta , m omul eel dinlauntru, si roade!eaeestora se vad la fel diferite. Cel ce va semana in trup v~ secera ~mtrup st ricaciune, iar eel ce va semana induh va secera vlaj:a vesnica,Semanarea omului celui dinafara si secerisul inveacul de aeum este ~etreifeluri: de desfranare trupeasca, de desfranare a ochilor ~de mandrielumeasca. Daca omul cel launtric nu se invata din legea lUIDumneze~si nu se hraneste, nici nu se in tareste prin lectura i rugae.iune, atunciestebiruit de omul eel dinafara silucreaza pentru aeesta. Din aceasta sevad faptele placute omului d inafara, dar urate de Dumnezeu, cum ar

141

Faptele buneFaceti bine le, indepartandu-va de rau - mai intru din fr ica luiDurnnezeu, iar mai tarziu veti ajunge ila iubirea Domnului. ( Cu vi os ul .Macari e , 24, Vol. 1, p . 3 02 )Trebuincios este sa facem binele, dar sa nu gandim ca-l facempe acesta indeosebi cu puterile noastre. intotdeauna Yom gasi l ipsuri ginedesavarire in ceea ce lucram, Trebuie sa invatam din experienta di, ,i dupa 0 lucrare anevoioasa s i cu lepadare de s ine putem sa ne Iips imde plata , daca ne -o atribuim noua , si nu numai atat, ci ne si alegem euo muljime de patimi. Sfintii Parinti, intoata viata lor cea bineplacuta lui

Dumnezeu, se socoteau pe sine mai prejos decat eeilal ji s i decat toatafaptura, pentru ca, din iscusinta, i-au cunoseut neputinta si, smerindu-se, au primit din belsug ajutorul lui Durnnezeu in luerarea lor. Iar p e ,dupa ce ji-ai pus nadejdea intaierea voii tale, j: i s-a parur ca te tndreppcatre virtute siasa fad de fiecare data, crescand insine fariseullauntric,ceea cepoate duce pana la in~elare. (Cuv io su l Maca r ie , 24, Vol. 3, p. 234)Virtutile noastre sunt placute lui Dumnezeu atunei cand seIucreaza cu smerenie. Aeeasta ne-a poruncit-o chiar El: A a i u o i, c dn d

o ei i fa ce to at e c ele c e v i s -a u p or un ci t u ou ii, z ic eii c d s lu gi n et re bn ic e s un ie m ;c ii c e a m fa st d ato ri a f ac e, a m fiic ut (Luca 17: 10). ( C uv ia s ul M a c ar ie , 24 ,Vol. I, p . 3 6 -3 7 )

Sanu uitati desmerenie, pe eare trebuie s-o tnsotim eu tot lucrul bun~ifara de care nici 0lucrare nu ne va aduce folos, cimai mult ne va pagubi,si aceasta 0 vedem asupra multora implinindu-se. Chiar daca postiji, v a140


12/13

FiJocalia de la Optinafi: mandria, iubirea de arginti, lacomia pantecelui, implinireapofte, yorba desarta, rasul, ehefuirea, betia, rautatea, viclenia,zavistia, lenea ialtele. lata plodul semanarii in trup, iar trupul ~inu pot mosteni Imparapa lui Dumnezeu. Dar daca sufletul sedin legea Domnului, iar trupul se supune eu umilinta sufletului,se vad alte fapte: dragostea pent ru Dumnezeu s i aproapele , paeeatoata lumea, blandetea, simplitatea, eucernicia, milostivirea catremodestia, infranarea, fecioria, nerautatea si altele. $i aeeste faptevlastare ale Sfantului Duh si se numese semanare Insuflet.In veaeul de aeum faptele noastre sunt semanare, iar Ineel- secerare a eelor semanate de noi. Fiecare, eeea eeva semana aici,va seeera dincolo. $i daca eineva se va ingriji sa-gi luereze gisa-sipamantul inimii si sa-l semene cu sernintele secerisului vesnic,poate avea nadejde ea din eeea eea semanat va afla gi seceri su lsale vesnice si desfatarii. Ce i e e s eam i in i i e u l a er im i de pocainta eu bueur ieseeera (Psalm 125:5) si a tu ne i s e o or siiiura (Psalm 16: 15), zicepentru ca dupa lucrarea buneicuviinte urmeaza odihna fer icita .celui ce nu lucreaza faptele buneicuviinte, odihna sitndestularea iiopr ite. Ca spus este: eel ce nu lucreaza nici sa nu manance.Moisi ,326)

Lucrarea,iMultumete Domnului ea p-a daruit timp ca sa te deprinz~ cu...... 'Sfintilor Parinti pent ru zid irea sufletu lui tau . Es te un t imp

fiecare l~cru: vreme de semanat sivreme de cules roadele (Ecd.. Totusi nu t rebuie sa ne oprim doar la eereetarea Serip tur ilor , c iindreptam si spre luerare , iar daca aceas ta va fipujina, din eauzasau nepurtari i noas tre de grija, sa ne pogoram In a.dancu~> preeum ne rnvaja Sfantul Varsanufie , ea "sa ne socot im mal..decat toata faptura". (Cuvi osu l Maea ri e , 24, Vol. 5, p. 71 ). . Rodul Iucrari i celei bune este dragostea s i smerenia , d in care seodihna ipaeea constiintei. (Cuvi o su l Maea ri e , 24, Vol. 3, p. 114)

Lucrarea trupeascaPutinele voastre fapte, dimpreuna eu toate neputintele pe care lesu~t primite cumult mai bine deDumnezeu atunci cand pentru elepoeainta siprihanire de sine, decat daea.ap savar?i mari nev?inte.. msa eumal tare deminte siparere desme, ( C uu io su l M a ea ne , 2 4 ,r..v 183)Daca vreunul dintre Irati, din rnicime sufleteasca iputina rase mahnea pentru faptu l ea n-a fos t degraba inain tat pent ru .. ... ..."'.,."""'.mant iei sau pent ru hirotonie in ierodiacon sau ieromonah,

obisnuia sa spuna Infelul urmator, pentru mtarire: (Toate aeestea,vor veni eut impul ; toate p sevor da, numai canimeni nu neva puteafaptele eele bune". (Cuvi osu l Ambroz i e, I, Partea I, p. 100)Imi serii despre neizbandiri le tale sinu vezi nadejde de mantuire

rr:-1t-;-I ta. Slaba nadejde ln faptele noastre. Chiar daca. le-am ave~,dragoste gismerenie nu avem nici un folos din ele, iar s:nereruagi numai ea singura - ne poate mantui. De asta trebuie sa ne_ea sa dobandim smerenia sisa avem nadejde in rascumparareaui nos tru s i Inrnilostivirea Lui. (Cuvi o su l Maca ri e , 24, V o l. 5 ,'::Jo"::J::J)

Ma intrebi despre eopila de saisprezece ani ce a ramasdupa moartea nepoatei maicii Tavi ta: daca ar fi eazul s -o Iuati l a voi .:dupa sfatul d-nei Gubareva, sau san-o luati? Dupa parerea mea, trebuies-o Iuati, lar pentru ea e or fana , Dumnezeu va va binecuvanta si va .rasplati purtarea de grija. (Cuvi o su l I la r io n , 2 8 ) Ravna tanu esteeu dreapta judecata si0bisnuiesti saastepti rasplatanevointele tale. Gresesti. Milostivirea lui Dumnezeu se pogoaraales acolo 'unde este smerenie , i ar luerarea s impla nu va primi nici. V ez i s me re nia m ea ~i o s te n eal a mea , ~i l as a to ate p dc aie le m ele -Prooroeul (Psalm 24:18).Osteneala este semanatura noastra, ~s~sa eulegem si roadele: paeea, dragostea, blandetea, smererua l~.Totul se dobandeste in timpul ascultarilor noastre, pe~tr~ ea ~ t t u : ~ 1sa fim mustrati, necajiti, se produe neintelegeri l1 poticruri,

143

Fapta eea buna nu se lucreaza eu usurinta , ci totul - eu truda irabdare. ( Cu v io s ul M o is i, 3 2 4)

142


13/13

iar daca le pr imim eu prihani re de s ine, rabdare s i smerenie , atune] S einmoaie partea noastra de iubire de sine iprimim slobozenie de patinu- iubim nu numai pe eei apropiat i, c i s ipe vrajmasi , la ta cand vom aveafolos din nevointele noast re! Iar daca doar ne ostenim si ne gandim S aprimim rasplata pentru osteneli, dar naravul nu ni-l schimbam, cifaeell1altele mai rele - ajungem la iutime s i la altele =, atunci ostenelile nu nevor aduee nici un folos. (Cuvi o su l Maea ri e, 24, Vol. 5, pp . 727 -728 )Banii

Daca vei eontrola tu banii, iar nu banii te vor eontrola pe tine,atunci const iin ta nu va putea sa te mustre pentru faptul ca ai bogatiepieritoare. Iar felul ineare trebuie sa-i chivernisesti, 11cunosti, ered,' isingur. (Cuvi o su l Maea ri e, 24, Vol. 1, p . 5 1)Despre banii de eare mi-ai seris, sa eumperi eeea ee e de trebuinta ,i ar ce- ti ramane sa- i dai . Tinerilor nu le sunt de folos banii . (Cuviosul

Anatol ie, 7, p . 1 8 1)Legat de eheltuiala pes te masura, trebuie sa f im, dupa masuraputerilor noastre ... , eu cat mai multa atenjie, iar dinspre lipsuri -sa nada)' duim si sa ne incredintarn Domnului nostru lisus Hristos, 'Purtatorul de grija al tuturor, Chivernisitorului si Rascumparatoruluinostru! ( C uv io su l L e v, 2 4 2)Daca vei avea bani in plus, sa dai milostenie. (Cuvi o su l Ambroz ie ,I, P ar te a a I I- a, p . 7 6)Daca eineva ip eere sa- i cumperi eeva, cumpara- i, pana cand sevor termina bani i, si apoi spune-i canu mai aibani . (Cuvi o su l Ambroz ie ,

1,P ar te a a I I- a, p . 7 6)

Indrazneala (0braznicia)Faptul ca ai vorbit eu indraznea la e jenant, totusi nu e pacat demoarte. De 0 suta de ori de vei gresi ~;ide 0 suta de ori de te vei r id ica,Dumnezeuintotdeauna teva primi siteva ierta.si nu va pomeni poticniriletale, numai smereste-te dupa putinta. (Cuviosu l Anato li e , 7, p . 2 9 3)

144

Fi/oca/ia de la Optina-- Fetitele cele indraznete sunt numai zavistie, rautate, iutime,, ,~wanie, curvie si toate naoranduielile. Indrepteaza-te, G., inea mai estet imp. (Cuviosu l Anato li e , 7, p . 9 2)

Daca obisnuiesti sa mtrerupi discutiile, inseamna ca ai obraznicie.(Cuviosul Ambrozie_ 1, P ar ie a a I I- a, p . 7 5)

DiavolulMa mahnesc in inima mea pentru ea va ned ..este d iavolu l s i rna

rog Domnului ea sa nu va darame sagej:ile aprin~e ale a.eel~ia. Aees~distrugator de suflete se poate indeparta de la n01 numai prm post 1rugaciune, s i nu i se poate . sterge mandria s i ~~ru~inarea decat prinsmerenie. Dar pentru ca noi nu suntem puternici sa ne luptarn eu el,Sfantul loan Damasehin ne invata sa alergam la Dumnezeu si sa ::icemcusmerenie: din tinerejile mele, muIte patimi se lupta eu mine, ciInsujirn a sprij ineste si rna mantuieste. Mantuitorul meu! Luati aminte c a v~necajegtesi mai mult atunci cand va rugati ipostiti, dar sanu va tulburajidin aeeasta, ci sa intelegej:i si mai mult neputinja lui pentru faptul eaa taeape eineva mai slab. Pentru el este neeinste, iar nu pentru noi.Ma i mult, Sfintii Parinti au observat ca, atunci cand omul se pregatestesa se impartaeasea eu Sfin tele Taine sau asteapta vreo sarbatoareinsemnata, atunei diavolul se sileste din toate puterile sa pricinuiaecaomuluivreun necaz si sa-i tulbure sufletul, pentru ea ziua aeeea sa n-opetreaca bucurandu-se de Domnul, ci in mahnire draceasca. Cauzelepent ru eare ne ataca sunt multe, insa eea mai de seama este judeeareaaproapelu i - un pacat care, pe langa pacatul eurviei s i alta ispita, nupangarete atat t rupul , cat mai ales suf letu l, iar drept exemplu ne potservi fecioarele nebune din Evanghelie, eare toata viata lor au pazitfecioriasi au iubit curatia, dar fara mila judeeau pe alp pacatosi. Pentruaceastanu s-au invrednicit sa-Lintalneasca pe Mirele eel Cerese, Hristos,sin-au fost lasate sa intre in Camara Lui de Nunta, chiar dad au batutmulta vreme in usa milostiviri i Sale si L-au rugat, dar au auzit aeestea:.Nuva eunose". Pentru aeeasta si voi, iubit ilor, mai mult decat orice,pazit i ochiul sufletului vostru de obraznicie si judeeare a aproapelui ivet i 'eatiga curat ia nu numai t rupeasca, ci s i pe eea a in imi i iva vetiinvrednici sa vedeti pe Domnul, dupa fagaduinj:a Lui eea nemincinoasa:Eericui c ei c ur aii e u in im a, e li a ee ia v or v ed ea p re D um ne ze u (Matei 5: 8).(Cuviosu l Antonie , 22, pp . 282 -283 )

145

Filocalia_Optina_6

Documents

Transcript of Filocalia_Optina_6