Film

7/21/2019 Film

http://slidepdf.com/reader/full/film5695cf321a28ab9b028d051b 1/130

rpului vostru. Modelaţi aerul din jurul vostru numai cu umerii şi omoplaţii, apoi cuspatele, cu coatele, cu genunchii, cu fruntea, mâinile, degetele etc. În toate aceste mişcări păstraţi senzaţia de putere şi energie interioară, care străbate din afară prin corpul vostru.Evitaţi tensiunea musculară de prisos. e dragul simplităţii,e!ecutaţi mişcările demodelare mai "ntâi fără imaginarea centrului din pieptul vostru, iar apoi imaginaţi#văacest centru.$cum, ca şi "n e!erciţiul precedent, reveniţi la mişcările simple şi fireşti şi la treburilezilnice, folosind centrul cu păstrarea şi combinarea senzaţiilor de energie, forţamodelatoare şi forma. %ând veniţi "n contact cu anumite obiecte, căutaţi să introduceţi energia voastră "n ele,

umplându#le de forţa voastră. $ceasta vă va dezvolta capacitatea de a mânuiobiectele&recuzita de scenă' cu cea mai mare uşurinţă şi abilitate. e asemenea, "ncercaţisă e!tindeţi această forţă asupra partenerilor voştri &chiar la oarecare distanţă'. $cesta vadeveni unul din mijloacele cele mai simple pentru a stabili contacte adevărate şi forme pescenă, ceea ce este o parte importantă a tehnicii, de care ne vom ocupa mai târziu.%heltuiţi#vă forţa cu dărnicie. Este inepuizabilă şi cu cât daţi mai mult, cu atât se vaacumula mai mult "n voi. Încheiaţi acest e!erciţiu, ca şi e!erciţiile (, ) şi *, cu "ncercarea de a vă antrena mâinileşi degetele separat. +aceţi o serie oarecare de mişcări naturale luaţi, mişcaţi, puneţi jos,atingeţi şi mutaţi diferite obiecte mari şi mici. $veţi grijă ca mâinile şi degeteledumneavoastră să posede aceeaşi forţă modelatoare, "ncât şi ele să creeze forme cu

fiecare mişcare. -u e nevoie să se e!agereze mişcarea şi nu trebuie să vă descurajaţi dacăla inceput ea poate să pară puţin stângace şi e!agerată. Mâna şi degetele unui actor pot săfie foarte e!presive pe scenă, dacă sunt bine dezvoltate, sensibile şi folosite cu economie.upă ce aţi dobândit o tehnică suficientă acestor mişcari de modelare şi aţi simţit o plăcere e!cutându#le, "n continuare, spuneţi#vă /rice mişcare pe care o fac este o micăoperă de artă, eu o fac ca un artist, corpul meu este un instrument fin pentru a producemişcari modelatoare şi pentru a crea forme. 0rin inermediul corpului meu sunt "n stare să#i dezvolt spectatorului forţa şi concentraţia mea lăuntrică. 1ăsaţi această idee să pătrundă

7/21/2019 Film


adânc "n fiinţa voastră. $cest e!erciţiu vă va face "ntotdeauna capabili de a crea forme pentru orice sarcină pe care o aveţi pe scenă. 2ă veţi dezvolta un gust pentru formă şi veţifi artistic nesatisfăcuţi de orice mişcare vagă şi nedefinită sau de gesturile, vorbirea,ideile, sentimentele şi impulsurile voluntare, amorfe, când vă veţi ciocni de ele la voiinşivă sau la ceilalţi, "n timpul muncii voastre profesionale. 2eţi inţelege si vă veţi

convinge de lipsa de precizie şi de formă ce nu#şi are locul in artă.

E3E4%56571 52&0lutire'

4epetaţi mişcarile largi, din e!erciţiul precedent, folosind tot corpul, apoi treceţi lamişcarile naturale simple, şi, "n sfârşit, e!ersaţi numai cu mâinile şi cu degetele. aracum treziţi "n voi o altă idee Mişcările mele plutesc "n spaţiu, continuându#se lin şifrumos una cu alta. %a şi "n e!erciţiul precedent, toate mişcările trebuie să fie simple şi bine conturate8 lăsaţi#le să scadă şi să crească aşa ca nişte valuri mari. %a mai "nainte,

evitaţi "ncordarea musculară, de prisos, dar pe de altă parte, nu lăsaţi mişcările să devinăslabe, vagi,nedeterminate sau difuze. În acest e!erciţiu, imaginaţi aerul din jurul vostru ca pe o "ntindere de apă care vă susţine şi deasupra căreia mişcările voastre trec uşor.9chimbaţi ritmul, faceţi pauze din când in când. %onsideraţi#vă mişcările ca nişte miciopere de artă ca "n toate e!erciţiile indicate "n acest capitol. / senzaţie de calm, echilibruşi căldură psiohologică va fi răsplata voastră. 0ăstraţi aceste senzaţii şi lăsaţi#le să văumple "ntreaga fiinţă.

E3E4%56571 2&:bor'

acă aţi privit vreodată păsări "n zbor, veţi "nţelege de "ndată ideea mişcărilor care

urmează. 5maginaţi#vă "ntreaga fiinţă zburând prin spaţiu. %a şi la e!erciţiile precedente,mişcările voastre trebuie să se confunde unele "ntr#altele, fără a deveni "nsă difuze. Înacest e!erciţiu, energia , energia fizică şi mişcările voastre pot să crească sau sădescrească, după dorinţă, dar nu trebuie niciodată să dispară complet. 0sihologic vorbind,trebuie să vă menţineţi "ntotdeauna energia. 0uteţi reveni "n e!terior la o poziţie statică,dar "n interior trebuie să continuaţi să simţiţi că vă "nălţaţi la cer. 5maginaţi#vă aerul din jurul vostru ca pe un mediu care vă inspiră mişcări de zbor. orinţa voastră trebuie să fiede a "nvinge greutatea corpului vostru, de a "nvinge legea gravitaţiei. În timp ce vămişcaţi, schimbaţi ritmul. / senzaţie de uşurinţă plăcută şi de bunăstare vă va umple"ntreaga fiinţă. Începeţi acest e!erciţiu tot prin mişcări largi. $poi treceţi la gesturinaturale. În timp ce e!ecutaţi mişcările obişnuite trebuie să păstraţi neapărat e!actitatea sisimplitatea lor.

E3E4%56571 25&4adiaţie'

Începeţi acest e!erciţiu ca "ntotdeauna cu mişcări largi din e!erciţiile permanente.;receţi apoi la mişcările simple, naturale, indicate mai jos. 4idicaţi braţul, coborâţi#l,"ntindeţi#l, "nainte, lateral, mergeţi "n jurul camerei. %ulcaţi#vă, şedeţi, ridicaţi#vă "n picioare etc. dar "n prealabil şi "n permanenţă trimiteţi razele corpului vostru "n spaţiul din

7/21/2019 Film


jur, "n direcţia pe care o faceţi şi chiar după ce mişcările s#au "ncheiat. 2ă veţi "ntreba, poate, cum puteţi continua, de pildă, să staţi jos, după ce aţi stat cu adevărat jos<4ăspunsul este simplu.acă vă revedeţi "n memorie stând jos, obosiţi şi sleiţi. E drept căcorpul vostru a luat fiziceşte ultima poziţie, dar psihologic continuaţi să staţi josdeoarece realizaţi că staţi jos.2eţi topi această radiaţie "n sensul plăcerii ce o resimţiţi de

pe urma rela!ării. $celaşi lucru cu ridicarea "n picioare , "n timp ce vă imaginaţi căsunteţi obosţi, sleiţi %orpul vostru opune rezistenţă şi cu mult "nainte de a vă scula cuadevărat "n picioare, o veţi face in forul vostru lăuntric, radiaţi senzaţia ridicării "n picioare. ar aceasta nu "nseamnă că trebuie să vă jucaţi sau să pretindeţi că sunteţiobosiţi "n timpul acestei e!emplificări. $ceasta nu este decât o ilustrare a ceea ce poate săse "ntâmple "ntr#o anumită "mprejurare reală din viaţă. În acest e!erciţiu, aceasta trebuiesă se facă cu orice mişcare care duce la o poziţie fiziceşte, statică. 4adiaţia trebuie să se preceadă şi să urmeze toate mişcările voastre radiale. În timp ce radiaţi, căutaţi "ntr#un fel să iesiţi din limitele propriului vostrucorp.;rimiteţi#vă razele "n diferite direcţii la "nceput "n tot corpul apoi "n diferitele părţiale corpului "n braţe, degete, mâini, palme, frunte, piept, spate. 0uteţi folosi sau nu

centrul din pieptul vostru ca un izvor general, al relaţiilor. 7mpleţi tot spaţiul din jur cuaceste radiaţii. e fapt este acelaşi proces ca şi emiterea "n afară a forţei voastre, dar de ocalitate mult mai uşoară. e asemenea fiţi atenţi la diferenţele subtile dintre mişcările de zbor si de radiaţie, pâna practica le face lesne de deosebit. 5maginaţi#vă că aerul din jur e plin de lumină. -utrebuie să vă lasaţi tulburaţi de "ndoieli dacă radiaţi cu adevărat, sau vă imaginaţi numai.acă vă imaginaţi sincer şi cu convingere că trimiteţi "n afară raze, imaginaţia vă vaaduce treptat şi sigur procesul real şi adevărat al radiaţiei. 4ezultatul acestui e!erciţiu vafi o senzaţie de e!istenţă şi semnificaţie reală a forului vostru lăuntric. eseori actorii nusunt conştienţi sau nu observă această bogăţie din interiorul lor, şi "n timp ce joacă, se bazează prea mult pe mijloacele lor e!terioare de e!presie. 7tilizarea lor e!cesivă arată "n

mod evident că unii actori uită sau ignoră că personajele pe care le portretizează ausuflete vii şi că aceste suflete pot fi dezvăluite convingător printr#o radiaţie puternică.Într#adevăr nu e!istă nimic "n domeniul psihicului nostru care să nu poată fi radiat astfel.$lte senzaţii pe care le veţi trăi vor fi libertatea, fericirea şi căldura lăuntrică. ;oate acestesentimente vă vor inunda toată fiinţa, făcând#o tot mai vie, sensibilă si receptivă.&%omentarii suplimentare asupra radiaţiei pot figăsite la sfârşitul acestui capitol.'

E3E4%56571 255

%ând v#aţi familiarizat definitiv cu aceste patru feluri de mişcări, &modelare, plutire,zbor şi radiaţie' şi sunteţi "n stare să le e!ecutaţi cu uşurinţă, "ncercaţi să lereproduceţi numai "n imaginaţie. 4epetaţi aceasta până când veţi putea realiza fără efortduplicatul aceloraşi senzaţii psihice şi fizice pe care le#aţi trăit când v#aţi mişcat "nrealitate. În orice operă de artă adevărată şi mare, găsim totdeauna patru calităţi pe care artistulle#a pus "n creaţia sa Îndemânarea, +orma, +rumosul, 7nitatea. $ceste patru calităţitrebuie să şi le dezvolte actorul trebuie să#şi stapânească corpul şi vorbirea, deoarece

7/21/2019 Film


sunt singurele instrumente la dispoziţia actorului pe scenă. %orpul său trebuie să devină ooperă de artă "n sine, trebuie să dobândească aceste patru calităţi, să le asimileze lăuntric.Mai "ntâi să ne ocupăm de "ndemânare. În jocul unui actor, mişcările greoaie şi o vorbireinfle!ibilă sunt "n stare să deprime şi chiar să indepărteze publicul. 9tângăcia la un artist eo forţă necreatoare. 0e scenă ea poate e!ista numai ca temă, dar niciodată ca manieră de

joc. 0e scenă... 1ejeriatea mişcării este aceea care mai mult decât orice "l face pe artist =spunea Ed>ard Eggleston. %u alte cuvinte, personajul vostru, pe scenă, poate fi greoi,ne"ndemanatic "n mişcări, poate să articuleze prost, dar voi "nşivă ca artişti trebuie săfolosiţi "ntotdeauna lejeritatea şi "ndemânarea cu mijloace de e!presie. %hiar şi stângăcia"nsăşi trebuie reprodusă cu lejeritate şi "ndemânare. -iciodată nu trebuie să confundaţi "nsuşirile personajului cu ale voastre proprii caartişti, dacă vreţi să "nvăţaţi să deosebiţi ceea ce jucaţi, &tema, personajul' de felul cum ofaceţi &modul , maniera de joc'. Îndemânarea vă rela!ează corpul şi spiritul,de aceea eaeste soră cu umorul. 7nii actori de comedie recurg la mijloace greoaie de e!presieumoristică, cade pildă roşeaţa violentă a feţei, contorsionarea trupului şi forţarea corzilor vocale, şi totuşi,"n sală, râsul "ntârzie să apară. $lţi actori comici folosesc aceleaşi

mijloace greoaie, dar cu "ndemânare si fineţe şi obţin un mare succes. 7n e!emplu şi maistrălucit este un clovn bun,care cade "ntr#un mod greoi, dar cu atâta graţie şi "ndemânareartistică, "ncât nu vă puteţi reţine râsul. ar ultimele si cele mai bune e!emple suntmaniera uşoară si "ndemânate că alături de grotescul greoi al lui %harlie %haplin sau alunui clovn ca ?roc@. %alitatea "ndemânării se obţine prin e!erciţii ca mişcări de zbor sauradiaţie, care vă sunt deja cunoscute. e o importanţă similară este noţiunea +/4M$. 0uteţi fi chemaţi să jucaţi pe scenăun personaj pe care autorul l#a conceput ca pe un tip slab, dezordonat sau poate că trebuiesă interpretaţi un tip haotic, turbulent, fără simţ al formei, cu o vorbire neclară, ba chiargângavă. ar un astfel de personaj trebuie considerat numai tematic, ca ceea ce trebuie săfaceţi. ar,cum veţi juca ca actori aceasta depinde numai de cât de complet şi de perfect

vă este simţul formei. ;endinţa către claritatea formei este vizibilă chiar şi "n lucrurileneterminate, şi "n scheciurile marilor maeştri. $ crea cu ajutorul unor forme clar conturateeste o măiestrie pe care artiştii din toate ramurile pot şi trebuie s#o dezvolte "n cel mai"nalt grad. E!erciţiile cu mişcări de modelare "i pot servi cel mai bine pe actori "n năzuinţa lor către dobândirea spaţiului +/4ME5. În ceea ce priveşte frumosul, s#a spus "n repetate rânduri că acesta este rezultatulconglomerării mai multor elemente psiho#fizice. $cesta este un adevăr ne"ndoielnic. aractorul care atacă e!erciţiile pentru frumos nu trebuie să caute să trăiască frumosul "nmod analitic sau substituitiv, ci mai curând spontan şi intuitiv. Întelegerea frumosului ca oconfluenţă a mai multor elemente "l va aduce pe actor la confuzie şi va genera multegreşeli de antrenament. Înainte ca actorul să "nceapă să e!erseze pentru a#şi forma simţul frumosului, trebuie săse gândească el "nsuşi ca având părţi rele şi bune. Îndrăzneala este o virtute, lipsa degândire, bravura fără rost, sunt o latură negativă. acă prudenţa este o "nsuşire pozitivă,teama oarbă este un lucru negativ. $celaşi lucru se poate spune şi despre frumos. $devărata frumuseţe "şi are originea"năuntrul fiinţei umane, "n timp ce falsa frumuseţe este "n e!teriorul ei. Etalarea estelatura negativă a frumuseţii, la fel sentimentalismul, dulcegăria, autoadoraţia, şi alte

7/21/2019 Film


deşertăciuni asemănătoare. $ctorul care "şi dezvoltă simţul frumosului numai pentru a seadmira pe sine obţine un lucru superficial, o pojghiţă subţire. 9copul lui este de a dobândiacest simţ numai pentru arta sa. acă este capabil să elimine egoismul din simţul său pentru frumos, atunci este "n afară de orice pericol. acă vă veţi "ntreba %um pot săredau situaţiile urâte si personajele respingătoare, dacă creaţia mea trebuie să fie

frumoasă< $ceasta frumuseţe nu#mi va răpi oare e!presivitatea<. În principiu răspunsulrămâne acelaşi ca şi la distincţia dintre ce< Ai cum <,dintre temă şi modul de e!presie,dintre personaj sau situaţie şi artistul cu un simţ al frumosului bine dezvoltat şi cu un gustfin. 7râţenia e!primată pe scenă cu mijloace inestetice irită nervii publicului. Efectulunui asemenea spectacol este mai curând fiziologic decât psihologic. 5nfluenţa "nălţătoarea artei rămâne paralizantă "n asemenea cazuri. ar o temă, un personaj sau o situaţieneplăcută prezentată estetic păstrează puterea de a "nălţă şi de a inspira publicul.+rumuseţea cu care este redată o astfel de temă transformă urâţenia "ntr#un caz particular,"n ideea ei. 0e lângă elementul particular, aici mai apare şi prototipul şi, "n acelaşimoment, el face apel la mintea şi la spiritul spectatorului "n loc să#i irite nervii./ bună ilustrare pentru cuvintele acestea pot fi cuvintele regelui 1ear care "şi blesteamă

fiicele "ngrămădind imprecaţii peste imprecaţii. 1uate separat, ele nu aparţin desigurdomeniului frumosului, dar luate "n conte!t, fiecare dintre ele crează impresia unuifragment foarte frumos al piesei. $ici vedem geniul lui 9ha@espeare de a folosi mijloace frumoase pentru a trata o temăe!trem de neplăcută. $cest e!emplu clasic ne spune el "nsuşi mai mult decât oricarecuvinte sensul şi uzurile frumuseţii histrionice. %u această e!plicaţie "n minte putem porni la e!ecutarea e!erciţiilor simple pentru formarea simţului frumosului.

E3E4%56571 2555

Începeţi prin a observa diferite feluri de frumuseţe "n fiinţele umane &cu e!cepţia

senzualităţii, ca negativă', "n artă şi "n natură, oricât de obscure şi insignifiante ar putea fitrăsăturile frumoase "n toate acestea, apoi "ntrebaţi#vă Be ce mă frapează ceva frumos<Cin cauza formei< $rmoniei< 9incerităţii< 9implităţii< /riginalităţii< 5ngenuităţii<$bnegaţiei< Măiestriei< %a urmare a unui proces "ndelungat şi constant de observaţie văveţi da seama că un adevărat simţ al frumosului şi un fin simţ artistic se "nrădăcinează "nvoi. 2eţi simţi că mintea şi corpul vostru au acumulat frumosul şi că v#aţi ascuţitcapacitatea de a#l detecta pretutindeni. $ceasta devine un fel de deprindere la voi. $cumsunteţi pregătiţi pentru a porni la următorul e!erciţiu. Începeţi mai "ntâi cu mişcări simple, căutând să le e!ecutaţi cu acea frumuseţe careizvorăşte din voi, până când "ntreaga voastră fiinţă este pătrunsa de ea şi "ncepe să simtă osatisfacţie estetică. -u faceţi e!erciţiul "n faţa oglinzii, aceasta vă va crea tendinţa de alimita frumosul doar la calitate de suprafaţă "n timp ce scopul este de a#l face să pătrundăadânc "n fiinţa voastră. Evitaţi mişcările dansante. upă aceea mişcaţi#vă cu centrulimaginar din pieptul vostru. ;receţi prin toate cele patru forme de mişcare modelare,zbor, plutire, radiaţie. 9puneţi câteva cuvinte. $poi faceţi mişcări şi treburi obişnuite. Aichiar "nviaţa voastră cotidiană evitaţi mişcări şi vorbe urâte. 4ezistaţi tentaţiei de a apăreafrumoşi. Ai acum despre ultima din cele patru calităţi indispensbile "n arta actorului7-5;$;E$.

7/21/2019 Film


$ctorul care "şi joacă rolul ca pe o serie de momente separate şi fără legătură "ntrefiecare intrare şi ieşire, fără să ţină seama de ce a făcut "n scenele sale precedente sau deceea ce trebuie să facă "n scenele următoare, nu#şi va "nţelege niciodată rolul ca pe un totunitar. -eputinţa sau nereuşita de a raporta rolul la un tot unitar "l poate face lipsit dearmonie şi de ne"nţeles pentru spectator. 0e de altă parte, dacă la "nceput, chiar de la

prima intrare, vă veţi vedea deja jucând &sau repetând' ultimele voastre scene, şi invers,ţinând minte primele scene, când jucaţi &sau repetaţi' veţi putea avea o viziune mai clară a"ntregului rol, "n toate detaliile sale, de parcă l#aţi privit "n perspectivă, de la "nălţime.$ceastă capacitate de a considera detaliile unui rol ca un "ntreg bine "nchegat vă va permite, pe viitor, să jucaţi fiecare dintre aceste detalii ca mici entităţi, care se contopescarmonic "ntr#o unitate surprinzătoare. %e calităţi noi va câştiga jocul vostru datorităacestui simţ al unităţii< 2eţi accentua intuitiv esenţialul din personajul vostru datorităacestui simţ şi veţi urma linia principală a evenimentelor ţinând astfel trează atenţia publicului. Docul vă va deveni mai puternic.

7/21/2019 Film


%$05;/171 555M$?5-$65$ A5 Î-%/40/4$4E$ 5M$?5-$65E5

E seară. upă o zi lungă, după multă muncă şi multe impresii, trăiri, acţiuni şi cuvinte,"ţi laşi nervii obosiţi să se odihnească. 9tai liniştit cu ochii "nchişi. ar ce apare oare din"ntuneric, "n faţa ochilor miţii tale< 4evezi feţele oamenilor pe care i#ai "ntâlnit "n timpulzilei, auzi vocile lor, le vezi mişcările, trăsăturile caracteristice sau umoristice. ?răbeştidin nou de#a lungul străzilor, treci pe lângă case cunoscute, citeşti firmele. În mod pasivurmăreşti imaginile pestriţe ale memoriei tale. 0e neobservate, mergi "napoi, dincolo dehotarele zilei de azi şi "n imaginaţia ta se ivesc treptat imagini din viaţa ta trecută.

orinţele,visurile, ţelurile de viaţă, succesele şi eşecurile pe jumătate uitate, apar ca niştetablouri "n faţa ta. E drept că ele nu sunt atât de fidele faptelor reale ca amintirile zileicare abia a trecut. $cum, "n retrospectivă, ele sunt uşor schimbate. ar le recunoşti "ncă.1e urmăreşti acum cu ochii minţii, cu mare interes, cu o atenţie mai trează deoarece suntschimbate şi conţin urme ale imaginaţiei. ar se "ntâmplă uneori mai mult. 0e lângă viziunile trecutului apar fulgerător, ici şicolo, imagini care#ţi sunt total necunoscute. Ele sunt produse ale imaginaţiei creatoare.$ceste imagini apar, dispar, vin din nou, aducând cu ele altele străine. 5ată#le că intră "nrelaţii unele cu altele, "ncep să BjoaceC, să se BproducăC "n faţa privirii tale fascinate.Începi să le urmăreşti vieţile până acum necunoscute. Eşti absorbit, atras de stări de spirit,"n ambianţe ciudate, "n dragostea, ura, fericirea şi nefericirea acestor oaspeţi imaginari.

Mintea "ţi este acum trează şi activă. 0ropriile tale reminiscenţe devin tot mai palide,noile imagini sunt mai puternice ca ele. Eşti amuzat de faptul că aceste noi imagini posedă propriile lor vieţi, independente8 eşti uimit că ele apar fără să le chemi. În cele dinurmă, aceşti noi veniţi te silesc să#i observi cu mai multă ascuţime decât simplele tablouriale memoriei tale de fiecare zi8 aceşti oaspeţi fascinanţi care şi#au făcut apariţia denicăieri, care "şi trăiesc propria lor viaţă plină de emoţii, trezesc in tine o anumităreceptivitate. $ceasta te face să râzi şi să plângi cu ei. %a nişte magicieni, ei "ţi trezescdorinţa neaşteptată să fii unul dintre ei. Întri "n conversaţie cu ei, te vezi "n mijlocul lor,vrei să acţionezi şi o faci "ntr#adevăr. intr#o stare pasivă a minţii imaginative, te#autranspus "ntr#o stare creatoare. $ceasta este puterea imaginaţiei. $ctorii şi regizorii, ca toţi artiştii creatori, cunosc bine această putere. B9unt "ntotdeauna"nconjurat de imaginiC, spunea Ma! 4einhardt. ic@ens scria că şedea toată dimineaţa "ncamera sa aşteptând să apară /liver ;>ist. ?oethe observa că imaginile inspiratoare apar"n faţa noastră din propria lor iniţiativă, e!clamând B$ici sunteţi<C 4afael a văzut oimagine trecându#i prin faţă, "n camera sa, şi aceasta a fost Madona 9i!tină. Michelangeloe!clama cu disperare că imaginile "l urmăresc şi "l silesc să le sculpteze chipul "n piatră. ar, deşi imaginile creatoare sunt independente şi schimbătoare "n esenţa lor, deşi sunt pline de emoţii şi dorinţe, nu trebuie să credeţi, "n timp ce lucraţi asupra rolurilor voastre,că vor veni toate complet dezvoltate şi finite. -u este aşa. %e trebuie să faceţi pentru a le

7/21/2019 Film


desăvârşi< ;rebuie să le puneţi "ntrebări acestor imagini, aşa cum aţi pune "ntrebări unui prieten. 7neori, trebuie să le daţi ordie stricte. 9chimbându#le şi completându#le subinfluenţa "ntrebărilor şi ordinelor voastre, ele vă dau răspunsuri vizibile pentru privireavoastră lăuntrică. 9ă luăm un e!emplu 9ă presupunem că trebuie să#l jucaţi pe Malvolio din$

douăsprezecea noapte. 9ă presupunem că vreţi să studiaţi momentul când Malvolio seapropie de /livia, "n grădină, după ce a primit misterioasa scrisoare pe care o BcredeC dela ea. $ici "ncepeţi să puneţi "ntrebări ca B9pune#mi, Malvolio, cum intri pe poartagrădinii şi cumporneşti cu un surâs către iubita ta<C Întrebarea "l incită imediat peMalvolio să acţioneze. Îl vedeţi de la distanţă. El ascunde "n grabă scrisoarea sub mantaca să o arate mai târziu "n triumf. %u gâtul "ntins, cu o figură foarte serioasă, o caută pe/livia. 5at#o -u#i scrisese ea oare< :âmbetele "l fac frumos< ar ochii lui sclipesc<:âmbesc< -u Ei sunt neliniştiţi,temători, bănuitori. in faţă, ei par să facă masca unuinebun. 0ăşeşte cu grijă, mersul "i este frumos. %iorapii lui galbeni cu jartiere "ncrucişate"l fac plin de seducţie şi fascinaţie. ar ce#5 asta< oamne, această creatură inoportună,această lepră este şi ea aici, pândindu#l cu priviri piezişe şi rele. :âmbetul dispare de pe

faţa lui. 0icioarele şi genunchii i de "nmoaie uşor,involuntar, şi "ntreaga#i "nfăţişare "ltrădează pe omul Bcare nu mai este tânărC. 7ra "i fulgeră acum "n privire. ar timpul estescurt. B5ubitaC lui "l aşteaptă. 9emne de dragoste, de dor,trebuie să#i apară fără "ntârziereÎşi "nfăşoară mantaua mai strâns, păşeşte mai repede, mai aproape de ea. Încet, tainic,seducător, apare un colţ al scrisorii BeiC de sub manta... /are nu o vede< -u Ea se uită lael. :âmbetul acela a fost uitat 5ar acum revine la sine când ea "l salutăBFună ziua, MalvolioCB+rumoasă doamnă, ho, hoCB:âmbeşti<C%e a fost acest mic BspectacolC pe care vi l#a oferit Malvolio< $ fost primul său răspunsla "ntrebarea voastră. ar poate să nu vă simţiţi satisfăcuţi. 2i se pare că Bnu e

bineC.9pectacolul v#a lăsat indiferenţi. $tunci puneţi alte "ntrebări Malvolio n#ar trebui,oare, "nacest moment, să fie mai demn< B9pectacolulC nu arată prea mult a caricatură< -uera el prea bătrân< -#ar trebui să vezi aici mai patetic< 9au, "n acel moment, când credecă a atins scopul "ntregii sale vieţi, ajunge la punctul când mintea "i este zguduită şi cade pradă nebuniei< 0oatear trebui să semene mai mult cu un clo>n< 0oate că ar trebui să fiemai bătrân şi mai nedemn. -#ar trebui, oare, ca dorinţele sale desfrânate să fie şi maiaccentuate< 9au poate că apariţia lui va fi şi mai puternică dacă ar produce o impresie maicurând comică< %e ar fi dacă ar arăta ca un copil naiv şi inocent< Este complet dominatde pasiune sau mai e "n stare să#şi controleze sentimentele<Multe "ntrebări asemănătoare se pot ivi "n mintea voastră "n timp ce lucraţi asupra unuirol. $ici "ncepe colaborarea voastră cu imaginaţia. 2ă ghidaţi şi vă construţi personajul punându#i voi "ntrebări, cerându#i să vă arate diferitele variante posibile de interpretare, potrivit gustului vostru &sau concepţiei regizorale a personajului'. 5maginaţia se schimbăsub privirea voastră "ntrebătoare, se transformă din nou până când &sau spontan' sunteţisatisfăcuţi de ea. upă aceasta veţi simţi că emoţiile voastre s#au trezit şi se naşte "n voidorinţa de acţiune. 1ucrând "n felul acesta, veţi fi "n stare să studiaţi şi să vă creaţi personajul mai aprofundat &şi mai rapid', nu vă veţi baza numai pe gândirea obişnuită, "nloc să vedeţi aceste mici BspectacoleC. 4aţionamentul rece ucide imaginaţia. %u cât"ncercaţi mai mult cu mintea voastră analitică, cu atât mai tăcute devin simţămintele

7/21/2019 Film


voastre, mai slabă voinţa şi mai reduse şansele de inspiraţie. -u e!istă nicio "ntrebare lacare să nu se răspundă "n acest mod. Este adevărat că nu la toate "ntrebările răspunsul vafi imediat. 7nele sunt mai complicate decât altele. acă "ntrebaţi, de pildă, care suntrelaţiile dintre personajul vostru şi celelalte din piesă, răspunsul nu vine totdeaunaimediat. 7neori este nevoie de ore, chiar de zile, ca să vedeţi personajul "n aceste relaţii

diverse. %u cât lucraţi mai mult cu imaginaţia, antrenând#o cu ajutorul e!erciţiilor, cu atâtse va naşte "n voi acea senzaţie care poate fi descrisă oricândBimaginile pe care le văd cuochii minţii au propria lor psihologie, ca şi oamenii care ne "nconjoară "n viaţa de toatezilele. ;otuşi, şi aici e!istă o deosebire "n viaţa de toate zilele, văzându#i pe oameninumai prin manifestările lor, gesturile e!terioare, fără a vedea totodatăe!presia feţei lor,mişcările, gesturile, vocile şi intonaţiile, s#ar putea să "nţeleg greşit vieţile lor interioare.ar lucrurile nu stau chiar aşa cu imaginile creatoare, sentimentele, pasiunile, gândurile,ţelurile şi dorinţele lor cele mai ascunse "mi sunt dezvăluite. 0rin manifestările e!terioareale imaginii mele, adică asupra personajului asupra căruia lucrez eu cu ajutorul imaginiimele, adică ale personajului meu, văd viaţa lui interioară. %u cât priviţi mai des şi maiintens "năuntrul imaginii voastre, cu atât va trezi ea simţăminte, emoţii şi impulsuri

voluntare, care vă sunt atât de necesare pentru "ntruchiparea personajului. $ceastăBcăutareC şiBprivireC nu este decât o repetiţie cu ajutorul imaginaţiei voastre binedezvoltate şi fle!ibile. %reându#l pe al său Moise, Michelangelo nu numai că aveaBmuşchiiC, ondulaţiile bărbii, faldurile veştmântului, ci a văzut, fără "ndoială, şi acea forţălăuntrică a lui Moise care a creat aceşti muşchi, vene, barba, falduri de veştmânt şi"ntreaga compoziţie armonioasă. 1eonardo da 2inci a fost chinuit de mistuitoarea viaţălăuntrică a chipurilor pe care leBvedeaC. $ceasta este una din funcţiile cele mai valoroaseşi mai importante ale imaginaţiei,cu condiţia să aveţi grijă să dezvoltaţi până la un gradcât mai "nalt. 2eţi "ncepe să preţuiţi acest lucru de "ndată ce veţi "nvăţa să BvedeţiC psihologia viaţa interioară a imaginilor voastre, de "ndată ce veţi "nţelege că nu trebuie săBstoarceţiC simţămintele voastre afară din voi, ci ele vor izvor" din voi de la sine şi cu

uşurinţă. Ai la fel cum Michelangelo a BvăzutC forţa lăuntrică ce a creat chipul e!terior al luiMoise, tot astfel faptul de Ba vedeaC şi a trăi viaţa interioară a personajului vostru vă vasugera totdeauna mijloace noi, mai originale, mai corecte şi mai potrivite pentrue!presivitatea e!terioară pe scenă. %u cât vi se dezvoltă mai mult imaginaţia prin e!erciţiisistematice, cu atât mai fle!ibilă şi mai mobilă devine. 5maginile se vor succeda cu orepeziciune crescândă se vor forma şi vor dispărea repede. $ceasta poate duce la pierderea lor "nainte de a fi trezit sentimentele. ;rebuie să aveţi multă putere de voinţă,mai mult decât e!ercitaţi "n mod normal "n activităţile zilnice, ca să le ţineţi "n faţaochilor minţii destul timp, pentru ca ele să mişte şi să trezească propriile voastresentimente. ar ce este această putere adiţională< Este puterea de concentrare. Fănuiesc că veţi"ntreba e ce trebuie să#mi dau atâta silinţă "n cazul unor piese moderne naturaliste, dacătoate personajele sunt atât de evidente şi de uşor de "nţeles, dacă te!tul, situaţiile şiacţiunea prevăzută de autor au grijă de toate< acă aceasta vă e "ntrebarea, permiteţi#misă răspund următoarele ceea ce autorul v#a dat sub forma unei piese scrise este creaţialui, nu a voastră8 el şi#a aplicat aici talentul său. ar care este contribuţia voastră la operascriitorului< upă concepţia mea, aceasta este, sau trebuie să fie, dezvăluirea profunzimilor psihologice ale personajelor date "n piesa respectivă. -u e!istă fiinţă care

7/21/2019 Film


să fie evidentă şi lesne de "nţeles.$devăratul actor nu va aluneca la suprafaţa personajelor pe care le joacă, nici nu le va impunemanierismul său personal, neschimbat. Atiu prea bine că acesta este un obicei larg recunoscut şi practicat astăzi "n profesiunea noastră. ar oricare ar fi impresia pe care acesta o poate face asupra noastră, lăsaţi#mă să#mi iaulibertatea de a mă e!prima fără constrângere despre această chestiune. Este o crimă de a#l

"ncătuşa şi a#l "nchide pe actor "n limitele aşa numitei BpersonalităţiC, făcând din el unsclav, nu un artist. 7nde este libertatea lui< %um "şi poate folosi propria sa capacitate şioriginalitate< e ce trebuie să apară "ntotdeauna "n faţa publicului o marionetă silită săfacă aceleaşi mişcări când sunt trase sforile< +aptul că scriitorii, spectatorii, criticiimoderni şi chiar actorii "nşişi s#au obişnuit cu această degradare a actorului#artist nu faceacuzaţia mai puţin adevărată şi răul mai puţin e!ecrabil. 7nul din rezultatele cele maidezamăgitoare care recurg din această tratare, devenită obişnuinţa actorului, este acelacă el devine o fiinţă umană, mai puţin interesantă pe scenă decât "n viaţa sa particulară.&$r fi bine pentru teatru dacă ar predomina o situaţie inversă.' %reaţiilelui nu sunt demne de el. +olosind numai manierismele sale, actorul devine neimaginativ.;oate personajele sale sunt la fel pentru el.

$ crea, "n sensul adevărat, "nseamnă a descoperi şi a arăta lucruri noi. ar ce noutatee!istă "n manierismul şi clişeele cocoţate pe catalige ale unui actor "ncătuşat< orinţasecretă, şi astăzi aproape uitată, a fiecărui actor este de a se e!prima pe sine, de a#şiafirma eul prin intermediul rolurilor sale. ar cum poate să o facă dacă este "ncurajat şi,adesea, "nvăţat să nu recurgă la manierele sale "n locul imaginaţiei creatoare< El o poateface din cauză că imaginaţia sa creatoare este una din căile principale prin care artistuldin el găseşte modalitatea de a#şi e!prima propria sa interpretare individuală &şi de aceeaunică' a personajelor care trebuie portretizate. ar cum urmează el să#şi e!primeindividualitatea dacă nu pătrunde &sau nu poate să pătrundă' "n adâncul vieţii interioare a personajului cu ajutorul imaginaţiei creatoare< 9unt pregătit să am unele discuţii "n legătură cu aceste păreri. Este semn că actorul

acordă, totuşi, o oarecare atenţie acestei probleme. ;otuşi, de dragul argumentului, să#lgăsim pe cel mai bun arbitru. În acest caz recomand "nsăşi puterea imaginaţiei. Începeţisă faceţi e!erciţiile de mai jos şi vă veţi schimba părerea văzând câtă forţă de pătrunderedezvoltaţi "n timp ce lucraţi supra rolurilor voastre8 cât de interesante şi de comple!e vi sevor părea personajele voastre, "n timp ce, "nainte, vă apăreau atât de banale, de plate şi desimple. %ât de multe trăsături psihologice noi, umane şi neaşteptate vor dezvălui ele şicum, ca urmare, jocul vostru va deveni tot mai puţin monoton.E3E4%5;571 3 Începeţi e!erciţiul prin a vă aminti evenimentele simple, impersonale &nu emoţiile sautrăirile voastre proprii "n legătură cu viaţa reală'. %ăutaţi să vă amintiţi cât mai multedetalii. %oncentraţi#vă aupra acestor amintiri fără a "ntrerupe dansul concentrării.9imultan cu acest e!erciţiu "ncepeţi să vă antrenaţi "n a reţine chiar cea dintâi imagine "nfaţa ochilor minţii. 0rocedaţi astfel luaţi o carte, deschide#ţi#o la "ntâmplare, citiţi uncuvânt şi vedeţi ce imagine vă evocă. $ceasta vă va ajuta să vă imaginaţi lucrurile, "n locsă vă mărginţi la acţiunile lor abstracte, fără viaţă. $bstracţiunile sunt de prea puţin folos pentru un artist#creator. upă puţină practică veţi observa că fiecare cuvânt, chiar şicuvinte ca BdarC, BdacăC,BdeoareceC şi altele vă vor evoca anumite imagini, unele dintreele poate chiar ciudate şi fantastice. +i!aţi#vă atenţia asupra acestor imagini pentru unmoment, apoi continuaţi#vă e!erciţiul "n acelaşi fel, cu cuvinte noi. 0este puţină vreme

7/21/2019 Film


treceţi la etapa următoare a e!erciţiului prinzând o imagine, priviţi#o şi aşteptaţi pânăcând "ncepe să se mişte, să se schimbe, să BvorbeascăC şi să Bacţioneze de la sineC./bservaţi că fiecare imagine "şi arre propria sa viaţă, independentă. -u interveniţi "naceastă viaţă, ci urmăriţi#o câteva minute. Etapa următoare creaţi din nou o imagine şi lăsaţi#o să#şi dezvolte viaţa ei

independentă. $poi, peste puţină vreme, "ncepeţi să interveniţi punând "ntrebări saudândordine. B2rei să#mi arăţi cum stai jos< %um te ridici< %um mergi< %um urci saucobori oscară< %um "ntâlneşti alţi oameni<C şi aşa mai departe... acă viaţa independentăa imaginiidevine prea energică, iar imaginea devine tenace &aşa se "ntâmplă adesea',transformaţi"ntrebările "n ordine. Începeţi cu intrebările şi ordinele de o natură mai psihologică B%umapari şi dispari< +ă#ţi o apariţie bună 7rează un bun venit cordial unui prieten Întâlneşte#ţiduşmanul evino bănuitor, gânditor 4âzi 0lângiC şi multe alte"ntrebări şi ordine similare.0uneţi aceeaşi "ntrebare de câte ori este nevoie până ceimaginea voastră va arăta ce vreţi săBvedeţiC. 4epetaţi e!erciţiul folosind acelaşi procedeu. În timp ce interveniţi "n viaţaindependentă a imaginii voastre, o puteţi pune deasemenea "n diferite situaţii să#i ordonaţisă#şi schimbe "nfăţişarea e!terioară sau să#i daţi

alte sarcini. $lteori, alternaţi momentele "ncare "i daţi deplină libertate cu altele "n care "iimpuneţi o mulţime de cerinţe.$legeţi o piesă scurtă, cu puţine personaje. Ducaţi scena cu toate personajele ei decâtevaori, "n imaginaţie. 0uneţi apoi "n faţa personajelor o serie de probleme şi daţi#leunelesugestii. B%um aţi juca dacă atmosfera piesei ar fi alta<C şi indicaţi#le mai multeatmosferediferite. /bservaţi reacţiile lor, apoi ordonaţi#le B$cum schimbaţi ritmul pieseisau al scenei.Caţi#le sugestia să joace scena cu cât mai multă rezervă sau cu mai multăinfluenţă. %ereţi#lesă accentueze anumite sentimente, iar pe altele să le atenueze sauinvers. 5ntercalaţi unelepauze noi sau eliminându#le pe cele vechi. 9chimbaţi mizanscena,acţiunea sau orice altăinterpretare.În felul acesta veţi "nvăţa săcolaboraţi cu imaginea pe care aţi creat#o "n timp ce v#

aţi"nsuşit rolul. 0e de o parte, vă veţi deprinde să acceptaţi sugestiile pe care vi le dă personajul&ca imagine', iar, pe de altă parte, prin intermediul "ntrebărilor şi ordinelorvoastre, veţielabora rolul şi "l veţi duce la perfecţiune "n conformitate cu gustul şi dorinţavoastră proprieşi a regizorului.Ai acum, ca etapă următoare a e!erciţiului nostru, "ncercaţi să vă obişnuiţi să pătrundeţi prin manifestările e!terioare ale imaginii "n viaţa eiinter ioară.În viaţa noastră zilnică putem descoperi şi observa "ndeaproape şi cu multăatenţieoamenii din jurul nostru şi chiar să fim "n stare să pătrundem destul de adânc "nvieţile lorinterioare. $numite domenii ale psihologiei lor ne vor fi "ntotdeauna obscure.2or e!ista"ntotdeauna anumite secrete pe care nu le vom putea descoperi. ar lucrurile nustau la fel şicu imaginile voastre. Ele nu pot avea niciun fel de secrete faţă de voi. e ce< 0entru căoricâtde noi şi de neaşteptate ar fi acestea, imaginile sunt "n ultimă analizăpropriile voastre creaţii.;răirile lor lăuntrice sunt proprile voastre trăiri. Este drept că acesteimagini vădezvăluiesentimente, adesea emoţii şi dorinţe de care nu eraţi conştient "naintede a "ncepe să recurgeţila imaginaţia voastră creatoare. ar, oricare ar fi adâncimeasubconştientului din care aurăsărit, ele nu sunt mai puţin alevoastre. e aceea, obişnuiţi#vă să urmăriţi imaginile atâttimp cât este necesar, pentru a fim işcaţi de emoţiile,dorinţele, sentmentele lor şi de oricealtceva ce vă pot ele oferi. $dică, până când

7/21/2019 Film


voi"nşivă "ncepeţi să simţiţi şi să doriţi ceea cesimte şi doreşte imaginea pe care aţi creat#o. $ceasta este una din modalităţile de a trezi şi dea aprinde sentimentele voastre fărăBstoarcereaC lor laborioasă şi chinuită din voi "nşivă. 1a"nceput alegeţi momente psihologice simple. $poi treceţi la e!erciţii pentru dezvoltareafle!ibilităţii imaginaţiei.1uaţi o imagine şi studiaţi#o amănunţit. $poi, faceţi#o să setransforme cu "ncetul "ntr#o

altă imagine. e e!emplu un tânăr devine treptat bătrân şiviceversa. / mlădiţă tânără aunei plante se dezvoltă "ncet "ntr#un copac mare şi armonios. 7npeisaj de iarnă sedezvoltă "ncet, lin, "ntr#unul de primăvară, vară, toamnă.E!ecutaţi aceleaşi e!erciţii cu imagini de fantezie. +aceţi ca un castel fermecat săsetransforme "ntr#un bordei sărac şi viceversa. 2răjitoarea bătrână să devină o prinţesătânără şifrumoasă. 7n lup să se transforme "ntr#un prinţ fermecător.$poi "ncepeţi să lucraţi cu imagini "n mişcare. e pildă, un turnir de nobili, unincendiu "n pădure care se "ntinde, o mulţime de oameni care se mişcă neliniştiţi, o sală de balcucupluri ce dansează sau o "ntreprindere ce lucrează activ. %ăutaţi să auziţi vorbeleşisunetele imaginilor voastre. -u permiteţi atenţiei voastre să se abată sau să sară de la oscenăla alta, omiţând scenele tranzitorii. ;ransformarea imaginilor trebuie să fie un

proces lin,continuu, ca "ntr#un film.Mai departe, creaţi un personaj numai prin voi "nşivă. Începeţi să#l dezvoltaţiamănunţit,lucraţi asupra lui timp de câteva zile sau săptămâni, punând "ntrebări şi primindrăspunsurivizibile. 0uneţi#l "n diferite situaţii, diferite ambianţe, şi observaţi reacţiile.ezvoltaţi#itrăsăturile şi particularităţile caracteristice. $poi puneţi#l să vorbească şi urmăriţi#iemoţiile, dorinţele şi sentimentele, gândurile, deschideţi#vă "n faţa lui "n aşa fel "ncâtviaţalui interioară să o influenţeze pe a voastră. %ooperaţi cu el, receptându#i BsugestiileC,dacă văconvin. %reaţi atât personaje dramatice, cât şi comice.1ucrând "n felul acesta poate veni oricând clipa când imaginea pe care aţi creat#opoatedeveni atât de puternică "ncât nu veţi rezista dorinţei de a o"ncorpora, de a o juca,chiardacă este un fragment dintr#o scenă scurtă. %ând se naşte "n voi o astfel de dorinţă,

nu trebuiesă#i rezistaţi, ci să jucaţi liber, atât timp cât doriţi. $ceastă dorinţă sănătoasă dea vă "ncorpora imaginea creată poate fi sistematic cultivată cu ajutorul unui e!erciţiuspecial care să vă deatehnica "ncorporării.E3E4%56571 355maginaţi#vă la "nceput că faceţi o mişcare oarecare, ridicaţi braţul, sculaţi#vă "npicioare,staţi jos, sau luaţi un obiect. 9tudiaţi această mişcare a voastră "n imaginaţie şiapoie!ecutaţi#oefectiv. 5mitaţi#o aşa cum era, cât mai fidel cu putinţă. acă e!ecutând#oobservaţică mişcarea voastră reală nu este identică cu cea pe care aţi văzut#o "nimaginaţie, studiaţi#odin nou "n imaginaţie şi "ncercaţi iarăşi până când veţi fi satisfăcuţică aţi copiat#o fidel.4epetaţi acest e!erciţiu până veţi fi siguri că corpul vostru se supuneşi la cel mai micamănunt, detali, pe care l#aţi elaborat când v#aţi imaginat mişcarea.%ontinuaţi e!erciţiul cuacţiuni şi mişcări din ce "n ce mai complicate. $plicaţi acelaşie!erciţiu, imaginaţi#vă unpersonaj dintr#o piesă sau dintr#un roman, "ncepând cu mişcări,acţiuni sau conţinut psihologicsimplu. 1ăsaţi imaginea creată de voi să rostească câtevacuvinte. 9tudiaţi cu cea mai maremeticulozitate personajul, până "n cele mai miciamănunte, până când sentimentelepersonajului trezesc propriile voastre sentimente. $poi"ncercaţi să "ncorporaţi noua voastrăviziune cât ma precis cu putinţă. În timpul"ncorporării puteţi observa că la un moment datdeviaţi de la ce aţi conceput şi aţi studiat

7/21/2019 Film


"n amănunt. acă această deviere este rezultatul uneiinspiraţii subite "n cursul"ncorporării, acceptaţi#o ca pe un fapt pozitiv şi de dorit.$cest e!erciţiu va stabili treptat relaţiile atât de necesare pentru legarea imaginaţieiactivede corpul, vocea, psihologia voastră8 mijloacele voastre e e!presie vor deveniastfelfle!ibile şi supuse comenzilor pe care le veţi da. acă "n timp ce veţi lucra "n felul

acesta cupersonajul trebuie să jucaţi pe scenă, puteţi, pentru "nceput, să alegeţi numai osingurătrăsătură din toate cele care fac parte din viziunea voastră lăuntrică. 0rocedândaşa, veţi evitaşocul &pe care actorii "l cunosc prea bine' care provine de la "ncercarea de a"ncorpora "ntreagaimagine dintr#o dată, dintr#o singură "ghiţitură lacomă. Este acel şocştrangulator care vă facesă abandonaţi, adesea, eforturile imaginative şi să cădeţi "nşabloane şi deprinderi teatraleperimate. Atiţi bine că vocea, corpul şi "ntregul vostruaparat psihic nu sunt totdeauna "n staresă ajusteze "ntr#un timp scurt viziunea pe care aţicreat#o. Înaintând "n viziunea voastră pas cupas evitaţi această dificultate, le permiteţiastfel mijloacelor voastre de e!presie să treacă linprin transformarea necesară şi să fiegata să facă faţă sarcinilor pe care le au de "ndeplinit. 2eţiputea să asimilaţi mai bine"ntregul personaj pe care "l elaboraţi, dacă o faceţi treptat. 7neorise "ntâmplă ca, chiar

după câteva "ncercări de a#i "ncorpora trăsăturile separate, personajul săse ivească deodată"n faţa voastră şi să se "ncorporeze ca un tot unitar. În timp ce asimilaţiastfel personajul,fie e!ersând, fie "n timpul muncii profesionale, adăugaţi imaginaţiei voastre toateelementele pe care nu le#aţi prevăzut şi pe care le#aţi "ntâlnit acum numai "n realitate = acţiuni noi, modul de joc al partenerului, ritmul indicat de regizor şi alte asemenealucruri. %uaceste adaosuri noi BrepetaţiC "n imaginaţie scena pe care o studiaţi. $cestee!erciţii pentruantrenarea capacităţii de a "ncorpora imaginile se vor dovedi curând a fimijloacele cele maieficiente şi pentru dezvoltarea corpului vostru. %ăci "n procesul de"ncorporare a unor imaginiputernice, bine elaborate, vă modelaţi corpul din interior,"mbibându#l cu sentimente, emoţii şiimpulsuri voluntare artistice. În felul acesta, corpuldevine tot mai mult acea BmembranăsensibilăC pe care am descris#o mai "nainte.

%u cât cheltuiţi mai mult timp şi efort pentru muncaconşti entă de dezvoltare a puteriideimaginaţie şi pentru tehnica de "ncorporare a imaginilor create de voi, cu atât maicurândimaginaţia voastră vă va servi subconştient fără ca măcar să vă daţi seama. eaceasta, "ntimpul lucrurlui, personajele voastre vor fi create şi se vor dezvolta de la sine,"n timp ceaparent nici nu vă gândiţi la ele. 2eţi observa, deasemenea, că scânteileinspiraţiei vor apăreatot mai frecvent şi cu o tot mai mare regularitate.9ă rezumăm e!erciţiile de imaginaţieG. +i!aţi prima imagine8H."nvăţaţi să#i urmăriţi viaţa independentă8I.colaboraţi cu ea, punând "ntrebări şi dând ordine8(.pătrundeţi "n viaţa interioară a imaginii). dezvoltaţi#vă fle!ibilitatea imaginaţiei*."ncercaţi să creaţi personaje "n mod complet independentJ. studiaţi tehnica "ncorporării imaginilor

7/21/2019 Film


%$05;/1715555M04/25:$65E E $-9$MF17 -umai artiştii uniţi printr#o adevărată simpatie "ntr#un ansamblu

improvizator pot cunoaşte bucuria unei creaţii neegoiste, "n comun.upă cum am arătat "n capitotlul precedent, scopul final şi cel mai "nalt al fiecăruiartist adevărat din orice domeniu de creaţie poate fi definit ca dorinţa de a se e!primaliber şicomplet. +iecare dintre noi are propriile convingeri "nrădăcinate şi adeseainconştiente, ceeace constituie o parte integrantă a individualităţii omului şi marea luinăzuinţă către oe!primare liberă.Marii gânditori ai lumii, vrând să se e!prime pe ei "nşişi, şi#au creat propriile lorsistemefilosofice. 1a fel, un artist care năzuieşte să#şi e!prime convingerile lăuntrice ofaceimprovizând cu propriile sale instrumente, cu forma sa specifică de artă. $celaşilucru, fărăe!cepţie, se poate spune şi despre arta actorului. orinţa sa arzătoare şi ţelul luisuprem pot fiatinse numai cu ajutorul improvizaţiei libere. acă un actor se limitează

numai la rostireate!tului prevăzut de autor şi la Be!ecutareaC acţiunii indicate de regizor,fără să caute ocaziasă improvizeze independent, se face singur sclavul creaţiilor altora, iar profesiunea lui devineocazională. El face greşeala de a crede că autorul şi regizorul auimprovizat deja pentru el şică nu mai este loc pentru e!primarea individualităţii salecreatoare. in păcate, aceastăatitudine predomină "n rândul prea multor actori din zilelenoastre.În realitate, fiecare rol "i oferă actorului ocazia de a improviza, de a colabora şi de aco#crea cu autorul şi cu regizorul. $ceastă afirmaţie nu "nseamnă că actorul poateimprovizaun nou te!t sau că poate substitui o altă acţiune celei implicate de regizor.impotrivă ;e!tuldat şi acţiunea sunt bazele ferme pe care actorul trebuie şi poate să#şidezvolte improvizaţia.

%um rosteşte te!tul şi cum e!ecută acţiunea constituie porţi deschise către un vast câmpdeimprovizaţii. $ceşti BcumC ai te!tului şi ai acţiunii sale sunt tot atâtea moduri "n care elsepoate e!prima liber. Mai mult, e!istă nenumărate momente "ntre te!t şi acţiune "n careelpoate crea minunate tranziţii psihologice, e!primate "n felul său propriu, "n care "şi poatedesfăşura inventivitatea artistică. 5nterpretarea "ntregului personaj până la cele maimicitrăsături oferă un spaţiu vast pentru improvizaţiile sale. $ctorul trebuie doar să"nceapă prin arefuza să se joace numai pe sine "nsuşi sau să recurgă la clişeele cunoscute.acă "nceteazătoate rolurile sale ca nişte Blinii drepteC şi "ncearcă câte o caracterizarefină pentru fiecare,acesta va fi deja un pas "nainte spre improvizaţie. $ctorul care n#agustat bucuria pură de a setransforma pe scenă cu fiecare rol nou, cu greu va puteacunoaşte sensul real, creator alimprovizaţiei.0rin urmare, cu cât un actor "şi dezvoltă mai mult aptitudinile de a improviza şi"şidescoperă acel izvor nesecat din care provine orice improvizaţie, cu atât mai curând vagustaun sentiment de libertate, până atunci necunoscut, şi se va simţi mai "mbogăţitsufleteşte.E!erciţiile următoare sunt menite să dezvolte aptitudinea de a improviza.%ăutaţi să vi le"nsuşiţi tot aşa de simplu cum sunt date aici.E3E4%56571 355 &pentru studiul individual'

7/21/2019 Film


1a "nceput stabiliţi care sunt momentele de "nceput şi de sfârşit ale improvizaţieivoastre.Ele trebuie să fie fragmente de acţiune bine definite. 1a "nceput, de pildă, puteţi săvăsculaţi de pe un scaun şi să spuneţi cu fermitate, intonaţie şi gest B$C = "n timp ce"nmomentul de "ncheiere puteţi să vă culcaţi, să deschideţi o carte şi să "ncepeţi să citiţi,liniştitşi pe "ndelete. 9au, puteţi "ncepe prin a vă pune repede şi cu voie bună paltonul,

pălăria,mănuşile, de parcă intenţionaţi să ieşiţi "n oraş. 9fârşiţi prin a rămâne pe loc,deprimat şi chiarcu ochii "n lacrimi. 9au "ncepeţi prin a vă uita pe fereastră, cu teamă, saucu mare atenţie,"ncercând să vă ascundeţi după perdea. $poi e!clamaţi BE iar aiciC şi vătrageţi inapoi de lafereastră. 0entru momentul de "ncheiere puteţi cânta la pian &real sauimaginar', "ntr#odispoziţie foarte fericită, chiar râzând. Ai aşa mai departe. %u cât suntmai contrastantesemnele de "nceput faţă de cele de "ncheiere, cu atât e mai bine. -uanticipaţi ce aveţi de făcut"ntre cele două momente alese. -u "ncercaţi să găsiţi omotivare logică pentru fiecare dintremomentele de "nceput şi cele de "ncheiere. $legeţidouă lucruri oarecare, care vă vin mai "ntâi"n minte, şi nu pentru că ele ar sugera sau ar"mpiedica o bună improvizaţie. oar un "nceputşi un sfârşit "n contrast. -u "ncercaţi sădefiniţi tema sau intriga. efiniţi numai starea de spiritsau sentimentele din "nceput sau

din sfârşit. $stfel, când vă sculaţi şi spuneţi BaC, dacăacesta vă este "nceputul, veţi"ncepe să acţionaţi BliberiC şi cu deplină "ncredere "n sine,urmând mai ales sentimentele,emoţiile şi dispoziţia voastră. 5ar partea de mijloc, tranziţia dela momentele iniţiale pânăla cele finale, este tocmai ceea ce veţi improviza. +iecare momentsuccesiv alimprovizaţiei trebuie să fie rezultatul psihologic &nu logic' al momentuluiprecedent.$stfel, prin toată gama diferitelor senzaţii, emoţii, dispoziţii, dorinţe, impulsurilăuntriceşi acţiuni, fiecare din ele fiind găsită "n mod spontan, pe moment. 0oate că veţideveniindignaţi, pe urmă pasivi, apoi iritaţi, poate veţi trece prin stadiile de indiferenţă,umor,veselie, sau poate veţi scrie o scrisoare "n mare agitaţie sau vă veţi duce la telefon şiveţichema pe cineva etc./rice posibilitate vă este deschisă "n funcţie de dispoziţia voastră din acel moment sau

"n funcţie de lucrurile accidentale pe care le puteţi "ntâlni "n timpul improvizaţiei.B2ocea lăuntricăC dictează toate schimbările psihologice şi toate acţiunile ce decurgdeaici.9ubconştientul sugerează lucruri care nu pot fi prevăzute de nimeni, nici chiardepropria persoană, ceea ce "nseamnă ca trebuie să te laşi liber şi complet "n seama propriuluispirit de improvizaţie. %u momentul final "n imaginaţie, nu veţi rătăci fără el şifără sfârşit, civeţi fi atraşi constant şi ine!plicabil către momentul final. El va licări "n faţavoastră ca un farcălăuzitor.%ontinuaţi să e!ersaţi până stabiliţi un nou "nceput şi un nou sfârşit, până cândcăpătaţi"ncredere "n voi şi nu mai trebuie să vă opriţi pentru a ghici ce aveţi de făcut "ntrestart şi finish.e ce acţiunea, poziţia corpului sau starea de spirit trebuie stabilite e!act pentrumomentul de "nceput şi de sfârşit, iar "ntre cele două e!treme se pot desfăşuraspontan<eoarece libertatea reală de improvizaţie trebuie să fie bazată "ntotdeauna penecesitate8 altfel,ea va degenera curând fie "n arbitrar, fie "n nehotărâre. +ără un "nceputdefinit care să vă"mpingă acţiunea şi un sfârşit definit care să o completeze, veţi rătăcifără niciun scop. 9imţulvostru de libertate va fi, fără "ndoială, incapabil să pornească la oacţiune fără o orientare şifără un scop. %ând repetaţi o piesă, vă loviţi, "n mod firesc, deun număr de BnecesităţiC carevă solicită activitatea şi spiritul de improvizaţie. 5ntriga,te!tul, ritmul, sugestiile autorului şiregizorului, jocul celorlalţi parteneri, toate acestea

7/21/2019 Film


determină necesităţile şi diversele lungimi"ntre ele, la care trebuie să vă acomodaţi. 2ăveţi dezvolta e!erciţiul stabilind necesităţi saulimitări similare. 1a "nceput, pe lângă"nceputul şi sfârşitul precis, veţi defini = ca una dinnecesităţi, durata apro!imativă afiecărui e!erciţiu. 0entru studiul individual, sunt necesare )minute pentru fiecareimprovizaţie. $poi, adăugaţi la aceleaşi momente de "nceput şi de sfârşitun nou moment

&necesitate', undeva, pe la mijlocul improvizaţiei. $cesta trebuie să fie unfragment deacţiune tot atât de definitivă că şi "nceputul şi sfârşitul. $cum, treceţi de la startlamomentul de mijloc şi de la acesta la sfârşit, "n acelaşi mod "n care aţi parcurs celedouămomente e!treme, dar căutaţi să nu cheltuiţi mai mult timp ca "nainte. 0este puţin,maiadăugaţi "ncă un moment, la libera alegere, şi e!ecutaţi#vă improvizaţia parcurgândcele patrupuncte "n apro!imativ acelaşi interval de timp ca şi pentru cele două e!treme.%ontinuaţi şiadăugaţi mai multe asemenea momente "ntre start şi finish. $legeţi#le la"ntâmplare, fărăpretenţia de coerenţă şi selecţie logică8 lăsaţi această sarcină "n seama psihologiei voastreimprovizatoare. ar, "n varierea e!erciţiului, păstraţi de fiecare datăacelaşi "nceput şi sfârşit.upă ce aţi acumulat un număr suficient de momente,construindu#le ca tot atâtea trepte,puteţi incepe să vă impuneţi noi necesităţi şi "ntr#un alt

mod "ncercaţi să jucaţi prima parte"ntr#un ritm lent, iar ultima "ntr#un ritm rapid, saucăutaţi să creaţi o anumită atmosferă "n jurulvostru, fie "ntr#unul din fragmentele alese, fie"n cursul "ntregii improvizaţii. 0uteţi "ngrănădi noi necesităţi in improvizaţia voastră,utilizând diferite elemente ca mişcările de modelare,plutire, zbor, sau radiaţie, separat sau"n orice combinaţii pe care vi le propuneţi8 puteţi "ncercaimprovizaţia cu diferitecaracteristici. Mai târziu vă puteţi imagina#un decor "n care trebuie să improvizaţi# amplasarea publicului#hotărâţi dacă improvizaţia este comedia, tragedie, farsă, dramă#improvizaţi ca şi cum aţi juca o piesă de epocă, cu un costum imaginar #să se strecoare o anumită formă de intrigă

0uteţi, după un timp, să schimbaţi temele "nceputului şi sfârşitului8 apoi, ordineamomentelor din porţiunea de mijloc. %ând aţi epuizat această serie de combinaţii,"ncepeţi"ntregul e!erciţiu din nou, cu "nceput şi sfârşit, cu diferite necesităţi, fără ointrigă premeditată.4ezultatul acestui e!erciţiu este dezvoltarea psihologiei actorului careimprovizează.$ceastă psihologie se va menţine, "n timp ce se trece prin toate necesităţilealese. Mai târziu,"n timpul repetiţiilor şi reprezentaţiilor pe scenă, veţi simţi că te!tul pecare "l aveţi de spus,acţiunile şi "mprejurările = impuse de autor, regizor, de intriga piesei,vă vor conduce aşa cumau făcut#o necesităţile. $rta dramatică este o improvizaţie permanentă. -u e!istă momentepe scenă "n care actorul să fie lipsit de dreptul de a puteaimproviza.#veţi fi "n stare să e!ecutaţi cu precizie necesităţile impuse#să vă păstraţi spiritul de actor care improvizează.#9enzaţie de "ncredere deplină "n sine, "mpreună cu aceea de libertate şi bogăţielăuntricăE!erciţiile pentru dezvoltarea aptitudinii de a improviza = "n ansambluri de doi, trei, saumai mulţi parteneri, sunt "n pricipiu aceleaşi cu cele individuale. E!istă o deosebireesenţialăarta dramatică este o artă colectivă şi, oricât de talentat ar fi un actor, el nu va fi"n stare să#şiutilizeze complet capacitatea de improvizaţie dacă se izolează de ansamblu,

7/21/2019 Film


de partenerii săi.E!istă multe impulsuri modificatoare pe scenă atmosfera piesei, stilul ei,o reprezentaţiebine e!ecutată, o montare e!cepţională. $ctorul trebuie să "şi desfăşoaresensibilitatea faţă deimpulsurile creatoare ale altora.7n ansamblu care improvizează trăieşte un permanent proces de dare şi luare. 7nmicsemn de la partener, o pauză, o nouă intenţie neaşteptată, o mişcare, un oftat, sau o

od intuitiv ce nuanţe trebuie găsite &elaborate' "n ?.0. minore pentru a le face sărimeze cu?.0. %heie. %u cât veţi lucra mai mult pentru ?.0., cu atât vă veţi da mai multseama câtsunt de mlădioase şi ce posibilităţi nelimitate au de a le colora cum vă place. %eeace pareo problemă insolubilă pentru mintea uscată şi calculată e rezolvat "n modul cel maisimplude intuiţia creatoare şi de imaginaţie, din care izvorăsc ?.0. 0e de altă parte, vă puteţifolosi de aceste ?.0. minore numai atâta vreme cât e necesar pentru studiereascenei,monologului etc. Ai după aceea le puteţi părăsi cu totul. ar ?.0. cheie al personajului varămâne mereu "n voi./ altă "ntrebare ce se poate naşte "n voi este B%ine "mi poate spune dacă ?.0. pe carel#amgăsit este cel mai adecvat personajului<C 4ăspunsul -imeni decât voi "nşivă Elestepropria voastră creaţie liberă prin care se e!primă individualitatea voastră. Este

adecvat dacăvă mulţumeşte ca artişti. ;otuşi, regizorul este "ndreptăţit să vă sugerezeschimbări la ?.0. carele#aţi găsit. 9ingura problemă pe care v#o puteţi pune "n această situaţie este dacă faceţicorectsau nu ?.0., adică dacă ţineţi sau nu seama de toate condiţiile necesare pentru oasemeneamişcare. 9ă vedem care sunt aceste condiţii. E!istă două feluri de mişcări. 7na pe care ofolosim "n ambele situaţii = acţionând "n viaţă sau pe scenă #, aceasta estemişcarea naturală,uzuală. %ealaltă este ceea ce am putea numi o mişcare arhetipală&originală', o mişcare cepoate servi ca model original pentru toate mişcările posibile deacelaşi fel. ?.0. aparţine celuide#al doilea fel. Mişcările obişnuite, de fiecare zi, suntincapabile să ne activeze voinţa pentrucă ele sunt prea limitate, prea slabe şi particularizate. Ele nu umplu "ntregul corp, psihic şisuflet, "n timp ce ?.0. ca arhetip le

cuprinde pe toate. 2#aţi pregătit să faceţi mişcări arhetipalecând, "n e!erciţiul 5, aţi "nvăţatsă faceţi mişcări largi, ample, folosind ma!imum de spaţiu dinjurul vostru.?.0. trebuie să fie puternic pentru a putea activa şi mări puterea voastră de voinţă, darnutrebuie făcut folosind o construcţie musculară mai mare decât e nevoie căci ea vaslăbimişcarea e!act când "i măreşte forţa. Fine"nţeles că dacă ?.0. vostru este violent,asemenicelui pe care l#am ales ca prim e!emplu, atunci nu puteţi evita folosirea forţeimusculare8 darchiar "n acest caz, reala tărie a mişcării este mai mult psihologică decâtfizică. ?ândiţi#vă la omamă iubitoare strângându#şi copilul la sân, cu toată marea putere aiubirii materne, şi totuşimuşchii ei sunt complet rela!aţi. acă aţi e!ersat cu grijămişcările de modelare, plutire, zborşi iradiere &vezi cap. 5', veţi şti că adevărata tărie nuare nimic de a face cu puterea istovitoarea muşchilor. În ultimele noastre două e!emple &)şi *' am spus că personajele sunt mai multsau mai puţin slabe. $cum se poate naşte"ntrebarea dacă nu cumva mişcarea "n sine şi#arputea pierde şi ea forţa "n crearea unui personaj slab. 4ăspunsul este "n niciun caz ?.0.trebuie să rămână "ntotdeauna puternic,iar slăbiciunea trebuie privită numai ca un atribut allui. $stfel, forţa psihică a lui ?.0.&gestul psihologic' va avea de suferit mici schimbări dupăcum "l veţi face politicos, cutandreţe, cu căldură, cu dragoste, sau cu calităţi cum sunt lenea,oboseala, combinate cuslăbiciune. Ai apoi, actorul şi nu personajul face ?.0. puternic iarpersonajul şi nu actoruleste cel obosit, cel slab. Mai departe, ?.0. trebuie să fie cât se poate desimplu pentru că

7/21/2019 Film


misiunea lui este de a "ndruma psihologia intrinsecă a personajului, "ntr#oformă uşor decontrolat, de a#l restrânge la esenţă. 7n ?.0. complicat nu poate face acestlucru. 7nadevărat ?.0. trebuie să fie ca o trăsătură de cărbune pe pânza unui artist "nainte dea seapuca de amănunte. Este, ca să zicem aşa, o selectare pe care se va ridicaarhitecturacomplicată a personajului. ?.0. trebuie să aibă o formă foarte clară şi bine

definită. /ricetrăsătură vagă e!istentă "n el vă va dovedi că nu este "ncă esenţa, inima,miezul personajuluiasupra căruia lucraţi. 9imţul formei, amintiţi#vă, era implicat "ne!erciţiul de modelare, plutireşi alte mişcări &cap. 5'. Este foarte important şi tempo#ul "ncare e!ersaţi ?.0. după ce l#aţi găsit. +iecare trece prin viaţă "ntr#un tempo diferit. $ceastadepinde mai ales detemperamentul şi de soarta unui om. $celaşi lucru se poate spune şidespre personajele dinpiese. ;empo#ul general "n care trăiesc ele depinde, "n maremăsură, deinterpreta rea voastră.$celaşi ?.0. făcut "n tempo#uri diferite "şi poate schimbatoate datele, puterea de voinţă şisusceptibilităţile după coloraturi diferite. 1uaţi oricaredin e!emplete oferite de ?.0. şi"ncercaţi să#l faceţi mai "ntâi "ntr#un tempo lent şi apoi"ntr#unul mai rapid. 9tudiaţi mişcareadin primul e!emplu. Încetinind tempo#ul, el cheamăla lumină "n imaginaţia voastră uncaracter dictatorial, un gânditor abil, capabil să

plănuiască "ntr#un anumit fel, răbdător şistăpân pe sine. +ăcut repede, "ntr#un temposăltăreţ, el devine un caracter crud, criminal, cu ovoinţă ne"nfrânată, incapabil de a se purta raţional. Multe din transformările prin care trecpersonajele "n cursul piesei pot fie!primate numai prin schimbare de tempo "n g.p. pe care l#aţi găsit pentru ele. &0roblematempo#ului pe scenă va fi discutată mai târziu.'$jungând la limita fizică a g.p#ului, când trupul vostru nu se poate e!tinde maimult,trebuie să "ncercaţi "ncă pentru o clipă &GK, G) secunde' să depăşiţi limitele lui,iradiindu#iputerea şi calităţile "n direcţia indicată de ?.0. $ceastă iradiere va "ntări multadevărata forţă amişcării, făcând#o să aibă o mare influenţă asupra vieţii voastreinterioare. $ merge "nainteeste condiţia minimă de care trebuie să ţină seama pentru acrea un g.p. corect. 9arcina voastrăva fi de acum "nainte să dezvoltaţi o fină sensibilitate a

mişcării pe care o faceţi.E3E4%56571 3251uaţi ca ilustrare g.p. al adunării calme "n voi "nşivă. ?ăsiţi o propoziţie care să#icorespundă. $ceasta poate fi B2reau să fiu &lăsat' singur.C 4epetaţi cuvintele "mpreunăcugestul, "n aşa fel "ncât calitatea voinţei stăpânite şi a calmului să pătrundă "n psihiculvostru şi"n voce. $poi "ncepeţi să faceţi uşoare mişcări de schimbare "n ?.0. acă, săzicem, poziţiacapului a fost ridicată, aplecaţi#l uşor "n jos şi "ntoarceţi privirea "n aceeaşidirecţie. %eschimbare a produs aceasta "n psihologia voastră< $ţi simţit cumva că lacalitatea de calm s#aadăugat o uşoară insistenţă, "ncăpăţânare< +aceţi o nouă schimbare.e data aceasta "ndoiţiuşor genunchiul drept trecând greutatea trupului pe piciorul stâng.?.0. poate căpăta acum onuanţă de abandon. 4idicaţi mâinile la bărbie şi calitateaabandonului se va "ntări şi veţi fipătrunşi de noi nuanţe ca inevitabilitatea şi singurătatea.1ăsaţi capul pe spate şi "nchideţiochii pot apărea calităţi de durere şi apăsare. Întoarceţi palmele "n afară autoapărarea.$plecaţi capul "ntr#o parte autocompătimirea. Îndoiţi celetrei degete de la fiecare mânăpoate să apară o uşoară nuanţa de umor. 1a fiecareschimbare spuneţi aceeaşi propoziţie ca săo acordaţi cu mişcarea. -u uitaţi că acestee!emple nu sunt decât o mică parte dine!perienţele pe care le poate inspira ?.0. Airul lor poate fi nelimitat. +iţi "ntotdeauna liberi "n interpretarea mişcărilor şi a schimbărilor lor.%u cât mişcarea va fi mai fină, cu atât va fi mai

7/21/2019 Film


ascuţită sensibilitatea pe care o va dezvolta "n voi.%ontinuaţi aceste e!erciţii până când corpul = poziţia capului, a umerilor, agâtului,mişcarea braţelor, a mâinilor, a degetelor, a coapselor, a torsului, picioarelor,direcţia privirii =va dezvolta "n voi reacţii psihice corespunzătoare. 1uaţi un g.p.,e!ersaţi#l o vreme "n temporar şi creşteţi apoi gradat, până ajungeţi la cel mai rapid tempo

cu putinţă. Încercaţi săe!perimentaţi toate reacţiile psihice pe care le inspiră fiecare gradde grăbire a mişcării &puteţifolosi pentru "nceput e!emplele sugerate mai sus'. 0entrufiecare grad de grăbire găsiţi o nouăpropoziţie potrivită şi spuneţi#o "n timp ce faceţimişcarea. $cest e!erciţiu asupra sensibilităţiivă va mări mult, "ntre timp, şi simţularmoniei, psihicul şi vorbirea. %ând acestea vor fidezvoltate la nivel "nalt, veţi puteaspune BÎmi simt trupul şi vorbirea ca o continuare directăa psihicului. 1e simt ca pe nişte părţi vizibile şi auzibile ale sufletului.C %urând veţi observacă, "n timp ce acţionaţi, "ntimp ce vă vedeţi de treburi, "n timp ce spuneţi te!tul, făcândgesturi simple, fireşti, ?.0.este "ntr#un fel mereu prezent "n spatele gândurilor voastre. El văajută şi vă conduce ca un"ndrumător nevăzut, prieten şi ghid, care nu va "ntârzia să vă inspireatunci când aveţinevoie de aceasta mai mult decât orice. 2ă păstrează creaţia "ntr#o formăcondensată şi

cristalizată. 2eţi observa, de asemenea, că viaţa interioară puternică şi coloratăpe care aţichemat#o prin ?.0. vă dă o mai mare e!presivitate, oricât de rezervat şi economicv#ar fi jocul. &-u cred că e nevoie să specific faptul că ?.0. nu trebuie niciodatăarătatauditoriului, tot aşa cum la un arhitect nu aşteaptă nimeni să arate publiculuischelăriaconstrucţiei "n locul lucrării terminate. ?.0. este scheletul rolului şi trebuie sărămânăBsecretulC vostru tehnic. acă e!ersaţi "n grup folosind diferite g.p. pentru fiecare participant,pe lângă e!erciţiile "ncepute cu e!emplul J se recomandă următorul lucru$legeţi opropoziţie scurtă şi spuneţi#o luând diferite atitudini fireşti sau făcând diferitegesturi zilnice&nu ?.0.'. $cestea pot consta din a şedea, a sta "n picioare, a vă plimba "n jurul camerei, a văsprijini de perete, a privi pe fereastră, a deschide sau a "nchide uşa, aitra sau a părăsi ocameră, a lua, a pune jos sau a arunca un obiect şi aşa mai departe.

+iecare mişcare sau poziţiea corpului care trezeşte o anumită stare psihică vă va dictacum trebuie spusă propoziţia, cu ceintensitate, calitate şi "n ce tempo. 9chimbaţi poziţiilesau mişcările, dar spuneţi aceeaşi frazăde fiecare dată. 2ă creaţi "n voi simţul armonieidintre trup, psihic şi vorbire.$cum, după ce am dezvoltat suficient e!presivitatea, "ncercaţi să creaţi şi o serie de?.0. pentru personajele deosebite, observând toate condiţiile descrise mai "naintearhetip,forţă, simplitate etc. 1a "nceput luaţi personaje din piese, literatură sau istorie,găsiţi g.p.pentru oameni pe care "i cunoaşteţi bine, apoi pentru oameni pe care i#aţi"ntâlnit "ntâmplătorşi pentru scurtă vreme pe stradă. În sfârşit, creaţi personaje dinimaginaţie şi găsiţi g.p. pentruele. %a o treaptă următoare a acestui e!erciţiu, alegeţi un personaj dintr#o piesă pe care n#aţivăzut#o şi in care nu aţi jucat. ?ăsiţi şi elaboraţi un g.p. pentru el. $similaţi#l completşi apoi"ncercaţi să repetaţi o singură scenă din piesă pe baza ?.0. &acă e posibil cu partener' Aiacum ar fi necesar câteva cuvinte de "ncheiere despre ;empo. %oncepţianoastră obişnuitădespre tempo pe scenă nu face distincţie "ntre tempo#ul interior şi cele!terior. ;empoulinterior poate fi definit ca o schimbare rapidă sau "nceată de gânduri,imagini, amintiri, vreri,impulsuri etc. ;empo#ul e!terior se e!primă "n acţiuni sau vorbirerapidă sau "nceată. 0escenă, tempo#urile interioare şi cele e!terioare pot merge "mpreună.e e!emplu o anumităpersoană aşteaptă cu nerăbdare ceva sau pe cineva. 5maginile "n

7/21/2019 Film


mintea sa se urmăresc una pealta "ntr#o succesiune rapidă, gândurile şi dorinţele pâlpâiegonindu#se una pe alta, apărând şidispărând8 voinţa sa este agitată la culme şi totuşi, "nacelaşi timp, aceeaşi persoană se poatecontrola "n aşa fel "ncât ţinuta sa e!terioară,mişcările şi vorbirea "i vor rămâne calme şi "ntempo rar. 7n tempo e!terior rar poatemerge mână "n mână cu un tempo interior rapid, sauinvers. Efectul celor două tempo#uri

contrastante, e!istând simultan pe scenă, face o impresieputernică asupra auditoriului. -uconfundaţi tempo#ul rar cupasivitat ea sau cu un fel deenergie "n interior. /ricât de rar arfi tempo#ul pe care "l folosiţi pe scenă, voi "nşivă, ca artişti,trebuie să fiţi "ntotdeaunaactivi. 0e de altă parte, tempo#ul rapid al spectacolului nu trebuie sădevină grabă evidentă sauo tensiune psihică şi fizică inutilă. 7n trup fle!ibil, bine antrenat,ascultător, şi o tehnică bună de vorbire vă vor ajuta să evitaţi această greşeală făcând posibilăcorectura şifolosirea simultană a două tempo#uri contrastante.E3E4%56571 3255+aceţi o serie de e!erciţii cu tempo#uri interioare şi e!terioare diferite şi contrastante.ee!emplu un mare hotel noaptea. Lamalii, cu obişnuitele lor mişcări rapideşi"ndemânatice, cară bagajele de la elevator, le scot afară şi le pun "n automobile care

aşteaptă şicare trebuie să se grăbească pentru a prinde trenul de seară. ;empo#ul e!terioral hamaliloreste rapid, dar ei sunt indiferenţi la "ngrijorarea musafirilor care seimpacientează afară.;empo#ul interior al hamalilor este lent. Musafirii care pleacă,dimpotrivă, "ncearcă să#şipăstreze calmul e!terior. În interior sunt "ngrijoraţi, temându#secă vor pierde trenul. ;empo#ullor e!terior este lent, iar cel interior este rapid.0entru e!erciţiile următoare aţi putea folosi e!emplele din e!erciţiul 355. ?ăsiţi piesa, propunându#vă să "ncercaţi a găsi diferite tempo#uri "n diferite combinaţii.

4ezumat asupra gestului psihologic &?.0.'G.?.0. activează puterea noastră de voinţă, "i dă o direcţie precisă, trezeşte

simţămintele şi ne dă o viziune condensată a personajului.H.?.0. trebuie să fie arhetipal,puternic, simplu şi bine modelat. El trebuie săiradieze şi să fie făcut corect.I.ezvoltaţi "n ?.0. sensibilitatea.(.+aceţi distincţia "ntre tempoul interior şi cel e!terior.

7/21/2019 Film


%$05;/171 250E49/-$D A5 %$4$%;E45:$4E;ransformarea este cea după care tânjeşteactorul, "n mod conştient sau inconştient.Ai acum să discutăm problema creării personajului. -u e!istă roluri care să poată ficonsiderate BdrepteC, sau in care actorul "nfăţişează publicului acelaşi BtipC = el "nsuşi,aşacum este "n viaţa particulară. E!istă mai multe motive care generează nefericiteconcepţiigreşite asupra adevăratei arte dramatice, dar noi nu ne vom ocupa de ele aici.Este suficient săsubliniem faptul că teatrul ca atare nu va creşte şi nu se va dezvoltaniciodată dacă i se vapermite acestei atitudini distructive de Bautoe!hibareC, deja adânc

"nrădăcinată, să prospere.+iecare artă serveşte scopului de a descoperi şi releva orizonturinoi ale fiinţei umane. 7nactor nu poate da publicului revelaţii noi etalându#se pe sine"nsuşi pe scenă. %e aţi spune deun scriitor care, "n toate piesele, fără e!cepţie, s#ardramatiza pe sine "nsuşi "n rolul principal,sau de un pictor incapabil de altceva decât deautoportrete< $şa cum nu veţi "ntâlni "n viaţădoi oameni la fel, tot aşa "n piesele de teatrunu veţi "ntâlni două roluri identice. %eea ceconstituie diferenţa dintre ele le face săfiecaractere şi va fi un bun punct de pornire pentruactor. %a să dobândească o primă idee pentru rolul ce "l are de jucat, actorul trebuie să se"ntrebe B%are este diferenţa, oricât desubtilă sau nevinovată ar fi, "ntre mine şi personaj aşacum "l descrie te!tul<C +ăcândastfel, nu numai că veţi arde dorinţa de a vă face "n mod repetatautoportretul, dar veţidescoperi şi caracteristicile psihologice principale ale personajului.$poi, vă aflaţi "n faţă

necesităţii de a "ncorpora aceste trăsături caracteristice care formeazădiferenţa dintre voişi personaj. %um vă veţi apropia de această sarcină< %alea cea mai scurtă,artistică şiamuzantă, de a vă apropia de ea este de a găsi un trup imaginar personajuluivostru. 5maginaţi#vă că trebuie să jucaţi un personaj leneş, indolent şi stângaci &atât psihiccâtşi fizic'. $ceste trăsături nu trebuie neapărat subliniate sau e!primate emfatic, ca "ncomedie.Ele se pot arăta ca simple, imperceptibile, aproape indicaţii, şi totuşi ele sunttrăsăturicaracteristice, tipice, ale personajului, care nu trebuie omise. 5mediat ce aţi e!trasacesteaspecte şi date ale personajului, comparat cu voi "nşivă, "ncercaţi să vă imaginaţi cefel de trupar putea avea un asemenea om leneş, indolent şi "ncet. 0oate veţi găsi că are untrup plin,"ndesat, scurt, cu umerii căzuţi, gâtul jos, braţe lungi care atârnă cu indiferenţă şiun cap mareşi greoi. $cest corp este, desigur, departe de a se asemăna cu al vostru. ;otuşitrebuie să arătaţişi să vă mişcaţi ca el. %um veţi face să realizaţi o adevărată asemănare<5ată cum "ncepeţi săvă imaginaţi că "n acelaşi spaţiu pe care "l ocupaţi cu propriul vostrucorp e!istă şi un altul =trupul imaginar al personajului pe care tocmai l#aţi creat "n minte.2ă "mbrăcaţi cu acest corp,că şi cum ar e!ista8 "l puneţi ca pe un veştmânt. %are va firezultatul acestei mascarade< upăo clipă, poate "ntr#o străfulgerare, veţi "ncepe să simţiţi şi să gândiţi despre voi "nşivăcadespre o altă persoană. $ceastă e!perienţă este foarte asemănătoare cu cea a unei

7/21/2019 Film


adevăratemascarade. $ţi observat vreodată "n viaţa voastră de toate zilele cât de diferit văsimţiţi "nveşminte diferite< -u sunteţi BaltcinevaC atunci când purtaţi o cămaşă de noaptedecât atuncicând sunteţi "n haine de seară, când purtaţi un costum vechi şi uzat sau unulnou#nouţ< arBapurtaC un alt corp< Înseamnă mult mai mult decât a purta indiferent cecostum sau"mbrăcăminte. $ceastă opţiune a formei fizice imaginare a personajului

influenţează asuprapsihicului vostru de zeci de ori mai mult decât orice "mbrăcăminte%orpul imaginar stă ca şicum ar e!ista "ntre corpul vostru real şi psihic, influenţându#le pe amândouă cu aceeaşi putere.0as cu pas, "ncepeţi să vă mişcaţi, să vorbiţi şi să văsimţiţi "n acord cu el. %a să spunem aşa,personajul locuieşte "n voi &sau, dacă preferaţi,voi locuiţi "n el'. %ât de puternic e!primaţidatele tipului vostru imaginar, "n timp ce jucaţi, aceasta depinde de genul piesei şi de propriulvostru gust şi dorinţă. ar, "n oricecaz, "ntreaga voastră fiinţă psihică şi fizică va fi schimbată,chiar posedată de personaj.%ând este "ntr#adevăr adoptat şi e!ersat, trupul imaginar pune "nacţiune voinţa şisimţămintele voastre &ale actorului', le armonizează cu vorbirea şi mişcareacaracteristicelui, transformă actorul "ntr#o altă persoană. 9impla discutare a personajului,analiza samintală, poate produce acest efect mult dorit, pentru că raţiunea, oricât de abilă arfi, vă va

lăsa rece şi pasiv, pe când trupul imaginar are putere de a apela direct la voinţaşisimţămintele voastre. %onsideraţi crearea şi adoptarea unui personaj ca pe un joc simpluşirapid. BDucaţi#văC cu corpul imaginar, schimbându#l şi prefăcându#l până când sunteţi pedeplin mulţumit de opera voastră. -u veţi pierde niciodată "n acest joc, dacănerăbdarea nu văva biciui rezultatul. -atura voastră artistică e sortită să fie târâtă denerăbdare dacă o forţaţiprin BreprezentareaC prematură a corpului imaginar. Învăţaţi săcredeţi "n el pe deplin şi nu văva trăda. -u e!ageraţi peste măsură violentând, forţând şi"ncercând aceste inspiraţii subtilecare Bvă vin de la noul trupC. Ai numai când "ncepeţi săvă simţiţi absolut liberi, adevăraţi şifireşti "n folosirea lui, puteţi să "ncepeţi săreprezentaţi personajul cu trăsăturile şi acţiunile lui,acasă sau pe scenă. În unele cazuriveţi găsi că e suficient să folosiţi numai trupul imaginar &oparte din el' = braţele lungi şi

atârnânde, de e!emplu, pot să vă schimbe deodată "ntreagapsihologie şi să dea propriuluivostru trup statura necesară. ar să aveţi grijă "ntotdeauna ca"ntreaga voastră fiinţă să se transforme "n personajul pe care trebuie să "l reprezentaţi.Efectul corpului imaginar va fi "ntărit şi va căpăta nuanţe neaşteptate dacă "i adăugaţicentrulimaginar &vezi cap. 5'. $tâta vreme cât centrul rămâne "n mijlocul pieptului vostru&socotiţi căe plasat cu câţiva centimetri mai adânc', veţi simţi că sunteţi "n ea voi "nşivă şi"ncă "n deplinăstăpânire de sine, doar ceva mai energici, mai armonioşi, şi trupul vostruapropiindu#se detipul BidealC. ar "ndată ce veţi "ncerca să mutaţi centrul "n alt loc, "ninteriorul sau e!teriorul trupului, veţi simţi că se schimbă când intraţi "ntr#un corpimaginar. 2eţi observa că centruleste capabil să atragă şi să concentreze "ntreaga fiinţă"ntr#un singur loc din care radiază şiemană activitatea voastră. acă pentru a ilustraaceasta aţi mutat centrul din piept "n cap, veţibăga de seamă că elementul gând a "nceputsă joace un rol caracteristic "n jocul vostru. inlocul său "n cap, centrul imaginar va"ncepe deodată sau treptat să coordoneze toate mişcările,să influenţeze "ntreaga atitudinefizică, să vă motiveze comportarea, acţiunile şi vorbirea şi văva acorda psihicul "n aşa fel"ncât, cu totul firesc, veţi "ncepe să aveţi senzaţia că elementulgând este important şiindispensabil creaţiei voastre. ar, indiferent unde veţi pune centrul, elva produce unefect cu totul diferit imediat ce "i veţi schimba calitatea. -u este suficient să#laşezaţi "ncap, de e!emplu, şi apoi să#l lăsaţi acolo să#şi vadă de treabă. ;rebuie să#l stimulaţimai

7/21/2019 Film


departe, investindu#l cu calităţi variate, după dorinţa voastră. 0entru un om "nţelept,săzicem, vă veţi imagina că centrul din cap este larg, luminând şi radiind, "n timp ce, pentru untip stupid, fanatic sau "napoiat mintal, vă veţi imagina că centrul este mic, dur şigreu. ;rebuiesă fiţi liberi şi fără nici o reţinere "n imaginarea centrului "n multe şi diferitefeluri atât timpcât variaţiile sunt compatibile cu rolul pe care "l aveţi de jucat. Încercaţi

câteva e!perienţe.0uneţi un centru moale, nu prea mic, "n regiunea abdomenului şi veţie!perimenta un psihicmulţumit de sine, pământean, puţin greoi şi totuşi cu haz. 1ăsaţi uncentru de greutate mic şigreu "n vârful nasului şi veţi deveni curios, cercetător, indiscret şichiar inoportun. Mutaţicentrul "ntr#unul din ochi şi veţi observa cât de repede aveţiimpresia că aţi devenit şireţi, abilişi poate ipocriţi. Închipuiţi#vă un centru mare, greu,mohorât şi "nglodat aşezat "n afarabătăilor inimii şi veţi avea un caracter laş, nu preacinstit, caraghios. 7n centru localizat laBcâteva picioareC "n faţa ochilor sau frunţii poateda senzaţia unei minţi ascuţite, pătrunzătoareşi chiar sagace. 7n centru cald, "nflăcărat,aşezat "n inimă, poate deştepta in voi simţăminteeroice, curajoase şi iubitoare. 0uteţi, deasemenea, să vă imaginaţi un centru mobil. 1ăsaţi#l săse legene uşor "n faţa frunţii şi săvă "nconjoare capul din timp "n timp şi veţi trăi psihologiaunui om rătăcit dezorientat. 9au

lăsaţi#l să circule "n mod neregulat "n jurul trupului, "ntempouri variate, acum ridicându#se, acum prăbuşindu#se, şi efectul va fi fără "ndoială oacuzaţie de into!icaţie. -enumăratele posibilităţi vi se vor deschide dacă veţi e!perimenta "nfelul acesta, liber şi jucându#vă. 2ă veţi obişnui cu BjoculC şi#l veţi practica şi aprecia atâtpentru plăcerea câtşi pentru marea sa valoare practică. %entrul imaginar vă este de folos "nprimul rând "n ce priveşte personajul "n totalitatea sa. ar "l puteţi folosi şi pentru scenediferite şi mişcăriseparate. 9ă presupunem că lucraţi la rolul lui on uijote. 2edeţi bătrânultrup descărnat,liniştit. $veţi viziunea minţii sale nobile, entuziaste, dar e!centrice şi uşuraticeşi vă veţihotăr" să plasaţi un centru mic, dar puternic, iradiant şi care se roteşte continuudeasupracapului. $cesta vă poate servi pentru "ntregul personaj. ar ajungeţi la scena "n careel luptă cu imaginarii săi duşmani şi vrăjitori. %avalerul luptă, sare "n prăpăstii cu

iuţealafulgerului. %entrul său, acum "ntunecat şi greu, se prăbuşeşte din "nălţimi "n piept"ngreunându#i respiraţia. %a o minge legată de un elastic, centrul zboară "nainte şi serepede"napoi, aruncându#se la dreapta şi la stânga "n căutarea duşmanului. 9are şi argoneştecavalerul după BmingeC "n toate direcţiile, până ce lupta se termină. %avalerulepuizat, centrulse lasă "ncet la pământ şi apoi tot atât de "ncet se ridică din nou la loculiniţial, radiind şi"nvârtindu#se fără răgaz ca şi mai "nainte. e dragul clarităţii vi s#au date!emple evidente şipoate groteşti. ar folosirea centrului imaginar, "n majoritateacazurilor &mai ales "n pieselemoderne', cere o aplicare mult mai fină. /ricât de puternicăar fi senzaţia pe care o propunecentrul, limita până la care doriţi să e!teriorizaţi aceastăsenzaţie "n timpul lucrului va depinde"ntotdeauna de judecata voastră. $mândouă, corpulimaginar şi centrul, vă vor ajuta să credeţi.9ă vedem acum care este deosebirea dintre personaj şi "ntreg şi caracterizarea care poate fidefinită ca o mică trăsătură particulară a personajului. / caracterizare sau trăsăturileparticulare pot să nu fie ceva "nnăscut "n personaje o mişcare tipică, un fel anume de a vorbi,un obicei ce se repetă, un anumit felde a râde sau o "nclinare a capului şi aşa mai departe.$ceste mici particularităţi sunt unfel de Btuşă finalăC pe care un artist o adaugă creaţiei sale.5mediat ce a fost "nzestrat cuasemenea mici trăsături particulare, personajul pare să devinămai viu, mai uman şi maiadevărat. 9pectatorul "ncepe să#l iubească şi să#l aştepte, de "ndatăce "i atrage atenţia. ar,o asemenea caracterizare trebuie să se nască din personajul privit Bcaun totC, să decurgă

7/21/2019 Film


din partea importantă a componentei sale psihice. 9ă luăm câteva e!emple.7n om leneş şiflecar, incapabil de a munci, ar putea fi caracterizat prin braţe lipite de trup,uneori "nunghi drept, şi mâini atârnând moi. 7n personaj lipsit de inteligenţă "n timpceconversează cu altcineva ar putea avea un fel caracteristic de a clipi repede din ochi "ntimpce, "mpungându#şi interlocutorul cu un gest ascuţit al degetului, ar face o pauză cu

gura uşor"ntredeschisă "nainte de a#şi urma gândurile şi a le pune "n cuvinte. 7n caracter"ncăpăţânat,un certăreţ, "n timp ce ascultă pe altcineva poate avea un obicei inconştient dea clătina uşorcapul ca şi cum ar pregăti un răspuns negativ. / persoană conştientă de sine"şi va plimbadegetele pe propriile#i haine, jucându#se cu nasturii, "ndreptând cutele. 7nlaş şi#ar putea ţinedegetele "mpreunate, "ncercând să#şi ascundă degetele mari. 7n pedantar putea să atingă "nmod inconştient obiectele din jurul său, "ndreptându#le şi aranjându#le mai mult sau mai puţinsimetric. 7n mizantrop la fel de inconştient va "ndepărta poatede sine obiectele din raza sa decuprindere. 7n om nu tocmai sincer, sau viclean, ar puteacăpăta obiceiul de a arunca privirirepezi spre tavan "n timp ce vorbeşte sau ascultă.7neori, caracterizarea poate ea "nsăşi săscoată deodată la lumină "ntregul personaj. Întimp ce creaţi un personaj şi o caracterizare alui, aţi putea găsi un mare ajutor şi poate

multe sugestii inspirate observând oamenii din jur ar, pentru a evita o cât de slabăcopiere a vieţii, nu v#aş recomanda o asemenea observare"nainte de a fi folosit din plin propria voastră imaginaţie creatoare. 0e lângă aceasta, spiritulde observaţie se ascutemult atunci când ştiţi ce căutaţi. -u e nevoie să recomandăm aiciniciun fel de e!erciţiuspecial. 2i le puteţi inventa voi Bjucându#vaC cu corpul imaginar şi cucentreleschimbătoare şi mişcătoare, găsindu#le caracterizări potrivite. $ceasta vă va ajutadacă pelângă BjocC veţi "ncerca să observaţi şi să descoperiţiunde a plecat şice fel de centruareomul acesta sau celălalt "n viaţa reală.

7/21/2019 Film


%$05;/171 2555-5257$15;$;E$ %4E$;/$4E0entru a putea crea prin inspiraţietrebuie să#ţi cunoşti propria individualitate.$ici e nevoie de o e!plicaţie "n ceea ce priveşte termenul de Bindividualitate creatoareaunui artistC, aşa cum este folosit "n această carte. %hiar şi cunoaşterea sumară acalităţilorsale "i poate folosi actorului care caută căi de dezvoltare liberă a forţelor saleinterioare. acă,de e!emplu, doi artişti la fel de talentaţi ar fi rugaţi să picteze acelaşi peisaj, cu cea mai maree!actitate, vor rezulta două lucrări deosebite. Motivul e clarfiecare din ei va picta, "n modinevitabil, impresia pe care a făcut#o peisajul, individual,

asupra fiecăruia dintre ei. 7nulpoate prefera să transmită atmosfera peisajului, frumuseţealiniei sau a formei lui. %elălalt vaaccentua, probabil, contrastele, jocul luminii şi alumbrelor, după propriul gust şi mod dee!presie. +apt este că peisajul le va serviamândurora ca mediu pentru a#şi e!primaindividualitatea creatoare şi deosebirile lor de vedere vor apare "n lucrări. 4udolf 9teiner defineşte individualitatea creatoare a lui 9chiller ca fiind caracterizată prin tendinţamorală apoetului BFinele "n luptă cu 4ăul.C Maeterlin@ caută subtile nuanţe mistice "nspatele tuturorevenimentelor. ?oethe vede arhetipuri, unificând multitudinea formelor.9tanislavschi declarăcă, "n +raţii Naramazov, ostoievs@i vorbeşte despre căutarea luiumnezeu, lucru care"ntâmplător este adevărat pentru toate romanele sale majore.5ndividualitatea lui ;olstoi semanifestă "n tendinţa spre perfecţiune. %ehov se ceartă cu

trivialitatea burgheză a vieţii. 0escurt, individualitatea creatoare a fiecărui artist "le!primă pe acesta prin ideea dominantă carestrăbate "ntreaga sa creaţie, ca un leitmotiv.$celaşi lucru trebuie să#l spunem şi despreindividualitatea artistului actor. 9#a spus şi s#arepetat că 9ha@espeare a creat un singur Lamlet. ar cine va spune cu aceeaşi siguranţă ce fel de Lamlet a e!istat "n imaginaţialui9ha@espeare< În realitate trebuie să fi fost tot atâţia Lamleţi câţi actori talentaţi şiinspiraţisunt gata să#şi ia răspunderea concepţiilor lor asupra personajului.5ndividualitatea creatoareafiecăruia "l va determina "n mod invariabil pe Lamlet#ul săuunic. 0entru că actorul care vreasă fie artist pe scenă trebuie să caute cu modestie şi"ndrăzneală o interpretare individuală arolurilor sale. ar cum să#şi simtă elindividualitatea creatoare "n momentele de inspiraţie< Înviaţa de toate zilele neidentificăm cu noi "nşine, cu BeuC. 9untem protagoniştii lui Beu vreauC,Beu simtC, BeugândescC. $cest BeuC "l asociem trupului nostru, "mbrăcămintei, modului deviaţă,familiei, stării sociale şi oricărui lucru din care se compune viaţa obişnuită. ar,"nmomentele de inspiraţie, BeulC artistului suferă un fel de metamorfoză. Încercaţi să văamintiţide voi "nşivă "n asemenea momente. %e s#a "ntâmplat cu eul vostru de fiecare zi< -u s#a retrasoare făcând loc unui alt BeuC şi nu#l simţiti oare pe acesta ca pe adevăratulartist din voi<acă aţi cunoscut vreodată asemenea momente, le veţi rechema, pentru că,

7/21/2019 Film


cu apariţia acestui nou BeuC, aţi simţit "nainte de toate un aflu! de forţe nema"ntâlnite "nviaţa voastră obişnuită.$ceastă forţă vă pătrunde "ntreaga fiinţă, a iradiat "n jurul vostru, aumplut scena şi a zburatpeste lumina rampei "n public. Ea v#a unit cu spectatorul şi acondus spre el toate intenţiilevoastre creatoare, gânduri, imagini, simţiri. Mulţumităacestei forţe sunteţi prezenţă scenică.9chimbări considerabile, pe care nu le puteţi ajuta

prin simţire, apar "n conştiinţa voastră subinfluenţa acestui puternic Balt euC. Este un BeuCla nivel "nalt. El "mbogăţeşte şi e!tindeconştiinţa. Începeţi să deosebiţi trei stări diferite cafiind "n voi "nşivă. +iecare dintre ele areun caracter definit, "ndeplineşte o misiune precisăşi este comparativ independentă. 9ă neoprim ca să e!aminăm aceste stări şi funcţiile lor particulare. În timp ce asimilaţi personajulpe scenă, vă folosiţi emoţiile, vocea, trupulmobil. ;oate acestea constituie BmaterialulC deconstrucţie din care BeulC superior,adevăratul artist din voi, creează personajul pentru scenă.BEulC superior intră, pur şisimplu, "n posesia acestui Bmaterial de construcţieC. e"ndată ce s#a "ntâmplat acest lucru,"ncepeţi să simţiţi că staţi deasupra BeuluiC de toate zilele. $ceasta dinmotivul că văidentificaţi cu acest BeuC creator, superior, care a devenit activ. $veţi acumcunoştinţă deambele voastre BeuriC, e!tinse, eul de fiecare zi e!istând "n voi simultan cu celsuperior. În

timp ce creaţi sunteţi două BeuriC şi puteţi distinge clar diferitele funcţii pe careacestea le"ndeplinesc. e "ndată ce eul superior a intrat "n posesia acestui material deconstrucţie,"ncepe să#l modeleze din interior. El va mişca trupul făcându#l sensibil, senzitiv şireceptivla toate impulsurile creatoare. El vorbeşte cu vocea voastră, vă activează imaginaţiaşi vămăreşte activitatea interioară. Mai mult decât atât, vă dă simţăminte pure, vă faceoriginalşi inventiv, vă deşteaptă şi vă menţine uşurinţa de a improviza. 0e scurt, vă pune "ntr#ostare creatoare. Începeţi să acţionaţi sub inspiraţia sa. +iecare lucru pe care "l faceţi acum pescenă vă surprinde pe voi tot atât ca şi pe spectatori. ;otul pare nou şi neaşteptat.$veţiimpresia că e spontan şi că nu faceţi altceva decât să#i serviţi ca mediu de e!presie.Ai totuşi,cu toate că BeulC superior este destul de puternic pentru a fi stăpân pe "ntregul proces decreaţie, are şi el un călcâi al lui $hile e "nclinat să sfăr"me barierele, să sară

peste limitelenecesare stabilite "n repetiţii. E prea nerăbdător să se e!prime pe sine şiideea sa dominantă. Eprea liber, prea puternic, prea ingenios, şi de aceea prea aproape de prăpastia haosului. 0utereainspiraţiei e "ntotdeauna mai intensă decât mijloacele dee!presie = spune ostoievs@i. Eatrebuie restrânsă. $ceasta este sarcina conştiinţei defiecare zi. %e trebuie să facă ea "n timpulacestor momente de inspiraţie< Ea controlează pânza pe care individualitatea creatoare "şitrasează intenţiile. Ea "ndeplineşte funcţia de bun simţ reglator al BeuluiC superior pentru catreaba să treacă corect prin mizanscenastabilită, ce trebuie păstrată neschimbată şi fără săprejudicieze comunicarea cu partenerii.e asemenea, tiparul psihologic al "ntreguluipersonaj, aşa cum l#aţi descoperit "n repetiţii,trebuie urmat cu e!actitate.

$supra bunului simţ al BeuluiC de fiecare zi cade sarcina de a apăra formele dee!presiegăsite şi fi!ate pentru spectacol. $stfel, prin cooperarea celor două conştiinţe,spectacoluldevine posibil. ar unde este acea a treia conştiinţă la care ne#am referit mai"nainte şi cui"i aparţine<0urtătorul celei de#a treia conştiinţe este BpersonajulC, aşa cum l#aţi creat voi. eşieste ofiinţă iluzorie, are şi el, ca şi ceilalţi, propria sa viaţă independentă şi propriul săuBeuC.5ndividualitatea noastră creatoare "l sculptează drăgăstos "n timpul spectacolului. În paginileprecedente au fost deseori folosiţi termenii BautenticC, BartisticC, BadevăratC,

7/21/2019 Film


pentru a descriesimţămintele unui actor pe scenă. / cercetare mai amănunţită va arăta căsimţăminteleomeneşti se despart "n două categorii cele cunoscute oricui şi cele cunoscutenumai artistului,"n momentele de inspiraţie creatoare. $ctorul trebuie să "nveţe sărecunoască trăsăturile maiimportante care le deosebesc. 9imţămintele obişnuite, defiecare zi, sunt alterate, străbătute deegoism, apropiate nevoilor personale, "mbibate,

nesemnificative şi de multe ori chiarinestetice şi stricate de neadevăr. Ele nu vor fifolosite "n artă. 5ndividualitatea creatoare learuncă. Ea are la dispoziţie un alt fel desimţăminte, complet impersonale, purificate, eliberatede egoism şi de acea esteticăsemnificativă şi sunt adevărate din punct de vedere artistic. 0eacestea vi le dăruieşte BeulCsuperior "n timp ce vă inspiră jocul. ;ot ce trăiţi "n cursul vieţiivoastre, tot ce observaţi şigândiţi, tot ce vă face fericiţi sau nefericiţi, toate regretele sausatisfacţiile, toată iubireasau ura voastră, toate lucrurile după care tânjiţi sau pe care le evitaţi,toate realizările saunereuşitele, tot ce aţi adus "n această viaţă la naştere =temperament, talent,"nclinaţii, carerămân nefolosite, nedezvoltate sau supradezvoltate = toate fac parte din aşa#zisul abissubconştient. Ele devin simţăminte "n sine. $stfel, purificate şi transformate, eledevin parte integrantă a materialului din care individualitatea voastră creatoare

creazăBpsihologiaC sufletului imaginar al personajului. ar cine purifică şi transformăaceste vastebogăţii ale psihicului vostru<$celaşi BeuC superior, individualitatea care face pe unii din noi artişti. e aceeaesteevident că această individualitate nu trebuie să "nceteze de a e!ista "ntre momentelecreatoare,cu toate că, numai fiind creatori, devenim conştienţi de ea. Ea, dimpotrivă, are oviaţăintrinsecă continuă, necunoscută conştiinţei noastre de fiecare zi. Ea continuă să#şidezvoltepropriul ei fel de e!perienţe, acelea pe care ni le oferă cu generozitate cainspirate pentruactivitatea noastră creatoare. E greu de conceput că 9ha@espeare, a căruiviaţă = atât cât neeste cunoscută = era ne"nsemnată, şi ?oethe, a cărui BparteC "n viaţă afost atât de plăcută şi de"mpăcată, şi#au tras toate ideile creatoare numai din e!perienţa personală. Într#adevăr, vieţilemultor personalităţi mai mici din literatură au oferit

biografii mult mai bogate decât cele alemaeştrilor, şi totuşi operele lor ar suporta greu ocomparaţie cu cele ale lui 9ha@espeare sau?oethe. $cesta este gradul de activitate interioară a BeuluiC superior care produce acelesimţăminte purificate, acesta este determinantul final al calităţii creaţiei tuturor artiştilor.Mai departe, toate simţămintele venite de la personaj, de la individualitatea voastră,suntnu numai purificate şi impersonale, dar mai au şi alte atribute &două'. 5ndiferent de câtdeprofunde şi convingătoare ar fi, aceste simţăminte sunt "ncă tot atât de BnerealeC caşiBsufletulC personajului "nsuşi. Ele vin şi se duc odată cu inspiraţia. $ltfel, ele ar deveni pentrutotdeauna ale voastre, rămânând imprimate "n voi după terminarea spectacolului,fără putinţade a fi şterse. $r pătrunde "n viaţa zilnică, ar fi o otrăvire de egoism şi ardeveni parteinseparabilă a e!istenţei voastre necreatoare, neartistice. -#aţi fi "n stare sădeosebiţi linia decontur dintre viaţa iluzorie a personajului şi viaţa voastră. În scurt timpaţi ajunge la nebunie.acă simţămintele voastre creatoare nu ar fi BnerealeC, nu aţi puteaavea bucuria creaţiei,jucând personaje grosolane, vulgare sau alte caractere la fel de primejdioase şi de puţinplăcute.$ici puteţi să vedeţi, de asemenea, cât de primejdioasă şide neartistică este greşealaunor actori conştiincioşi atunci când "ncearcă să folosească pe scenă simţăminte reale,defiecare zi, Bstorcându#leC din ei "nşişi. Mai târziu sau mai devreme aceste "ncercări

7/21/2019 Film


zdruncinăsănătatea, duc la forme de isterie, "n special pentru actor, la conflicteemoţionale şi lae!tenuare nervoasă. 9imţămintele reale e!clud inspiraţia şi viceversa.%elălalt atribut al simţămintelor creatoare este că ele sunt capabile de compasiune.BEulCvostru superior "nzestrează personajul cu simţăminte creatoare şi, pentru că este, "nacelaşitimp, capabil să#şi observe creaţia, el are compasiune pentru personajele sale şi

pentrudestinele lor.

M5L$51 %EL/2

=

curs de arta actorului

7/21/2019 Film


0refaţă

$ceastă carte este rezultatul urmăririi din culise a B0rocesului de creaţieC = urmărire"ncepută cu mulţi ani "n urmă, "n 4usia, la ;eatrul de $rtă din Moscova cu 9tanislavs@i, -emirovici an@en@o şi 9ulerjiţchi. În calitatea mea de actor, regizor, profesor şi "nsfârşit irector al ;eatrului Mic de artă din Moscova, am avut posibilitatea să#mi dezvoltmetodele de joc şi de regie şi să le formulez "ntr#o tehnică definitivă al cărei program esteaceastă carte. upă ce am plecat din 4usia, am lucrat mulţi ani "n teatrele din 1etonia,

1ituania, $ustria, +ranţa, $nglia şi cu Ma! 4einhardt "n ?ermania.e asemenea, am avut norocul să cunosc şi să observ actori şi regizori celebri de toatetipurile şi tradiţiile, printre care personalităţi memorabile ca Aaliapin, MeOerhold,Moisei, Douvet, ?ielud şi alţii. Mai departe, am putut acumula multe cunoştinţe utile caregizor al piesei P$ douăsprezecea noapteC, la ;eatrul evreiesc Labima, "n Europa, aloperei 0arsifal, la 4iga, şi al operei ;ârgul din 9orocins@, la -e> Qor@. În timpul munciimele cu aceasta din urmă, convorbirile pe care le#am avut cu 9erghei 4ahmaninoff mi#auinspirat multe contribuţii la această tehnică. În GRI*, domnul şi doamna 1. N., E1ML54$ şi domnişoara Featrice 9;4$5?L; audeschis o şcoală dramatică la arlington Lall, evonshire, $nglia, cu intenţia de a crea;eatrul %ehov. %a director al acestei şcoli, am avut ocazia să fac un mare număr de

e!perienţe religioase "n legătură cu tehnica mea. $ceste e!perienţe au continuat după ceşcoala a fost mutată "n 9tatele 7nite, "n preajma celui de#al doilea război mondial, şi deatunci "n tot timpul transformării şcolii "ntr#un teatru profesionist, cunoscut sub numelede B%ehov laOerC.

$cest teatru ar fi putut să e!perimenteze principiile noi ale artei dramatice "n cursulturneului său cu un repertoriu clasic, totuşi activitatea sa a fost "ntreruptă atunci cândmajoritatea membrilor săi de se! masculin au fost chemaţi sub arme. E!perienţele meleşi#au croit drum "nainte "ncă din timp, cu ajutorul actorilor de pe Froad>aO, dar au trebuitsă fie amânate până la urmă pentru un timp nedefinit, când mulţi dintre membrii acestorfamilii au intrat, de asemenea, "n serviciile militare. $cum, după toţi aceşti ani de e!perimentare şi verificare, simt că a venit momentul să

aştern aceste idei pe hârtie şi să le ofer ca operă a vieţii mele judecăţii colegilor mei şi amaselor de cititori.;otodată, vreau să#mi e!prim recunoştinţa faţă de 0aul Marshall $llen pentru ajutorulsău generos "n ceea ce priveşte versiunea actuală. 1ui FetO 4ass@in $ppleton, LurdMatefieldşi mai ales lui eordre du 0reO, fostul meu elev şi profesor calificat al acesteimetode, pentru contribuţia fiecăruia dintre ei. 4ezerv o notă de apreciere specială pentru %harles 1eonard, dramaturg, producător,regizor, a cărui cunoaştere tehnică a metodei şi "nţelegere de a aplica "n

7/21/2019 Film


diversele ramuri ale teatrului, "n film, radio şi televiziune m#au convins să#l "nsărcinez cumunca editorială a acestei versiuni finale a manuscrisului. 0riceperea lui nepreţuită m#afăcut să#i fiu profound "ndatorat.

M5L$51 %EL/2,FE2E41Q L5119, %$15+/4-5$, GR)S

%72T-; %U;4E %5;5;/4

$vem nevoie de ajutorul tău -atura abstractă a subiectului cere nu numai o lectură concentrată, nu numai o "nţelegereclară, ci şi o colaborare cu autorul. %ăci, ceea ce poate fi uşor de "nţeles prin contact personal şi demonstrativ, depinde "n mod necesar de cuvinte şi concepte pur intelectuale.

Multe din "ntrebările ce se pot naşte din mintea ta, "n timpul sau după lectura fiecăruicapitol, pot căpăta cel mai bun răspuns prin aplicarea practică a e!erciţiilor recomandate.in păcate, nu e!istă altă posibilitate de a colabora tehnica de joc nu poate fi bine"nţeleasă fără practicarea ei. ;ehnica oricărei arte poate uneori să inhibe = aşa cum s#amai "ntâmplat = scânteia inspiraţiei la un artist mediocru, dar aceeaşi tehnică, "n mâinileunui maestru, poate transforma scânteia "ntr#o flacără de nestins.

Dosef Dassner

7/21/2019 Film


%$05;/171 5

%/4071 A5 095L5%71 $%;/47175

B%orpurile noastre pot fi sau cei mai buni prieteni, sau cei mai răi duşmani.C Este unlucru cunoscut că corpul şi psihicul omenesc se influenţează reciproc şi se află "ntr#oconstantă interacţiune. 7n corp, fie că are o hiperdezvoltare musculară, fie că enedezvoltat, poate tulbura cu uşurinţă activitatea minţii, poate toci sentimentele sau poate

slăbi voinţa. eoarece orice domeniu şi profesiune ne produce deprinderi, boli sauaccidente profesionale caracteristice, care "i afectează inevitabil pe muncitorii sau profesioniştii respectivi, numai rareori putem stabili un echilibru "ntre fizic şi psihic. aractorul, care trebuie să#şi considere corpul ca pe un instrument pentru e!perimentareaunor idei creatoare pe scenă, trebuie să tindă către realizarea unei armonii complete "ntre psihic şi fizic. E!istă anumiţi actori care "şi simt profund rolurile, le pot "nţelege cu ceamai mare limpezime, dar care nu pot e!prima, nici produce, "n faţa publicului această bogăţie, cu mijloace proprii. $cele idei şi emoţii minunate sunt oarecum "ncătuşate"năuntrul corpurilor lor nedezvoltate. 0rocesul de repetiţie şi jocul propriu#zis este pentruei o luptă penibilă "mpotriva propriei lorBcărni prea solideC, după cum spune Lamlet. ar oamenii nu trebuie să se descurajeze. /rice actor suferă, "ntr#o măsură mai mare sau mai

mică, de o anumită rezistenţă a corpului său. 0entru a "nvinge aceasta, este nevoie dee!erciţii fizice, dar ele trebuie să fie bazate pe principii diferite de acelea care suntfolosite "n majoritatea şcolilor de artă dramatică. ?imnastica, dansul, scrima, acrobaţia,gimnastica artistică pentru fete, luptele sunt, fără "ndoială, bune şi folositoare prin ele"nsele, dar corpul unui actor trebuie supus unei dezvoltări speciale, "n conformitate cucerinţele specifice ale profesiunii sale.%are sunt aceste cerinţe< În primul rând, mai ales, e!trema sensibilitate a corpului faţă de impulsurile psihicecreatoare. $ceasta nu poate fi obţinută prin e!erciţii strict fizice. 0sihicul "nsuşi trebuie săia parte la această dezvoltare. %orpul unui actor trebuie să absoarbă "nsuşirile psihice,trebuie să fie plin şi pătruns de ele, "n aşa fel "ncât ele să#l transforme treptat "ntr#o

membrană sensibilă, "ntr#un fel de receptor şi conveior al imaginilor, sentimentelor şiimpulsurilor voluntare cele mai subtile. Începând cu ultima treime a secolului al 353#lea, a "nceput să predomine cu o puteretot mai mare o concepţie materialistă despre lume, atât "n afara artei, cât şi "n ştiinţă şi "nviaţa de toate zilele. 0rin urmare, numai lucrurile care sunt palpabile şi numai ceea ce areaparenţa e!terioară a fenomenelor vieţii pare să fie "n stare să atragă atenţia unui artist.9ub influenţa concepţiilor materialiste, actorul modern este tentat, "n permanenţă şi fărăsă fie neapărată nevoie, de practica primejdioasă de a elimina elementele psihologice din

7/21/2019 Film


arta sa şi de asupraestima semnificaţia celor fizice. $stfel, cu cât se cufundă el mai mult"n acest mediune artistic, cu atât corpul lui devine mai puţin animat, tot mai superficial,mai greoi, mai rigidşi, "n cazuri e!treme, semănă chiar cu un automat al epocii luimecaniciste. Fanalitatea devine un substitut comod al originalităţii. $ctorul "ncepe sărecurgă la tot felul de trucuri şi clişee teatrale şi acumulează curând o serie de deprinderi

de joc specifice şi un manierism corporal. ar nu este vorba cât de bune sau rele par săfie acestea, ele nu fac decât să ţină locul sentimentelor şi emoţiilor artistice reale,adevăratei dispoziţii creatoare pe scenă. Mai mult,sub puterea hipnotică a materialismuluimodern, actorii sunt "nclinaţi chiar să neglijeze limita care trebuie să separe viaţacotidiană de viaţa scenică. Ei se forţează să aducă pe scenă viaţa aşa cum este ea şi "nfelul acesta devin mai curând nişte fotografi obişnuiţi decât artişti. Ei au "nclinaţia primejdioasă de a uita că adevărata sarcină a unui artist creator nu este de a crea pur şisimplu aparenţa e!terioară a vieţii, ci de a interpreta viaţa sub toate aspectele ei şi "n toată profunzimea ei, de a arăta ce este "n spatele fenomenelor vieţii, de a#l lăsa pe spectator să privească dincolo de faţetele şi sensurile vieţii. %ăci nu este, oare, artist = actor, "nadevăratul sens al cuvântului, acea fiinţă care este "nzestrată cu putinţa de a vedea şi de a

trăi lucruri care sunt obscure pentru o persoană obişnuită< Ai nu e oare menirea luiadevărată, instinctul lui binecuvântat, de a oferi spectatorului, ca un fel de revelaţie, propriile sale impresii asupra lucrurilor, aşa cum le vede şi le simte el< ar cum poate elsă facă aceasta dacă corpul lui este "ncătuşat şi limitat "n e!presivitatea sa de puterea unor influenţe neartistice, necreatoare< $tâta timp cât corpul şi vocea sa sunt singureleinstrumente fizice pe care se poate conta, nu trebuie oare să le apre de constrângerile caresunt ostile şi delatorii pentru profesiunea sa< ?ândirea rece, analitică, materialistă, tindesă "năbuşe tendinţa către inspiraţie. 0entru a contracara această intervenţie distrugătoare,actorul trebuie să#şi asume sistematic sarcina de a#şi hrăni corpul cu alte impulsuri decâtacele care "l duc către un mod pur materialist de trăire şi gândire. %orpul actorului poateavea pentru el o valoare optimă numai când este susţinut de un torent ne"ntrerupt de

impulsuri artistice8 numai atunci corpul lui poate fi cel mai rafinat,sensibil şi receptiv faţăde subtilităţile care constituie viaţa interioară a unui artist creator, căci corpul actoruluitrebuie să fie modelat şi recreat din interior. e "ndată ce "ncepem să e!ersăm suntem uimiţi văzând cât de mult şi cât de avid poateabsorbi corpul omenesc, "n special acela al actorului, tot felul de valori psihice, şi poatereacţiona la ele. e aceea, pentru dezvoltarea actorului trebuie găsite şi aplicate e!erciţii psihologice speciale. 0rimele nouă e!erciţii sunt indicate pentru a satisface aceastăcerinţă. $ceasta ne duce la definirea celei de#a doua cerinţe care este bogăţia psihicului"nsuşi. 7n corp sensibil şi un psihic bogat nuanţat sunt reciproc complementare şi creazăacea armonie atât de necesară pentru atingerea scopului profesional al actorului. 2eţiobţine aceasta prin largirea continuă a cercurilor intereselor voastre. Încercaţi să trăiţi sausă vă apropiaţi psihologic unor persoane din alte epoci, citind piese istorice, nuveleistorice sau chiar cărţi de istorie. În timpul acesta "ncercaţi să pătrundeţi "n gândirea lorfără a impune punctul vostru de vedere modern, concepţiile voastre morale, principiilesociale sau orice este de natură personală. Încercaţi să#i "nţelegeţi prin modul lor de viaţăşi prin "mprejurările vieţii lor. 4espingeţi noţiunea dogmatică şi greşită că personalitateaumană nu se schimbă niciodată, rămânând aceeaşi "n toate epocile. &$m auzit cândva unactor de seamă spunând că BLamlet a fost o marionetă, e!act ca mine'. În această clipă

7/21/2019 Film


el şi#a trădat acea lene interioară care l#a "npiedicat să pătrundă mai intim "n personalitatea lui Lamlet şi lipsa lui de interes faţă de tot ce se afla dincolo de limitele propriei sale psihologii. În mod similar "ncercaţi să pătrundeţi "n psihologia unor anumite popoare, "ncercaţi sădefiniţi caracterele lor specifice, trăsăturile lor psihologice, interesele lor, arta lor.

1ămuriţi principalele deosebiri dintre aceste popoare. Mai departe, căutaţi să pătrundeţi "n psihologia personajelor din jurul vostru. +aţă decele de care simţiţi o antipatie, "ncercaţi să le găsiţi unele insuşiri bune, pozitive, pe carenu le#aţi observat "nainte. +aceţi "cercarea de a trăi cele ce trăiesc ele, "ntrebaţi#vă de ceele sunt şi acţionează aşa şi nu altfel. 4ămâneţi obiectivi şi vă veţi lărgi incomensurabil propria voastră psihologie. ;oate aceste trăiri impuse, datorită propriei lor ponderi, vor pătrunde treptat şi "n fiinţa voastră şi vă vor face mai sensibili, mai nobili, mai fle!ibili.Ai astfel capacitatea voastră de a pătrunde "n viaţa interioară a personajelor va fi maiascuţită. 2eţi "ncepe prin a descoperi acel fond inepuizabil de originalitate, inventivitate şiingenuitate pe care "l veţi putea dărui ca actori.2eţi fi "n stare să depistaţi "n toate personajele voastre acele trăsături fi!e dar fugitive pe care nimeni afară de voi, actorii, nu

le poate vedea şi, "n consecinţă, dezvălui spectatorilor voştri. Ai dacă, "n plus, la sugestiilede mai sus, veţi dobândi deprinderea de a suprima oricecriticism inutil "n viaţă sau "n munca voastră profesională, veţi grăbi considerabildezvoltarea voastră. $ treia cerinţă este completa subordonare a corpului şi a psihicului de către actor.$ctorul care vrea să devină propriul lui stăpân şi al meşteşugului său va e!cludeelementulBaccidentalC din profesiunea sa şi va crea o bază solidă pentru talentul său. -umai o dominare completă a corpului şi a psihicului său "i va da "ncrederea "n sine,libertatea şi armonia necesară pentru activitatea sa creatoare. %ăci "n viaţa cotidiană,modernă, noi nu facem uz suficient sau adecvat de corpul nostru şi, ca urmare,majoritatea muşchilor noştri devine flască, infle!ibilă şi insensibilă. Muşchii trebuie

reactivaţi şi "ntăriţi. Întreaga metodă sugerată "n această cartene conduce cătresatisfacerea acestei cerinţe. Ai acum să pornim la munca practică şi să facem e!erciţiile.Evitaţi să le e!ecutaţi mecanicşi căutaţi "ntotdeauna să aveţi "n minte scopul final.

E3E4%56571 5

+aceţi o serie de mişcări largi dar simple, utilizând ma!imul de spaţiu din jurul vostru8atrageţi "n ele tot corpul. +aceţi mişcări cu destulă forţă dar fără constrângerea inutilă amuşchilor. estindeţi#vă complet, "ntinzând mâinile şi picioarele mult depărtate.4ămâneţi câteva momente "n această poziţie e!tinsă. 5maginaţi#vă că deveniţi din ce "n cemai larg şi mai mare. 4eveniţi la poziţia iniţială. 4epetaţi aceeaşi mişcare de mai multeori. 6ineţi minte scopul e!erciţiului spunându#vă BÎmi trezesc muşchii adormiţi aicorpului, sunt pe cale de a#i re"nviora şi utiliza.$cum, "nchideţi#vă, "ncrucişaţi#vă braţele pe piept, punând mâinile pe umeri.Îngenunchiaţi pe unul sau pe amândoi genunchii, aplecând capul foarte adânc. 5maginaţi#vă că deveniţi tot mai mic şi mai mic, "nfăşurându#vă, str"ng"ndu#vă de parcă aţi vrea sădispăreţi "năuntrul vostru şi că spaţiul din jurul vostru se str"mtorează. 7n alt grup demuşchi va fi trezit prin această mişcare de contracţie. 4eveniţi la poziţia "n picioare, apoirepeziţi tot corpul "nainte pe un picior, "ntinzând "nainte unul sau ambele picioare, apoi

7/21/2019 Film


repeziţi tot corpul "nainte, mişcare de "ntindere a braţului lateral, la dreapta şi la st"nga,folosind c"t mai mult spaţiu "n jurul vostru. +aceţi o mişcare asemănătoare cu loviturafierarului cu ciocanul pe nicovală. +aceţi diferite mişcări largi, pline, bine conturate, de parcă aţi arunca ceva deasupra capului, sau l#aţi trage, G#aţi "mpinge, l#aţi aranca de colo p"nă colo. +aceţi mişcările complet, cu suficientă forţă şi "ntr#un ritm moderat. Evitaţi

mişcările dansante. -u vă reţineţi respiraţia "n timpul mişcărilor. -u vă grăbiţi. +aceţi pauză după fiecare mişcare.

E3E4%56571 55

upă ce aţi "nvăţat, cu ajutorul mişcărilor pregătitoare, să e!ecutaţi mişcările simple,largi şi libere, continuaţi să le faceţi "ntr#un alt mod. 5maginaţi#vă că "n pieptul vostru seaflă un centru de la care pornesc impulsurile prezente pentru toate mişcările voastre.?"ndiţi#vă la acest centru imaginar ca la o nouă sursă de activitate şi forţă lăuntrică "ncorpul vostru. ;rimiteţi această forţă "n capul, braţele, m"inile, torsul şi picioarele voastre.1ăsaţi senzaţia de forţă, armonie şi bună stare să pătrundă "n tot corpul. $vreţi grijă ca

nici umerii, coatele,"ncheieturile, şalele, genunchii să nu "mpiedice curgerea acesteienergii de la centrul imaginar şi lăsaţi#o să treacă liber. 6ineţi minte că articulaţiile nu văsunt date pentru a vă face corpul rigid ci, dimpotrivă, pentru a vă da putinţa să vă utilizaţicu cea mai mare libertate şi fle!ibilitate. Închipuiţi#vă că braţele şi picioarele voastre porneau de la acel centru din pieptulvostru şi nu de la umeri sau şolduri8 "ncercaţi să e!ecutaţi o serie de mişcări naturaleridicaţi şi cobor"ţi braţele, "ndoiţi#le "n diferite direcţii, mergeţi, şedeţi, ridicaţi#vă, mişcaţidiferite obiecte, puneţi#vă pardesiul, pălăria etc. $veţi grijă ca toate mişcările pe care lefaceţi să fie comandate realmente de acea forţă care izvorăşte din centrul imaginar ce seaflă "n pieptul vostru. În timp ce faceţi aceste e!erciţii, ţineţi minte un alt principiuimportant, lăsaţi forţa care izvorăşte din centrul imaginar din piept şi vă conduce "n spaţiu

să perceapă mişcarea "nsăşi adică mai "nt"i emiteţi impulsul pentru mişcare, iar apoi, oclipă mai t"rziu, e!ecutaţi mişcarea. În timp ce mergeţi "nainte, "n lături sau "napoi, lăsaţichiar centrul să iasă afară ca şi cum ar fi fost corpul chiar "n piept, c"ţiva centimetri "ndirecţia mişcării. 1ăsaţi#vă corpul să urmeze centrul. $ceasta va face ca mersul şi fiecaremişcare a voastră să fie lină,graţioasă, artistică, la fel de plăcută de privit ca şi dee!ecutat. upă ce mişcarea a fost e!ecutată, nu "ntrerupeţi brusc curentul generat decentru, ci lăsaţi#l să curgă şi să radieze câtva timp dincolo de limitele corpului vostru şi "nspaţiul din jur. $ceastă forţă trebuie nu numai să preceadă fiecare din mişcările voastre,dar să le şi urmeze, aşa "ncât senzaţia de libertate să fie sprijinită de această forţă, punândastfel un element psihologic la dispoziţia voastră. ;reptat, veţi trăi din ce "n ce mai multacest sentiment puternic, care poate fi numit prezenţa actorului "n scenă. În timp ce văveţi afla "n faţa publicului, nu veţi fi niciodată stăp"niţi de conştiinţa de sine, nu veţi suferiniciodată de trac sau de lipsă de "ncredere ca artist. %entrul imaginar din pieptul vostru vă va da de asemenea senzaţia că tot corpul seapropie aievea de tipul BidealC al corpului omenesc. %a un muzician care poate cântanumai pe un instrument bine acordat, la fel veţi avea şi voi sentimentul că corpul vostruideal vă va face să fiţi "n stare de a#l folosi la ma!imum, de a#i da tot felul de trăsăturicaracteristice, cerute de rolul asupra căruia lucraţi. $şadar, continuaţi aceste e!erciţii pânăcând veţi simţi că acel centru puternic din pieptul vostru este o parte naturală a fiinţei

7/21/2019 Film


voastre şi nu mai cere o atenţie sau o concentrare specială. %entrul imaginar serveşte deasemenea şi altor scopuri care vor fi discutate mai departe.

E3E4%56571 555 %a şi mai "nainte, faceţi mişcări puternice, largi, cu tot corpul. ar acum spuneţi#văB%a un sculptor, eu modelez spaţiul din jurul meu. Eu las forme. $par cizelate "nmişcările corpului meuC. %reaţi forme clare şi definite. 0entru a putea face aceasta,gândiţi#vă la "nceputul şi sfârşitul fiecărei mişcări pe care o faceţi. Ai iarăşi spuneţi#văB$cum "ncep mişcarea ce crează o formăC, şi după "ndeplinirea ei B$cum am terminat#o8forma e aiciC. /dată cu aceasta, imaginaţi#vă şi simţiţi#vă corpul ca o formă "n mişcare.4epetaţi fiecare mişcare de mai multe ori, până când devine liberă şi plăcută de e!ecutat.Eforturile voastre vor semăna cu lucrul unui desenator, care trage o dată şi "ncă o datăaceeaşi linie, năzuind către o formă mai bună, mai clară şi mai e!presivă. ar pentru a nu

pierde caracterul modelator al mişcării voastre, imaginaţi#vă aerul din jurul vostru ca peun mediu care vă opune o rezistenţă. e asemenea, e!ecutaţi aceleaşi mişcări "ntr#un ritmdiferit. $poi "ncercaţi să reproduceţi aceste mişcări, folosind diferitele părţi ale corpuluivostru. Modelaţi aerul din jurul vostru numai cu umerii şi omoplaţii, apoi cu spatele, cucoatele, cu genunchii, cu fruntea, mâinile, degetele etc. În toate aceste mişcări păstraţisenzaţia de putere şi energie interioară, care străbate din afară prin corpul vostru. Evitaţitensiunea musculară de prisos. e dragul simplităţii,e!ecutaţi mişcările de modelare mai"ntâi fără imaginarea centrului din pieptul vostru, iar apoi imaginaţi#vă acest centru.$cum, ca şi "n e!erciţiul precedent, reveniţi la mişcările simple şi fireşti şi la treburilezilnice, folosind centrul cu păstrarea şi combinarea senzaţiilor de energie, forţamodelatoare şi forma.

%ând veniţi "n contact cu anumite obiecte, căutaţi să introduceţi energia voastră "n ele,umplându#le de forţa voastră. $ceasta vă va dezvolta capacitatea de a mânuiobiectele&recuzita de scenă' cu cea mai mare uşurinţă şi abilitate. e asemenea, "ncercaţisă e!tindeţi această forţă asupra partenerilor voştri &chiar la oarecare distanţă'. $cesta vadeveni unul din mijloacele cele mai simple pentru a stabili contacte adevărate şi forme pescenă, ceea ce este o parte importantă a tehnicii, de care ne vom ocupa mai târziu.%heltuiţi#vă forţa cu dărnicie. Este inepuizabilă şi cu cât daţi mai mult, cu atât se vaacumula mai mult "n voi. Încheiaţi acest e!erciţiu, ca şi e!erciţiile (, ) şi *, cu "ncercarea de a vă antrena mâinileşi degetele separat. +aceţi o serie oarecare de mişcări naturale luaţi, mişcaţi, puneţi jos,atingeţi şi mutaţi diferite obiecte mari şi mici. $veţi grijă ca mâinile şi degeteledumneavoastră să posede aceeaşi forţă modelatoare, "ncât şi ele să creeze forme cufiecare mişcare. -u e nevoie să se e!agereze mişcarea şi nu trebuie să vă descurajaţi dacăla inceput ea poate să pară puţin stângace şi e!agerată. Mâna şi degetele unui actor pot săfie foarte e!presive pe scenă, dacă sunt bine dezvoltate, sensibile şi folosite cu economie.upă ce aţi dobândit o tehnică suficientă acestor mişcari de modelare şi aţi simţit o plăcere e!cutându#le, "n continuare, spuneţi#vă /rice mişcare pe care o fac este o micăoperă de artă, eu o fac ca un artist, corpul meu este un instrument fin pentru a producemişcari modelatoare şi pentru a crea forme. 0rin inermediul corpului meu sunt "n stare să#

7/21/2019 Film


i dezvolt spectatorului forţa şi concentraţia mea lăuntrică. 1ăsaţi această idee să pătrundăadânc "n fiinţa voastră. $cest e!erciţiu vă va face "ntotdeauna capabili de a crea forme pentru orice sarcină pe care o aveţi pe scenă. 2ă veţi dezvolta un gust pentru formă şi veţifi artistic nesatisfăcuţi de orice mişcare vagă şi nedefinită sau de gesturile, vorbirea,ideile, sentimentele şi impulsurile voluntare, amorfe, când vă veţi ciocni de ele la voi

inşivă sau la ceilalţi, "n timpul muncii voastre profesionale. 2eţi inţelege si vă veţiconvinge de lipsa de precizie şi de formă ce nu#şi are locul in artă.

E3E4%56571 52&0lutire'

4epetaţi mişcarile largi, din e!erciţiul precedent, folosind tot corpul, apoi treceţi lamişcarile naturale simple, şi, "n sfârşit, e!ersaţi numai cu mâinile şi cu degetele. aracum treziţi "n voi o altă idee Mişcările mele plutesc "n spaţiu, continuându#se lin şifrumos una cu alta. %a şi "n e!erciţiul precedent, toate mişcările trebuie să fie simple şi

bine conturate8 lăsaţi#le să scadă şi să crească aşa ca nişte valuri mari. %a mai "nainte,evitaţi "ncordarea musculară, de prisos, dar pe de altă parte, nu lăsaţi mişcările să devinăslabe, vagi,nedeterminate sau difuze. În acest e!erciţiu, imaginaţi aerul din jurul vostru ca pe o "ntindere de apă care vă susţine şi deasupra căreia mişcările voastre trec uşor.9chimbaţi ritmul, faceţi pauze din când in când. %onsideraţi#vă mişcările ca nişte miciopere de artă ca "n toate e!erciţiile indicate "n acest capitol. / senzaţie de calm, echilibruşi căldură psiohologică va fi răsplata voastră. 0ăstraţi aceste senzaţii şi lăsaţi#le să văumple "ntreaga fiinţă.

E3E4%56571 2&:bor'

acă aţi privit vreodată păsări "n zbor, veţi "nţelege de "ndată ideea mişcărilor careurmează. 5maginaţi#vă "ntreaga fiinţă zburând prin spaţiu. %a şi la e!erciţiile precedente,mişcările voastre trebuie să se confunde unele "ntr#altele, fără a deveni "nsă difuze. Înacest e!erciţiu, energia , energia fizică şi mişcările voastre pot să crească sau sădescrească, după dorinţă, dar nu trebuie niciodată să dispară complet. 0sihologic vorbind,trebuie să vă menţineţi "ntotdeauna energia. 0uteţi reveni "n e!terior la o poziţie statică,dar "n interior trebuie să continuaţi să simţiţi că vă "nălţaţi la cer. 5maginaţi#vă aerul din jurul vostru ca pe un mediu care vă inspiră mişcări de zbor. orinţa voastră trebuie să fiede a "nvinge greutatea corpului vostru, de a "nvinge legea gravitaţiei. În timp ce vămişcaţi, schimbaţi ritmul. / senzaţie de uşurinţă plăcută şi de bunăstare vă va umple"ntreaga fiinţă. Începeţi acest e!erciţiu tot prin mişcări largi. $poi treceţi la gesturinaturale. În timp ce e!ecutaţi mişcările obişnuite trebuie să păstraţi neapărat e!actitatea sisimplitatea lor.

E3E4%56571 25&4adiaţie'

Începeţi acest e!erciţiu ca "ntotdeauna cu mişcări largi din e!erciţiile permanente.;receţi apoi la mişcările simple, naturale, indicate mai jos. 4idicaţi braţul, coborâţi#l,"ntindeţi#l, "nainte, lateral, mergeţi "n jurul camerei. %ulcaţi#vă, şedeţi, ridicaţi#vă "n

7/21/2019 Film


picioare etc. dar "n prealabil şi "n permanenţă trimiteţi razele corpului vostru "n spaţiul din jur, "n direcţia pe care o faceţi şi chiar după ce mişcările s#au "ncheiat. 2ă veţi "ntreba, poate, cum puteţi continua, de pildă, să staţi jos, după ce aţi stat cu adevărat jos<4ăspunsul este simplu.acă vă revedeţi "n memorie stând jos, obosiţi şi sleiţi. E drept căcorpul vostru a luat fiziceşte ultima poziţie, dar psihologic continuaţi să staţi jos

deoarece realizaţi că staţi jos.2eţi topi această radiaţie "n sensul plăcerii ce o resimţiţi de pe urma rela!ării. $celaşi lucru cu ridicarea "n picioare , "n timp ce vă imaginaţi căsunteţi obosţi, sleiţi %orpul vostru opune rezistenţă şi cu mult "nainte de a vă scula cuadevărat "n picioare, o veţi face in forul vostru lăuntric, radiaţi senzaţia ridicării "n picioare. ar aceasta nu "nseamnă că trebuie să vă jucaţi sau să pretindeţi că sunteţiobosiţi "n timpul acestei e!emplificări. $ceasta nu este decât o ilustrare a ceea ce poate săse "ntâmple "ntr#o anumită "mprejurare reală din viaţă. În acest e!erciţiu, aceasta trebuiesă se facă cu orice mişcare care duce la o poziţie fiziceşte, statică. 4adiaţia trebuie să se preceadă şi să urmeze toate mişcările voastre radiale. În timp ce radiaţi, căutaţi "ntr#un fel să iesiţi din limitele propriului vostrucorp.;rimiteţi#vă razele "n diferite direcţii la "nceput "n tot corpul apoi "n diferitele părţi

ale corpului "n braţe, degete, mâini, palme, frunte, piept, spate. 0uteţi folosi sau nucentrul din pieptul vostru ca un izvor general, al relaţiilor. 7mpleţi tot spaţiul din jur cuaceste radiaţii. e fapt este acelaşi proces ca şi emiterea "n afară a forţei voastre, dar de ocalitate mult mai uşoară. e asemenea fiţi atenţi la diferenţele subtile dintre mişcările de zbor si de radiaţie, pâna practica le face lesne de deosebit. 5maginaţi#vă că aerul din jur e plin de lumină. -utrebuie să vă lasaţi tulburaţi de "ndoieli dacă radiaţi cu adevărat, sau vă imaginaţi numai.acă vă imaginaţi sincer şi cu convingere că trimiteţi "n afară raze, imaginaţia vă vaaduce treptat şi sigur procesul real şi adevărat al radiaţiei. 4ezultatul acestui e!erciţiu vafi o senzaţie de e!istenţă şi semnificaţie reală a forului vostru lăuntric. eseori actorii nusunt conştienţi sau nu observă această bogăţie din interiorul lor, şi "n timp ce joacă, se

bazează prea mult pe mijloacele lor e!terioare de e!presie. 7tilizarea lor e!cesivă arată "nmod evident că unii actori uită sau ignoră că personajele pe care le portretizează ausuflete vii şi că aceste suflete pot fi dezvăluite convingător printr#o radiaţie puternică.Într#adevăr nu e!istă nimic "n domeniul psihicului nostru care să nu poată fi radiat astfel.$lte senzaţii pe care le veţi trăi vor fi libertatea, fericirea şi căldura lăuntrică. ;oate acestesentimente vă vor inunda toată fiinţa, făcând#o tot mai vie, sensibilă si receptivă.&%omentarii suplimentare asupra radiaţiei pot figăsite la sfârşitul acestui capitol.'

E3E4%56571 255


7/21/2019 Film






7/21/2019 Film





E3E4%56571 2555



7/21/2019 Film




7/21/2019 Film


%$05;/171 555M$?5-$65$ A5 Î-%/40/4$4E$ 5M$?5-$65E5




7/21/2019 Film






7/21/2019 Film




M5L$51 %EL/2

=


7/21/2019 Film


0refaţă

$ceastă carte este rezultatul urmăririi din culise a B0rocesului de creaţieC = urmărire"ncepută cu mulţi ani "n urmă, "n 4usia, la ;eatrul de $rtă din Moscova cu 9tanislavs@i, -emirovici an@en@o şi 9ulerjiţchi. În calitatea mea de actor, regizor, profesor şi "nsfârşit irector al ;eatrului Mic de artă din Moscova, am avut posibilitatea să#mi dezvoltmetodele de joc şi de regie şi să le formulez "ntr#o tehnică definitivă al cărei program esteaceastă carte. upă ce am plecat din 4usia, am lucrat mulţi ani "n teatrele din 1etonia,1ituania, $ustria, +ranţa, $nglia şi cu Ma! 4einhardt "n ?ermania.e asemenea, am avut norocul să cunosc şi să observ actori şi regizori celebri de toatetipurile şi tradiţiile, printre care personalităţi memorabile ca Aaliapin, MeOerhold,Moisei, Douvet, ?ielud şi alţii. Mai departe, am putut acumula multe cunoştinţe utile caregizor al piesei P$ douăsprezecea noapteC, la ;eatrul evreiesc Labima, "n Europa, aloperei 0arsifal, la 4iga, şi al operei ;ârgul din 9orocins@, la -e> Qor@. În timpul munciimele cu aceasta din urmă, convorbirile pe care le#am avut cu 9erghei 4ahmaninoff mi#auinspirat multe contribuţii la această tehnică. În GRI*, domnul şi doamna 1. N., E1ML54$ şi domnişoara Featrice 9;4$5?L; audeschis o şcoală dramatică la arlington Lall, evonshire, $nglia, cu intenţia de a crea;eatrul %ehov. %a director al acestei şcoli, am avut ocazia să fac un mare număr dee!perienţe religioase "n legătură cu tehnica mea. $ceste e!perienţe au continuat după ceşcoala a fost mutată "n 9tatele 7nite, "n preajma celui de#al doilea război mondial, şi deatunci "n tot timpul transformării şcolii "ntr#un teatru profesionist, cunoscut sub numelede B%ehov laOerC.

$cest teatru ar fi putut să e!perimenteze principiile noi ale artei dramatice "n cursulturneului său cu un repertoriu clasic, totuşi activitatea sa a fost "ntreruptă atunci cândmajoritatea membrilor săi de se! masculin au fost chemaţi sub arme. E!perienţele meleşi#au croit drum "nainte "ncă din timp, cu ajutorul actorilor de pe Froad>aO, dar au trebuitsă fie amânate până la urmă pentru un timp nedefinit, când mulţi dintre membrii acestorfamilii au intrat, de asemenea, "n serviciile militare. $cum, după toţi aceşti ani de e!perimentare şi verificare, simt că a venit momentul săaştern aceste idei pe hârtie şi să le ofer ca operă a vieţii mele judecăţii colegilor mei şi amaselor de cititori.;otodată, vreau să#mi e!prim recunoştinţa faţă de 0aul Marshall $llen pentru ajutorulsău generos "n ceea ce priveşte versiunea actuală. 1ui FetO 4ass@in $ppleton, LurdMatefieldşi mai ales lui eordre du 0reO, fostul meu elev şi profesor calificat al acesteimetode, pentru contribuţia fiecăruia dintre ei. 4ezerv o notă de apreciere specială pentru %harles 1eonard, dramaturg, producător,regizor, a cărui cunoaştere tehnică a metodei şi "nţelegere de a aplica "ndiversele ramuri ale teatrului, "n film, radio şi televiziune m#au convins să#l "nsărcinez cu

7/21/2019 Film


7/21/2019 Film


%$05;/171 5

%/4071 A5 095L5%71 $%;/47175

B%orpurile noastre pot fi sau cei mai buni prieteni, sau cei mai răi duşmani.C Este unlucru cunoscut că corpul şi psihicul omenesc se influenţează reciproc şi se află "ntr#oconstantă interacţiune. 7n corp, fie că are o hiperdezvoltare musculară, fie că enedezvoltat, poate tulbura cu uşurinţă activitatea minţii, poate toci sentimentele sau poateslăbi voinţa. eoarece orice domeniu şi profesiune ne produce deprinderi, boli sau

accidente profesionale caracteristice, care "i afectează inevitabil pe muncitorii sau profesioniştii respectivi, numai rareori putem stabili un echilibru "ntre fizic şi psihic. aractorul, care trebuie să#şi considere corpul ca pe un instrument pentru e!perimentareaunor idei creatoare pe scenă, trebuie să tindă către realizarea unei armonii complete "ntre psihic şi fizic. E!istă anumiţi actori care "şi simt profund rolurile, le pot "nţelege cu ceamai mare limpezime, dar care nu pot e!prima, nici produce, "n faţa publicului această bogăţie, cu mijloace proprii. $cele idei şi emoţii minunate sunt oarecum "ncătuşate"năuntrul corpurilor lor nedezvoltate. 0rocesul de repetiţie şi jocul propriu#zis este pentruei o luptă penibilă "mpotriva propriei lorBcărni prea solideC, după cum spune Lamlet. ar oamenii nu trebuie să se descurajeze. /rice actor suferă, "ntr#o măsură mai mare sau maimică, de o anumită rezistenţă a corpului său. 0entru a "nvinge aceasta, este nevoie de

e!erciţii fizice, dar ele trebuie să fie bazate pe principii diferite de acelea care suntfolosite "n majoritatea şcolilor de artă dramatică. ?imnastica, dansul, scrima, acrobaţia,gimnastica artistică pentru fete, luptele sunt, fără "ndoială, bune şi folositoare prin ele"nsele, dar corpul unui actor trebuie supus unei dezvoltări speciale, "n conformitate cucerinţele specifice ale profesiunii sale.%are sunt aceste cerinţe< În primul rând, mai ales, e!trema sensibilitate a corpului faţă de impulsurile psihicecreatoare. $ceasta nu poate fi obţinută prin e!erciţii strict fizice. 0sihicul "nsuşi trebuie săia parte la această dezvoltare. %orpul unui actor trebuie să absoarbă "nsuşirile psihice,trebuie să fie plin şi pătruns de ele, "n aşa fel "ncât ele să#l transforme treptat "ntr#omembrană sensibilă, "ntr#un fel de receptor şi conveior al imaginilor, sentimentelor şi

impulsurilor voluntare cele mai subtile. Începând cu ultima treime a secolului al 353#lea, a "nceput să predomine cu o puteretot mai mare o concepţie materialistă despre lume, atât "n afara artei, cât şi "n ştiinţă şi "nviaţa de toate zilele. 0rin urmare, numai lucrurile care sunt palpabile şi numai ceea ce areaparenţa e!terioară a fenomenelor vieţii pare să fie "n stare să atragă atenţia unui artist.9ub influenţa concepţiilor materialiste, actorul modern este tentat, "n permanenţă şi fărăsă fie neapărată nevoie, de practica primejdioasă de a elimina elementele psihologice dinarta sa şi de asupraestima semnificaţia celor fizice. $stfel, cu cât se cufundă el mai mult

7/21/2019 Film


"n acest mediune artistic, cu atât corpul lui devine mai puţin animat, tot mai superficial,mai greoi, mai rigidşi, "n cazuri e!treme, semănă chiar cu un automat al epocii luimecaniciste. Fanalitatea devine un substitut comod al originalităţii. $ctorul "ncepe sărecurgă la tot felul de trucuri şi clişee teatrale şi acumulează curând o serie de deprinderide joc specifice şi un manierism corporal. ar nu este vorba cât de bune sau rele par să

fie acestea, ele nu fac decât să ţină locul sentimentelor şi emoţiilor artistice reale,adevăratei dispoziţii creatoare pe scenă. Mai mult,sub puterea hipnotică a materialismuluimodern, actorii sunt "nclinaţi chiar să neglijeze limita care trebuie să separe viaţacotidiană de viaţa scenică. Ei se forţează să aducă pe scenă viaţa aşa cum este ea şi "nfelul acesta devin mai curând nişte fotografi obişnuiţi decât artişti. Ei au "nclinaţia primejdioasă de a uita că adevărata sarcină a unui artist creator nu este de a crea pur şisimplu aparenţa e!terioară a vieţii, ci de a interpreta viaţa sub toate aspectele ei şi "n toată profunzimea ei, de a arăta ce este "n spatele fenomenelor vieţii, de a#l lăsa pe spectator să privească dincolo de faţetele şi sensurile vieţii. %ăci nu este, oare, artist = actor, "nadevăratul sens al cuvântului, acea fiinţă care este "nzestrată cu putinţa de a vedea şi de atrăi lucruri care sunt obscure pentru o persoană obişnuită< Ai nu e oare menirea lui

adevărată, instinctul lui binecuvântat, de a oferi spectatorului, ca un fel de revelaţie, propriile sale impresii asupra lucrurilor, aşa cum le vede şi le simte el< ar cum poate elsă facă aceasta dacă corpul lui este "ncătuşat şi limitat "n e!presivitatea sa de puterea unor influenţe neartistice, necreatoare< $tâta timp cât corpul şi vocea sa sunt singureleinstrumente fizice pe care se poate conta, nu trebuie oare să le apre de constrângerile caresunt ostile şi delatorii pentru profesiunea sa< ?ândirea rece, analitică, materialistă, tindesă "năbuşe tendinţa către inspiraţie. 0entru a contracara această intervenţie distrugătoare,actorul trebuie să#şi asume sistematic sarcina de a#şi hrăni corpul cu alte impulsuri decâtacele care "l duc către un mod pur materialist de trăire şi gândire. %orpul actorului poateavea pentru el o valoare optimă numai când este susţinut de un torent ne"ntrerupt deimpulsuri artistice8 numai atunci corpul lui poate fi cel mai rafinat,sensibil şi receptiv faţă

de subtilităţile care constituie viaţa interioară a unui artist creator, căci corpul actoruluitrebuie să fie modelat şi recreat din interior. e "ndată ce "ncepem să e!ersăm suntem uimiţi văzând cât de mult şi cât de avid poateabsorbi corpul omenesc, "n special acela al actorului, tot felul de valori psihice, şi poatereacţiona la ele. e aceea, pentru dezvoltarea actorului trebuie găsite şi aplicate e!erciţii psihologice speciale. 0rimele nouă e!erciţii sunt indicate pentru a satisface aceastăcerinţă. $ceasta ne duce la definirea celei de#a doua cerinţe care este bogăţia psihicului"nsuşi. 7n corp sensibil şi un psihic bogat nuanţat sunt reciproc complementare şi creazăacea armonie atât de necesară pentru atingerea scopului profesional al actorului. 2eţiobţine aceasta prin largirea continuă a cercurilor intereselor voastre. Încercaţi să trăiţi sausă vă apropiaţi psihologic unor persoane din alte epoci, citind piese istorice, nuveleistorice sau chiar cărţi de istorie. În timpul acesta "ncercaţi să pătrundeţi "n gândirea lorfără a impune punctul vostru de vedere modern, concepţiile voastre morale, principiilesociale sau orice este de natură personală. Încercaţi să#i "nţelegeţi prin modul lor de viaţăşi prin "mprejurările vieţii lor. 4espingeţi noţiunea dogmatică şi greşită că personalitateaumană nu se schimbă niciodată, rămânând aceeaşi "n toate epocile. &$m auzit cândva unactor de seamă spunând că BLamlet a fost o marionetă, e!act ca mine'. În această clipăel şi#a trădat acea lene interioară care l#a "npiedicat să pătrundă mai intim "n

7/21/2019 Film


personalitatea lui Lamlet şi lipsa lui de interes faţă de tot ce se afla dincolo de limitele propriei sale psihologii. În mod similar "ncercaţi să pătrundeţi "n psihologia unor anumite popoare, "ncercaţi sădefiniţi caracterele lor specifice, trăsăturile lor psihologice, interesele lor, arta lor.1ămuriţi principalele deosebiri dintre aceste popoare.

Mai departe, căutaţi să pătrundeţi "n psihologia personajelor din jurul vostru. +aţă decele de care simţiţi o antipatie, "ncercaţi să le găsiţi unele insuşiri bune, pozitive, pe carenu le#aţi observat "nainte. +aceţi "cercarea de a trăi cele ce trăiesc ele, "ntrebaţi#vă de ceele sunt şi acţionează aşa şi nu altfel. 4ămâneţi obiectivi şi vă veţi lărgi incomensurabil propria voastră psihologie. ;oate aceste trăiri impuse, datorită propriei lor ponderi, vor pătrunde treptat şi "n fiinţa voastră şi vă vor face mai sensibili, mai nobili, mai fle!ibili.Ai astfel capacitatea voastră de a pătrunde "n viaţa interioară a personajelor va fi maiascuţită. 2eţi "ncepe prin a descoperi acel fond inepuizabil de originalitate, inventivitate şiingenuitate pe care "l veţi putea dărui ca actori.2eţi fi "n stare să depistaţi "n toate personajele voastre acele trăsături fi!e dar fugitive pe care nimeni afară de voi, actorii, nule poate vedea şi, "n consecinţă, dezvălui spectatorilor voştri. Ai dacă, "n plus, la sugestiile

de mai sus, veţi dobândi deprinderea de a suprima oricecriticism inutil "n viaţă sau "n munca voastră profesională, veţi grăbi considerabildezvoltarea voastră. $ treia cerinţă este completa subordonare a corpului şi a psihicului de către actor.$ctorul care vrea să devină propriul lui stăpân şi al meşteşugului său va e!cludeelementulBaccidentalC din profesiunea sa şi va crea o bază solidă pentru talentul său. -umai o dominare completă a corpului şi a psihicului său "i va da "ncrederea "n sine,libertatea şi armonia necesară pentru activitatea sa creatoare. %ăci "n viaţa cotidiană,modernă, noi nu facem uz suficient sau adecvat de corpul nostru şi, ca urmare,majoritatea muşchilor noştri devine flască, infle!ibilă şi insensibilă. Muşchii trebuiereactivaţi şi "ntăriţi. Întreaga metodă sugerată "n această cartene conduce către

satisfacerea acestei cerinţe. Ai acum să pornim la munca practică şi să facem e!erciţiile.Evitaţi să le e!ecutaţi mecanicşi căutaţi "ntotdeauna să aveţi "n minte scopul final.

E3E4%56571 5

+aceţi o serie de mişcări largi dar simple, utilizând ma!imul de spaţiu din jurul vostru8atrageţi "n ele tot corpul. +aceţi mişcări cu destulă forţă dar fără constrângerea inutilă amuşchilor. estindeţi#vă complet, "ntinzând mâinile şi picioarele mult depărtate.4ămâneţi câteva momente "n această poziţie e!tinsă. 5maginaţi#vă că deveniţi din ce "n cemai larg şi mai mare. 4eveniţi la poziţia iniţială. 4epetaţi aceeaşi mişcare de mai multeori. 6ineţi minte scopul e!erciţiului spunându#vă BÎmi trezesc muşchii adormiţi aicorpului, sunt pe cale de a#i re"nviora şi utiliza.$cum, "nchideţi#vă, "ncrucişaţi#vă braţele pe piept, punând mâinile pe umeri.Îngenunchiaţi pe unul sau pe amândoi genunchii, aplecând capul foarte adânc. 5maginaţi#vă că deveniţi tot mai mic şi mai mic, "nfăşurându#vă, str"ng"ndu#vă de parcă aţi vrea sădispăreţi "năuntrul vostru şi că spaţiul din jurul vostru se str"mtorează. 7n alt grup demuşchi va fi trezit prin această mişcare de contracţie. 4eveniţi la poziţia "n picioare, apoirepeziţi tot corpul "nainte pe un picior, "ntinzând "nainte unul sau ambele picioare, apoirepeziţi tot corpul "nainte, mişcare de "ntindere a braţului lateral, la dreapta şi la st"nga,

7/21/2019 Film


folosind c"t mai mult spaţiu "n jurul vostru. +aceţi o mişcare asemănătoare cu loviturafierarului cu ciocanul pe nicovală. +aceţi diferite mişcări largi, pline, bine conturate, de parcă aţi arunca ceva deasupra capului, sau l#aţi trage, G#aţi "mpinge, l#aţi aranca de colo p"nă colo. +aceţi mişcările complet, cu suficientă forţă şi "ntr#un ritm moderat. Evitaţimişcările dansante. -u vă reţineţi respiraţia "n timpul mişcărilor. -u vă grăbiţi. +aceţi

pauză după fiecare mişcare.E3E4%56571 55

upă ce aţi "nvăţat, cu ajutorul mişcărilor pregătitoare, să e!ecutaţi mişcările simple,largi şi libere, continuaţi să le faceţi "ntr#un alt mod. 5maginaţi#vă că "n pieptul vostru seaflă un centru de la care pornesc impulsurile prezente pentru toate mişcările voastre.?"ndiţi#vă la acest centru imaginar ca la o nouă sursă de activitate şi forţă lăuntrică "ncorpul vostru. ;rimiteţi această forţă "n capul, braţele, m"inile, torsul şi picioarele voastre.1ăsaţi senzaţia de forţă, armonie şi bună stare să pătrundă "n tot corpul. $vreţi grijă canici umerii, coatele,"ncheieturile, şalele, genunchii să nu "mpiedice curgerea acestei

energii de la centrul imaginar şi lăsaţi#o să treacă liber. 6ineţi minte că articulaţiile nu văsunt date pentru a vă face corpul rigid ci, dimpotrivă, pentru a vă da putinţa să vă utilizaţicu cea mai mare libertate şi fle!ibilitate. Închipuiţi#vă că braţele şi picioarele voastre porneau de la acel centru din pieptulvostru şi nu de la umeri sau şolduri8 "ncercaţi să e!ecutaţi o serie de mişcări naturaleridicaţi şi cobor"ţi braţele, "ndoiţi#le "n diferite direcţii, mergeţi, şedeţi, ridicaţi#vă, mişcaţidiferite obiecte, puneţi#vă pardesiul, pălăria etc. $veţi grijă ca toate mişcările pe care lefaceţi să fie comandate realmente de acea forţă care izvorăşte din centrul imaginar ce seaflă "n pieptul vostru. În timp ce faceţi aceste e!erciţii, ţineţi minte un alt principiuimportant, lăsaţi forţa care izvorăşte din centrul imaginar din piept şi vă conduce "n spaţiusă perceapă mişcarea "nsăşi adică mai "nt"i emiteţi impulsul pentru mişcare, iar apoi, o

clipă mai t"rziu, e!ecutaţi mişcarea. În timp ce mergeţi "nainte, "n lături sau "napoi, lăsaţichiar centrul să iasă afară ca şi cum ar fi fost corpul chiar "n piept, c"ţiva centimetri "ndirecţia mişcării. 1ăsaţi#vă corpul să urmeze centrul. $ceasta va face ca mersul şi fiecaremişcare a voastră să fie lină,graţioasă, artistică, la fel de plăcută de privit ca şi dee!ecutat. upă ce mişcarea a fost e!ecutată, nu "ntrerupeţi brusc curentul generat decentru, ci lăsaţi#l să curgă şi să radieze câtva timp dincolo de limitele corpului vostru şi "nspaţiul din jur. $ceastă forţă trebuie nu numai să preceadă fiecare din mişcările voastre,dar să le şi urmeze, aşa "ncât senzaţia de libertate să fie sprijinită de această forţă, punândastfel un element psihologic la dispoziţia voastră. ;reptat, veţi trăi din ce "n ce mai multacest sentiment puternic, care poate fi numit prezenţa actorului "n scenă. În timp ce văveţi afla "n faţa publicului, nu veţi fi niciodată stăp"niţi de conştiinţa de sine, nu veţi suferiniciodată de trac sau de lipsă de "ncredere ca artist. %entrul imaginar din pieptul vostru vă va da de asemenea senzaţia că tot corpul seapropie aievea de tipul BidealC al corpului omenesc. %a un muzician care poate cântanumai pe un instrument bine acordat, la fel veţi avea şi voi sentimentul că corpul vostruideal vă va face să fiţi "n stare de a#l folosi la ma!imum, de a#i da tot felul de trăsăturicaracteristice, cerute de rolul asupra căruia lucraţi. $şadar, continuaţi aceste e!erciţii pânăcând veţi simţi că acel centru puternic din pieptul vostru este o parte naturală a fiinţei

7/21/2019 Film






7/21/2019 Film




E3E4%56571 52&0lutire'



E3E4%56571 2&:bor'


E3E4%56571 25&4adiaţie'


7/21/2019 Film


picioare etc. dar "n prealabil şi "n permanenţă trimiteţi razele corpului vostru "n spaţiul din jur, "n direcţia pe care o faceţi şi chiar după ce mişcările s#au "ncheiat. 2ă veţi "ntreba, poate, cum puteţi continua, de pildă, să staţi jos, după ce aţi stat cu adevărat jos<4ăspunsul este simplu.acă vă revedeţi "n memorie stând jos, obosiţi şi sleiţi. E drept căcorpul vostru a luat fiziceşte ultima poziţie, dar psihologic continuaţi să staţi jos

deoarece realizaţi că staţi jos.2eţi topi această radiaţie "n sensul plăcerii ce o resimţiţi de pe urma rela!ării. $celaşi lucru cu ridicarea "n picioare , "n timp ce vă imaginaţi căsunteţi obosţi, sleiţi %orpul vostru opune rezistenţă şi cu mult "nainte de a vă scula cuadevărat "n picioare, o veţi face in forul vostru lăuntric, radiaţi senzaţia ridicării "n picioare. ar aceasta nu "nseamnă că trebuie să vă jucaţi sau să pretindeţi că sunteţiobosiţi "n timpul acestei e!emplificări. $ceasta nu este decât o ilustrare a ceea ce poate săse "ntâmple "ntr#o anumită "mprejurare reală din viaţă. În acest e!erciţiu, aceasta trebuiesă se facă cu orice mişcare care duce la o poziţie fiziceşte, statică. 4adiaţia trebuie să se preceadă şi să urmeze toate mişcările voastre radiale. În timp ce radiaţi, căutaţi "ntr#un fel să iesiţi din limitele propriului vostrucorp.;rimiteţi#vă razele "n diferite direcţii la "nceput "n tot corpul apoi "n diferitele părţi

ale corpului "n braţe, degete, mâini, palme, frunte, piept, spate. 0uteţi folosi sau nucentrul din pieptul vostru ca un izvor general, al relaţiilor. 7mpleţi tot spaţiul din jur cuaceste radiaţii. e fapt este acelaşi proces ca şi emiterea "n afară a forţei voastre, dar de ocalitate mult mai uşoară. e asemenea fiţi atenţi la diferenţele subtile dintre mişcările de zbor si de radiaţie, pâna practica le face lesne de deosebit. 5maginaţi#vă că aerul din jur e plin de lumină. -utrebuie să vă lasaţi tulburaţi de "ndoieli dacă radiaţi cu adevărat, sau vă imaginaţi numai.acă vă imaginaţi sincer şi cu convingere că trimiteţi "n afară raze, imaginaţia vă vaaduce treptat şi sigur procesul real şi adevărat al radiaţiei. 4ezultatul acestui e!erciţiu vafi o senzaţie de e!istenţă şi semnificaţie reală a forului vostru lăuntric. eseori actorii nusunt conştienţi sau nu observă această bogăţie din interiorul lor, şi "n timp ce joacă, se

bazează prea mult pe mijloacele lor e!terioare de e!presie. 7tilizarea lor e!cesivă arată "nmod evident că unii actori uită sau ignoră că personajele pe care le portretizează ausuflete vii şi că aceste suflete pot fi dezvăluite convingător printr#o radiaţie puternică.Într#adevăr nu e!istă nimic "n domeniul psihicului nostru care să nu poată fi radiat astfel.$lte senzaţii pe care le veţi trăi vor fi libertatea, fericirea şi căldura lăuntrică. ;oate acestesentimente vă vor inunda toată fiinţa, făcând#o tot mai vie, sensibilă si receptivă.&%omentarii suplimentare asupra radiaţiei pot figăsite la sfârşitul acestui capitol.'

E3E4%56571 255


7/21/2019 Film






7/21/2019 Film





E3E4%56571 2555



7/21/2019 Film




7/21/2019 Film


%$05;/171 555M$?5-$65$ A5 Î-%/40/4$4E$ 5M$?5-$65E5




7/21/2019 Film






7/21/2019 Film




M5L$51 %EL/2

=


7/21/2019 Film


0refaţă

$ceastă carte este rezultatul urmăririi din culise a B0rocesului de creaţieC = urmărire"ncepută cu mulţi ani "n urmă, "n 4usia, la ;eatrul de $rtă din Moscova cu 9tanislavs@i, -emirovici an@en@o şi 9ulerjiţchi. În calitatea mea de actor, regizor, profesor şi "nsfârşit irector al ;eatrului Mic de artă din Moscova, am avut posibilitatea să#mi dezvoltmetodele de joc şi de regie şi să le formulez "ntr#o tehnică definitivă al cărei program esteaceastă carte. upă ce am plecat din 4usia, am lucrat mulţi ani "n teatrele din 1etonia,

1ituania, $ustria, +ranţa, $nglia şi cu Ma! 4einhardt "n ?ermania.e asemenea, am avut norocul să cunosc şi să observ actori şi regizori celebri de toatetipurile şi tradiţiile, printre care personalităţi memorabile ca Aaliapin, MeOerhold,Moisei, Douvet, ?ielud şi alţii. Mai departe, am putut acumula multe cunoştinţe utile caregizor al piesei P$ douăsprezecea noapteC, la ;eatrul evreiesc Labima, "n Europa, aloperei 0arsifal, la 4iga, şi al operei ;ârgul din 9orocins@, la -e> Qor@. În timpul munciimele cu aceasta din urmă, convorbirile pe care le#am avut cu 9erghei 4ahmaninoff mi#auinspirat multe contribuţii la această tehnică. În GRI*, domnul şi doamna 1. N., E1ML54$ şi domnişoara Featrice 9;4$5?L; audeschis o şcoală dramatică la arlington Lall, evonshire, $nglia, cu intenţia de a crea;eatrul %ehov. %a director al acestei şcoli, am avut ocazia să fac un mare număr de

e!perienţe religioase "n legătură cu tehnica mea. $ceste e!perienţe au continuat după ceşcoala a fost mutată "n 9tatele 7nite, "n preajma celui de#al doilea război mondial, şi deatunci "n tot timpul transformării şcolii "ntr#un teatru profesionist, cunoscut sub numelede B%ehov laOerC.

$cest teatru ar fi putut să e!perimenteze principiile noi ale artei dramatice "n cursulturneului său cu un repertoriu clasic, totuşi activitatea sa a fost "ntreruptă atunci cândmajoritatea membrilor săi de se! masculin au fost chemaţi sub arme. E!perienţele meleşi#au croit drum "nainte "ncă din timp, cu ajutorul actorilor de pe Froad>aO, dar au trebuitsă fie amânate până la urmă pentru un timp nedefinit, când mulţi dintre membrii acestorfamilii au intrat, de asemenea, "n serviciile militare. $cum, după toţi aceşti ani de e!perimentare şi verificare, simt că a venit momentul să

aştern aceste idei pe hârtie şi să le ofer ca operă a vieţii mele judecăţii colegilor mei şi amaselor de cititori.;otodată, vreau să#mi e!prim recunoştinţa faţă de 0aul Marshall $llen pentru ajutorulsău generos "n ceea ce priveşte versiunea actuală. 1ui FetO 4ass@in $ppleton, LurdMatefieldşi mai ales lui eordre du 0reO, fostul meu elev şi profesor calificat al acesteimetode, pentru contribuţia fiecăruia dintre ei. 4ezerv o notă de apreciere specială pentru %harles 1eonard, dramaturg, producător,regizor, a cărui cunoaştere tehnică a metodei şi "nţelegere de a aplica "n

7/21/2019 Film


diversele ramuri ale teatrului, "n film, radio şi televiziune m#au convins să#l "nsărcinez cumunca editorială a acestei versiuni finale a manuscrisului. 0riceperea lui nepreţuită m#afăcut să#i fiu profound "ndatorat.

M5L$51 %EL/2,FE2E41Q L5119, %$15+/4-5$, GR)S

%72T-; %U;4E %5;5;/4

$vem nevoie de ajutorul tău -atura abstractă a subiectului cere nu numai o lectură concentrată, nu numai o "nţelegereclară, ci şi o colaborare cu autorul. %ăci, ceea ce poate fi uşor de "nţeles prin contact personal şi demonstrativ, depinde "n mod necesar de cuvinte şi concepte pur intelectuale.

Multe din "ntrebările ce se pot naşte din mintea ta, "n timpul sau după lectura fiecăruicapitol, pot căpăta cel mai bun răspuns prin aplicarea practică a e!erciţiilor recomandate.in păcate, nu e!istă altă posibilitate de a colabora tehnica de joc nu poate fi bine"nţeleasă fără practicarea ei. ;ehnica oricărei arte poate uneori să inhibe = aşa cum s#amai "ntâmplat = scânteia inspiraţiei la un artist mediocru, dar aceeaşi tehnică, "n mâinileunui maestru, poate transforma scânteia "ntr#o flacără de nestins.

Dosef Dassner

7/21/2019 Film


%$05;/171 5

%/4071 A5 095L5%71 $%;/47175

B%orpurile noastre pot fi sau cei mai buni prieteni, sau cei mai răi duşmani.C Este unlucru cunoscut că corpul şi psihicul omenesc se influenţează reciproc şi se află "ntr#oconstantă interacţiune. 7n corp, fie că are o hiperdezvoltare musculară, fie că enedezvoltat, poate tulbura cu uşurinţă activitatea minţii, poate toci sentimentele sau poate

slăbi voinţa. eoarece orice domeniu şi profesiune ne produce deprinderi, boli sauaccidente profesionale caracteristice, care "i afectează inevitabil pe muncitorii sau profesioniştii respectivi, numai rareori putem stabili un echilibru "ntre fizic şi psihic. aractorul, care trebuie să#şi considere corpul ca pe un instrument pentru e!perimentareaunor idei creatoare pe scenă, trebuie să tindă către realizarea unei armonii complete "ntre psihic şi fizic. E!istă anumiţi actori care "şi simt profund rolurile, le pot "nţelege cu ceamai mare limpezime, dar care nu pot e!prima, nici produce, "n faţa publicului această bogăţie, cu mijloace proprii. $cele idei şi emoţii minunate sunt oarecum "ncătuşate"năuntrul corpurilor lor nedezvoltate. 0rocesul de repetiţie şi jocul propriu#zis este pentruei o luptă penibilă "mpotriva propriei lorBcărni prea solideC, după cum spune Lamlet. ar oamenii nu trebuie să se descurajeze. /rice actor suferă, "ntr#o măsură mai mare sau mai

mică, de o anumită rezistenţă a corpului său. 0entru a "nvinge aceasta, este nevoie dee!erciţii fizice, dar ele trebuie să fie bazate pe principii diferite de acelea care suntfolosite "n majoritatea şcolilor de artă dramatică. ?imnastica, dansul, scrima, acrobaţia,gimnastica artistică pentru fete, luptele sunt, fără "ndoială, bune şi folositoare prin ele"nsele, dar corpul unui actor trebuie supus unei dezvoltări speciale, "n conformitate cucerinţele specifice ale profesiunii sale.%are sunt aceste cerinţe< În primul rând, mai ales, e!trema sensibilitate a corpului faţă de impulsurile psihicecreatoare. $ceasta nu poate fi obţinută prin e!erciţii strict fizice. 0sihicul "nsuşi trebuie săia parte la această dezvoltare. %orpul unui actor trebuie să absoarbă "nsuşirile psihice,trebuie să fie plin şi pătruns de ele, "n aşa fel "ncât ele să#l transforme treptat "ntr#o

membrană sensibilă, "ntr#un fel de receptor şi conveior al imaginilor, sentimentelor şiimpulsurilor voluntare cele mai subtile. Începând cu ultima treime a secolului al 353#lea, a "nceput să predomine cu o puteretot mai mare o concepţie materialistă despre lume, atât "n afara artei, cât şi "n ştiinţă şi "nviaţa de toate zilele. 0rin urmare, numai lucrurile care sunt palpabile şi numai ceea ce areaparenţa e!terioară a fenomenelor vieţii pare să fie "n stare să atragă atenţia unui artist.9ub influenţa concepţiilor materialiste, actorul modern este tentat, "n permanenţă şi fărăsă fie neapărată nevoie, de practica primejdioasă de a elimina elementele psihologice din

7/21/2019 Film


arta sa şi de asupraestima semnificaţia celor fizice. $stfel, cu cât se cufundă el mai mult"n acest mediune artistic, cu atât corpul lui devine mai puţin animat, tot mai superficial,mai greoi, mai rigidşi, "n cazuri e!treme, semănă chiar cu un automat al epocii luimecaniciste. Fanalitatea devine un substitut comod al originalităţii. $ctorul "ncepe sărecurgă la tot felul de trucuri şi clişee teatrale şi acumulează curând o serie de deprinderi

de joc specifice şi un manierism corporal. ar nu este vorba cât de bune sau rele par săfie acestea, ele nu fac decât să ţină locul sentimentelor şi emoţiilor artistice reale,adevăratei dispoziţii creatoare pe scenă. Mai mult,sub puterea hipnotică a materialismuluimodern, actorii sunt "nclinaţi chiar să neglijeze limita care trebuie să separe viaţacotidiană de viaţa scenică. Ei se forţează să aducă pe scenă viaţa aşa cum este ea şi "nfelul acesta devin mai curând nişte fotografi obişnuiţi decât artişti. Ei au "nclinaţia primejdioasă de a uita că adevărata sarcină a unui artist creator nu este de a crea pur şisimplu aparenţa e!terioară a vieţii, ci de a interpreta viaţa sub toate aspectele ei şi "n toată profunzimea ei, de a arăta ce este "n spatele fenomenelor vieţii, de a#l lăsa pe spectator să privească dincolo de faţetele şi sensurile vieţii. %ăci nu este, oare, artist = actor, "nadevăratul sens al cuvântului, acea fiinţă care este "nzestrată cu putinţa de a vedea şi de a

trăi lucruri care sunt obscure pentru o persoană obişnuită< Ai nu e oare menirea luiadevărată, instinctul lui binecuvântat, de a oferi spectatorului, ca un fel de revelaţie, propriile sale impresii asupra lucrurilor, aşa cum le vede şi le simte el< ar cum poate elsă facă aceasta dacă corpul lui este "ncătuşat şi limitat "n e!presivitatea sa de puterea unor influenţe neartistice, necreatoare< $tâta timp cât corpul şi vocea sa sunt singureleinstrumente fizice pe care se poate conta, nu trebuie oare să le apre de constrângerile caresunt ostile şi delatorii pentru profesiunea sa< ?ândirea rece, analitică, materialistă, tindesă "năbuşe tendinţa către inspiraţie. 0entru a contracara această intervenţie distrugătoare,actorul trebuie să#şi asume sistematic sarcina de a#şi hrăni corpul cu alte impulsuri decâtacele care "l duc către un mod pur materialist de trăire şi gândire. %orpul actorului poateavea pentru el o valoare optimă numai când este susţinut de un torent ne"ntrerupt de

impulsuri artistice8 numai atunci corpul lui poate fi cel mai rafinat,sensibil şi receptiv faţăde subtilităţile care constituie viaţa interioară a unui artist creator, căci corpul actoruluitrebuie să fie modelat şi recreat din interior. e "ndată ce "ncepem să e!ersăm suntem uimiţi văzând cât de mult şi cât de avid poateabsorbi corpul omenesc, "n special acela al actorului, tot felul de valori psihice, şi poatereacţiona la ele. e aceea, pentru dezvoltarea actorului trebuie găsite şi aplicate e!erciţii psihologice speciale. 0rimele nouă e!erciţii sunt indicate pentru a satisface aceastăcerinţă. $ceasta ne duce la definirea celei de#a doua cerinţe care este bogăţia psihicului"nsuşi. 7n corp sensibil şi un psihic bogat nuanţat sunt reciproc complementare şi creazăacea armonie atât de necesară pentru atingerea scopului profesional al actorului. 2eţiobţine aceasta prin largirea continuă a cercurilor intereselor voastre. Încercaţi să trăiţi sausă vă apropiaţi psihologic unor persoane din alte epoci, citind piese istorice, nuveleistorice sau chiar cărţi de istorie. În timpul acesta "ncercaţi să pătrundeţi "n gândirea lorfără a impune punctul vostru de vedere modern, concepţiile voastre morale, principiilesociale sau orice este de natură personală. Încercaţi să#i "nţelegeţi prin modul lor de viaţăşi prin "mprejurările vieţii lor. 4espingeţi noţiunea dogmatică şi greşită că personalitateaumană nu se schimbă niciodată, rămânând aceeaşi "n toate epocile. &$m auzit cândva unactor de seamă spunând că BLamlet a fost o marionetă, e!act ca mine'. În această clipă

7/21/2019 Film


el şi#a trădat acea lene interioară care l#a "npiedicat să pătrundă mai intim "n personalitatea lui Lamlet şi lipsa lui de interes faţă de tot ce se afla dincolo de limitele propriei sale psihologii. În mod similar "ncercaţi să pătrundeţi "n psihologia unor anumite popoare, "ncercaţi sădefiniţi caracterele lor specifice, trăsăturile lor psihologice, interesele lor, arta lor.

1ămuriţi principalele deosebiri dintre aceste popoare. Mai departe, căutaţi să pătrundeţi "n psihologia personajelor din jurul vostru. +aţă decele de care simţiţi o antipatie, "ncercaţi să le găsiţi unele insuşiri bune, pozitive, pe carenu le#aţi observat "nainte. +aceţi "cercarea de a trăi cele ce trăiesc ele, "ntrebaţi#vă de ceele sunt şi acţionează aşa şi nu altfel. 4ămâneţi obiectivi şi vă veţi lărgi incomensurabil propria voastră psihologie. ;oate aceste trăiri impuse, datorită propriei lor ponderi, vor pătrunde treptat şi "n fiinţa voastră şi vă vor face mai sensibili, mai nobili, mai fle!ibili.Ai astfel capacitatea voastră de a pătrunde "n viaţa interioară a personajelor va fi maiascuţită. 2eţi "ncepe prin a descoperi acel fond inepuizabil de originalitate, inventivitate şiingenuitate pe care "l veţi putea dărui ca actori.2eţi fi "n stare să depistaţi "n toate personajele voastre acele trăsături fi!e dar fugitive pe care nimeni afară de voi, actorii, nu

le poate vedea şi, "n consecinţă, dezvălui spectatorilor voştri. Ai dacă, "n plus, la sugestiilede mai sus, veţi dobândi deprinderea de a suprima oricecriticism inutil "n viaţă sau "n munca voastră profesională, veţi grăbi considerabildezvoltarea voastră. $ treia cerinţă este completa subordonare a corpului şi a psihicului de către actor.$ctorul care vrea să devină propriul lui stăpân şi al meşteşugului său va e!cludeelementulBaccidentalC din profesiunea sa şi va crea o bază solidă pentru talentul său. -umai o dominare completă a corpului şi a psihicului său "i va da "ncrederea "n sine,libertatea şi armonia necesară pentru activitatea sa creatoare. %ăci "n viaţa cotidiană,modernă, noi nu facem uz suficient sau adecvat de corpul nostru şi, ca urmare,majoritatea muşchilor noştri devine flască, infle!ibilă şi insensibilă. Muşchii trebuie

reactivaţi şi "ntăriţi. Întreaga metodă sugerată "n această cartene conduce cătresatisfacerea acestei cerinţe. Ai acum să pornim la munca practică şi să facem e!erciţiile.Evitaţi să le e!ecutaţi mecanicşi căutaţi "ntotdeauna să aveţi "n minte scopul final.

E3E4%56571 5

+aceţi o serie de mişcări largi dar simple, utilizând ma!imul de spaţiu din jurul vostru8atrageţi "n ele tot corpul. +aceţi mişcări cu destulă forţă dar fără constrângerea inutilă amuşchilor. estindeţi#vă complet, "ntinzând mâinile şi picioarele mult depărtate.4ămâneţi câteva momente "n această poziţie e!tinsă. 5maginaţi#vă că deveniţi din ce "n cemai larg şi mai mare. 4eveniţi la poziţia iniţială. 4epetaţi aceeaşi mişcare de mai multeori. 6ineţi minte scopul e!erciţiului spunându#vă BÎmi trezesc muşchii adormiţi aicorpului, sunt pe cale de a#i re"nviora şi utiliza.$cum, "nchideţi#vă, "ncrucişaţi#vă braţele pe piept, punând mâinile pe umeri.Îngenunchiaţi pe unul sau pe amândoi genunchii, aplecând capul foarte adânc. 5maginaţi#vă că deveniţi tot mai mic şi mai mic, "nfăşurându#vă, str"ng"ndu#vă de parcă aţi vrea sădispăreţi "năuntrul vostru şi că spaţiul din jurul vostru se str"mtorează. 7n alt grup demuşchi va fi trezit prin această mişcare de contracţie. 4eveniţi la poziţia "n picioare, apoirepeziţi tot corpul "nainte pe un picior, "ntinzând "nainte unul sau ambele picioare, apoi

7/21/2019 Film


repeziţi tot corpul "nainte, mişcare de "ntindere a braţului lateral, la dreapta şi la st"nga,folosind c"t mai mult spaţiu "n jurul vostru. +aceţi o mişcare asemănătoare cu loviturafierarului cu ciocanul pe nicovală. +aceţi diferite mişcări largi, pline, bine conturate, de parcă aţi arunca ceva deasupra capului, sau l#aţi trage, G#aţi "mpinge, l#aţi aranca de colo p"nă colo. +aceţi mişcările complet, cu suficientă forţă şi "ntr#un ritm moderat. Evitaţi

mişcările dansante. -u vă reţineţi respiraţia "n timpul mişcărilor. -u vă grăbiţi. +aceţi pauză după fiecare mişcare.

E3E4%56571 55

upă ce aţi "nvăţat, cu ajutorul mişcărilor pregătitoare, să e!ecutaţi mişcările simple,largi şi libere, continuaţi să le faceţi "ntr#un alt mod. 5maginaţi#vă că "n pieptul vostru seaflă un centru de la care pornesc impulsurile prezente pentru toate mişcările voastre.?"ndiţi#vă la acest centru imaginar ca la o nouă sursă de activitate şi forţă lăuntrică "ncorpul vostru. ;rimiteţi această forţă "n capul, braţele, m"inile, torsul şi picioarele voastre.1ăsaţi senzaţia de forţă, armonie şi bună stare să pătrundă "n tot corpul. $vreţi grijă ca

nici umerii, coatele,"ncheieturile, şalele, genunchii să nu "mpiedice curgerea acesteienergii de la centrul imaginar şi lăsaţi#o să treacă liber. 6ineţi minte că articulaţiile nu văsunt date pentru a vă face corpul rigid ci, dimpotrivă, pentru a vă da putinţa să vă utilizaţicu cea mai mare libertate şi fle!ibilitate. Închipuiţi#vă că braţele şi picioarele voastre porneau de la acel centru din pieptulvostru şi nu de la umeri sau şolduri8 "ncercaţi să e!ecutaţi o serie de mişcări naturaleridicaţi şi cobor"ţi braţele, "ndoiţi#le "n diferite direcţii, mergeţi, şedeţi, ridicaţi#vă, mişcaţidiferite obiecte, puneţi#vă pardesiul, pălăria etc. $veţi grijă ca toate mişcările pe care lefaceţi să fie comandate realmente de acea forţă care izvorăşte din centrul imaginar ce seaflă "n pieptul vostru. În timp ce faceţi aceste e!erciţii, ţineţi minte un alt principiuimportant, lăsaţi forţa care izvorăşte din centrul imaginar din piept şi vă conduce "n spaţiu

să perceapă mişcarea "nsăşi adică mai "nt"i emiteţi impulsul pentru mişcare, iar apoi, oclipă mai t"rziu, e!ecutaţi mişcarea. În timp ce mergeţi "nainte, "n lături sau "napoi, lăsaţichiar centrul să iasă afară ca şi cum ar fi fost corpul chiar "n piept, c"ţiva centimetri "ndirecţia mişcării. 1ăsaţi#vă corpul să urmeze centrul. $ceasta va face ca mersul şi fiecaremişcare a voastră să fie lină,graţioasă, artistică, la fel de plăcută de privit ca şi dee!ecutat. upă ce mişcarea a fost e!ecutată, nu "ntrerupeţi brusc curentul generat decentru, ci lăsaţi#l să curgă şi să radieze câtva timp dincolo de limitele corpului vostru şi "nspaţiul din jur. $ceastă forţă trebuie nu numai să preceadă fiecare din mişcările voastre,dar să le şi urmeze, aşa "ncât senzaţia de libertate să fie sprijinită de această forţă, punândastfel un element psihologic la dispoziţia voastră. ;reptat, veţi trăi din ce "n ce mai multacest sentiment puternic, care poate fi numit prezenţa actorului "n scenă. În timp ce văveţi afla "n faţa publicului, nu veţi fi niciodată stăp"niţi de conştiinţa de sine, nu veţi suferiniciodată de trac sau de lipsă de "ncredere ca artist. %entrul imaginar din pieptul vostru vă va da de asemenea senzaţia că tot corpul seapropie aievea de tipul BidealC al corpului omenesc. %a un muzician care poate cântanumai pe un instrument bine acordat, la fel veţi avea şi voi sentimentul că corpul vostruideal vă va face să fiţi "n stare de a#l folosi la ma!imum, de a#i da tot felul de trăsăturicaracteristice, cerute de rolul asupra căruia lucraţi. $şadar, continuaţi aceste e!erciţii pânăcând veţi simţi că acel centru puternic din pieptul vostru este o parte naturală a fiinţei

7/21/2019 Film






7/21/2019 Film




E3E4%56571 52&0lutire'



E3E4%56571 2&:bor'


E3E4%56571 25&4adiaţie'


7/21/2019 Film


7/21/2019 Film





E3E4%56571 2555



7/21/2019 Film




7/21/2019 Film


%$05;/171 555M$?5-$65$ A5 Î-%/40/4$4E$ 5M$?5-$65E5




7/21/2019 Film






Film

Documents

Transcript of Film