Filehost_girlshare[1].Ro_Limbaje Si Baze de Date-GRILA+ REZOLVARI-Sem.1-2007-2008

FFB_AN_II_LIMBAJE_SI_BAZE_DE_DATE

LIMBAJE SI BAZE DE DATE

TRUE/FALSE

1. Tipul de data este folosit pentru descrierea unei multimi de obiecte care au aceeasi reprezentare.

DIF: USOR

A 2. In limbajul Visual Basic stabilirea proprietatilor se face cu fereastra Properties.

DIF: USOR

A 3. Fereastra de editare a codului in Visual Basic cuprinde caseta cu lista Object si caseta cu lista Procedure.

DIF: USOR

A 4. O forma (formular) poate contine descrierea grafica a ei si controalele sale impreuna cu proprietatile, constante, variabile si proceduri externe, subrutine de tratare a evenimentelor, proceduri generale.

DIF: USOR

F 5. Obiectele care apartin aceleiasi clase pot avea evenimente proprii.

DIF: USOR

F 6. Tipul de data este utilizat pentru descrierea unei multimi de fisiere care au aceeasi reprezentare.

DIF: USOR

F7. Clasa este notiunea de limbaj care defineste tipul de fisier.

DIF: USOR

F8. Mostenirea permite constituirea de noi tipuri de obiecte si clase intr-o ierarhie de module, prin rescriere si recodificare.

DIF: USOR

A9. Metodele sunt operatii care pot regasi sau actualiza starea unui obiect, stare care este memorata in variabilele instantelor sale.

DIF: USOR

A10. Identitatea unui obiect este acea proprietate a obiectului care il distinge de alte obiecte.

DIF: USOR

A

For Evaluation Only.Copyright (c) by Foxit Software Company, 2004 - 2007Edited by Foxit PDF Editor

A11. Persistenta este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat.

DIF: USOR

F12. Barele cu instrumente dau acces lent la comenzile utilizate frecvent in mediul de programare.

DIF: USOR

A13. Fereastra Toolbox furnizeaza o serie de instrumente utilizate in timpul proiectarii pentru a plasa controale pe formular.

DIF: USOR

F14. Fereastra Properties afiseaza culorile proprietatii pentru formularul sau controlul selectat.

DIF: USOR

F15. In crearea unei aplicatii se lucreaza cu proiecte care contin urmatoarele fisiere:

♦ un fisier pentru fiecare forma (.FRM);

♦ un fisier pentru fiecare forma care contine controale cu proprietati care au ca valori date binare (.FRX);

♦ un fisier pentru fiecare clasa de module (.CLS);

♦ un fisier pentru fiecare modul standard (.CAS);

♦ un fisier pentru fiecare control utilizator (.VBX si BCX);

♦ un fisier proiect care pastreaza evidenta tuturor componentelor proiectului (.VBP). In momentul in care au fost definite toate componentele unui proiect, acesta poate fi transformat intr-un fisier executabil (.EXE).

DIF: USOR

A16. Fisierul de date poate fi definit ca o colectie de date memorata pe un suport tehnic, intr-o succesiune de

inregistrari.

DIF: USOR

A17. Visual Basic este un limbaj care permite dezvoltarea aplicatiilor WINDOWS de tip GUI

(Graphic User Interface) si se bazeaza pe notiunea de eveniment (de tip event-driven), in sensul ca un cod ramane inactiv pana cand este apelat de un eveniment.

DIF: USOR

F18. In mediul integrat de dezvoltare Visual Basic, Open Project inchide proiectul curent dupa salvarea schimbarilor facute si deschide un proiect existent, cu formele (formularele), modulele si obiectele utilizator listate in fisierul proiect.

DIF: USOR

A19. Scrierea codului in limbajul Visual Basic se face in fereastra de editare a codului (Code

Editor). Acest cod consta in instructiuni ale limbajului, constante si declaratii.


DIF: USOR

F20. Tehnicile de organizare a datelor in colectii de date sunt: clasa si baza de date.

DIF: USOR

F21. Organizarea datelor in fisiere are ca avantaj redundanta scazuta a datelor.

DIF: USOR

F22. Conceptele folosite in organizarea datelor sunt: entitate, clasa, atribut.

DIF: USOR

F23. Descrierea structurii modelului de date presupune definirea operatoriilor si a regulilor de integritate care actioneaza asupra modelului.

DIF: USOR

F24. Modelul de date relational prezinta urmatoarea anomalie de actualizare: la inserare nu se pot introduce noi realizari pentru o inregistrare subordonata daca nu sunt cunoscuti superiorii.

DIF: USOR

F25. Obiectul reprezinta conceptual un atribut cu continut propriu, care se deosebeste de ceea ce il inconjoara.

DIF: USOR

F26. Incapsularea este o caracteristica a obiectelor prin care metodele si atributele acestuia sunt accesate direct de catre un agent extern.

DIF: USOR

A27. Notiunea de aplicatie informatica nu este similara cu aceea de sistem informatic.

DIF: USOR

F28. Polimorfismul permite invocarea pentru obictele de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume dar semantica si implementare diferita. Polimorfismul este asociat cu incapsularea.

DIF: USOR

A29. Analiza problemei de rezolvat si realizarea algoritmului este o etapa ce presupune elaborarea unui enunt complet al problemei, stabilirea modalitatilor de organizare si de reprezentare a datelor de intrare si de iesire, elaborarea schemei logica de sistem care defineste echipamentele din configuratia calculatorului ce participa la procesul de prelucrare a datelor, realizarea algoritmului ce presupune elaborarea si reprezentarea acestuia in limbaj pseudocod sau sub forma schemei logice de program.

DIF: USOR


F30. Compilarea programului este o etapa ce are drept scop codificarea algoritmului, adica conversia acestuia in conformitate cu instructiunile unui limbaj de programare; pentru aceasta codificare, se foloseste un editor de texte; acest editor poate fi independent sau poate face parte din mediul integrat de dezvoltare (IDE); se obtine astfel programul-sursa (codul-sursa al programului) care este scris intr-un limbaj similar cu limbajul natural, dar inca inaccesibil sistemului de calcul.

DIF: USOR

A31. Limbajele de programare se definesc formal prin alfabet, vocabular si gramatici (fapt ce permite compilarea sau interpretarea lor).

DIF: USOR

F32. Programarea bazata pe obiecte, OBP (Object-Based Programming) utilizeaza conceptele de

procedura si subprogram.

DIF: USOR

A33. Polimorfismul defineste caracteristica unei metode de a se comporta in mod diferit in functie de clasa de obiecte careia ii apartine. Polimorfismul asigura invocarea pentru obiectele de diferite tipuri a metodelor cu acelasi nume, dar semantica si implementare diferita. O metoda se comporta diferit in functie de clasa de obiecte careia ii apartine.

DIF: USOR

A34. Un mediu de programare este un sistem de programare care asista utilizatorul este asistat in proiectarea si codificarea algoritmilor si a datelor, respectiv in editarea si depanarea programelor.

DIF: USOR

A35. SGBD Microsoft Access are schema bazei de date constituita din colectiile de rapoarte si poate fi utilizata prin manipularea interogarilor.

DIF: USOR

F36. SGBD Microsoft Access nu permite exportarea structurii de tabele, definitii de interogari, formulare, rapoarte si module.

DIF: USOR

A37. SGBD Microsoft Access necesita un sistem de operare pe 32 de biti, precum Windows 2000 sau Windows NT.

DIF: USOR

MULTIPLE CHOICE

1. Se da urmatoarea problema:


Sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul zilelor de intarziere pentru fiecare dintre facturi. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intarziere – 5%, intre 15 si 30 de zile – 8%, peste 30 de zile – 10%.

Schema logica de rezolvare a problemei este prezentata in fig.1.1. Sa se stabileasca care sunt structurile de control folosite in schema logica?

START

Citeste nrserie(i),

valf(i), nrzile(i), i=1,n

SumaPTotal = 0

i=1

i<=n

SumaPTotal=SumaPTotal+SumaP(i)

A fişează nrserie(i), Valf(i), nrZile(i), SumaP(i)

STOP

i=i+1

Case nrZile(i) of

SumaP(i)=Valf(i)+ Valf(i)*5/100



A fişează SumaPTotal

<15

15..30 >30

Fig.1.1

a. alternativa cu doua ramuri c. binomiala Xb. alternativa generalizata d. alternativa cu repetitie apriori

DIF: MEDIU

2. Care dintre cuvintele de mai jos lipseste din sintaxa generala a instructiunii Visual Basic: Select Case

....

Case Else

.....

End Select?

a. Case Of Xc. Case Is b. Case On d. Case Are

DIF: MEDIU

3. Care dintre cuvintele de mai jos lipseste din sintaxa generala a instructiunii VB: If...

Else...

End If? a. That... c. Those... b. Then... Xd. Where...

DIF: MEDIU

4. Rezolvarea problemelor cu ajutorul tehnicii de calcul presupune transpunerea algoritmului de rezolvare in comenzi adresate sistemului de calcul. Rezultatul se obtine parcurgand etapele procesului de prelucrare a datelor, folosind limbajele de programare adecvate. Care dintre urmatoarele variante nu este etapa a procesului de prelucrare a datelor? a. Analiza problemei de rezolvat c. Intocmirea schemei logice Xb. Analiza morfologica d. Stabilirea algoritmului

DIF: MEDIU

5. Limbajele de macroasamblare sunt limbaje din generatia 2, rezultate prin gruparea unor secvente de instructiuni realizatoare ale unor operatii de rutina intr-o macroinstructiune. Cum se numeste instructiunea acestui tip de limbaj? a. instructiune procedurala c. instructiune de asamblare Xb. instructiune de macroasamblare

DIF: MEDIU

6. Indiferent de limbajul utilizat in rezolvarea problemei, in activitatea de concepere si lansare in executie a unui program trebuiesc parcurse mai multe etape. Care dintre aceste etape este eronata? a. analiza problemei Xc. stabilirea fisierelor b. proiectarea programului d. implementarea programului

DIF: MEDIU

7. Ce reprezinta editarea de legaturi?

a. transformare a programului sursa in c. transformare a programului sursa in


program obiect program executabil Xb. transformare a programului obiect in

program executabil

DIF: MEDIU

8. Mediul integrat de dezvoltare Visual Basic are urmatoarea prezentare:

Care dintre variantele de mai jos nu corespunde cu denumirea unei ferestre din mediul de lucru prezentat mai sus: a. caseta cu instrumente Xd. editare a denumirii fisierului b. editare a codului e. proiectare a formularului (formei) c. proprietati

DIF: MEDIU

9. Cea mai simpla instructiune este cea de atribuire, formatul ei este: Xa. LET variabila=expresie c. LET variabila= READ b. LET variabila=IF

DIF: MEDIU

10. Comentariile incep cu cuvantul cheie: Xa. Rem sau “ ” c. Rem sau Read b. Read sau “ “

DIF: MEDIU


11. Organizarea datelor in fisiere prezinta avantaje si dezavantaje. Care dintre variantele urmatoare este un avantaj? a. redundanta ridicata d. dependenta programelor fata de date b. izolarea datelor Xe. localizare rapida prin indexare c. actualizarea datelor

DIF: MEDIU

12. Care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de un obiect? a. structura, modelul; b. clasa, tipul; c. structura, modelul, persistenta; Xd. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor; e. clasa, metoda, persistenta.

13. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru o problema care sa permita conversia in diverse valute a unei sume exprimate in lei: a. If optLV.Value=True Then

Sumalei=txtSL.Text Sumavalut=Sumalei /Curs txtSV.Text=Sumavalut else If optVL.Value=True Then Sumavalut=txtSV.Text Curs=txtCurs.Text Sumalei=Sumavalut*Curs txtSL.Text=Sumalei End if End if

Xb. If optLV.Value=True Then Sumalei=txtSL.Text Curs=txtCurs.Text Sumavalut=Sumalei /Curs txtSV.Text=Sumavalut else If optVL.Value=True Then Sumavalut=txtSV.Text Curs=txtCurs.Text Sumalei=Sumavalut*Curs txtSL.Text=Sumalei End if End if

c. If optLV.Value=True Then Sumalei=txtSL.Text Curs=txtCurs.Text Sumavalut=Sumalei /Curs txtSV.Text=Sumavalut If optVL.Value=True Then Sumavalut=txtSV.Text Curs=txtCurs.Text


Sumalei=Sumavalut*Curs txtSL.Text=Sumalei End if

End if d. If optLV.Value=True Then

Sumalei=txtSL.Text Curs=txtCurs.Text Sumavalut=Sumalei /Curs txtSV.Text=Sumavalut else If optVL.Value=True Then Sumavalut=txtSV.Text Curs=txtCurs.Text Sumalei=Sumavalut*Curs txtSL.Text=Sumalei

End if e. If optLV.Value=True Then

Sumalei=txtSL.Text Curs=txtCurs.Text Sumavalut=Sumalei /Curs txtSV.Text=Sumavalut else If optVL.Value=True Then Sumavalut=txtSV.Text Curs=txtCurs.Text Sumalei=Sumavalut*Curs

txtSL.Text=Sumalei

DIF: MEDIU

14. In ce consta universalitatea unui algoritm: a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a

operatiilor; b. in prezentarea vizuala a fluxului de date; c. in existenta unei scheme logice; d. in scrierea corecta a programului; Xe. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari.

DIF: MEDIU

15. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru o problema care se refera la plata taxei de scolarizare pentru un numar de 20 de studenti. Pentru fiecare student se cunosc ca date de intrare numele sumaachit. Se vor afisa acei studenti care nu au achitat taxa de scolarizare. Xa. For I=1 to 20

nume=InputBox(“introduceti nume student”) sumaachit= InputBox(“introducetisuma achitata”) If sumaachit<taxa Then Sumarest=taxa-sumaachit Print nume,sumaachit,sumarest


End If Next I

b. For I=1 to n nume=InputBox(“introduceti nume student”) sumaachit= InputBox(“introducetisuma achitata”) If sumaachit<taxa Then Sumarest=taxa-sumaachit Print nume,sumaachit,sumarest End If Next I

c. For I=1 to 20 nume=InputBox(“introduceti nume student”) sumaachit= InputBox(“introducetisuma achitata”) If sumaachit<taxa Then Sumarest=taxa-sumaachit Print nume,sumaachit,sumarest Next I

d. For I=1 to 20 nume=InputBox(“introduceti nume student”) sumaachit= InputBox(“introducetisuma achitata”) If sumaachit<taxa Then Sumarest=taxa-sumaachit Print nume,sumaachit,sumarest End If

e. For I=1 to 20 nume=InputBox(“introduceti nume student”) sumaachit= InputBox(“introducetisuma achitata”) If sumaachit<taxa Then Sumarest=taxa.0 Print nume,sumaachit,sumarest End If Next I

DIF: MEDIU

16. Caracteristicile unui algoritm sunt: 1) Determinismul 2) Redundanta 3) Universalitatea 4) Finitudinea 5) Persuasiunea 6) Identificabilitatea.

Specificati raspunsul corect: a. 2+5+6

Xb. 1+3+4

c. 1+2+3+4+5+6

d. 1+2+3

e. 4+5+6

DIF: DIFICIL


17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Se cunosc urmatoarele date de intrare: numarul de studenti ai unei grupe nr=25; valoarea taxei de scolarizare taxa=300 $. Pentru fiecare student se introduce: numele (nume) si suma achitata (suma_ach). Sa se afiseze numele (nume) studentilor care nu au achitat taxa de scolarizare si suma pe care trebuie sa o achite (suma_rest). a. For i = 1 To 25

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") suma_ach = InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma achitata", 300) If suma_ach < taxa Then suma_rest = taxa - suma_ach Print nume; Tab(20); suma_ach; Tab(40); suma_rest nr = nr + 1 Next i Print String(50, "=") Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

Xb. For i = 1 To 25 nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") suma_ach = InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma achitata", 300) If suma_ach < taxa Then suma_rest = taxa - suma_ach Print nume; Tab(20); suma_ach; Tab(40); suma_rest nr = nr + 1 End If Next i Print String(50, "=") Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

c. For i = 1 To 25 nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") suma_ach = InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma achitata", 300) If suma_ach < taxa Then suma_rest = taxa - suma_ach Print nume; Tab(20); suma_ach; Tab(40); suma_rest nr = nr + 1 End If Print String(50, "=") Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

d. For i = 1 To 25 nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") suma_ach = InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma achitata", 300) If suma_ach < taxa Then suma_rest = taxa - suma_ach Print nume; Tab(20); suma_ach; Tab(40); suma_rest End If Next i


Print String(50, "=") Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

e. For i = 1 To 25 nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") suma_ach = InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma achitata", 300) If suma_ach > taxa Then suma_rest = taxa - suma_ach Print nume; Tab(20); suma_ach; Tab(40); suma_rest nr = nr + 1 End If Next i Print String(50, "=") Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr

DIF: MEDIU

18. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni: 1) Colectia de date 2) Limbajul Visual Basic 3) Descrierea datelor 4) Relatiile dintre date 5) Programare 6) Tastatura calculatorului.

Specificati raspunsul corect: a. 2+5+6

Xb. 1+3+4

c. 1+2+3+4+5+6

d. 1+2+3

e. 4+5+6

DIF: DIFICIL

19. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Pentru o grupa de studenti se cunosc: numarul de studenti in grupa=50, numele (nume) si notele obtinute de fiecare la doua examene (nota1 si nota2). Se cere sa se calculeze media fiecarui student, sa se afiseze numele studentilor bursieri (medie>=9) si ale studentilor care obtin burse de merit (medie=10). a. For i = 1 To N

nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 = InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 = InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 + nota2) / 2 Select Case media Case Is 10 tip_bursa = "de merit" Case Is >= 9 tip_bursa = "de studiu" Case Else tip_bursa = " - - - "


End Select Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tip_bursa Next i

b. For i = 1 To 50 nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 = InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 = InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 + nota2) / 2 Select Case nota1 Case Is 10 tip_bursa = "de merit" Case Is >= 9 tip_bursa = "de studiu" Case Else tip_bursa = " - - - " End Select Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tip_bursa Next i

c. For i = 1 To 50 nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 = InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 = InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 + nota2) / 2 Select Case media Case Is 10 tip_bursa = "de merit" Case Is >= 9 tip_bursa = "de studiu" Case Else tip_bursa = " - - - " End Select Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tip_bursa

d. For i = 1 To 50 nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 = InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 = InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 + nota2) / 2 Select Case media Case Is 10 tip_bursa = "de merit" Case Is >= 9 tip_bursa = "de studiu" Case Else tip_bursa = " - - - " Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tip_bursa Next i

Xe. For i = 1 To 50 nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 = InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10)


nota2 = InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 + nota2) / 2 Select Case media Case Is 10 tip_bursa = "de merit" Case Is >= 9 tip_bursa = "de studiu" Case Else tip_bursa = " - - - " End Select Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tip_bursa Next i

DIF: MEDIU

20. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru o problema care calculeaza salariul mediu si abaterea specifica pentru fiecare salariat din cei 10 ai unui agent economic.

a. suma=0

For i=1 to 10 Marca(i)=InputBox(”marca”+Str(i)) Nume(i)=InputBox(”nume”+Str(i)) Salariu(i)=InputBox(”salariul tarifar suma=suma+Salariu(i) Next i Media=CLng(suma/10) Msgbox(”Salariul mediu este”+Str(Media)) For i=1 to 10 Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next i

b. suma=0 For i=1 to 10 Marca(i)=InputBox(”marca”+Str(i)) Nume(i)=InputBox(”nume”+Str(i)) Salariu(i)=InputBox(”salariul tarifar”+Str(i)) suma=suma+Salariu(i) Next i Media=CLng(suma/10) Msgbox(”Salariul mediu este”+Str(Media)) Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next i

c. suma=0 For i=1 to 10 Marca(i)=InputBox(”marca”+Str(i)) Nume(i)=InputBox(”nume”+Str(i)) Salariu(i)=InputBox(”salariul tarifar”+Str(i)) suma=suma+Salariu(i) Next i Media=CLng(suma/10)

Msgbox(”Salariul mediu este”+Str(Media)) For i=1 to 10 Abatere(i)=Salariu(i) Next i

d. suma=0 For i=1 to 10 Marca(i)=InputBox(”marca”+Str(i)) Nume(i)=InputBox(”nume”+Str(i)) Salariu(i)=InputBox(”salariul tarifar”+Str(i)) suma=suma+Salariu(i) Next i Msgbox(”Salariul mediu este”+Str(Media)) For i=1 to 10 Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next i

Xe. suma=0 For i=1 to 10 Marca(i)=InputBox(”marca”+Str(i)) Nume(i)=InputBox(”nume”+Str(i)) Salariu(i)=InputBox(”salariul tarifar”+Str(i)) suma=suma+Salariu(i) Next i Media=CLng(suma/10) Msgbox(”Salariul mediu este”+Str(Media)) For i=1 to 10 Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next i

DIF: MEDIU

21. Finitudinea unui algoritm consta: a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a

operatiilor; b. in prezentarea vizuala a fluxului de date; c. in existenta unei scheme logice; d. in scrierea corecta a programului; Xe. in faptul ca algoritmul este finit in spatiu (ca descriere) si in timp (ca executie).

DIF: MEDIU

22. Instructiunile repetitive in Visual Basic realizeaza: a. operatiuni de calcul; b. operatiuni de salt; c. operatiuni de alegere a unei variante din mai multe posibile; Xd. implementarea operatiilor care se repeta de un numar de ori sau se repeta pana

cand o variabila contor respecta conditia stabilita; e. operatiuni de comparare.

DIF: MEDIU

23. Arhitectura bazei de date se refera la:


a. baza de date propriu zisa, analiza sistemului, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.

b. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.

Xc. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

d. baza de date propriu zisa, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.

e. baza de date propriu zisa, set de proceduri manuale si automate, incarcarea datelor, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

DIF: MEDIU

24. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita: a. relatie sau inregistrare. b. relatie sau atribut. c. relatie sau camp de date. Xd. relatie sau tabel. e. relatie sau ierarhie.

DIF: MEDIU

25. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: pentru o lista cu 15 produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - val, stiind: codul produsului –codpr, denumirea produsului – denpr, cantitatea – cant si pretul unitar - pret_u. a. For i = 1 To 15

val=cant*pret_u tva=val*19/100 val=cant+tva Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva Next i

b. For i = 1 To 15 val=cant*pret_u tva=val*19/100 val=val+tva Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva

Xc. For i = 1 To 15 val=cant*pret_u tva=val*19/100 val=val+tva Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva Next i

d. For i = 1 To n val=cant*pret_u tva=val*19/100 val=val+tva Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva

Next i


e. For i = 1 To 15 val=cant*pret_u tva=val*19/100 val=val+tva Print codpr, denprod, cant, pret_u, val

Next i

DIF: MEDIU

26. Nivelele de structurare a componentelor unei baze de date, in functie de clasa de utilizatori, sunt: a. baza de date propriu-zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri

manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat. b. nivelul logic, nivelul de analiza a sistemului si nivelul de proiectare a structurii

bazei de date. c. nivelul logic, nivelul de analiza si nivelul fizic. d. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul de exploatare a bazei de date. Xe. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul fizic.

DIF: MEDIU

27. Structura arborescenta a unei colectii de date este caracterizata de existenta: a. unei relatii de ordine intre elementele colectiei de date. b. unei relatii de ordine intre elementele sistemului ierarhic superior si elementele

sistemului ierarhic inferior. c. unei structuri punctuale intre elementele colectiei de date. d. unei structuri retea intre elementele colectiei de date. Xe. unei structuri liniare intre elementele colectiei de date.

DIF: MEDIU

28. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului –codprodus, denumirea produsului – denprodus, cantitatea – cantitate si pretul unitar - pret_unitar. a. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)

For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Next i

Xb. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else


valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If Next i

c. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n If i=n+1 Then End Else valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If Next i

d. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If

e. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If Next i

DIF: MEDIU

29. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea: a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea

procesului care le-a creat. b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui

obiect si modul in care se executa operatiile. c. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,

dar cu semantica si implementare diferita. Xd. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand

rescrierea si codificarea. e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de

clasa de obiecte careia ii apartine.


DIF: MEDIU

30. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze dobanda (dobanda) pentru suma depusa la banca (suma) atunci cand se aplica procente diferite ale ratei dobanzii (rata) in functie de termenul de maturizare al depozitului (t), astfel:

Termen (t) Rata dobanzii (rata)

1 luna 20% pe an

3 luni 21% pe an

6 luni 22% pe an

12 luni 23% pe an

Se utilizeaza formula de calcul a dobanzii: dobanda=(suma*rata*t)/1200. a. suma=InputBox(„Suma depusa:”)

t=InputBox(„Termen depozit – in luni:”) Select Case t Case Is = 1 dobanda=(suma)/1200 Case Is = 3 dobanda=(suma*3)/1200 Case Is = 6 dobanda=(suma*6)/1200 Case Is = 12 dobanda=(suma*12)/1200 End Select

b. suma=InputBox(„Suma depusa:”) t=InputBox(„Termen depozit – in luni:”) Select t Case Is = 1 dobanda=(suma*20)/1200 Case Is = 3 dobanda=(suma*21*3)/1200 Case Is = 6 dobanda=(suma*22*6)/1200 Case Is = 12 dobanda=(suma*23*12)/1200 End Select

c. suma=InputBox(„Suma depusa:”) t=InputBox(„Termen depozit – in luni:”) Select Case t Case Is = 1 dobanda=(suma*20)/1200 Case Is = 2 dobanda=(suma*21*3)/1200 Case Is = 3 dobanda=(suma*22*6)/1200 Case Is = 4 dobanda=(suma*23*12)/1200 End Select

d. suma=InputBox(„Suma depusa:”) t=InputBox(„Termen depozit – in luni:”) Select Case suma Case Is = 1 dobanda=(suma*20)/1200 Case Is = 3 dobanda=(suma*21*3)/1200 Case Is = 6 dobanda=(suma*22*6)/1200 dobanda=(suma*23*12)/1200

Xe. suma=InputBox(„Suma depusa:”) t=InputBox(„Termen depozit – in luni:”) Select Case t Case Is = 1 dobanda=(suma*20)/1200 Case Is = 3 dobanda=(suma*21*3)/1200 Case Is = 6 dobanda=(suma*22*6)/1200 Case Is = 12 dobanda=(suma*23*12)/1200 End Select

DIF: MEDIU

31. In teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi: a. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatiei

legaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb). Xb. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea atributelor si

stabilirea atributelor de identificare a entitatilor. c. identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor de

asociere si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor. d. identificarea asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor de

identificare a entitatilor si marcarea acestora pentru operatia de stergere. e. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor de

asociere si stabilirea entitatilor pentru stergere.

DIF: MEDIU

32. Dupa gradul asocierii (maximele cardinalitatii), tipurile de legaturi intre entitati se clasifica in: a. Asocieri partiale si asocieri totale (complete). b. Asociere de tip „multi-la-unu”, asocieri de tip „unu-la-multi”, asocieri de tip

„multi-la-multi”. Xc. Asocieri partiale, asocieri totale (complete), asocieri binare, asocieri recursive si

asocieri complexe. d. Asocieri binare, asocieri recursive si asocieri complexe. e. Asociere de tip „unu-la-unu”, asocieri de tip „unu-la-multi”, asocieri de tip „multi-

la-multi”.


DIF: MEDIU

X33. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze rata corespunzatoare unei anuitati (anuitate), cu plata in rate, la un nivel fix al dobanzii, cunoscand: rata anuala a dobanzii (rata), numarul total de perioade de plata pe durata de viata a anuitatii (nper) si valoarea actuala a imprumutului (pv). Se utilizeaza functia financiara predefinita pmt(rate, nper, pv), unde rate este rata lunara a dobanzii. Datele de intrare se introduc din casete-text. a. Private cmdCalcul()

Dim rata As Double Dim rate As Double Dim nper As Integer Dim pv as Double Dim anuitate As Double rata=Val(txtRata) nper=Val(txtNper) pv=Val(txtPv) rate=rata/(12*100) anuitate=pmt(rate, nper,pv) txtAnuitate=Format(anuitate,”######0.00”) End Sub

b. Private cmdCalcul_Click() Dim rata As Double Dim rate As Double Dim nper As Integer Dim pv as Double Dim anuitate As Double rata=Val(txtRata) nper=Val(txtNper) pv=Val(txtPv) rate=rata/(12*100) anuitate=pmt(rate, nper,pv) txtAnuitate=Format(anuitate,”######0.00”) End Sub

c. Private cmdCalcul_Click() Dim rata As Double Dim rate As Double Dim nper As Integer Dim pv as Double Dim anuitate As Double rata=Val(txtRata) nper=Val(txtNper) pv=Val(txtPv) rate=rata/(12*100) anuitate=pmt(rate, nper,pv) txtAnuitate=Format(anuitate) End Sub

d. Private cmdCalcul_Click() Dim rata As Double


Dim rate As Double Dim nper As Integer Dim pv as Double Dim anuitate As Double rata=Val(txtRata) nper=Val(txtNper) pv=Val(txtPv) rate=rata/(12*100) txtAnuitate=Format(anuitate,”######0.00”) End Sub

e. Private cmdCalcul_Click() Dim rata As Double Dim rate As Double Dim nper As Integer Dim pv as Double Dim anuitate As Double rata=Val(txtRata) nper=Val(txtNper) pv=Val(txtPv) rate=rata/(12*100) anuitate=pmt(rate, nper,pv) txtAnuitate=Format(anuitate,”######0.00”)

DIF: MEDIU

34. Organizarea datelor in fisiere prezinta urmatoarele dezavantaje: Xa. Redundanta ridicata, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea

datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, dependenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine raspunsuri rapide la probleme neprevazute.

b. Redundanta scazuta, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, dependenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine raspunsuri rapide la probleme neprevazute.

c. Redundanta scazuta, acces usor la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, dependenta programelor fata de date.

d. Redundanta ridicata, dificultati de acces la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, independenta programelor fata de date, imposibilitatea de a obtine raspunsuri rapide la probleme neprevazute.

e. Redundanta ridicata, acces usor la date, izolarea datelor, actualizarea datelor creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan acelasi date, dependenta programelor fata de date, posibilitatea de a obtine raspunsuri rapide la probleme neprevazute.

DIF: MEDIU


35. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se selecteze societatile comerciale (den_sc), in functie de cifra de afaceri (cifa) si de rata profitului (rata_profit), astfel: cifra de afaceri cifa>2.500.000.000 si profit>400.000.000. Aa. den_soc=InputBox(“INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:”)

cifa=InputBox(“INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:”) profit=InputBox(“INTRODUCETI PROFITUL:”)

If (cifa>=2500000000) And (profit>=400000000) Then

MsgBox „Nu se selecteaza” Else MsgBox „Societatea”+den_sc+” indeplineste conditiile de selectie” End If

b. den_soc=InputBox(“INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:”) cifa=InputBox(“INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:”) profit=InputBox(“INTRODUCETI PROFITUL:”) If (cifa<=2500000000) And (profit<=400000000) Then MsgBox „Nu se selecteaza” Else MsgBox „Societatea”+den_sc+” indeplineste conditiile de selectie”

c. den_soc=InputBox(“INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:”) cifa=InputBox(“INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:”) profit=InputBox(“INTRODUCETI PROFITUL:”) If (cifa<=2500000000) And (profit<=400000000) Then MsgBox „Nu se selecteaza” MsgBox „Societatea”+den_sc+” indeplineste conditiile de selectie” End If

d. den_soc=InputBox(“INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:”) cifa=InputBox(“INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:”) profit=InputBox(“INTRODUCETI PROFITUL:”) If (cifa<=2500000000) And (profit<=400000000) Then MsgBox „Nu se selecteaza” Else MsgBox „Societatea”+den_sc+” indeplineste conditiile de selectie” End If

e. den_soc=InputBox(“INTRODUCETI DENUMIREA SOCIETATII:”) cifa=InputBox(“INTRODUCETI CIFRA DE AFACERI:”) profit=InputBox(“INTRODUCETI PROFITUL:”) If (cifa<=2500000000) And (profit<=400000000) MsgBox „Nu se selecteaza” Else MsgBox „Societatea”+den_sc+” indeplineste conditiile de selectie” End If

DIF: MEDIU

36. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt: a. erori de algoritm

b. erori de executie


c. erori de asamblare d. erori de schema logica Xe. erori de codificare numite si erori de sintaxa.

DIF: MEDIU

37. Etapa de scriere a programului este: a. o reprezentare prin schema logica b. o reprezentare prin pseudocod

c. elaborarea unui algoritm

Xd. activitatea de codificare a algoritmului, adica de reprezentare a lui in termenii unui limbaj de programare

e. activitatea de transformare a programului obiect in program executabil

DIF: MEDIU

38. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 6.000.000 lei. Xa. For i=1 To 25

codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >6000000 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

b. For i=1 To M codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >6000000 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

c. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL <6000000 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If


Next i d. For i=1 To 25

codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret*0.19 If VAL >6000000 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

e. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >6000000 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If

DIF: MEDIU

39. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: Sa se intocmeasca statul de plata a salariului net (sal_net) pentru cei 34 de angajati ai unei societati comerciale (fiecare angajat se identifica prin marca), stiind salariul brut (sal_brut) si impozitul ce se calculeaza conform cu grila de impozitare (limita1, limita2, limita3) in vigoare. a. For i=1 To N

marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:”) sal_brut(i)=InputBox(„Salariul brut:”) Select Case sal_brut(i) Case Is <=limita1 sal_net(i)= sal_brut(i)- sal_brut(i)*0.18 Case (limita1+1) To limita2 sal_net(i)= sal_brut(i)-limita1*0.18-(sal_brut(i)-limita1)*0.23 Case (limita2+1) To limita3 sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-limita2)*0.34 Case Is >limita3 sal_net(i)= sal_brut(i)-3*limita1*0.18-2*(limita2-limita1)*0.23-(limita3-limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4 End Select Next i

b. For i=1 To 34 marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:”) sal_brut(i)=InputBox(„Salariul brut:”) Select Case sal_brut(i) Case Is <=limita1

sal_net(i)= sal_brut(i)- sal_brut(i)*0.18 Case (limita1+1) To limita2 sal_net(i)= sal_brut(i)-limita1*0.18-(sal_brut(i)-limita1)*0.23 Case (limita2+1) To limita3 sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-limita2)*0.34 Case Is >limita3 sal_net(i)= sal_brut(i)-3*limita1*0.18-2*(limita2-limita1)*0.23-(limita3-limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4 Next i

c. For i=1 To 34 marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:”) sal_brut(i)=InputBox(„Salariul brut:”) Select Case sal_brut(i) Case Is <=limita1 sal_net(i)= sal_brut(i)- sal_brut(i)*0.18 Case (limita1+1) To limita2 sal_net(i)= sal_brut(i)-limita1*0.18-(sal_brut(i)-limita1)*0.23 Case (limita2+1) To limita3 sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-limita2)*0.34 Case Is >limita3 sal_net(i)= sal_brut(i)-3*limita1*0.18-2*(limita2-limita1)*0.23-(limita3-limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4 End Select

d. For i=1 To 34 marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:”) sal_brut(i)=InputBox(„Salariul brut:”) Select Case sal_brut(i) Case Is <=limita1 Case (limita1+1) To limita2 Case (limita2+1) To limita3 Case Is >limita3 End Select Next i

Xe. For i=1 To 34 marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:”) sal_brut(i)=InputBox(„Salariul brut:”) Select Case sal_brut(i) Case Is <=limita1 sal_net(i)= sal_brut(i)- sal_brut(i)*0.18 Case (limita1+1) To limita2 sal_net(i)= sal_brut(i)-limita1*0.18-(sal_brut(i)-limita1)*0.23 Case (limita2+1) To limita3 sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-limita2)*0.34 Case Is >limita3 sal_net(i)= sal_brut(i)-3*limita1*0.18-2*(limita2-limita1)*0.23-(limita3-limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4


End Select Next i

DIF: MEDIU

40. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente: Xa. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns

la aparitia evenimentelor b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment

dat c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca

nici o reactie din partea aplicatiei informatice d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in

special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)

DIF: MEDIU

41. Definirea unui model de date presupune identificarea urmatoarelor elemente: a. date de intrare si date de iesire b. arbore, graf si retea c. elemente de creare, consultare, actualizare, sortare, ventilare si fuzionare Xd. structura modelului, operatorii care actioneaza asupra structurilor de date si

regulile de integritate e. redundanta ridicata, dificultatile de acces la date, izolarea datelor si dependenta

programelor fata de date

DIF: MEDIU

42. Organizarea datelor in fisiere are urmatoarele dezavantaje: a. Redundanta scazuta a datelor b. Stergerea datelor Xc. Dependenta programelor fata de date

DIF: MEDIU

43. In organizarea datelor se urmaresc mai multe obiective cum ar fi: a. Redundanta datelor sa fie ridicata Xb. Timpul de acces la date sa fie minim

c. Guparea datelor in colectii omogene

DIF: MEDIU

44. Principalele tipuri de obiecte identificate sunt: a. obiecte elementere, obiecte simple si obiecte complexe b. obiecte simple, obiecte compozabile si obiecte complexe Xc. obiecte elementere, obiecte compuse si obiecte complexe d. obiecte partiale, obiecte compuse si obiecte complexe e. obiecte simple, obiecte compuse si obiecte multivaloare

DIF: MEDIU

45. Mostenirea prezinta urmatoarele caracteristici:


a. conduce la rescrierea codului pentru fiecare subclasa in parte Xb. clasele mostenesc toate atributele si metodele superclasei din care fac parte c. conduce la reutilizarea codului pentru fiecare superclasa in parte

DIF: MEDIU

46. Caracteristicile unui algoritm sunt: Xa. determinismul, universalitatea, finitudinea b. determinismul, automatizarea prelucrarilor, finitudinea c. automatizarea prelucrarilor, universalitatea, tranparenta in prelucrare

DIF: MEDIU

47. Structurile de control fundamentale sunt. Xa. Structura de tip liniar, structura de tip alternativ si structura repetitiva b. Structura de tip liniar, structura de tip alternativ si structura decizionala c. Structura de tip modular, structura de tip alternativ si structura repetitiva

DIF: MEDIU

48. Mediul Windows implica trei concepte de baza: a. butoane, evenimente, metode b. ferestre, obiecte de interfata, metode c. butoane, evenimente, mesaje Xd. ferestre, evenimente, mesaje e. obiecte de interfata, evenimente, metode

DIF: MEDIU

49. Barele cu instrumente din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permit: a. afisarea contextuala a comenzilor utilizate in mod frecvent b. accesul rapid la comenzile utilizate frecvent in mediul de programare Xc. accesul la instrumentele utilizate in proiectare pentru plasarea controalelor in

formular

DIF: MEDIU

50. Fereastra Toolbox din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permite: a. afisarea contextuala a comenzilor utilizate in mod frecvent b. afisarea formularelor si metodelor din cadrul proiectului curent Xc. accesul la instrumentele utilizate in proiectare pentru plasarea controalelor in

formular

DIF: MEDIU

51. Fereastra Properties din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permite: a. accesul rapid la comenzile utilizate frecvent in mediul de programare Xb. afisarea listei de valori caracteristice formularului sau controlului selectat c. accesul la instrumentele utilizate in proiectare pentru plasarea controalelor in

formular

DIF: MEDIU


52. Fereastra Code Editor din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permite: a. este o fereastra suplimentara si este folosita in procesul de depanare a aplicatiilor b. afisarea listei de valori caracteristice formularului sau controlului selectat Xc. introducerea codului aplicatiei si este utilizata ca editor de texte

DIF: MEDIU

53. Un proiect VB este constituit din urmatoarele: a. forme, controale, proprietati, metode, proceduri eveniment, proceduri generale,

componente fizice b. forme, indecsi, proprietati, metode, proceduri eveniment, proceduri generale,

componente fizice Xc. forme, controale, proprietati, metode, proceduri eveniment, proceduri generale,

module

DIF: MEDIU

54. Operatorii & si + sunt operatori: a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere Xd. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

DIF: MEDIU

55. Operatorii () [] sunt operatori: Xa. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

DIF: MEDIU

56. Operatorii NOT, AND si OR sunt operatori: a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice Xe. logici

DIF: MEDIU

57. Operatorul ^ este un operator: a. de stabilire a prioritatii b. de comparare Xc. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

DIF: MEDIU


58. Functiile Lcase(expresie) si Ucase(expresie) sunt: a. functii financiare b. functii de editare c. functii statistice d. functii de afisare Xe. functii pentru siruri de caractere

DIF: MEDIU

59. Functiile DDB si PMT sunt: Xa. functii financiare b. functii de editare c. functii statistice d. functii de afisare e. functii pentru siruri de caractere

DIF: MEDIU

60. Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then

C=B-A

Else

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print “C=”,C

End If

End If

pentru A=3 si B=10 afiseaza: a. C=3

b. C=0

Xc. C=-7

d. nu afiseaza nimic e. C=10

DIF: MEDIU

61. Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then

C=B-A

Else

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print “C=”,C

End If

End If

pentru A=10 si B=3 afiseaza: a. C=-7


b. C=0

Xc. C=7


DIF: MEDIU

62. Secventa urmatoare de comenzi: C = A - B

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print "C=", C


Xb. C=0

c. C=100


DIF: MEDIU


Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print "C=", C


Xb. C=0

c. C=100


DIF: MEDIU


For i = 1 To 5

C = C - i


Next i

Print C

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=0

Xc. C=-10

d. nu afiseaza nimic e. C=-4

DIF: MEDIU


For i = 1 To 5 step2

C = C - i

Next i

Print C


c. C=-10

d. nu afiseaza nimic Xe. C=-4

DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Next i

Print "C=", C


c. C=-5

d. nu afiseaza nimic Xe. C=100

DIF: MEDIU


For i = 1 To 2


Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Next i

Print "C=", C

pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. contine erori de sintaxa Xb. C=5

c. C=-5


DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Next i

Print "C=", C


c. C=-5


DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100


Else

C = A - B

End If

End If

Next i

Print "C=", C


c. C=-5


DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Print "C=", C

Next i

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. C= - 5 si C=5

Xb. C=5 si C=5

c. C=5 si C= -5

d. C= - 5 si C= - 5

e. C=100

DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If


Print "C=", C

Next i

pentru A=5 si B=10 afiseaza: Xa. C= - 5 si C=5

b. C=5 si C=5

c. C=5 si C= -5

d. C= - 5 si C= - 5

e. C=100

DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print "C=", C

Next i

pentru A=5 si B=10 afiseaza: Xa. C= - 5 si C=100

b. C=5 si C=100

c. C=0 si C= 100

d. C= - 5 si C= 5

e. C=100

DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print "C=", C

Next i

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. C= - 5 si C=100

Xb. C=5 si C=100

c. C=0 si C= 100


d. C= - 5 si C= 5

e. C=100

DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

For j = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 5

End Select

Next j

Next i

Print "C=", C

pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. C= - 5 b. C=5 Xc. C=0 d. C= - 15 e. C=10

DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

For j = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 5

End Select

Next j

Next i

Print "C=", C

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. C= - 5 Xb. C=5 c. C=0 d. C= - 15 e. C=10


DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

For j = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 5

End Select

Next i

Next j

Print "C=", C

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. C= - 5 b. C=5 c. C=0 Xd. contine erori de sintaxa e. C=10

DIF: MEDIU


For i = 1 To 2

For j = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 5

End Select

Next j

Print "C=", C

Next i

pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. C= 5 si C= 0

b. C=5 Xc. C=5 si C= 5

d. contine erori de sintaxa e. C=10

DIF: MEDIU



For i = 1 To 2

For j = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 5

End Select

Next j

Print "C=", C

Next i

pentru A=5 si B=10 afiseaza: Xa. C= 5 si C= 0

b. C=5 c. C=0 si C= - 5

d. contine erori de sintaxa e. C=10

DIF: MEDIU

79. Din punctul de vedere al compunerii, datele se clasifica in:

A date elementare sau scalare C date memorate

B date introduse cu tastatura D date compuse

a. A, B c. A, D b. A, C Xd. B, D

DIF: DIFICIL

80. Dupa gradul asocierii si dupa obligativitatea participarii la asociere, tipurile de legaturi intre entitati

se diferentiaza in:

A) asocieri partiale de tip „unu la unu”; E) asocieri totale de tip „unu la unu”;

B) asocieri partiale de tip „unu la multi”; F) asocieri partiale de tip „multi la multi”;

C) asocieri neordonate de tip “multi la

multi”

G) asocieri neordonate de tip “unu la multi”

D) asocieri totale de tip „unu la multi”; H) asocieri totale de tip „multi la multi”.

a. A, B, C, D Xd. A, B, D, E, F b. B, D, E, G e. D, E, F, G, H c. D, E, F, G

DIF: DIFICIL

81. Care este secventa de program Visual Basic corecta? a. Do

Cant = InputBox("Introduceti

cantitatea materialului: ")

Pu = InputBox("Introduceti pretul

c. Do





unitar al materialului: ")

Vmftva = Cant * Pu

Print Tab(20); Cant; Tab(48); Pu;

Tab(70); Vmftva

Loop Until MsgBox("CONTINUATI?",

vbYesNo) = vbYes


Vmftva = Cant * Pu


Tab(70); Vmftva

Loop Until TextBox("CONTINUATI?",

vbYesNo) = vbNo

Xb. Do





Vmftva = Cant * Pu


Tab(70); Vmftva


vbYesNo) = vbNo

d. Do





Vmftva = Cant * Pu


Tab(20); Vmftva


vbYesNo) = vbNo

DIF: MEDIU

82. Tehnica diagramelor entitate-asociere consta in: A identificarea componentelor (entitatilor)

B identificarea asocierilor dintre entitati

C codificarea asocierilor

D identificarea atributelor

E identificarea obiectelor predefinite

F precizarea atributelor de identificare a entitatilor

a. A, B, D, E b. A, B, C, D, E Xc. A, B, C, D, F d. B, E, F e. B, C, D, E, F

DIF: DIFICIL

83. In reprezentarea prin diagrama entitate-asociere, legaturile dintre entitati sunt reprezentate prin: A arce neorientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile

participante la asociere.

B primitive

C arce orientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere.

D entitatile participante la asociere

E nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere

a. A, B b. B, C c. D, E Xd. A, C


DIF: DIFICIL

84. Modelul ierarhic contine ca structuri de baza: a. o multime de tabele obtinute prin metoda normalizarii b. o multime de grafice ce prezinta ierarhia organizatiei economice Xc. tipuri de inregistrari care grupeaza toate atributele unei entitati d. clase de obiecte ce sunt definite prin abstractizare din entitatile desemnate e. o multime de inferiori care pot avea mai multi superiori

DIF: MEDIU

85. “Triada de aur” specifica oricarui sistem de calcul este compusa din: a. reprezentare –afisare - tiparire Xb. stocare – prelucrare- prezentare date c. adunare – scadere si inmultire date d. introducere, memorare si afisare date

DIF: MEDIU

86. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula, urmatoarele tipuri de enunturi:

A Scheme logice

B Rezultate

C Probleme de rezolvat

D Declaratii

E Instructiuni

a. A, B b. B, C Xc. C, D d. D, E

DIF: DIFICIL

87. Identificatorul reprezinta orice sir de caractere alfanumerice ce se foloseste in calitate de: A nume de variabila sau constanta intr-un program

B eticheta de regasire a unui punct din program

C nume de procedura sau de functie

D nume diverse

E nume comune

F nume atasat unei unitati logice de memorie externa (hard disc, discheta, compact disc, memorie flash etc.).

a. A, C, D, E Xb. A, B, C, F c. B, C, D, E d. B, C, E, F e. A, B, D, F

DIF: DIFICIL


88. Dictionarele de informatica definesc algoritmul ca: A o descriere a schemei de realizare a unui eveniment cu ajutorul unei multimi finite de actiuni

elementare predenumite, realizabile a priori si avand o durata limitata in timp

B

un concept folosit pentru a desemna o multime finita de operatii cunoscute care, executate intr-o ordine bine stabilita, pornind de la o multime de valori (date) de intrare conduc la obtinerea in timp finit a unei alte multimi de valori, valori (date) de iesire

C o secventa declarativa asupra datelor din program

D o secventa finita de pasi prin care se rezolva o problema logica sau matematica

Xa. A, B, D b. A, B, C c. B, C, D d. A, C, D

DIF: DIFICIL

89. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme: A structura cu doua ramificatii (If…Then…Else);

B structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata);

C structura de control fara contor conditionata anterior (While Do);

D structura de control cu contor conditionata posterior (Do…For);

E structura de control generalizata (Case-Of).

a. A, B, C b. B, D, E Xc. A, B, E d. C, D, E

DIF: DIFICIL

90. Din punct de vedere structural, un program poate avea in compunere mai multe:

A subprograme

B hiperprograme

C superprograme

D module

a. A, B b. B, C c. C, D Xd. A, D

DIF: DIFICIL

91. Diferenta dintre tipul de data si clasa este urmatoarea: a. tipul de data este destinat pentru definirea de sabloane utilizate pentru controlul

static al expresiilor de limbaj, in timp ce clasele sunt declaratii destinate generarii si manipularii obiectelor care prezinta proprietati si comportament diferit;

Xb. tipul de data este destinat pentru definirea de declaratii utilizate pentru controlul static al expresiilor de limbaj, in timp ce clasele sunt sabloane destinate generarii si


manipularii obiectelor care prezinta proprietati si comportament comun; c. tipul de data este destinat pentru definirea de declaratii utilizate pentru controlul

static al expresiilor de limbaj, in timp ce clasele sunt sabloane destinate generarii si manipularii obiectelor care prezinta proprietati si comportament diferit.

DIF: MEDIU

92. Intre clase si obiecte se stabilesc relatii astfel: A asociatii binare intre doua clase;

B asociatii n-are intre mai multe clase;

C relatii intre obiect si clasa din care face parte;

D relatii intre probleme de rezolvat

E relatii intre obiectele aceleiasi clase.

a. A, B, C, D b. B, C, D, E c. A, C, D, E Xd. A, B, C, E

DIF: DIFICIL

93. Visual Basic prezinta caracteristici specifice: A programarii structurate;

B programarii bazate pe obiecte;

C programarii dirijate de evenimente;

D orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare);

E programarii inteligente.

Xa. A, B, C, D b. B, C, D, E c. A, B, C, E d. A, C, D, E

DIF: DIFICIL

94. In cadrul pachetului de birotica Microsoft Office, a fost inclus ca limbaj de dezvoltare un subset al Visual Basic, denumit: a. Visual Basic for Advanced Studies – VBAS; b. Visual Basic for Academic Studies – VBAS; c. Visual Basic for Applied Problems– VBAP; Xd. Visual Basic for Application – VBA; e. Visual Basic for Access – VBA.

DIF: MEDIU

95. Cutia cu instrumente, Toolbox, asigura instrumentele predefinite folosite in timpul proiectarii: Xa. Formularului b. Tabelului c. Interogarii d. Raportului e. Modulului


DIF: MEDIU

96. In Visual Basic, din punctul de vedere al utilizatorului, proiectul are in compunere:

A module existente in mediul de programare Turbo Pascal, in format binar;

B module existente in mediul integrat de dezvoltare (IDE) Visual C++, in format binar;

C module existente in mediul integrat de dezvoltare (IDE) Visual Basic, in format binar;

D module existente in mediul integrat de dezvoltare (IDE) Visual FoxPro, in format binar;

E module realizate de utilizator (formular, cod, clasa).

a. A, B b. B, D Xc. C, E d. D, E

DIF: DIFICIL

97. In Visual Basic, un formular include:

A controalele sale;

B descrierea grafica a formularului;

C proprietatile formularului;

D constantele, variabilele si procedurile externe;

E subrutinele de tratare a evenimentelor;

F scheme de calcul pentru date externe

G procedurile generale.

a. A, B, C, E, F, G b. C, D, E, F Xc. A, B, C, D, E, G d. B, D, F, G

DIF: DIFICIL

98. In Visual Basic, fereastra Properties este formata din: A caseta text (TextBox);

B caseta cu obiecte, Objects (afiseaza numele si tipul obiectului selectat, adica obiectul curent);

C caseta de verificare (CheckBox);

D controlul imagine (Image);

E caseta Settings – setari (afiseaza alfabetic sau pe categorii lista proprietatilor – stanga si lista cu valorile sau setarile proprietatilor – dreapta).

a. A, B b. C, D Xc. B, E d. A, D

DIF: DIFICIL

99. In Visual Basic, fereastra de editare a codului (Code Editor) este formata din: A fereastra principala ce reprezinta zona pentru scrierea codului;

B o caseta de tip lista din care se selecteaza controlul pentru care se scrie codul (Object);


C o caseta speciala pentru tratarea intreruperilor

D o caseta din care se alege evenimentul la care se reactioneaza prin codul scris pentru procedura in fereastra principala (Procedure).

a. A, B, C b. A, C, D c. B, C, D Xd. A, B, D

DIF: DIFICIL

100. SGBD Microsoft Access este un sistem: Xa. relational; b. mutual; c. de retea; d. arborescent; e. ierarhic.

DIF: MEDIU

101. SGBD Microsoft Access stocheaza toate componentele unei baze de date intr-un singur fisier cu extensia: a. doc b. xls c. ppt d. mbd

Xe. mdb

DIF: MEDIU

102. SGBD Microsoft Access afiseaza obiectele care formeaza baza de date in fereastra: a. Select View; Xb. Database; c. Forms; d. Windows; e. Query.

DIF: MEDIU

103. In SGBD Microsoft Access, butonul Open are ca efect: a. proiectarea structurii obiectului; b. desenarea obiectului; Xc. afisarea obiectului selectat pentru o utilizare normala; d. afisarea componentelor SGBD Microsoft Access; e. afisarea rapoartelor.

DIF: MEDIU

104. Proprietatea Caption caracteristica sistemului Access, stabileste: a. cum se introduc datele in cadrul campului; Xb. afisarea titlurilor numelor de camp in modul de afisare Datasheet; c. dimensiunea maxima a datelor care pot fi stocate in tipul de camp respectiv;


d. modul de afisare al datelor; e. modul de control al datelor.

DIF: MEDIU

105. Ce reprezinta un tabel in Access: a. un obiect pentru obtinerea situatiilor de iesire; b. un obiect pentru modificare de date; Xc. un obiect pentru stocarea datelor; d. un obiect pentru creare de legaturi intre tabele; e. un obiect dedicat interogarilor.

DIF: MEDIU

106. In Microsoft Access, cheia primara a unei baze de date reprezinta un atribut sau un grup de atribute ale caror valori satisfac mai multe proprietati. Una dintre dintre proprietatile urmatoare nu face parte dintre proprietatile cheii primare: a. Unicitatea cheii primare b. Valoarea unei chei primare nu trebuie sa fie NULL

c. Valoarea unei chei primare nu se modifica intr-o perioada scurta de timp

Xd. Valoarea unei chei primare poate fi duplicata e. In cazul bazelor de date foarte mari, dimensiunea campului pe care este definita

cheia primara trebuie sa fie cat mai mica.

DIF: MEDIU

107. In Microsoft Access, baza de date este formata din mai multe tipuri de obiecte. a. tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile istorice, macro-ul b. tabelul, interogarea, formularul, raportul, selectia, macro-ul, modulul Xc. tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul, modulul d. tabelul, interogarea, formularul, raportul, informatia, macro-ul, modulul e. tabelul, interogarea, formularul, raportul, grupul de date, macro-ul, modulul

DIF: MEDIU

108. Proprietatea Field Size caracteristica sistemului Access, stabileste: a. cum se introduc datele in cadrul campului; b. afisarea titlurilor numelor de camp; Xc. dimensiunea maxima a datelor care pot fi stocate in tipul de camp respectiv; d. modul de afisare al datelor; e. modul de control al datelor.

DIF: MEDIU

109. Ce reprezinta un raport in Access: a. un obiect pentru introducerea de date; b. un obiect pentru modificare de date; c. un obiect pentru interogare; d. un obiect pentru creare de legaturi intre tabele; Xe. un obiect prin intermediul caruia utilizatorul are posibilitatea de a prezenta date in

format printabil.

DIF: MEDIU


110. In Access, functiile care asigura efectuarea interogarilor de grup sunt:

A Sum

B Min

C Max

D Avg

E Rnd

F Count

a. A, B, C, D, E b. B, C, D, E c. C, D, E, F Xd. A, B, C, D, F

DIF: DIFICIL

111. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:

A evenimente care fac referire la date.

B evenimente de focalizare.

C evenimente asociate cu alte evenimente.

D evenimente asociate butoanelor de la tastatura.

E evenimente asociate mouse-ului.

a. A, B, C, D b. A, B, C, E Xc. A, B, D, E d. A, B, C

DIF: DIFICIL

112. O interogare in Access permite, intre altele:

a. Vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata

b. Vizualizarea si modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date c. Vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o

baza de date d. Vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o

baza de date Xe. Vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o

ordine specificata.

DIF: MEDIU

113. In Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face: Xa. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-

un simbol. c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect.


e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.

DIF: MEDIU

114. In proiectarea bazelor de date relationale, domeniul reprezinta: a. un obiect concret sau abstract al realitatii. Xb. multimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut intr-o anumita

perioada de timp. c. gradul tabelului. d. numarul de inregistrari ale bazei de date. e. o serie de comenzi pe care Access-ul le executa automat la aparitia unui

eveniment.

DIF: MEDIU

115. In Access, interogarile se clasifica in: a. interogari de selectie si interogari dynaset. Xb. interogari de selectie si interogari de actiune. c. interogari de selectie si interogari de selectare a acelor inregistrari care satisfac

criteriile impuse de utilizator. d. interogari de actiune si interogari de stergere. e. interogari de actiune si interogari de adaugare.

DIF: MEDIU

116. In Access, rapoartele sunt alcatuite din doua tipuri de informatii: a. Informatii de structura si informatii de ordin functional stabilite la crearea

raportului. b. Informatii de structura si informatii despre controale, sectiuni, elemente de grafica

decorative. c. Informatii de structura. Xd. Informatii de structura si informatii reprezentand datele propriu-zise. e. Informatii reprezentand datele propriu-zise.

DIF: MEDIU

117. In Access, fereastra pentru interogarile de selectie, Select Query, este alcatuita din doua sectiuni : a. sectiunea pentru tabele. b. sectiunea pentru tabele si fereastra Show Tables cu o eticheta pentru selectarea

interogarilor si a tabelelor. Xc. sectiunea pentru tabele si sectiunea sub forma de grila pentru specificarea

campurilor de vizualizat si a unor conditii de selectare a inregistrarilor. d. sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor

conditii de selectare a inregistrarilor. e. sectiunea sub forma de grila pentru specificarea campurilor de vizualizat si a unor

conditii de selectare a inregistrarilor si fereastra Show Tables cu o eticheta pentru selectarea interogarilor si a tabelelor.

DIF: MEDIU


118. Lansarea in executie a sistemului Access duce la aparitia pe ecran a unei casete de dialog Microsoft Access cu posibilitatea de a selecta una din cele trei optiuni pentru care este si Blank Access Database. Optiunea Blank Access Database permite: a. deschiderea unui fisier de baze de date deja creat b. inchiderea tuturor fisierelor de baze de date c. inchiderea proiectului Xd. deschiderea unui fisier de baze de date gol e. inchiderea fisierelor de baze de date si parasirea sistemului Access

DIF: MEDIU

119. In Access, interogarile de selectie se utilizeaza: A Pentru efectuarea unor calcule

B Pentru regasirea datelor din rapoarte

C Pentru regasirea datelor din unul sau mai multe tabele

D Pentru gruparea datelor dupa anumite criterii

E Pentru calculul datelor din rapoarte

Xa. A, C, D b. A, B, E c. B, C, E d. B, D, E

DIF: DIFICIL

120. In Access, grupa de proprietati Format: a. grupeaza proprietatile legate de datele asociate controlului respectiv (sursa datelor,

reguli de validare a datelor etc.) b. grupeaza o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul carora le sunt

asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente Xc. grupeaza proprietatile referitoare la infatisarea unui obiect (culoare, dimensiune,

mod de vizualizare etc.) d. arata numarul coloanei din tabelul asociat controlului cu care este asociat e. indica tipul sursei din care vor fi luate valorile din lista

DIF: MEDIU

121. In sistemul Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta: a. Adaugarea unui camp unui tabel b. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date d. Stergerea unui camp dintr-un tabel Xe. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de

date

DIF: MEDIU

122. In Access, fereastra Select Query contine randuri denumite:

A Criteria


B Row

C Name

D Microsoft

E Show

a. A, B b. C, D c. B, E Xd. A, E

DIF: DIFICIL

YES/NO

1. Schema logica pentru calculul dobanzii aferente unui depozit bancar in functie de termenul de depunere este prezentata in fig.1.2 RASPUNS : NO


START

termen =1

STOP

Citeşte suma, termen

dob=(suma*21/100)*1/12 termen =3

dob = (suma*22/100)*3/12 termen =

6

dob=(suma*23/100)*6/12 dob=suma*24/100

Afişează dob

Fig.1.2.

Structurile de control utilizate sunt de tip repetitiv?

DIF: USOR

2. Este adevarat ca in Visual Basic un fisier pentru fiecare modul standard are extensia .BAS?

RASPUNS : yES

3. IDE consta din urmatoarele elemente:


♦ bara cu meniuri;

♦ meniurile contextuale;

♦ barele cu instrumente;

♦ fereastra Toolbox;

♦ fereastra Project Explorer;

♦ fereastra Properties;

♦ utilitarul Object Browser;

♦ fereastra Form Designer;

♦ fereastra Code Editor;

♦ fereastra Form Layout;

♦ fereastra Immediate, Locals, Watch.

RASPUNS: yes

4. Meniurile contextuale contin comenzi rapide pentru actiunile efectuate uzual.

RASPUNS: yes

5. Este corecta urmatoarea secventa de program? For I = 1 TO 150 Step 2

A = I * 2

Debug.Print A

Next I

RASPUNS: yes

6. Este corecta urmatoarea secventa de program? Suma = 1

DO

Debug. Print Suma

Suma = Suma + 3

LOOP Until Variabila> 50

RASPUNS: NO

7. Ciclarea este asigurata prin formatul general Do … Loop. Ciclarile implementeaza operatiile care se

repeta de un anumit numar de ori, ciclarea repetandu-se pana cand se indeplineste o conditie specificata, intalnita la inceputul sau sfarsitul ciclarii.

RASPUNS : yes

8. Codul din proiectele realizate in Visual Basic se divide in blocuri de dimensiuni mai mici numite proceduri.

RASPUNS : yes

9. In Visual Basic, numele obiectelor pot avea maxim 40 de caractere, trebuie sa inceapa cu o litera si pot contine toate tipurile de caractere.

RASPUNS: NO


10. In Visual Basic, tipurile de date definte de utilizator se obtin prin combinarea mai multor tipuri de date existente in structuri de date.

RASPUNS : yes

11. In Visual Basic, sintaxa generala a instructiunii If este: If …Then … Else …End If.

RASPUNS: yes

12. In SGBD Microsoft Access, fereastra Database contine urmatoarele tipuri de obiecte: tabelul,interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul si modulul.

RASPUNS: yes

13. Sistemul Access stocheaza intern datele calendaristice sub forma unor numere in virgula mobila pe 8 octeti, ora fiind reprezentata ca o fractiune dintr-o zi.

RASPUNS: yes

14. In Access, datele de tipul numar cu incrementare automata (AutoNumber) au proprietatea ca sunt incrementate automat si pot primi valori reale.

RASPUNS:NO

15. In Access, butonul Open (deschide), sau alegerea optiunii Open din meniul rapid, are ca efect efectuarea modificarilor necesare tipului de aplicatie dorit de utilizator.

RASPUNS: NO

16. In SGBD Access, relatiile se constituie prin precizarea unei legaturi intre un camp sau o combinatie de campuri ale unui tabel si campurile corespunzatoare din alt tabel.

RASPUNS: yes

NUMERIC RESPONSE

1. Prin cate caractere este desemnata extensia unui fisier component al fisierului proiect ?

RASPUNS : 3

2. Cate etape sunt necesare pentru realizarea unei aplicatii Visual Basic?

RASPUNS 3

3. Cate structuri de control fundamentale exista in Visual Basic?

RASPUNS: 3

COMPLETION


1. In programarea orientata pe obiecte, comportamentul este specificat in asociere cu instantele prin ______________________.

RASPUNS : METODE

2. Editarea de legaturi constituie activitatea de transformare a programului _______ in format executabil.

RASPUNS: OBIECT

3. Se da urmatoarea problema: Se cere sa se intocmeasca schema logica pentru calculul salariului mediu si al abaterilor specifice pentru fiecare salariat al agentului economic. Numarul de salariati al fiecarei sectii este de 10. Schema logica este prezentata in fig.1.3. Schema logica are mai multe structuri de control _ RASPUNS: REPETETIVE________.


Fig.1.3

DIF: MEDIU

4. Instructiunea DO WHILE LOOP este o instructiune de ____________.

RASPUNS: CICLARE

5. In mediul integrat Visual Basic sunt disponibile doua stiluri de lucru diferite si anume: interfata pentru un singur __________ (SDI) sau interfata multi_________(MDI).

RASPUNS: DOCUMENT/DOCUMENT

6. Codul din aplicatiile scrise in VB se imparte in blocuri de dimensiuni mai mici numite ______________.

RASPUNS: PROCEDURI

7. Functia de editare in Visual Basic denumita _________se foloseste pentru a afisa o expresie intr-o forma stabilita.

RASPUNS: FORMAT

8. Codul consta din ____________, constante si declaratii.

RASPUNS: INSTRUCTIUNI

9. Morfologia, cuprinde ansamblul _______de modificare a formei cuvintelor, in contextul intrebuintarii lor.

RASPUNS: REGULILOR

10. Limbajele cod-masina sunt limbaje din generatia zero, cu o sintaxa si ______specifica fiecarui sistem electronic de calcul, folosind siruri de simboluri, ale sistemului de numeratie binar.

RASPUNS: SEMANTICA

11. Proiectarea programului pe calculator are drept scop elaborarea unui ______ care detaliaza rezolvarea _____________.

RASPUNS: ALGORITM/PROBLEMEI

12. Compilarea programului, constituie activitatea de _____ a programului sursa scris intr-un limbaj de nivel inalt in program obiect, exprimat in instructiuni cod-masina.

RASPUNS: TRADUCERE

13. Polimorfismul permite invocarea pentru _________de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume dar semantica si implementare diferita.

RASPUNS: OBIECTELE


14. Mediul Windows implica trei concepte de baza: ferestre, ______________, mesaje.

RASPUNS: EVENIMENTE

15. Restrictiile pentru mentinerea corectitudii datelor poarta numele de ________ ______ __________.

RASPUNS: REGULI DE INTEGRARE

16. Atributul se mai numeste ______________.

RASPUNS: CAMP

17. Limbajul de programare este un limbaj artificial ce se foloseste pentru definirea unui sir de

______________ - care pot fi prelucrate si executate pe un calculator.

RASPUNS: INSTRUCTIUNI

18. Compararea datelor este tipul de prelucrare prin care se verifica existenta unor relatii de ____________ intre doua date.

RASPUNS: ORDINE

19. ______________ reprezinta proprietati distincte ale entitatilor. insa ele se pot referi si la asocierile dintre entitati.

RASPUNS: ATRIBUTELE

20. Pentru asigurarea _______________ datelor se folosesc reguli de integritate.

RASPUNS: CORECTITUDINII

21. Teorema lui Boehm si Jacopini arata ca orice ___________ poate fi reprezentat ca o combinatie a celor trei structuri de control fundamentale: secventiala, alternative si repetitive.

RASPUNS: ALGORITM

22. Instructiunile de ______ realizeaza trecerea de la secventa de instructiuni curenta din program la o secventa de instructiuni situata in alt punct al programului.

RASPUNS: SALT

23. Distinctia intre obiecte si valori se realizeaza prin intermediul __________ obiectului

RASPUNS: STARII

24. Abstractizarea datelor se realizeaza prin faptul ca insasi clasele sunt expresia unei ________.

RASPUNS: ABSTRACTII

25. Fereastra New Query pune la dispozitia utilizatorului _______ moduri de realizare a unei interogari.


RASPUNS: CINCI

26. Construirea unei interogari in Access reprezinta un process simplu si rapid de asezare a tabelelor si a campurilor necesare pe o_____________.

RASPUNS: GRILA

MATCHING

Paradigmele programarii orientate pe obiecte se definesc astfel: a. Persistenta c. Polimorfismul b. Incapsularea d. Mostenirea

d1. permite constituirea de noi tipuri de obiecte si clase intr-o ierarhie de obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitind rescrierea si recodificarea.

a2. proprietatea obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat.

b3. posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui obiect si modul in care se executa operatiile.

c4. permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume, dar semantica si implementare diferite.

Modelele de date au urmatoarele definitii: a. modelul ierarhic c. modelul relational b. modelul retea

b5. modelul in care fiecare inferior poate avea mai multi superiori.

c6. modelul care are la baza teoria matematica a relatiilor.

a7. modelul care are ca structura de baza tipuri de inregistrari care grupeaza toate atributele unei inregistrari.

In mediul integrat de dezvoltare Visual Basic, partile componente ale unui proiect sunt: a. Forme (formulare) e. Proceduri eveniment b. Controale f. Proceduri generale c. Proprietati g. Module d. Metode

c8. includ, de exemplu, nume, atasari (cod atasat), dimensiune, culoare, pozitie si continut;

g9. reprezinta colectii de proceduri generale, declaratii de variabile si definitii de constante folosite de aplicatie;

e10. este cod scris pentru un anumit obiect, acesta executandu-se atunci cand apare un eveniment;


f11. este cod scris care nu se refera la un obiect anume. Acest cod este invocat de intreaga aplicatie;

a12. sunt ferestre pentru interfata utilizator;

d13. sunt proceduri care pot fi invocate pentru a atasa anumite actiuni unui obiect particular;

b14. sunt caracteristici grafice desenate in interiorul formelor (formularelor) pentru a permite interactiunea utilizatorului. Ele pot fi: cutii text, etichete, butoane de comanda etc.

Precizati destinatia ferestrelor mediului integrat de dezvoltare Visual Basic, prin indicarea corespondentei intre denumirea ferestrei si destinatia acesteia: a. Form Designer b. Code Editor c. Project Explorer d. Properties e. Form Layout f. Watch

d15. Stabilirea proprietatilor

f16. Depanarea programelor Visual Basic

a17. Realizarea interfetei dintre utilizator si secventele de program

c18. Afisarea colectiei de fisiere

b19. Editor de texte pentru a introduce codul aplicatiei

e20. Vizualizarea aspectului formularului

Sa se realizeze corespondenta intre notiunile urmatoare si definitiile lor. a. data b. informatie c. cunostinta

c21. informatie cu inteles si informatie care actioneaza

a22. este reprezentata conventional prin numere, marimi, relatii etc. si este folosita la rezolvarea problemelor sau este obtinuta printr-o activitate de cercetare

b23. data cu caracter de noutate


Sa se realizeze corespondenta intre operatiile urmatoare si definitiile lor. a. Creare structura de date b. Actualizare structura de date c. Consultare structura de date d. Ventilare structura de date e. Fuzionare structura de date f. Sortare structura de date

b24. schimbarea starii structurii prin adaugare, modificare sau stergere de elemente, modificarea valorii sau relatiilor dintre elemente

d25. aranjarea elementelor unei structuri de date in conformitate cu criterii prestabilite

f26. formarea unei structuri de date noi din doua sau mai multe structuri de date

a27. memorarea datelor initiale pe suportul de stocare

e28. divizarea unei structuri de date in doua sau mai multe structuri de date

c29. accesarea componentelor structurii de date

Sa se realizeze corespondenta intre tipurile de instructiuni urmatoare si definitiile lor. a. Instructiuni de organizare (structurare) b. Instructiuni de calcul c. Instructiuni de salt d. Instructiuni de intrare-iesire

d30. stabilesc sensul fluxului de date in sistemul de calcul, fisierul de date asupra caruia se efectueaza operatia si echipamentul periferic pe care se gaseste acest fisier de date

c31. realizeaza trecerea de la secventa de instructiuni curenta din program la o secventa de instructiuni situata in alt punct al programului

a32. realizeaza concordanta logica intre algoritm si succesiunea interna a secventelor de program

b33. precizeaza natura operatiei, adresele operanzilor care participa la calcul si a operatiei aritmetice

Sa se realizeze corespondenta intre notatia ungara urmatoare si semnificatia acesteia. a. frm

b. cmd c. txt d. lbl e. chk


c34. Caseta text

d35. Eticheta

e36. Caseta de verificare

a37. Formular

b38. Buton de comanda

In Access, in fereastra Database, cele trei butoane afisate in partea de sus a ferestrei servesc pentru: a. Open c. New

b. Design

c39. crearea obiectului curent.

b40. modificarea obiectului curent.

a41. afisarea obiectului curent.

In Access, in cazul tabelelor, zona de declarare a campurilor este formata dintr-un tabel compus din trei coloane, ce servesc pentru: a. Field Name c. Description b. Data Type

c42. introducerea de catre utilizator a unui text explicativ cu privire la scopul campului.

a43. declararea numelui campurilor.

b44. indicarea a ce fel de valori vor fi memorate in campul respectiv si cata memorie se va aloca pentru acel camp.

SHORT ANSWER

1. In Visual Basic, ce tip de variabila reprezinta: cantitate%?

RASPUNS: INTEGER

2. In Visual Basic, ce tip de variabila reprezinta: pret#?

RASPUNS: DOUBLE


TRUE/FALSE

F1. La deschiderea fisierului care contine componentele bazei de date acestea sunt afisate in fereastra DataWindow.

DIF: USOR

F2. Optiunea Open din meniul rapid permite deschiderea spre modificare a obiectului selectat.

DIF: USOR

A3. Optiunea Design din meniul rapid permite ca obiectul selectat sa fie deschis in vederea efectuarii modificarilor necesare tipului de aplicatie dorit de utilizator.

DIF: USOR

F4. Campurile de tip memo constau numai din text si au maxim 256 de caractere, in acestea putand fi incluse si secventele de salt la inceput de rand/salt la rand nou.

DIF: USOR

F5. Functia Date() permite introducerea orei si a datei curente.

DIF: USOR

A6. Functia Now() permite introducerea orei si a datei curente.

DIF: USOR

A7. O baza de date in Access este formata din urmatoarele obiecte: tabelul, interogarea, formularul, raportul, pagini Web, macro-ul si modulul.

DIF: USOR

F8. Intr-o asociere de tipul unu - la - unu o inregistrare din tabelul A poate avea cel putin o inregistrare corespunzatoare in tabelul B si invers, unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare in tabelul A.

DIF: USOR

F9. Intr-o asociere de tipul unu-la-multi unei inregistrari din tabelul A ii corespund mai multe inregistrari din tabelul B, iar unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel putin o inregistrare din tabelul A.

DIF: USOR


A10. Intr-o asociere de tipul multi-la-multi unei inregistrari din tabelul A ii pot porespunde mai multe inregistrari din tabelul B, iar unei inregistrari din tabelul B ii pot corespunde, de asemenea, mai multe inregistrari din tabelul A.

DIF: USOR

F11. Interogarile de selectie sunt: Delete Query, Append Query, Update Query.

DIF: USOR

F12. Rapoartele din Microsoft Access permit accesul pentru modificarea si vizualizarea datelor din baza de date.

DIF: USOR

A13. Informatiile de structura din cadrul rapoartelor reprezinta acele informatii de ordin functional stabilite la crearea raportului (controale, sectiuni, elemente de grafica decorative etc.).

DIF: USOR

F14. O valoare NULL inseamna ca valoarea este zero.

DIF: USOR

F15. Limbajul de definire a datelor asigura specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii.

DIF: USOR

F16. Limbajul de manipulare a datelor permite accesul la inregistrari prin adresa sau prin continutul acestora, reordonari ale campurilor de date, definirea si izolarea datelor confidentiale.

DIF: USOR

A17. Limbajul de manipulare a datelor permite parcurgerea structurilor si a legaturilor existente, accesul la inregistrari prin adresa sau prin continutul acestora, actualizari ale inregistrarilor, reordonari ale campurilor de date, definirea tranzactiilor si a conditiilor de eroare.

DIF: USOR

F18. Limbajul de descriere a stocarii datelor ofera posibilitati de asociere a fisierelor la programele de aplicatie, a dispozitivelor fizice, alocare de spatii de fisiere, specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii, definirea si izolarea datelor confidentiale.

DIF: USOR

A19. Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) se refera la definirea structurii datelor din baza de date astfel incat aceasta sa indeplineasca cerintele tuturor utilizatorilor, in conditii de redundanta minima si controlata a acesteia.

DIF: USOR


F20. Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) priveste modul de stocare si de structurare a datelor pe suportul fizic sau de memorare a datelor in fisiere.

DIF: USOR

F21. Nivelul logic sau intern (nivelul programatorului de aplicatie) califica o structura de date ce are o realitate in planul semnificatiei sau utilizarii, dar nu si in implementarea fizica; califica forma in care fiecare utilizator vede structurarea datelor, in functie de aplicatia pe care o foloseste sau in functie de resursele de date pe care administratorul bazei de date i le pune la dispozitie.

DIF: USOR

A22. In modelul relational regulile stabilesc modul de manipulare a datelor, structurile sunt obiecte definite ce contin date si care sunt accesibile utilizatorului, iar operatiile reprezinta actiuni prin care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date.

DIF: USOR

A23. Modelul relational este format din doua multimi de operatori pe relatii: algebra relationala si calculul relational.

DIF: USOR

A24. Produsul Microsoft Access dispune de toate componentele unei baze de date stocate intr-un fisier cu extensia MBD.

DIF: USOR

F25. Campurile text constau numai din text si au maxim 255 de caractere, in acestea putand fi incluse si secventele de salt la inceput de rand/salt la rand nou.

DIF: USOR

F26. Pentru stabilirea unei relatii, ca regula generala se va lega un camp care reprezinta o cheie externa din tabelul-parinte, cu un camp care reprezinta cheie primara in tabelul-fiu.

DIF: USOR

A27. Obiectele care aparţin aceleiaşi clase nu pot avea evenimente proprii.

DIF: USOR

MULTIPLE CHOICE

1. Microsoft Access este: a. un program pentru calcul tabelar b. un editor de texte Xc. un sistem de gestiune a bazelor de date relationale

DIF: MEDIU


2. In Access componentele bazei de date sunt stocate intr-un fisier cu extensia: a. .MDX Xb. .MDB c. .MDC

DIF: MEDIU

3. La baza interogarilor din Acces se afla limbajul: Xa. SQL (Structured Query Language) b. SQL (Secvential Query Language) c. SQL (Static Query Language)

DIF: MEDIU

4. Printre modalitatile de creare a tabelelor nu se regaseste urmatoare optiune: a. Datasheet view Xb. Import Datasheet Wizard c. Link Table

DIF: MEDIU

5. Zona de declarare a campurilor unei tabele prezinta urmatoarele optiuni: Xa. Field Name, Data Type, Description b. Field Name, Data Field, General c. Field Name, Data Field, Look Up

DIF: MEDIU

6. Tipul Number include urmatoarele tipuri: a. Byte, Integer, Long Integer, Single, Double, Variant b. Byte, Integer, Long, Single, Double, ReplicationID Xc. Byte, Integer, Long Integer, Single, Double, ReplicationID

DIF: MEDIU

7. Tipul valuta (Currency), din punct de vedere al reprezentarii interne este: Xa. un numar in virgula fixa b. un numar in virgula mobila c. un numar reprezentat pe un octet

DIF: MEDIU

8. Crearea unei interogari se poate face in urmatoarele moduri: a. Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Duplicates Query

Wizard, Unmatched Query Wizard b. Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates

Query Wizard, Find Matched Query Wizard Xc. Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates

Query Wizard, Find Unmatched Query Wizard

DIF: MEDIU


9. Crearea unui raport se poate face in urmatoarele moduri: a. Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Layout Wizard b. Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard Xc. Design View, Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard

DIF: MEDIU

10. Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (Data-Base Management System) reprezinta: Xa. un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre baza de date si

utilizator. b. un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre utilizator si

calculator. c. un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre utilizator si date.

DIF: MEDIU

11. Un sistem baza de date este format, ca structura generala, din: Xa. colectii de date, baza de date, SGBD, programe de aplicatie si utilitare, utilizatori. b. colectii de date, tabele, SGBD, programe de aplicatie si utilitare. c. tabele, baza de date, SGBD, programe de aplicatie si utilitare, utilizatori.

DIF: MEDIU

12. Functiile generale ale unui SGBD sunt:

A descrierea datelor;

B manipularea datelor;

C partajarea datelor;

D utilizarea bazei de date;

E administrarea bazei de date.

a. A, C, D, E b. B, C, E c. A, D, C, E Xd. A, B, D, E e. B, C, D, E

DIF: DIFICIL

13. Se considera urmatoarele variabile: Stoc, CantI si CantE. Instructiunea urmatoare: Rem Stoc=CantE – CantI a. Calculeaza si afiseaza pe ecran stocul final b. Calculeaza stocul final Xc. Nu afiseaza nimic

DIF: MEDIU

14. Se considera urmatoarele variabile: Stoc, CantI si CantE. Instructiunea urmatoare: Let Stoc=CantE – CantI a. Calculeaza si afiseaza pe ecran stocul final Xb. Calculeaza stocul final c. Nu afiseaza nimic deoarece este un comentariu


DIF: MEDIU

15. Cele trei nivele de organizare a datelor intr-o baza de date sunt: a. intern, conceptual si fizic. Xb. logic, conceptual si fizic. c. conceptual, virtual si fizic.

DIF: MEDIU

16. Realizarea unei baze de date se obtine prin parcurgerea etapelor:

A analiza sistem.

B proiectarea structurii bazei de date.

C popularea bazei de date cu date.

D reanalizarea ordinii de dispunere a tabelelor in baza de date.

E exploatarea si intretinerea bazei de date.

a. B, C, D b. C, D, E c. A, B, D Xd. A, B, C, E e. A, B, C, D, E

DIF: DIFICIL

17. In evolutia istorica, bazele de date si sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate au cunoscut urmatoarele generatii: A sistemele retea;

B sistemele ierarhice;

C sistemele relationale;

D sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale orientate obiect, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.).

E sistemele multicriteriale.

a. A, B, D, E b. B, C, D, E Xc. A, B, C, D d. A, B, C, E e. A, B, C, D, E

DIF: DIFICIL

18. Modelul relational este fundamentat pe: A reguli,

B structuri;

C exceptii;

D calcule;

E operatii;

F afirmatii.

a. C, D, F


b. B, C, F Xc. A, B, E d. A, D, E e. A, B, C, D, E, F

DIF: DIFICIL

19. Tipurile de operatii acceptate de algebra relationala sunt: Xa. operatii de baza, operatii derivate, operatii suplimentare b. operatii de baza, operatii derivate, operatii externe c. operatii interne, operatii derivate, operatii externe

DIF: MEDIU

20. Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiect (SGBD-OO sau OODBMS) are ca principale obiective: Xa. modelarea superioara a datelor, capacitatea de deductie superioara, imbunatatirea

interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamica b. modelarea superioara a datelor, capacitatea de redundanta superioara,

imbunatatirea interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamica c. modelarea superioara a datelor, capacitatea de redundanta superioara,

imbunatatirea interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare prin deductie

DIF: MEDIU

21. Produsul Microsoft Access permite lucrul cu trei limbaje: Xa. QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) si VBA (Visual

Basic for Applications). b. QBE (Query By Examples), SQL (Select Query Language) si VBA (Visual Basic

for Applications). c. QBE (Query By Examples), SQL (Structured Query Language) si VBA (Visual

Basic for Access).

DIF: MEDIU

22. Pentru validarea relatiei intre doua tabele: a. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi valoare cu a cheii

primare. Xb. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi dimensiune cu a cheii

primare. c. cheia externa trebuie sa fie de acelasi grad si sa aiba aceeasi dimensiune cu a cheii

primare.

DIF: MEDIU

YES/NO

1. Conceptele folosite pentru descrierea formala, uzuala si fizica a elementelor de baza ale organizarii datelor in baze de date relationale sunt prezentate in urmatorul tabel:

Formal Uzual Fizic

Relatie tablou Fisier

Tuplu linie Inregistrare


Atribut coloana Camp

Domeniu tip de data Tip de data

Precizati valoarea de adevar a corespondentelor prezentate in tabel.

RASPUNS : yes

2. Produsul-program Microsoft Access reprezinta un sistem de gestiune a bazelor de date relationale (SGBDR) care este inclus in compunerea pachetului de birotica Microsoft Office si care lucreaza sub sistemul de operare Microsoft Windows. Ca urmare, Microsoft Access nu foloseste toate facilitatile oferite de sistemul de operare Microsoft Windows.

RASPUNS : NO

NUMERIC RESPONSE

1. Cate obiecte sunt continute in fereastra DATABASE a SGBD Microsoft Access?

RASPUNS : 7

COMPLETION

1. Majoritatea informatiilor dintr-un raport sunt culese din ____________________.

RASPUNS : TABELE

2. Relatia unu-la-unu (one-to-one), se mai numeste si _________________.

RASPUNS : BIUNIVOGA

3. Tabelele (Tables) sunt obiecte utilizate de Access pentru ___________datelor.

STOCAREA

4. ______________ permite invocarea pentru obiectele de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume, dar semantica si implementare diferite.

POLIFORMISMUL

5. O baza de date poate sa fie exploatata, de regula, in regim de prelucrare pe ________ si in regim conversational.

LOTURI

6. __________ ( __ ) ____________ este un fisier care memoreaza definitiile datelor si caracteristicile lor ca: folosirea, reprezentarea fizica, proprietatea, autorizarea si securitatea.

DICTIONARUL DE DATE


7. La proiectarea unei baze de date, procesul de _____________-ajuta proiectantul bazei de date sa creeze o structura a bazei de date care poate economisi spatiul de memorare a datelor si poate conduce la cresterea eficientei prelucrarii datelor.

NORMALITATE

8. _____________unei relatii reprezinta o multime minimala de atribute ale caror valori identifica in mod unic un tuplu intr-o relatie.

CHEIA

9. Produsul Microsoft Access este compatibil cu tehnologia ___________care este specifica aplicatiilor de tipul client/server.

ACTIVE X

10. ____________ sunt obiecte Access ce asigura accesarea bazelor de date din Internet prin intermediul navigatoarelor (browser-elor) Web.

PAGINILE

11. _____________ reprezinta obiecte Access care definesc ansamble de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la aparitia unor evenimente.

MACROINSTRUCTIUNEA

12. _______________sunt obiecte Access ce sunt create in limbajul Visual Basic pentru aplicatii, VBA (Visual Basic for Applications) destinate extinderii posibilitatilor functionale ale unei baze de date.

MODULE

13. Obiectele gestionate cu SGBD Microsoft Access, impreuna cu elementele de control care le sunt asociate, contin __________si declanseaza aparitia unor tipuri de ______________.

PROPRIETATI/EVENIMENTE

14. Pentru a lega tabelele intre ele, pentru a crea o relatie, se utilizeaza fereastra_________, fereastra pe care se poate activa fie din bara de meniuri standard, fie din meniul Tools.

RELATIONSHIP

15. Cheia ___________este un atribut sau o multime de atribute care are aceleasi valori cu un atribut sau un grup de atribute apartinand tabelului-parinte, acest atribut sau grup de atribute jucand rolul de cheie ______________.in tabelul-parinte.

EXTERNA / PRIMARA

16. Fiecare program utilitar isi executa secventa de instructiuni atunci cand are loc _________specific, cum ar fi: cand utilizatorul a terminat editarea controlului sau intra si iese dintr-un control, cand se actioneaza o tasta sau mouse-ul (cu simplu-clic sau dublu-clic) etc.


EVENIMENTUL

17. Codul constă din instructiuni, _____________ şi declaratii.

CONSTANTE

18. Codul constă din instructiuni, constante şi __________________.

DECLARATII

MATCHING

Precizati corespondenta dintre descrierea formala a elementelor de baza ale organizarii datelor in baze de date relationale si descrierea fizica a acelorasi elemente: a. Relatie b. Tuplu c. Atribut d. domeniu

C1. Camp

D2. Tip de data

A3. Fisier

B4. Inregistrare

Limbajele SGBD (DBMS) pot fi grupate in trei categorii de limbaje. Realizati corespondenta intre urmatoarele definitii: a. DML b. DSDL c. DDL

C5. limbajul de definire a datelor

A6. limbajul de manipulare a datelor

B7. limbajul de descriere a stocarii datelor

Realizati corespondenta intre urmatoarele definitii: a. Data Warehouse b. OLAP c. Data Marts


d. OLTP

C8. rafturi de date

A9. depozite de date

B10. procesare analitica

D11. procesare tranzactionala

Realizati corespondenta intre urmatoarele concepte referitoare la bazele de date relationale: a. cardinalul relatiei b. gradul relatiei c. relatie

B12. numarul valorilor unui tuplu

C13. tabela

A14. numarul tuplurilor unei relatii

Realizati corespondenta intre urmatoarele concepte referitoare la regulile de integritate : a. unicitatea cheii b. integritatea entitatii c. integritatea referirii

A15. cheia primara trebuie sa fie unica si minimala

C16. o cheie externa trebuie sa fie null in intregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate

B17. atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de null

Realizati corespondenta intre definitiile urmatoare si obiecte ale SGBD Access: a. obiecte utilizate de Access pentru stocarea datelor. b. obiecte Access ce reprezinta intrebari pe care utilizatorul le formuleaza in legatura

cu numite informatii din baza de date. c. obiecte Access destinate introducerii datelor intr-o baza de date, precum si

vizualizarii datelor datelor din baza de date. d. obiecte Access ce asigura accesarea bazelor de date din Internet prin intermediul

navigatoarelor e. obiecte Access care definesc ansamble de comenzi pe care sistemul Microsoft

Access le executa automat la aparitia unor evenimente. f. obiecte Access ce sunt create in limbajul Visual Basic pentru aplicatii, VBA


(Visual Basic for Applications)

B18. Interogari (Queries)

D19. Paginile (Pages)

A20. Tabele (tables)

C21. Formularele (Forms)

F22. Modulele (Modules)

E23. Macroinstructiunile sau macro-urile (Macros)

Realizati corespondenta intre urmatoarele subtipuri de date numerice si caracteristicile acestora: a. Byte (octet) b. Integer (intreg) c. Long Integer (intreg lung) d. Single (numere reale reprezentate in virgula mobila simpla precizie) e. Double (numere reale reprezentate in virgula mobila dubla precizie)

C24. acopera domeniul numerelor intregi dincolo de limitele ± 2.000.000.000;

E25. acopera domeniul numerelor fractionare cu maxim 14 cifre semnificative;

B26. acopera domeniul numerelor intregi de la –32768 la +32768;

D27. acopera domeniul numerelor fractionare cu maxim 7 cifre semnificative;

A28. valori intregi pozitive (fara semn) cuprinse intre 0 si 255;

Realizati corespondenta intre urmatoarele categorii de evenimente: a. Evenimente care fac referire la date b. Evenimente de focalizare c. Evenimentele asociate butoanelor de la tastatura d. Evenimente asociate mouse-ului

D29. OnMouseDown, OnMouseUp, OnClick si OnDblClick

B30. OnEnter, OnExit, OnGotFocus, OnLostFocus

A31. AfterDelConfirm, AfterInsert, AfterUpdate, BeforeDelConfirm, BeforeInsert, BeforeUpdate, OnChange, OnDelete, OnNotInList

C32. KeyDown, KeyUp si KeyPress


31.

32.

Filehost_girlshare[1].Ro_Limbaje Si Baze de Date-GRILA+ REZOLVARI-Sem.1-2007-2008

Documents

Transcript of Filehost_girlshare[1].Ro_Limbaje Si Baze de Date-GRILA+ REZOLVARI-Sem.1-2007-2008