Filehost_Filip Teodorescu - Secretele Usla-s

7/22/2019 Filehost_Filip Teodorescu - Secretele Usla-s

http://slidepdf.com/reader/full/filehostfilip-teodorescu-secretele-usla-s 1/102

TEODOR FILIP

SECRETELEU.S.L.A.

Cartea a fost tiprit laeditura Obiectiv, Craiova,

în colec#ia Exploziv

Edi#ie electronic

APOLOGETICUM2005



Teodor Filip

2

Volumul poate fi distribuit liber pentru uz personal.Aceast lucrare este destinat tuturor iubitorilor de istoria patriei. Ea poate fi utilizat , copiat $idistribuit LIBER cu men#ionarea sursei.Scanare: ApologeticumCorectur : ClaraTehnoredactare : ApologeticumDigitalizare pdf : Apologeticum

© 2005 APOLOGETICUM.http://apologeticum.nethttp://www.angelfire.com/space2/carti/

[email protected]



Secretele U.S.L.A.

3

CUVÂNTUL EDITORULUI

Iat c, dup „Secretele lui Pavel Coru ” (autori: Eugen Delcea $i Oana Nu#) $i „R! zboiul parapsihologic împotriva României” (autor: Teodor Filip), editate $ireeditate în anul 1998, Editura „OBIECTIV” - Craiova d de lucru difuzorilor de cartecu o nou „bomb editorial”: „Secretele U.S.L.A.”, binecunoscut cititorilors ptmânalelor „Cri ana Plus” (Oradea) $i „Obiectiv Magazin” (Craiova) drept„Confesiunile unui fost usla ”.

În prefa#a volumului „R zboiul parapsihologic împotriva României”, scriam c „dl. Teodor Filip este un prolific în ale scrisului” $i c „mai mult ca sigur, nu pestemult timp, va intra în galeria celor mai cunoscu # i autori români post-decembri ti, a acum sunt Pavel Coru # $i dr. Cristian Negureanu”. Sper m, totodat s # inem pasul cudl. Teodor Filip, pentru c$ domnia sa mai are înc$ multe de dezv$luit!...”.

Toate aceste afirma#ii, aparent îndr zne#e, sunt confirmate acum de apari#iavolumului de fa# $i de faptul c autorul mai are în lucru înc dou „bombe editoriale”...care vor completa în mod fericit, cu siguran#, un bogat plan editorial al nostru, pentruanul 1999, privind „Colec ia EXPLOZIV”.

Pentru c cititorii care n-au avut $ansa s lectureze „R$ zboiul parapsihologicîmpotriva României” î$i vor pune, în mod sigur, întrebarea-cheie „Cine este, totu$i,Teodor Filip?”, suntem nevoi#i s repetm unele precizri din prefa#a volumuluianterior al autorului.

În primul rând, nu este Filip Teodorescu, celebrul $ef al contraspionajuluieconomic românesc din anii '80, cu care este confundat adeseori, datorit abunden#ei de

informa#ii riguroase de care dispune!... Este, pur $i simplu, un militar de carier , trimis prematur la pensie spre finele deceniului trecut. Care a avut, îns, (ne)$ansa s lucrezefoarte mul#i ani în palierul superior al Unit#ii Speciale de Lupt Antiterorist (celebraU.S.L.A.), r spunzând, pe rând, de paza ambasadelor, înv#mântului antitero sau de

paza aeroportului Otopeni.Via#a sa este un român, la fel de $ocant ca $i scrierile sale, dar $i la fel de real.

A avut acces la informa#ii de anvergur mondial, multe strict secrete, a tr it momentetipice romanelor poli#iste sau de spionaj, ori culiselor „epocii de aur”. Fiind legat de un

jur mânt, destinue pu#ine din via#a sa, dar unele întâmplri, numai sugerate, r stoarn scaunul oricrui om cu via# normal ...

În decembrie 1989, dl. Teodor Filip a avut un $oc, alturi de întreaga familie: $i-

a vzut fo$tii colegi $i $efi de la U.S.L.A. masacra#i $i batjocori#i în fa#a MinisteruluiApr rii Na#ionale. Atunci, a depus un nou jurmânt, de aceast dat fa# de sine:s nu aib lini$te pân când nu va da la o parte vlul depus pe ochii românilor, defor#e oculte, strine de interesele acestei #ri. Iar de atunci a scris enorm $i pe celemai diverse teme. Pentru c un om care are peste 4.000 de titluri de carte în cas $i unincredibil bagaj de informa#ii poate trece u$or peste lipsa de experien# în mânuireastiloului.

„Secretele U.S.L.A.”, volumul de fa#, dezvluie în premier na#ional, oserie de aspecte total necunoscute sau mai pu#in $tiute despre celebra U.S.L.A. $iTrupele de securitate sau ale revolu#iei din decembrie '89. Autorul a fost un martoractiv al activit#ii Unit#ii Speciale de Lupt Antiterorist, de la înfiin#area ei $i pân

aproape de „lichidarea” acesteia, la presiunile unor „emana#i” extrem de interesa#i caRomânia s r mân, o vreme, f r una din cele mai eficace unit#i antitero din lume.



Teodor Filip

4

Pe lâng unele amnunte de-a dreptul senza#ionale, cutremurtoare orienergizante, având ca efect rede$teptarea mândriei de a fi român, autorul reu$e$te din

plin s aduc $i unele corec#ii absolut necesare scrierii unei istorii contemporane aRomâniei a$a cum a fost ea în realitate, $i nu cum vor s-o vad, de zece ani, unii„emana#i” ai revolu#iei din decembrie '89.

Una dintre aceste corec#ii este $i concluzia ultimului capitol al volumului de fa#:

generalii 'tefan Gu$e $i Iulian Vlad au salvat România de o ocupa#ie strin programat cu ceva timp înainte, poate la Malta! Seria de informa#ii senza#ionale oferite de „Secretele U.S.L.A.” poate $oca,

poate fi combtut prin informa#ii reale $i argumente logice (nimeni nu de#ine adevrulsuprem) dar, în nici un caz, nu poate fi ignorat! A$a cum, mai mult ca sigur, aceste„secrete” devenite accesibile publicului larg nu pot fi uitate prea u$or....

Eugen DELCEA



Secretele U.S.L.A.

5

RECUNO ' TIN )*

La sfâr itul lunii februarie 1990 am început munca la acest ciclu. Am sfâr it-oîn iulie 1994. De-a lungul a mai bine de patru ani, m-am documentat, consultând foartemulte surse. Am rugat un mare num$r de persoane, multe ajunse personalit $# i oficialeori comandan # i de mari unit $# i, s$-mi relateze ce s-a întâmplat în decembrie 1989 idup$ , ce se întâmpl $ în prezent. Majoritatea dintre cei solicita # i au r $ spuns favorabil,acordându-mi ajutorul doar în baza unei în # elegeri pe care o respect cu sfin # enie: caidentit $# ile lor s$ nu fie dezv$luite. Aceast $ motiva # ie a lor izvor $te din teamaconstant $ de r $ zbunare din partea celor care au de # inut sau de # in puterea în anumite

structuri ale statului. Le este fric$ v$ zând c$ adev$ra # ii criminali mai sunt la putere iaral # ii s-au pensionat i se plimb$ în libertate. Aceast $ team$ este un sentiment omenesc

pe care îl în # eleg. Deoarece, „prea repede i mult se moare în aceast $ # ar $”...

Acestor oameni le sunt profund recunosc$tor. Am stat de vorb$ cu fo ti camarazi, mul # i dintre ei men # iona # i în acest ciclu,

al # ii, îns$ , nu. Aceasta se datore te unui alt motiv: modestia care îi caracterizeaz$. Tuturor acestora le aduc mul # umirile mele.

Am luat leg $tura cu zeci de fo ti lucr $tori din fostul Departament al Securit $# iiStatului - azi pensionari ori trecu # i în rezerv$ , dar care se consider $ lupt $tori din liniaa doua. Deoarece, ca oameni cu mult $ experien #$ , fiecare în domeniul s$u, pot sesizacu u urin #$ dezinformarea i minciuna i pot trage un semnal de alarm$. Nu i-auimpresionat deloc sloganurile diversioniste „securi ti-terori ti”, „comuni ti” ori„ceau i ti” - etichet $ri f $cute la adresa celor care au f $cut parte din Securitatea

statului.

Acestora le exprim recuno tin # a mea. Doresc s$ mul # umesc cititorilor, care, lecturând serialul prezentat în

s$ pt $mânalul „Cri $ana Plus” i revista „Obiectiv Magazin”, m-au încurajat, au avutaprecieri mai mult decât favorabile asupra celor relatate. De asemenea, celor care mi-au dat sugestii. Totodat $ celor dou$ persoane care m-au criticat, una dintre ele colegide liceu fiind. Sunt convins c$ mai sunt astfel de persoane. Iar aceasta denot $ un lucru:am atins anumite orgolii ori vanit $# i. Numai pentru aceasta merita s$ scriu acest ciclu...

Le mul # umesc din suflet acelor persoane din Oradea care s-au oferit s$ m$ protejeze pe timpul deplas$rilor prin ora . ' i celor din Episcopia Bihor, care au intratîn „conflict” cu „prietenii” lor de na # ionalitate maghiar $ când au încercat s$-iconving $ de adev$rurile scrise de mine. Adev$ruri pe care le cuno teau. Deoarece maimulte persoane m-au amenin # at. Au ales, îns$ , calea cea mai josnic$ i las$: neavândcurajul s$ dea ochii cu mine, au ac # ionat asupra so # iei (de na # ionalitate maghiar $ ) iasupra soacrei mele, femeie în vârst $ , bolnav$. Este cea mai josnic$ metod $ deintimidare, cea mai la $. Nu pot spune c$ le sunt recunosc$tor, îi dispre # uiesc. Nici ei inimeni nu m$ poate intimida, speria. Am f $cut un leg $mânt: în memoria camarazilormei asasina # i, voi merge pân$ în pânzele albe pentru Adev$r. Nimic nu m$ va opri. Iarcând îmi va suna ceasul, voi merge în Rai sau în Iad. Mi-e indiferent. Dar nu ei vorhot $ra aceasta. Când Cel de Sus va hot $ra c$ am tr $it destul, toat $ garnizoana dinOradea nu m$ va putea ap$ra.

Îi sunt recunosc$tor d-lui doctor în parapsihologie Cristian Negureanu care,

dezinteresat, m-a sprijinit enorm i mi-a dat sfaturi. Precum si o serie de informa # ii imateriale pentru lansarea volumului „R! zboiul parapsihologic împotriva României”, publicat în serial în „Cri ana Plus” (Oradea) i „Obiectiv Magazin” (Craiova).



Teodor Filip

6

Îi sunt profund recunosc$tor so # iei, care de peste 30 de ani este al $turi de mine - i la bine, dar mai ales la r $u -, cea care m-a în # eles i încurajat permanent, mi-a„aprobat” cheltuielile necesare document $rii.

Îmi permit latitudinea de a-i aminti i a le aduce mul # umirile mele medicilor Ionac, Trâmbi a$ , Mih!lceanu, Colceriu, Visovan, Scridon, d-lui Chisbora, cei carem-au tratat cu mult $ r $bdare, profesionalism i, mai ales, Omenie.

Nu în ultimul rând, recuno tin # a mea se îndreapt $ spre domnii Ioan Laza, Petru Sandor i Miron Blaga, din conducerea redac # iei „Cri ana”-Oradea, precum i spredomnul Eugen Dezcea, directorul revistei „Obiectiv Magazin” (Craiova), care auîmbr $# i at ideea public$rii unor capitole din acest ciclu.

Recuno tin # a mea tuturor cititorilor. Autorul



Secretele U.S.L.A.

7

PREFA)A

Lucrarea pe care o ave#i în fa#, stima#i cititori, este ciudat în felul ei. Dup

citirea e, o parte dintre dumneavoastr va spune c am prezentat direct unele probleme,c am atacat prea dur unele persoane, al#ii, din contr , vor zice c am prezentat prea pu#ine. Unii speciali$ti în domeniu vor repro$a lucr rii c nu am intrat în amnuntelespecifice activit#ii de prevenire $i combatere a terorismului, iar ceilal#i s-ar putea sim#ideranja#i c am prezentat unele probleme intime ale acestei activit#i. Iar al#ii vorrepro$a c m-am abtut de la tematica propus.

Aten#ionez cititorii c lucrarea de fa# cuprinde realitatea sut la sut $i face parte din ciclul „TERORISMSM-ANTITERORISM”. Am stat $i am cugetat mult,domol, a$a cum îi st bine unui ardelean, înainte de a m apuca de scris. Nu am veleit#ide scriitor, îns când vd cum sunt prostit în fa#, când $tiu precis c albul este alb, darel mi se prezint de al#ii ca fiind negru, nu mai pot s rabd.

Aceast lucrare este doar un început. Deoarece, România a devenit placaturnant a terorismului interna#ional, deoarece România se confrunt cu acest flagelal contemporaneit#ii, cititorii, publicul larg trebuie s posede cuno$tin#e minime despreformele $i metodele de ac#iune ale terori$tilor, despre organiza#iile $i gruprileextremist-teroriste. Trebuie s afle care sunt cauzele ce duc la proliferarea acestuifenomen, cele mai reprezentative ac#iuni teroriste comise pe plan interna#ional. Deasemenea, trebuie s afle despre rzboiul parapsihologic care se duce $i în prezentasupra României. Toate acestea vor fi prezentate în volumele urmtoare, care sper s fie tiprite $i1 s trezeasc interesul cititorilor.

Trebuie cunoscut c majoritatea statelor lumii $i-au creat unit#i speciale delupt antiterorist, care r spund prin for # ac#iunilor teroriste. O astfel de unitate a

existat $i în România pân în decembrie 1989, anume Unitatea Special de Lupt Antiterorist (U.S.L.A.). În fierbin#eala acelor evenimente, cadrele acestei unit#i deelit au fost etichetate drept „terori ti”, „usla i-terori ti”. Televiziunea în special, apoio serie de jurnali$ti au folosit minciuna, diversiunea $i propaganda pentru a#â#area uriiîmpotriva acestora. Timp de $ase luni a fost desfiin#at. Singurii speciali$ti din #ar ,forma#i prin sacrificii enorme - suportate de întregul popor -au fost umili #i, batjocori#i,asasina#i.

Doresc s precizez c este prima lucrare publicat în România careabordeaz problema fostei Unit#i Speciale de Lupt Antiterorist $i care prezint,

în acela$i timp, unele din evenimentele din decembrie 1989 într-o lumin care nuconvine multor persoane. De aceea, ca de altfel orice lucrare de pionierat, poatenemul#umi pe mul#i. Acestora le fac invita#ia de a avea curajul s formuleze viziunea lorasupra problemelor tratate în acest ciclu, s le redea într-o alt lucrare pe care publiculcititor o va aprecia sau nu.

Dup cum apreciaz sau nu lucrarea de fa#.De ce am scris acest ciclu? Pentru c moralmente consider c am acest drept. 'i

am considerat c publicarea lui va umple un gol, c în numele Adevrului $i pentruIstorie trebuie spus tot ce $tii. Bineîn#eles, foarte documentat. Am scris-o, deoarece lafoarte multe persoane, din multiple cauze, exist înc o prere eronat despre fo$tiilucr tori din Ministerul de Interne, mai ales din fosta Securitate. Acestora #in s lereamintesc c în topul interna#ional al serviciilor secrete, în toamna anului 1989,

România ocupa locul trei în lume. În aceste servicii nu pot ac#iona decât1



Teodor Filip

8

profesioni$tii. Profesioni$tii cu o minte mai calculat decât cea a unui acerb om deafaceri. 'i ce este mai important, trebuie s fie permanent în contact cu realitatea. O

parte a publicului larg, cel dezinformat $i r u-voitor, „$tie” c aceast profesie seexercit numai de „handicapa # i” ori „persoane înapoiate mintal ”. Al#ii, c se exercit într-o lume a închipuirilor. Dar când închipuirile $i visele pun st pânire pe un

profesionist al acestei munci, a dat-o dracului, s-a terminat cu el! Nu ei plzmuiesc

închipuiri, ci politicienii. Iar închipuirile/visele acestora sunt periculoase. Cum a fostvisul lui Gorbaciov, manipulat din umbr de oculta mondial, de a transforma sistemulimpus de înainta$ii si. Ajutat din plin de Occident $i am vzut unde s-a ajuns: statedestr mate, r zboaie $i lupte interetnice, crime împotriva umanit#ii, suferin#, exodmasiv de popula#ie, ora$e distruse în totalitate, mor #i, r ni#i. Toate în numele uneidemocra#ii prost în#elese.

Profesioni$tii din serviciile secrete nu sar niciodat peste cal. Tocmai pentru c tr iesc în realitate. Peste cal sar politicienii. Cum a fost cazul lui Hru$ciov, care agenerat criza rachetelor. Iar prima ie$ire din acest impas a fost sugerat de un rezidentKGB din New York. Deci, de un profesionist. Am considerat c ciclul de fa# seadreseaz publicului larg, dornic de informare $i nu de dezinformare, care vrea s

cunoasc relitatea. Care s-$i gseasc r spunsuri la unele întrebri. Acestui publiccititor, autorul î$i cere scuze $i-l roag s-l în#eleag c a trebuit s evite prezentareaunei probleme care constituie secrete ale activit#ii de prevenire $i combatere aterorismului. Iar celor care consider c am deranjat unele persoane, ori c am scrisdespre unele probleme pe care ei le consider secrete, a$ dori s le reamintesc c $i înacest domeniu, adic al aprecierilor, dup decembrie 1989 s-au schimbat multe lucruri.C nu mai este un secret prezentarea general a activit#ii de prevenire $i combatere aterorismului, care nu s-a încheiat în România cu decembrie 1989. Nu se va încheia niciîn viitorul apropiat.

Acest ciclu nu este alctuit de un scriitor. Este scris de un mrturisitor care a tr it$i $i-a desf $urat activitatea în unitatea de elit a O$tirii române - Unitatea Special de

Lupt Antiterorist. Mrturisitorul a fost $i este ars de patima mistuitoare a foculuiamintirilor. Ciclul respectiv a fost înjghebat $i scris în climatul de neadevr, deminciun, de dezinformare care continu s loveasc acest popor tr itor într-o #ar deasupra cruia Dumnezeu, când a creat lumea, $i-a de$ertat tot sacul bunt#ilor.Deoarece m-am documentat serios $i am tr it o parte din evenimente, nimeni nu m

poate combate. Consider c absolut toate afirma#iile, toate problemele prezentate î$i auacoperire în multe publica#ii, în interviuri publicate, î$i au acoperirea în declara#iilemartorilor oculari care au tr it aceste evenimente, î$i au acoperirea în analizele f cute despeciali$ti $i anali$ti în domeniu. Contraargumente pot fi aduse dar nici unul nu va puteademola cele scrise de mine. Mul#i nu vor fi de acord cu cele scrise. Dar aceasta esterealitatea. Pe care o prezint Poporului $i pentru Istorie.

În prima lucrare, doresc s reabilitez, în msura în care voi putea, $i numaicititorii vor judeca dac am procedat corect, memoria unor nevinova#i uci$i îndecembrie 1989. Pe de alt parte, voi încerca s destram vlul de suspiciune care a

planat asupra usla$ilor, acei lupttori de elit care au f cut parte dintr-o unitate aMinisterului de Interne - fosta U.S.L.A. Trebuia s scriu acest ciclu. În memoria fo$tilormei camarazi-usla$i, sacrifica#i pe altarul Revolu#iei din Decembrie 1989, uci$i încondi#ii cunoscute, dar din ordinul cui $i în interesele cui nu se cunoa$te nici acum.Ulterior, au fost declara#i eroi. Dar, eroi czu#i în ap$rarea crei cauze?

În sfâr $it, primul volum este departe de a cuprinde tot ce se poate spune desprefosta U.S.L.A, despre evenimentele din decembrie '89, dintre care multe sunt înc

enigme. Deocamdat.



Secretele U.S.L.A.

9

Capitolul l : F*R * PREJUDEC*)I DESPRE USLA'I

"De te voi uita, camarade-usla , s$ mi se usuce ast $ dreapt $ cu care scriu!"

Îmi dau seama c mi-am asumat o sarcin deosebit de dificil $i plin der spundere în acela$i timp. Dup evenimentele din decembrie 1989, o serie de jurnali$ti$i scriitori au pornit cu mult curaj în cutarea adevrului, au scormonit, s-au documentat$i au reu$it s prezinte diabolicul scenariu care a fost #esut, atunci, în jurul Securit#ii -ale crei cadre, în totalitate au fost etichetate drept terori$ti. Dar nimeni nu a cutat s afle de ce $i cum usla$ii au fost eticheta#i, la rândul lor, terori$ti. 'i când te gânde$ti c ei au pltit cel mai scump. Aceasta, deoarece raportat la numrul lor de circa 800, câ#ierau, din rândul lor au fost asasina#i cei mai mul#i. Da! Asasina#i! Din ordinul cui, se

$tie. Dar, de ce? Despre asasinarea lor s-a scris. Dar, întreb din nou: DE CE AU FOSTASASINA)I?

Nu a$ vrea ca cineva s cread c ridic în slvi aceast fost unitate. UnitateaSpecial de Lupt Antiterorist (U.S.L.A.) nu a fost înfiin#at pentru reprimareanemul#umirilor popula#iei. Crearea ei a izvorât din necesitatea ca România s aib ounitate specializat în prevenirea $i combaterea ac#iunilor teroriste pe teritoriulna#ional, în contextul în care, pe plan interna#ional, acest fenomen se amplifica. Odat creat, ea a fost subordonat Ministerului de Interne. Ceva absolut normal. A$a cumsunt subordonate toate unit#ile antiteroriste din celelalte #ri. A$a au ajuns usla$ii,stima#i cititori, „securi$ti”. Pentru c oricine f cea parte din Ministerul de Interne,indiferent în care din structurile sale organizatorice, a fost taxat drept terorist, în

decembrie 1989. 'i dup. Cui trebuia s i se subordoneze U.S.L.A.? Ministerului înv#-mântului? Sau Ministerului Cultelor? Hai s fim serio$i! Deci, f cea parte dinMinisterul de Interne. Dar, alturi de întreaga Securitate, nu a fost a lui Ceau$escu.Dup cum nici Armata nu a fost. Usla$ii erau fii $i fiice din rândul poporului, pe care-lserveau $i în numele idealurilor crora se jertfeau.

Desigur, nu pot prezenta public date $i informa#ii, unele fapte $i stri de faptecare constituie secrete militare, în acest sens, regulamentele militare $i legea sunt clare.Unii îmi vor repro$a c tocmai în spatele acestora ascund fapte reprobabile ale fo$tilorusla$i. Nu pot spune decât c se în$eal. Cread ce vor. Timp de 25 ani am activat sub

jur mânt militar, care î$i are întinderea $i dup pensionarea mea. Cum a$ putea s-lîncalc? A$a c m voi limita la fapte - necunoscute marelui public - care nu aduc

prejudicii activit#ii de prevenire $i combatere a terorismului. Pentru c $i aceast activitate î$i are secretele ei, dup care alearg mul#i s le cunoasc.

'coala de ofi#eri pe care am absolvit-o în anul 1964, ca specialist în prevenirea$i stingerea incendiilor – „tulumbar” cum ne numeau colegii de la Trupele deSecuritate, „iepurii de câmp”. Am fost ultima promo#ie de ofi#eri ai 'colii de la Oradea.Apoi, am fost numit ca ofi#er de front la Batalionul de securitate din Oradea.Acestea au constituit pentru mine o $coal aspr , dur , dar corect, cinstit. Am înv#ats fiu ordonat în tot ceea ce fac, s gândesc realist. Destinul a f cut s lucrez mai binede zece ani în U.S.L.A., s am comandan#i oameni cu o #inut moral irepro$abil,foarte buni speciali$ti, care pretindeau corectitudine, echilibru psihic, s iei hotrâri $i s

ac#ionezi în frac#iuni de secund. Dar s nu anticipez.



Teodor Filip

10

U.S.L.A. - o unitate de top (secret)

Când în luna mai, anul 1976, am fost selec#ionat pentru U.S.L.A. $i mi s-a datspre studiu „Regulamentul de func # ionare al unit $# ii”, precum $i alte materiale,mrturisesc c de$i eram considerat un tip inteligent, cu o bun memorie fotografic, amîn#eles numai generalit#i. No#iunile de „terorism”, „antiterorism”, „control

antiterorist i antideturnare”, „negociator” $i multe altele se învlm$eau în minteamea. Totul era nou dar $i fascinant în acela$i timp. Mi-au trebuit ani de zile - având$ansa de a trece pe la mai multe servicii ale acestei unit#i - ca s pot considera c începs st pânesc tainele muncii de prevenire $i combatere a terorismului. 'i nici atunci -spre exemplu, am rspuns timp de trei ani de paza $i aprarea ambasadelor $idomiciliilor diploma#ilor acredita#i în România, $i aproape doi ani de executareacontrolului antiterorist $i de antideturnare la Aeroportul Otopeni, în ture - nu mi-afost ru$ine s cer sfatul celor care aveau o vechime mai mare în serviciul respectiv, de$iîmi erau subordona#i. M ghidam $i dup principiul „omul cât tr $ie te înva #$ , dar tot

prost moare”. Cu timpul, am primit o sarcin deosebit: s m ocup personal depregtirea antiterorist a cadrelor, atât din unitate, cât $i din teritoriu. Aceasta a

constituit, pentru mine, „cununa” carierei militare. Deci, cele scrise în aceast lucraresunt prezentate în cuno$tin# de cauz, oricând verificabile. Ar fi ideal ca cineva, atuncicând vorbe$te sau se refer la un lucru, s o fac în deplin cuno$tin# de cauz. Astfel,apare dezinformarea, îmi vine repede în minte un caz, pe care îl prezint mai jos. Încartea sa, „Fantomele lui Pacepa”, editura Corida, Bucure$ti, 1994, scriitorul Ghe.Ionescu Oblojan afirm, la pagina 102: "În acest context, apare în registrul unit $# ilor

securit $# ii statului U.M.0620, cunoscut $ de public drept U.S.L.A. - Unitatea Special $ de Lupt $ Antiterorist $ , cu competen # e de ac # iune nelimitat $ în sfera ei de activitate: ap$ra-rea obiectivelor strategice, a sediilor de importan #$ deosebit $ , a aeroporturilor iaeronavelor în zbor, a reprezentantelor str $ine în tara noastr $ etc”. Domnule Ghe.Ionescu Oblojan, v-am citit $i mi-am dat seama c sunte#i foarte documentat asupra

domeniului pe care-l prezenta#i cititorilor. A$a $i este normal. Dar... Sper ca prin cele ceurmeaz, s nu v supr sau s v jignesc. Departe de mine acest gând. Primi#i un micsfat, de la unul nscut mai devreme, ca s nu zic mai btrân. Nscut la 23 martie 1943.Berbec, care va-s-zic! În problemele pe care nu le st pâni#i în totalitate, nu v bga#i.Sau documenta#i-v! Dar foarte bine. Pentru c prea mul#i au dezinformat aceast na#iune, vizavi de usla$i. Concret, la cele de mai sus:

Pân în decembrie 1989, U.S.L.A. nu era cunoscut de marele public. Mareamajoritate a popula#iei #rii nu avea cuno$tin# despre antiterori$tii de la noi. Chiar o

perioad destul de îndelungat de la înfiin#area unit#ii, nici familiile noastre nu $tiauc suntem usla$i. Pare de necrezut. Dar aceasta este realitatea. 'tiau doar c lucr m încadrul Ministerului de Interne. Abia dup ani, colonelul (r) 'tefan Blaga, comandantulde atunci al unit#ii, a luat ini#iativa ca, în cadrul unor întâlniri cu so#iile noastre, s ledezvluie unele aspecte ale activit#ii noastre. 'i $ti#i de ce? Majoritatea timpului fiindîn misiuni (unele erau $i de durata s ptmânilor), lipseam foarte mult de acas.Problemele familiale cdeau în sarcina exclusiv a so#iilor - care $i ele lucrau:cumpr turile, gtitul, cre$terea $i educarea copiilor, rezolvarea unor probleme care aparîntr-o familie. Chiar $i so#ia îmi repro$a de multe ori: „T $ticule, tu mai mult e ti musafiracas$”. 'i atunci apreau discu#ii. Inerente. Pe de alt parte, misiunile unit#ii erauclar stipulate:

1. Asigurarea securit#ii pasagerilor $i aeronavelor în zbor $i la escale de scurt durat (cursele interne $i externe în totalitate);

2. Controlul antiterorist $i antideturnare la aeroporturile Otopeni $i Bneasa.3. Paza $i aprarea unor ambasade, reprezentan#e str ine $i domicilii alemembrilor corpului diplomatic acreditat în România;



Secretele U.S.L.A.

11

4. Culegerea de informa#ii în domeniul strict limitat al activit#ii de prevenire $icombatere a ac#iunilor teroriste;

5. Executarea controlului tehnic de securitate la imobilele $i înc perile destinatecazrii unor anumite personalit#i sau delega#i din str intate, ori în locurile ordonate deconducerea Departamentului Securit#ii Statului;

6. Asigurarea gardrii $i securit#ii familiei preziden#iale, a unor înalte

oficialit#i ori delega#ii str ine care ne viziteaz #ara, în colaborare cu Direc#ia a V-a dinD.S.S.;7. Sprijin pentru pregtirea antiterorist a cadrelor din teritoriu, control $i sprijin

asupra activit#ii de prevenire a ac#iunilor teroriste;8. Interven#ia pentru lichidarea ac#iunilor teroriste, atunci când se produc.Atât! Deci unitatea nu era „... cu competen # e de ac # iune nelimitate în sfera ei de

activitate”. Asta ne-ar mai fi lipsit! Din contra, unitatea avea sfere de competen# bine limitate, iar comanda unit#ii era „încorsetat” în luarea unor decizii.

Dar s exemplific.U.S.L.A. nu avea misiunea de aprare a aeroporturilor. Avea misiunea de a

executa controlul antiterorist $i anti-deturnare la dou aeroporturi: Otopeni $iBneasa. Dou, mari $i late. 'i nu ap$rarea lor. Aceasta era o alt mâncare de pe$te, pecare o „serveau” unit#i $i subunit#i din cadrul Ministerului Apr rii Na#ionale. Cuarmamentul $i tehnica de lupt specifice lor. Cooperarea între aceste unit#i $i usla$i afost perfect, pân în decembrie 1989. Când $i-au btut joc de usla$i. De ce, camarazidin Armat? Atunci, dup ce a#i dezarmat schimbul de serviciu, condus de lt.col TnaseVizitiu, v-a#i extins pe estacad. Care era în competen#a exclusiv a usla$ilor. De acolo,a pornit acel mcel cruia i-au czut victime tineri nevinova#i. M întreb $i v întreb,stima#i cititori: dac usla$ii ar fi dezln#uit acel mcel, când ar fi fost judeca#i? În

procedur de urgen# $i executa#i pe loc! Sunt sigur de aceasta. O zical din btrânispune: „Orice r $u e spre bine”. A fost r u c au fost dezarma#i $i batjocori#i, dar a fost

$i bine. Deoarece, nimeni nu îi poate acuza. Ca martor $i participant direct la ceea ce avea s devin U.S.L.A. în organizarea

Ministerului de Interne - acea unitate de elit -, consider c pot emite preri pertinenteasupra împrejur rilor în care aceasta a aprut ca unitate de sine-stttoare în luptaîmpotriva terorismului interna#ional pe teritoriul României, a misiunilor pe care le aveade îndeplinit, ca $i asupra modalit#ilor prin care $i-a îndeplinit atribu#iunile. Aceasta, cuatât mai mult cu cât U.S.LA., în organizarea $i pregtirea sa, nu a avut exemplul unorunit#i similare române$ti care s fi func#ionat anterior. A pornit, în total, de la zero.Iar persoane nedocumentate i-au atribuit fel $i fel de ac#iuni $i misiuni.

U.S.L.A. avea atribu#ii exclusiv pe profilul amintit. Când Ministerul de Interneîntocmea diferite planuri (anual), aceast unitate î$i avea locul $i rolul su binedeterminat. O parte a acestor planuri a aprut în presa post-decembrist, inclusivOrdinul 002600 de care au f cut atâta caz Silviu Brucan $i generalul (r) NicolaeMilitaru cutând s acrediteze ideea c U.S.L.A. avea datoria s-l apere pe NicolaeCeau$escu.

Dac U.S.L.A. participa la gardarea $i securitatea familiei preziden#iale, a f cut-o pentru c Nicolae Ceau$escu era $eful statului. A$a se procedeaz în fiecare stat dinlume. Aprarea lui Ceau$escu era, pentru usla$i - ca de altfel $i pentru cadrele Direc#ieia V-a -, o datorie izvorât din voin#a poporului care îl alesese pre$edinte al #rii. Usla$iii-au asigurat securitatea numai în msura în care siguran#a sa era amenin#at, fie dinexterior, fie din interior. Usla$ii $i Direc#ia a V-a nu Îl aprau pe Ceau$escu. Ei

aprau $i asigurau securitatea unei institu#ii de stat - cea preziden#ial. Oricine estePre$edintele #rii, el trebuie aprat. Usla$ii erau militari, depuseser un jur mânt. Darsuveranul su era poporul. Ca $i al întregii Armate. Nu Ceau$escu.



Teodor Filip

12

În decembrie 1989, împotriva lui Ceau$escu s-a ridicat Mria Sa Poporul,ar tând r spicat c nu-l mai dore$te ca pre$edinte al #rii, în aceast situa#ie, usla$ii - cade altfel întreaga Armat - au în#eles c împotriva propriului popor nu lup#i, chiar dac ar trebui s aperi o institu#ie de stat, fie ea $i cea preziden#ial. Un Pre$edinte $i unregim contestat de Popor nu le aperi. Poporului i se jur credin# $i nu uneipersonalit#i sau institu#ii. Lucru valabil $i pentru cultura general a marelui politolog

român Silviu Brucan, care sus#ine sus $i tare c, $tie el, „securi$tii” depuneau jur mântulca s-l apere, cu pre#ul vie#ii, pe Ceau$escu. Cum poate acest prezictor din Dmroaias batjocoreasc jur mântul sfânt fa# de )ar $i Popor!

Prin natura misiunilor pe care le îndeplineau, usla$ii deveneau principalele„ # inte” în cazul declan$rii unei ac#iuni teroriste. Unii î$i exercitau misiunea „lavedere”: paza $i aprarea ambasadelor ori domiciliilor diploma#ilor, securitateademnitarilor ori a altor personalit#i, controlul antiterorist $i antideturnare $.a. Eramcon$tien#i c dac s-ar fi produs un act terorist - ocuparea unei ambasade, uciderea unuidiplomat, introducerea de armament ori exploziv la bordul unei aeronave etc.-sentimentul de încredere în fermitatea, loialitatea, dârzenia $i curajul nostru, din parteacorpului diplomatic acreditat în România, s-ar fi pierdut. Iar acest sentiment de

neîncredere se putea extinde la a aprecia c sistemul de protec#ie a obiectivelor $idiploma#ilor în România este labil.

Fr tehnic, devii... îngera$!

Dac în decembrie 1989 na#iunea a fost dezinformat $i min#it, vizavi de usla$i,acest lucru s-a petrecut o bun perioad de timp $i dup. Grav este faptul c acest lucrul-au f cut unii ziari$ti, care, în goan dup senza#ional, r stlmcesc anumite fapte saumsuri. Astfel, în „Evenimentul zilei” din 11 octombrie 1994, sub semntura lui DoruDragomir, a fost publicat articolul „SPP a achizi # ionat echipament antiterorist în

valoare de peste 300.000 de dolari”, pe care îl reproduc în întregime:„Pentru ca pre edintele Ion Iliescu s$ se simt $ în siguran #$ la Cotroceni,

Guvernul României a aprobat achizi # ionarea de echipamente de comunica # ii iantiterorism, în valoare de peste 300.000 de dolari. Este vorba de sisteme decomunica # ii radio i de interceptare a convorbirilor la distan #$ , precum i de armament

si tehnic$ folosit $ împotriva terori tilor. Toate acestea au intrat în dotarea subordona # ilor colonelului Dumitru Iliescu, eful Serviciului de Protec # ie i Paz$.

Echipamentele men # ionate mai sus au fost introduse în # ar $ f $r $ achitareataxelor vamale, conform Hot $rârii Guvernului nr. 144/1994”.

Afirm c întregul articol este tenden#ios $i caut s dezinformeze cititorii. Numai cine nu cunoa$te activitatea antiterorist, greut#ile, riscurile $i implica#iile ei, poate scrie a$a ceva. SPP-ul nu îl apra pe Ion Iliescu. El apr $i asigur securitateaunei institu#ii de stat - Pre$edin#ia. Ion Iliescu a fost ales de majoritatea poporului înaceast func#ie. Fiind Pre$edintele #rii, reprezenta Poporul Român. Trebuia aprat. NuIon Iliescu. Ci Pre$edintele. A$a cum se procedeaz $i cu actualul Pre$edinte - EmilConstantinescu. Oare este atât de greu de priceput acest lucru? 'i cu ce s-l apere SPP-ul? Cu ciomege, cu pra$tii, cu arcuri? Unor astfel de persoane, care scriu asemenealucruri tenden#ioase, precum $i celor care îi cred le doresc un singur lucru: s activeze calucr tor antiterorist o singur lun. Timp în care s se produc $i un act terorist. S vad $i s simt pe viu ce înseamn stresul, s ai permanent morcovul în fund, s-#i moar camarazii lâng tine $i s nu ai cu ce riposta. Dup aceea s vorbeasc $i s scrie...

Stima#i cititori, lupttorii antiterori$ti sunt în misiune permanent. Ei au semnatun „contract cu moartea”, care poate veni oricând $i de oriunde. Cunosc formele $imetodele de ac#iune ale terori$tilor (numai despre acestea a$ putea scrie o carte de sine-



Secretele U.S.L.A.

13

stttoare), care sunt deosebit de perfide. Cunosc c ace$tia au comando-uri desacrificiu, cu membri îndoctrina#i. 'i atunci, pentru a-i anihila, ai nevoie dearmament $i tehnic specific, cea mai perfec#ionat. Care trebuie s fie pus ladispozi#ia lupttorilor antiterori$ti. Cu orice pre#. Voi da un singur exemplu care sper s conving.

Pe timpul când eram comandantul unui schimb al Serviciului care asigura paza

$i aprarea ambasadelor $i a domiciliilor diploma#ilor, comanda U.S.L.A., prin serviciulsu operativ, a primit o informa#ie „fierbinte”: „la autoturismul unui diplomat al Ambasadei Iordaniei a fost plasat $ o bomb$ artizanal $”, în scopul uciderii acestuia. Lafa#a locului, s-au deplasat generalul Iulian Vlad, colonelul 'tefan Blaga (comandantulU.S.L.A.) împreun cu doi ingineri, speciali$ti în dezamorsri, precum $i alte cadre dinconducerea Ministerului de Interne. Pentru a nu pune în pericol via#a unor persoanenevinovate, usla$ii, ajuta#i de organele de mili#ie, au luat msurile specifice unuiasemenea caz: devierea circula#iei auto $i pietonale, evacuarea persoanelor din imobileleapropiate $.a. Cei doi speciali$ti-locotenent-colonel Donner $i cpitanul-inginerVidran - au trecut la examinarea autoturismului. Informa#ia s-a dovedit a fi real.Studiind bomba artizanal, f r s o ating, cei doi speciali$ti au raportat c este un

dispozitiv foarte sofisticat, cu dou msuri de siguran# de dezamorsare, executat $iamplasat de un profesionist. 'i-au asumat riscul de a o dezamorsa. Au primit ordinulde a lucra cu cea mai mare aten#ie. Dar, domnule Doru Dragomir $i stima#i cititori, nuau avut suportul tehnic necesar. Nu se gsea în #ar. 'i atunci, cei doi speciali$ti au„improvizat”. A fost ultima misiune a celor doi ingineri-usla$i. Bomba a explodat,iar corpurile lor au fost spulberate. C pitanul-inginer lsa în urm lui un copil minoratunci, care nu mai avea cui s-i spun TAT*. Locotenent-colonel inginer Donner maiavea $ase luni pân la pensie. Cu iu#eala fulgerului, vestea tragediei s-a r spândit înîntreaga Capital. Cuvintele sunt neputincioase în a descrie atmosfera creat. To#iusla$ii care nu erau în serviciu au venit la unitate. Am asistat la scene emo#ionante, în

plin strad. Puteau fi vzu#i usla$ii, din serviciul de paz $i aprare a ambasadelor, în

pozi#ie de drep#i, cu ochii înlcrima#i $i salutând. Ddeau onorul la cei doi camaraziczu#i la datorie. Locatarii imobilelor din vecintatea obiectivelor veneau la ei $i îiîmbrbtau. Trectorii se opreau $i îi priveau cu respect. Aproape toate autoturismele,când treceau prin fa#a obiectivelor aprate de usla$i, aprindeau farurile $i claxonau.Membrii corpului diplomatic, în unanimitate - indiferent ce stat reprezentau -, erauaten#i fa# de usla$i. Plini de respect. Mai ales cei ai Ambasadei Iordaniei. Doi usla$i s-au sacrificat pentru a salva via#a unui diplomat. La înmormântarea celor doi au

participat mii de bucure$teni. A fost o solidaritate de nedescris.'i vine un ziarist (!!!) care scrie c SPP-ul se doteaz „cu armament si tehnic$

folosit $ împotriva terori tilor”, pentru ca „pre edintele Ion Iliescu s$ se simt $ în siguran #$ la Cotroceni”. Vede#i, stima#i cititori, cum o fapt este denaturat $i folosit în scop de culpabilizare, de intoxicare?

Bomba de pe Otopeni

Îmi amintesc de un alt caz. Nu îl prezint pentru c am fost angrenat personal înrezolvarea lui, ci deoarece $i el este semnificativ fa# de articolul lui Doru Dragomir.

Era spre sfâr$itul verii anului 1983, când r spundeam de controlul antiterorist$i antideturnare pe Aeroportul Otopeni. Intrasem în tur la ora 20°°. În jurul orei 2215 -2230, prin sta#ie, sunt solicitat s m prezint urgent în sala de control-vam, unde se

efectueaz controlul bagajelor cltorilor intra#i în #ar .Intrând în sal, am realizat, pe loc, urmtoarele: la dou mese se continua controlul bagajelor dar lucr torii-vame$i aruncau priviri furi$e spre celelalte trei mese, unde



Teodor Filip

14

activitatea se întrerupsese. La masa din mijlocul celor trei era prezent $eful punctului,doi vame$i $i loc#iitorul meu, lt.maj.E. Acesta, fost lupttor, triplu campionbalcanic, era numai de câteva luni în acest serviciu. Nimic nu tr da tensiunea celor

patru dar mi-am dat seama c ceva este în neregul. M apropii calm $i observ pe masarespectiv un colet izolat, ambalat în carton, de mrimea unui televizor portabil. Lt.maj.E. m ia de o parte $i-mi $opte$te: „'efu’, s-ar p$rea c$ este o bomb$-capcan$”. Observ

c privirile tuturor erau îndreptate spre noi. Îl bat pe umr $i-i spun: „Zâmbe tecamarade, zâmbe te chiar dac$ # i-a intrat morcovu în fund” $i fac semn unui vame$ s vin la mine, timp în care gândeam: „Peste pu # in timp, aterizeaz$ urm$toarea curs$ ,

pasagerii din sal $ nu sunt «termina # i», pân$ anun # unitatea i-mi trimite speciali tiidureaz$ aproape o or $ , timp în care ar trebui evacuat $ sala i întrerupt $ oriceactivitate”. Pe loc, anun# în sta#ie: „Vârtejul la P3” $i îi spun vame$ului, care era dejalâng mine: „Dup$ ce plec cu bazaconia asta, v$ continua # i activitatea”. „Dar...” d s m întrerup, „Nici un dar, este un ordin”. A luat pozi#ie de drep#i, m-a privit drept înochi $i m-a salutat militre$te, dup care s-a îndeprtat. Loc#iitorul meu a zâmbit $i mi-aspus: „Ce dracu', efu', nu am v$ zut înc$ un vame s$ ne salute astfel'!”. „Vei pricepemai târziu, b$trâne. R$mâi în sal $” $i mi-am aruncat privirea în sala de a$teptare a

pasagerilor, de care eram despr #i#i printr-un perete din sticl. Bie#ii $i fetele dejaac#ionau. Ce se întâmplase?

Înainte de a începe controlul, vame$ul a auzit în interiorul coletului respectiv un#cnit. Ca al unui ceas de$tepttor. Suspiciunea a aprut când nimeni dintre pasageri nua revendicat coletul. Iar noi aveam stabilite semnale $i parole pentru toate situa#iileimaginabile ce s-ar fi putut produce. La parola „Vârtejul la P3” (eram în legtur cuîntregul dispozitiv), concomitent s-au produs urmtoarele ac#iuni: autoturismul deinterven#ie a tras la P3 (una din u$ile prin care pasagerii ie$eau din sala de a$teptare, $icea mai apropiat de locul în care m aflam); colegii din rezerv au venit în sala dea$teptare $i, cu r bdare, calmitate $i zâmbete pe fe#e, au îndeprtat to#i pasagerii sprescrile care duceau la restaurantul aeroportului; doi subofi#eri de pe estacad nu au mai

permis accesul nimnui, iar subofi#erul de la dispecerat, pentru orice siguran#, a anun#at punctele de control s ridice baricadele. Totul a durat circa patru minute. Am luatcoletul în bra#e, cu pa$i repezi am str btut cele dou sli $i l-am depus în port-bagajulautoturismului de interven#ie. Subofi#erul-$ofer, a aruncat peste el ptura anti-schije, amurcat în ma$in $i am demarat în tromb spre o cazemat, special amenajat, aflat lacirca 2 kilometri, unde am depus coletul sub paz. Când m-am înapoiat, loc#iitorul meu$tia deja de ce vame$ul respectiv m-a salutat în pozi#ie de drep#i.

Prin aceasta, am vrut s scot în eviden# c nu aveam tehnica specific dezamorsrilor pe aeroport. Ulterior, mul#i m-au întrebat de ce am luat coletul în

bra#e $i l-am transportat la cazemat. „Deoarece în fa # a vame ului nu a ap$rut din senin. Pentru c$ a fost transportat cu electrocarul, deoarece a urcat pe bandatransportoare. Deci, a fost supus zdruncin$turilor i nu putea exploda din aceast $ cauz$. ' i în ultima instan #$ , hot $rârea a fost a mea. Pentru care am primit felicit $rilecomandan # ilor”.

Unii cârcota$i vor pune, poate, la îndoial cele descrise mai sus, ori cele careurmeaz. Sau, al#ii se vor mira c, dup atâ#ia ani, îmi amintesc cu precizie unele fapte,întâmplri. Dar sunt unele dintre cele pe care nu le voi uita toat via#a. Doar dac m voi scleroza. Ceea ce înc nu este cazul.

'i mai doresc s scot în eviden# un lucru. Un stat care-$i respect ace$tilupttori trebuie s fac tot posibilul s le asigure suportul tehnic necesar. Cu oricepre#. 'i atunci, întreb: de ce unii interpreteaz eronat eforturile Guvernului Român

pentru dotarea acestor lupttori? Mai vor înc mor #i din rândurile lor? Doresc producerea unei tragedii în cazul producerii unui act terorist pe teritoriul nostru



Secretele U.S.L.A.

15

na#ional? 2 Deoarece, nu mai este nici un secret c România a devenit placa turnant a terorismului interna#ional. Am f cut o parantez cam lung, stima#i cititori, dar amconsiderat-o necesar .

Allah, Allah, vin usla$ii !

Referitor la paza $i ap$rarea unor ambasade, reprezentan#e str ine $i domiciliiale corpului diplomatic acreditat în România, aici U.S.L.A. nu avea sfer nelimitat,dup cum afirm dl. Oblojan. Era ceva imposibil. Avea în competen# uneleambasade $i reprezentan#e strine din zona arab (cea mai „fierbinte”), din Asia $iAmbasada Statelor Unite. Celelalte erau asigurate de Unitatea special „F”, cuspecificul ei, despre care noi $tiam ceva. Dar foarte vag. Când, în iunie 1979,Ambasada Egiptului a fost ocupat de studen#ii irakieni, era s o încurcm. R u detot. Aceast ambasad era asigurat, atunci, de un singur subofi#er de la „F”. Aveam $inoi informa#ii c studen#ii irakieni inten#ioneaz ocuparea ei în for #. Am fost solicita#is acordm sprijin subofi#erului respectiv. Diminea#a, la ora 05.45 (r spundeam atunci

de acest serviciu), în cadrul misiunii pe care am dat-o schimbului care intra, la ora06.00, în dispozitiv, am men#ionat clar, anume, cpitanului A.V. - loc#iitorul $efuluide schimb: „Cu una din ma inile de patrulare, execu # i punct fix de observare a

Ambasadei Egiptului, pe strada Polon$. La vedere, în cazul apari # iei unor grupuri de studen # i str $ini, treci cu ma ina pe trotuarul ambasadei, la intrarea principal $ , i încooperare cu subofi # erul de la „F” nu permi # i intrarea în ambasad $. Leg $tura

permanent $ cu dispeceratul, întreb$rii”. „Nu. Am în # eles”. mi s-a r spuns. „Ai grij$ ,b$trâne. Banal”. Nu prea erau termeni militari, dar rela#iile $i limbajul nostru erau mailibertine, îns în serviciu mâncm pietre...

În jurul orei 09.00, am fost chemat, de ctre colonelul Mircea Popescu, laAeroportul Otopeni, pentru a participa la o $edin#.

Aproape de ora prânzului, sunt în$tiin#at prin sta#ie: „Ambasada Egiptuluiocupat $ în for #$”. Mrturisesc, mi s-au înmuiat picioarele. Aveam de str btut odistan# bunicic, de peste 12 kilometri. Tot timpul drumului, în ma$in, m fr mântam.Eram $ef de serviciu $i direct r spunztor de activitatea subordona#ilor. Cu noi mai era$i maiorul I.B., $eful de Stat Major. 'tiu c la un moment dat, am r bufnit: „Fir-ar adracu' de edin #$ , tovar $e colonel! Noi st $m la gargar $ i obiectivele sunt ocupate!”.Ce se întâmplase?

Ambasada Egiptului era amplasat pe col#ul intersec#iei B-dului Dacia cu str.Polon. Nici o ma$in nu avea voie s sta#ioneze în perimetrul cuprins de cldireaambasadei. La un moment dat, unul dintre autobuzele care circula pe b-dul Daciafrâneaz brusc în fa#a ambasadei ($oferul a fost for #at s opreasc). Din el, se revars zeci de studen#i irakieni, care, în câteva secunde, escaladeaz gardul dinspre bulevard $i

ptrund în for # în interior. Li se altur , veni#i pe jos dinspre hotelul „Doroban#i”, $i al#istuden#i. Totul sincronizat. Au f cut prpd. Dar când am ajuns noi, ambasada eradeja eliberat. Au avut grij bie#ii de la Serviciul Special de Interven#ie. Ace$tia,doar dou echipaje. Studen#ii în jur de o sut. Îns, ai no$tri deosebit de eficien#i. Auînceput de la parter $i au terminat la etajul l (atâtea nivele avea cldirea). Au „cur#at”totul în calea lor. Nimeni nu a fost ucis. Doar câ#iva studen#i irakieni r ni#i, i-a pusAlah al lor s stea în calea usla$ilor...

Câ#iva vecini - ne cuno$team foarte bine - mi-au povestit, ulterior, c nu levenea s cread c a$a ceva este posibil. 'i, îmi povesteau râzând cum sreau studen#ii

2



Teodor Filip

16

pe geamuri. U$ile, mobilierul din birouri, ferestrele - praf $i pulbere. Dar pân la lsareaîntunericului, echipajele de tâmplari $i zugravi au pus totul la punct.

De la acea interven#ie, o scen tragi-comic. Unul dintre echipajele deinterven#ie era condus de lt.maj.Ene. Fizionomie pur arab, într-un grup de tineri arabi,nu ai fi zis c era european. La un moment dat, ptrunzând într-o înc pere de la etaj,

poc! Un glonte îi $uier pe la ureche. Noroc cu Ene-arabu': avea reflexe de felin,

dobândite în urma a sute de ore de antrenament. Cine tr sese în el? Nimeni altul, decâtun poli#ist din cadrul ambasadei, care îl confundase cu un student irakian. Dar $i Ene s-aorientat, într-o frac#iune de secund. Nu a tras. Putea s-l fac sit pe poli#ist. Aveamotiv. Nu ar fi putut s-l condamne nimeni. Dar $i-a dat seama pe cine avea în fa#.U.S.L.A. nu avea nevoie de oameni, de cadre avide în a trage, care s nu se poat orienta în frac#iuni de secund. A fost singurul foc de arm tras.

În urma acestei interven#ii, prin Ministerul de interne, corpul diplomatic alAmbasadei R.A.Egipt a adus mul#umiri unit#ii. Dar... pentru c a fost $i un dar careera s ne coste. Libertatea sau cariera. 'efii no$tri din Ministerul de Interne au începutcercetrile. Toat dup-amiaza zilei respective $i o parte a nop#ii. Bietul c pitan A. a datcu subsemnatul cât pentru dou genera#ii. S-a verificat $i r sverificat modul în care am

executat pregtirea schimbului la intrarea în serviciu. Toat activitatea mea pân laocuparea ambasadei. Comandan#ii no$tri au fost lua#i în focuri. De ctre cei dinminister. Care, dup consumarea faptei, erau mari speciali$ti în antiterorism. Speciali$tiilui pe$te! „De ce nu a stat ma ina pe trotuarul ambasadei?” (în concep#ia lor puteacuprinde tot perimetrul). „De ce nu a # i prev$ zut o asemenea situa # ie?” (o prevzusem,dar ordinul era clar: se face doar observarea din punct fix). „De ce nu a # i intervenit de laînceput în interiorul ambasadei?” (adic echipajul condus de c pitanul A). „De cec$ pitanul Filip era la Otopeni?” „De ce... De ce...?”. Ce mai o sfeclisem! 'edin#elesexuale (adic luatul la întrebri) se #ineau lan#. Erau mai catolici decât Papa. Nu puteau

pricepe câteva lucruri elementare: nu aveam în paz $i aprare direct acel obiectiv; dela gard, în interior, incinta ambasadei este teritoriul respectiv, unde nu ai voie s intri,

chiar dac e$ti invitat (interveneau doar cei anume numi#i); de unde era ma$ina cu cpt.A., în punct fix de observare, nu putea interveni în secunda în care oprise bruscautobuzul. 'i mai câte?! Noroc cu ai no$tri comandan#i. Au luat-o $i ei pe coaj, dar ne-au sus#inut, ne-au aprat. Cu a$a comandan#i, stima#i cititori, mergi $i în iad! Peastfel de comandan#i îi aperi. Cu pre#ul vie#ii tale. S nu crede#i c spun cuvinte mari.

Nu îi conte$ti $i nu le pui la îndoial calit#ile $i capacitatea profesional. A$a cum s-aîntâmplat cu zeci de cadre, cu func#ii $i grade mari, dup evenimentele din decembrie1989. În urma acestui incident, la cererea R.A.Egipt $i cu aprobarea Ministeruluide Interne, U.S.L.A. a luat în primire $i paza $i aprarea acestei ambasade. Cumscrie la carte. A r mas $i subofi#erul de la „F”. Cu treburile lui, noi cu ale noastre.Diploma#ii egipteni erau foarte mul#umi#i. Au mai fost încercri, vizavi de aceast ambasad dar numai prezen#a dispozitivului de paz $i aprare tia pofta oricui.

De la acea interven#ie a bie#ilor de la Serviciul Special de Interven#ie s-a dus buhul, printre studen#ii str ini, despre noi. Când treceau pe lâng obiectivele pe care leaveam în paz, îi priveau pe cei din dispozitive cu mai mult aten#ie, parc cu respectdar $i team în acela$i timp. Au încercat s studieze dispozitivele dar erau repera#iurgent $i lua#i la întrebri. Sistemul de paz $i aprare de la fiecare obiectiv era schimbatîn permanen#. Era o lupt de studiu, de tatonare. Iar noi eram pregti#i s intervenim $iîn alte moduri.

Referitor la aceast problem, mai doresc s scot în eviden# un aspect. De carenoi, usla$ii, am fost $i suntem mândri. U.S.L.A. $i-a adus contribu#ia, deloc de

neglijat, la cre$terea prestigiului #rii noastre în exterior. Prin profesionalismuldovedit în activitatea de combatere a terorismului pe teritoriul na#ional, usla$ii $i-au câ$tigat admira#ia $i pre#uirea speciali$tilor din strintate, a membrilor



Secretele U.S.L.A.

17

corpului diplomatic acreditat în #ar. 'i, nu în ultimul rând, teama comandourilorteroriste. Acest prestigiu s-a consolidat de-a lungul anilor. U.S.L.A. a f cut schimb deexperien# cu speciali$ti antiterori$ti din mai multe state. 'i era unanim apreciat $irecunoscut. Voi mai prezenta, pe scurt, un caz rezolvat în timp record.

Am specificat c U.S.L.A. avea în paz $i aprare ambasade $i domiciliilediploma#ilor din cele mai fierbin#i zone ale lumii. Printre ele se numra $i Ambasada

Iordaniei. Erau perioade în care membrii corpului diplomatic iordanian erau viza#i înmod direct. Iar când aceste amenin#ri nu erau luate în serios sau erau tratate cusuperficialitate, se producea inevitabilul. Un asemenea caz s-a întâmplat în vara anului1982. Un diplomat al Ambasadei Iordaniei a ie$it la plimbare. Cum membrii corpuluidiplomatic nu ceruser înso#ire $i gardare, respectivul diplomat se plimba cu fiul su, învârst de circa 6 ani. Ajuns în dreptul hotelului „Bucure$ti”, în fa#a copilului su,diplomatul este împu$cat mortal de ctre un terorist din zona arab.

Actul terorist s-a petrecut în jurul prânzului. De la atentat $i pân lacapturarea teroristului au trecut exact douzeci de minute. Douzeci de minute încare organele Ministerului de Interne $i usla$ii au dovedit un înalt profesionalism $ispirit de sacrificiu. Speciali$tii în domeniu au apreciat, la momentul respectiv, c a

captura un terorist înarmat, într-un centru urban aglomerat, într-un timp atât descurt $i f r s produc alte incidente, nu este la îndemâna oricui. Dar a fost laîndemâna organelor de securitate române. A acelor cadre care au fost batjocorite,umilite, vânate, btute $i chiar ucise în evenimentele din decembrie 1989.

Sau, în toamna anului 1983. Un avion de pe o rut intern din fosta UniuneSovietic a fost deturnat de patru terori$ti. Au obligat echipajul aeronavei s aterizeze peaeroportul din Burgas (Bulgaria). Pân la urm, lupttorii antiterori$ti bulgari, ac#ionândcu profesionalism, i-au capturat pe cei patru terori$ti $i au eliberat ostaticii. Relevanteste faptul c, pe timpul cercetrilor, terori$tii au declarat c, ini#ial, inten#ionaser s aterizeze pe aeroportul Otopeni, s cear alimentarea aeronavei $i s decoleze în alt direc#ie. Dar, cunoscând prestigiul de care se bucurau antiterori$tii români, au

renun#at în ultimul moment. De fapt, când s-a aflat itinerarul probabil al aeronaveicapturate, conducerea U.S.L.A. luase msurile cuvenite. Pe Aeroportul Otopeni erau„a$tepta#i” de lupttorii din Serviciul Special de Interven#ie.

Mai vreau s subliniez câteva probleme. U.S.L.A. nu a avut în paz $i aprarenici un obiectiv strategic de pe teritoriul na#ional. Iar cuvântul „etc.” introdus lasfâr $itul citatului din cartea „Fantomele lui Pacepa” spune multe. Prea multe, pemarginea cruia se pot face nenumrate specula#ii. Prin aceasta, se poate pune în seamausla$ilor tot ce vrei $i nu vrei, ca: executarea de descinderi, perchezi#ii $i arestri,maltratri ale unor persoane. Dar câte specula#ii nu se pot face?

Pentru Dumnezeu, stima#i jurnali$ti $i scriitori, v rog din suflet, când maiscrie#i despre usla$i (actualmente Brigada Anti-terorist), documenta#i-v bine! Numai arunca#i vorbe în vânt. „Deoarece, cuvântul nerostit î # i este prieten dar vorba

spus$ este du man”. Destul au dezinformat aceast na#iune o $leaht de nemernici. Dincauza acestei dezinformri, au fost uci$i usla$ii în fa#a sediului MinisteruluiAprrii Na#ionale. Din aceast cauz, cadavrele lor au fost batjocorite, mutilate. Deni$te oameni care $i-au spus „revolu # ionari”. Din aceast cauz era s fie mcelritîntregul efectiv al Serviciului Special de Interven#ie, condus de maiorul Ene. Atuncicând au fost chema#i s apere Televiziunea. De fapt, au fost atra$i tot într-o capcan (vezi capitolul „R$ zboiul psihologic împotriva U.S.LA”). Am f cut o digresiune camlung, stima#i cititori. Dar am considerat-o absolut necesar .



Teodor Filip

18

Tovar$i, nu ne clca#i pe bombeuri !

Revenind, spuneam c în aceast unitate totul era nou pentru mine. În primulrând cadrele $i atmosfera care domnea în rândul lor. Unitatea era încadrat numai cu

cadre: subofi#eri, mai$tri militari $i ofi#eri. Nici un militar în termen nu a fost încadrat în aceast unitate. Niciodat. Fac aceast precizare deoarece, dup evenimentele din decembrie 1989, mul#i jurnali$ti $i chiar agen#ii de pres au afirmataceast enormitate.

Pân în 1976, am avut mul#i comandan#i. Deja îmi formasem o prere despre ei.Aceasta, pân am ajuns la U.S.L.A., unde optica s-a schimbat complet. Pe parcurs, $imai ales acum, afirm cu certitudine: parc to#i au fost ale$i. Având în vedere specificuldeosebit al acestei unit#i, unicat - f r exagerare -, acest lucru era ceva firesc. De$iseveri $i exigen#i, erau corec#i $i drep#i. Nu se afirmau plini de importan#, de pe pozi#iafunc#iei pe care o aveau, ci simplu, camarade$te. Marea majoritate a timpului o

petreceau în unitate sau în dispozitivele respective. Erau mereu alturi de noi, cei afla#i

în misiune.Pentru c întreaga activitate a unit#ii era o misiune permanent. Munceau

foarte mult, to#i erau profesioni$ti, inteligen#i $i, lucrul cel mai important, $tiau s lucreze cu subordona#ii. Ne cuno$teau toate greut#ile iar încrederea noastr în eiera total. 'tiam c într-o situa#ie dat ne puteam adresa lor cu toat încrederea. Nu voiuita omenia $i în#elegerea de care a dat dovad $eful de Stat Major, colonelul P. Firan,când, pe timpul Universiadei studen#e$ti (1980), am avut o problem familial deosebit. Chiar a doua zi a Universiadei. Diminea#a, comanda unit#ii era în totalitateîn dispozitiv. Permanen#a la comand o asigura $eful de Stat Major, în jurul orei 06.00,m-am prezentat cu toat încrederea la dânsul $i i-am raportat situa#ia disperat în careeram. M-a ascultat calm, m-a îmbrbtat, a vorbit omene$te cu mine, mi-a pus la dis-

pozi#ie un autoturism $i... m-a învoit pentru restul zilei (r spundeam atunci de bazinulolimpic de înot $i de sala în care se desf $urau întrecerile de scrim, având în subordinecâteva zeci de cadre), în aceast situa#ie, când fiecare cadru avea o r spundere rigurosstabilit, s învoie$ti pe cineva o zi întreag era ceva. V mul#umesc $i pe aceast cale,colonele (r) Firan!...

Ace$tia erau comandan#ii no$tri. Dar $i când ne cereau ceva, adic ne ordonau,mâncm pietre cum se spune. Iar noi ofi#erii, care eram la nivele de comand inferioar acestora, eram pregti#i de a$a natur încât s respectm o regul nescris: „Dac$ aiceva de f $cut, atunci rezolv$ totul. Dac$ ai primit un ordin, gânde te prima dat $ i nute avânta orbe te. Iar dac$ apare vreo problem$ pe care un subordonat de-al t $u nu o

poate rezolva, atunci s$ vin$ la tine cu toat $ încrederea, s$ nu se chinuie inutil. Iardecizia î # i apar # ine. Doar e ti comandant”. Acest citat - dac îl pot numi astfel - careapar #ine colonelului (r) 'tefan Blaga (nea Fane, cum îi spuneam noi în intimitate) ar

putea sta scris, cu majuscule, în biroul oricrui comandant, la vedere. Indiferent la cenivel al ierarhiei militare se afl. Sunt sigur c unii vor spune c scriu abera#ii. Cread ce vor, dar dac au posibilitatea s stea de vorb cu fo$tii lucr tori din acesta unitate î$ivor da seama c nu exagerez cu nimic.

Aceast atitudine a comandan#ilor, la orice nivel, a generat $i credo-ulfundamental al usla$ilor: „îndeplineste- i misiunea indiferent de pre ul pl !tit pentruasta. Nu e$ti niciodat ! singur”.

Îmi cer din nou scuze, stima#i cititori! 'tiu c v plictisesc. Dar pentru a în#elege

corect cine au fost usla$ii, care a fost via#a lor, care era activitatea lor profesional $isocial, familial, consider c trebuie ptruns pân în intimitatea acestora. Atât cât se poate. Deoarece cuvintele sunt seci. Oricât ar încerca cineva s prezinte, obiectiv, o



Secretele U.S.L.A.

19

stare de fapt, f r s vrea, devine subiectiv. De$i îmi este greu, voi încerca s m ferescde acest lucru. 'tiu c fo$tii mei comandan#i, colegii $i miile de subordona#i cu care amlucrat în Trupele de Securitate, pân a fi selec#ionat $i încadrat în aceast unitate, se vorsim#i, poate, leza#i. Dar nu pot s nu fac din nou remarca: usla$ii, de la func#ia cea maimic din organigrama unit#ii, pân la comandantul lor, colonelul 'TEFANBLAGA, au fost oameni deosebi#i. Niciodat, în nici o împrejurare, nu s-au lsat

clca#i pe picioare. 'i noi am fost îndruma#i $i controla#i de partidul unic, dar pân la un punct. Când era vorba de activitatea strict profesional - prevenirea $i combaterea terorismului pe teritoriul na#ional -, to#i se ddeau la o parte. R spundereaera prea mare. Dar noi ne-o asumam. 'i câte sfaturi „în#elepte”, câte „îndrum$ri

pre # ioase” nu primeam din partea organelor superioare de partid?! Iar când seproducea un act terorist, comanda unit#ii era încordat, nu avea putere de decizieproprie. Din aceast cauz, au murit usla$i în timpul misiunilor, din acesta cauz s-a comis acel mcel, pentru care acum este condamnat fostul comandant alusla$ilor, în acel proces „AUTOBUZUL”. Iar ghiuleaua de „terorist” care ni s-aatârnat de gât, în decembrie 1989, a fost grea. Foarte grea. Dar nu ne-a îngenuncheat.

Spre deosebire de unit#ile antiteroriste din alte #ri, comanda unit#ii

noastre nu prea avea putere de decizie proprie. Voi da un singur exemplu (toatecazurile, toate exemplele din acest ciclu sunt realitate sut la sut, oricând verificabile),în fosta R.F.G., la producerea unui act terorist ac#iona o subunitate de luptrori dincelebra unitate „G.S.C.-9”, care era în alarm. Ajuns la locul comiterii actului terorist,comandantul acestei subunit#i executa recunoa$terea, studia situa#ia $i dac împrejur rile îi permiteau, ac#iona. Între timp, era alarmat comandantul, al#i factori, seîntrunea Comandamentul de criz, dar de multe ori, când ajungeau la locul respectiv,actul terorist era lichidat.

Dac împrejur rile permiteau, reac#ia lupttorilor trebuia s fie extrem de rapid $i dur . A$a se întâmpl $i în prezent. A$a se întâmpl în Anglia, în S.U.A., ca s nu maivorbesc de Italia. Pe când la noi (m refer pân în decembrie 1989)?!

În toamna anului 1981, a fost ocupat Ambasada Burundi. Deoarece statulrespectiv nu le dduse studen#ilor bursele timp de trei luni, ace$tia au ocupat ambasadalor, l-au luat ostatic pe ambasador, l-au introdus într-o înc pere de la etajul 1, unde,legat într-un fotoliu, doi studen#i îl #ineau sub amenin#area cu#itelor. Ambasada eraocupat de circa 70 de studen#i burundezi. Primul care a ajuns la fa#a locului a fostcomandantul unit#ii cu dou echipaje de la Serviciul Special de Interven#ie (unitatea nuavea în paz $i ap$rare acest obiectiv, nici mcar în supraveghere). La vederealupttorilor, care de-al dracu' au primit ordinul de a sta la vedere cu echipamentul delupt asupra lor, studen#ii au amenin#at c îl vor ucide pe ambasador. Dac se apropiecineva. Mai multe personalit#i din conducerea Ministerului de interne, din alte Direc#ii$i de la organul superior de partid au sosit la fa#a locului. De$i colonelul Blaga s-a opus,ace$tia au sugerat s fie aduse întriri. Iar cum o sugestie din partea organului superiorera un ordin, comandantul s-a executat. La lsarea întunericului, a sosit $i cursul dereciclare al subofi#erilor, de care rspundeam atunci. Între timp, NicolaeCeau$escu a ordonat ca unitatea s nu intervin, în parantez fie spus, era ciorba lor.A burundezilor. Ce mai, seara erau mai mul#i usla$i decât studen#ii din interior. Btaiede joc. Bie#ii fr mântau de ner bdare. Personal, nu fusesem acas de peste 36 de ore(cu o noapte înainte asigurasem permanen# la cursul de reciclare). 'eful ServiciuluiSpecial de Interven#ie l-a implorat pe comandant s-i permit s intervin. A datasigur ri celor prezen#i c nu va fi nici o victim - eventual „câteva capete sparte, mâini i picioare rupte”. Le-a prezentat $i modul de anihilare a celor doi care-l #ineau sub

amenin#area cu#itelor pe ambasador. Dar... Comandantul era, pur $i simplu, asaltatcu sfaturi, indica#ii, f r a primi îns aprobarea de a interveni. Noi asistamneputincio$i la neputin#a dânsului. Unii dintre noi s-au exprimat nu tocmai elegant fa#



Teodor Filip

20

de cei prezen#i, lucru remarcat de ace$tia, f r îns a reac#iona. „C $ po ii de la U.S.L.A. -cum ne spuneau to#i-, sunt disciplina # i, sunt buni tovar $i, dar e mai bine s$ nu fii în

preajma lor”. Iar al#ii ne numeau: „Cei care nu prea sunt normali” - având în vederefaptul c eram în stare s facem imposibilul pentru a executa ordinelecomandan#ilor no$tri, în fine, era $i ordinul Comandantului suprem de a nu ac#iona. Adoua zi, în urma unor negocieri, studen#ii au cedat. Totul a fost un mare $i urât rahat,

care ne-a lsat un gust amar.

Terori$ti, ocoli#i România !

Deci, era în mai 1976, data de 5, când m-am prezentat la ComandamentulTrupelor de Securitate, la colonelul Panciuc, $eful de Stat Major - pe care l-am respectat$i îi respect în mod deosebit. Dup o scurt convorbire, în care s-a interesat de situa#iamea familial $i de unele probleme de la Batalionul din Oradea, mi-a ordonat s m

prezint la U.M.0640, Batalionul de securitate comandat de colonelul FilimonGheorghe. Acest batalion avea un specific $i o organigram aparte: pe lâng

subunit#ile încadrate de militari în termen, avea $i un numr relativ mare de cadre(subofi#eri $i ofi#eri) al cror comandant era colonelul Popescu Mircea. În totalitateasa, unitatea avea trei misiuni principale: paza $i aprarea unor ambasade,reprezentan#e str ine $i domicilii ale corpului diplomatic acreditat în România; controlulantiterorist $i antideturnare la aeroporturile Otopeni $i Bneasa $i asigurarea securit#ii

pasagerilor $i aeronavelor în zbor $i la escale de scurt durat. Cadrele acestui ultimserviciu, precum $i to#i ofi#erii din Statul Major, aveau pa$apoarte (universal valabile,

prin reciprocitate). Aceasta, deoarece pe lâng cursele obi$nuite de pasageri, oricând puteau fi organizate ori comandate curse charter ori de transport mrfuri. Care, la rândullor, trebuiau s fie asigurate pe timpul zborului $i la escale. Indiferent de aeroportul dedestina#ie. Este necesar s precizez c cele trei misiuni erau asigurate numai de ctre

cadre, militarii în termen fiind aceia care îi sprijineau (voi reveni asupra acestui aspect).Aceasta era unitatea de baz, de atunci, încadrat cu militari în termen (destina#i

pentru sprijinirea îndeplinirii misiunilor) $i cadrele celor trei servicii, care r spundeauefectiv de prevenirea terorismului. Numai în Bucure$ti. Nucleul de comand, pe liniaantiterorist, precum $i celelalte servicii erau situate în dou cldiri din Capital, condusde colonelul 'tefan Blaga. „R.B.”-ul cum era denumit. Nu prea era normal. Ba chiardeloc.

Dar aceasta era concep#ia $efilor din Ministerul de Interne $i a tovar $ilor dinC.C. Atunci. Abia dup circa doi ani de la sosirea mea la nenumratele insisten#e alenucleului de comand al „R.B.-ului”, s-a dat aprobarea ca întreaga activitateantiterorist din România s fie sub o comand unic. A$a a luat fiin# U.S.L.A., cumisiunile ei specifice, foarte bine stipulate $i limitate, în teritoriu, U.S.L.A. aveacompartimente specifice, denumite „Arta”.

Sunt nevoit din nou s fac o parantez. Dup evenimentele din decembrie 1989,într-o serie de ziare $i reviste, în cadrul unor emisiuni televizate, în unele cr #i chiar, auaprut o serie de abera#ii vizavi de aceste compartimente. Parc nu era de ajuns etichetade „terorist” care a fost atârnat pe frontispiciul unit#ii. Persoane nedocumentate,oameni r u inten#iona#i au afirmat c aceste compartimente erau încadrate cu usla$i, c nu numai în Bucure$ti, ci $i în #ar au fost trupe U.S.L.A. 'i câte $i mai câte! Iar cel mai

pornit împotriva usla$ilor a fost generalul (r) Nicolae Militaru. Iar împotriva Trupelor deSecuritate, marele politolog Silviu Brucan.

Subliniez înc o dat: ÎN ROMÂNIA NU AU EXISTAT TRUPE DE USLA'I.În România, a existat o singur unitate antiterorist: U.S.L.A Una singur, darbun. În fiecare jude#, în cadrul Inspectoratului Jude#ean de Securitate era un



Secretele U.S.L.A.

21

compartiment „Arta”, încadrat cu 3-5 ofi#eri (în raport de mrimea jude#ului $iimportan#a obiectivelor de pe raza sa). Ace$ti ofi#eri nu erau usla$i. Fceau parte dinorganigrama inspectoratului respectiv. Dar erau speciali$ti în activitatea de prevenire aterorismului. Din punct de vedere profesional, U.S.L.A. rspundea de pregtirealor, de activitatea acestora. La fel $i cadrele care executau controlul antiterorist $iantideturnare pe aeroporturile din #ar. 'i acestea erau cadre ale inspectoratului

respectiv, dar îndeplineau o misiune specific. De pregtirea, îndrumarea, sprijinul $icontrolul activit#ii lor r spundea tot U.S.L.A. Iar persoane nedocumentate $i r uinten#ionate au speculat acest lucru.

Nu este lipsit de importan# s precizez c U.S.L.A. a pornit de la zero. Încontextul situa#iei interna#ionale, când fenomenul terorismului luase amploare, $i în #aranoastr s-au produs dou evenimente care, prin urmrile lor, au gr bit procesul de crearea U.S.L.A.

Prin anii 1969-1970, Direc#ia de Contraspionaj, condus atunci de generalulNeagu Cosma, a prevenit comiterea unui act terorist pe teritoriul patriei noastre.Era perioada în care palestinienii, pe de o parte, israelienii pe de alt parte, declaraser un r zboi total $i f r grani#e unii împotriva celorlal#i, în care ac#iunile teroriste

predominau. Prin actele lor comise f r discernmânt, c$rora le-au czut victime persoane nevinovate (copii, femei, btrâni), au îndoliat întreaga Europ. Fanatismulacestor terori$ti, fie de o parte, fie de cealalt, dep$e$te $i în prezent simpla credin# înrezolvarea „problemei” ori „cauzei” creia i s-au dedicat, credin#a în Allah, în Iisus, înMahomed sau în Moise.

Prin mijloacele specifice acestei munci, ajutate de informatorii din rândulpalestinienilor (publicarea listei cu informatorii, d-le Ticu Dumitrescu!), cadrele decontraspionaj au depistat dou comando-uri palestiniene care inten#ionau s-lrpeasc sau s-l asasineze pe ambasadorul Israelului acreditat la Bucure$ti. Planulera diabolic: ambele comandouri trebuiau s ac#ioneze concomitent; unul ocupa, înfor #, Ambasada Israelului, sechestrând persoanele din interior, iar al doilea ocupa o

institu#ie guvernamental româneasc, luând ca ostatici persoanele aflate acolo. Apoi,urmau s-$i prezinte preten#iile pr #ii române: punerea la dispozi#ie a unui avion cu doi

pilo#i $i rezervoarele pline, precum $i un autobuz care s-i transporte pe membriicomandoului $i pe ostaticii de la ambasad la aeroport, în cazul unui refuz, membriiambelor comandouri s-ar fi sinucis, nu înainte de a-i lichida fizic pe to #i ostaticii.Era o ac#iune de gen Kamikadze.

Membrii comandourilor executaser deja recunoa$terea, introduseser dejaarmamentul în #ar , care fusese „depozitat” într-o camer la un hotel. Pe lâng faptul c organele de contraspionaj i-au filat permanent pe membrii primului comando (membriicelui de al doilea nu au putut fi depista#i), au mai ac#ionat într-un mod deosebit deingenios. Profitând de un moment favorabil, în care camera de hotel era „goal”, auintrat, iar speciali$tii din Serviciul tehnic al Securit#ii (viitorii „terori$ti” din decembrie1989!!) le-au scos armamentul din func#iune. Prin scurtarea percutoarelor de la arme(pilire) $i scoaterea cuielor percutoare de la grenade. Dup care au reintrodusarmamentul în ascunztoarea respectiv, f r a lsa nici o urm care s dea de bnuit. S-a luat aceast msur pentru a se evita orice risc. Am ar tat c membrii celui de aldoilea comando nu au fost depista#i.

Se inten#iona rpirea sau asasinarea ambasadorului israelian, deoareceacesta fusese condamnat la moarte de un tribunal al „Mi $c!rii Palestiniene de

Eliberare”, acuzat de atrocit#i împotriva poporului palestinian, în rzboiul de $asezile, când acesta se afla în armat cu gradul de general.

Alegându-se momentul potrivit, membrii primului comando au fost re#inu#i,ancheta#i, li s-a demonstrat c li se cunoa$te inten#ia, inclusiv al celui de al doileacomando, dup care li s-a pus în vedere s prseasc imediat România, s mearg la



Teodor Filip

22

$efii lor $i s le spun c nu se va permite ca teritoriul României s devin câmp deconfruntare între palestinieini $i israelieni. Iar dac ei, sau oricare al#ii vor reveni,Securitatea român nu va mai fi atât de binevoitoare. Ceea ce s-a $i întâmplat.

S-a procedat în felul acesta, deoarece Nicolae Ceau$escu atr sese aten#ia c rela#iile cu palestinienii $i, în general, cu lumea arab s fie protejate, dar nici s nu se

permit a se aduce atingere, aici în România, Israelului.

Aceast împrejurare a determinat Direc#ia de Contraspionaj s înfiin#ezeun compartiment antiterorist, cu un mic nucleu de ofi#eri: M.Grigora$, M.Nicolae,N.Constantin, H.Armeanu, P.Aristotel $.a.

Cadrele acestui compartiment erau într-o alert continu $i pregtite s intervin în cazul unei informa#ii sigure, ori în cazul producerii unui act terorist. Printre altele, eiau prevenit $i comiterea unui act terorist care, dac s-ar fi produs, ar fi implicatRomânia în ni$te complica#ii interna#ionale cu urmri greu de prevzut.

Atentat cu Golda Meir în via#

Pe data de 5 mai 1972, în a doua zi a vizitei oficiale a primului ministruisraelian, Golda Meir, la Bucure$ti, seara urma s participe la Templul Coral la o slujb religioas. Deplasarea urma s o fac pe jos. Se luaser msurile de securitate specificeacestei vizite protocolare, dar... cu câteva minute înainte de a se începe deplasarea, de laBeirut, D.I.E. (Direc#ia de Informa#ii Externe) a primit o telegram de avertizare în carese spunea c patru arabi plecaser de la Cairo cu destina#ia Bucure$ti în scopul de a oasasina pe Golda Meir când urma s se deplaseze pe jos, la Templul Coral. Nu mai eratimp pentru a se lua msuri suplimentare de securitate, în acesta situa#ie, a fost alertatcompartimentul antiterorist, care, prin msuri specifice $i dând dovad de un înalt

profesionalism, în jurul orei 17.30 , a arestat, pe o strad lateral din apropiereaTemplului Coral, patru arabi. To#i erau înarma#i cu pistoale mitralier $i grenade

în mân. Ac#iunea cadrelor din acest compartiment a fost atât de rapid încât ceipatru nu au apucat s-$i foloseasc armamentul, rmânând pur $i simplu bloca#i.

Cei patru terori$ti au fost du$i într-o cas de oaspe#i a Guvernului, ancheta#i, iar pe timpul când serveau cina au fost fotografia#i în secret. În diminea#a urmtoare, la bordul unei aeronave române$ti, au fost expulza#i din #ar. Ulterior, D.I.E. l-a identi-ficat pe cel care organizase aceast opera#iune în persoana lui Abu Daoud, nimenialtul decât comandantul activ al atacului terorist asupra echipei olimpice israeliene$a Olimpiada din Munchen. iar asasinarea premierului israelian a fost planificat dectre „Palestine Liberation Organisation”-P.L.O.-(respectiv O.E.P.).

Al doilea eveniment care a gr bit crearea U.S.L.A. la constituit deturnareaaeronavei de pe ruta intern Oradea - Bucure$ti, în anul 1974 (sper s nu m în$elasupra anului). )in minte c atunci activam în cadrul Batalionului de securitate dinOradea, iar din compania pe care o comandam un pluton era destinat pentru a intervenila aeroport. Aveam planuri de cooperare cu comanda aeroportului, cu subunit#i dinM.F.A., se f cuser nenumrate exerci#ii, dar în privin#a unei deturnri... pauz! Multecapete au czut atunci, iar cu subsemnatul s-au f cut mai multe $edin#e „sexuale” ...

O mic parantez. În anul 1992, dac nu m în$el, în cotidianul „Cri$ana” s-a prezentat, în serial, interviul cu cel care a organizat $i a condus acea deturnare. Pu#in alipsit ca cei care au comis acest act terorist - pentru c a fost un act terorist clasic - s nufie eticheta#i ca eroi. M rog, libertatea de exprimare nu poate fi luat nimnui...

Dup aceast deturnare (act terorist), a luat fiin# prima echip pentru asigurarea

securit#ii pasagerilor $i a aeronavelor în zbor $i la escal de scurt durat. Ulterior, aufost asigurate toate cursele interne $i externe $i s-a trecut la executarea controluluiantiterorist $i antideturnare pe aeroporturi, precum $i la constituirea Serviciului Special



Secretele U.S.L.A.

23

de Interven#ii. Colonelul 'tefan Blaga, împreun cu un mic colectiv de cadre, a fost înR.F.G., de unde a adus echipamentul specific activit#ii antiteroriste.

„O s v mnânce mândria, tovar$i...”

Dar penuria de cadre era mare. Mai ales în ceea ce prive$te Serviciul care seocupa cu paza $i aprarea ambasadelor. 'i atunci, din circa 600 de elevi ai $colilor desubofi#eri-mili#ie de la Câmpina $i Slatina, au fost selec#iona#i, în urma unor testeriguroase, circa 60 de elevi, în trimestrul III al ultimului an, ace$tia au f cut practic,timp de 3 luni, la U.M.0640 Bneasa. Pe parcursul celor trei luni, o parte dintre ei nuau rezistat exigen#elor impuse $i cerute de activitatea antiterorist. Au mai rmascam 40 (din 60!!), care în 1975 au început efectiv activitatea specific. Pe parcurs,cei care au dovedit aptitudini deosebite au fost promova#i în func#ie. Astfel a fost $icazul sergentului major Gh. M.,- bihorean - care, dup numai doi ani, datorit

profesionalismului dovedit, a seriozit#ii, $i a faptului c s-a remarcat prin spiritorganizatoric $i a juste#ei lurii unor decizii în frac#iuni de secund, a fost promovat ca

$ef de grupare în Serviciul de paz $i aprare al ambasadelor $i re$edin#elordiploma#ilor, având în subordine cadre mai în vârst. 'i în cazul lui s-a adeverit zicaladin armat: „func # ia doboar $ gradul”. Prin aceasta, vreau s scot în eviden# faptul c,la U.S.L.A., niciodat promovrile nu s-au f cut pe baz de pile $i rela#ii, ori înbaza principiului „unul te propune, altul te sus ine” ci numai în baza capacit#ilor$i aptitudinilor dovedite. Era o regul de fier.

Fiind $i bihorean, m-am mândrit cu acest subofi#er. Timp de mai bine de doi ani,mi-a fost subordonat. Bihorul a mai avut doi usla$i dar s-au „pierdut” pe drum. Aveam$i noi uscturile noastre...în timpul executrii serviciului, usla$ii erau supu$i $i unortracasri ori amenin#ri din partea nomenclaturii, ori ale familiilor acestora. Darunii erau corec#i. Voi da un singur exemplu. În cadrul gruprii de care r spundea

sergentul major Gh. M., era $i re$edin#a ambasadorului R.F.G., situat în fosta re$edin# a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe aleea principal, se intra $i la re$edin#a lui Fazeka$,fostul vice prim-ministru. So#ia dânsului era profesoar universitar dar avea un defect:era fudul de urechi. Adic, sttea cam prost cu auzul. Cele dou re$edin#e fiindînvecinate, despr #ite doar printr-un gard de sârm, aveau $i gr dinile învecinate. Într-otoamn, de serviciu la re$edin#a ambasadorului R.F.G. fiind subofi#erul C.T., acesta estechemat de so#ia tovar $ului Fazeka$, creia i s-a prut c o persoan a ptruns în gr din $i a furat din fructe. Subofi#erul este f cut cu ou $i o#et, amenin#at c va fi dat afar iar adoua zi arestat. Bietul C.T. i-a vorbit foarte politicos dar neauzind bine, dânsa acrezut c a jignit-o. Problema a ajuns pân la Guvern. Ce mai, trebuia s se ia omsur , cu toate c subofi#erul respectiv nu avea în consemn nici mcar un centimetrudin locuin#a $i dependin#ele lui Fazeka$. Fiind îns în imediata apropiere, ai no$tri auconsim#it, tacit, s o supravegheze $i pe aceasta. Atunci, a intervenit însu$i Fazeka$. Achemat la dânsul pe subofi#erul Gh. M. $i pe C.T., pe loc#iitorul meu, lt.maj.L, i-aascultat calm, $i-a dat seama de situa#ie $i le-a cerut s uite totul, s-$i desf $oareserviciul în acelea$i condi#ii, deoarece este foarte mul#umit de ei. Acela$i lucru l-aaccentuat $i biatul dânsului, Gyuri. Normal ar fi fost ca la acea convorbire s particip

personal dar am raportat comandantului c nu concep ca acel subofi#er s fi vorbitobraznic cu so#ia lui Fazeka$, c îl cunosc foarte bine $i-mi asum r spunderea asupraîntregii sale atitudini. Iar dac ar fi s-l pedepseasc cineva, atunci eu a$ fi cel înmsur , deoarece $i-a pr sit postul când a fost chemat de d-na Fazeka$. „M $i Filipe, pe

voi o s$ v$ m$nânce mândria”, mi-a spus ulterior secretarul Comitetului de partid peunitate, lt.col.F. „Nu mândria, tov. colonel, ci demnitatea. Nu d-voastr $ ne-a # i înv$# at



Teodor Filip

24

acest lucrul”, i-am replicat. „C $ pos ca to # i ceilal # i! Libereaz$-mi biroul ca s$ potrespira aer curat!...” mi-a spus în încheiere.

Prin aceasta, am vrut s scot în eviden# faptul c usla$ii trebuiau s fac fa# $iunor astfel de situa#ii ($i Doamne, câte au mai fost!), s dovedeasc tact, r bdare înrela#iile cu alte persoane, $i s nu-$i piard cumptul în fa#a „zeilor” vremii $i, nu înultimul rând, rela#ia comandant-subordonat $i invers.

În anul 1976, nucleul de cadre s-a mrit. Au fost încadra#i $i tineri directdin via#a civil. Media de vârst a unit#ii era $i a rmas 32 ani. Pregtirea lor eradur, mai ales a celor din Serviciul Special de Interven#ie. Comandan#ii se ghidaudup dictonul: „Cu cât mai mult $ sudoare pe câmpul de antrenament, cu atât mai pu # in

sânge pe câmpul de lupt $”. Iar câmpul de lupt putea fi oriunde, în cadrulprogramelor de pregtire $i antrenament, nu se #inea cont de grade $i func#ii.Deviza era „care-pe-care”. 'i a$a, încetul cu încetul, cu mult transpira#ie $i voin#,usla$ii deveneau lupttori desvâr $i#i, atât în spa#ii închise, cât $i deschise, tr gtori deelit, speciali$ti în folosirea aparaturii de control anti-terorist $i antideturnare. Se f ceauantrenamente intense pentru dezvoltarea spiritului de observa#ie, pentru antrenareamemoriei vizuale, se forma flerul. Se punea accentul pe echilibrul psihic. Se dezvolta

spiritul de echip, camaraderia.

A#i vzut usla$ btut?

Prezen#a usla$ilor în jurul obiectivelor încredin#ate devenise un fapt cotidian, cucare locuitorii Capitalei au început s se obi$nuiasc. Datorit modului de comportare,atât ei cât $i militarii în termen de la U.M.0640 au început s-$i câ$tige respectul $iîncrederea locatarilor din jur. Aveau încredere în ei, deoarece se sim#eau în siguran#.Când Ceau$escu dduse acel faimos decret de amnistie, în 1979, în #ar elementulinfrac#ional atinsese cote alarmante. Bucure$tiul a fost pur $i simplu invadat de mii de

infractori - amnistia#i de „tticul” lor. Ziua în amiaza mare, erau smul$i cerceii dinurechile femeilor, ln#i$oarele de la gât. Tâlhriile $i furturile din avutul personal erau laordinea zilei. Infractorii foloseau cele mai ingenioase metode pentru a-i determina pelocatari s deschid u$ile de la apartamente, dup care treceau la jaf. Ce mai, se crease ostare de team, o nelini$te general! în aceast situa#ie, mul#i dintre noi am cerutcomenzii unit#ii s ob#in aprobarea de la conducerea Ministerului de Interne pentru ane lsa s facem ordine în Capital. Inten#ionam s formm echipe de ctre doi lupttori,în fa# o usla$ drept „momeal”. Am dat asigur ri c totul se va desf $ura în timpulnostru liber $i ca nu va fi nici o victim, decât btu#i bine cei care vor înghi#i„momeala”. Normal c nea Fane, comandantul, nici nu a vrut s aud despre a$a ceva.Ins avea o vorb: “acel cadru din unitate, care într-o împrejurare oarecare este b$tut,nu mai are ce c$uta în aceast $ unitate”. 'i $i-a aprat cadrele. Deoarece au fost $isitua#ii de genul celor de mai jos.

În vara anului 1984, plt. M.E. a intrat în restaurantul “Perla” -lâng complexulDinamo - pentru a servi cina. S-a a$ezat la o mas $i a comandat. Atât îmbr cmintea,dar mai ales aspectul exterior îi ddeau înf #i$area unui personaj din lumea interlop.

Ner bdtor c nu i se aduce berea comandat, se apropie de bar. Când îl vede, f r niciun motiv, barmanul vrea s-l pocneasc cu o halb. M. al nostru eschiveaz $i love$te larândul su. U$or, pentru c avea mân grea, dup care se îndreapt spre mas. Atâta i-atrebuit. Se reped asupra lui mai mul#i. Usla$ul ia peretele în spate (adic se pune cuspatele la el) $i începe „mori$ca”. De data aceasta, f r a-$i menaja for #a. Ce mai, i-a pus

pe to#i la podea, dup care i-a numrat. Erau nou! Vine Mili#ia, se legitimeaz, seanun# comanda unit#ii, Mili#ia Capitalei $i cabinetul ministrului de Interne. Mare tam-



Secretele U.S.L.A.

25

tam! Subofi#erul s fie pedepsit. Comandantul unit#ii s-a luptat ca o leoaic pentru puiul ei $i l-a sc pat. Cu ce era de vin sracul?

Sau cpt. B. Avea so#ia internat la spital $i îi trebuia un cartu$ de „Kent”. Seduce pe str. Covaci - raiul bi$ni#arilor din Capital -$i cumpr un cartu$. Acas îlverific: la cele dou capete câte un pachet de #igri, restul ambalaje cu rumegu$ (oricâtvoi încerca s spun c nu se aproviziona de la magazine cu circuit închis, nu voi fi

crezut). Nu banii pierdu#i, ci faptul c a fost tratat drept fazan l-a determinat s ac#ioneze cum a ac#ionat, î$i anun# un coleg (amândoi erau a$i în artele mar #iale) $i adoua zi, la ora 09.00 , s-au postat, câte unul, la cele dou capete ale str zii Covaci. La unsemnal, au pornit. Tot ce au întâlnit în cale - bi$ni#ar - a fost pus la pmânt. Nu auaplicat nici o lovitur mortal. S-au întâlnit la centru, s-au salutat în stilul lupttorilor dearte mar #iale, dup care au disprut. Sose$te Mili#ia, apoi ma$ini ale salvrii, începaudierile martorilor. To#i au declarat c a$a ceva nu au vzut în via#a lor (nici nu aveaude unde) $i nici nu credeau c se poate, Deoarece, unii au declarat c au observatlovituri caracteristice stilurilor de lupt asiatice, bnuiala a czut pe usla$i. Nu s-a pututdovedi nimic. Dup evenimentele din 1989, cpt. B., trecut în via#a civila, s-a remarcat învia#a sportiv. A devenit pre$edintele Federa#iei Române de Arte Mar#iale (nu mai

re#in la care stil), a ob#inut succese remarcabile în Anglia $i China, în vara anului 1993 afost $i la Oradea, predând câteva cursuri instructorilor la Casa de cultur a sindicatelor.

Am prezentat cele dou exemple - poate nu cele mai bine alese - nu pentru ademonstra c lupttorii-usla$i st pâneau procedee de atac $i auto-aprare. Am vrut s ar t c nu era bine s-i calci pe bttur, in rest, fiecare sttea blând în banca sa.

Revenind, reamintesc c locatarii din imobilele aflate în preajma obiectivelorcare erau asigurate de U.S.L.A. se sim#eau în siguran#. Prezen#a dispozitivelortia cheful oricrui infractor de a ac#iona în zon.

Menirea principal a acestor dispozitive era prevenirea. Pentru îndeplinireaacestui deziderat concurau mai multe msuri de valoare informativ-operative, în cadrulcrora un loc deloc de neglijat l-au avut $i ace$ti locatari. De foarte multe ori, am primit

informa#ii deosebite de la ace$tia. Veneau la ofi#er ori subofi#er s spun c în bloculvecin a intrat o persoan suspect, c la familia cutare vin persoane dubioase, c înma$ina cutare, parcat în locul cutare, sunt doi indivizi care studiaz obiectivul. Secrease o conlucrare permanent între ace$ti locatari $i usla$i. Aceste persoane nu aufost informatorii no$tri. Nu! Nici mcar nu le ceream acest lucru. Dar erau oameni de

bun credin#, patrio#i a$ putea spune, care ne sprijineau direct în activitatea noastr . Nucumva se dore$te $i publicarea listelor cu asemenea cet#eni?

În ceea ce prive$te ob#inerea de informa#ii privind activitatea specific, unitateaavea dou „bra#e” principale. Unul era serviciul informativ-operativ, care se ocupa cuob#inerea în sine a informa#iilor. Cellalt era serviciul de analiz $i sintez, care seocupa de selec#ionarea, interpretarea $i analizarea unei imense mase de informa#ii brute,neprelucrate, adunate atât din #ar cât $i de peste hotare. Cadrele din serviciilerespective trebuiau s fie speciali$ti de înalt clas. Dac informa#iile sunt proaste,nici cea mai bun analiz din lume nu va ob#ine nimic. Iar dac analiza este proast,toate eforturile celor care adun informa#ii sunt degeaba. Comanda unit#ii trebuia s fiela curent cu evolu#ia terorismului pe plan interna#ional, cadrele s cunoasc noile forme$i metode de ac#iune ale terori$tilor. Trebuiau cunoscute legturile interna#ionale aleorganiza#iilor $i gruprilor extremist-teroriste, cu inten#iile lor fa# de România. Deaceea, nici o metod a arsenalului tehnic modern în ob#inerea de informa#ii nu puteaînlocui munca cu informatorul ori lucr torul operativ infiltrat în diferite medii. Iarmediile care interesau direct U.S.L.A. erau, în special, studen#ii str ini $i doctoranzii din

România. Un loc deloc de neglijat era colaborarea cu celelalte unit#i aleDepartamentului Securit#ii Statului în privin#a schimbului de informa#ii.



Teodor Filip

26

„'oimarii” $i „Baiazid”

Deci, pe data de 5 mai 1976, din ordinul colonelului Panciuc, m-amprezentat la U.M.0640, care-$i avea sediul în incinta Comandamentului Trupelorde Securitate. Din prima zi, am luat contact cu „ oimari”. Cu treisprezece dintre ei, am

dormit s ptmâni, într-un mic dormitor de paturi suprapuse. Dar ce atmosfer ?! Cândam intrat în dormitor, $apte tineri stteau, care pe paturi, care la dou mese de lâng dou din cele trei ferestre. Am salutat $i m-am prezentat. To#i erau civili, iar pe câtevacuiere-pom atârnau uniformele companiei aeriene TAROM. În prima noapte, nu amdormit deloc. Câte doi-trei se echipau $i plecau, în locul lor veneau al#ii. To#i tineri,parc ale$i dintre sute de tineri, înf #i$area mai mult decât plcut. Fizicul $i compor-tamentul parc spuneau „Stai blând în banca ta”. Prestan#. Debordau de energieGlume, tachinri. Ba o perni#, ba un papuc erau trimise cu o precizie milimetric încapul cuiva. Stam întins pe orizontal, în cel mai retras pat din micu#ul dormitor, lamansard. Priveam $i ascultam. Era alt lume, îmi ziceam: „Unde dracu ai nimerit

Pepino?” (era porecla pe care mi-au dat-o colegii din promo#ia 1970-1971 a cursului

comandan#ilor de batalioane de la Fgra$ - durata 9 luni, când m-am ambi#ionat $i am înv#at limba spaniol). În conversa#iile pe care le purtau, erau pomenite capitalelemultor state, tipuri de aeronave, aeroporturi, impresii de cltorie $.a. Ascultând, mi-amdat seama cu cine am de-a face. Erau celebrii „$oimari” . Cei care asigurau securitatea

pasagerilor în zbor $i la escale.Acesta a fost primul meu contact cu usla$ii. Cu viitorii mei camarazi. Cu

atmosfera deosebit care domnea în aceast unitate. A doua zi, l-am întâlnit peplutonierul L.C., originar din Maramu'. Dar un fost subordonat de-al meu, pe timpulcât î$i satisf cea stagiul militar la Batalionul de securitate din Oradea. Peste aproximativo s ptmân, l-am întâlnit $i pe plutonierul Gh.P, Era la serviciul care executacontrolul antiterorist $i antideturnare pe Aeroportul Otopeni Dar tot un fost subordonat,

sergent - comandant de pluton, în acela$i batalion. Subordonat mie, atunci comandantde companie. Ace$tia doi mi-au dat primele no#iuni privind specificul unit#ii. Nu mi-afost ru$ine s le ascult sfaturile. Eu, c pitan. Ei, plutonieri. Dar aveau deja experien#,fiecare în domeniul su. Eu, profan!

La început, am fost numit în Statul Major, ofi#er specialist cu pregtireamilitar a cadrelor. Sprijineam $i ofi#erul care rspundea de pregtirea de lupt amilitarilor în termen. Primul contact pe care l-am avut cu ace$tia a fost în poligonul detragere. Eram curios. Comandantul de companie mi-a prezentat raportul, dup care amtrecut în revist fiecare pluton. To#i „me-teii” , cum le spuneam eu, înal#i, bine f cu#i,m priveau direct în fa# când treceam prin fa#a lor, majoritatea dintre ei cu un miczâmbet înfiripat în col#urile buzelor. Nici unul nu era complexat. Privirile lor parc spuneau: „S $ te vedem de ce e ti în stare!”. Am instruit multe contingente de militari întermen dar nu voi uita rezultatele finale ale acestei $edin#e de tragere: un singur militar aob#inut calificativul de „satisf $c$tor”, câ#iva de „bine” $i restul „foarte bine”. Lasfâr $it, am pus s trag cadrele companiei. Sub 27 de puncte nici unul. Sim#eam c sunt provocat. Am luat o arma, pozi#ia în genunchi, am înf $urat cureaua armei în jurul

bra#ului drept $i am ordonat comandantului de companie: „Cronometreaz$”. Rezultatul:25 de puncte în zece secunde (Am trimis un gând de mul#umire coloneilor (r) Olaru $i)i#eica, fo$tii mei comandan#i la Oradea, care m-au înv#at meserie). Dup tragere, to#iîmi zâmbeau. Eram deja de-al lor. Dup ce am verificat programul pentru urmtoareleore, când s pr sesc poligonul, aud o voce: "V-am spus c$ $ sta-i Baiazid”. Nu m-am

oprit, dar în mine eram foarte mul#umit. Era porecla pe care mi-o dduser militarii, prin1956, la batalionul din Oradea $i transmis oral. De la început, militarii în termen î$istudiaz ofi#erii, comandan#ii, îi vâneaz $i le speculeaz gre$elile, îi caracterizeaz,



Secretele U.S.L.A.

27

pentru ca în final, exact ca elevii profesorilor, s le dea o porecl. Cu care r mânstigmatiza#i pe via#.

Paralel, m pregteam în domeniul specific al antiterorismului, împreun cual#i ofi#eri care veniser din mai multe garnizoane. Aceast pregtire o f ceam dup-amiaza, pân noaptea târziu. Specificul unit#ii te punea s înve#i din mers. A fost greu.Treptat, reu$eam s ne încadr m, s îndeplinim misiuni din ce în ce mai complexe, mai

grele. Unii au clacat.Înc o parantez, stima#i cititori (cam multe, dar n-am ce face), în vara anului1966, am f cut parte din prima promo#ie de ofi#eri ai Trupelor de Securitate care aterminat cursul de kodokari judo din #ar, pentru ca în toamna lui '69 s ob#incentura albastr. Mai trebuia s promovez o categorie, ob#inerea centurii cafenie,urmând apoi s candidez la centura neagr . Dar m-am lsat. Nscuse so#ia. Deci, nueram profan. Dar pregtirea fizic, ca usla$ a constituit o surpriz. Plcut. L-am avutinstructor pe Marinescu (actualmente pre$edintele karate-ului din România).Studiase artele mar#iale în Indonezia.

Pe vremea aceea, nu avea rival în #ar. A dezvoltat la noi calit#ile fizice $imorale ale adevratului lupttor. Care î$i respect adversarul $i care exceleaz prin for #a

spiritului de st pânire $i nu se las prad furiei oarbe. A acelei furii teribile carefolose$te loviturile cu mâinile $i picioarele, în dorin#a de a-l distruge pe adversar,înv#am $i ne exersam în procedeele de atac $i autoaprare, cu $i f r arme. Atunci amaflat c un om, în urma unor îndelungi antrenamente, poate stpâni 32 de procedeede a-$i omorî adversarul cu mâinile goale. Ne punea s exersm ore întregi lovituri cumuchia palmelor în triunchiuri de copaci ori în ziduri, s fr mântm ca aluatul nisipulumed. Pe lâng acestea, bie#ii din serviciul respectiv erau trimi$i în fiecare an, pe rând,câte o lun, la munte apoi la mare, unde executau antrenamente specifice. Ministerul deInterne, se mândrea pe bun dreptate, cu acest Serviciu. Toate seriile de pregtireale $efilor de direc#ii, ale comandan#ilor de mari unit#i $i unit#i erau aduse în poligonulde pregtire-antrenament, special pregtit, al unit#ii, unde cadrele acestui serviciu

prezentau exerci#ii demonstrative. Cele mai „gustate” erau interven#iile dinelicoptere $i luptele de autoaprare împotriva a patru-$ase adversari.

Treptat, comandan#ii ne încredin#au misiuni din ce în ce mai complexe. Cel de lacare am înv#at, atunci, cel mai mult, a fost colonelul Mircea Popescu. Un foarte bunspecialist. Dar avea $i un defect „b$ie # ic$ al nost ” - cum l-am poreclit. Vrând s rezolvetoate problemele singur, lucru absolut imposibil, „î$i vâra nasul”, cum spuneam noi,

peste tot $i în toate. Iar uneori se precipita. Lucru inevitabil, deoarece nu putea fi înacela$i timp în mai multe locuri (despre donare înc nu se $tia).

„Nomenclaturi$tii”... f r cmin

În aceast unitate, am desf $urat o munc grea dar plin de satisfac#ii. Trebuia s ai aptitudini native, s te na$ti pentru a$a ceva. Voi reveni asupra acestui aspect, înainte,cu sau f r voia dumneavoastr , stima#i cititori;, a$ vrea s m opresc asupra unui altaspect. Este absolut necesar. Asupra vie#ii noastre sociale, familiale. Re#ine#i, v rog, m refer numai la usla$i. Gre$it s-au vehiculat ideile c securi$tii, deci $i usla$ii, seaprovizionau de la magazine cu circuit închis, c atunci când ne mutam într-ogarnizoan primeam imediat apartamente confort unu, cu spa#iu excedentar $i altele.Locatarii de pe strada Cderea Bastiliei, din Bucure$ti, î$i mai aduc aminte cum în anii77 - 78, Într-o cldire era un permanent dute-vino. Zi $i noapte. Acolo, în camere cu

câte 6-8 paturi suprapuse, locuiam noi usla$ii, în a$teptarea repartizrii unui apartament, pentru a ne aduce familiile. Acolo gteam. Sau mâncm hran rece. Acolo ne $iodihneam, într-un permanent dute-vino. Pentru c unii veneau, al#ii plecau, în $i din



Teodor Filip

28

misiune, în aceast atmosfer , ne odihneam dup un serviciu de 10 - 12 ore sau chiarmai multe zile. Aceasta era via#a noastr de „plceri”. Mai bine zis, de priva#iuni. Nelipsea un singur lucru. Un cmin al nostru. La care visam chiar $i în misiuni. Un cminal nostru, al fiecruia, cu familia sa. Poate s spun cineva în ce valut se poate evaluadorul de familie? Dorin#a ca atunci când intri pe u$ s te întâmpine so#ia cu fa#azâmbitoare $i copilul s #i se arunce în bra#e? Era oare o dorin# absurd a noastr ? Nu

zic c nu ne-am plâns. Dar în limitele regulamentelor militare, respectând strict ierarhiamilitar . Fie c ne plcea, fie c nu.Personal, am stat despr #it 11 luni de familie. Iar când mi s-a repartizat un

apartament cu dou camere, e drept - confort unu - am fost fericit. Am avut camarazicare au a$teptat $i doi ani. A$a-i c nu v vine s crede#i? Dar martori sunt locatarii din

blocurile în care am locuit. De fapt, de ce s m justific? Eu am prezentat realitatea.Cread cine ce vrea. Iar cererea pentru instalarea unui post telefonic la domiciliu mi s-aaprobat peste patru ani. E drept c aveam sistem special de legtur cu unitatea. Dar... încele 11 luni, am stat o perioad la fostul meu subordonat din Oradea, plutonierul L.C.(cei din Maramu'), care avea o garsonier confort III în Ferentari. În trei blocuri cuastfel de garsoniere, locuiau zeci de usla$i $i cadre de la Trupele de Securitate. Majo-

ritatea dintre ei cu familiile. Apoi, am stat la plutonierul Gr.P., care mi-a pus ladispozi#ie o camer , de$i avea $i el doi copii. Acolo am stat câteva s ptmâni, cu so#ia $icopilul nostru. Prin cele de mai sus vreau s scot în eviden# dou lucruri.

Dup decembrie 1989, mi-am dat seama c r utatea, invidia, neîncrederea,dorin#a de r zbunare chiar, de a face r u ne-a cuprins pe foarte mul#i dintre noi.

Parc nu mai suntem cei care am fost - m refer în privin#a rela#iilor sociale. Numai am încredere în nimeni $i în nimic. Pe timpul când capitole din aceast lucrareapreau în s ptmânalul „Cri$ana plus”, am stat de vorb, f r exagerare, cu peste o sut de persoane din jude#, $i din #ar cu foarte mul#i fo$ti colegi, fo$ti comandan#i. Nu voi

prezenta reac#iile, mai mult, decât favorabile, pe marginea celor scrise. M voi opriasupra unui singur aspect: neîncrederea. Manifestat în special de tineri, mul#i dintre ei

studen#i. Nu au fost multe persoane care au reac#ionat astfel, dar au fost. Drept s v spun, toate m-au lsat rece. Aceasta, deoarece $tiu c tot ce am scris, $i voi mai scrie,este purul adevr, care poate fi verificat de orcine $i oricând. 'i atunci, de ce afirma#iide genul: „S $ nu scrie acest securist c$ a stat 11 luni f $r $ locuin #$ , pentru ca minte. )tia primeau imediat locuin #$. ' tiu eu”. 'i era un tânr care pe timpul când activamdeja, nici nu era conceput. O alt persoana a f cut cam aceea$i afirma#ie fa# de un bunamic al meu din Oradea, care întâmpltor este de na#ionalitate maghiar , careîntâmpltor a cunoscut foarte bine situa#ia mea, care întâmpltor m vizita anual laBucure$ti (dup ce am primit locuin#) $i care, nu întâmpltor, a cutat s-i prezinterealitatea persoanei respective. Degeaba! Altul: „În Oradea era un restaurant în careaveau accesul numai securi tii i familiile lor „ (!!!) Sau: „Ce-i porc$ria asta pe care o

scrie, c$ nu se aprovizionau de la restaurantele i magazinele lor?”. Specific din nou:eu m-am referit numai la usla$i. Iar dac cineva din Oradea îmi arat care era acelrestaurant în care aveau accesul numai securi$tii, îi ung pere#ii cu slan $i îi mnânc!Aveam, într-adevr, o popot pe fosta B.Bela, unde aveau acces toate cadrele dingarnizoana Oradea (nu numai securi$tii). Ori altul, tot tânr: „Ce îi tot laud $ peace ti usla i? „n decembrie 1989, ei au împânzit toat $ # ara cu terori ti”. Al#ii, amimpresia, au citit în diagonal serialul respectiv. O persoan a f cut o precizare cam degenul: „Nu este adev$rat c$ Batalionul de securitate l-a prins pe acel dezertor (era varaanului 1973 - n.a.). L-au prins #$ranii pe câmp”. Este adevrat domnule, dar a fost oalt ac#iune, în alt an. 'i care a #inut încordat popula#ia acestui jude# dou nop#i $i trei

zile. Iar din Batalionul de securitate din Oradea, în acea misiune de capturare adezertorului respectiv, a fost împu$cat mortal un militar în termen, conductor de câinede urmrire. Citi#i mai cu aten#ie, domnilor! 'i un ultim comentariu: „ ) sta scrie la



Secretele U.S.L.A.

29

Cri ana pentru c$ este ziarul comuni tilor i al securi tilor. Sunt sigur c$ a primitmilioane pentru cele scrise”. Mai bine v-a#i ab#ine a face afirma#ii asupra crora nusunte#i documenta#i, stima#i cititori! Pe parcursul a trei ani de zile, am primit un milion$i jumtate de lei. Care nici pe departe nu mi-au acoperit cheltuielile pentrudocumentare, investirea timpului, a efortului intelectual - chiar dac nu am veleit#i descriitor. Oricând se poate verifica, la casieria redac#iei, acest lucru. Dar pentru mine a

fost $i este o satisfac#ie imens c munca mea a fost apreciat, în rest, face#i ce aprecieridori#i. Eu cunosc realitatea. Pentru mine, altceva nu conteaz. Deci, acesta a fost primulaspect asupra cruia am dorit s m opresc pu#in.

Al doilea aspect, $i cel mai important. Dup ce militarii în termen m-au„adoptat” drept Baiazid, dup ce cadrele - în special subofi#erii - $i-au dat seama de ce

pot $i cum m comport, am fost înconjurat de camaraderia lor. O camaraderie care nu poate fi în#eleas de oricine $i pe care nu prea îmi gsesc cuvintele necesare pentru a odescrie. Aici ar trebui s intervin pana unui scriitor. În aceast unitate, era o atmosfer amical la care m-am adaptat foarte repede. Pe parcurs, mi-am dat seama c ace$ti

profesioni$ti, fiecare în domeniul su, se respectau reciproc, î$i formaser o lume a lor,a oamenilor dispu$i s-$i serveasc #ara $i s tr iasc sub spectrul permanent al mor #ii.

O lume în care moartea putea veni instantaneu, din arma unui terorist, a unui colet-capcan etc. camaraderia între noi, usla$ii, era ceva grozav. Dup cum am specificat, ne-am creat o lume a noastr , cu bucuriile $i necazurile ei, cu succesele $i insuccesele ei,dar de care eram mândri, ne ajutam în toate privin#ele. 'tiam când plecm de acas, darnu $tiam când ne vom întoarce, sau dac ne vom mai înapoia.

Îns, cu to#ii aveam un adevrat cult pentru unitate. Nu o încadrasem noi înMinisterul de Interne. Tr iam, ne pregteam $i îndeplineam misiunile noastre specifice.

Ne formasem experien#a profesional nscut din practic, care excludea orice posibilitate de a da gre$. Ne-am cenzurat drepturile $i nevoile noastre $i ale familiilor înnumele obliga#iilor fa# de )ar $i Popor. Am fost fideli jur mântului depus, nu fa# deo persoan, dle Silviu Brucan! Nu am pus niciodat mai presus obliga#iile societ#ii fa#

de noi. Pentru c, în msura în care noi eram responsabili în fa#a poporului, $i el, larândul su, era responsabil - prin organismele statului -, fa# de noi. Probabil, $i suntsigur de aceasta, mul#i cititori vor spune c a$tern pe hârtie cuvinte mari, de domeniul„Epocii de aur”. Nu pot decât s-i asigur de contrariu. Aceasta a fost, în mare, via#anoastr de usla$i.

Carlos (pe Otopeni): „Aici, nu se poate face nimic!”

O alt misiune permanent a U.S.L.A. era asigurarea securit#ii pasagerilor$i a aeronavelor în zbor $i la escale de scurt durat. Ei, pentru aceast misiune eraminvidia#i. 'i înc r u de tot. Doar cltoream în toat #ara $i în lumea întreag. Stima#icititori, numai cine nu cunoa$te dedesupturile acestei misiuni, priva#iunile $i riscurile pecare le incub, îi putea invidia pe „$oimari”. Dar s-a întrebat cineva vreodat: înperioada 1976 - decembrie 1989, câte aeronave ale companiei TAROM au fostdeturnate? Nici una! 'i aceasta în condi#iile în care pe plan interna#ional acestfenomen - deturnrile - era un lucru frecvent. Sau câte aeronave s-au confruntat cutragedia ca la bordul lor s explodeze o încrctur exploziv? Nici una! Numai

pentru acest fapt, finan#area unit#ii s-a justificat din plin. Iar acest lucru s-a datoratusla$ilor. Pe de o parte, controlul antiterorist $i anti-deturnare de pe aeroporturileOtopeni $i Bneasa, precum $i pe cele din #ar, se f cea la sânge. Chiar celebrul

terorist Carlos ('acalul), care a fost $i în România, a avut posibilitatea s „studieze” dispozitivul de pe aeroportul Otopeni. Concluzia: „Aici nu se poate facenimic”.



Teodor Filip

30

Pe de alt parte, „$oimarii” cei care asigurau efectiv aceast misiune, eraurecunoscu#i pe plan interna#ional ca adevra#i profesioni$ti. Nu a$tern cuvintegratuite, stima#i cititori! Aceasta a fost realitatea. Misiunea le cerea s cltoreasc întoat lumea. Dar câte priva#iuni nu erau obliga#i s suporte?! De la îmbarcarea

pasagerilor $i pân la aterizare, vigilen#a lor era permanent. Odat ajun$i pe aeroportulde destina#ie, pân la îmbarcarea pasagerilor pentru reîntoarcerea $i alimentarea

aeronavei, ei erau cei care asigurau paza acesteia pe pist. Avionul $i terenul rezultat din proiec#ia lui pe sol era teritoriu românesc. Iar dac escala era de una sau mai multe zile, paza acesteia era un chin. Întregul echipaj pr sea aeronava, care r mânea în grijaechipei de la U.S.L.A. „'oimarii” îi asigurau securitatea. Pe rând. De cele mai multeori, abia aveau timp s intre în aerogara respectiv pentru diferite cumprturi. 'iapoi, la întoarcere, vigilen#a lor trebuia s fie mrit. Aceasta, avându-se în vedere, c

pe multe aeroporturi, controlul antiterorist $i antideturnare era labil. Iar datorit efectivului redus de cadre, în special în sezonul estival, soseau pe Otopeni cu o curs,stteau 2-3 ore, dup care se îmbarcau pe o alt aeronav, cu alt destina#ie dar cuaceea$i misiune. Abia apucau s dea un telefon acas - dac aveau telefon - $i s seintereseze de problemele familiale. Erau situa#ii în care „$oimarii” nu ddeau pe

acas câte o sptmân. 'i atunci, întreb: aceste „cltorii” erau voiaje de plcere?Unii dintre ei au trit $i tragedii, î n vara anului 1982. O curs charter cu

marinarii $i membrii echipajelor care trebuiau s-$i schimbe colegii lor de pe navele de pescuit oceanic române$ti era asigurat de cpt. I.D. $i plutonierul A.T. Pe aeroportul dedestina#ie, Las Palmas, în loc s aterizeze pe pist, ca orice avion, acesta a plonjat înocean, la câteva sute de metri de #rm. Se mai întâmpl, nu? Pe dracu! La impactul cuapele oceanului, avionul s-a dezmembrat în dou. Oceanul era plin de rechini. Noroculsau soarta, cum vre#i s-i spune#i, a fost de partea celor din avion. Echipajul aeronavei,marinarii $i echipajele navelor de pescuit au dat dovad de un sânge rece ie$it dincomun. Unu la mân. Doi: majoritatea dintre ei erau buni înottori. Dar factorulhotrâtor l-a constituit faptul c un motor al avionului a continuat s func#ioneze $i sub

ap. Vibra#iile acestuia, propagate prin ap, au #inut rechinii la distan#.Prin Ministerul de Externe, unitatea #inea permanent legtura ..cu aeroportul din

Las Palmas. Dar vestea tragediei s-a rspândit. Din nou, to#i usla$ii care erau liberis-au prezentat la unitate. Din toate col#urile Capitalei, f r s le cear nimeni acestlucru. Peste o sut de români $i doi camarazi de-ai no$tri erau în pericol. Degeabacomanda unit#ii a încercat s ne lmureasc s plecm acas pentru a ne odihni,majoritatea dintre noi urmând a intra în serviciu peste câteva ore. To#i, dar absolut to#i,ne-am oferit voluntari pentru orice misiune, în toate dispozitivele; bie#ii $i feteleerau îngrijora#i, dar î$i îndeplineau parc cu mai mult îndârjire atribu#iunile de serviciu.Când s-a comunicat c nu sunt victime $i cu to#ii sunt în siguran# la #rm, a fost oexplozie de bucurie. Nu mai contau func#iile $i gradele. To#i ne îmbr #i$am $i râdeam.În acea zi, r spundeam atunci de cursul de reciclare subofi#eri, nu s-a mai #inut nici- uncurs.

Sosi#i în #ar , cei doi „$oimari” au dat dovad de o rar modestie. Dar $i defaptul c sunt ata$a#i unit#ii. Au primit o sptmân de permisie $i posibilitatea s opteze pentru oricare unitate din Ministerul de Interne sau alt serviciu din unitate.Au refuzat totul. Psihologul unit#ii a stat de vorb cu ei, medicul unit#ii, apoi oechip de medici de la Centrul de pregtire $i antrenament al echipajelor de avia#ie i-aexaminat. Cei doi - snto$i tun. Cpt. I.D. a cerut s plece din nou în misiune. Aplecat peste circa trei zile. Tot ca „$oimar”. Multe cadre din minister au r massurprinse. Noi, nu. L-am în#eles $i l-am admirat. A fost un exemplu pentru to#i.

'i pe ace$ti oameni, dragi cititori, un Nicolae Militaru, un Silviu Brucan,Brate$ sau al#ii îi etichetau terori$ti! în decembrie 1989. Mare-i gr dina Domnului $imul#i... încap în ea!.



Secretele U.S.L.A.

31

Un alt caz. De data aceasta de pe o rut intern, într-una din zilele toamneianului 1983, cursa Bucure$ti-Caransebe$ $i retur era asigurat de plutonierii I.R. $iA.T. Dup decolarea de pe aeroportul din Caransebe$, o stewardes este chemat dectre un pasager, care îi înmâneaz un plic deschis spunându-i: „Du-l comandantului i

s$ execute cele scrise”. Instantaneu, aceasta $i-a dat seama despre ce este vorba $i i-areplicat prompt cu zâmbetul pe buze: „Imediat, domnule, numai s$ scot cafetiera din

priz$”, dup care se îndreapt spre spatele avionului, f cându-i un semn discret plutonierului A.T. Acesta, cu non$alan#, se îndreapt spre mica cambuz astewardeselor, trage perdeaua, ia plicul, scoate din el o bucat de hârtie $i cite$te, laînceput cu stupefac#ie cererea pasagerului. Acesta amenin#a c dac avionul nu-$ischimb direc#ia spre Viena. Îl arunc în aer. Ca argument: „Am o sticl $ cunitroglicerin$ pe care o # in pe genunchi”. Pre# de câteva secunde, subofi#erul seconcentreaz apoi îi cere stewardesei: „Arat $-mi pasagerul”. Dup ce aceasta îl indic,el continu: „Te duci încet i lini tit $ spre cabina echipajului, în rest, las$ pe mine”.Stewardesa o ia încet pe culoar, cu plicul la vedere”. „'oimarul” o urmeaz cu un aer

plictisit, timp în care face un semn discret colegului su (semn stabilit dinainte) pentru afi pe faz. În limbajul lor tcut, acest semn spunea: „Avem o urgent $ ro ie”. Î$i

pregte$te ctu$ele, pe care le mascheaz $i, când ajunge în dreptul pasagerului observ,cu coada ochiului, c acesta #inea pe genunchi o sticl al crui con#inut era glbui. Maiface un pas, se întoarce brusc $i cade peste pasager, punându-i concomitent $i ctu$ele.Cellalt coleg sare de pe locul su $i începe s lini$teasc pasagerii care au r mas

bloca#i, îl duc pe pasagerul respectiv în spate, iar prin sta#ia din cabina pilo#ilor esteanun#at turnul de control al Aeroportului Bneasa pentru a li se face o primire„clduroas”.

La aterizare, în urma cercetrilor, ce crede#i c era în sticla respectiv? Palinc curat! Din aia care bate, de departe, orice butur alcoolic din lume. Cei doi subofi#eriau fost avansa#i la gradul de locotenent $i recompensa#i bne$te. Au meritat-o din plin,deoarece au prevenit deturnarea unei aeronave.

'i cu aceast ocazie doresc s scot în eviden# un lucru, dac mai este necesar:usla$ii trebuiau s se orienteze în frac#iuni de secund. De asemenea, s posedecuno$tin#e minime în diferite domenii. Cine a mai pomenit ca în România cineva s

posede un litru de nitroglicerin? Sau s o transporte în condi#ii de zdruncinturi (zborulunei aeronave)?

Mai vreau s subliniez un lucru. Am ar tat înainte priva#iunile în serviciu $igreut#ile familiale ale usla$ilor, faptul c mul#i dintre ei „cltoreau” în toat lumea.Unii dintre ei erau burlaci. Dar cât a existat aceast unitate, nici unul dintre ei nua rmas în strintate. 'i o puteau face. Foarte u$or. Dar, cu toate greut#ile, audovedit c sunt români adevra#i, patrio#i, care #in la aceast #ar. Iar oameni ca eisunt cuta#i pe toate meridianele lumii. Unii cititori vor spune, probabil: „Ce dracu!Vine $ sta s$ ne fac$ educa # ie patriotic$?.”. Nu, stima#i cititori, încerc doar s-i prezint

pe usla$i. A$a cum m pricep. Pe acei teribili „terori$ti” din decembrie 1989...Deoarece multe cadre proveneau din via#a civil, iar unele dintre ele nu aveau

terminate studiile liceale, $i în acest sens comanda unit#ii a fost alturi de ei. Din cauzamisiunilor, neputând urma cursurile la seral, s-a insistat $i s-a gsit în#elegerea necesar .Astfel, la liceul Gh. 'incai s-au organizat cursuri comasate de dou ori pe s ptmân,mar #ea $i joia, între orele 12.00-18.00, ceea ce corespundea echivalentului orelor deseral pe o s ptmân. Dar, pentru a urma cursurile respective, cadrele f ceau eforturideosebite, paralel cu executarea misiunilor. 'efii de serviciu, comandan#ii de schimburinu s-au plâns niciodat de greut#ile pe care le întâmpinau la întocmirea foilor de starea

grzii, a planificrii cadrelor. Din acest punct de vedere, aveau întreaga latitudine der spundere. Numai serviciul s nu sufere. Nimeni nu se amesteca în aceste planificri.Comandantul era suveran. Dar trebuia s #in cont de toate greut#ile familiale ale



Teodor Filip

32

subordona#ilor, de facilitarea studiilor, de darea liberelor. Iar în acest timp, serviciul nutrebuia s sufere. 'i se descurcau al dracului de bine: apelau la cadre din alt schimb, lavoluntariat. 'i întotdeauna se gseau colegi care s-i înlocuiasc pe cei care urmaucursurile liceale. De multe ori, se ofereau prea mul#i. Dar apoi, ace$tia trebuiau s leîntoarc gestul, s fac de serviciu în locul lor, în celelalte zile. Dar niciodat nu aaprut vreo neîn#elegere, vreun repro$. Din contr , camaraderia î$i spunea $i de aceast

dat cuvântul. Iar comandan#ii dovedeau c-$i cunosc subordona#ii $i se zbat pentru ei.Cel cruia usla$ii trebuie s-i mul#umeasc pentru acest lucru (continuareastudiilor) este colonelul (r) Filimon, un comandant deosebit de exigent dar

în#elegtor, apropiat de subordona#i, preocupat mereu de greut#ile $ifrmântrile lor. Niciodat nu l-am auzit ridicând vocea. Nici pe el, nici pe al#icomandan#i. Era moldovean, din comuna Nu$anei - aproape unde se atârn harta #riiîn cui -, renumit prin patriotismul stenilor, care au #inut frontul pe loc o s ptmân.Peste ani, în comuna respectiv, sub o c pi# de paie a fost gsit îngropat un tanc.Doamne, cât vâlv s-a f cut în jurul acestui caz.

Mai târziu, unele cadre, printre care $i subsemnatul, au fost selec#ionate pentru ada examen la facultatea de Drept ori la alte facult#i. Nu aveam echivalentul a doi-trei

ani de facultate, ori locuri asigurate, cum gre$it a fost informat, mai bine-zisdezinformat, acest popor. Cel pu#in promo#ia mea de ofi#eri. Am început chiar

pregtirile dar dup circa o s ptmân majoritatea cadrelor au trebuit s renun#e.Aceasta, deoarece misiunile erau tot mai numeroase $i mai îndelungate. Au renun#at, darnu s-au plâns. Nu au f cut o tragedie din aceasta. Nu conteaz cât pregtire ai, conteaz s fii om, conteaz ceea ce realizezi $i cum realizezi, ce la$i în urma ta. 'i usla$ii aulsat ceva în urm: numele unit#ii l-au transformat în renume.

Prin natura atribu#iunilor de serviciu, usla$ii erau permanent în contact cupersoane $i oficialit#i strine, de multe ori la nivel înalt. Dac lum în considerarenumai oficialit#ile $i membrii corpului diplomatic, a cror sedii $i domicilii erau în

paza $i aprarea noastr , sau acelora crora le asiguram gardarea. Un singur abuz, cea

mai mic înclcare a atribu#iunilor de serviciu, putea declan$a un conflictinterna#ional. Diplomatic. Atâta ne-ar fi trebuit ! În cel mai bun caz, degradarea nemânca, în cel mai r u, pu$cria...

Cutremur cu ambasadorul SUA

Personal, la cutremurul din 1977 era s o încurc. Cu exact o s ptmân înainte, ne terminasem de aranjat locuin#a - venise familia de la Oradea. Pe data de 4martie, seara, ambasadorul Turciei ddea o recep#ie. Din partea statului major amfost desemnat s rspund de dispozitivul de la amabsada respectiv.

Când s-a produs cutremurul, eram chiar la intrarea principal, punându-m deacord cu poli#istul turc asupra msurilor pe care s le lum la terminarea recep#iei.Atmosfera care s-a produs este greu de descris. Diploma#ii au ie$it buluc din sal $i auînceput, care mai de care, s-$i strige $oferii (ma$inile erau parcate pe o strad lateral),în jur, se auzeau #ipete de groaz, lumea alerga înnebunit, ma$inile claxonau îngrozitor,întuneric, în aceste condi#ii s asiguri $i securitatea diploma#ilor era ceva foarte dificil,în mai pu#in de un minut, bie#ii din rezerv au fost lâng mine. Prin atitudinea lor

politicoas, dar ferm în acela$i timp, s-a reu$it într-o oarecare msur s lini$timspiritele. Subofi#erul de la circula#ie dirija ma$inile spre intrarea principal a ambasadei.La un moment dat, se apropie de mine ambasadorul american $i, cu o falc în cer $i

una în pmânt, strig: „Ma ina mea! S $ vin$ ma ina mea! Ce faci ofi # er ?”. Cât timpam lucrat la U.S.LA., a fost prima $i ultima dat când mi-am ie$it din fire. Mi-a crescutadrenalina în sânge $i am strigat la rândul meu: „Pe p... m..., aia fac! Nu vezi ce se



Secretele U.S.L.A.

33

întâmpl $?”. S nu o mai lungesc. De când plecasem diminea#a la serviciu $i pân amajuns acas, au trecut peste 20 de ore. Dup ce mi-am lini$tit familia, în jurul orei 05.00m-am prezentat la unitate. Zile întregi m-am fr mântat: dac ambasadorul face oinformare la M.A.E.? So#ia vedea c nu prea sunt în apele mele, dar nu m-a întrebatnimic. Acas aveam o regul de fier: f r discu#ii despre serviciul meu. M maifr mântam, deoarece nu raportasem incidentul, în camarazii care m-au auzit aveam

încredere deplin. Dup circa patru zile, l-am întâlnit la re$edin#a sa, am înclcat toateconsemnele $i protocoalele, m-am prezentat la dânsul $i mi-am cerut scuze. Le-aprimit, spunându-mi zâmbind: „O.K., dle ofi er! Am uitat”.

Au fost $i astfel de situa#ii.În ceea ce prive$te executarea controlului antiterorist $i antideturnare,

eram recunoscu#i pentru respectul acordat pasagerilor. Pe majoritatea aeroporturilordin alte state, acest control este executat numai de ctre brba#i. 'i este executat $iasupra persoanelor feminine. Un lucru absolut penibil. Am realizat penibilul acesteisitua#ii în primvara anului 1984. Atunci, împreun cu mai mul#i camarazi, unii dintrenoi cu so#iile, am plecat pentru câteva zile în fosta Uniune Sovietic. Pe aeroportulinterna#ional din Tbilisi, primul $oc l-am avut chiar pe fluxul sosiri. 'tiau cine suntem,

dar de-al dracu ne-au controlat la sânge. Nu ar fi fost nimic. Dar când au început s lecontroleze pe colegele noastre $i pe so#ii, ne-am sim#it ridicoli. Râdeau, glumeau,întârziau cu detectoarele de metal pe la piepturile lor, la picioare. Fetele $i so#iile noastrese înro$iser ca focul.

Pe aeroporturile din România nu se putea întâmpla a$a ceva. Brba#ii suntcontrola#i de brba#i, femeile de femei - usla$e. Este respectul dovedit fa# de pasageri $iînso#itorii acestora. Iar modul în care se executa acest control ddea siguran#aechipajelor $i pasagerilor c la bordul aeronavelor nu se poate introduce materialexploziv, armament sau materiale ce pot fi folosite pentru o deturnare, în acestsens, am avut mai multe „nemul#umiri” din partea unor pasageri, mai multe „plângeri”,tratate cu toat seriozitatea, dar care ddeau întotdeauna câ$tig de cauz cadrelor acestui

serviciu. Dac, spre exemplu, un geamantan, un colet ori un bagaj de mân trecutprin aparatul cu raze X aprea pe monitorul lucrtorului cu cel mai mic dubiu, erapuricat la sânge. Unii pasageri se impacientau dar bie#ii $i fetele, politicos, î$i f ceaudatoria. Pe timpul cât am r spuns, aproape doi ani, de un schimb pe Aeroportul Otopeni,nu a fost tur - f r exagerare -, în care subordona#ii mei s nu gseasc asuprapasagerilor cu#ite, nungeacuri ori alte obiecte tioase. Odat, am avut un conflictdestul de serios cu directorul unei întreprinderi din Cugir. Acesta cltorea într-o#ar nordic (nu mai re#in care). Prin sta#ie, sunt chemat pe fluxul-plecri. Un subofi#erîmi prezint servieta diplomat a acestuia, care era plin cu cu#ite executate artistic.Ni$te bijuterii. Pasagerul respectiv le ducea cadou, i-am explicat c aceast serviet nuo poate lua asupra lui, ca bagaj de mân. A început s vocifereze, mi-a vârât legitima#iasub nas, a început s amenin#e. Ce mai, circ pe flux. Sim#eam cum cre$te adrenalina înmine dar trebuia s m st pânesc. Bie#ii fierbeau. Cu chiu cu vai, l-am luat de-o parte.M-a amenin#at cu cuno$tin#ele din C.C. Politicos i-am spus: din dou, una. Ori pleac f r serviet, ori o pune la bagajele de cal. A explodat $i mai tare: s-i fac legtura cucomandantul meu... $i mai câte. Pân la urm, pasagerul a plecat, servieta a r mas $i i-am dat-o în primire lucr torului de la magazie (la înapoiere i se returna). În final, $efulde serviciu mi-a spus c am procedat foarte bine. Nu aveam nevoie de aceast apreciere:am respectat ordinele. Astfel de scene au fost frecvente $i ele mi-au mcinat cel maimult nervii. Trebuia s fii politicos dar s $i înghi#i multe.



Teodor Filip

34

Eficien#a legendar a U.S.L.A.

Priva#iunile pe care trebuia s le suportm pe timpul îndeplinirii misiunilor ori asarcinilor de serviciu nu erau acceptate de oricine. 'i pentru aceast munc trebuia s ai„chemare”, îmi aduc perfect de bine aminte de reac#ia cadrelor din teritoriu pe timpul

Universiadei studen#e$ti din Capital. U.S.L.A. a primit ordinul ca, pe timpuldesf $ur rii întrecerilor sportive s asigure securitatea $i gardarea mai multor delega#iisportive, securitatea la toate bazele sportive $i în Satul Olimpic. Toate acestea, pe lâng misiunile permanente ale unit#ii. Cu efectivul de cadre, U.S.L.A. nu putea face fa#.Era ceva imposibil. Atunci, din cadrul inspectoratelor jude#ene de securitate a fostdeta$at un numr de cadre. Din unitatea noastr au fost numi#i $efi de obiective, crora lise subordonau aceste cadre. Personal, în cadrul fostului complex „23 August”,r spundeam de bazinul de înot olimpic $i de sala în care aveau loc întrecerile de scrim.Cadrelor aduse din teritoriu li s-a f cut o pregtire specific, dup care... „la treab”. Dediminea#a $i pân seara târziu, dup plecarea ultimului spectator, eram în misiune. Neodihneam 4-5 ore noaptea. Unii acas, al#ii în unitate, pregti#i pentru interven#ie. Noi

eram obi$nui#i cu asemenea situa#ii. Cadrele din teritoriu $i-au f cut cu prisosin# datoria. Dar... în cadrul discu#iilor purtate cu ei pe timpul deta$rii, precum $i laterminare, când li s-au adus mul#umiri, majoritatea dintre ei au declarat c pentrunimic în lume nu s-ar încadra în aceast unitate...

U.S.L.A. era recunoscut pe plan interna#ional privind eficien#a legendar aserviciilor sale, probat prin luarea tuturor msurilor pentru combatereaterorismului pe teritoriul na#ional. Modul de executare a controlului antiterorist $ianti-deturnare la cele dou aeroporturi din Bucure$ti, dispozitivelor de paz $iaprare de la ambasade $i alte obiective, au fost „studiate” de persoane interesate.Sub diferite forme, absolut toate au fost nevoite s recunoasc c „aici nu se poate

face nimic”. Eficien#a aceasta se datora $i aparatului informativ al unit#ii $i al

Securit#ii care, prin colaboratorii lor din anumite medii, erau la curent cu încercrile comandourilor teroriste de a ptrunde în #ar $i a ac#iona. Paralel cuîntrirea msurilor de paz $i aprare la obiectivele vizate, aceste comandouri, fie c nuli se permitea intrarea în #ar - sub legende deosebit de plauzibile -, fie li se permiteaintrarea, erau urmri#i pas-cu-pas $i, într-un „moment prielnic”, erau „înh$ta # i”. Apoi,expulza#i din #ar . Ferm, dar politicos. 'i nici unul dintre aceste comandouri nu a

încercat s revin. Ace$ti colaboratori au fost aceia care au sprijinit Securitatearomân, U.S.L.A., în prevenirea multor ac#iuni teroriste. 'i atunci, întreb: cine dore$tepublicarea listelor fo$tilor colaboratori ai fostei Securit#i, nu cumva dore$te $ipublicarea listei celor din exterior? Nu se gânde$te nimeni la enormitatea acesteicereri? Cine nu stpâne$te situa#ia operativ în toate domeniile poate s se apuce decioplit linguri de lemn! în cel mai bun caz. Dup decembrie 1989, când situa#iaoperativ din domeniul economic nu mai era st pânit (speciali$tii din domeniu au fostînltura#i, fiind securi$ti), la mai multe întreprinderi au avut loc explozii cu urmricatastrofale: fosta „înfr #irea” din Oradea, în Fgra$, la Târnveni, Gala#i $.a.

Am purtat nenumrate discu#ii cu diploma#ii din Vest $i din zona arab, înspecial ultimii mrturiseau bucuria lor când erau trimi$i la post în România. Aceasta,deoarece aici, în România, erau lini$ti#i. 'tiau c li se asigur cele mai bune condi#iide protec#ie. Atât lor cât $i familiilor lor. 'i erau ambasade asupra crora trebuiau luatecele mai drastice msuri de paz $i aprare. Cum ar fi cele ale Israelului, R.A.Egipt,Iordaniei, Siriei, Libiei $.a. Iar când la aceste ambasade aveau loc recep#ii, ori aveam

informa#ii certe privind inten#iile de ocupare ale acestora, era jale. Cadrele de la alteservicii stteau, zi $i noapte în dispozitive. Indiferent de starea vremii $i cu aten#ia permanent treaz.



Secretele U.S.L.A.

35

Nu zic, $i la noi au ptruns oameni cu pile, nu prea mul#i $i nu în func#ii dedecizii. Aveam $i noi uscturile noastre. Inerente unei colectivit#i de aproape 800 decadre. Dar erau repede marginaliza#i. Singuri f ceau acest lucru. Munca de prevenire$i combatere a terorismului nu admitea nici o gre$eal, nici un „rebut” uman. Cazullt.maj. I.M., care mi-a fost subordonat câteva luni. Când intra în serviciu, dac numirosea a alcool, $i nu-i sclipeau ochii (caz în care nu-l primeam în serviciu), eram sigur

c dac nu-l supravegheam îndeaproape, va bea. Într-adevr, avea greut#i familiale.Dar a te prezenta în serviciu beat, ori a bea în timpul serviciului era o crim. Cu toat bunvoin#a comandan#ilor, care vroiau, de fiecare dat, s-i mai acorde o $ans, a trebuits fie îndeprtat. Sau lt.maj.N. 'tia c so#ia îl tri$eaz. Dar a mai f cut o boacn: $i-afalsificat buletinul de identitate. Credea c dac lucreaz la U.S.L.A. nu va fi depistat. Azbârcit-o $i a fost înlturat.

De mai multe ori, plutonierul D. a fost gsit dormind în timpul serviciului. 'iunde? La domiciliul unui diplomat vizat. A fost trecut în rezerv.

Cazul colonelului T., de$i singular, este deosebit de semnificativ $i între$tezicala: „Excep # ia confirm$ regula”. Poate sunt un tip mai dificil dar mi-au repugnatdintotdeauna lingu$eala, încercarea de a „m vâra sub pielea comandan#ilor”. S bat de

mai multe ori la o u$. Acest colonel împingea lingu$eala $i plecciunea pân la limiteleridicolului. Dar trebuia s-l suportm. Era rud, într-adevr îndeprtat, cu„Tovar$a”. Era obsedat de a $ti tot ce se întâmpl în cadrul colectivului de carerspundea: ce a zis cutare, ce a f cut cutare. Cuta s aib „ciripitori”. Dar l-am „citit”repede. Usla$ii, marea covâr $itoare a lor, nu erau czu#i cu ultima ploaie în unitate.Trebuia s $tii s lucrezi cu ei. Cea mai dificil munc din partea unui comandant.

Pentru c veni vorba de informatori. S $ti#i c $i noi, usla-$ii, f ceam obiectulsupravegherii informative. Am realizat aceasta când am fost pensionat. Cu câteva luniînainte, am avut o $edin# „sexual” cu $eful de cadre $i secretarul Comitetului de partid

pe unitate (ultimul provenea din rândurile noastre $i era nevinovat). Atunci, mi-am datseama c se cunosc prea multe despre activitatea mea extra-profesional. Nu am fost u$

de biseric. Mi-a plcut $i-mi place $i mie s consum un pahar de trie, s-mi scald ochiicu ce-i plcut $i Domnului. Dar cât am activat mai aveam un principiu: „Nu m$ deranjeaz$ dac$ un terorist m$ ia drept # int $ i începe s$ trag $ în mine când apar învizorul lui. Dar m$ enervez al dracului când se deschide foc asupra mea din propriatab$r $”. Vi se pare nerezonabil acest principiu? În acea direc#ie, am încercat s negtotul. Dar, când mi s-au prezentat declara#ii ale unor persoane, poze, $.a., mi-amdat seama c am fost urmrit informativ, inclusiv prin interceptarea convorbirilortelefonice. Au recunoscut acest lucru. De atunci, am r mas cu un gust amar. Dar nu portranchiun nimnui. 'i-au f cut „datoria” într-un serviciu „murdar” al fostei Securit#i...

Acestea au fost, în mare, misiunile U.S.LA. 'i via#a noastr . Descris desubsemnatul a$a cum s-a priceput. 'i atunci, întreb: s-a sim#it cineva paria în propria sa#ar , când $tie c a servit-o cu abnega#ie, c $i-a neglijat familia $i via#a social îninteresul serviciului? A$a s-au sim#it usla$ii în decembrie 1989 $i dup. A$a m-am sim#it$i eu, fost lucr tor în aceast unitate de elit, pensionat când înc nu împlineamvârsta de 43 de ani. Aceast unitate, $i o afirm cu toat convingerea, cu o singur excep#ie pe care o voi descrie mai jos. Nu a comis nici un abuz. Gre$eli, da. Darfoarte pu#ine. Dar nici una nu a adus atingere vreunei persoane, sau nu a adusprejudicii Siguran#ei na#ionale.

Dac aceast unitate ar fi fost pregtit $i pentru reprimareanemul#umirilor populare, ea ar fi primit ordinul s ac#ioneze în Valea Jiului sau înBra$ov. Ar fi primit ordinul de a interveni pe timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Dar, în numele adevrului, trebuie s specific $i urmtorul lucru: în seara zilei de 21decembrie '89, câ#iva zeci de lupttori, sub comanda colonelului Ardeleanu, auintervenit pentru împr$tierea manifestan#ilor în zona intercontinentalului. Atât!



Teodor Filip

36

Apoi, se $tie c, începând din 22 decembrie, aflat în biroul din sediul C.C., alturi degeneralul Gu$e $i al#i revolu#ionari, generalui-colonel Iulian Vlad, care r spundeanemijlocit $i de U.S.L.A., a dat ordine tuturor din subordine de a sta în incintaunit#ilor, de a asigura armamentul $i muni#ia. Pe data de 23 decembrie, în jurulorei 03.25, întreaga #ar a auzit comunicatul radiodifuzat al acestuia, în care precizac toate for #ele Securit#ii $i ale Ministerului de Interne - deci $i U.S LA. - sunt de

partea Revolu#iei. Numai renumitul politolog Silviu Brucan sus#ine contrariul: c generaul Iulian Vlad ar fi f cut un joc duplicitar. Faptele au dovedit contrariul. Usla$ii,specializa#i în lupta antiterorist, erau în unitate - au fost verifica#i de revolu#ionari,exist o caset filmat. În acest sens, timp în care colonelul Ardeleanu - odihneasc-seîn pace! - raporta c se pune în slujba Revolu#iei. Nicolae Militaru $i Silviu Brucan, de$ili se adusese la cuno$tin# organizarea $i dotarea în detaliu a acestei unit#i (re#ine#i,

pân atunci, foarte pu#ine persoane cuno$teau acest lucru, fapt absolut normal) au tinuitacestea.

Publicitatea care s-a f cut în jurul usla$ilor, de cele mai multe oriruvoitoare, în special în timpul evenimentelor din decembrie 1989, a împiedicatformarea unei preri corecte despre ei. Îns, cu timpul, oamenii cinsti#i $i one$ti $i-au

format deja prerea în legtur cu vinov#ia sau nevinov#ia lor. 'i a triumfat adevrul.Pe scheletul fostei U.S.L.A. s-a constituit Brigada Antiterorist. Care, de la

început, a repurtat un succes rsuntor pe plan intern $i interna#ional: lichidarea$i capturarea membrilor comandoului (patru la numr) care au inten#ionatasasinarea ambasadorului Indiei la Bucure$ti. A fost o ac#iune deosebit de eficace,care a stârnit admira#ia speciali$tilor din întreaga lume.

Prin cele scrise în aceast lucrare cer dreptate pruncii nevinova#i r ma$i f r tat.Cer dreptate vduvele usla$ilor, prin#ii r ma$i f r copii. Cer dreptate sutele de cadre $ifamiliile lor, batjocorite $i umilite, care, o perioad destul de îndelungat, s-au sim#it

paria în propria #ar . 'i toate acestea pentru ce? Deoarece au avut singura vin de a fiapar#inut unei unit#i de elit, recunoscut pe plan interna#ional, dar batjocorit

în #ara care a înfiin#at-o. Deoarece o mân de persoane iresponsabile, avide de putere,când au vzut c socotelile lor din acel decembrie atât de controversat $i în prezent, nule ies, au lansat $i au reu$it o formidabil campanie de dezinformare a na#iunii.

În concluzie, usla$i, fo$ti camarazi, nu trebuie s v fie ru$ine c a#i f cut partedin acesta unitate de elit! Nici voi, nici fosta Securitate nu putea#i opri evolu#iaevenimentelor. Ce m doare este faptul c mul#i nu în#eleg c împotriva propriului

popor nu lup#i, în fa#a lui, te închini. El este Tata $i Mama care ne-au dat via#, care ne-au crescut. Voi v-a#i respectat jur mântul. Dar, s-i amintim mereu pe cei asasina#i. S nu-i uitm! Au fost tovar $ii no$tri. Camarazii no$tri. Oricare puteam fi în locul lor.SOARTA A HOT*RÂT S* FIE El!



Secretele U.S.L.A.

37

Capitolul II : TRUPELE DE SECURITATE

Când, pe data de 3 octombrie 1961, m-am prezentat la 'coala de ofi#eri din

Oradea a Ministerului de Interne aveam 18 ani $i 7 luni. Ddusem examenul laBucure$ti $i reu$isem la clasa „prevenirea i stingerea incendiilor” - deci la pompieri(„tulumbar” cum ne spuneau „iepurii de câmp”), colegii no$tri din clasele „Trupe de

securitate”. Ini#ial, durata $colii era de doi ani. Dar spre sfâr $itul anului II, când mai aveam

circa trei luni pân la sus#inerea examenului de absolvire, to#i elevii am fost aduna#i înaula $colii $i s-a dat citire ordinului ministrului de Interne prin care durata $colii se

prelungea la trei ani. Pentru întreaga $coal a fost o lovitur „sub centur ”. Nu mai arerost s descriu atmosfera care se crease în rândul nostru, al elevilor. Cel pu#in pentrumine a constituit o lovitur dur . Abia a$teptam s termin $coala, s devin ofi#er, s fiuindependent din punct de vedere financiar, s-mi pot ajuta $i familia în acela$i timp -

prin#ii mei au fost oameni sraci, nu au avut posibilitatea s m între#in la facultate,iar sora mea era elev în clasa a VIII-a. în fine, ne-am împcat cu gândul. Nu aveam ceface. Nici de ales.

În anul II $i III, am înv#at foarte mult chimie, atât industrial cât $i alimentar ,cuno$team toate procesele tehnologice din ramurile industriale, cu accentul pe

prevenirea producerii incendiilor. În acest sens, pentru practic, am fost du$i la principalele întreprinderi din #ar . Iar în anul III s-a pus accentul pe practica la stingereaincendiilor, fiind repartiza#i în cadrul companiilor de pompieri din #ar . Personal, amfost comandant de sec#ie la compania de pompieri din Arad, apoi am executat practic la biroul de prevenire din cadrul companiilor de pompieri din Giurgiu $i Drg$ani.

Încet dar sigur, lunile treceau. A sosit luna iulie 1964, când clasa de pompieri

am fost trimi$i la Compania a V-a din Bucure$ti (între timp, $coala din Oradea sedesfiin#ase, fiind mutat la Sibiu) pentru pregtirea în vederea sus#inerii examenuluide absolvire.

Doresc s fac o parantez. Pe care o consider absolut necesar . Înainte dedecembrie 1989, publicul larg a fost dezinformat (neinformat) cu privire la absolvirea$colilor de ofi#eri ai Ministerului de Interne. În primul rând, examenul de absolvire nuera o formalitate - adic ai intrat, gata, „ # ara ofi # er te face”. Trebuia s înve#i. Pe

brânci, cu picioarele în ap rece $i prosop înf $urat în jurul capului. Au fost destui carenu au absolvit $coala, ori pe parcurs, datorit unor abateri, au fost exmatricula#i. Iardup absolvire nu se echivala nici un an de facultate. Când am dat examenul la„Universitatea politic$ i de conducere” (a nu se confunda cu ' tefan Gheorghiu, cumfac foarte mul#i, tot în necuno$tin# de cauz) aveam 37 de ani. Iar în 1981, când am datexamenul pentru admiterea la Facultatea de Drept, am dat cot la cot cu tinerii din via#acivil. Nu aveam „locuri asigurate”. Dintre cei de la Ministerul de Interne au czutdestui. Cine nu crede, se poate interesa la Facultatea de Drept. Abia dup ani, promo#iilede absolven#i ai $colilor de ofi#eri din M.I. aveau, la absolvire, echivalentul a 2-3 ani laFacultatea de Drept, în orice caz, promo#ia mea $i câteva dup ea nu au avut aceast „fericire”.

Pe la începutul lunii august 1964, în cadrul Companiei a V-a, am începutsus#inerea examenului de absolvire. Îmi aduc perfect de bine aminte deoarece, pentrumine ($i nu numai), a reprezentat o cotitur important în cariera mea militar .

Examenul începuse într-o luni $i trebuia s se termine sâmbta. Joi, în jurul orei 09.00 ,am fost chema#i în diviziune (clas) $i, dup adunarea noastr , a elevilor, au intrat maimul#i ofi#eri superiori de la mai multe arme (pompieri, gr niceri, M.F.A. $i M.I.). S-a



Teodor Filip

38

dat citire Ordinului ministrului de Interne prin care, întreaga promo#ie - cu dou excep#ii - era trecut în cadrul Trupelor de Securitate. Am r mas cu to#ii bloca#i. Afost al doilea $oc major cu care m-a blagoslovit soarta. Dup citirea ordinului, auînceput s vorbeasc ofi#erii de la masa prezidiului (invita#ii). Fiecare era „bine

pregtit”. Ne-am prins repede c sunt „muncitori cu gura” - cum le spuneam noiloc#iitorilor politici. Apoi, s-a cerut prerea noastr . Sufletu'! Nimeni nu a vrut s ia

cuvântul. A fost numit $eful promo#iei, plutonierul-elev Tnase. A fost împotriv, i s-a dat cuvântul colegului Adomni#ei, singurul membru de partid din rândul nostru.To#i eram cu ochii pe el - a refuzat, întreaga clas a r suflat u$urat. Cei din prezidiuddeau mrunt din buze. Nu se a$teptau la aceast reac#ie. Au mai f cut o încercare. Lanimereal, r sfoind catalogul. Mgrea#a a czut pe mine. Fr fals modestie, eram celmai bun la chimie, istorie $i înv#mântul politic. Refuz categoric. To#i treiraportaser m în termeni militari, regulamentari. Dar te pui cu ordinul ministrului deInterne?! Mai ales, când ai depus un jur mânt militar. Ofi#erii au pr sit sala, r mânândcu noi reprezentantul Comandamentului de pompieri (îmi pare r u c nu-i mai re#innumele, era colonel). Pare de necrezut, dar pe obraji au început s-i curg lacrimi.Lcrima pentru c pierdea o promo#ie de ofi#eri - ne-a mrturisit acest lucru, dar în

acela$i timp ne-a implorat s nu facem o prostie. Ne-a pus pe gânduri, întreaga dup-amiaza zilei de joi, pân noaptea târziu, s-a dus munc de lmurire cu noi. Amgândit, am analizat $i am ajuns la o singur concluzie: depusesem un jur mânt militar pecare eram obliga#i s-l respectm. A$a a ajuns promo#ia de elevi, din care f ceamparte, la Trupele de Securitate. Deci am devenit securi$ti. S-a acceptat o singur dorin# a noastr - pe cât posibil: repartizarea în garnizoana pe care o solicitasem. Euam ales Oradea, unde am copilrit $i unde mi-am terminat studiile liceale, la EmanoilGojdu. 'i unde era familia mea.

Ulterior, am aflat motivul: în august 1964, au fost reorganizate $i reînfiin#ateTrupele de Securitate. Iar nevoia de cadre era mare. Am primit concediul, solda peo lun, echipamentul de ofi#er de pompier, iar la începutul lunii septembrie 1964 m-am

prezentat la Batalionul de securitate din Oradea. Dumnezeule parc era o unitate de arme întrunite: ofi#eri de la pompieri, de

la Trupele de Securitate, gr niceri, mili#ieni, aviatori. To#i tineri locotenen#i, rar câteun locotenent-major. To#i pu#in debusola#i. Dar plini de via#, încreztori în for #elenoastre. Comandantul unit#ii era colonelul Atomi, moldovean de origine, dar înafara meseriei unui ofi#er de carier . Mai ales de front. Am fost repartizat la companiaa lll-a, comandant colonel (r) )i#eica. Norocul a fost de partea mea. În sensul c, înc de la început, am avut comandan#i adevra#i ofi#eri, profesioni$ti în instruirea $ieducarea militarilor în termen. Alturi de comandantul companiei, colonel (r) Olaru- ajuns ofi#er cu pregtirea de lupt $i colonel (r) Mihala$cu - $eful de Stat Major aufost adevra#ii mei mentori. De la ei am înv#at tainele meseriei, s gândesc realist $is fiu ordonat în activitate, exigent dar drept cu subordona#ii, s le cer dar s le $i dau,s nu pretind niciodat s fac ceva ce eu nu le pot demonstra.

Pe parcurs, mi-am dat seama de adevratele misiuni ale Trupelor de Securitate -m refer la perioada august 1964 - decembrie 1989, $i cine erau recruta#i pentru a-$isatisface serviciul militar în cadrul acestora.

În baza Decretului Consiliului de Stat nr.121/1978, Trupele de Securitateerau organizate $i func#ionau în structura Ministerului de Interne, avândurmtoarele atribu#ii:

- particip la îndeplinirea unor misiuni privind aprarea securit#ii statului;- particip la asigurarea securit#ii conducerii partidului $i statului $i a

conductorilor de partide $i state str ine, pe timpul prezen#ei acestora pe teritoriulRomâniei;- asigur paza unor obiective de importan# deosebit;



Secretele U.S.L.A.

39

- particip la executarea misiunilor de paz $i ordine pe teritoriul unor localit#iurbane, înso#irea trenurilor de marf specializate $i la executarea serviciului de paz $iordine în gri $i triaje;

- particip la activitatea de prevenire, neutralizare $i lichidare a ac#iunilorelementelor teroriste pe teritoriul României;

- particip, în cooperare cu unit#i ale Ministerului Apr rii Na#ionale, la

îndepliniera unor misiuni speciale;- particip la limitarea $i înlturarea urmrilor calamit#ilor naturale, precum $ila unele activit#i în economia na#ionai.

În acela$i timp, Trupele de Securitate, parte component a For #elor Armate aleRomâniei, erau destinate ca, în cooperare cu celelalte for #e ale sistemului na#ional deaprare, s participe la îndeplinirea misiunii de aprare a suveranit#ii $i integrit#iiteritoriale a patriei (am citat din Decret).

Aceste trupe erau similare infanteriei. 'i din cine erau formate? Din fii de#rani $i muncitori, capabili s reziste la eforturi $i intemperii, mai rar deintelectuali $i deloc din cei ai nomenclaturii. Pe timpul recrutrilor, la repartizarea lorîn aceste trupe, se #ine cont de trei criterii: s fie snto$i, aspect fizic plcut $i s nu

aib antecedente penale, ei ori membrii familiei. Instruc#ia $i pregtirea lor era maigrea, mai dur. Se punea accentul pe formarea lor ca foarte buni tr gtori cuarmamentul din dotare, s cunoasc procedeele de atac $i autoaprare cu $i f r arm. S fie disciplina#i, echilibra#i psihic.

„Locotenente, s vin, Fieraru!”

În fiecare an, vara sau iarna, pentru desvâr $irea pregtirii militare $i de lupt, batalioanele de securitate organizau câte o tabr de instruc#ie, cu durata de 2-3 luni.În via#a mea nu voi uita prima tabr la care am participat. Batalionul de securitate din

Oradea $i-a organizat tabra pe un platou din partea de sud-est al satului Ardusat. În partea de nord, la circa 500 de metri de marginea satului, era un deal pe care se înl#auruinele unui fost castel. Acolo a fost re$edin#a grofului maghiar care pân în 1944 ast pânit toate împrejurimile.

Când am ajuns, comandantul batalionului a ordonat unei companii s organizezesiguran#a platoului pân ia o adâncime de 500 metri; s-au pus plantoanele la ma$ini $ine-am apucat de treab. A trebuit s ne oprim, întregul sat, cu c#el cu purcel, începuses se strâng în jurul platoului unde urma s ridicm tabra. Btrânii satului, cu prulnins de trecerea anilor, lung pân la umeri, cu brbi sure $i fe#ele br zdate de trecereanecru#toare a timpului $i a greut#ilor vie#ii, mul#i dintre ei sprijinindu-se în bote sau#inându-$i nepo#eii de mân, veneau $i se opreau în fa#a ofi#erilor sau militarilor.Lacrimi rare curgeau pe obrazurile lor. Când vorbeau, parc li se punea un nod în gât.Femeile stteau de-o parte, cu mâinile la gur $i lcrimau. Nu $tiam ce s credem, nurealizam sentimentele lor. Dar nu ne-a trebuit mult s ne dm seama de situa#ie. De lasfâr $itul lunii octombrie 1944, când Armata român a eliberat satul $i împrejurimilesale, nu au mai vzut unit#i ale Armatei. Pentru ei, parc coborâser m din ceruri. Câttimp am stat în acea tabr , rela#iile noastre cu localnicii au fost deosebite. Periodic,militarii în termen care ob#ineau cele mai bune rezultate în procesul de pregtire, erauînvoi#i în sat. Noi, ofi#erii, eram învoi#i pe rând. Numai în afara programului. De laintrarea în sat, în dreptul fiecrei case, gazdele ne îmbiau s le trecem pragul. De$icrescut la #ar , am rmas surprins $i plcut impresionat de ospitalitatea, omenia $i

mândria acelor #rani - urma$ii dacilor liberi, cum se mândreau. Pe scurt, încuvinte srace, voi încerca s narez câteva fapte mai deosebite. Poate nu cele mai binealese, dar semnificative.



Teodor Filip

40

La sfâr $itul unei convocri #inut cu ofi#erii unit#ii, comandantul, împreun cucomandan#ii de companii au plecat în tabr cu autoturismul. Pe comandan#ii de

plutoane ne-a pus sub comanda lt.maj.Pop, cu ordinul de a ne deplasa spre tabr .Aveam de str btut circa 3 km, iar itinerariul trecea prin partea de sud a satului. Un#ran ne-a invitat s-i trecem pragul. Eram doisprezece tineri ofi#eri. Ne-a invitat s stmla trna#, pe lavi#e. A disprut pentru câteva secunde, dup care a aprut cu o iag de

palinc $i un phrel în mâini. 'i-a umplut phrelul, a închinat spre noi care am sritimediat în picioare $i, gata... phrelul era gol. „M $i s$ fie, ce vrea s$ însemne asta”,ne-am zis noi, privindu-ne pe furi$. Ne-a invitat din nou s lum loc, dup care a strigt:„Muiere, gafa!”. La care a aprut muierea lui, cu o tav plin de phrele pe care gazdale-a umplut. „Domnilor ofi # eri, ne-a spus, aista-i obiceiul pe la noi, r $mas de la mo ii i

str $mo ii no tri. Prima dat $ bea gazda, de fa #$ cu mosafirii, ca s$ arate c$ b$utura-i curat $ i nu-i otrav$. Noroc!”. Au aprut apoi cu slana, pita, ceapa $i brânza. Fain tradi#ie $i plin de tâlc, stima#i cititori!...

Spre sfâr $itul primei luni de tabr , comanda unit#ii a primit o radiogram princare era în$tiin#at c va sosi ansamblul „Ciocârlia”, ca s sus#in un program pentrumilitari $i s se ia msurile necesare. Ce mai, în timp record, stenii, ajuta#i de militarii

în termen, au pregtit $i au împodobit cldirea Cminului cultural (bune au fost acestecmine când era cine s se ocupe de ele, s pun suflet în activitatea lor!). La spectacol,a participat întregul sat. Pentru ei, dar $i pentru noi, a fost o manifesta#ie de vis. AngelaMoldovan, tineric pe atunci, a avut un succes colosal. Ca, de altfel, întregul ansamblu.

În pluton la mine aveam un #igan. Pe nume Fieraru. S fie al dracului, eraultimul la toate: puturos, chiulangiu, un bolnav închipuit permanent. Dar toate îi erauiertate pentru un har: cânta al naibii la vioar . Seara, comandantul meu de companie,maiorul )i#eica, îmi ddea ordinul: „Locotenente, s$ vin$ Fierarul”. 'i-l trimiteam peFieraru. Cu vioara, îl punea )i#eica s-i cânte de ocn, patim $i mahala. Peste întreagatabr se a$ternea lini$tea. Cânta Fieraru mai ceva ca Ion Dr goi. Apoi îi ddea pe hore$i învârtite. Doamne, ce via#! Grea, dar $i cu satisfac#ii.

Cer iertare cititorilor pentru aceast parantez cam lung. Dar am vrut s scot îneviden# c $i noi eram oameni $i cum era privit Armata român (pentru neaviza#i,Ministerul de Interne f cea parte din sistemul na#ional de aprare) de oameniisimpli, talpa #rii, fa# de care, atât în „epoca de aur”, dar parc mai mult acum, to#i ceicare s-au perindat $i sunt la putere $i-au cam btut joc.

Afirmam c instruc#ia $i pregtirea militar a unit#ilor din Trupele de Securitateera mai grea, mai dur . La sfâr $itul fiecrei etape de pregtire, verificarea consta dintr-un exerci#iu complex, cu rezolvarea unor situa#ii tactice deosebite, din cele mai variate,trageri de lupt dup efort - din fug, ad postit ori de pe schiuri. Iar traseul varia între 5$i 15 km, în raport cu etapa de pregtire. Era greu, foarte greu. Dar satisfac#ia cândvedeam c subordona#ii pe care îi pregtisem luni de zile sunt lupttori în care po#i aveaîncredere, era imens. Iar tripleta „de aur” a unit#ii: maiorii Olaru, )i#eica $i Mihala$cu,crora li se altura colonelul Tama$ - ofi#erul cu opera#iile, aveau darul de a „descoperi”cele mai fr mântate $i acoperite terenuri pentru astfel de exerci#ii. Din acest punct devedere, Comandamentul Trupelor de Securitate a eviden#iat de mai multe ori Batalionuldin Oradea. Sau aplica#iile „în circuit”, cu durata pân la opt zile. Piatra Craiului, Mun#iiApuseni, Zam, Întorsura Mure$ului, Mun#ii Gutâiului - tot atâtea locuri în care lasfâr $itul unor exerci#ii ori aplica#ii complexe cdeam frân#i. Repet: a fost greu. Darnecesar, având în vedere misiunile pentru care se pregteau Trupele de Securitate.

Trupele de Securitate participau la paza $i ap$rarea obiectivelor de importan# deosebit, la men#inerea ordinii $i lini$tei publice în localit#i (aceast misiune li s-a

încredin#at mai târziu), alturi de organele de mili#ie. Se pregteau, de asemenea, pentruducerea ac#iunilor de lupt pe „teritoriul vremelnic ocupat de inamic” - acesta înconcep#ia r zboiului întregului popor.



Secretele U.S.L.A.

41

La vântoare de evada#i $i dezertori

Trupele de Securitate participau $i la capturarea dezertorilor ori aevada#ilor din penitenciare. Batalionul din Oradea a participat la mai multe misiuni de

acest gen, dintre care voi prezenta, pe scurt, doar dou.În toamna anului 1965, din Penitenciarul Oradea au evadat doi de #inu#i.Alarmarea batalionului de securitate f cându-se la un interval destul de mare de laevadarea celor doi - cei de la penitenciar au crezut c vor face fa# - a îngreunatîndeplinirea misiunii. Subunit#ile au primit misiunea s adopte dispozitivele specificeacestui caz $i s-a ac#ionat pân la marginea de sud a ora$ului Harghita. Pân la urm, ceidoi evada#i au fost captura#i.

În anul 1974 (sper s nu m în$el asupra anului), din penitenciarul BârceaMare au evadat $apte de#inu#i foarte periculo$i, trei dintre ei reu$ind s îmbraceuniforme de mili#ie $i erau înarma#i. Deoarece au ales un moment deosebit de prielnic

pentru ei, îns foarte sensibil pentru noi - perioada lsrii la vatr a unui contigent $i

încorporarea altuia - alarma s-a dat la toate batalioanele de securitate din #ar $i la'colile de subofi#eri mili#ie. Din batalionul de la Oradea au participat patru ofi#eri, întrecare $i subsemnatul, $i to#i grada#ii - mai pu#in câte unul din fiecare companie.Misiunea a durat trei zile $i patru nop#i, timp în care, majoritatea dintre noi nu amdormit. Unii vor crede c exagerez, dar rezisten#a uman este f r limite. Uneori. Dinprima zi, $ase dintre ei au fost captura#i. O performan# remarcabil. Dup ce au fostînconjura#i, la soma#iile repetate $i regulamentare de a se preda, $i opunând rezisten# armat, unul dintre ei a fost „tiat” în dou de rafala unei pu$ti-mitralier (c#ea, cum îispuneam noi). Al $aptelea, cunoscând foarte bine zona - lucrase la un ocol silvic, a fostcapturat ulterior. Deoarece pân la capturare to#i comiseser fapte antisociale deosebitde grave - capturarea de autovehicule sub amenin#area armei, jaf cu mân armat,

sechestr ri de persoane - popula#ia din zon era înspimântat. Iar al $aptelea era înc liber. Am primit un sprijin imens de la popula#ie, #ranii din satele cuprinse între Deva$i rezerva#ia de la Ha#eg. Tineri sau oameni în vârst veneau la punctele de comand $ise ofereau s participe alturi de noi în cadrul dispozitivelor. Numai ca s ne odihnimcâte pu#in. Bineîn#eles c nu s-a putut accepta acest lucru. Ne aduceau de-ale mâncrii,rugându-ne sâ-l prindem mai repede pe „bandit”, deoarece „nu avem curajul s$ urc$mcu vitele la p$ scut”. Îi în#elegeam, îns zona era foarte întins, deluroas $i împdurit în totalitate. Iar pentru a pune capac la toate, în ultima zi a început o ploaie mocneasc care nu se mai oprea. Eram obosi#i dar deosebit de îndârji#i. Grada#ii erau foarte aten#ifa# de ofi#eri $i î$i puneau în valoare toate cuno$tin#ele dobândite într-un an demilitrie. În ultima zi, doi grada#i din companie m-au obligat pur $i simplu s m culccâteva ore, luând comanda dispozitivului de care r spundeam. Ulterior, am aflat c to#ili s-au subordonat necondi#ionat. 'i în noaptea de joi, ora 23.30, în sta#ii s-a auzit „L-am

prins!”. To#i am r suflat u$ura#i: nu se mai #inea cont de grade $i func#ii - grada#ii $isolda#ii de ciclul doi ne îmbr #i$au $i râdeau, iar ploaia nu se mai oprea. Atunci, ca dealtfel în toate misiunile de acest gen, mi-am dat seama ce înseamn grija fa# desubordona#i, s fii exigent dar drept cu ei, cât reprezint o #igar fumat de patru-cinciin$i, ce înseamn s-#i împr #i ultima conserv, în astfel de situa#ii, se leag cele maitrainice $i durabile prietenii. Pentru o via# întreag. Numai cine nu a tr it asemeneamomente nu poate realiza, în#elege a$a ceva. Dar cea mai mare satisfac#ie am avut-o lamanifestrile de bucurie ale stenilor din zona respectiv. Am ajuns la Oradea vineri, în

jurul orei 15.00. Celor patru ofi#eri care am participat la misiune comandantul ne-a spus:„Pân$ luni diminea # a s$ nu v$ prind prin unitate. Este un ordin”. Acas am dormitneîntors pân sâmbt seara.



Teodor Filip

42

Trupele de Securitate mai participau $i la capturarea dezertorilor,majoritatea dintre ei fiind înarma#i. Acestea erau cele mai dificile $i cele maipericuloase misiuni, îmi permit s prezint mai jos o asemenea misiune, la care am

participat nemijlocit. În vara anului 1973, dintr-o unitate militar din Oradea a dezertat,din postul de santinel, un militar în termen, având asupra lui pistolul mitralier $i dou încrctoare a câte treizeci de cartu$e. Comandantul garnizoanei era colonelul Bordei.

Dup ce, timp de mai multe ore, comanda unit#ii respective $i dânsul au luat msurileimpuse de un asemenea eveniment, în jurul orei 15.15 s-a dat alarma. Comandantulunit#ii, lt.col. Petre Stru#, a destinat dou plutoane, dintre care unul din compania pecare o comandam. Din partea Statului Major, pentru conducerea ac#iunii, a fostdesemnat lt.col Olaru, un foarte bun organizator $i specialist. A mai fost desemnatlocotenentul B., un ofi#er rezistent la eforturi, apreciat ca un bun comandant de pluton.Subsemnatul eram cam nervos: pe de o parte nu prea era corect s preiau comanda unui

pluton, mai ales c nu eram de serviciu - dar te pui cu ordinele? -, iar pe de alt parteiar $i nu-mi puteam #ine promisiunea f cut so#iei: de a merge la un film, apoi la ogr din de var . În zece minute, eram îmbarca#i în ma$ini, iar în jurul orei 15.25 ie$eam

pe poarta unit#ii. Adoptând dispozitivul specific unor asemenea situa#ii, am reu$it ca

în nici dou ore s capturm dezertorul respectiv. Rolul hotrâtor l-au avut lt.colOlaru $i lt.B. - de fapt ei l-au capturat. Când am ajuns în garnizoan, atât coloneluluiBordei, cât $i cadrelor din M.Ap.N. nu le venea s cread. Primul, de bucurie, chiar asrutat capota uneia dintre cele dou ma$ini cu care am intervenit. Vezi, Doamne,crescusem în ochii dânsului! Pentru ca în decembrie 1989 s-$i bat joc de acest

batalion (voi reveni)...Referitor la acest caz, fac o mic parantez. Pe timpul când capitole din acesta

lucrare au aprut în „Cri$ana Plus”, a fost prezentat $i acest caz. Am impresia c unele persoane au citit serialul respectiv în diagonal ori pe srite. De fapt, acest lucru nu m intereseaz. Dar m doare când unele persoane se trezesc vorbind în total necuno$tin# de cauz, afirmând c în acest caz am min#it, deoarece pe dezertorul respectiv l-ar fi

prins ni$te #rani. Nu m intereseaz cine este persoana respectiv, dar pentru corectainformare a cititorilor precizez: este vorba despre cu totul alt caz, petrecut în alt an. 'imai precizez un lucru: înainte de a m apuca s scriu aceast lucrare, m-am documentatfoarte mult. Asupra problemelor pe care le cunosc în totalitate, sau asupra crora nu m-am documentat cel pu#in din dou surse complet diferite nu m pronun#. Pân acum, am

prezentat misiuni la care am participat nemijlocit $i care nu se uit, evenimente pe carele-am tr it $i nu se uit, situa#ii $i împrejur ri care m-au marcat $i nu se uit. Martoreîmi sunt cadrele al cror nume a fost men#ionat - f r a le cere acordul, fapt pentru caresper s nu se supere pe mine -, care tr iesc înc. Multe dintre ele chiar în Oradea.

Obiective de gradul 0: Ceau$escu $i... porumbul

Trupele de securitate mai îndeplineau o misiune. Pentru noi era cea mai grea,care ne ddea peste cap tot ceea ce planificam în cadrul familiilor. De câte oripre$edintele Nicolae Ceau$escu pleca în vizite oficiale peste hotare, de câte oriprimea vizita omologilor si din alte #ri, de câte ori aveau loc Congrese ori diferiteConferin#e, de câte ori efectua vizite în jude#e sau situa#ia interna#ional deveneainstabil în anumite zone, Trupele de Securitate intrau în situa#ie de alarmare(par#ial sau total). Aceste situa#ii durau de la o sptmân la peste o lun. Timpîn care, în unit#i, se organizau grupe operative la nivel de comand, iar la companii seorganiza permanen#a cu 1-2 cadre. Eram în permanent situa#ie de alarmare. Iar în cele

câteva ore pe care le petreceam acas - dac le petreceam - nu aveam voie sa plecmnicieri. Telefonul putea suna oricând, ori degetul agentului s se în#epeneasc pesonerie.



Secretele U.S.L.A.

43

Când terorismul interna#ional luase amploare, în România au fost luate oserie de msuri, în ceea ce prive$te Comandamentul Trupelor de Securitate, acestaa stabilit pentru fiecare jude# constituirea unei subunit#i, pluton ori companie,destinat prevenirii $i combaterii terorismului. Aceste subunit#i executau o

pregtire special $i erau destinate neutralizrii ori lichidrii ac#iunilor teroriste. Sauinterveneau pentru întrirea pazei $i apr rii unor obiective. Din acest punct de vedere

erau subordonate compartimentului „Arta” din cadrul Inspectoratelor jude#ene deSecuritate. Dup decembrie 1989, mijloacele mass-media adunau în declara#ii care decare mai fanteziste, între care rolul principal l-a de#inut politologul Silviu Brucan. Caresus#inea c acestea erau trupe de usla$i, lucru total inexact. Este adevrat, U.S.L.A afost sprijinit în mod direct de ctre un batalion de securitate, respectiv U.M.0640.Fr militarii în termen din aceast unitate, nici nu $i-ar fi putut îndeplinimisiunile. Iar ace$ti militari aveau o r spundere deosebit, î$i îndeplineau misiunile învzul popula#iei, în contact direct cu aceasta, de multe ori în posturi izolate. Tenta#iile

pentru ei erau mari. Dar comanda unit#ii respective nu a primit nici-o plângere,nici-o sesizare din partea popula#iei. Erau militari disciplina#i, con$tien#i der spunderea misiunii pe care o executau, fermi în îndeplinirea consemnelor, echilibra#i

psihic. Fr aportul lor direct, f r cooperarea cu militarii în termen din aceast unitate, usla$ii nu $i-ar fi putut îndeplini activitatea de prevenire a terorismului în Bucure$ti. Dac nu ar fi fost disciplina#i $i nu ar fi întrunit anumite criterii $i calit#i,

puteau produce evenimente deosebite. Ce s-ar fi întâmplat dac un astfel de militar ar ficonsumat buturi alcoolice în timpul serviciului? Sau dac s-ar fi speriat $i ar fi deschisfocul pe timpul cât î$i îndeplinea misiunea la o ambasad ori domiciliul unui diplomat?Pe lâng panica în rândul locatarilor, ceilal#i militari din dispozitiv ar fi putut, la rândullor, s deschid focul. 'i atunci s fi vzut, nu numai conflict diplomatic!?. Ce-ar maicomentat „Europa Liber ” $i alte posturi din str intate!? Personal, sunt dator s men#ionez contribu#ia deosebit pe care $i-au adus-o Trupele de Securitate laactivitatea de prevenire a terorismului, pentru activitatea deosebit pe care $i-au

adus-o la paza $i aprarea obiectivelor de importan# deosebit, a barajelor, auzinelor cu produc#ie special, a combinatelor chimice, podurilor $i viaductelor.Totdeauna, dar totdeauna, ace$ti minuna#i militari în termen erau pu$i s apere cele maisensibile $i vulnerabile obiective. 'i atunci, întreb: de ce, în decembrie 1989, acestetrupe au fost batjocorite? De ce au fost denumite „trupe teroriste”! fidele luiCeau$escu?. Un singur exemplu în acest sens.

În decembrie 1989, Televiziunea era aprat de 263 de militari ai fostelorTrupe de Securitate, comanda#i de ofi#eri bine pregti#i, suficien#i s #in pieptunui regiment. Fr exagerare. Nu s-au împotrivit la intrarea revolu#ionarilor înTeleviziune. 'i $i-au continuat misiunea. Dar nu s-a avut încredere în ei. S-a spusc to#i cei care poart petli#e albastre sunt fideli lui Ceau$escu. Ce porcrie! Poatedin team, sau dintr-un motiv care-mi scap, s-au chemat $i au venit ca s apereTeleviziunea militari de la M.Ap.N. Ei $i comandan#ii lor nu sunt de vin: au primit unordin $i l-au executat. Au venit militari de la U.M.0210 Bucure$ti, U.M.01842 Titu,U.M.01214 Medgidia, U.M.01841, mul#i dintre ei f r muni#ie. Au venit para$uti$tii,crora, de ce s nu o spun pea dreapt, li s-a f cut o publicitate exagerat,nemeritat. Nu vreau s culpabilizez ace$ti militari. 'i-au f cut cu prisosin# datoria dea apra Televiziunea. Dar repet, nu erau instrui#i pentru asemenea misiuni. Sc pa#idin chingile disciplinei (la noi termenul era clar, comandantul i-a sc pat din mân),dup ce s-au mai lini$tit lucrurile, s-au dedat $i la alte fapte. Dac în cadrul Trupelor deSecuritate s-ar fi întâmplat a$a ceva, militarul în termen respectiv $i comandantul su

nemijlocit o încurcau. R u de tot.Deci, în cadrul for #elor care aprau Televiziunea, peste 50% o reprezentaumilitarii din Trupele de Securitate, circa 10% para$uti$tii $i restul, militari de la



Teodor Filip

44

Ministerul Apr rii Na#ionale. În diminea#a zilei de 24 decembrie 1989, din ordinulgeneralului Todor (!!! - cel care se declara comandant suprem la Televiziune), mili-tarii cu petli#e albastre au fost dezarma#i de for#ele de la M.Ap.N. Dintre care oparte î $i executau misiunea cu muni#ie împrumutat de la ei. Mare batjocor s-af cut atunci! Un astfel de general, care a mai eliberat to#i terori$tii prin$i la Televiziune,nu are ce cuta în Armat. O face de râs. Aduce atingere întregului corp de generali.

Este adevrat, au fost dezarma#i numai pentru câteva ore, dup care $i-au continuatmisiunea. Dar pixul meu întreab: s-a gândit, atunci, cineva, ce se petrece în sufleteleacestor militari, în sufletul ofi#erilor care asistau neputincio$i la batjocorireasubordona#ilor? Sunt convins c, unul singur dac s-ar fi împotrivit - nu s trag, s seîmpotriveasc la predarea armei - ar fi fost executa#i pe loc. 'i a$a, ar mai fi aprut ni$teterori$ti!! Dar au trecut peste aceast jignire $i umilire. 'i-au f cut pe mai departedatoria. Poate au scrâ$nit din din#i, poate au înjurat în gând, dar $i-au f cut datoria, înfa#a unor asemenea militari, nu po#i s spui decât: CINSTE LOR! Tocmai pentru c au

purtat petli#e albastre.Trupele de Securitate mai participau la munci agricole $i industriale.

Personal, începând cu anul 1966 am participat cu compania - an de an - la astfel de

munci: la Sododor $i Vinga, la construirea centralei telefonice din Arad $i a punctului decontrol $i trecere a frontierei de la Ndlag $i Vrsând, la extinderea I.P.R.S. Bneasa, lastrângerea recoltei în Dobrogea (Valul lui Traian).

Acestea au fost Trupele de Securitate, stima#i cititori, în care î$i satisf ceauserviciul militar - întâmpltor sau nu - ca militari în termen, fiii $i nepo#ii no$tri, care auavut norocul sau nenorocul s fie încorpora#i în ele. 'i pentru c au avut nenorocul de afi purtat petli#e albastre, în decembrie 1989 au fost eticheta#i „terori ti”, „trupe fidelelui Ceau escu”. Ura împotriva acestora a pornit $i a fost între#inut de politologulu' pe$te - l-am numit pe Silviu Brucan. A#i jignit fiii acestui popor, domnule Brucan,cadrele acestor trupe, care $i-au f cut $i î$i fac datoria, fideli jur mântului pe care l-audepus fa# de )ar $i Popor. De data aceasta, sunt trupe de jandarmi. Aceea$i Mrie cu

alt plrie!Curios este faptul c cei mai porni#i împotriva lor, ca de altfel împotriva

întregii Securit#i, au fost $i sunt tocmai activi$tii partidului unic! 'i aceste trupeerau controlate de partid. Nu f ceau un pas f r aprobarea partidului unic...

'i aici se mai promova cu pile. Cunoa$te#i zicala: „Ca s$ promovezi, ai nevoiede doi: unul s$ te propun$ , cel $lalt s$ te sus # in$”. 'i conta dosarul. Iar al meu atârnagreu. Dac am urcat pân la un anumit nivel al scrii ierarhiei militare, îmi faceplcere s cred c aceasta s-a datorat exclusiv capacit#ii mele. Nu aveam nici unfel de pile. Bunicul din partea mamei, Pintea A., a fost comisar $ef în Bistri#a Nsâud,iar o rud de-a lui a fost cancelar al ministrului de Interne pân în 1941; o rud a so#iei af cut parte, ca tânr locotenent, din garda regal; un frate al tatlui meu, Filip A. -odihneasc-se în pace amândoi! - condamnat pentru încercarea de trecere frauduloas agrani#ei. Ce mai, nici în ziua de azi nu-mi pot da un r spuns satisf ctor la întrebarea:cum de am fost admis atâta timp în cadrul acestor trupe, apoi la U.S.L.A.? Pentru c ,

printre altele, în toamna lui 1966, dup ce m-am cstorit, au venit doi politruci dela Bucure$ti, grade mari, s duc munc de lmurire cu mine pentru a divor#a. 'ide ce? Deoarece so#ia este de na#ionalitate maghiar. M-au amenin#at c m mut

în vârf de munte, în fundul Deltei, la dracu-n praznic. Nu am cedat. 'i mul#am luiDumnezeu, nu-mi pare r u nici în ziua de azi...

Atunci, în decembrie 1989, datorit dezinformrii, to#i erau porni#i împotrivaSecurit#ii, a militarilor din Trupele de Securitate. 'i culmea, repet, cei mai porni#i erau

activi$tii. La cel mai înalt nivel. Cei care ne-au îndrumat $i ne-au controlat atâta timp. Înunele garnizoane, batalioanele de securitate au fost încercuite de unit#i de la M.Ap.N.,cu tancuri $i blindate, în unele garnizoane, cum e cazul $i la Oradea, ofi#eri de la



Secretele U.S.L.A.

45

M.Ap.N. au asigurat actul de comand al acestor unit#i. 'i s-au convins c nu au nici ointen#ie rea.

Am lsat anume spre finalul acestui capitol o problem mai deosebit. Care, f r fals modestie, apare în premier na#ional. Am f cut aceast lucru deoarece, în ultimultimp, tot mai multe persoane au început s recunoasc c Nicolae Ceau$escu a lsat $iceva bun în urma lui. A$a se $i cuvine. 25 de ani cât a fost la conducerea #rii reprezint,

totu$i, o perioad din Istoria României, perioad care va trebui cercetat $i analizat f r patim, f r ur $i adversit#i politice. Pe lâng multele greut#i pe care a trebuit s lesuporte poporul în „epoca de aur”, datorit politicii dus de Nicolae Ceau$escu $i a celorcare-l lingu$eau permanent, trebuie s recunoa$tem c a avut $i un merit incontestabil: amilitat permanent pentru suveranitatea $i independen#a României, pentrupstrarea integrit#ii #rii. 'i nu în ultimul rând, s-a zbtut pentru ca ArmataRomân s aib $i unit#i de elit, capabile s dea prima ripost unor comandouricare ar fi ac#ionat pe teritoriul na#ional, în condi#iile rzboiului modern.

Din acest punct de vedere, oricât l-ar blama adversarii, a fost unclarvztor. De data aceasta, m voi opri, $i nu întâmpltor, asupra unui aspect înpremier na#ional: acela al crerii Grupului de Avia#ie al Comandamentului

Securit#ii Statului $i al Trupelor de desant aerian constituite în cadrul Trupelorde Securitate.

Elena Ceau$escu $i... Trupele de desant

Spre sfâr $itul anilor '60, în ideea interven#iei rapide în zone greu accesibile - celemai pretabile ascunderii unor comandouri special pregtite în acest scop - au fostînfiin#ate, în cadrul Consiliului Securit#ii Statului, trupele speciale de desant aerianapar #inând din punct de vedere al pregtirii specifice de unitatea - tot nou înfiin#at -denumit Grupul de Avia#ie al C.S.S. în nomenclatura Ministerului de Interne, aceast

unitate era catalogat la nivel de Direc#ie, condus fiind de generalul-maiorCalomfirescu.

Deoarece pentru prima dat se public în România despre aceste trupe (dup $tiin#a mea), apar #inând batalioanelor de securitate, trebuie s specific c voi prezentadoar unele aspecte generale, care nu constituie secrete militare, în al doilea rând, voiabuza de r bdarea cititorului pentru a-l prezenta, în pu#ine cuvinte, pe generalul-maiorCalomfirescu.

La acea dat, era unul dintre cei mai buni pilo#i existen#i în România, printre pu#ini ofi#eri care mai existau atunci în Ministerul de Interne proveni#i din promo#iile dedinaintea lui 23 august 1944. Cu o educa#ie tipic ofi#ereasc, de o moralitate desvâr $it,datorit profesionalismului, a curajului $i a patriotismului dovedit, a fost decorat cu maimulte ordine $i medalii, între care locul de onoare îl ocup „Insigna de Aur” a Avia#ieiromâne. A f cut parte din forma#iunea de tineri ofi#eri-pilo#i de vântoare care ausalvat podul de la Cernavod de inten#ia Avia#iei Germaniei hitleriste de a-ldistruge pentru a opri înaintarea trupelor sovietice pe direc#ia Constan#a-Bucure$ti. Avea o inim cât s cuprind „cerul României”. A f cut parte din singuraavia#ie din lume care a luptat, de la egal la egal, cu avia#ia a patru mari puteri:american, britanic, sovietic $i german, dându-le lovituri catastrofale. Unexemplu elocvent îl reprezint pierderile americanilor în august 1943, când au

bombardat instala#iile de la Ploie$ti: din totalul de 178 bombardiere ale U.S.A.A.P. -United States Army Air Forces (For #ele aeriene ale armatei Statelor Unite), plecate în

misiune, doar 88 au reu$it s revin la baz (Benghazi - nordul Africii). Restul au fostdistruse sau grav avariate de Avia#ia român, iar instala#iile de la Ploie$ti au continuat s func#ioneze. Aceast misiune cu urmri catastrofale pentru americani a dat de în#eles



Teodor Filip

46

tuturor c în România exist o avia#ie de vântoare de care trebuie s se #in cont.Pentru ofi#erul-pilot Calomfirescu $i colegii si lupta însemna EU sau EL! Total,con$tient c România trebuie aprat, împotriva oricrui du$man. Tineri între 21 - 25 deani, pilo#ii de vântoare au fost oameni obi$nui#i. Dar atrac#ia pân la obsesie a zriloralbastre, dorin#a nebun de a zbura, profunda dragoste fa# de )ar $i Neam, au f cutdin ei eroi ai aerului.

Cadrele pentru Grupul de Avia#ie $i al trupelor de desant au fost selec#ionate dinîntreaga organigram a C.S.S., dintre cei cu calit#i fizice $i morale peste medie, careaveau $i cuno$tin#e în profesia de pilot sau para$utist. Iar comandantul Grupului deAvia#ie a fost numit acel om de excep#ie - generalul-maior Calomfirescu. Locul deamplasare al sediului, care cuprindea Comandamentul $i Centrul de instruire, a fost ales

pe o latur a Aeroportului Otopeni, în spatele Flotilei Speciale al Marelui Stat Major alMinisterului Apr rii Na#ionale. Pentru corecta informare a cititorului, trebuiemen#ionat c, pân la constituirea acestui Grup, aeronavele preziden#iale erau deservitede aceast flotil. Iar unul dintre motivele pentru care a luat fiin# acest grup a fost $iacela ca aceste aeronave $i cele care deserveau membrii C.C. al P.C.R. s fie preluate deofi#eri de Securitate. Fr a supra pe nimeni, fac precizarea c securitatea tuturor

$efilor de state, a demnitarilor, este asigurat de serviciile speciale. Concomitent, au fost înfiin#ate $i Trupele de desant, în cadrul anumitor

batalioane de securitate, au fost constituite subunit#i independente, care organizatoricf ceau parte din unit#ile respective dar, din punct de vedere al pregtirii specifice(profesionale), apar #ineau Grupului de Avia#ie al C.S.S. Trebuie specificat c, atâtcadrele, cât $i militarii în termen erau selec#iona#i dup criterii exigente, dar numai $inumai pe baz de voluntariat. Nimeni nu a fost obligat, nimeni nu a primit ordinul dea face parte din aceste trupe. Iar selec#ionarea, dup cum ar tam, în special a militarilorîn termen, era foarte exigent. Spre exemplu, un ofi#er destinat s fac aceast selec#ie, din 300 de militari a ales doar 10!

Trebuia gsit, îns, un specialist care s se ocupe de pregtirea nemijlocit a

acestora. 'i atunci, comanda C.S.S.-ului $i-a îndreptat aten#ia spre Iancu Gheorghe .Acesta era, la acea dat, conductorul lotului na#ional de para$uti$ti sportivi dinRomânia, campion olimpic absolut la para$utism, primul care a realizat oaterizare la punct fix cu o para$ut clasic. Pentru pregtirea militarilor din Trupelede desant al C.S.S., era nevoie de cel mai bun specialist. 'i dup cum am specificat, laacea dat $i or , cel mai bun din #ar era Iancu Gheorghe. A fost contactat, s-au purtatdiscu#ii cu el, f r nici o constrângere ori amenin#are. 'i a acceptat. Astfel, a devenitloc#iitorul $efului de Direc#ie - generalul-maior Calomfirescu, avansat la gradul delocotenent-colonel $i numit comandantul Trupelor de desant.

Programul de pregtire al militarilor din aceste trupe se f cea în bazaregulamentelor militare generale $i a regulamentului Trupelor de Securitate, darinstruc#ia de specialitate-desant se f cea în baza regulamentelor elaborate de comandaGrupului de Avia#ie, în special de colectivul de conducere ai Sec#iei de Desant-Para$utare, al crui comandant era lt.col. Iancu Gheorghe.

Pentru instruirea specific, efectivele subunit#ilor independente din cadrul batalioanelor de securitate f ceau eforturi deosebite. Fiind încadra#i numai pe baz devoluntariat, cu dragoste fa# de arma pe care au ales-o, ambi#io$i s demonstreze ce pot,cu timpul, au format adevrate subunit#i de elit. Ofi#erii instructori aveau mân liber în pregtirea lor dar subordonatul era respectat. Cum de altfel se întâmpl în toateunit#ile de elit ale for #elor armate din toate statele. Ace$tia $i-au creat lumea loraparte. Rela#ia comandant-subordonat $i invers era mai deosebit, mai libertin. Aceasta

$i datorit faptului c pregtirea specific incuba riscuri, depindeau unii de al#ii, iargreut#ile inerente îi uneau. Din aceast cauz, $i din altele, au început s fie invidia#i.Comandan#ii unor unit#i puneau anumite piedici ofi#erilor-instructori $i acestor militari.



Secretele U.S.L.A.

47

Unii nu puteau în#elege c eforturile depuse de ace$tia trebuiau recompensate cu o hran mai consistent, respectiv 5.500 de calorii fa# de 3.200 cât aveau restul militarilor.

'i astfel, C.S.S. $i-a creat subunit#i $i unit#i care puteau interveni rapid înoricare punct al teritoriului na#ional, în special în zona grea accesibil, cu o mareputere de izbire. Odat de$n#a#i, ace$ti militari erau profesioni$ti în depistarea,urmrirea $i adoptarea procedeelor de lupt pentru capturarea sau nimicirea

comandourilor str ine (inamice). Existen#a acestor trupe era impus de regulile nescrise$i cerin#ele r zboiului modern, în care, în special în adâncimea strategic, ac#iunile delupt se duc de ctre subunit#i de profesioni$ti, lupttori desvâr $i#i, cu o mare mobili-tate $i putere de izbire. Indiferent de orânduirea social, indiferent de partidele aflate la

putere, acel stat care-$i desfiin#eaz aceste trupe comite o crim na#ional.Înc de la început, la nivelul de comand al grupului de Avia#ie, al C.S.S. $i

Flotilei speciale a M.St.M., condus de generalul Tiu - gurile rele afirm c era rud cuElena Ceau$escu - au aprut disensiuni. Comanda Flotilei speciale a încercat s conving conducerea Ministerului Apr rii $i Comitetul Central c existen#a a dou escadrile - una a M.Ap.N., alta a C.S.S. - nu-$i are rostul, c este un paralelism. 'i maisus#inea c C.S.S. nu avea posibilitatea de a-$i asigura rezerve de cadre pentru avia#ie,

lucru pe care-l putea asigura doar Ministerul Apr rii. Lucru total inexact.Realitatea este c nu vedeau cu ochi buni faptul c Grupul de Avia#ie

preluase aeronavele preziden#iale - #â#a de muls le-a fost luat de la gur -, nu vedeaucu ochi buni existen#a celor doi profesioni$ti, generalul-maior Calomfirescu $i lt.col.Iancu Gheorghe, iar la Trupele de desant nici mcar nu se gândeau. Invidia începea s-$i spun cuvântul, în acest sens, voi da un singur exemplu, care sunt convins c pe uniiîi va $oca, iar pe al#ii îi va deranja. Dar aceasta a fost realitatea. Iar dac suntem corec#i,trebuie s o recunoa$tem.

Sper s nu m în$el asupra anului, respectiv 1968, când pre$edintele Fran#ei -generalul Charles de Gaulle - a efectuat o vizit oficial în România. Cu aceast ocazie,

Nicolae Ceau$escu a fost invitat, la rândul lui, s efectueze o vizit oficial în Fran#a. Pe

cale diplomatic, aceast vizit a fost fixat a avea loc prin anul 1970. Cu 10 zileînaintea începerii vizitei oficiale în Fran#a a pre$edintelui Nicolae Ceau$escu, a$a cumse obi$nuie$te în astfel de situa#ii, o delega#ie de la C.C. - sec#ia Protocol -, precum $iofi#eri de Securitate s-au deplasat în Fran#a pentru ca, împreun cu autorit#ilerespective s fixeze întregul protocol al vizitei $i msurile de securitate.

Ei bine, pe timpul când aceast delega#ie era în Fran#a, s-a întâmplat un accident(inten#ionat, neinten#ionat - cercetrile nu au putut elucida problema) care a dat pestecap totul. Un diplomat al Ambasadei Fran#ei a condus la aeroportul Otopeni o persoan,dup care, la întoarcere, înainte de a junge la podul Bneasa, din drumul lateral stângacum te deplasezi spre Bucure$ti, i-a ie$it în fa# un camion care nu a acordat prioritatema$inii diplomatului francez. Acesta a intrat în plin în camionul respectiv, iardiplomatul a fost foarte grav r nit. De aici, un mic scandal diplomatic care a dat pestecap vizita lui Nicolae Ceau$escu în Fran#a. Nu acest lucru vreau s-l scot în eviden#.

Delega#ia de protocol a primit ordinul de a se înapoia în #ar , fapt ce l-a f cut cuo curs obi$nuit. Aceasta, deoarece aeronava pus la dispozi#ia lor - un AN -26 - s-aînapoiat numai cu echipajul format din $ase persoane. Avionul a aterizat, s-a apropiat dehangar, dup care ofi#erul de serviciu pe Grupul de Avia#ie a primit ordinul ca un tractors-l remorcheze în hangar $i s destineze o grup de militari pentru descrcare. Cândofi#erul de serviciu a intrat în interiorul avionului, a r mas blocat - la propriu - decantitatea coletelor de diferite dimensiuni care ocupau întregul spa#iu. Fiecarecolet avea destinatarul scris: membri ai C.C., mini$tri, directori generali $.a. Deci,

numai persoane sus-puse. Acest fapt a dezamgit, ca s folosesc un cuvânt mai blând,întreaga conducere $i cadrele Grupului de Avia#ie al C.S.S. Din aceast cauz echipa de protocol a fost nevoit s se întoarc cu o curs obi$nuit. Iar acest caz nu a fost



Teodor Filip

48

singular. Acesta este motivul real - oricât s-ar supra unele persoane pe mine - care adus la apari#ia disensiunilor de care pomeneam mai sus.

S-a ajuns pân acolo încât s-a interzis accesul cadrelor de la Grupul de Avia#iede a trece prin incinta unit#ii Flotilei speciale a M.St. M., atât pe jos, cât $i cu ma$inile.Trebuiau s ocoleasc pe la dracu-n praznic...

Pân la urm, comanda Flotilei M.St.M. a cerut desfiin#area Grupului de

Avia#ie $i revenirea la situa#ia ini#ial. Disensiunile au ajuns pân la ce mai înalt nivel$i... acum intr în scen Elena Ceau$escu. Având în vedere c Nicolae Ceau$escu ar spuns o perioad de Armat $i de organele Securit#ii, cu gradul de general-maior, î$iddea seama de importan#a $i eficien#a Trupelor de desant, a grupului de Avia#ie dar...când femeia î$i pune ceva în cap (poalele în nici un caz), î$i vâr dracu coada. 'i a$a, înprimvara anului 1974, din ordinul Elenei Ceau$escu (!!!), Grupul de Avia#ie a fostdesfiin#at. Deoarece nu multe persoane cunosc acest aspect, ar fi bine ca cei care de#ininforma#ii în acest domeniu (cât de mici) s-$i scrie memoriile, s arate adevratarealitate. 'i, mai ales, s prezinte modul în care au fost tratate cadrele Grupului deAvia#ie dup desfiin#are . Deoarece, adevrata istorie a Trupelor de Securitate va trebuiscris. Din respect fa# de Istorie $i Popor. Din respect fa# de urma$ii no$tri.

Aceasta $i datorit faptului c, dup decembrie 1989, s-a dovedit totalanevinov#ie a Trupelor de Securitate. 'i sunt con$tient, dup cum sunte#i $i dvs., stima#icititori, c pentru SECURITATEA OBIECTIVELOR DE IMPORTAN)* DEOSEBIT*, pentru SECURITATEA PERSOANEI $i a BUNULUI PUBLIC 'lPRIVAT era nevoie, este $i acum, de asemenea trupe.



Secretele U.S.L.A.

49

Capitolul III: R *ZBOIUL PSIHOLOGIC ÎMPOTRIVA U.S.L.A.

Dezinformarea din zilele noastre a devenit o adevrat art, practicat depersoane deosebit de inteligente, având o pregtire specific. Ea are un singur scop: prezentarea denaturat a unei situa#ii, stare de fapt, într-o perioad bine determinat.Speculându-se lipsa de informare a popula#iei, greut#ile prin care trece la un momentdat, dezinformarea caut $i reu$e$te s amplifice nemul#umirile maselor, s le dirijeze îndirec#ia dorit, asupra celor care trebuiesc discredita#i. În cadrul ei sunt r spândite oserie de „informa#ii” provenite din a$a-zisele „surse sigure”, se r spândesc zvonurifalse, se difuzeaz $tiri false - pe cale audio $i vizual - cu un sâmbure de adevr, careare scopul de a da credibilitate.

Nicu Ceau$escu $i Florin Piersic -conflictul... conductorilor auto

Exemplul pe care îl voi prezenta poate nu este cel mai bine ales, dar estedeosebit de semnificativ: povestea privind „btaia” pe care securi$tii din gardapersonal a lui Nicu Ceau$escu ar fi administrat-o actorului Florin Piersic, înrestaurantul „Moldova” din Bucure$ti. M-am oprit asupra acestui exemplu, deoareceo #ar întreag povestea amnunte picante: cum c înainte de a intra în local, NicuCeau$escu ceruse evacuarea acestuia. R msese numai Florin Piersic cu so#ia sa AnaSzele$, pe care Nicu a invitat-o la dans $i de aici întreaga btaie. Sau c, Nicu i-ar fi

pretins acesteia s se dezbrace, iar Florin ar fi reac#ionat ca un adevrat brbat. Câte nuse povesteau despre spitalizarea îndr gitului actor, despre vizitele pe care Elena

Ceau$escu i le f cea la spital!?!Am realizat aceste zvonuri false, în mod practic, când, fiind în concediu la

Oradea, multe cuno$tin#e (inclusiv rude) mi-au povestit cu lux de amnunte scena cu btaia, mirându-se c nu cunosc nimic. Lucrând la U.S.L.A., cuno$team doar atât: întreNicu Ceau$escu $i Florin Piersic avusese loc o ceart destul de dur, dar pe motivede circula#ie. Fiind la volanul autoturismelor personale, fiecare î$i sus#inea „adevrul”su. De fapt, între cadrele Ministerului de Interne erau de notorietate încercrilelui Nicu de a scpa de cei care îi asigurau gardarea, c umbla prin restaurante înstare de ebrietate, c! avea nenum!rate aventuri galante, sau chiar gard personal,angajat de el. Dar de aici $i pân la asemenea zvonuri...!!! în fapt, ele erau favorizatede însu$i modul lui de comportare.

Cred c nu gre$esc afirmând c, în nici o #ar din lume, poporul nu a fostmin#it, dezinformat $i manipulat a$a cum s-a f cut la noi în timpul evenimentelordin decembrie 1989 $i dup. Rolul principal l-au avut radioul $i televiziunea. Maiales televiziunea. Nu m voi referi la aceasta. Voi cuta s prezint perfidul rzboipsihologic care s-a dus împotriva usla$ilor, cu urmrile sale deosebit de tragice. 'i v las pe dumneavoastr , stima#i cititori, dintre care foarte mul#i a#i fost victimele acesteidezinformri, s-i judeca#i pe cei care îi voi prezenta în acest capitol. Vinova#i de acestr zboi psihologic.

În timpul evenimentelor din decembrie '89, cât $i dup aceea, Unitatea Special de Lupt Antiterorist a fost prezentat în diferite chipuri: „unitate de terori ti”,

„unitate de criminali”, iar lucr torii ei au fost eticheta#i drept „terori ti” $i „criminali”.Cum de s-a ajuns ca singura unitate antiterorist existent la acea dat în #ar , o unitatede elit recunoscut pe plan interna#ional, s fie etichetat ca „unitate de terori ti”? Mai



Teodor Filip

50

ales, avându-se în vedere faptul c, înc de la început, a jucat rolul de deschiztor dedrum în lupta antiteroris pe teritoriul na#ional, netezind drumul Brigzii Antiteroristeconstituit în 1990.

Cu excep#ia ziaristei Angela Bcescu, nu cred ca altcineva s se fi preocupat pentru stabilirea adevrului cu privire la activitatea usla$ilor începând cu data de 22decembrie, anul de gra#ie 1989. Momentan nu vreau s clarific ceea ce au f cut un

Nicolae Militaru (eu l-am iertat, dar nu pot uita), Gelu Voican Voiculescu, Hortopansau inginerul Montanu. Doresc s relev un aspect mai pu#in cunoscut marelui public:asupra U.S.L.A. s-a desf $urat un adevrat rzboi psihologic, cu toatecomponentele sale.

Iulian Vlad l-a ignorat pe Ceau$escu !

Înainte doresc s scot în eviden# activitatea generalului-colonel IULIANVLAD, care, în pofida ordinului primit, în ziua de 17 decembrie 1989, de reprimare ademonstra#iilor:

- a ordonat ca, sub nici o form s nu se trag;- a ordonat ca unit#ile de securitate s nu se implice în ac#iuni de strad.Acest lucru a reie$it deosebit de dur în timpul procesului, când, din totalul de

54 de martori audia#i, majoritatea ai acuzrii, nici unul nu a declarat c generaiul-colonei IULIAN VLAD ar fi dat ordin de reprimare.

În seara zilei de 16 decembrie 1989, generalul-colonel IULIAN VLAD a datordin ca subunit#ile Trupelor de Securitate, desemnate s participe la restabilireaordinii la Timi$oara, s plece în misiune f r muni#ie.

În ziua de 13 decembrie 1989, prin colonelul Ra#iu, $eful Direc#iei a 1-a dinDepartamentul Securit#ii Statului, a ordonat tuturor $efilor de Securitate din toate

jude#ele ca, indiferent de ce situa#ie se va crea în jude#ele de care r spund, s nu se

trag, s nu se implice în ac#iunile de strad. Tot la aceea$i dat, prin $eful Direc#ieide cercetri penale, a ordonat punerea în libertate a tuturor persoanelor care se aflau înarestul Securit#ii la data respectiv, cu mandat de arestare.

În diminea#a zilei de 22 decembrie 1989: - a ordonat subunit#ilor din Trupele de Securitate de a lsa liber intrarea în

Pia#a Palatului;- ulterior, a ordonat acestor subunit#i $i 'colii de ofi#eri Bneasa de a se retrage

în cazrmi;- a ordonat cadrelor Direc#iei a V-a $i Unit#ii Speciale de Lupt Antiterorist de

a permite accesul în sediul Comitetului Central $i s nu se trag sub nici un motiv;- a ordonat comandantului Trupelor de Securitate, generalul Ghi#, de a lsa liber

accesul la Televiziune $i Radio manifestan#ilor:- a ordonat întrirea msurilor de paz $i securitate la obiectivele de importan#

deosebit, unde ar fi putut s se produc ac#iuni diversioniste.În ziua de 22 decembrie 1989, în jurul orei 14.00, s-a pus în subordinea noii

puteri ce se constituia atunci, în aceast situa#ie, a transmis ordinul de preluare aDepartamentului Securit#ii Statului, cu toat organigrama sa, de ctre MinisterulAprrii Na#ionale. De asemenea, a ordonat ca toate efectivele D.S.S. s executenumai ordinele ce le vor primi de la comandan#ii acelor unit#i ale M.Ap.N. însubordinea crora intr . Apoi, s-a adresat tuturor unit#ilor de Securitate, unit#ilorMinisterului de Interne prin Apelul difuzat la radio $i Televiziune, apel cunoscut de

întreaga #ar .



Secretele U.S.L.A.

51

A mai desf $urat $i alte activit#i, dar legat de problema pe care o tratez, acesteordine sunt esen#iale. Esen#iale, deoarece de activitatea U.S.L.A. r spundea în moddirect generalul-colonel IULIAN VLAD.

Deci, înc de la început, U.S.L.A, s-a pus în slujba Revolu#iei. Ea f cea partedin Ministerul de Interne, dar alturi de întreaga Securitate nu a fost a lui Ceau$escu.Dup cum nici Armata nu a fost. Erau ale României, erau fiii poporului pe care îl

serveau $i în numele idealurilor crora se jertfeau.Pe data de 22 decembrie 1989, dup primul discurs al dlui Ion Iliescu, colonelulArdeleanu, comandantul U.S.LA., în fa#a generalilor Iulian Vlad $i 'tefan Gu$e, arevolu#ionarilor prezen#i în, acel birou din sediul C.C., a exprimat adeziunea unit#ii pecare o comand fa# de Revolu#ie, c efectivele sunt în unitate, armamentul $imuni#ia încuiate $i sigilate. În dup-amiaza aceleia$i zile, împreun cu unul dintreloc#itorii si, colonelul Gherghina Gheorghe, se prezint din nou la sediul C.C.,convoca#i de ordinul generalului-colonel Iulian Vlad $i al generalului-maior 'tefanGu$e. Dup circa o or , împreun cu Isac Constantin, reprezentant al F.S.N. pentruU.S.L.A., revine în unitate, convoac efectivele $i le transmite ordinul: „(...) DINACEST MOMENT UNITATEA, ÎN ÎNTREGUL EI, SE AFL* LA DISPOZI)IA

FRONTULUI 'l A REVOLU)IEI, URMÂND A EXECUTA MISIUNILE 'ISARCINILE CE ÎI VOR FI ÎNCREDIN)ATE”.

Dezinformarea „liber” de la TVR

Am afirmat, la început, c prima component a r zboiului psihologic îndreptatîmpotriva U.S.L.A. a fost dezinformarea $i semnarea sentimentului de neîncredere a

popula#iei $i Armatei împotriva usla$ilor. Aceasta s-a f cut treptat, prin intermediulTeleviziunii Na#ionale (Libere). Dup ce Teodor Brate$, George Marinescu, VictorIonescu $i al#ii au reu$it s semene panic în rândul popula#iei, neîncrederea Armatei

fa# de to#i cei care purtau petli#e albastre, calificându-i drept „securi ti-terori ti”, la unmoment dat, pe post, apare un general ceva mai familiarizat cu limbajul militar -generalul Tudor!!! Iat ce spune acest general: „Cei care ac # ioneaz$ împotriva

poporului sunt trupe speciale, trupe antiteroriste i alte trupe ale fostei conduceri, pu # ine la num$r, dar înr $ite”. Printre cele spuse, o întreag na#iune este dezinformat.'i Armata.

Dar s vedem ce trupe speciale avea Ministerul de Interne?Erau Trupele de Securitate, reînfiin#ate în august 1964 (vezi capitolul „Trupele

de Securitate”). 'i erau similare infanteriei. Nu erau trupe represive. Participau la paza$i aprarea obiectivelor de importan# deosebit, la men#inerea ordinii $i lini$tei publice,în localit#i, la munci agricole $i industriale. Iar când situa#ia impunea, participau lacapturarea dezertorilor (majoritatea fiind înarma#i) $i a de#inu#ilor evada#i din

penitenciare. 'i din cine erau formate Trupele de Securitate3. Din militari în termen, fiide #rani $i muncitori, mai rar de intelectuali $i deloc ai nomenclaturii. Deoarece ace$tiaerau capabili s reziste la greut#i $i intemperii. Instruc#ia $i pregtirea lor era mai greamai dur ca la M.Ap.N. Se punea accesul pe formarea lor ca foarte buni tr gtori cuarmamentul de infanterie, s cunoasc procedeele de atac $i aprare, cu $i f r arm. S fie disciplina#i, echilibra#i psihic. Cunosc foarte bine aceste trupe deoarece, dup terminarea $colii de ofi#eri, timp de aproape 12 ani am activat în cadrul Batalionului desecuritate din Oradea.

'i se gse$te un Brate$, un Popescu, un Tudor - mai grav, un general - s-i

culpabilizeze. Pe cine? Pe cei care au permis accesul liber al revolu#ionarilor la3



Teodor Filip

52

Televiziune $i Radio! Pe cei care, la ordinul generalului-colonel Iulian Vlad, erau înincinta unit#ilor sau î$i îndeplineau misiunile specifice, lucru reie$it clar în urmacercetrilor.

Deci, acestea erau trupele speciale ale Ministerului de Interne. De multe ori, m-am întrebat: oare prin#ii $i rudele acelor tineri care, în acel decembrie '89, î$isatisf ceau serviciul militar în cadrul acestor trupe, au crezut în aceast dezinformare?

Au crezut c fiii lor sunt „terori$ti”?S vedem acum care erau trupele antiteroriste. În România era o singur unitatespecializat în lupta antiterorist, pregtit s ia toate msurile ca pe teritoriul na#ionals nu se produc nici un act terorist, iar dac se producea - Doamne fere$te! - s intervin. S lupte împotriva celui mai fanatic du$man al lumii contemporane -teroristul. Era Unitatea Special de Lupta Antiterorist, o unitate de elit, format dinaproximativ 800 de cadre. Era unitatea de elit a )rii. Deci o singur unitate, generale(r) Tudor, $i nu trupe!! Pentru prima oar , întreaga na#iune afla despre „trupeleantiteroriste”. Vede#i, stima#i cititori, cum se dezinformeaz când se vorbe$te înnecuno$tin# de cauz, de ctre o persoan care ar trebui s $tie a face deosebirea dintreo „unitate antiterorist $” $i „trupe antiteroriste”.

Nu termin bine acest general c intervine Petre Popescu. Putea lipsi?„Studen # ii din Groz$ve ti cer ajutor. Sunt ataca # i de trupe de securitate”, strig acesta.O alt dezinformare. 'i popula#ia credea. Nu era pregtit pentru r zboiul psihologic.Dar oare, nu s-a mirat nimeni $i nu s-a întrebat în acela$i timp „Oare aceste trupe aveaucomandan # i atât de pro ti, încât de cate ori „atacau” strigau: «Aten # ie! V $ atac$ trupele de securitate»!” Bre, Popescule, $tii ce cred eu: studen#ii din Grozve$ti au fost„ataca#i de un comando” feminin, format din „brunete” care vroiau s-$i gseasc $i elefericirea în Revolu#ie. Dac erau ataca#i de trupe de securitate, Dumnezeu cu milaSa pentru to#i studen#ii din Grozve$ti! ...

Dar Brate$ îi întrerupe: „Nu sunt trupe de securitate, ci comandouri. Dracu tiecum s$ le mai zici!”. Pi, chiar c nu $tii bre Tic! 'i s-#i mai spun ceva biatu': chiar

dac ai $coala dezinformrii, folose$ti cuvinte aiurea. Un specialist în domeniu $tie c forma#iunile de comando sunt alctuite din lupttori cu o pregtire deosebit, trimi$i s execute misiuni de domeniul incredibilului, de care unit#ile Armatei, din nici o #ar , nusunt capabile s le îndeplineasc. De multe ori, aceste comandouri sunt forma#iuni(unit#i) de sacrificiu. Se sacrific, dar î$i îndeplinesc misiunea. Aceasta nu înseamn c sunt formate din fanatici. Nu! Sunt lupttori de elit, con$tien#i de ceea ce risc.Ulterior, bre Tic, dup anii ‘70 denumirea de „comando” a fost atribuit grupurilor deterori$ti care comiteau o ac#iune terorist. Lucru total gre$it, îns pentru c a fost adoptatîn terminologia interna#ional, vis-a-vis de terori$ti, a r mas a$a.

Prin comunicatul lui Brate$, cei viza#i direct erau usla$ii. Pe bun dreptate,cadrele specializate din Armat au f cut imediat legtura: „Stai, domnule! P $icomandouri nu putea forma decât U.S.L.A.” Acela$i lucru l-au crezut toate persoanelecare aveau cuno$tin# despre existen#a acestei unit#i.

'tii ce î#i mai spun, tovar $e-domn Brate$? Care dezinformai o na#iune întreag $i instigai la omor deosebit de grav. Conducerile C.IA, K.G.B., G.R.U., AVO $iMOSSAD înc nu s-au întrunit pentru a stabili, de comun acord, instituirea $i acordareaunei medalii pentru cel mai bun dezinformator al r zboiului psihologic. Ai merita-o din

plin!Un oarecare merit în activitatea de dezinformare a popula#iei $i a Armatei,

de încriminare a usla$ilor, l-a avut $i dl. Ion Iliescu. În auzul întregii na#iuni, aafirmat: „(...) terori tii-securi ti sunt înarma # i ca pu ca i specializa # i în guerila

urban$”. Auzind aceast afirma#ie, semnatarul acestor rânduri, $i cred c foarte multecadre din Ministerul de Interne $i chiar Armat am f cut imediat legtura cu usla$ii.



Secretele U.S.L.A.

53

Deoarece, U.S.L.A. era singura unitate din #ar care avea lupttori specializa#i în luptelede strad.

Ca urmare, campania de dezinformare, prima etap a rzboiului psihologicasupra U.S.L.A., a fost atins. Usla$ii erau, în viziunea popula#iei $i a Armatei,„terori$ti”. Doresc s trag o concluzie care ar trebui s dea de gândit multora.Televiziunea a avut rolul principal în difuzarea informa#iilor false, în crearea

isteriei de mas, în transformarea $i implementarea în mintea oamenilor a ideii c terori$tii sunt securi$tii, sunt usla$ii. Nu pot afirma c cei care au f cut-o erau bineinten#iona#i sau manipula#i, ori urmreau un anumit scenariu bine pus la punct.Esen#ialul este c au f cut-o. Lucru grav este faptul c persoane ca Ion Iliescu,Nicolae Militaru, Petre Roman, Silviu Brucan $.a., care de#ineau func#ii oficiale,difuzau informa#ii deosebit de grave care au provocat panic, groaz chiar, aua#â#at ura împotriva a dou structuri deosebit de importante, vitale chiar, într-unstat: Securitatea Na#ional $i Armata. Au a#â#at ura $i neîncrederea împotrivasingurei unit#i antiteroriste din România - U.S.L.A. Grav este $i faptul c popula#iaera slab pregtit, sau chiar deloc, cu privire la r zboiul psihologic.

Nicolae Militaru $i... "arma prostului"

Începe o nou etap a rzboiului psihologic împotriva usla$ilor. De dataaceasta mai dur. Gradat $i ea. Principalul „compozitor, orchestrator $i dirijor” -generalul NICOLAE MILITARU (Lepdat). Mrturisesc sincer, stima#i cititori, c asupra celor ce urmeaz am reflectat cel mai mult. Nu exagerez afirmând c m-amdocumentat ani de zile. Faptele pe care le voi prezenta, referitoare la persoana numit mai sus se bazeaz pe probe, mrturii ale martorilor oculari, interviuri $i chiarrecunoa$tere din partea sa. De când a trecut în nefiin#, eu l-am iertat. Dar nu pot uita.Este dureros s accentuez c în timpul evenimentelor din decembrie 1989, un general

(r), numit ilegal ministru al Aprrii Na#ionale, se face vinovat de rspândireacelor mai mari $i aberante zvonuri cu privire la terori$ti. Se face vinovat deincitare la crim, de emiterea unor ordine personale în urma crora au muritpersoane nevinovate. 'i m voi referi exclusiv la activitatea împotriva usla$ilor. Uniiîmi vor repro$a poate, în necuno$tin# de cauz, c m refer la persoana dânsului dup ce a decedat. Absolut fals. Înc din primvara aului 1995, în s ptmânalul „CrisanaPlus” (Oradea), apoi în revista „Obiectiv Magazin”, care apare în sudul #rii (Craiova),am prezentat „activitatea” generalului (r) Nicolae Militaru. Fr fals modestie,impactul asupra ctitorilor a fost deosebit. Imediat dup ce a fost numit ministru alApr rii Na#ionale, a trecut la r zbunare. A folosit arma numit în popor „arma

prostului”. Arestarea generalului Vasile Gheorghe, cel care pân în decembrie 1989 a

condus sec#ia de contrainforma#ii militare din D.S.S., precum $i a ofi#erilor dinDirec#ia a IV-a, a reprezentat poli#a pe care a pltit-o acestora pentru faptul c auavut curajul de a da în vileag, cu probe incontestabile, rela#iile pe care le-a avut custrinii, atât el personal, cât $i Ileana, fiica lui. A vrut s-i înlture (a se citi ucide) peto#i cei care cuno$teau activitatea anterioar $i care se fac vinova#i c, el NicolaeMilitaru, a fost îndeprtat din armat:

- generalul Nu# Constantin, înainte de a fi numit 'ef al InspectoratuluiGeneral al Mili#iei, a lucrat timp îndelungat în serviciul de contrainforma#ii militare,aflându-se chiar la conducerea Direc#iei a IV-a. A fost ucis.

- locotenent-colonel post mortem Trosca Gheorghe, pân a fi numit $efde Stat Major la U.S.L.A., a lucrat $i în cadrul Direc#iei a IV-a. A fost ucis.



Teodor Filip

54

- maiorul Cotun, înainte de a fi transferat la U.S.L.A., a lucrat în domeniulcontrainforma#iilor militare. A fost ucis.

- generalul Vasile Gheorghe, $eful Direc#iei a IV-a, a fost inclus pe listageneralilor care au fost aresta#i la 31 decembrie 1989 (Vlad Iulian, Bucurescu Gianu $iStamatoiu Aristotel) personal de ctre Nicolae Militaru.

Concluziile v rog s le trage#i singuri, stima#i cititori...

Tragedia de la Otopeni

În ziua de 22 decembrie 1989, la orele 14.00, din ordinul generalului Rus,transmis generalului Drghin $i locotenent-colonelului R chita, sunt dezarmatesubunitatea de la U.M.0829, din cadrul Trupelor de Securitate, $i usla$ii dinschimbul de la Otopeni. Acum se impune o precizare, absolut necesar pentru a ridicavlul de suspiciune care a planat asupra usla$ilor.

U.S.LA., prin serviciul special destinat, $i subunitatea din Trupele de Securitatenu ASIGURAU PAZA 'l AP*RAREA AEROPORTULUI OTOPENI, cum gre$it au

afirmat o serie de jurnali$ti. Au afirmat-o chiar prin#ii, so#iile, fra#ii $i rudele acelortineri nevinov#i, uci$i pe Aeroportul Otopeni (drumul 9) în diminea#a zilei de 23decembrie 1989. TOTAL GRE'IT.

U.S.L.A., prin serviciul destinat acestui scop, asigura controlul antiterorist $iantideturnare la Aeroportul Otopeni - pe fluxul plecri $i sosiri, precum $i la aerogara demrfuri -; accesul persoanelor în incinta aerogrii $i pe pistele de decolare-aterizare;accesul autovehiculelor $i a persoanelor pe estacad; accesul membrilor corpuluidiplomatic $i a celor care aveau avizul, printr-un punct special destinat. În cazuldescoperirii coletelor suspecte a con#ine armament, explozivi sau bombe artizanale, luaumsuri specifice. Nu î$i precupe#eau via#a, mai ales în cazul coletelor suspecte a con#ine

bombe artizanale.

În cazul plecrii sau sosirii pre$edintelui României din $i în #ri, se luau msurispecifice. Acela$i lucru la sosirea sau plecarea $efilor de state invita#i, a înal#ilordemnitari ori a unor delega#ii.

La toate aceste activit#i, usla$ii erau sprijini#i în mod direct de ctre militari întermen dintr-o subunitate a Trupelor de Securitate. Fr ace$ti bravi militari, misiunilenu se puteau îndeplini.

PAZA 'I AP*RAREA AEROPORTULUI OTOPENI era asigurat deUNIT*)I 'l SUBUNIT*)I DIN M.Ap.N., cu armamentul $i tehnic de lupt specific,care nu erau în dotarea U.S.L.A. Cu acestea, usla$ii aveau planuri de cooperare, deinterven#ie în toate situa#iile imaginabile care se puteau produce. Se în#elegeau $i aucooperat foarte bine pân în acea fatidic zi de 22 decembrie 1989. Toate acestea lescriu în cuno$tin# de cauz, având în vedere $i faptul c, aproape doi ani (1984-1985),am fost $eful unui schimb la Aeroportul Otopeni. Au fost cei mai grei ani ai mei causla$. Mai ales din punct de vedere al solicitrii psihice.

Deci, pe data de 22 decembrie, ora 14.00, schimbul de usla$i $i militari în termendin Trupele de Securitate, care î$i executau serviciul, sunt dezarma#i. Dup cumgrani#ele #rii au fost deschise în totalitate a$a $i Aeroportul Otopeni - principalapoart aerian a #rii - a fost lsat vrai$te. 'i aceasta, o perioad destul deîndelungat, când controlul antiterorist $i antideturnare s-a dus dracului. Sosea $i plecacine vroia $i cu ce vroia. Doar intrasem în democra#ie!

Dar s revenim. Odat dezarma#i, usla$ii sunt batjocori#i, eticheta#i în fel $i

chip. Sarcinile lor au fost preluate de subunit#i ale M.Ap.N. Vorba vine. Iar de peestacad, locul de care rspundeau direct usla$ii, s-a pornit acel odios masacru, încare 34 de militari în termen, tineri nevinova#i între 18-20 de ani, 4 ofi#eri $i doi



Secretele U.S.L.A.

55

$oferi civili, în decurs de 40 de minute, au fost uci$i. Atunci, din apropiere, s-a tras în tineri care plângeau cu mâinile ridicate. Cei care au supravie#uit mcelului au fostlua#i prizonieri. Doar erau TERORI'TI!!! Au fost batjocori#i, umili#i $i btu#i. Decamarazii lor din Armat. S-a ignorat pân $i respectul cuvenit mor #ilor. 14 cadavre aufost aruncate într-o magazie de mrfuri. Au fost descoperite... de cine crede#i? Chiarde ctre usla$i, cei care la rândul lor au fost dezarma#i $i batjocori#i. Tot de camarazii lor

din Armat. Atunci s-au petrecut scene de groaz, de co$mar, scene inimaginabile, pentru descrierea crora cuvintele sunt neputincioase.

U.S.L.A. - obstacolul din calea scenariului

Înainte de a prezenta cea mai oribil crim împotriva usla$ilor $i, în special,urmrile ei din punct de vedere psihic asupra tuturor cadrelor acestei unit#i, doresc s m opresc asupra unui alt aspect. Nu lipsit de importan# nici el. Deoarece se va vedeacum cei care dezinformau o #ar întreag, cum cei care erau la conducerea provizorie a#rii $i M.Ap.N., au împiedicat prin toate mijloacele ca DECLARA)IA de adeziune

U.S.L.A. fa# de revolu#ie s fie difuzat pe post, în auzul întregii na#iuni.Reprezint tot o component a r zboiului psihologic.

În ziua de 22 decembrie 1989, întregul efectiv al U.S.L.A. a întocmit $iadoptat o DECLARA)IE ctre )ar, în care arta c sunt alturi de popor $i cupoporul, c slujesc Revolu#ia. Aceast DECLARA)IE i-a fost înmânat secretareidirectorului general al Radioteleviziunii, doamna Maria Borza. La rândul ei, a dat-ounui ofi#er din cadrul M.Ap.N. îns, nu a fost transmis pe post. Despre aceast DECLARA)IE, colonelul Ardeleanu i-a informat $i pe generalul 'tefan Gu$e, careatunci se afla în sediul Televiziunii. Dar DECLARA)IA nu se ddea pe post. Dincontra, se instiga în continuare asupra tuturor cadrelor Ministerului de Interne $ia usla$ilor. Când în Capital a început s se trag - în dup-amiaza zilei de 22

decembrie -, usla$ii cereau insistent s se anun#e pe post c nu ei sunt terori$tii.Cereau s se citeasc DECLARA)IA lor. Faptul c nimeni nu putea realiza care suntfor #ele care trag în mai multe puncte din Bucure$ti, crease în rândul lor o stare deosebitde tensionat, în aceast situa#ie, colonelul Bleor#, unul dintre loc#iitoriicomandantului, s-a deplasat la sediul C.C. pentru a transmite personal conduceriiFrontului adeziunea U.S.L.A. la revolu#ie. Aici ajunge în jurul orei 19.00, unde seîntâlne$te cu colonelul Ardeleanu, sosit între timp cu generalul 'tefan Gu$e.

Esen#ialul pe care vreau s-l scot în eviden# este faptul c DECLARA)IAU.S.L.A. ctre )ar nu a fost prezentat pe post. Ar fi încurcat scenariul celor carestrigau cu gurile pân la urechi: „securi ti-terori ti”, „usla i-terori ti”, „moarteterori tilor”. A fost tot o metod pentru a men#ine starea de derut, de panic, deneîncredere $i ur fa# de usla$i. Pentru c atunci Televiziunea era plin de farisei.De generali rezervi$ti, care $i-au scos uniformele de la naftalin $i au venit s „binecuvânteze” revolu#ia. C de aia nu putea ea s înving! Dar nici unul dintre ei,absolut nici unul, nu a fost în strad, între adevra#ii revolu#ionari. Au stat fain frumosacas, la clduric, urmrind evenimentele la televizor. 'i când au vzut care estesitua#ia, ce $i-au zis: „Hai la Televiziune! Acolo e de mine”. Erau pregti#i pentruorice situa#ie. Dac rmânea Ceau$escu, tot la Televiziune veneau. Ca s-$i exprimeadeziunea fa# de pozi#ia adoptat de cel mai iubit conductor. Ce cutau to#i ace$tiaacolo? Cpitanul Lupoi, un dezertor care $i-a prsit unitatea $i care trebuiaarestat pe loc! Generalul Tudor?! Cine era? Din ordinul cui f cea ceea ce f cea?

Deoarece sus#inea c la Televiziune el era comandant suprem!! C pitanul de rangul treiCico Dumitrescu! Generalul Doicaru care spunea pe post: „Dictatorul ne-a persecutat si pe noi (de aia a#i ajuns general?)... Eu am fost ministru a' Turismului (halal



Teodor Filip

56

persecu#ie, bre!)... S $ facem front comun (împotriva cui, nene?)...”. Victor Rebengiuc?!Care, ar tând un sul de hârtie igienic, le recomanda celor care vorbeau pe post ca,înainte de a lua cuvântul, s se $tearg pe gur . Ce au f cut ace$tia pentru Revolu#ie?

Când, la subsol, a fost gsit o plac de circuite de la un aparat de radiovechi, a fost prezentat pe post ca fiind un dispozitiv de declan$are automat, de ladistan#, a bombelor!!! 'i pe cine a czut vina? „Asta-i U.S.L.A., tovar !$i!, s-a spus.

Sunt condu$i de generalul Vlad, $eful Securit ! ii...” Mi-e scârb de voi, tovar $i!Indiferent ce grade a#i avea. 'i mi-e lehamite s mai continui, stima#i cititori. Dartrebuie.

Asasinii usla$ilor

Deoarece, pe postul na#ional, se anun#a c în Bucure$ti $i în #ar ac#ioneaz terori$ti, poporului trebuia s i se prezinte câ#iva. Dar nu vii. Nu! Mor#i, pentru c a$a le st bine terori$tilor. 'i atunci, usla$ii au fost atra$i într-o capcan $i uci$i.

Cea mai odioas crim a fost asasinatul din fa#a sediului Ministerului Apr rii

Na#ionale. La solicitarea generalului (r) Nicolae Militaru, în seara zilei de 23decembrie 1989, colonelul Ardeleanu cheam în sprijinul Armatei usla$ii din ServiciulSpecial de Interven#ie, pentru a-i neutraliza pe „terori$ti” infiltra#i în cldirile din jurulMinisterului Apr rii. 'eful de Stat Major, locotenent-colonelul Gheorghe Trosca, cutrei grupe de interven#ie, îmbarca#i în trei ABI-uri (vehicule u$or blindate), pleac spreministerul respectiv, în zona Grii de Nord, un ABI r mâne în pan. Ce #i-e $i cu soarta!Gheorghe Trosca hotre$te s continue deplasarea cu celelalte dou ABI-uri. Ajuns înzona respectiv, transmite prin sta#ie, la sediul U.S.L.A., c Ministerul AprriiNa#ionale este atacat de 7-8 TAB-uri, dou camioane cu militari $i dou ARO-uri.Au fost ultimele cuvinte pe care le-a transmis acest brav ofi#er. Imediat, asupra celordou ABI-uri s-a deschis foc de pe tancurile $i TAB-urile din curtea ministerului. A fost

un carnagiu. U$orul blindaj este str puns de sute de gloan#e $i opt usla$i sunt uci$i.Printr-un adevrat miracol, patru dintre ei supravie#uiesc: ROMULUS GÂRZ, 'TEFAN'OLDEA, PETRE G*INESCU $i IONEL P*DURARU. Mai scap $i CONSTANTINISAC, reprezentantul Frontului pentru U.S.L.A.

Stima#i cititori, nu doresc nici du$manilor mei s treac prin ce au trecut cei patru usla$i supravie#uitori, când au vzut c fra#ii lor din Armat trag în ei! Când îi vd pe camarazii lor murind lâng ei $i asist neputincio$i la acest masacru.

A doua zi, o serie de jurnale, f r cea mai elementar inten#ie de documentare,scriu articole incitante - tot component a r zboiului psihologic, îmi permit s redauarticolul intitulat „Nimicirea gorilelor mercenare”, aprut în data de 25 decembrie1989, în nr.3, serie nou,a ziarului „România liber”: "Lupte de un dramatism f $r $

seam$n s-au dat în împrejurimile Ministerului Ap$r $rii Na # ionale. Târziu, dup$ miezulnop # ii de 23 spre 24 decembrie, dou$ tanchete tip A.B.I. (!!! -n.a.) care nu sunt îndotarea for # elor noastre armate, au încercat s$ p$trund $ prin for #$ în cl $dire folosindca acoperire tricolorul. Bravii i eroicii no tri osta i afla # i la datorie le-au nimicit pur i simplu cu focuri de tunuri.

' apte mercenari, angaja # i în slujba tiranului, au fost lichida # i pe loc. Trei dintreai au reu it pe moment s$ fug $ , sperând într-un miracol al sc$ p$rii. Zadarnic, Unadintre „gorile” s-a c$#$rat pe sc$rile primului bloc de locuin # e întâlnit, tr $ gând cudisperare în tot ce întâlnea în cale ( $oareci, $obolani, pisici, bre, ori ce? -n.a.). A fostrepede reperat $ i anihilat $. Celelalte bestii cu chip de om au fost prinse dup$ câteva

ore în urma unor lupte crâncene (pe dracu' n.a.). Aceasta va fi soarta tuturormercenarilor. Episodul s-a încheiat f $r $ nici o victim$ în rândul osta ilor i allocatarilor blocului. Bravo, militari ai Armatei Române".



Teodor Filip

58

Militaru i generalul Vlad Iulian. Am fost perchizi # ionat de un ofi # er M.Ap.N... Pe lâng $ cei cunoscu # i se afla i un civil cu barb$ alb$ , început de chelie, pe care nu-l cuno teamatunci, dar care nu era altul decât Gelu Voican Voiculescu. Acest civil se afla la unbirou înconjurat de ceilal # i generali. Civilul a început s! m! ancheteze, dând ordin s! ias! afar ! colonelul Ardeleanu. Mi-a cerut date despre organizarea, componen a si

func ionarea unit ! ii, adresa, ce fac efectivele unit ! ii la momentul respectiv, datele

mele personale, dup$ care m-a pus de fa #$ cu colonelul Ardeleanu, întrebându-m$ dac$-l cunosc, iar eu r $ spunzând c$ este comandantul meu din 1987, de când am venitla U.S.L.A... La întrebarea cu ce misiune am venit, i-am r $ spuns: «s$ aducem pereprezentantul Frontului, domnul Ionescu, i al $turi de armat $ , s$ anihil $m terori tiidin blocurile din jur». În timpul anchetei am fost întrebat de dou! ori dac! colonelulTrosca mai tr !ie$te sau este mort... Când am r $ spuns c$ este posibil s$ fi murit Trosca,

generalul Iulian Vlad s-a luat cu mâinile de cap... Eu eram plin de sânge, gloan # ele seaflau în regiunea cervical $ lâng $ carotid $ , am fost condus la punctul sanitar unde ama teptat pân$ diminea # a, când a fost adus i colegul meu P $duraru. Aici, sub paza a doiofi # eri superiori de marin$ , elevi la Academia Militar $ , mi-au pus diverse întreb!ridespre unitate. Nereu ind s$-i conving, le-am dat num$rul de telefon... Un medic

stomatolog mi-a dat ni $te calmante si antibiotice, ap! s-a purtat omene$te. În schimbbombardându-m! cu tot felul de zvonuri: «colonelul Ardeleanu a fugit de sub escort ! ,omorând militari», etc. Din diminea # a zilei de 24 decembrie pân$ în diminea # a zilei de25 decembrie 1989, am fost re # inut în sediul M.Ap.N., fiind mutat într-un arest...

Noaptea, am fost supus din nou unei anchete din partea a trei ofi # eri superiori dearmat $ , întrebându-m$ despre unitate, despre mine. În final luându-mi ceasul pentruverificare, dac! are sau nu microfon, a$a cum se spunea la televiziune c! prin ceasCeau$escu ine leg !tura cu terori $tii. Nici pân$ azi nu mi-au trimis ceasul si nicirezultatul urinei pe care mi-au luat-o ca s! vad ! dac! nu eram drogat. Legat, plin de

sânge, în toate schimb$rile de domiciliu pe care le-am avut, eram escorta # i de 5 militari i un locotenent tân$r, sub # irel si înalt, care-mi punea tot timpul pistolul la tâmpl $ , cu

cartu pe # eava, spunându-mi c$-mi zboar $ creierii la cea mai mic$ mi care. Îmi parer $u c$ nu am putut s$-l conving pe domnul maior de marin$ c$ nu sunt ugandez deorigine, ci sunt b$iat de #$ran român, de la coarnele plugului. Domnul maior sus # inea

sus i tare ca sunt ugandez dup$ inscrip # ia care era pe talpa bocancilor -Uganda-Pollis- bocanci f $cu # i de români pentru export i din care aveam i noi în dotare, îndiminea # a zilei de 25 decembrie 1989, am fost urcat într-o ma in$ frigorific$ itransportat la ' tef $ne ti. Eram grav r !nit, f !r ! ajutor medical, al $turi de al # i 35-40aresta # i. Ajuns aici, am fost dat ultimul jos din ma in$ , legat la ochi cu basma neagr $ ,condus într-o celul $... Aici am s$rb$torit i ziua mea de na tere... având fiecare câte o

saltea umed $ , iar eu, ca pern$ , un scaun. Pentru necesit $# i aveam un bidon de vopsea... De la fortul din ' tef $ne ti, am fost transferat la Poli # ia Capitalei într-un TAB, sub paz$ ,unde am fost supus unei noi anchete... Am fost legat cu c$tu e la mâna dreapt $ i decalorifer. Era noua conducere a poli # iei. În 29 decembrie, seara, am fost dus la Spitalul

Militar M.Ap.N., sec # ia chirurgie 2, unde m-a consultat doctorul Cojocea i dr. AndreiVicenziu. Singurul om care m-a impresionat a fost doctorul Vicenziu, care mi-a spus c$ el î i face meseria, î i respect $ jur $mântul, al # ii fiind în m$ sur $ s$ constate ce am f $cutbun i ce am f $cut r $u. Am fost operat de mai multe ori.. În tot acest timp, când au

planat suspiciuni asupra mea i a familiei mele, # in sa mul # umesc celor care au crezulîn mine i m-au ajutat... În tot acest timp, familiile noastre nu au tiut de noi, iar colegiino tri z$ceau mor # i lâng $ Ministerul Ap$r $rii Na # ionale”.

Dar s vedem ce declar $i celelalte „gorile”: ROMULUS GÂRZ:„(...) Seara (23 decembrie 1989 -n.a.), m-am prezentat la cpt. Cotun$ , care era eful Serviciului Special de Interven # ie Antiterorist $ , i mi-a ordonat s$ m$ deplasez în



Secretele U.S.L.A.

59

biroul colonelului Ardeleanu, unde se aflau colonelul Trosca, ' eful statului major alunit $# ii, colonelul Bleor # , colonelul Gherghina (loc # iitori ai comandantului unit $# ii -n.a.). Ajuns în birou colonelul Trosca, mi-a ordonat s$ preg $tesc trei echipaje pentru a

pleca în misiune. În momentul în care m$ aflam în acel birou, am în # eles c$ domnulcolonel Bleor # era în leg $tur $ cu Comandamentul armatei, din M.Ap.N., stabilind înacel moment parola cu care trebuia s$ ne prezent $m la Ministerul Ap$r $rii Na # ionale.

Eu am vrut s$ plec din birou dar colonelul Trosca mi-a spus: «A teapt $ pu # in s$ vedemdespre ce este vorba», încheind discu # ia cu M.Ap.N., colonelul Bleor # i-a spus luiTrosca: «Totul este aranjat, v! pute i deplasa în zon! f !r ! nici un fel de probleme»...

La ora 22.45 - 23.00 ,am fost alarma # i... Am ie it din ABI când a început s$ se trag $. M-am deplasat la al doilea ABI, am b$tut cu pumnul în u $ si am strigat s$ ias$ afar $ , c$

pe noi ne-au f $cut zob... în mai pu # in de un minut. A început s$ se trag $ în al doilea ABI, lucru care i-a determinat pe Cotun$ i Muicaru s$ ias$ pe u ile laterale. Am fostlovi # i în plin. Eu m-am tras la roata din spate, am strigat la Cotun$ s$ se ridice c$ nu ebine, c$ multe rico euri veneau pe sub ABI-uri. Cotun$ n-a mai zis nimic, dup$ care euam fugit de lâng $ ABI lâng $ bloc. Eram r $nit la mân$ si la picior. Culcat dup$ scarablocului, în dreapta mea, am observat c$ mai sunt doi colegi. Focul era intens - se

tr ! gea în ABI-uri $i în blocurile dinspre M.Ap.N. de pe tancuri (din blocuri nu setr ! gea)... Eram legat cu c$tu e, eu i G$inescu. La ancheta din M.Ap.N., procurorul m-a întrebat: «Câ i copii ai omorât, m!i?» R!spunzându-i c! nu am omorât pe nimeni,deoarece noi, cei de la U.S.L.A., nu suntem c!l !i, s-a repezit spre mine (noi eram în

genunchi) si m-a lovit cu cizma, sp!rgându-mi buza. F !r ! nici un ajutor medical, amstat în sediul M.Ap.N. toat ! ziua, pân! în 25 decembrie, f !r ! mâncare, doar cu ap! dedou! ori pe zi. Pe 25 decembrie, lega i cu c!tu$e, peste care am fost lega i si cu sârm! de telefon, peste mâini $i spate, am fost sco$i afar ! , du$i lâng ! un gard si l !sa i o

jum!tate de or ! . În curtea M.Ap.N., se tr ! gea din toate direc iile. Am fost urca # i într-oma in$ frigorific$ dotat $ cu cârlige i du i la fortul din ' tef $ne ti... La ' tef $ne ti, cândam coborât din ma in$ , lega # i doi câte doi, eram cu cârpe negre la ochi i condu i în

celule”.

IONEL P*DUREANU: "M-am prezentat la lt.col. Irosea, de fa #$ cu colonelulGherghina, colonelul Bleort i colonelul Vi u, i am raportat c$ cele trei echipaje sunt

gata pentru misiune. Am re # inut când Trosca i-a spus lui Bleort: «B!i, Gic. *$tia pemine m! caut ! , o s m! împu$te, b!i»... Eram foarte grav r $nit la picior. De i gravr $nit, am s$rit peste o ma in$. Am r $mas lâng $ un pom. A venit G$inescu. Se tr $ geaîncontinuu, ne-am rupt maieurile si le-am fluturat - mai r !u se tr ! gea, aprinseser ! $i

proiectoarele de pe tanc... În cl $direa M.Ap.N., am fost dus la punctul sanitar, unde l-am întâlnit pe colegul nostru ' oldea, grav r $nit... S-au uitat la mine i atât. Îninfirmerie eram pe targa, la picioare s-a format o balt $ de sânge i un cîine m$ lingea,l-am rugat s$ ia câinele. Nu au vrut. Cu cel $lat picior, am încercat s$ îndep$rtezanimalul. Atunci, ofi erii si militarii în termen m-au scuipat $i m-au înjurat... Eramdezhidratat i ceream ap$. Ei au insistat s! beau dintr-o anumit ! sticl ! , noi am cerutdintr-un alt loc i nu am b$ut... Am fost dus la Spitalul Militar si nu mai tiu nimic...' tiu c$ pe 24 decembrie 1989 am fost dus la spital, dar nu mai aveam no # iuneatimpului. Dup$ dou$-trei zile am fost luat cu targa, urcat într-un TAB i dus la arestuldin Rahova 39, unde am fost introdus într-o celul $... De acolo, cu piciorul în ghips, m-au dus la Poli # ia Capitalei... Am stat o noapte. A doua zi, din nou m-au dus la Spitalul

Militar, unde am stat dou$ luni i jum$tate s$-mi vindec piciorul. Când am fost readu i,se convinseser ! c! nu suntem terori $ti, nu mai eram p$ zi # i, nu mai eram scuipa # i, eram

români, osta i ai t $rii ca i ei. Am revenit în unitate în luna august printre vechii meicolegi, gata s$ ap$r $m # ara de eventualele atacuri teroriste. Ap$ram ambasadele,reprezentan # ele diplomatice acreditate în Bucure ti, conform tratatelor de reciprocitate,



Teodor Filip

60

ap$ram aeroporturi i pasageri, în perioada r $ zboiului din Golf, au fost în pericolmulte ambasade din România ale #$rilor implicate în conflict. Nu s-a întâmplat nimic”.

Cuvinte simple, stima#i cititori, dar care ascund în ele toat tragedia suferit deni$te oameni nevinova#i, care au avut singura vin de a apar #ine unit#ii de elit a #rii -U.S.L.A. Care atunci, în decembrie 1989, trebuia s dispar...

G*INESCU PETRE: „(...) Dup$ aceasta, din tancul lateral stânga s-a trasasupra primului ABI o rafal $ , fiind r $ni # i Neagoe i Costache... Dup$ câteva secunde,tot din tancul lateral stânga, a început sa se trag $ foc automat de mitralier $. A fostr $nit P $duraru ( oferul), care a încercat s$ porneasc$ ma ina... N-a mai pornit, iar în

secundele urm$toare am deschis u ile din spate, am s$rit împreun$ cu Ionescu i cucolonelul Trosca... Când am fugit pe lâng $ ABI, Trosca se zb$tea lâng $ roata dreapt $ ,

fa #$. În fa # a blocului l-am g $ sit pe P $duraru, grav r $nit... Men # ionez c$ am abandonatarmamentul din dotare, deoarece nu inten # ionam s$-l folosesc decât la comandaarmatei, în misiune ordonat $ (deci, cine tr gea „în disperare pe scrile blocului”, dleVictor Dinu? -n.a.). Mi-am dat seama c$ nu vom mai ac # iona al $turi de ace tia. ... Când

am fost lua # i diminea # a din bloc, eu i Gârz am fost escorta # i în curtea M.Ap.N. La poart $ , era un grup de ofi # eri, subofi # eri i militari în termen. Ni s-a ordonat s$ neculc$m cu burta la p$mânt. Ni s-au pus c$tu e, fiind lega # i unul de altul, dup$ care unofi er ne-a împins cu cizma sub senila unui tanc care se afla în apropiere, spunândconductorului s! se urce, s!-i dea drumul, c! n-are rost s! strice cartu$e pentru noi.Via # a noastr $ valora mai pu # in decât un cartu . Salariile de subofi # eri ale lui Costache i ' oldea erau atunci de 2.700 lei pe lun$”.

Stima#i cititori! Am lsat anume s vorbeasc cei patru fo$ti camarazi ai mei,cele patru „gorile”, cei patru „mercenari”, supravie#uitorii ai acestui cumplit masacru.Aresta#i, interoga#i, batjocori#i, umili#i, tortura#i psihic, f r ajutor medical (de$i r ni#i).

V întreb: câte poate suporta un om?Dar s vedem ce declar inginerul Mihai Montanu, cel care a fost numit s

dubleze comanda militar din sediul M.Ap.N., unde a stat, zi $i noapte, pân la 25decembrie 1989: „(...) în ceea ce prive$te cazul celor trei ABI-uri U.S.L.A., se pare c! aici a fost o înscenare regizat ! de SILVIU BRUCAN si generalul NICOLAE

MILITARU, în contextul haosului general, în care cei doi sus ineau c! terori $tii nu pot fi decât de la U.S.L.A. $i Direc ia a V-a, sub pretextul ap$r $rii M.Ap.N. (trebuie s$ precizez c$ era extraordinar de bine ap$rat cu trupe terestre i blindate), au fostchemate în ajutor acele echipaje... Precizez c$ , la ordinele generalului Nicolae

Militaru, colonelul Ardeleanu, comandantul de atunci al U.S.L.A., a convocattelefonic cele trei ABI-uri, de$i Ardeleanu, cu lacrimi în ochi, mi-a spus c! nu i se

pare curat ! treaba si c! s-ar putea s!-i piard ! pe ace$ti b!ie i... Acest trist evenimentne-a fost prezentat nou! ca o înscenare terorist ! de a intra în M.Ap.N., darmanifestându-mi neîncrederea, i pornit s$ fac cercet $ri în acest caz, am descoperitulterior c! a fost o regretabil ! eroare...”

Nici în moarte, trupurile acestor usla$i nu $i-au gsit lini$tea. Au fostbatjocorite. De ni$te bestii cu chip de om, care, probabil $i-au zis „revolu # ionar”. Oaresmân#a unui brbat a rodit în pântecul femeii, oare o mam, prin durere, a dat na$tereunor asemenea mon$tri? Un singur exemplu. Am men#ionat c printre usla$ii asasina#is-a aflat $i Ion Muicaru. De$i strivit de $enilele unui tanc, trupul lui a fost sec#ionat

în trei, capul $i picioarele despr#ite de trup. Capul a fost a$ezat pe un TAB $i i s-a

pus o #igar în gur. Pe corpurile celor asasina#i, $i la cap, s-a scris cuvântul „terorist”. A$a au stat în strad mai mult de o sptmân. Lumea trecea $i foartemul#i scuipau pe trupurile lor. Doar erau terori$ti!!! Cer iertare cititorilor, dar



Secretele U.S.L.A.

61

adevrul trebuie cunoscut. Cer iertare copiilor, vduvelor $i rudelor camarazilor meiuci$i. Dar lumea trebuie s cunoasc adevrul. Chiar dac este crud $i doare. Profanareaacestor cadavre a fost f cut de ni$te bestii - chiar dac sunt români, dar str ini deneamul nostru $i de fric fa# de Dumnezeu.

'i Televiziunea se face vinovat de dezinformarea popula#iei vizavi deusla$i. Ulterior, a prezentat pe post trupurile celor uci$i ca fiind terori$ti. Alturi de

so#ie, priveam aceea scen de co$mar $i nu ne venea s credem ochilor. V mrturisescsincer, amândoi priveam la televizor $i plângeam. Pe majoritatea dintre ei i-a cunoscut$i so#ia. Atunci, am fost absolut convin$i, amândoi, c sloganul „terori ti-securi ti”,„usla i-terori ti” este o dezinformare cras. Pentru a incita ura poporului, a Armateiîmpotriva lor.

Ulterior au fost declara#i eroi. Dar eroi în lupta contra crui du$man? Slab, dac nu chiar crud consolare pentru familiile lor. 'i cine poate înghi#i

minciuna c treisprezece usla$i, cu dou ABI-uri prpdite, atac sediul unuiminister aprat de for#e echivalente cu o divizie? M întreb $i întreb la rândul meu:ziari$tii care au mediatizat acest „act terorist” au, cât de cât, o con$tiin#? Care estedeontologia lor profesional, dac au fost în stare s publice aceste absurdit#i? În goana

dup senza#ional, s-au jucat cu vie#ile oamenilor.Atunci când am vzut acea scen de co$mar, am f cut un legmânt: de a

destrma vlul de suspiciune care a planat asupra usla$ilor. A$a s-a nscut acestroman-serial, din care ave#i în fa# primul volum.

Foarte mul#i nu vor, sau nu pot s recunoasc c U.S.L.A., f când parte dinorganigrama Ministerului de Interne, nu a f cut nici un abuz împotriva popula#iei. Ea$i-a respectat strict atribu#iunile func#ionale, care pot fi concluzionate prin „activitateade prevenire i combatere a terorismului pe teritoriul Românie”.

Dar pentru c purtau petli#e albastre au fost bga#i în aceea$i oal. Iar referitor laasasinatul prezentat, nu pot s nu îl citez pe senatorul Constantin Ticu Dumitrescu care,

pe marginea raportului prezentat în fa#a Parlamentului, de ctre dl Virgil Mgureanu,

privind activitatea SRI (noiembrie 1994), a spus: "Eu mi-am pierdut cei mai buni prieteni în închisoare i v-o spun cu mâna pe suflet, pe inim$ , permanent sunt urm$ritde figurile lor i nu v$d vie # ii mele alt sens decât AFLAREA ADEV ) RULUI, a a cum a

fost el!” Pe mine, dle senator, m urmre$te permanent acea scen de co$mar prezentat pe micul ecran, în care oameni nevinova#i zceau asasina#i pe caldarâm, eticheta#i dreptterori$ti. M urmre$te chipul fostului meu coleg din $coala de ofi#eri - Chiran Silviu,împu$cat, btut, apoi asasinat în sângerosul r zboi declan$at de Dragomir în Sibiu. 'i eudoresc AFLAREA ADEV*RULUI, dle senator! 'i mai doresc ca cei vinova#i s-$i

primeasc pedeapsa. Cer prea multe, dle. senator?S facem un salt în timp, stima#i cititori. Suntem în anul 1994, în poligonul de

tragere, la concursul de tir „In memoriam - 24 decembrie”, când se serbeaz „Ziualupt $torului antiterorist”. Campioan absolut a concursului: plutonierul ELENANEAGOE, so#ia (vduva) $oferului TUDOR NEAGOE, asasinat în fa#a sediuluiMinisterului Aprrii Na#ionale. 96 de puncte din 100 posibile. Rezultat ob#inut cuun pistol Makarov, surclasându-i pe to#i, care au tras cu pistoale Stecikin. Este ofemeie brbat, cum ar zice o mare doamn a teatrului românesc, care mânuie$te pistolulcu iu#eala unui fulger, are nervi de o#el $i, când trage, probabil î$i închipuie c fiecareglon# uciga$ love$te un posibil clu al brbatului ei. S-a instruit la $coala brb#iei, acurajului $i sacrificiului în lupta cu teroarea. 'i ca ea sunt înc multe. A r mas la aceea$iunitate a riscului asumat, de$i so#ul ei i-a fost asasinat. Deviza sub care activeaz:„PATRIE ' I ONOARE”.



Teodor Filip

62

Fr U.S.L.A. dar cu „ajutor” sovietic

Dar s continum. Dezinformarea na#iunii cu privire la usla$i a mai avut unscop. Acela de a justifica interven#ia strin. Pentru c, oricât încearc s negeacest lucru fostul pre$edinte Ion Iliescu, s-a cerut ajutor. De la ru$i. Sunt probeevidente în acest sens. Trebuia s se justifice cererea acestui ajutor. Cic nu aveam

for#e, capacit#i $i posibilit#i pentru anihilarea terori$tilor. 'i atunci, singuraunitate din #ar specializat în lupta antiterorist a fost prezentat ca „unitate deterori $ti”, de „criminali” în cuno$tin# de cauz, afirm urmtoarele: sovieticii din aceldecembrie 1989, cu toate trupele lor speciale, instruite mai ales pe timpulinterven#iei din Afganistan, aveau respect fa# de usla$i, fa# de modul în care, în#ara noastr, se desf $ura activitatea de prevenire $i combatere a terorismului.

Tragedia celor asasina#i în fa#a M.Ap.N a vzut-o pe postul na#ional întreaga#ar . Str intatea. Usla$ii chema#i s coopereze cu Armata au fost asasina#i. S nu fiugre$it în#eles: nu culpabilizez întreaga Armat, îi învinuiesc $i le spun asasini celor careau dat acel ordin, celor care, dup aceea, le-au batjocorit trupurile, celor care i-au lsat

pe caldarâm zile $i nop#i. Au existat militari care s-au împotrivit ordinelor criminale din

decembrie 1989. La început în mod pasiv, iar dup ce mi$carea revolu#ionar a luatamploare, în mod activ. Dar au existat $i din aceia care au dat dovad de exces de zel.Printre ei se numr $i cei care au deschis focul împotriva usla$ilor, cei care i-auanchetat, batjocorit $i btut pe cei patru supravie#uitori.

În continuare, voi prezenta un fragment din „Scrisoarea deschis! c!tre generalul Nicolae Militaru”, adresat de un grup de ofi#eri afla#i în sediul M.Ap.N. înacea noapte de co$mar: „Care este motivul pentru care a fost cercetat contrainformativ

generalul Nicolae Militaru de c$tre colonelul Trosca - fostul ' ef de Stat major laU,S.LA. - pe timpul cât acesta din urm$ era maior la contra-informa # ii militare? De cel-a cerut pe acesta s$ vin$ în fruntea unei forma # iuni de lupt $ antiterorist $ s$ ajute

M.Ap.N. i, f $r $ a în tiin # a despre sosirea acestei grup$ri, a l $ sat s$ fie distrus cu

armamentul greu de TAB-uri i tancurile din curtea ministerului? Cei omorâ # i astfel, în fa # a sau în interiorul ma inilor de lupt $ cu care veniser $ , au fost l $ sa # i s$ fie v$ zu # i decet $# eni i maltrata # i, ca fiind terori ti, timp de 5 zile - intraser $ deja în putrefac # ie. S-avrut s$ se creeze o opinie generalizat $ împotriva Securit $# ii?... Cine a transmis ordinuldin sediul M.Ap.N. c$tre for # ele care ap$rau Ministerul în clipa când se apropiau ABI-urile solicitate pentru a veni în sprijinul armatei: «Vor veni dou! echipaje u$oare.Trage i f !r ! soma ie!», ordin transmis din post în post? ' i mai departe, când s-acomunicat c! sunt supravie uitori, ordinul a fost «Lichida i-i!»”.

Am prezentat o parte din aceast scrisoare deschis, r mas f r r spuns, pentrua argumenta, înc o dat, c asasinarea usla$ilor a fost un act premeditat. Un act carereprezint componenta cea mai dur a r zboiului psihologic. Ce ave#i de spus, dleV.A.Stnculescu, care în acea noapte a#i fost în sediul M.Ap.N.? Dar dvs, Gelu VoicanVoiculescu? Ave#i curajul de a privi în con$tiin#a voastr ? Nu auzi#i plânsetele celor 11orfani care au rmas f r tat? Bocetele vduvelor? Lacrimile acestora $i ale rudelorlor se mai revars peste mormintele celor uci$i. V provoc public de a da un r spuns. V-am lezat, cumva, demnitatea? Apela#i la art.238 $i 239 din Codul penal. V voi r spunde

pe msur .Acum, pot spune c ace$ti brba#i ai sacrificiului asumat au fost lichida#i

fizic pentru a culpabiliza întreaga U.S.L.A. $i pentru a satisface setea de rzbunarea lui NICOLAE MILITARU. Marea pcleal a func#ionat din plin. Vie#ile $iexisten#a usla$ilor nu au fost publice dar mor #ii din rândurile lor i-au f cut celebri.

Ace$tia s-au înl#at la Dumnezeu cu eticheta de „terorist”. Dar Tatl Ceresc i-a primitla dreapta Sa.



Secretele U.S.L.A.

63

Acum trebuie luat în considerare $ocul care s-a repercutat asupra psihiculuicadrelor din U.S.L.A. când au aflat de acest odios masacru. O parte din ei î$i continuaumisiunile: paza $i aprarea ambasadelor, a re$edin#elor diploma#ilor. Serviciul Specialde Interven#ie era pregtit de a face fa# oricrei situa#ii. Aceste misiuni nu puteau fiabandonate, îns r spunderea pentru misiunile încredin#ate, înaltul profesionalism,

patriotismul (aoleu!, vor exclama unii, citind aceste rânduri), da, patriotismul, au fost

mai presus de orice. De$i au vzut c sunt abandona#i, prezenta#i în continuare caterori$ti, camarazii lor uci$i, $i-au continuat misiunile. Unii cu lacrimi în ochi, uniinelini$ti#i, al#ii cu fric fa# de vie#ile lor sau încrâncena#i. Dar $i-au continuat misiunile.

Domnilor care a#i organizat $i condus acest r zboi psihologic împotriva Unit#iiSpeciale de Lupt Antiterorist, v vorbe$te, prin scrisul su, unul dintre cei care auactivat în aceast unitate de elit, $i care, printre altele, a r spuns de pregtireaantiterorist a cadrelor. Aceast unitate era comandat de ofi#eri cu o înalt #inut moral $i patriotic, cu dragoste $i încredere fa# de subordona#i. Iar ace$tia, la rândullor, aveau o înalt calificare militar , speciali$ti de înalt clas, spuma Ministerului deInterne. To#i echilibra#i psihic. Nu v-a#i pus întrebarea: ce s-ar fi întâmplat dac $i-ar fi pierdut cumptul $i ar fi reac#ionat pentru a-$i rzbuna camarazii? Atunci,

Dumnezeu cu mila Sa fa# de voi to#i! Numai micile comandouri ale ServiciuluiSpecial de Interven#ie ar fi distrus întreaga Televiziune - de unde se dezinforma ona#iune întreag -, sediul M.Ap.N. - oricâte for#e l-ar fi aprat -, iar voi to#i a#i fitrecut în nefiin#. Crede#i c exagerez? Categoric NU! Dar au reac#ionat cum amdescris mai sus, cum $tie acum o #ar întreag. CINSTE VOU*, USLA'I !

Dup ce nucleul de coordonare $i comand - Statul Major - este decapitat,deosebit de cinic $i perfid se ac#ioneaz asupra comandantului unit#ii, colonelulArdeleanu (ulterior, mort în condi#ii suspecte). Când generalul Stnculescu aconfirmat c for #ele armate au deschis focul asupra usla$ilor, plângând, colonelulArdeleanu se adreseaz generalului Militaru: „Ce a#i f cut tovar$e general, mi-a#iomorât oamenii?”, la care acesta îi serve$te o replic cinic: „Ce s-i faci colonele,

a$a e la rzboi”. Deci, Mo$ Teac se juca „de-a r $ zboiul”... Dup care, i se cere s treac în antecamer $i s constate personal c subordona#ii si au tras primii, fapt

pentru care s-a deschis focul asupra lor $i au fost uci$i, iar cei r ma$i în via# captura#i.Pe cine vede în antecamer colonelul Ardeleanu? Pe 'oldea 'tefan, unul dintre cei patrusupravie#uitori. Acesta, vzându-$i comandantul, izbucne$te în plâns $i printre hohote îispune: „S-a tras în noi, tovar $e comandant”. Dar halul în care era „usla$ul-terorist”merit subliniat, chiar dac cei din Armat se vor supra. Repet, cum am subliniat demai multe ori: nu culpabilizez Armata în totalitatea ei, ci numai pe cei care se facvinova#i de crim, de tratament inuman $i barbar aplicat. Plin de sânge, doar cu unmaieu zdren#uit pe el, cu gloan#e în trup - unul chiar la gât -, legat cu o frânghie pestecorp $i mâini, usla$ul 'oldea î$i privea comandantul $i plângea. A f cut numai oconstatare: „S-a tras în noi, tovar $e comandant”. Atât! 'i plângea mai departe.Colonelul Ardeleanu a cerut s i se acorde urgent primul ajutor. Cerere refuzat!!

În antecamer biroului generalului Nicolae Militaru a plâns un lupttorantiterorist. Un tânr pregtit s înfrunte cel mai perfid du$man al contemporaneit#ii -teroristul - a plâns. Prin el, au lcrimat to#i usla$ii. În acea antecamer , a curs potop delacrimi. Iar colonelul Ardeleanu a fost supus la cele mai grele încercri. Prin ac#iuneade dezinformare, numele de usla$, de lupttor antiterorist, unitatea în totalitate, aufost compromise.

Stima#i cititori, autorul a vzut multe în cariera sa militar . A trecut, de multeori, prin situa#ii limit. A vzut creieri împro$ca#i, a r bdat de foame $i a suportat toate

intemperiile alturi de militari în termen, de camarazi de arm, dar se simte neputinciosîn descrierea unor asemenea scene. Nu reu$e$te în nici un chip s fac imaginile s curg. Stau doar încremenite $i gem. Cuvintele nu-l ajut, a$a c las la latitudinea ta,



Teodor Filip

64

cititorule, s comentezi, s judeci $i s dai verdictul: au fost sau nu usla$ii terori$ti?Oare atunci, în acel decembrie, Camaraderia, Buntatea $i Omenia au agonizat însufletele unor cadre ale Armatei? Dar perfidia nu cunoa$te limite. Voi prezenta, încontinuare, în cuvinte srace, modul diabolic în care s-a ac#ionat asupra coloneluluiArdeleanu. Din punct de vedere psihic, acest om trebuia s clacheze.

Este condus din nou în biroul generalului Militaru unde, culmea, i se cere un

angajament scris prin care s se angajeze c va continua $i mai departe s colaborezecu for #ele revolu#ionare. Din punct de vedere psihologic, momentul a fost foarte bineales. Unui comandant îi sunt uci$i subordona#ii, îi este decapitat Statul Major, unsubordonat îi este prezentat drept terorist, i se spune „Ce s$-i faci colonele, a a-i lar $ zboi” $i, pentru ca tacâmul s fie complet, i se cere s semneze o adeziune fa# defor#ele revolu#ionare. 'i chiar de ctre cel care ordonase acel mcel. Dac ar ficedat, dac nu ar fi semnat, colonelul Ardeleanu ar fi fost executat pe loc. Maretrie de caracter a avut acest om, acest comandant! Oricât l-au blamat, ulterior, o seriede jurnali$ti $i chiar scriitori. 'i când? Dup moartea suspect a acestuia...

Apoi, din ordinul aceluia$i general este anchetat. De ctre cine? De un civil,respectiv inginerul Montanu. În antecamera în care a plâns subordonatul su. 'i cum?

În prezen#a unor ofi#eri de la M.Ap.N., care pe tot timpul anchetei i-au #inut subamenin#area pistoalelor. Mai lipsea doar lumina vârât în ochi, pentru ca stilul s fie

pur gestapovist. Multe nedrept#i $i abuzuri s-au f cut $i se vor mai face în numeledemocra#iei...

Dup ce este supus anchetei, în jurul orei 03.00 noaptea, colonelulArdeleanu este readus în biroul generalului Militaru, care îi ordon ca la ora 09.00s organizeze o revist de front a unit#ii, pe platoul din spatele stadionului Steaua.La acea revist de front urmau s participe $i cadrele Direc#iei a V-a. Nu este lipsitde importan# s specific faptul c generalul Militaru l-a aten#ionat pe colonelulArdeleanu c toate convorbirile pe care le va purta cu unitatea vor fi înregistrate. Lucrucare s-a $i f cut. Dar, neavând încredere în ordinele pe care acesta le transmitea la

unitate, generalul Militaru îi ordon generalului Vlad Iulian s fac acela$i lucru.Acesta, la rândul lui, ia legtura cu sediul U.S.L.A. $i transmite ordinele pentruexecutarea revistei de front colonelului I.B., precum $i altor cadre de conducere, D.G. $iG.G.

Se impune o precizare. Absolut necesar . Regulamentele militare stipuleaz clar: în lupt nu se face revist de front. Iar atunci, în Capital se tr gea. Se tr gea $i pe platoul din Ghencea, se tr gea în spatele M.Ap.N. $i chiar în incinta ministerului. Dar s trecem peste toate acestea. Nicolae Militaru, ca ministru al Apr rii (numit ilegal), puteas ordone acea revist de front. Dar întreb: care era justificarea? Un lucru era clar: secontura lichidarea în totalitate a U.S.L.A. $i a Direc#iei a V-a. Argumentez acestlucru prin urmtoarele: în secret, s-a dat ordinul ca platoul respectiv s fie

înconjurat de militari înarma#i cu mitraliere, iar dou elicoptere s fie pregtitepentru a interveni. Este singura informa#ie pe care am verificat-o din patru sursecomplet diferite $i asupra creia am reflectat cel mai mult înainte de a o a$terne pehârtie. Este lesne de în#eles c nu pot divulga sursele respective $i, oricâte presiuni sevor face asupra mea, nu o voi face. Nu pot tr da încrederea acestor oameni.

În aceast situa#ie, cel care ia ap$rarea cadrelor ce urmau a fi asasinate, $i,totodat, d o lec#ie generalului Militaru este un civil: inginerul Montanu. De la

început, s-a opus acestei reviste de front pe Ghencea, explicând c nu se poate realizadeplasarea în condi#ii de siguran# a unui a$a de mare numr de cadre prin Bucure$tiulîmpânzit de grzi mixte de revolu#ionari $i militari, cu care nu se putea lua legtura

pentru a le da explica#ii în legtur cu aceast deplasare. Deci un civil d lec#ii unuigeneral! Tot inginerul Montanu a propus domnului Ion Iliescu ca revista de fronts se fac în cele dou unit#i. Domnul Ion Iliescu $i-a însu$it propunerea $i s-a



Secretele U.S.L.A.

65

împotrivit din rsputeri ca aceast revist de front s se fac pe Ghencea. Jos plria, domnule Pre$edinte! Atunci, a#i salvat vie#ile a sute de cadre. Dânsul acontramandat revista de front $i la insisten#ele colonelului Bleor# care, telefonic, i-aexplicat panica din unitate, ce dezastru s-ar fi putut produce prin deplasarea unit#ii laGhencea $i necesitatea c, dac se insist în realizarea acesteia, s se fac în unitate.Inginerul Montanu mai propune ca în cele dou unit#i - U.S.L.A. $i Direc#ia a V-a - s

se deplaseze o comisie pentru a verifica situa#ia la fa#a locului. Propunerea esteacceptat de dl. Ion Iliescu.În diminea#a zilei de 24 decembrie 1989, generalii Vlad $i Hortopan, coloneii

Gherciu $i Ardeleanu, c pitanul Dnu# Stuparu $i inginerul Montanu, cu un TAB, ajungîn „bârlogul terori tilor”. Mai departe, îl las s povesteasc pe inginerul Montanu:

„(...) Drept s$ v$ spun, aveam foarte mari emo # ii, fiindc$ ideea aceasta deterorism m$ marcase i pe mine... ' i a a am ajuns la U.S.L.A., unde am avut surpriza

s$-i vedem pe cei mai formidabili «terori ti» cu lacrimi în ochi, bucurându-se ca ni tecopii c$ ne-au v$ zut. ' i fuseser ! informa i c! spre ei se deplaseaz ! o for ! militar ! considerabil ! ca s!-i termine. De fapt, eram doar noi. Ajun i acolo, adjunc # ii unit $# iiU.S.L.A., colonelul Bleort, colonelul Gherghina i colonelul Simionescu au prezentat

raportul, Erau to i prezen i $i echipamentul din dotare sigilat... Cu aceste concluzii m-am întors la M.Ap.N. i am prezentat raportul domnului Ion Iliescu, care a fost foartemul # umit...”

Stima#i cititori, se ac#iona asupra U.S.L.A. prin toate mijloacele, numai cas-$i ias din „pepeni” $i s reac#ioneze, în timp ce comisia desemnat s executerevista de front se deplasa spre sediul unit#ii, aceasta este anun#at c spre ea se

îndreapt „o for ! militar ! considerabil ! ca s!-i termine”. V da#i seama care erastarea de spirit în rândul cadrelor? 'i domnul Montanu se mir c i-a gsit „cu lacrimiîn ochi i bucurându-se ca ni te copii”. Dumnezeule, dar perfid au mai ac#ionat un

Nicolae Militaru, un Silviu Brucan, un Gelu Voican Voiculescu.To#i se coalizaser împotriva U.S.L.A. Inclusiv presa avid de senza#ional. Care

nu a men#ionat c cei patru supravie#uitori ai mcelului au fost aresta#i $i ancheta#i. Sevroia cu orice pre# ob#inerea de material probatoriu în vederea documentrii variantei cu

privire la misiunea ce o primiser , „de atacare a sediului M.Ap.N.”. Aceasta, înviziunea celor care aveau acest interes. Dar nici unul dintre cei patru nu a putut„recunoa$te” un neadevr, iar factorii de comand din unitate au intervenit energic (a$acum au fost întotdeauna alturi de subordona#i) pentru recuperarea lor. Pe fondulnegsirii nici unei unei probe sau indiciu c ar fi inten#ionat s atace obiectivulrespectiv, au fost pu$i în libertate $i sco$i prin ordinul ministrului Apr rii Na#ionale de

pe lista terori$tilor. Porcrie curat! Iar în acest timp, camarazii lor erau supu$i uneireviste de front...

"Terori$ti" contra terori$ti

Stima#i cititori, mintea mea refuz s în#eleag ra#ionamentul lui NicolaeMilitaru $i al celor care au dezinformat Na#iunea, Armata, vizavi de usla$i. Pe de oparte, înc de la început, au cerut sprijinul lor în lupta împotriva terori$tilor. Pe dealt parte, au desf $urat un adevrat rzboi psihologic asupra lor, în inten#ia clar de a lichida în totalitate aceast unitate, înc din noaptea 23-24 decembrie 1989,usla$ii au fost solicita#i s ac#ioneze pentru capturarea terori$tilor. Crede cineva c ace$tia ar fi ac#ionat împotriva camarazilor lor? Absurd! Atunci s-au constituit

echipe mixte formate din usla$i $i cadre ale M.Ap.N., care s-au în#eles $i aucooperat foarte bine.



Teodor Filip

66

Dar ei au ac#ionat $i independent pentru anihilarea terori$tilor. Astfel, în ziua de23 decembrie, pe baza informa#iilor transmise de ctre grupa operativ de stat major dincadrul M.Ap.N., un echipaj de lupt a Serviciului Special de Interven#ie, condus de cpt.Enchioaie Victor, se deplaseaz în Pia#a Iancului. Acolo, pe $oseaua Mihai Bravu. Sesemnalase c „terori tii execut $ foc, dintr-un bloc aflat în apropiere, asupra cet $# enilorde pe strad $”. Ajun$i la fa#a locului, lupttorii usla$i descoper imediat locul: blocul

D3, et.10, ap.70. În urma ac#iunii deosebit de prompte, ei au lichidat dou persoane îmbrcate în costume civile, f r documente de identitate asupra lor. O a treiapersoan, rnit, a reu$it s prseasc zona. Usla$ii $i-au f cut datoria $i s-au retras.Dar înainte, au predat cele dou cadavre Grzilor patriotice din zon, pentru a fipredate organelor de poli#ie. Ce s-a întâmplat ulterior cu ele a r mas o enigm! Cinele-a ridicat? Unde au ajuns? Unde au fost înhumate $i de ctre cine? Tot atâtea întrebricare î$i a$teapt r spunsul4.

Tot în ziua de 25 decembrie, efective de lupttori din U.S.L.A. au fost trimise s intervin în mai multe puncte din Capital: la sediul C.C., pentru executarea unuicontrol antiterorist la subsolul cldirii; la magazinul „Muzica” de pe Calea Victoriei;

pentru a neutraliza un „cuib de terori$ti” din blocul „General”, etajul 3; la Palatul

Telefoanelor, pentru „neutralizarea unei pozi # ii din care s-ar executa foc automatasupra persoanelor care circulau pe calea Victoriei i pe str. 13 Decembrie”, în zonaTeatrului Mic, unde un „alt grup de terori ti ar fi executat foc din podul garajului”.

Toate aceste „informa # ii” care au stat la baza ordinelor materializate în ac#iunilede interven#ie ale usla$ilor s-au dovedit a fi false.

Iar în acest timp, f r cea mai elementar documentare, o parte dintre ziari$ti auscris c în zilele de 21 22 $i 23 decembrie, precum $i în zilele urmtoare, efective aleU.S.L.A. se aflau pe „anumite str $ zi”. Aceasta a fost „informa#ia” difuzat prin pres,iar publicul cititor a recep#ionat-o ca atare. Dar s vedem ce f ceau usla$ii pe „anumite

str $ zi” - re#ine#i v rog, pe anumite str zi $i nu în strad.Majoritatea locuitorilor Capitalei erau deja familiariza#i cu prezen#a cotidian,

permanent, a usla$ilor $i militarilor în termen din Trupele de Securitate, care asigurau paza $i aprarea ambasadelor $i a re$edin#elor diploma#ilor. În nici o împrejurare,oricare ar fi fost hotrârea aceast misiune nu putea fi abandonat. Iar aceste obiectivesrau pe „anumite str zi”. Acolo erau $i usla$ii, sprijini#i de militari în termen purttori ai

petli#elor albastre. S-a btut mult moned, în pres, pe prezen#a usla$ilor la„Continental”. Este adevrat, acolo s-a creat un cordon care a închis zona de protec#ie aagen#iei aeriene israeliene „EL-AL” $i a ambasadei americane situat în apropiere. Erauobiective deosebit de sensibile $i, în cadrul acelor evenimente, trebuiau luate msurisuplimentare de aprare a lor. Iat ce a declarat studentul Armand Go$u referitor la

barajul respectiv: „Barajul de la intrarea pe strada Batistei era format din solda # i ce purtau uniforma armatei române, intercala # i cu subofi # eri de mili # ie... Pe obrajii lor s-au prelins lacrimi. C $tile i scuturile nu au reu it s$ le ascund $”.

Deci ace$ti terori$ti, pe obrajii crora se prelingeau lacrimi, au format un barajviu, $i-au pus vie#ile în pericol pentru a apra dou obiective: agen#ia „EL-AL” $iAmbasada american. Aceasta era misiunea lor. Iar dac demonstran#ii s-ar fi apropiatde ele $i le-ar fi periclitat, usla$ii erau obliga#i s intervin. Am omis s specific $i îmicer scuze: cadrele de la Serviciul destinat acestei misiuni erau echipate cu uniforme demili#ie. Iar în timp ce usla$ii $i militarii în termen î$i f ceau datoria, pe postul na#ional,un Brate$5, un Stark 6, un Popescu $i al#ii puneau în seama U.S.L.A. tot ce se întâmpla în

4 Din informa#iile culese în acei ani se pare c dl. Ion Iliescu a aprobat ca toate cadavrele adevra#ilorterori$ti s fie f cute disprute $i scoase din #ar . Aceast msur f cea parte dintr-un protocol secretsemnat de pre$edintele Ion Iliescu(.n.A.).5 Evreu.6 Evreu.



Secretele U.S.L.A.

67

Bucure$ti, prezentându-i drept terori$ti, cerându-le chiar moartea! Acela$i lucru i-auf cut unii ziari$ti prin cele scrise. Au interpretat eronat, ori dup bunul lor plac, prezen#ausla$iior pe „anumite str zi”.

În cadrul r zboiului psihologic, ac#iunile de dezinformare au fost combinate cucele provocatoare, în special începând cu noaptea de 23 spre 24 decembrie. Ele au avutun scop bine determinat: s creeze suspiciune $i neîncredere chiar $i între cadrele

unit#ii. În noaptea respectiv, comandantul unit#ii, colonelul Ardeleanu, lipsea de lasediu (era la M.Ap.N. în anchet). Dar se zvonise c, împreun cu familia, ar fi fugit cuun elicopter în mun#ii Apuseni, unde urma s creeze un punct de rezisten#!!! Deci,colonelul Ardeleanu era în sediul M.Ap.N., anchetat dar un binevoitor anun# organeledin jude#ul Bihor $i din cele limitrofe, ca el s fie cutat!! Ca atare, în diminea#a zilei de24 decembrie, domiciliul soacrei sale din Bihor a fost perchezi#ionat. Se de#ineau„informa#ii” c la acel domiciliu erau depozitate armament $i muni#ie! Stresat, soacracolonelului, în vârst de 72 de ani (atunci) a avut o criz, ale crei efecte au fostaccentuate în urma decesului - în condi#ii misterioase - al colonelului Ardeleanu, în ziuade 15 iunie 1993. Dar stenii din Petrani, comuna Pocola, nu au crezut cele puse înseama colonelului. Mai mult, au fost alturi de soacra sa, nana Veronica cum îi spuneau,

$i au încurajat-o. Oamenii nu s-au lsat manipula#i, nu au crezut în balivernele celor mai$coli#i decât ei. Acesta este #ranul român, talpa #rii, batjocorit $i umilit în propria-i #ar

pentru care oricând $i-ar da via#a.Mai trebuie scos în eviden# un aspect al acestui r zboi psihologic. La sediul

unit#ii, pe firul scurt, se primeau „informa#ii” care de care mai alarmante: c diferitele ambasade sunt atacate, c este atacat chiar Banca Na#ional, iarU.S.L.A. s trimit for#e. Desigur, toate aceste „informa#ii” au fost verificate $i s-astabilit clar c erau provocri. Cei care transmiteau aceste „informa#ii” nu $tiau dou lucruri, în primul rând c aceast unitate avea cadre de conduceie capabile, adevra#i

profesioni$ti, care nu czuser cu ultima ninsoare în sediul din strada Toamnei, în aldoilea rând, c sediul unit#ii avea propriul sistem de legturi cu absolut toate

obiectivele, în care se putea „ptrunde” doar cu aparatur foarte sofisticat.Lucrul curios era altul: cine $i mai ales cum reu$ise s intre în posesia numruluide telefon pe firul scurt al unit#ii? Deoarece, acel numr era cunoscut de un grupfoarte restrâns de cadre din unitate. Dar mai era cunoscut $i la cabineteleguvernamentale cu care era în legtur direct.

Toate aceste dezinformri $i provocri urmreau unul $i acela$i lucru:distrugerea unit#ii. Ele trebuiau s confirme ceea ce se relatase în mass-media cu

privire la acel mcel din fa#a M.Ap.N. Autorul mai emite o ipotez: usla$ii erau a$tepta#i„la cotitur ”, în cazul în care lupttorii din Serviciul Special de Interven#ie s-ar fideplasat, f r o verificare prealabil, la acele obiective care erau anun#ate c suntatacate, ar fi fost „a$tepta#i” undeva pe traseu ori în preajma obiectivelor respective $i arfi fost lichida#i.

Comanda unit#ii a mai primit un telefon foarte alarmant. Tot pe firul scurt:„Unitatea urmeaz$ a fi atacat $ de efective din Direc # ia a V-a”. În unitate s-a dat alarmade lupt, iar în rândul efectivelor s-a adâncit starea de nelini$te, de derut. Ulterior, s-aanun#at c urmeaz s fie atacat de persoane necunoscute. Dumnezeule, dar câteasemenea „informa#ii” nu s-au transmis?! Marele merit revine cadrelor de comand carenu s-au lsat intimidate, nu au cedat psihic. S-a mers pân acolo încât, concomitent, lasediul unit#ii $i la M.Ap.N. s-a anun#at c ofi#erul-usla$ C.C. ar fi capturat untanc de la armat $i trage în centrul Capitalei în tot ce mi$c. 'i aceast „informa#ie” a trebuit s fie verificat, iar cadrele din M.Ap.N. l-au gsit pe ofi#erul

C.C. la datorie, executându-$i serviciul. Tot în acest timp, în zona CâmpulungMuscel, importante for#e ale M.Ap.N. îl cutau de zor pe cel mai periculos„terorist” - maiorul-usla$ C.A. Iar bietul C.A. habar-navea c este atât de cutat.



Teodor Filip

68

Era în unitate, numit în func#ia de $ef de Stat Major, în locul colonelului Trosca, alcrui cadavru zcea în fa#a M.Ap.N. Degeaba comanda unit#ii a anun#at c acestofi#er se afl în unitate. Cei de la M.Ap.N., nu $i nu, este „terorist” $i ac#ioneaz înzona amintit. Aveau ei aceast informa#ie!

Stima#i cititori, exemplele de acest gen ar putea continua. Sper c am reu$it s prezint, a$a cum m-am priceput, diabolicul scenariu care s-a #esut în jurul usla$ilor. 'i în

tot acest timp, radioul $i televiziunea nu au preluat (nu au dorit) de la U.S.L.A.,nici o dezmin#ire. Iar colonelul Bleor# l-a rugat, prin telefon, pe dl. Petre Roman7 s fac demersurile necesare pentru ca dezmin#irile U.S.L.A., trimise laTeleviziune, s fie date pe post. Dar Petric al nostru nu avea timp pentru a$aceva. El era preocupat s se afirme, s ias în eviden#. 'i a reu$it.

În felul acesta, s-a mai adugat un personaj pe lista celor care au desf $urat $icondus r zboiul psihologic împotriva usla$ilor. Totul desf $urat în baza unui plandiabolic.

Un rol deloc neglijabil l-a avut $i Gelu Voican Voiculescu8. În noaptea de 23spre 24 decembrie, el este cel care l-a anchetat pe usla$ul supravie#uitor 'oldea.Ulterior, a f cut eforturi disperate de a organiza U.S.L.A. A profitat de func#ia pe

care a avut-o: vice prim-ministru al guvernului provizoriu, func#ie în virtutea creiar spundea de Armat, Securitate, Mili#ie $i Justi#ie. În acest sens, a scos o hotrâreguvernamental într-o total neconcordan# cu misiunile U.S.L.A. 'i când a vzut c inten#ia de reorganizare a unit#ii nu a dat roade, a început s ac#ioneze direct asupracolonelului Ardeleanu. Prin presiuni psihice, s-l determine s-$i dea demisia. A vrutneaprat s aib controlul asupra acestei unit#i de elit. 'i cum putea s fac aceasta? Doar având la comanda ei un om de-al su. În aceast situa#ie, colonelulArdeleanu nu mai era bun! 'i atunci, l-a propus comandant pe marele „revolu#ionar”Munteanu. Da, a#i citit bine stima#i cititori: pe Munteanu !! Adic, înlturi de lacomand un specialist al luptei antiteroriste, pe acel comandant care s-a împotrivit dinr sputeri dezorganizrii unit#ii, $i dore$ti s-l înlocuie$ti cu unul care nici nu auzise de

terorism dar s mai $tie cu ce se mnânc!'i în aceast situa#ie, domnul Ion Iliescu a avut un rol benefic, în sensul c a

stopat toate ac#iunile lui G.V. Voiculescu vizavi de U.S.L.A. în privin#a dânsului,„cele bune s$ se adune, cele rele...”

În ce prive$te r zboiul psihologic asupra usla$ilor, nu pot fi excepta#i nicifactorii politici de atunci. Dar de data aceasta, cu repercusiuni grave asupra întregului

popor $i a economiei na#ionale. M-am referit la acea hotrâre a guvernului provizoriu în total contradic#ie cu misiunile U.S.L.A. În baza ei, s-a luat o msur absurd:pe aeroporturi s nu se mai execute controlul antiterorist $i antideturnare! )aranoastr , recunoscut pe plan interna#ional pentru profesonalismul $i eficien#a acesteiactivit#i, renun# la ea!! Personalul specializat a fost înlturat, tehnica specific controlului antiterorist $i antideturnare, importat pe valut forte, a r mas nefolosit. Ositua#ie nemaiîntâlnit! Pi, dac grani#ele #rii au fost larg deschise, dac am intrat

în democra#ie, era „normal” ca $i aceast activitate de pe aeroporturi s fie înlturat. Ceva logic, nu? Dar numai în debla celor care au dorit acest lucru. 'i se maimir S.R.I.-ul, se mai mir unii ziari$ti, c România a devenit placa turnant aterorismului interna#ional... Excluzând toate valorile care au fost scoase atunci din#ar, fi#i siguri c tot în acea perioad, pe aeroporturile Otopeni, Bneasa,Koglniceanu, Arad sau Timi$oara, în #ar au fost introduse tone de armament . 'iau intrat $i ie$it spionii cu grmada...

7 Evreu.8 De#inut de drept comun inainte de 1989 $i amestecat în Mi$carea transcedental din România prin anii1980-1984, când a fost interzis. Responsabil de executarea lui Ceau$escu, precum $i de lichidarea multorofi#eri de valoare ai armatei române. A sc pat doar prin numirea în func#ia de ambasador în Tunisia.



Secretele U.S.L.A.

69

Autorul î$i permite s trag o concluzie: dac atunci, pe aeroporturile dinRomânia nu s-a produs nici un act terorist, dac nici un avion nu a fost deturnat,explica#ia are o logic simpl - nu s-a vrut. Prea era la îndemâna tuturor s intre $i s ias din #ar cu ce vroia $i nu vroia. Dac ar fi avut loc un act terorist, s-ar fi luatmsuri. A$a, România era raiul tuturor spionilor agen#ilor din lume, al terori$tilorde pretutindeni. 'i a$a a r mas o perioad destul de îndelungat, cu toate împotrivirile

colonelului Ardeleanu $i ale conducerii U.S.L.A.În cadrul rzboiului psihologic asupra U.S.L.A., un loc aparte l-a avutconcretizarea ordinului generalului Nicolae Militaru9 ca sediul unit#ii s fie

înconjurat de TAB-urile Armatei $i o subunitate de para$uti$ti. În timp ce efectivedin cadrul Serviciului Special de Interven#ie erau solicitate în diferite puncte aleCapitalei pentru capturarea terori$tilor, în timp ce o parte a usla$ilor î$i îndeplineaumisiunea de paz $i aprare a ambasadelor, sediul unit#ii este încercuit $i supus unuiadevrat asediu. Generalul Nicolae Militaru, Silviu Brucan10, G.V.Voiculescu $i al#ii nuaveau deloc încredere în aceast unitate. Pentru scenariul lor nu puteau avea încredere.Dar cadrele de la M.Ap.N. care comandau efectivele ce sta#ionau în jurul sediuluiunit#ii s-au dovedit a fi adevra#i ofi#eri. S-au purtat camarade$te, nu au f cut nici un

abuz, nu i-au etichetat $i nu i-au batjocorit pe usla$i. Au primit un ordin $i l-au executat.Dar întregul lor comportament a dovedit în#elegerea just a executrii acestui ordin.Aceasta este Armata )rii. Nu o mân de oameni care, din exces de zel au tras, au

batjocorit, au btut $i tratat inuman oameni nevinova#i.Colonelul Z.G., comandantul para$uti$tilor, a dovedit calit#ile unui adevrat

comandant: cinste, probitate, calmitate, competen#, cooperare perfect cu colonelulArdeleanu $i comanda U.S.L.A. Prin el, într-o perfect în#elegere, s-a realizat actul decomand al unit#ii, iar generalul Nicolae Militaru era la curent, permanent, cu situa#iareal din unitate. Pe parcurs, ace$ti ofi#eri au r mas $i ei mira#i de neîncredereamanifestat f #i$ de aceast unitate, de nenumratele „informa#ii” primite prin telefonulscurt.

Dar sta#ionarea acestor trupe în jurul sediului unit#ii a avut $i alte urmri. Pecare cel care dduse acest ordin nu le-a prevzut $i i-au cam încurcat treburile. Pe de o

parte, popula#ia din zon, familiarizat cu aceast unitate, era nelini$tit. Nelini$tit,deoarece oricând se a$tepta ca între cele dou „tabere” s izbucneasc un conflict, iar eise aflau la mijloc. Pe mul#i dintre ace$ti locatari i-am cunoscut, iar în februarie 1990 amdiscutat cu o parte din ei. M-a uns la suflet, mi-a crescut „pipota” când au afirmat:„Domnule ofi # er, noi nu am crezut niciodat $ c$ ei (usla$ii -n.a.) ar fi terori ti”. 'iaceasta era sfâr $itul lui februarie, anul de gra#ie 1990, când stigmatul de „terorist” eraînc actual.

„Pe usla$i nu-i po#i lichida decât prin bombardament!”

Aceasta pe de o parte. Vis-a-vis de una din intr rile în unitate era situat re$edin#a ambasadorului statului Israel, obiectiv foarte sensibil, iar pe col#ul altei str zi,la circa 50 de metri, Ambasada Indoneziei $i o $coal la care înv#au o parte a copiilordiploma#ilor acredita#i în România. Ce prere $i-au format diploma#ii celor dou #ricând au vzut c lupttorii antiterori$ti din România sunt încercui#i, #inu#i subasediu? Crede#i c o prere bun fa# de noua conducere a )rii $i Armatei? Acestaspect a fost comentat nefavorabil în cercurile diplomatice din Capital. Mi s-arelatat c un militar din corpul de paz al Ambasadei americane (pu$ca$i marini) s-

9 Agent KGB.10 Evreu, comunism.



Teodor Filip

70

ar fi exprimat cam a$a: „Dac! cei din interior vor (usla$ii - n.a.), îi nimicesc pe to i(cei care îi încercuiser -n.a.) Pe ei nu-i po i lichida decât prin bombardament „.

Aceasta era prerea speciali$tilor str ini fa# de usla$i. Un lucru poate minor darcu consecin#e pentru imaginea României în exterior.

Voi mai da un exemplu prin care s demonstrez, dac mai este cazul, ac#iunea dediversiune $i provocare ce s-a f cut asupra U.S.L.A. Pe data de 26 decembrie 1989, la

sediul M .Ap.N., a avut loc o $edin#a cu cadrele de conducere de la Armat $i Ministerulde Interne. 'edin#a era condus de generalul Nicolae Militaru. În timpul lurii de cuvânta colonelului Ardeleanu, în sal ptrunde vijelios Cazimir (Benedict) Ionascu $i strig:„Tovar $e general Militaru, în timp ce colonelul Ardeleanu raporteaz$ aici, în fa # adumneavostr $ , unitatea lui a ie it în strad $ si trage în popula # ie”. Aceast „informa#ie”o de#inea el, Cazimir Ionescu, de la re#eaua sa. Atunci to#i aveau re#ea de informa#ii!Bietul colonel Ardeleanu, mai s fac infarct. Împreun cu Ionescu Cazimir, sedeplaseaz în cabinetul generalului Militaru unde, culmea, generalul Hortopan tocmaivorbea cu sediul U.S.L.A. prin telefon. Dup mine, a fost singura reac#ie ost$easc ageneralului Hortopan, care punând telefonul în furc, îi serve$te o replic dur , darmeritat, lui Cazimir Ionescu: „Domnule Cazimir Ionescu, dumneata tii c$ eu acum

vorbesc cu comanda acestei unit $# i i transmit ordine? Cine dracu v-a permis vou$ ,civililor, s$ intra # i în acest minister i s$ împuia # i capul ofi # erilor cu tot felul de

prostii!”. Cam târziu s-a trezit la realitate $i acest general, dar bine c s-a trezit. Iar pecei care citesc aceste rânduri, îi rog s trag concluziile.

Am lsat spre sfâr $it un episod, ale crei urmri puteau fi deosebit de tragice.A$a cum acei usla$i au fost atra$i în capcan $i uci$i cu sânge rece în fa#a M.Ap.N., a$as-a inten#ionat lichidarea tuturor lupttorilor din Serviciul Special de Interven#ie(dac U.S.L.A. era crema Ministerului de Interne, lupttorii acestui serviciu erau spumaunit#ii). La solicitarea dezinformatorilor de la Televiziune, comanda unit#ii trimiteacest serviciu s o apere. Se de#inea „informa#ia” c o coloan de „blindate-teroriste seîndreapt $ spre Televiziune pentru a o rade de pe suprafa # a p$mântului”. Aceasta era

versiunea servit comenzii unit#ii, încreztori, condu$i de maiorul Ene, lupttorii se pun în mi$care, în jurul Televiziunii $i pe str zile adiacente erau importante for #e aleM.Ap.N. în dispozitiv de lupt. Acestora li s-a transmis ordinul.

„Vine U.S.L.A. s$ ne atace. Trage # i f $r $ soma # iei”. Coloana lupttorilor seapropia, când, în dreptul restaurantului „Perla”, este oprit de un TAB din care coboar un civil $i un maistru militar. Ace$tia îi spun maiorului Ene: „Înapoi! Seinten # ioneaz$ m$cel $rirea voastr $. Este o capcan$!”.

În primvara anului 1990, dup multe cutri, maiorul Ene reu$e$te s ialegtura cu cele dou persoane $i cu lacrimi în ochi le-a mul#umit. Aceste dou persoaneau salvat vie#ile lupttorilor-usla$i. Merit toat recuno$tin#a $i admira#ia lor. Nu amlatitudinea s le dezvlui numele. Nu este o fabula#ie, stima#i cititori. Este purul adevr,este realitatea crud a acelor zile când, ni$te persoane fanatice, sadice a$ putea spune, auinten#ionat lichidarea fizic a tuturor usla$ilor $i a cadrelor de la Direc#ia a V-a!Iar aceste persoane se plimb în libertate. Unele au parte de o pensie sfidtoare, alteleocup diferite func#ii în structurile M.Ap.N. $i în via#a politic. 'i nimeni, dar absolutnimeni nu se auto-sesizeaz. Suntem în cea mai original democra#ie din lume...

Diversiunea „Scutul”

Discreditarea U.S.L.A. s-a prelungit $i în 1990. Scenariul a fost continuat $i

de Gelu Voican Voiculescu. În emisiunea dlui Tatulici, „Revolu ia în direct” a f cutmai multe afirma#ii aberante, dintre care, referitoare la problema pe care o tratez,intereseaz doar una. Cic în decembrie 1989, în #ar erau comandouri strine



Secretele U.S.L.A.

71

denumite U.S.L.A.C.!!! Btrâne, îmi pare r u dar nu $tii s dezinformezi... 'i aceastaeste o art, care nu-#i este la îndemân. C au fost comandouri str ine sunt de acord, darde unde ai scos denumirea de U.S.L.A.C.? Înseamn c dumneata $tii ceva! Sau pur $isimplu ai adugat litera „C” la sfâr $itul U.S.L.A. Mai degrab înclin spre aceast ipotez, deoarece denumirea U.S.L.A.C a avut impactul scontat asupra auditoriului: cemi-e U.S.L.A. ce mi-e U.S.L.A.C.?! Mrturisesc c $i eu am r mas mirat auzind aceast

denumire.Stima#i cititori, pentru a îndeprta vlul de suspiciune care a planat asuprausla$ilor $i pentru a ar ta c nici ulterior acest r zboi psihologic împotriva lor nu s-aterminat, mai trebuie lmurit un lucru. Îl consider absolut necesar. Dup decembrie1989, în pres, la Televiziune $i chiar în unele cr #i s-au f cut nenumrate specula#iiprivind forma#iunea „Scutul” de la Timi$oara $i Sibiu. S-a afirmat c acesteforma#iuni erau constituite din efective U.S.L.A. Deci, din usla$i. Acestei afirma#ii îir spund cu un categoric NU!

La început, când am scris despre înfiin#area $i misiunile U.S.L.A. am specificatc î$i avea corespondentul ei în fiecare jude#, concretizat în compartimentul denumit

„Arta”. Acest compartiment era format din cadre specializate în activitatea antiterorist

(care urmau o pregtire periodic la sediul unit#ii centrale, dar apar #ineau exclusivinspectoratului de securitate respectiv). Pe lâng acest compartiment, fiecare jude# avea organizat o forma#iune denumit „Scutul”, format din cadre de mili#ie careapar#ineau, tot exclusiv, inspectoratului respectiv. Cadrele care intrau în componen#aacestei forma#iuni erau selectate de la toate, serviciile $i î$i îndeplineau atribu#iunile deserviciu specifice fiecruia. Îns în cadrul forma#iunii „Scutul”, erau destina#ipentru interven#ie în, vederea asigurrii lini$tei $i ordinii publice. 'i v asigur c nuf ceau parte bucuro$i din aceast forma#iune. Pe lâng sarcinile de serviciu specifice,urmau o pregtire aparte, care îi solicita în plus. Nici o forma#iune „Scutul”, din niciun jude#, nu avea în componen#a ei usla$i. Este o minciun, o dezinformare voit.Mai documenta#i-v domnilor, care face#i asemenea afirma#ii! Deoarece mai exist

persoane care cunosc realitatea. Pe care nu a#i dorit $i nu dori#i s o face#i public. 'iînc un lucru, domnilor: Unitatea Special de Lupt Antiterorist NU A AVUT

NICIODAT* EFECTIVE DISLOCATE ÎN )AR *, NICI ÎNAINTE, NICI ÎN TIMPULEVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989.

Dup destituirea generalului (r) Nicolae Militaru, generalul Stnculescu a avutcurajul de a reabilita memoria usla$ilor uci$i în fa#a M.Ap.N., familiile lor au fost repuseîn drepturi, iar ei declara#i EROI POST-MORTEM $i înainta#i în grad. De$i avea destule

probleme de rezolvat, în chiar prima zi dup numirea sa în func#ie, generalulStnculescu a ordonat adunarea întregului efectiv al U.S.L.A. în unitate (mai pu#in ceicare erau în misiune ordonat) $i, personal, le-a adresat cuvinte de îmbrbtare. Astfel,du$manii lor, cunoscu#i $i necunoscu#i, au trebuit s accepte c statutul celor asasina#ieste $i va fi de EROI ÎN PANOPLIA NEAMULUI ROMÂNESC.

Speculând lipsa de informa#ie a popula#iei, unii ziari$ti au continuat s arunceanatema asupra fo$tilor usla$i (actualmente Brigada Antiterorist), continuând s-i

prezinte drept „terori$ti”. Nu $tiu, sau bnuiesc în slujba cui sunt, dar prin aceasta î$i bat joc de meseria cea mai nobil - gazetria. Concret: în „România liber” nr.1466 din 28decembrie 1994, la pagina a treia, sub titlul „Dezv!luiri despre implicarea U.S.L.A, înevenimentele din Decembre 1989”, a aprut un articol pe care îl reproduc în întregime:

„Un tân$r care i-a f $cut stagiul militar în trupele U.S.L.A. a declaratcorespondentului A.M. PRESS din Dolj: «Am fost la Timi oara i la Bucure ti îndecembrie '89. Odat $ cu noi, militarii în termen, au fost disloca # i i profesioni ti

reangaja # i, care purtau uniforme negre de camuflaj. Dispozitivele antitero de militari întermen i profesioni ti au primit muni # ie de r $ zboi.



Teodor Filip

72

La Timi oara, s-a tras în manisfestan # i de la distan #$ mic$. Am v$ zut cum s$reau creierii celor ciurui # i de gloan # e. Cred c$ masca # ii, folosind armamentul lor special, au tras cu gloan # e explozive. În ianuarie 1990, to # i militarii în termen dinU.S.L.A. au fost interna # i pentru dezintoxicare. Fuseser $ droga # i. Am fost l $ sa # i la vatr $ cu cinci luni înainte de termen pentru a ne pierde urma. M $ tem pentru mine i p$rin # iimei. La antrenamente i aplica # ii eram împ$r # i # i în «amici» si «inamici». Masca # ii erau

«inamicii» pe care trebuia s$-i descoperim i s$-i neutraliz$m. Cred c$ masca # ii au fostacei terori ti”.Stima#i cititori, în totalitatea sa, articolul de mai sus este plin de minciuni!

Aceste minciuni ”mbrac” sâmburele de adevr „la Timi oara s-a tras în manifestan # ide la mic$ distan #$”. A avea foarte multe comentarii de f cut dar voi cuta s fiu câtmai scurt. Sunt convins c mul#i bihoreni, $i nu numai, au citit serialul despre usla$i carea aprut în „Cri$ana Plus”. Cei neaviza#i, citind articolul din „România liber ” $i-auspus, pe bun dreptate: „Uite domnule, ce scrie $ sta si ce a f $cut U.S.L.A. în decembrie1989”. Dar s vedem care sunt minciunile din articolul respectiv:

În primul rând, în România nu au existat trupe U.S.L.A.! M-am sturat s repetaceasta. A fost o singur unitate specializat în activitatea de prevenire $i combatere a

ac#iunilor teroriste pe teritoriul na#ional - Unitatea Special de Lupt Antiterorist.Aceast unitate era încadrat exclusiv cu subofi#eri, mai$tri militari $i ofi#eri. Nici untânr nu $i-a satisf cut serviciul militar la aceast unitate. Apoi, U.S.L.A. nu avea„profesioni$ti reangaja#i”. Este nevoie s explic ce înseamn.

Corespondentul AMPRESS citat se nume$te Sterie Petrescu, a fost $oferuldirectorului general al I.R.E.- RENEL DOLJ $i a fost, ulterior, eliminat de pe statele de

plat ale „României libere” $i AMPRESS dup o serie de dezinformri scandaloase.Ales, în 1996, consilier jude#ean (la Dolj) din partea Alian#ei Civice, al crei pre$edintede Filial era, a fost „detronat” din func#ie $i ac#ionat în Procuratur $i Justi#ie de nouaconducere a A.C. - Dolj. (n.ed.)

Cadru militar $i ce înseamn reangajat? Nici un usla$ nu a purtat „costum

negru de camuflaj”. Uniforma lor era predominant de mili#ie, fie de echipaje alecompaniei TAROM, ori civil, în raport cu serviciul din care f ceau parte. Doar cadreledin Serviciul Special de Interven#ie aveau uniform specific de lupt, de culoare kaki,confec#ionat dintr-un material care nu permitea u$or aderen#a mâinilor adversarului(tocmai pentru ca în lupta corp la corp avantajul s fie de partea lor). Dar niciodat „costume negre de camuflaj”...

Deci, persoana care dore$te s-$i pstreze anonimatul (pentru c minte) nu puteas-$i fi „f $cut stagiul militar în trupele U.S.L.A.”. Dac este o persoan real, poate $i-asatisf cut serviciul militar în Trupele de Securitate. Dar un militar în termen nu puteafi $i la Bucure$ti $i la Timi$oara în decembrie '89. Mai declar c a f cut parte din„dispozitivele antitero”, împreun cu „profesioni tii reangaja # i”. Pe timpulevenimentelor din decembrie 1989, nici un cadru din U.S.L.A. nu a fost dislocat înteritoriu. Stau mrturie, în acest sens, urmtoarele controale $i verificri care s-auefectuat în rândul usla$ilor, de ctre persoane cu decizie în Armat $i în noua conducerea #rii, chiar $i de ctre procurori, dintre care unul a fost Popa Ulpiu Cherecheanu,viitorul procuror general al României. Toate concluziile au fost unanime: „U.S.L.A. nua comis nici un act împotriva manifestan#ilor”. Organigrama, ca s nu spun ordineade btaie, a fost verificat $i r sverificat. Concluzia: to#i usla$ii au fost în unitate, înpaza $i aprarea obiectivelor sau la cele dou aeroporturi: Otopeni $i Bneasa.

În cadrul antrenamentelor, o parte dintre usla$i nu erau „masca # i” $i nu seascundeau pentru a fi descoperi#i. Erau fa# în fa#, care-pe-care. Abia în 1990, dup

constituirea Brigzii Antiteroriste au aprut celebrele m$ti Balacrava (tip de glug tricotat care acoper capul $i gâtul), când presa central era „inundat” de titluri degenul: „Ninja se plimb$ prin Bucure ti”, „Bucure tiul invadat de ninja” $.a..



Secretele U.S.L.A.

73

'i apoi, cum mama dracului: „În ianuarie 1990, to # i militarii în termen dintrupele U.S.L.A. au fost interna # i pentru dezintoxicare”? Sau „Am fost l $ sa # i la vatr $ cucinci luni înainte de termen pentru a ne pierde urma”! Aici te-ai dat de gol anonimule!în sensul c totul este o minciun.

)i-ai satisf cut stagiul militar ca în „Legiunea str $in$”, despre care, f r fals modestie, cunosc destule? Adic, sub o identitate fals?! Chiar a$a de tâmpi#i îi crezi pe

cititori? Oricare tânr, dup trecerea în rezerv, nu-$i poate „pierde urma”.Numele su rmâne în eviden#a Comisariatului militar, iar în organigrama dinunitatea la care a fost repartizat sunt trecute toate datele despre el. Mi, vezi c nu$tii s min#i?! Doamne, dar multe a$ mai avea de scris pe marginea articolului respectiv!Chiar limbajul folosit d not o persoan strin de problemele militare...

Pcat, mare pcat, domnilor de la „România liber ” $i A.M.PRESS!A doua zi dup ce am citit articolul respectiv, m-am prezentat la redac#ia

cotidianului „Cri ana” cu un material în care demolam toate minciunile respective. Amgsit o deosebit în#elegere la dl, redactor-$ef Petru 'andor, care imediat l-a dat spre

publicare, îi mul#umesc pe aceast cale.Stima#i cititori, nu v lsa#i dezinforma#i de asemenea articole! Care îi

denigreaz pe oamenii curajului $i sacrificiului în lupta cu teroarea, pe acei tineri care, benevol, se încadreaz în Brigada Antiterorist, iar pe mâneca uniformelor lor cenu$iieste prins ecusonul cu deviza-simbol „PATRIE 'I ONOARE”. Ave#i încredere în ei $ifi#i mândri c pe lâng Armat, Poli#ie $i alte organe, în România mai exist o unitateîncadrat cu brba#i $i femei - media de vârst 35 ani - care, în orice situa#ii limit v-a#iafla -, Doamne fere$te - sunt gata s se sacrifice pentru a v salva.

11 secunde

Iar din multele exemple de interven#ie ale acestor brba#i ai sacrificiului, v voi

prezenta unul singur. Poate nu cel mai bine ales. Suntem în toamna anului 1994. Într-un apartament dintr-un bloc din Babadag, doi tineri, sub amenin#area armei, #in ostatic o familie (tatl, mama, biatul $i sora lui). Ce se întâmplase? Nu cu mult timp înainte,

pe timpul când î$i satisf cea serviciul militar într-o unitate din apropiere, un militar dinciclul doi $i-a invitat, pe timpul unei permisii, un camarad din ciclul întâi s-l înso#easc acas, în vizit, în familia tânrului militar din Babadag, veselie mare. Sora acestuia îi„cade” drag prietenului su. Discret, îi face propuneri. Fata refuz. Dup eliberareafratelui, marele amorez pune mâna pe un pistol-mitralier , cu 120 de cartu$e, sare gardulunit#ii (deci, devine dezertor), î$i alarmeaz un amic în ale f r delegilor, sosesc laapartamentul respectiv, intr cu for #a $i #in ostatic întreaga familie. Nu mai conta c fratele fetei i-a fost prieten, camarad în armat, c a fost omenit la el în cas. Militariidin M.Ap.N., organele de poli#ie, lupttorii din subordinea locotenent-coloneluluiAlexandru Cristescu nu reu$esc s-i elibereze pe ostatici. Cei doi „terori$ti” sunt„neînfrica#i”.

În aceast situa#ie, se alarmeaz comanda Brigzii Antiteroriste, care destin dou echipaje, sub comanda maiorului Nicolae Catan, pentru a interveni. În câtevazeci de secunde, lupttorii antiterori$ti sunt echipa#i, înarma#i $i pleac la aeroport, deunde un elicopter îi transport fulger la Babadag. Ajun$i la fa#a locului, discret, f r aalarma locatarii, se execut recunoa$terea în detaliu a zonei. Apoi, dintr-un bloc vecin,într-un apartament absolut identic cu cel în care cei doi terori$ti (au deja acest statut) #inostatic familia respectiv, se fac câteva antrenamente. Toat noaptea, cu ajutorul

binoclurilor cu infraro$ii, #in sub supraveghere apartamentul respectiv, în jurul orei cincidiminea#a, se ia hotrârea de atac: militarul dezertor dormea, iar complicele su, careasigura paza picotea într-un fotoliu, cu arma la îndemân. Patru lupttori cu mers de



Teodor Filip

74

felin se apropie de u$a apartamentului, lipesc exploziv, dup care se lipesc de pere#i.Totul se desf $oar în cea mai perfect lini$te: lupttorii se în#eleg prin semne.Concomitent cu detonarea explozivului aplicat pe u$a apartamentului, se petrecurmtoarele: unul dintre lupttori arunc în interiorul apartamentului o mol (gernad cuefect optico-acustio care, în urma exploziei, produce o luminozitate $i o detuntur ce,

pentru câteva secunde, paralizeaz pe cei din apropiere; nu provoac nici o schij);

ceilal#i se rostogolesc cu iu#eala fulgerului în hol, cu armele pregtite pentru tragere, iarunul dintre ei aplic fulger tor ctu$ele pe mâinile celui care picotea în fotoliu Totul adurat unsprezece secunde. Escorta#i, cei doi sunt coborâ#i în fa#a blocului, înso#i#i fiindde înjur turile locatarilor trezi#i de zgomotul exploziilor.

Unul dintre lupttori va declara unui grup de reporteri: „A fost simplu”, $ivzându-i mira#i, a continuat: „Putea fi u a baricadat $ prin interior, putea fi i cel $laltîn pozi # ie de lupt $ i, atunci, doar vestele si c$tile antiglon # , ne mai puteau fi alia # i. 'i

bunul Dumnezeu, adaug semnatarul acestor rânduri.Ace$tia sunt oamenii, sima#i cititori, care pentru a fi pregti#i în vederea unor

astfel de interven#ii aplic cunoscuta butad militar : „Cu cât mai mult $ transpira # ie lainstruc # ie, cu atât mai pu # in sânge în lupt $”, $i care, pe timpul antrenamentelor nu #in

cont de grade $i func#ii, ci doar de principiul „care pe care”. 'i pe ace$ti oameni aisacrificiului unele persoane, unii ziari$ti continu s-i denigreze. Oare, când se vor opri?

În încheierea ace$ti capitol, îmi permit s trag câteva concluzii. Una dintre eleeste cam hazardat, dar am ajuns la ea în urma unei serioase documentri $i gândiri.

Cei care în decembrie 1989 au înscenat scenariul cu terori$ti, cei care au cutat, prin toate mijloacele, s-i înlture fizic pe usla$i, cei care au înscenat procesul cupluluiCeau$escu - o ru$ine a justi#iei române$ti - $i i-au executat, sunt adep#ii terorismului. Numi-e fric de cuvinte. Sunt adep#ii terorismului, deoarece prin tot ce au f cut, inclusivdeschiderea grani#elor $i înlturarea controlului antiterorist $i antideturnare de peaeroporturi, i-au aprat pe adevra#ii terori$ti. Pe cei care au tras în români, în acea zi de23 decembrie 1989 când generalul în rezerv Nicolae Militaru a fost numit (ilegal) în

func#ia de ministru al Apr rii, era necesar s se analizeze $i s se stopeze AC)IUNILETERORI'TILOR. M.Ap.N., Securitatea $i Mili#ia trebuiau sa fie subordonate uneicomenzi unice, între ele s se desf $oare o cooperare perfect, în felul acesta, s-ar fi

putut descifra fenomenul terori$tilor. Dar nu s-a vrut acest lucru. U.S.L.A. a fostsuspectat permanent în mod tenden#ios $i asupra ei s-a desf $urat acel diabolic r zboi

psihologic. Dac în cadru organizat, sub o comand unic, U.S.L.A. ar fi fost solicitat s ac#ioneze pentru anihilarea terori$tilor, ace$tia ar fi fost nimici#i sau captura#i. DAR

NU S-A VRUT!'i atunci, am eu ceva cu generalul (r) Nicolae Militaru (l-am iertat, dar nu pot

uita) când afirma c a avut tot interesul s înlture U.S.L.A.? Am eu ceva cu SilviuBrucan când afirm c a fost eminen#a cenu$ie a tuturor evenimentelor? Am eu ceva cuGelu Voican Voiculescu când afirm c a încercat s dezorganizeze aceast unitate deelit, ori s aib controlul asupra ei? Sunt eu ptima$ prin cele scrise? Când toate, darabsolut toate câte le-am pus în seama lor se bazeaz pe documente, pe casete video, pemrturisiri ale persoanelor implicate, ale martorilor oculari?



Secretele U.S.L.A.

75

Capitolul IV: DECESE OPORTUNE

„Ei se bucur $ de imunitatea... Cerului”

O problem care a stârnit numeroase controverse este cea a deceselor suspectede dup evenimentele din Decembrie 1989. De$i exist o multitudine de date, de$i aufost intens mediatizate, generând numeroase întrebri, ele nu au fost elucidate nici înziua de azi. În toate cazurile, cercetrile au fost canalizate în direc#ii gre$ite. În modinten#inat de ctre persoane din actualele institu#ii ale statului, persoane care, de$i s-au

pensionat ori au trecut în rândurile marilor oameni de afaceri, au ocupat func#ii deconducere în M.Ap.N., Ministerul de interne sau în structurile fostului regim. De peurma acestor „decese suspecte”, au profitat $i profit înc multe persoane. Realitateaeste c toate aceste persoane, decedate în condi#ii mai mult decât suspecte, au fost

implicate nemijlocit în evenimentele din decembrie '89 sau cuno$teau adevruldespre aceste evenimente. 'i au trebuit s fie înlturate. S li se închid gura. Aumurit pentru c sufereau de o boal rar : CUNO'TEAU PREA MULTE.

Astfel, moartea a devenit statistic. Statistic ce, dup decembrie 1989 $i pân în prezent, cuprinde peste douzeci de generali $i alte persoane. Dintre care amintesc:generalul VASILE MILEA - sinucidere prin împu$care; generalii NU)* CONSTANTIN $i VELICU MIHALE - ar $i de vii prin pr bu$irea elicopterului; gene-ralul GIC* POPA - sinucidere prin împu$care; generalul DOICARU - împu$cat;generalul EMIL MACRI - infarct; generalul VOINEA - fostul Comandant al Armatei lBucure$ti, infarct; generalul 'TEFAN GU'E - decedat în urma unei forme rare decancer, cu o evolu#ie extrem de rapid; c pitanul cerceta$ GHEORGHE B*RBIERU -

din D.I.A., fosta gard a generalului Gu$e, mort la Buzu, într-un ciudat accident dema$in; generalul DUMITRU I. DUMITRU - fostul 'ef al Direc#iei de informa#ii alArmatei $i Decan al Facult#ii de Arme întrunite; amiralul ARON - cei care îndecembrie 1989, f când parte din Marele Stat Major, a colaborat cu 'tefan Gu$e $i acomandat Marina Militar ; generalul de avia#ie PUIU - infarct; MARIN CEAU'ESCU -sinucidere prin spânzurare; colonelul PETRE MORARU - sinucidere prin spânzurare înînchisoarea din Timi$oara; generalul B*LTEANU - infarct; generalul NICOLSCHIinfarct; IOAN PETRU CULIANU - împu$cat; ALEXANDRU STARK - cancer;VIRGIL TATOMIR - infarct; PETRE CONSTANTIN - cancer; avocatul VOICUVIOREL, cel care la procesul de la Timi$oara a rostit, primul, parola „Radu cel frumos”- accident mortal în localitatea Fete$ti; colonelul GHEORGHE ARDELEANU - infarct,$.a.

Lecturând aceast sinistr list, care nici pe departe nu este complet, ies îneviden# câteva cauze principale ale acestor decese: moarte violent, infarct $icancer. În cuno$tin# de cauz, înainte de a trece la radiografierea unor decese suspecte,voi prezenta cititorilor câteva din metodele folosite pentru înlturarea persoanelorincomode, indezirabile. Sunt metode folosite de majoritatea serviciilor secrete din lume.

Arme pentru... „moartea f r cauz”

Începând cu anii '60, K.G.B.-ul utiliza cu eficien# o nou metod de

lichidare fizic a „adversarilor”; un pistol cu aer comprimat care, în loc degloan#e, folosea ca muni#ie fiole cu acid ceanhidric. Cu un asemenea pistol, tr gând ofiol în zona fe#ei „adversarului”, se provoca moartea instantanee. La autopsie, medicii



Teodor Filip

76

constatatau c persoana respectiv a murit datorit unui... atac miocardic. În 1962, cuun astfel de pistol, K.G.B.-ul i-a asasinat - în Germania - pe doi conductori na#ionali$tiucrainieni: Stepan Bandera $i Lev Rebet.

Pe lâng pistolul descris mai sus a fost folosit cu succes (oare s-a renun#at?) unstilou, care îndreptat spre fa#a celui cu care se purta conversa#ia, printr-un gest absolutfiresc $i f când s culiseze ag#toarea de la captul acestuia, era împro$cat cu un gaz ce

îi provoca moartea. Rezultatul autopsiei - infarct!Datorit cercetrilor ulterioare, eficien#a gazului otr vitor folosit a fost sporit.S-au fabricat ni$te tuburi sub#iri ca ni$te stilouri. Un astfel de tub este prevzut cu uncapac care se de$urubeaz $i cu un buton minuscul. Capacul respectiv se de$urubeaz $icaptul deschis al tubului se plaseaz la câ#iva centimetri de gura $i nasul celui caredoarme. Se apas pe butona$. Acesta declan$eaz un arc ce ac#ioneaz asupra unuiciocnel care sparge sticla sub#ire a unei fiole încrcat cu acid ceanhidric.Concomitent, butonul de declan$are ac#ioneaz $i o mic butelie cu aer comprimat. Sub

presiunea aerului, vaporii ies din tub $i ptrund pe cile respiratorii, provocând moarteainstantanee a persoanei respective. Dup o or, cunoscutul miros al acidului prusicdispare, mu$chii cadavrului se relaxeaz, iar simptomele sunt ale unei crize cardiace.

Acum se $tie c toate serviciile secrete ale Marilor Puteri dispun de posibilitateade a lichida o persoan, pstrând aparen#a unei mor #i naturale. Americanii, ru$ii $i altemari puteri, dup ce an testat cu „succes” ac#iunea unor droguri $i hormoni sintetici peoameni, au pus la punct o metod diabolic pentru înlturarea adversarului: „moartea

f $r $ cauz$”. În cadrul acestei metode, „adversarului” i se administreaz - f r ca acestas-$i dea seama - unele droguri $i hormoni sintetici care afecteaz buna func#ionare aglandelor endocrine, în toate aceste cazuri, func#ionarea glandelor este dereglat pe calechimic, iar medicii nu vor putea stabil cauzele.

Serviciile secrete britanice au intrat în posesia unei alte metode diabolice, pusela dispozi#ie de cercettorii în domeniu. Aceasta s-a întâmplat la începutul anului '80 $iconst dintr-o capsul format din dou jumt#i, înainte de a fi dat „pacientului”, una

se ambaleaz cu cealalt. Aceast capsul poate fi „fabricat” sub forma $i colorituloricrei capsule cu care se trateaz bolnavul. Una dintre jumt#i este confec#ionat dintr-un material ceramic, imun atât la efectul acidului ceanhidric din interiorul ei, cât $ila cele ale acidului gastric. 'i destul de tare ca s nu fie sf râmat de mu$chii gâtuluicând este înghi#it. Captul ei este închis cu o foi# de cupru. Cealalt jumtate esteconfec#ionat dintr-un material plastic, destul de rezistent pentru a nu ceda ac#iuni;acidului ceanhidric.

Cele dou jumt#i se îmbin, primesc forma $i coloritul capsulei pentru care afost „confec#ionat” $i se d „bolnavului”. Capsula este înghi#it iar acidul ceanhidricîncepe s road foi#a de cupru. În func#ie de grosimea acesteia, câteva ore mai târziu,acidul trece în capsula din material pustie $i începe s-l ard. Dup pu#in timp, ajunge înorganism, este absorbit de sânge $i purtat la inim, iar pacientul moare.

Foi#a de cupru este calculat s reziste acidului ceanhidric între 1-10 ore,deoarece dup acest timn, capsula ajunge în intestinul gros.

În cadrul serviciilor secrete din majoritatea statelor lumii, exist uncompartiment (serviciu, direc#ie, unitate special - denumirea difer ) care se ocup exclusiv cu cele mai „murdare” afaceri: sabotaje, $antaje, r piri de persoane $i asasinate.Acestea sunt servicii ultra-secrete, despre care are cuno$tin# un numr relativ mic de

persoane. Ele mi aplic $i alte metode pentru înlturarea „adversarului”. Dar cititorultrebuie s cunoasc doar o parte mic al acestui adevr. Voi fi acuzat, poate, c ascundsute de lucruri.

Este adevrat. Dar tot atât de adevrat este $i faptul c aceasta reprezinte $i„lumea spionajului i contraspionajului”. Unde lupta este dur $i î$i are secretele ei. În



Secretele U.S.L.A.

77

cadrul acestei „lumi”, ac#ioneaz $i serviciile noastre secrete. Ale cror cadre trebuie s fie foarte bine pregtite pentru a supravie#ui.

Serviciul „K”

În anul 1950, dup modelul K.G.B.-ului, în România este creat Serviciul„K”, o unitate ultra-secret care rspundea de contraspionaj în cadrul sistemuluipenitenciar na#ional. Subordonat Ministerului de Interne sau Ministerului Justi#iei, eaavea un numr relativ redus de cadre. Care aveau misiunea cea mai murdar posibil.La început, se ocupau cu montarea de microfoane în celulele de#inu#ilor, pentrusupravegherea convorbirilor acestora, ori cu introducerea de „porumbei” sau „miei”(informatori) în celule, cu scopul de a intra sub pielea de#inu#ilor viza#i a le câ$tigaîncrederea $i a ob#ine date compromi#toare asupra lor $i a-i determina apoi s fac declara#ii incriminatoare. Ulterior, au trecut la lichidarea fizic a acestor persoane,înscenând „sinucideri” sau folosind otrav care producea o moarte aparent natural.

În primvara anului 1970, fiind ajutat de sovietici, acest serviciu a introdus

în arsenalul su substan#e radioactive. Acestea erau folosite pentru a-i lichida peoponen#ii regimului. Dozajul radia#iilor genera inevitabil o form mortal decancer. Acest procedeu diabolic a primit, din partea lui Ceau$escu, numele conspirativde „Radu”. Când vroia s lichideze o persoan el ddea ordinul „Trimite i-l pe Radula...”. 'i „Radu” era trimis, persoana respectiv era iradiat, urma forma galopant decancer $i se producea inevitabilul - moartea. Numai bunul Dumnezeu $tie câte persoaneau decedat folosindu-se aceast metod diabolic... Mai târziu, la parterul bloculuisituat vis-a-vis de sediul Securit#ii, a fost amenajat o încpere special. Pere#iicamerei erau acoperi#i cu tabl de fier, iar în interior se aflau doar o mas de zinc $icâteva scaune metalice. Bineîn#eles, totul era mascat. Pentru lichidarea persoaneloraflate în libertate, se folosea aceast înc pere. Sub pretextul c trebuia s dea o

declara#ie oarecare, persoana era chemat, introdus în înc perea respectiv $i lsat singur . Cic pentru a-$i putea scrie în lini$te declara#ia. Bietul om ddea cusubsemnatul, dar... în acest interval de timp primea $i o doz de radia#ii. Pleca sntosacas $i dup o perioad îl pupa familia rece...

Uneori, m-am întrebat: de ce dup evenimentele din 1989 cadrele acestuiServiciu nu au fost condamnate dup merit? Imposibil s nu se fi $tiut de ele... Sau:acest Serviciu a fost desfiin#at? 'i a$a, datorit unor „Servicii speciale”, care prinîntreaga lor activitate au dezonorat institu#ia Ministerului de Interne, dup decembrie1989, întreaga Securitate a fost bgat în aceea$i oal. Fr a se #ine cont în care dinserviciile sale au lucrat cadrele respective. Deoarece, Siguran#a Na#ional a Românieiera încadrat numai cu profesioni$ti de înalt clas. Spre exemplu, la sfâr $itul anului1989, în topul interna#ional al serviciilor secrete, România era pe locul trei. Am pusîntrebarea dac acest Serviciu a fost desfiin#at, deoarece decesul a dou persoane, încondi#ii deosebit de dubioase, m-a pus pe gânduri. Citi#i, v rog cu aten#ie cele ceurmeaz

Primarul Chi$inului - asasinat ?

Fostul primar al Chi$inului, Nicolae Costin, în vârst de 54 de ani, a încetat dinvia#. A fost atât unul dintre liderii Mi$crii de Eliberare Na#ional, cât $i unul dintre cei

mai înfoca#i adep#i ai Unirii cu patria-mam. Autorit#ile din capitala RepubliciiMoldova au încercat s treac sub tcere acest eveniment, iar presa, aflat în majoritatea



Teodor Filip

78

ei în sold snegurist, nu a men#ionat nimic despre acest trist eveniment. Dar, peste25.000 de persoane au participat la funerariile lui.

Moartea lui Nicolae Costin reprezint o enigm. Se $tie c, de$i demis imediatdup alegerile din 26 februarie 1994, a continuat s fie un militant consecvent pentruUnire. În 1993, septembrie, la invita#ia primarului general al Capitalei, Crin Halaicu, avizitat Bucure$tiul, unde s-a întâlnit, printre înalte oficialit#i politice, $i cu pre$edintele

Iliescu.La nici o lun de la aceast vizit, a fost depistat ca fiind bolnav deleucemie. În august 1993, la un control medical, s-a descoperit c suferea deafec#iuni cardiace. Dar nicidecum de aceast necru#toare boal care esteleucemia. Simptomele acestei boli nu i s-a descoperit.

Curios, foarte curios, este faptul c $i $oferul su, Tudor Cojocaru s-a îmbolnvit de... leucemie (în martie 1995 a fost depistat cu aceast boal). Straniecoinciden#!

Se $tie c una din metodele preferate ale K.G.B.-ului ds a-$i elimina adversarii afost iradierea. Multe persoane, f când legtura cu faptul c (virgul) conducerea de laBucure$ti era pro-rus, $i-a pus întrebarea: unde $i când a fost iradiat Nicolae Costin?

Pentru c în Republica Moldova a fi patriot este un delict, iar so#ia ex-pre$edinteluiSnegur nu este alta decât fiica prea iubit a generalului Zotov, fostul $ef K.G.B.pentru România. V las pe dumneavoastr , stima#i cititori, s trage#i concluziile...

Sau decesul fostului secretar al C.C. ai P.C.R. $i prim secretar ai jude#ului Timi$ în decembrie 1989, RADU B*LAN, survenit la mijlocul lunii februarie 1995. Cel alcrui nume a fost strigat cu insisten# de ctre demonstran#ii din Timi$oara. Acelnomenclaturist care a f cut mult bine $i a lsat loc de întoarcere pentru oricine $i, maiales, loc de bun ziua. Medicii si curan#i au sus#inut c, în momentul ie$irii dinpenitenciar, sntatea îi era serios zdruncinat (suferea deja de o curioas boal apieiii). Ei au fost de prere c, în penitenciar, a avut parte de un alt soi de „tratament”,asemntor celui aplicat $i altor persoane care cuno$teau prea multe taine ale revolu#iei

de la Timi$oara. Nu i-au mai dat multe $anse de via#. 'i a murit! Dar, în urma sa ar mas un jurnal-intim -circa 400 de pagini - care, din fericire, a înc put pe mâna unuiredactor $i are toate $ansele s vad lumina tiparului. A$a au sus#inut al#ii. Dar la timpulrespectiv mi-am exprimat scepticismul în aceast privin# (deja au trecut mai bine dedoi ani de la decesul su $i nu am cuno$tin# ca acest jurnal-intim s fi fost publicat). Iarunul dintre medicii care l-au îngrijit în ultima perioad a vie#ii sale a declarat c nu va fisurprins dac $i al#i de#intori de secrete despre evenimentele din decembrie 1989 voravea aceea$i soart. Sunt de acord cu dânsul.

Pentru cele ce urmeaz probabil voi fi criticat. Dar cititorul trebuie s cunoasc realitatea. Dl. pre$edinte Emil Constantinescu, pe timpul campaniei pentru alegerile

preziden#iale, ne-a promis transparen# $i, faptul c, pân la sfâr $itul anului 1997, vomafla adevrul cu privire la evenimentele din decembrie 1989. Da#i-mi voie s fiu scepticîn aceast privin#.

La o conferin# de pres #inut în a doua decad a lunii martie 1995, pe TeodorRus, purttorul de cuvânt al Ministerului Justi#iei, l-a luat gura pe dinainte $i a dezvluitexisten#a unui nou serviciu secret: „Serviciul operativ independent”, care func#io-neaz în structurile Direc#iei Generale a Penitenciarelor! Deci, în subordineaMinisterului Justi#iei! 'i, c el a fost creat $i î$i desf $oar activitatea în temeiul Legii51/1991 privitoare la siguran#a na#ional a României. V mai aminti#i de „Serviciul K”,stima#i cititori? Care, pân în decembrie 1989, func#iona tot în cadrul penitenciarelor.

Nu-mi permit s fac nici o aluzie, întreb doar.

Purttorul de cuvânt a mai afirmat: „S.I.O. are o componen #$ bine determinat $ ,care se limiteaz$ la prevenirea evenimentelor în rândul efectivelor de de # inu # i i la



Secretele U.S.L.A.

79

protec # ia datelor si informa # iilor cu caracter de secret de stat, din sistemul Direc # ieiGenerale a Penitenciarelor”.

Dar da#i-mi voie s pun câteva întrebri. Personal, $tiam c de acestea se ocup ofi#erii cu „protec # ia cadrelor”. Ei ce rol au atunci? Nu cumva se calc unii pe al#ii „pe

picioare”? 'i fa# de cine este independent acest Serviciu, dac el func#ioneaz înstructurile D.G.P.-ului? Ce poate constitui secret de stat în D.G.P.? Iar ofi#erii cu

„protec#ia cadrelor” nu mai pot face fa#? Eficien#a S.I.O. s-a vzut cu prisosin# petimpul revoltelor care au cuprins mai multe penitenciare din #ar?!... 'i acum s trecem la radiografia deceselor suspecte ale unor „piese grele”.

Nu# $i Mihalea - un dublu mister

Generalii CONSTANTIN NU )* si VELICU MIHALEA - ar $i de vii prin pr !bu$irea elicopterului în care „c!l !toreau în stare de aresta i”.

Prin Decretul preziden#ial nr.184 din 22 iulie 1978, generalul-maior Nu# Constantin a fost numit în func#ia de adjunct al ministrului de Interne $i $ef al

Inspectoratului General al Mili#iei, func#ie pe care a îndeplinit-o pân în decembrie1989.

S-a nscut la 23 noiembrie 1929, în comuna Br ne$ti, jude#ul Ilfov, dintr-ofamilie de #rani. Dup absolvirea $colii primare, s-a calificat în meseria de croitor. Innoiembrie 1950, este încorporat $i î$i satisface serviciul militar la Regimentul 32artilerie din Slatina, iar în ianuarie 1951 este trimis ca elev la $coala militar de ofi#eride artilerie Sibiu, pe care a absolvit-o în anul 1952 cu gradul de locotenent, în anul1959, este selec#ionat pentru Academia Militar , unde în 1962, dup absolvire, estenumit ca lector.

În 1963 este transferat la Departamentul Securit#ii Statului, la Direc#ia a IV-a(contrainforma#ii militare) unde a început ca simplu ofi#er-lucr tor, pentru ca în anul

1977, luna mai, s fie numit $ef al acestei direc#ii.La Direc#ia a IV-a, se centralizau datele $i dosarele tuturor persoanelor din

unit#ile M.Ap.N. $i M.I. care erau semnalate cu aspecte de tr dare. Nu# cuno$teaactivitatea de trdare în favoarea sovieticilor a multor generali ce preluaser comanda M.Ap.N. în decembrie 1989: Nicolae Militaru, Vasile Ionel, MarinPancea, Dumitru Pletosu, 'tefan Kostyal $.a. În virtutea func#iei $i a prerogativelorsale, el este cel care a instrumentat dosarele respective.

Începând cu data de 17 decembrie 1989, generalul-colonel Nu# a f cut parte dingrupul generalilor trimi$i de Ceau$escu la Timi$oara: 'tefan Gu$e, Victor Stnculescu,Mihai Chi#ac, Velicu Mihalea $i Stamatoiu. Fiind $ef al Inspectoratului General deMili#ie $i adjunct al ministrului de Interne, putea practic s comande toate efectiveleMinisterului de Interne din aceast garnizoan.

Nscut la 23 iunie 1935 în comuna Cetatea, jude#ul Giurgiu, MIHALEAVELICU a fost promovat ca loc#iitor al $efului Inspectoratului General de Mili#ie înanul 1980, func#ie pe care a de#inut-o pân în decembrie 1989. La 30 decembrie 1982,

prin Decret preziden#ial, este avansat la gradul de general-maior.Dup fuga lui Ceau$escu, cei doi generali se îndreapt spre Moravi#a, cu inten#ia

de a trece grani#a. Dar se r zgândesc $i se urc în tren pentru a veni la Bucure$ti.Referitor la acest aspect, s-au f cut nenumrate specula#ii dar... cei absen#i nu se potdisculpa. La Simeria sunt re#inu#i. Acum intr în scen un numr de persoane, multedintre ele cu o probitate moral $i profesional dubioase, care, prin întreaga lor

activitate, au demonstrat c vor neaprat ca cei doi generali s fie lichida#i. 'i au reu$it.În dup-amiaza zilei de 22 decembrie '89, colonelul Ion Nicolae, $eful Mili#iei jude#ului Hunedoara a raportat colonelului Ion Suceav, la Bucure$ti - oare de ce



Teodor Filip

80

acestuia, ce îndeplinea atunci func#ia de comandant al Brigzii de Mili#ie transporturi, $inu generalului-maior Câmpeanu Romeo, care r msese la comanda I.G.M.? - c ceidoi generali se afl în biroul inspectorului-$ef, generalul-maior Rotariu. ColonelulSuceav îi ordon s-i aresteze $i s-i predea Armatei, dup care ia legtura cugeneralul-colonel Ion Hortopan, care ordon acela$i lucru: arestarea lui Nu# $i alui Mihalea. Din acest moment, condamnarea lor a fost hotrât.

Pe data de 23 decembrie, cei doi generali sunt du$i într-o unitate militar dinDeva. Generalul Ion Hortopan transmite dou ordine, cel pu#in bizare: cei doiprizonieri s fie transporta#i în garnizoana Sibiu!, unde la ora $i data respectiv se

purta un adevrat r zboi cu „terori$tii”, al crui regizor era colonelul Dragomir (înainte primise ordin de la acela$i general Hortopan: „Termin$ odat $ cu Securitatea i Mili # iadin Sibiu”). Al doilea ordin era ca transportul celor doi prizonieri s se fac cu unelicopter trimis de la Sibiu. Oare de ce nu s-a dat ordinul ca cei doi s fie transporta#idirect la Bucure$ti? Cu îndeplinirea celor dou ordine este însrcinat generalul IosifRus.

Am afirmat anterior c cele dou ordine date de generalul Ion Hortopan sunt, cel pu#in, bizare. Iar desf $urarea ulterioar a evenimentelor m face s cred c asasinarea

celor doi generali a fost un act premeditat.Generalul Iosif Rus îi ordon lt.col. Dochinoiu, comandantul unit#ii de

elicoptere din Sibiu: „Zburând la joas$ în$l # ime, pentru a nu fi u or repera # i deradioloca # ie, cu o vitez$ de 310 km/ora, elicopterul va ocoli zona Or $tie. Leg $turileradio sunt interzise. Zborul se execut $ f $r $ lumini de semnalizare”.

'i când afirm c totul a fost premeditat nu sunt crezut $i nu se autosesizeaz nimeni, în acea perioad, în spa#iul aerian al României se ducea un adevrat r zboielectronic, iar elicopterele - considerate ale terori$tilor - survolau spa#iul aeriantocmai în parametri impu$i de ordinul respectiv: la joas altitudine, vitez circa 300km/or , f r legturi radio $i f r lumini de semnalizare. Deci, elicopterul respectivavea toate $ansele de a fi considerat ca apar#inând terori$tilor. Iar unit#ile

militare de pe traseul elicopterului nu au fost în$tiin#ate despre acest zbor. De ceoare?

Apar din nou câteva aspecte care denot c lt.col. Dochianu a primit ordinesuplimentare, în primul rând, echipajul elicopterului a fost schimbat. Oare se $tia dintimp ce se va întâmpla, iar în unitatea de elicoptere din Sibiu erau cadre incomode? Caretrebuiau s moar $i ele? Tot ce se poate. Se $tie precis c elicopterul a decolat dinSibiu la ora 17.08, iar de la Deva la 19.35. Dar apare un alt semn de întrebare: nu secunoa$te ora la care a aterizat la Deva! Distan#a respectiv putea fi str bturu încirca 30 de minute. Pe unde s-a mai învârtit acel elicopter? Ce misiuni a mai îndeplinit?S-a deplasat oare $i la Timi$oara? întrebri $i iar întrebri. R spunsuri de loc.

Elicopterul a fost doborât în apropierea unui depozit de muni#ii, la 1 kmnord-vest de Alba-Iulia. Dar, pentru Dumnezeu, ce cuta în acel loc? Deoarece, era o

prelungire a itinerarului pe care-i primise în cadrul ordinului de misiune. Ori, se $tie c echipajul unui aparat de zbor nu are voie s se abat de pe traseul ordonat sau s-$i prelungeasc itinerarul. Este o înclcare a ordinului. 'i care se pedepse$te foarteaspru. Atunci? Totul se reduce la o singur concluzie: echipajul a primit ordin înacest sens $i s-a executat. A fost ultimul ordin pe care l-a executat. Membriiechipajului au murit alturi de cei doi generali, lsând în urma lor cinci copii orfani.

Iar modul în care s-a pr bu$it elicopterul este învluit în mister. Cu pu#in timp înainte de a decola din Deva, la Alba-Iulia, s-a primit un telefon cum c depozitulde muni#ie este atacat de terori$ti. Era tocmai zona deasupra creia trebuia s

zboare elicopterul. Ulterior, $tirea s-a dovedit a fi fals. Dar, la fa#a locului au fosttrimise întriri. Iar în jurul orei 20.00 se raporteaz c în apropierea depozitului s-aprbu$it un elicopter, numai c... nici un militar de la sol nu a deschis focul.



Secretele U.S.L.A.

81

Dle maior Bârloiu, ave#i datoria moral de a spune adevrul! La fel, $i militariidin subordinea dumneavostr care au venit în sprijin la depozitul respectiv. Au muritacolo colegi de-ai dvs., dle maior! Dvs. nu sunte#i de vin. A#i fost indus în eroare. Darce s-a întâmplat, de fapt, acolo? Deoarece, martorii oculari au mai declarat ceva bizar:dup ce s-a auzit zgomotul specific din elicopter, s-a auzit o explozie în aer. Apoi,alta la sol. Varianta oficial este c elicopterul a fost doborât de la sol, cu armanent de

infanterie, crezându-se c transport terori$ti. Dar, pentru Dumnezeu, din momentul încare s-a auzit zgomotul elicopterului în zbor $i pân la a doua explozie la sol, nu s-aauzit nici o împu$ctur!! O declar numero$i martori oculari. Ce s-a întâmplat, o $tiunumai bunul Dumnezeu $i persoanele interesate în a ascunde adevrul...

În urma celor prezentate, autorul î$i permite s emit o prere: elicopterul a fostdoborât fie de o rachet, fie c în interiorul su a fost plasat o încrctur exploziv (bomb) programat a exploda dup un anumit timp sau printelecomand de la sol. Oare s m în$el?

Varianta oficial am prezentat-o. 'i nici în raportul SRI nu se spune cine a trasde la sol asupra elicopterului. Se $tie precis zona în care a fost doborât. De asemenea, cefor #e de la M.Ap.N. erau dislocate în zona respectiv. 'i atunci, pun o ultim întrebare:

ce profesionalism au dovedit cei care au f cut cercetrile?

Emil Macri - înc un general asasinat! Generalul-maior EMIL MACRI - infarct.

" ' i-a dat sufletul, în noaptea ele 17/18 aprilie, într-o celul $ a Spitalului- penitenciar Jilava, lâng $ paturile noastre, cu inima schingiuit $ de lunga i arbitraradeten # ie politic$ , cel care a fost generalul-maior EMIL MACRI.

Încremeni # i de crunta dispari # ie a importantului om, deplângem lumea în care se pot petrece acte de indiferen #$ i cinic$ barbarie ca acela care a dus la tragicul

deces. Generalul E.Macri fusese adus în cursul aceleia i zile în celul $ , pe targa, de laun spital care îl alungase, declarându-l apt s$ se vindece în închisoarea de fioroas$

faim$ , a a cum toate spitalele i institutele medicale de resort procedeaz$ permanent cu grupul nostru de de # inu # i politici, dintre care unii de vârste înaintate.

Am asistat neputincio i nu la pieirea unui om f $r $ zile, ci la uciderea sadic! aunui semen de-al nostru (subl. a.) care mai putea s$ tr $iasc$ i s$ fie de folos #$rii încare s-a n$ scut.

Crunte zile am mai apucat s$ tr $im: precum câinii cu gurile cusute, a tept $m s$ ne ducem unul dup$ altul, în negurile ve nice, condamna # i la moarte lent $ , de o ur $ care nu poate fi nici a democra # iei, nici a umanismului.

S $-i fie #$râna u oar $ , biet tovar $ de suferin #$”.

Grupul de de # inu # i politici din penitenciarul Jilava.

Timp de 40 de ani, generalul-maior Emil Macri a lucrat ca specialist înDirec#ia a II-a a Departamentului Securit#ii Statului, care se ocupa decontrainforma#ii economice, conducând nemijlocit aceast Direc#ie în ultimii 20 deani. Era o somitate în materie, o banc de date $i trebuia ucis. Prin func#ia sa, $i-acreat numero$i du$mani. Veghind la interesele economice ale României, $i nu aleclanului Ceau$escu, el $i subordona#ii si au demascat $i anihilat pe cei care loveau îninteresele economice ale #rii. De nenumrate ori, i-a prevenit pe speciali$tii români care

urmau s fie în$ela#i la masa tratativelor. A dovedit întreaga activitate criminal a luiNicolae Militaru, care se face vinovat de explozia de la Combinatul PetrochimicTeleajen, în urma cruia $i-au pierdut via#a 25 de persoane $i a fost trimis în judecat



Teodor Filip

82

conducerea Combinatului (pe nedrept), format din cinci persoane, primind condamnriîntre doi $i opt ani închisoare.

Pentru asasinarea lui s-a creat un scenariu diabolic, al crui protagonist a fostsenatorul Sergiu Nicolaescu. Vroia s se fac un film „bomb”. 'i atunci, în frunteaunei comisii de anchet, în dou autoturisme, a descins în penitenciarul Jilava pentru a-iancheta pe cei de la Ministerul de Interne.

De$i aflat în spitalul de la Fundeni, comandantul Spitalului Penitenciar de laJilava, colonelul doctor Arusoaie, i-a ordonat cpt. Olteanu, $eful serviciului de paz,s-l aduc pentru anchet pe generalul-maior Emil Macri. 'i pe Cornel Pacoste.

Ca urmare, o dub cu înso#itor este trimis la Clinica Fundeni pentru a-i aduce pe cei doi. De fapt, generalul Macri ar fi trebuit s fie operat pe inim, lucru la cares-a opus doctorul Arusoaie, motivând c, dup opera#ie, acesta nu ar mai fi pututsuporta regimul de penitenciar, cu atât mai pu#in transportul la procesul de la Timi$oara.'i atunci, a fost internat la Fundeni. Dar un ordin criminal i-a rupt firul vie#ii.

Când li s-a comunicat ordinul c vor fi transporta#i la Jilava, generalul Macri s-adus dup un medic, înainte i-a acordat primul ajutor lui Pacoste, care, la auzul $tiriitransportului, a le$inat. A venit un medic de la sec#ia neurologie care, având cuno$tin#

despre starea snt#ii generalului, le-a spus, de fa# fiind $i subofi#erul care venise s-iînso#easc: „Sunte # i nebuni, unde s$ pleca # i, v$ transfer la mine la neurologie”.

Subofi#erul îns, care executa un ordin, a insistat iar doctorul respectiv a trebuits cedeze. Cei doi sunt urca#i în dub. Pentru generalul Emil Macri începe calvarul.De$i se cuno$tea starea critic a snt#ii sale, nu a fost înso#it de nici un medic! Dela Clinica Fundeni $i pân la penitenciarul Jilava este o distan# de aproximativ 30 km.Iar despre starea drumurilor, ce s mai vorbim! Pe drum, duba are o defec#iune! însensul c s-a defectat ceva $i toate gazele, în loc s ias pe #eava e$apamentului,intrau în partea dubei în care erau de#inu#ii! Asta mai lipsea pentru inima sl bit ageneralului. Plus zduncinturile inerente traseului parcurs. La care se adugau emo#ia c va fi din nou anchetat $i dezinteresul pe care l-a remarcat vis-a-vis de starea snt#ii

sale. De$i ma$ina a fost oprit pe drum de dou ori, de$i subofi#erul a deschis u$a pentruaerisire, gazele au ac#ionat. Ajuns la Jilava, se constat starea sa critic dar estetransportat, pe targa, într-o celul. Acolo, se afla $i de#inutul Paul Niculescu-Mizil.Acesta se sperie când vede starea jalnic în care se afla generalul Macri. În jurul orei17.00 , starea snt#ii se înr ut#e$te îngrijor tor. Anun#at, doctori#a Tofan îi acord îngrijirile necesare. Se dispune s fie transportat din nou la Clinica Fundeni.Salvarea solicitat sose$te peste trei ore!! Dar, pentru Dumnezeu, oricine $tie c unpacient suferind de inim, când are o criz, nu trebuie mi$cat. Cu atât mai pu#intransportat. Sose$te salvarea, generalul Macri este urcat în ea $i... cu câteva minute

înainte de a sosi la Fundeni, medicul înso#itor îi comunic subofi#erului careasigura paza de#inutului c GENERALUL MACRI A MURIT.

Stima#i cititori, nu este bine s te avân#i în a face supozi#ii. Dar cele de mai susnasc întrebri $i provoac co$maruri. Iar autorul, din august 1985 $i pân când scrieaceste rânduri (iunie 1995), a avut patru preinfarcturi (na c am scris-o $i pe asta!). 'i î$i

permite s emit o prere, re#ine#i, este doar o prere, generalul Emil Macri a f cutinfarct în timpul transportului de la Fundeni $i a murit în penitenciarul Jilava. Nu amurit în drum spre Fundeni, cum sus#ine $i versiunea oficial. Din aceast cauz, amtrecut în preambulul despre decesul generalului Emil Macri acel „Comunicat al

grupului de de # inu # i politici din penitenciarul Jilava”. Pentru c a murit lâng paturilelor $i nu în drum spre Clinica Fundeni...



Secretele U.S.L.A.

83

Iulian Vlad plângea... de bucuria întâlnirii cu Sergiu Nicolaescu !

Cele petrecute în penitenciarul Jilava sunt strigtoare la cer. Ceea ce s-a petrecutacolo este un caz unic în analele justi#iei române$ti. Vrem noi s fim originali în

anumite domenii. 'i reu$im...O comisie senatorial se instaleaz în dou birouri: cel al c pitanului Olteanu $iîn camera de protocol (mde, fe#e sub#iri). Dup ordinul de a fi adu$i generalul Macri $iPacoste, au început bâlciul cu generalul Iulian Vlad, înclcându-se cele mai elementarenorme ale dreptului. Fr prezen#a avocatului acestuia. Fr a avea asigurat paza de

protec#ie. Dle senator Sergiu Nicolaescu, de$i v cunosc personal, dup cele întâmplatela penitenciarul Jilava, a#i sczut în ochii mei. Deoarece, oricine are minime cuno$tin#e

juridice, $tie c f r aprobarea (avizul) generalului Ni#oiu, de la Sec#ia Militar a Cur #iiSupreme de Justi#ie, nimeni nu avea voie s-l ancheteze, filmeze, fotografieze pegeneralul Iulian Vlad. De ce a#i înclcat acest principiu elementar al justi#iei?

Dac generalul Iulian Vlad - pe care îl cunosc destul de bine -, un om tenace,

echilibrat $i exigent cu sine, a plâns din momentul ie$irii din biroul în care a fostanchetat $i filmat, pe tot timpul deplasrii sale în celul, apoi trebuie c a fost foarteafectat de ceea ce a trebuit s suporte.

M mult, dle senator: pre$edintele completului de judecat al celor din boxade la Timi$oara era colonelul de justi#ie Bdoiu. Deci, ca cineva din acest loc s fieanchetat, chiar la Bucure$ti, trebuia s ob#in aprobarea dânsului, $i numai adânsului. Deoarece, nimeni nu are dreptul s dea aprobare pentru o anchet paralel.

Nu $tia#i aceste lucruri elementare?În aceast anchet (paralel, dle senator), v-au înso#it $i generalul Suceav,

adjunct al ministrului de Interne (atunci) $i juristul Olteanul! Pân la evenimenteledin decembrie 1989, Suceav era colonel. Ulterior, a fost avansat general-maior

(Doamne, ce de avansri s-au f cut atunci!) , apoi numit profesor universitar. V maiaminti#i, stima#i cititori, c el este cel care a ordonat arestarea generalilor Nu# $iMihalea? 'i s vede#i cât cinism a dovedit $i acest general! Într-un interviu acordatziaristei Angela Bcescu, printre altele, a declarat: „(...) dac$ plângea în drum sprecelul $ (este vorba despre generalul Iulian Vlad - n. a.), cred c$ plângea de bucurie”.

Dar generalul Suceav nici mcar nu f cea parte din comisia senatorial respectiv. O alt gaf a dlui senator Sergiu Nicolaescu. De fapt, se spune c acestgeneral este cel care i-a sugerat dlui senator s fac tot acest „circ”. Pentru ce, dlegeneral? Pentru c, dup cum a#i mrturisit, scrie#i cr #i? Pi, a$a se face odocumentare? Cu înclcarea legilor în vigoare? Acum îmi dau seama de ce a plânsgeneralul Iulian Vlad: de bucurie c a stat de vorb cu un scriitor...

A#i scris o carte intitulat „În numele adev$rului”. Nu o comentez, poate cu alt ocazie - deoarece merit, dar în numele Adevrului Adevrat, v spun ceva: realitateaeste c foarte multe persoane, printre care $i dumneavoastr , s-au amestecat în treburileJusti#iei, dar nimeni, dar absolut nimeni nu a ajutat-o $i nu o ajut în stabilireaadevrului. Aud? Am jignit, cumva, pe cineva? 'i ultima problem, general valabil:„odioasa dictatur $ a lui Ceau escu” a fost blând, mult prea blând, dle general, pelâng ce s-a întâmplat dup evenimentele din decembrie 1989 $i se întâmpl înc suboblduirea actualilor guvernan#i! Exemplul generalului Emil Macri este concludent: înloc s fie aprat, s fie r spltit pentru serviciile aduse #rii, nu lui Ceau$escu, cel carecu subordona#ii si a vegheat $i a prevenit ac#iunile de sabotare a economiei na#ionale, a

fost arestat $i încarcerat. APOI ASASINAT.



Teodor Filip

84

Vasile Milea a fost... sinucis? Generalul VASILE MILEA - sinucidere prin împu$care. Fost ministru al Ap!r !rii Na ionale în decembrie 1989.

Multe s-au mai scris $i, probabil, se vor mai scrie despre cel care a fost generalulVasile Milea. Unii l-au f cut chiar tr dtor, însu$indu-$i spusele lui Ceau$escu. Oaremai exist vreo #ar în care eroii neamului s fie blcri#i $i batjocori#i ca la noi? (vezi$i cazul generalului 'TEFAN GU'E). Nu voi insista asupra celor scrise în pres $i înunele lucr ri, cunoscute marelui public. Voi prezenta doar câteva din ac#iunile sale, alecror urmri au dus ca Ceau$escu, pe de o parte, $i grupul pro-sovietic care a preluat

puterea, pe de alt parte, s doreasc înlturarea sa fizic. Sunt lucruri mai pu#incunoscute publicului.

Oricât de greu v-ar veni s crede#i, stima#i cititori, un lucru este cert: $i în cadrulMinisterului de Interne $i în cadrul Ministerului Aprrii Na#ionale s-au formatgrupuri care doreau schimbarea conductorului #rii. Din respect fa# de spa#iul

tipografic, nu voi insista asupra împrejur rilor în care s-a ajuns la aceast situa#ie,deoarece ar trebui s scriu prea multe.

În cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu Nicolae $i Elena Ceau$escu - cucâteva zile înainte de declan$area evenimentelor de la Timi$oara -, generalul IulianVlad le-a prezentat acestora un raport privind starea de spirit existent în #ar $imai ales la Timi$oara, avansând $i unele propuneri. La care, Elena a exclamat:„Auzi, Nicule, ce propune (sic) generalii pe care Vlad îi tolereaz$ sub comanda lui ?”.La care Ceau$escu a strigat: „Cum sunt # inu # i la Interne asemenea tâmpi # i?”. 'iinsultele au continuat, #inta lor devenind însu$i generalul Iulian Vlad.

Revenind la sediul Ministerului de Interne, în cabinetul su, în prezen#ageneralilor Mo# Ioan $i Stamatoiu Aristotel, generalul-colonel Iulian Vlad le

comunic reac#ia familiei preziden#iale afirmând c „Ceau estii sunt total rup # i derealitate”. 'i c „în felul acesta, Ceau escu nu o mai duce mult ”. Apoi, cei trei generaliau discutat, din nou, problema schimbrii lui. Dar nu cuno$teau pozi#ia pe care ar fiadoptat-o ministrul Apr rii Na#ionale, generalul Vasile Milea.

Acesta cuno$tea, la rândul lui, dou lucruri: starea de spirit din Armat, vis-a-visde cuplul Ceau$escu $i faptul c un grup de comploti$ti pro-sovietici vor s-l înlturepe Ceau$escu $i s pun mâna pe putere, în acest sens, discutase, în mare, cu generalul Iulian Vlad dar f r s aib încredere total unul în cellalt. Aceast neîncredere era $i rodul activit#ii lui Ceau$escu, care, prin cozi de topor bine alese,semnase neîncrederea Armatei fa# de Securitate $i invers. Planurile ministruluiAprrii erau cunoscute doar de dou persoane: generalul Dumitru Ghergu# -$eful Direc#iei de Contrainforma#ii Militare $i colonelul Constantin Hideg. Ace$tiaelaboraser un plan prin care Armata îl înltura pe Ceau$escu, prelua puterea $izdrnicea, în acela$i timp, planurile comploti$tilor pro-sovietici. Armata urma s rmân la putere pân când se creau condi#ii propice desf $urrii unor alegerilibere, dup care s-ar fi dat la o parte. 'i, în cadrul Armatei, precis s-ar fi gsit un adoilea Antonescu. Cel care s-a prezentat la regele Carol al II-lea $i i-a spus r spicat:„Majestate, a venit timpul s$ p$r $ si # i # ara”. Oare câ#i dintre dumneavoastr , stima#icititori, m înjura#i pentru cele de mai sus? Dar f ce#i-o în cunoa$terea adevrului istoric$i, mai ales, într-un limbaj civilizat, pentru c Ceau$escu a creat condi#ii de înv#tura,reu$ind aproape s înlture analfabetismul din România.

Cei care sus#in c între conductorii Armatei $i a Securit#ii s-a pus lapunct un plan comun pentru rsturnarea lui Ceau$escu fabuleaz.



Secretele U.S.L.A.

85

Un alt lucru pe care v va veni greu s-l crede#i, stima#i cititori, este c generaliiIulian Vlad $i Vasile Milea au fost aceia care au grbit cderea lui Ceau$escu.Lucru nerecunoscut de „emana#ii” $i guvernan#ii no$tri

Dup declan$area primelor evenimente de la Timi$oara, persoana care a primit permanent informa#ii „calde” de acolo $i din restul #rii a fost Elena. 'i ea este cea carea afirmat c, dac va fi nevoie, va rade Timi$oara de pe suprafa#a pmântului $i va face

teren arabil pe locul respectiv! În acest sens, l-a întrebat pe generalul Vasile Mileadac în apropiere de Timi$oara exist unit#i de rachete. Acesta i-a r spunsafirmativ, adugând c acestea se aflau deja în stare de alert. Cunoscând inten#iileElenei Ceau$escu, reflectând la urmrile acestei msuri care ar fi implicat în modnemijlocit Armata, generalul Vasile Milea a ordonat imediat schimbarea codurilorsecrete ale dispozitivelor de lansare a rachetelor. S-a asigurat, în felul acesta, c nimeni nu va putea dispune, în afara voin#ei sale, de folosirea lor. În treact fie spus,era vorba de unit#i care aveau în dotarea lor rachete sol-aer, produc#ie sovietic,ce nu ar fi putut fi folosite cu eficien# asupra Timi$oarei. Dac ar fi fost vorba derachete sol-sol, s-ar fi schimbat problema. Totu$i, ministrul Apr rii a luat hotrâreaschimbrii codurilor. Un gest care oblig na#iunea român la recuno$tin#.

Concomitent, generalul Iulian Vlad a informat c, în întreaga #ar , „situa # ia este sub control strict” iar în Capital, la nevoie, la un singur semnal ar putea fi re#inute cel pu#in 2.000 de persoane turbulente. În acela$i timp, i-a comunicat c, mai ales laTimi$oara, se face sim#it amestecul unor puteri strine dar popula#ia a r mas alturide conductorii si.

Cele spuse de cei doi generali au lini$tit-o pe Elena Ceau$escu, iar ideeamitingului din 21 decembrie 1989 i-a surâs. Mai mult, cei doi generali au încurajat-o în acest sens, argumentând c un asemenea miting ar fi mobilizat poporul $i ar figeneralizat o reac#ie favorabil pe plan intern $i interna#ional. Vzând c Ceau$escuare re#ineri, generalul Vasile Milea l-a asigurat c Armata este capabil, estepregtit - mai ales în Transilvania - s dea o ripost hotrât oricrei agresiuni.

Iar în final, l-a asigurat c, în urma mitingului, dac evenimentele s-ar fi precipitat,luând o turnur violent, s-ar fi putut dispune represalii foarte dure, represalii motivatede îns$i voin#a popular .

Înainte, grupul de generali trimis la Timi$oara a primit ordine precise de laministrul Apr rii. Iar când a vzut, de la început, c Armata nu execut ordinul dea trage, Ceau$escu l-a numit pe generalul Vasile Milea trdtor. Probabil c aceast „informa#ie” i-a fost inoculat chiar de ctre un om al comploti$tilor. Nu se$tie de cine dar, dac ar exista voin#a necesar s-ar putea afla. Iar când a primitinforma#ii mai precise c Armata a tras, generalul s-a îngrozit de cele întâmplate acolo.

Supozi#ii s-au f cut multe. Nu este exclus posibilitatea ca, dându-$i seama c a fost trdat, generalul Milea s se fi sinucis. Dar pozi#ia în care a fost gsit corpul,locul armei cu care s-a „sinucis”, faptul c mai tr ia (toate acestea au fost intensmediatizate) au dus la o concluzie mai plauzibil: a fost „ajutat s se sinucid”.

Moartea sa a dat ap la moar comploti$tilor. Care aveau nevoie de armat în planurile lor, ca s nu le încurce socotelile. 'i a$a începuse s le încurce generalul'tefan Gu$e. A$a c au pus mâna pe comanda ei, prin generalul (r) Nicoale Militaru,reactivat de la sine putere $i numit ministru al Apr rii Na#ionale de ctre dl. IonIliescu!

Orice s-ar spune, generalul VASILE MILEA este un erou al neamului. Iaradevrul cu privire la moartea sa trebuie aflat. Sunt înc persoane care cunosc adevrul$i care, pân la urm, vor vorbi. Pentru c trebuie s mrturiseasc adevrul! Sunt datori

fa# de Armat! Fa# de poporul român!



Teodor Filip

86

Agen#ii KGB se sinucid la vântoare...

Generalul NICOLAE DOICARU - împu$cat. Versiunea oficial ! - sinuciderela o vân!toare.

Nu am fost $i nu sunt adeptul bârfei. M-am ferit de a ponegri o persoan, ori s-i pun în cârc anumite lucruri numai de a fi pe placul altora, chiar $efi sau comandan#i de-ai mei. Nu am purtat $i nu port ranchiun nimnui, chiar dac a gre$it fa# de mine.Aceasta nu înseamn c nu am defecte. Sau c am respectat perceptul biblic de aîntoarce cellalt obraz dac am primit o palm. Nici eu nu sunt perfect.

Cu atât mai mult, îmi este foarte greu s scriu de r u (chiar dac faptele m determin) despre o persoan care nu mai este în via#. Dar cititorii, cadrele Armatei $iale Ministerului de Interne trebuie s cunoasc adevrata fa# a celui care a fostgeneralul Nicolae Doicaru. Deoarece are prea multe pete negre în activitatea sa $i esteunul dintre cei care au contribuit la ascensiunea lui Nicolae Ceau$escu. Pe care apoi l-a

tr dat, afirmând pe 22 decembrie 1989, pe postul na#ional de televiziune: „' i pe noi ne-a persecutat dictatorul”...

La plenara C.C. al P.C.R. în care Nicolae Ceau$escu a demascat abuzurileSecurit#ii pe timpul lui Gheorghiu-Dej $i al lui Alexandru Dr ghici, cel care era înfruntea Ministerului de Interne, s-a petrecut o scen memorabil. Fiind acuzat, Dr ghicis-a ridicat $i a spus: „Eu am dat ordin unui subaltern sa m$ scape de un # igan. Nu amdat ordin s$-l omoare, el a f $cut asta, dar tu ai dat ordin i ai participat la uciderea a

peste 70 de #$rani din jude # ele Buz$u i Arge ...” Deci, Dr ghici l-a acuzat peCeau$escu de crime împotriva #ranilor! 'tia ce $tia, doar era ministru de Interne...

La aceast plenar , Ceau$escu vroia s împu$te doi iepuri: demascându-l peGheorghiu-Dej, poza în omul care respect legea, întrindu-$i astfel pozi#ia $i, în acela$i

timp sc pa de cel care fusese omul de încredere al lui Dej: Dr ghici.Dup ce Dr ghici a luat loc, în lini$tea din sal, în ap$rarea lui Ceau$escu a srit

imediat Nicolae Doicaru. Adjunctul ministrului de Interne, care cu o verv $i un patosadmirabile pentru o cauz mai bun, l-a acuzat pe $eful su de tot felul de fapte. S-a

pregtit foarte bine, deoarece nimeni din sal nu $tia c totul fusese regizat din timp. În prealabil, cei doi - Ceau$escu $i Doicaru - s-au pus de acord asupra întregului scenariu,ultimul fiind invitat special de plenar . Astfel, Ceau$escu a sc pat basma curat.

Odat cu venirea comuni$tilor la putere, Doicaru avea toate motivele s se pun bine cu noua st pânire. Avea un trecut cam ptat. A fost $ef de cuib legionar. Dar intr în Ministerul Securit#ii Statului $i avanseaz pe scara ierarhic, încât în 1952, este deja$eful Regiunii de Securitate Constan#a, cu gradul de maior. În aceast func#ie, avea

în rspundere $i $antierul Canalului Dunare-Marea Neagr, calitate în care aordonat arestarea unor oameni nevinova#i, a condus anchete dure, tip NKVD, pentru asmulge mrturii de la cei aresta#i cum c ei sunt sabotori. A comandat chiar un pluton deexecu#ie, când au fost împu$ca#i cinci oameni nevinova#i.

Remarcându-i devotamentul, Pantiu$a11, alias generalul - locotenent PintilieGheorghe (Bodnarenko Panteiei), ofi#er NKVD, primul $ef al Direc#iei Generale aSecurit#ii Poporului din România, dup 23 august 1944, a propus ca Doicaru s fieavansat într-o func#ie superioar $i mutat la Bucure$ti. De Pantiu$a se temeau inclusivAna Pauker 12 $i Gheorghiu-Dej. Acesta avea în biroul su un telefon direct cuKremlinul, putând vorbi oricând cu Stalin sau Beria. La propunerea lui Gheorghe

11 Evreu.12 Evreic.



Secretele U.S.L.A.

87

Gheorghiu-Dej, Biroul Politic a aprobat ca Doicaru s fie avansat $i astfel devineadjunct al $efului Direc#iei de Informa#ii Externe.

Dup moartea lui Dej, Vasile Patiline#, mâna dreapt a lui Dr ghici, pe atuncisecretar al C.C. al P.C.R. cu atribu#ii asupra aparatului M.A.I. $i M.F.A., i-a prezentatlui Nicolae Ceau$escu fi$a personal a lui Doicaru. Din aceasta, rezulta tot trecutul

su, abuzurile $i crimele svâr $ite cât a lucrat la Constan#a. Este ciudat reac#ia luiCeau$escu care vroia s epureze Securitatea, deoarece s-a mrginit s spun: „Aexecutat ordine... i-a f $cut datoria... a demonstrat ata ament fa #$ de partid...” $i l-a

promovat în func#ia de adjunct al ministrului de Interne! Astfel, $i-a gsit un câinecredincios, care s-a vzut cum l-a aprat la plenara respectiv...

Bineîn#eles c Ceau$escu a ordonat ni$te anchete privind crimele svâr $ite laCanal. Dar i s-a raportat c toate acestea au intrat în prescrip#ie. Deci, nu a fost pedepsitnimeni. Pardon, au fost luate msuri administrative, în sensul c ofi#erii gsi#i vinova#iau fost trecu#i în rezerv. Mai pu#in Doicaru. Care a continuat s urce pe scara ierarhic:a fost numit s rspund de D.I.E. $i numit consilier principal al pre$edintelui #rii.

Înc din anii '70, Securitatea bnuia c Dricaru este agent K.G.B. dar nu

puteau face nimic împotriva lui, fiind în gra#iile cuplului preziden#ial.Ulterior, pentru a se impulsiona (cite$te, militariza) turismul, generalul Nicolae

Doicaru a fost numit ministru al Turismului. Dar la nici trei luni de la fuga luiPacepa, a fost degradat la gradul de soldat $i scos din func#ie pentru c nu a sesizatinten#ia fostului su subordonat de a tr da. Degradat, a intrat în h#i$ul conspira#ieiîmpotriva lui Ceau$escu, iar dup evenimentele din decembrie 1989 a devenit prim-consilierul lui Gelu Voican Voiculescu.

Moartea lui este o enigm, pe marginea creia s-au emis diferite preri, s-auf cut numeroase supozi#ii. Versiunea oficial s-a sinucis la o vântoare. Dup alte prerieste o crim mascat. Cine avea interesul s-l elimine? Doar era în gra#iile noii puteri.Enigm. Dar înc o moarte suspect.

Generali bolnavi grav: $tiau prea multe...Generalii PUIU $i VOINEA - infarct.

În perioada evenimentelor din 1989, cel care a dirijat direct zborul avioanelor $ielicopterelor militare a fost generalul Puiu, fostul $ef al Sec#iei avia#iei $i aprareantiaerian din M.Ap.N. Nu este lipsit de importan# s sublinieaz faptul c înnoaptea de 22/23 decembrie '89, „soldatul” Kostyal dirija $i urmrea respectareaordinelor care veneau de la M.Ap.N. A fost noaptea $i diminea#a zilei în care s-auîntâmplat cele mai tragice evenimente, când, în special în Capital, unit#i ale Armateiluptau în draci cu terori$tii. Iar „soldatul” amintit î$i desf $ura laborioasa-i activitate dinPunctul de comand de la Comandamentul Avia#iei Militare. Era numit ca reprezentantal noii puteri! De unde concluzia: nu se avea încredere în generalul Puiu. Deci,activitatea unui profesionist - l-am numit pe general Puiu - era monitorizat de unbe#iv, de o persoan imoral, dat afar din armat pentru incompeten#. Te-am

jignit, cumva, tovar $e „soldat”? Nu cred. Dosarul trdrii tale este prea voluminos!Apoi, ai fost repus în drepturi. Adic avansat la gradul de general! Tr iasc frateleMilitaru! Dup care ai fost scos la pensie, primind pensia echivalent graduluirespectiv!! De care te bucuri $i în prezent, îns, generalul Puiu a decedat. Cauza -infarct. Aceasta în versiunea oficial.

Fostul comandant al Avia#iei Militare suferea de o singur boal. Foarte grav:$tia prea multe, în primul rând, cuno$tea totul despre diversiunea electronic desf $urat pe cerul României. 'tia cine a desf $urat-o $i, mai ales, scopul ei.



Teodor Filip

88

Cuno$tea toate cazurile în care avia#ia militar a fost implicata în evenimenteledin decembrie 1989. 'tia cine a ordonat transportul generalilor Nu# $i Mihalea la Sibiu.

De asemenea, ordinele care au fost date ulterior. Cuno$tea cine sunt vinova#ii.'tia despre tragerile executate asupra #intelor aeriene, atât false, cât $i reale. Sraca-iinim, au rezistat la atâtea secrete... 'i a încetat s bat pentru c, atâta timp cât a fost învia#, chiar dac a avut gre$eli, con$tiin#a sa nu i-a lsat s fie adeptul jumt#ilor de

msur . Iar „emana#ii” $tiau c odat $i odat tot va vorbi.Aparent, moartea lui nu ascunde nici o suspiciune. Dar suspiciunea este generat de un concurs de împrejur ri. În primul rând, multe persoane implicate în evenimenteledin decembrie 1989 $i depozitare ale unor secrete incomode, stânjenitoare, au decedat.De ce oare? Iar cauza decesului, în cele mai multe cazuri, a fost infarctul, în al doilearând, exist suspiciunea cea mai grav: infarctul generalului Puiu a fost provocat.

Acela$i lucru este valabil $i pentru generalul VOINEA. În decembrie 1989, eracomandant de Armat în Bucure$ti. Iar unit#ile subordonate lui au ac#ionat înmajoritatea punctelor „fierbin#i” din Capital. 'i el era un om pe a crui tcere nu se

putea conta. Prins în vâltoarea evenimentelor, a trebuit s ac#ioneze. S dea ordine.Cuno$tea împrejur rile asasinrii usla$ilor condu$i de colonelul Trosca. 'tia despre

„luptele” din cimitirul Ghencea, de la Televiziune, când era s fie masacrat întregulefectiv al Serviciului Special de Interven#ie de la U.S.L.A. Iar lucrul cei mai grav, $tiacine au fost adevra#ii terori$ti, locurile în care au ac#ionat, cum au disprut. 'i s-aîngrozit. Iar inima lui a încetat s bat. 'TIA PREA MULTE.

Odihni#i-v în pace, bravi o$teni! Pân la urm, ADEV*RUL va vedea luminazilei. Este o lege obiectiv. Care va ac#iona pân la urm, la cererea sufletelor tinerilornevinova#i, uci$i în acea mascarad din decembrie 1989, crora „emana#ii” îi spunrevolu#ie, cu R mare. Îi cere acest lucru, de dincolo de mormânt, sufletele voastre $i aletuturor acelora asasina#i.

Iar deasupra $i peste tot ac#ioneaz legea r zbunrii (este o lege a naturii, care nuse înva# în nici o $coal). Numai un orb nu vede c natura vie, în care tr im $i ne

înconjoar , ac#ioneaz dup o lege implacabil: Legea R zbunrii, în fiecare zi, înfiecare ceas. 'i cu to#ii primim ceea ce meritm.

TU cel care, pentru a fi ales, amge$ti $i min#i oamenii, fii sigur c tr darea prietenilor ti nu este altceva decât pedeapsa pe care o prime$ti dup Legea R zbunrii.

Tu, cel care furi, cel care dore$ti s te îmbog#e$ti peste noapte, cel careexploatezi munca semenilor ti - da, în democra#ia noastr original, este permis exploatarea omului (mascat, bineîn#eles) - fii sigur c în$elarea iubitei, a so#iei,neîn#elegerile în familie nu sunt decât tot atâtea lovituri ale Legii R zbunrii.

Iar voi, cei care mânca#i caviarul cu lingura $i sfida#i acest popor prin consumulde bucate la care nici nu a#i visat pe timpul r posatului, ve#i primi ceea ce este al vostru.Legea R zbunrii, aceast mrea# $i înspimânttoare lege, nu iart niciodat!

'i voi, cei care a#i ucis ori a#i ordonat acest lucru, nu ve#i avea lini$te.Co$marurile vor fi ale voastre. Pentru c aceast lege ac#ioneaz cu o consecin# de carenu scap nimeni...



Secretele U.S.L.A.

89

Pe Ceau$e$ti nu i-a capturat $i... a decedat

Colonelul GHEORGHE ARDELEANU - infarct. A decedat la vârsta de 55 de ani, 2 luni si 20 de zile.

Când am aflat despre decesul celui care a fost colonelul Gheorghe Ardeleanu,fostul comandant al U.S.L.A. în perioada evenimentelor din decembrie 1989,mrturisesc, stima#i cititori, c am r mas $ocat. Pe de o parte datorit faptului c a fostcomandantul unit#ii în care am activat (a fost numit la dou luni dup pensionareamea), iar pe de alt parte, $tiam c î$i are re$edin#a în jude#ul Bihor.

Dup moartea sa, unii jurnali$ti $i chiar scriitori - îi citez doar pe Paul'tef nescu $i Valentin Raiha - au scris numai despre pr #ile negative ale celui care a fostcolonelul Ardeleanu, f când nenumrate specula#ii. Este dreptul lor. Dar $i dreptul meus cred c a avut $i aspecte pozitive în activitatea sa, c a avut $i tr sturi de caracteradevrate. Dup cum sunt convins, $i desfid pe oricine încearc s m contrazic, c

fostul comandant al U.S.L.A. a fost ucis. Spre exemplu, pe timpul documentrii, o cuno$tin# de-a dânsului mi-a spus:

„(...) Dle Filip, am f $cut cuno tin #$ cu dl colonel Ardeleanu, îl chema de fapt Moise Bula, într-un cerc de prieteni. Cel care ne-a f $cut cuno tin #$ mi-a spus dinainte c$ m$ va duce s$ cunosc o persoan$ care a fost cineva... Iubea via # a... Când vorbea despre

România i unde a ajuns ea, plângea. A fost un patriot, dle Filip! Aceasta este p$rereamea. Chiar dac$ îmi spune # i c$ unii au scris numai rele despre dânsul”. 'i a tcut,r mânând cu privirea a#intit spre mine. Dar mi-am dat seama c gândurile sale s-auîntors în trecutul nu prea îndeprtat.

Cel care a fost colonelul Ardeleanu s-a nscut la 26 martie 1938 $i botezat cunumele de Moise Bula. A lucrat ca loc#iitor la Direc#ia de contraspionaj, dup care a

fost trecut în Serviciul de spionaj extern, la U.M.0544 $i apoi la unitatea ultra-secret „U”. Era unitatea care se ocupa cu infiltrarea de agen#i de spionaj în str intate,sub diferite legende. O activitate care nu se poate desf $ura f r profesionalism,tenacitate, multe cuno$tin#e $i, mai ales, r bdare. Mult r bdare. Pentru c a infiltra unspion în str intate, indiferent la ce nivel, î#i trebuie o legend beton $i mult r bdare.Adic timp. 'i nu în ultimul rând, bani. Se pare c a rspuns de spa#iul german. Afirmaceasta deoarece în 1986, când re#eaua de spionaj român din Germania a fostdeconspirat $i a czut, colonelul Ardeleanu a fost transferat la U.S.L.A., unde afost numit comandant. De fapt, re#eaua de spionaj român din spa#iul german a maiczut odat. Dintre to#i s-a înapoiat doar Pacepa!

Numirea colonelului Ardeleanu în func#ia de comandant U.S.L.A. î$i are logicaei. Lucrând la unitatea ultra-secret „U”, el de#inea informa#ii secrete $i din domeniulterorismului interna#ional. Mai ales c Germania Federal era o plac turnant a acestuifenomen. Anterior, tot în 1986, el a rspuns de un important transport de lingouride aur în Elve#ia, efectuat cu cinci avioane AN-24, transport pe care l-a înso#itpersonal. Deci, în mod logic, urmeaz concluzia: colonelul Ardeleanu aveacuno$tin# despre unele conturi secrete în strintate.

În continuare, voi prezenta declara#ia pe care a f cut-o în $edin#a public a Cur #iiSupreme de Justi#ie, Sec#ia Militar , când a fost solicitat - de ctre aprare - ca martor în

procesul generalului Iulian Vlad:„În perioada 13-20 decembrie 1989, am plecat din # ar $ în misiune în Iran. Pe

generalul Vlad Iulian l-am v$ zut în dup$-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, în jurulorei 15.30 – 16.00 pe str. One ti în dreptul intr $rii B. Acesta m-a întrebat dac$ am probleme i r $ spunsul meu a fost negativ. Eu am intrat în dispozitiv pân$ dup$



Teodor Filip

90

împr $ stierea manifestan # ilor, dup$ care m-am retras la unitate, de unde am revenit adoua zi, de ast $ dat $ cu efectivele îmbr $cate în uniform$. În ajun ace tia ac # ionau încivil. Dup$ aflarea ve tii în leg $tur $ cu generalul Milea, am primit ordin de la

generalul Vlad s$ m$ retrag în unitate i s$ iau m$ surile care se impuneau pentruasiguraret pazei ambasadelor, a securit $# ii aeroporturilor i a sediilor noastre. Lavenirea din Iran, loc # iitorul la comand $ mi-a spus c$ sunt evenimente la Timi oara, c$

este interzis$ luarea leg $turii cu aceast $ localitate i c$ unitatea se afl $ în situa # ia II(situa#ie de alarmare - n.a.), urmând s$ primesc ordine. În zilele de 21-22 decembrie1989, nu s-au primit ordine ca U.S.L.A. s! ac ioneze în alte localit ! i. Atunci când mi

s-a dat dispozi # ia s$ plec la unitate, generalul Vlad mi-a spus c$ are date c$ a doua zivor veni mase importante de oameni, c$ nu vede ce se mai poate face i c$ în rânduldemonstran ilor au fost $i str !ini, chiar diploma i. În dup!-amiaza zilei de 22decembrie 1989, am primit ordin de la generalul Vlad s! întocmesc $i s!-i prezint un

plan de capturare a lui Ceau$escu $i a so iei acestuia, s! am grij ! de aeroporturile din ar ! (civile), pentru c! în situa ia în care va fugi, folosind vreunul din acestea, voi fitrimis în judecat !”.

Am prezentat aceast declara#ie - ea elucideaz multe probleme asupra crora

insist în alte capitole -, deoarece nu pot fi de acord cu dou aspecte prezentate de Paul'tef nescu în cartea sa „Istoria serviciilor secrete române ti”. Nu c a$ inten#iona s

polemizez cu dânsul. Excluzând faptul c am discutat cu persoane direct implicate înevenimentele din decembrie ‘89, excluzând deci faptul c m-am documentat seriosînainte de a pune mâna pe pix, logica elementar este împotriva celor afirmate dedânsul.

Concret. La pag. 287 scrie „(...) La întoarcere (din Iran -n.a.), a luat parte lareprimarea demonstra # iilor din Pia # a Universit $# ii, fiind comandantul dispozitivului dereprimare a manifesta # iei din 21 decembrie. Ajungând în Bucure ti, la ComitetulCentral”, striga ca un apucat: «Dati-mi Gela», «Da # i-mi Gela». Gela este denumireaunei petarde pe care Gheorghe Ardeleanu a aruncat în demonstran # ii de la

Intercontinental...”. Nu contest faptul c a luat parte la reprimarea demonstran#ilor. Dar a afirma c

a fost „comandantul dispozitivului de reprimare a manifestan ilor din 21 decembrie”este o absurditate. Dispozitivul respectiv era foarte eterogen: efective ale Mili#ieiCapitalei, militari în termen din Trupele de Securitate, 'coala de ofi#eri Bneasa,efective ale U.S.L.A., ale unit#ilor din Departamentul Securit#ii Statului, unit#i $isubunit#i ale M.Ap.N., inclusiv blindate. Iar dispozitivul se întindea pe un perimetrularg, foarte larg. 'i a-l numi pe colonelul Ardeleanu, chiar comandant al unei mariunit#i, $ef peste toate aceste efective, mi se pare o absurditate. Chiar logica tacticii $istrategiei unor asemenea ac#iuni înltur din start asemenea posibilitate. 'i cea maiacut problem era men#inerea legturii între aceste for #e. Cei care au cuno$tin#emilitare, cadrele militare - indiferent de arma în care ac#ioneaz - îmi vor da dreptate.Dar este mult mai u$or s arunci toat vina în spinarea unui mort $i astfel adevra#iivinova#i s se plimbe în libertate. Nu spun îns c cele scrise de dânsul au acest scop.

Iar a afirma (cartea citat, pag.283) c: „(...) col. Gheorghe Ardeleanu este celcare, în timpul evenimentelor din 1989, a trimis grupul Totca (sic) la Ministerul

Ap$r $rii Na # ionale pentru a-i asigura protec # ia”!!!, este un neadevr, o dezinformare.Ace$ti lupttori, $i nu „grupul Totca”, dle Paul 'tef nescu, nu au fost trimi$i laM.Ap.N. pentru „a-i asigura, protec # ia” colonelului Ardeleanu. Ei au primit ordinul dela generalul (r) Nicolae Militaru, transmis, este adevrat, de colonelul Ardeleanu. Iar$eful de Stat Major al U.S.LA. a fost nominalizat tot de acest sinistru personaj pentru a

conduce ac#iunile celor trei echipaje. Totul este descris pe larg la capitolul „R$ zboiul psihologic împotriva U.S.L.A.”.



Secretele U.S.L.A.

91

La data de 5 februarie 1991, când înc nu împlinise 55 de ani, colonelulGheorghe Ardeleanu a fost trecut în rezerv cu drept de pensie $i s-a stabilit lare$edin#a din jude#ul Bihor, sat Petrani, com. Pocola

Asupra faptelor pe care nu le cunosc (rela#iile comandantului Ardeleanu cusubordona#ii si, acordarea unui brevet de lupttor pentru victoria revolu#iei $.a.) nu m

pronun#. Au f cut-o, cu destul r utate, al#ii.

În ziua de 15 iunie 1993, la ora 13.00, colonelul Gheorghe Ardeleanu adecedat. Cauza mor#ii: infarct miocardic. Varianta oficial. Acum încep s apar adevratele suspiciuni. Medicii care l-au consultat

înainte nu au depistat nimic privind o eventual suferin# cardiac. Anterior, pedata de 4 iunie 1993, colonelul Gheorghe Ardeleanu s-a prezentat la spitalul din Beiu$,unde i s-a f cut o electrocardiogram (voi vorbi mai jos despre aceasta), în ziua de 15iunie 1993, se simte r u, se prezint la Spitalul or $enesc din Stei, unde doctorul MihaiStanciu îi face o nou electrocardiogram. Nu a observat nici un fel de tulburare aritmului cardiac. Dar stupoare: colonelul Ardeleanu se simte tot mai ru $i, cu tottratamentul medical specific aplicat, la ora 13.00 moare! Surprizele încep a se #inelan#.

Medicul legist Virgil Spiridon se deplaseaz la Stei. Dup ce a luat probeletoxicologice, a promis c în câteva zile va comunica directorului spitalului rezultatulanalizelor.

Trei medici speciali$ti cardiologi, independent unul de altul, au analizat celedou electrocardiograme - cea din 4 iunie, respectiv din 15 iunie, ziua fatal. To#i trei auajuns la aceea$i concluzie: ele reprezint un cord normal pentru un brbat corpolentavând vârsta între 50 $i 60 de ani. Infarctul s-a putut datora unor cauze externe:un $oc psihic sau fizic. Deoarece ambele cazuri sunt excluse, cauza infarctului trebuiecutat în alt parte. Dixit trei medici speciali$ti cardiologi.

Ulterior, doctorul Mihai Stanciu a declarat cauza decesului ca fiind un infarctmiocardic. Dar pentru Dumnezeu, dle doctor, dup ce i s-a f cut ultima

electrocardiogram, înainte de a muri, a#i declarat c nu a#i observat nici un fel detulbur ri ale ritmului cardiac! Care este adevrul? Ce s credem?

Medicul legist Virgil Spiridon, în urma autopsiei efectuate, a concluzionat: „uncord obosit, fle c$it i moale”.

'eful U.S.L.A. - intoxicat mortal cu „Karate”...

Bineîn#eles c anumi#i reporteri au dorit s elucideze cauza decesului celui care afost colonelul Ardeleanu. Dar personalul Spitalului or $enesc din Stei a confirmat doardecesul, refuzând s comenteze diagnosticul. De ce? Iar doctorul Galea, cel care afost în preajma fostului comandant al U.S.L.A., a declarat c acesta a muritdatorit unei intoxica#ii puternice cu o substan# toxic folosit la combatereagândacilor de Colorado. Iar aceast declara#ie a f cut-o la pu#in timp dup deces. Ce s mai crezi? Unii doctori sus#in - infarct. Altul - intoxica#ie.

'tiu c prin cele scrise am deranjat $i voi mai deranja înc anumite persoane.Dar m las indiferent, înseamn c am atins anumite „corzi sensibile”, îns, m-amdocumentat temeinic. Pentru c dumneavostr sunte#i cei care da#i verdictul. Sper c voimai apuca s scriu despre persoanele implicate în cadrul evenimentelor din decembrie1989, $i dup. Iar dac, referitor la cele de mai sus, am jignit cumva persoane din corpulmedical, v rog s crede#i c nu a fost în inten#ia mea $i îmi cer anticipat scuze. Eu am

pus $i pun doar întrebri. Nu dau cu parul! Cer iertare rudelor, prietenilor $icuno$tin#elor celui ce a fost colonelul Ardeleanu c am pomenit despre acest caz. Dar prea mul#i, în necuno$tin# de cauz, l-au vorbit de r u. Ave#i dreptate dle I.C., când



Teodor Filip

92

afirma#i: „(...) Cât timp a tr $it, nu a venit nimeni s$-i ia interviu, s$-l întrebe ce s-aîntâmplat... Chestia aia cu insecticidul este o minciun$”.

Dle I.C., l-a#i cunoscut bine pe colonelul Gheorghe Ardeleanu. Este adevrat, „chestia aia cu insecticidul este o minciun!”. Dar subsemnatului nu îi este fric decuvinte: problema cu insecticidul este un paravan pe care încearc s-l pun în fa#anoastr cei care au tot interesul s-$i mascheze crima. Ce prere ave#i, dle I.C., prin cele

afirmate nu mi-am semnat $i eu condamnarea la moarte?De data aceasta, vom intra pe un teren pe care biatu îl cunoa$te foarte bine, iar pentru profani scrie: „Aten # ie: teren minat”. Cel a substan#elor toxice de lupt (S.T.L.)$i al substan#elor otr vitoare. Nu voi insista asupra împrejur rilor care au dus laspecializarea mea $i în acest domeniu. Cread fiecare ce vrea. Voi accentua doar unsingur aspect: ac#iunile unora dintre ele asupra organismului le-am sim#it pe pielea mea.Riscurile meseriei pe care mi-am ales-o...

Deci, doctorul Galea a declarat moartea colonelului Gheorghe Ardeleanu sedatore$te unei intoxica#ii puternice cu o substan# toxic folosit pentru combatereagândacilor de Colorado. Aceast versiune, însu$it de multe persoane, este o poveste

pentru naivi. S vedem care este realitatea.

Se spune c, pe data de 14 iunie 1993, colonelul Ardeleanu, ca orice gospodar,stropise cartofii din gr din cu substan#a „Karate”. 'i cic ar fi inhalat din aceast substan#, ceea ce a dus la o intoxica#ie acut manifestat prin insuficien# respiratoriesever . Nu pun la îndoial capacitatea profesional a doctorului Galea dar îmi exprimcâteva nedumeriri.

Când s-a prezentat la spital, colonelul Ardeleanu nu a motivat c areinsuficien# respiratorie. A precizat c se simte r u. Drept urmare, i se faceelectrocardiograma. Insecticidul „karate” este produs de firma englez „XCI” $i estedeosebit de eficace în combaterea gândacilor respectivi. Dar în spa#iu deschis, îngrdin deci, el este la fel de inofensiv ca aerul curat. Pentru organism devineduntor doar dac este but direct (ca pe o r coritoare când lucrezi vara în gr din,

nu?) sau dac este inhalat în spa#iu închis. Chiar $i atunci, trebuie pulverizat ocantitate destul de mare, iar spa#iul respectiv s nu aib aerisire. Oare fiind var ,colonelul Ardeleanu a confundat sticla cu insecticidul „Karate” cu vreo r coritoare? Hais fim serio$i! Sau s-a închis în vreo camer , ori alt spa#iu închis, a pulverizat dinaceast substan# $i a început s inspire adânc. Imposibil!! Atunci, de ce se acrediteaz moartea prin intoxicare? 'i mai trebuie $tiut ceva. Un lucrtor de securitate cunoa$teefectul tuturor substan#elor toxice de lupt $i al altor substan#e otrvitoare. Fcea

parte din programul de pregtire. Iar colonelul Ardeleanu era prea experimentat îndomeniu pentru a gre$i.

Nu domnilor, acesta versiune nu st în picioare! Moartea colonelului Ardeleanueste o enigm. El a fost ajutat s moar (revede#i începutul acestui capitol), s se„sinucid” cu subsan#a „Karate”, ori cu altceva! Chiar dac a fost pensionat, unul ca el$tia s tac, domnilor. S duc cu el în mormânt multe enigme. De ce a fost ucis? Pentruc $tia PREA MULTE $i el?

'i acum, aspectul care ar trebui studiat mai în aprofunzime. Ar tam la început c el a lucrat la U.M.0544 $i la unitatea ultra-secret „U”. Dup care a fost mutat laU.S.L.A. 'i a venit decembrie 1989. În România, Securitatea a fost desfiin#at. Dar ce s-a întâmplat cu re#elele de spionaj românesc din întrega lume? Înc o enigm aevenimentelor din acel decembrie. La care nu $tiu câte persoane s-au gândit. ColonelulGheorghe Ardeleanu îi cuno$tea pe foarte mul#i spioni români din strintate. Lamul#i le-a „splat” dosarele, cum se întâmpl în a semenea cazuri. Dar nu a reu$it pentru

to#i acest lucru. Cei care au r mas, probabil, l-au amenin#at cu moartea în cazul în care îideconspir . 'i cum în aceast bran$ ac#ioneaz numai profesioni$ti de înalt clas,riscurile meseriei îi oblig s nu aib încredere total în nimeni. Pentru c foarte pu#ini



Secretele U.S.L.A.

93

lucr tori din acest domeniu mor de btrâne#e. 'i atunci, în loc de decora#ii, mul#umirisau recuno$tin#, sunt îngropa#i discret, punânduli-se o cruce la c ptâi. Sunt lupttoriidin umbr care „nu au dreptul la recuno tin # a na # iunii”..

Deci, colonelul Ardeleanu avea doi du$mani de temut: cei din interior, alturi decare a fost când au preluat puterea, $i spionii români din exterior, pe care-i cuno$tea.Ambele tabere aveau interesul în înlturarea lui. Oare care dintre ele a hotrât c nu mai

avea zile de tr it? Enigm.

Comitetul de diversiune de la TVR

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, TELEVIZIUNEA ROMÂN* aavut rolul hotrâtor în activitatea de dezinformare a na#iunii. De intoxicare a ei, dea#â#area urii împotriva Securit#ii, a Siguran#ei Na#ionale. De încercarea de a declan$alupta între Armat $i Securitate, a unui rzboi civil. De aici, a fost condus mareadiversiune din acele zile, televiziunea contribuind la trdarea intereselor na#ionale.Chiar celebrul politolog Silviu Brucan a recunoscut c televiziunii i-a revenit rolulhotrâtor în reu$ita planului comploti$tilor. De aici, au pornit îndemnurile ridicrii

popula#iei la revolt. Dar a fost manipulat într-un mod diabolic. Chiar din rândulangaja#ilor televiziunii, mul#i au cunoscut scenariul $i jocul de culise. O afirma#ieincitant f cut de Teodorescu Filip se pare c a trecut aproape neobservat. Elsus#inea c în TVR func#iona, înc înainte de decembrie 1989, un „comitet dediversiune” care, la ora „H”, s intre în emisie $i s (dez)informeze poporul. Se maizice c Teodor Brate$ a fost unul din loc#iitorii acestui „comitet”. În activitatea sa,a fost ajutat de reporterul Alexandru Stark, care a avut rolul de a tria $tirile,comunicatele $i ddea liber pe post doar acelora care conveneau. Cei doi suntvinova#i de nenumrate (dez) informri cu privire la a$a-zisele masacre ale Securit#iiîmpotriva popula#iei. Tot cei doi au insistat pe lâng Comisia Militar din TVR, s aprobe difuzarea unui comunicat prin care s fie chema#i sovieticii. Cic în

sprijinul Revolu#iei... ALEXANDRU STARK a fost numit corespondent pentru România în Fran#a.

Unde a activat o perioad, dup care a murit. Versiunea oficial - cancer. Având învedere circumstan#ele atâtor „decese oportune”, esen#ialul r mâne c a mai disprut unmartor care $tia prea multe.

VIRGIL TATOMIR, reporter, a adus critici severe la adresa autorit#ilor ruse pentru implicarea lor în evenimentele sângeroase din Transnistria. A fost un buncunosctor al limbii ruse, implicat direct în scenariul de la Televiziune. Fiind unmartor ce putea deveni incomod, a decedat în timp ce se afla în Republica Moldova.Diagnosticul - infarct.

Tot de cancer a murit $i PETRE CONSTANTIN, director adjunct al TVR. Acunoscut întregul scenariu care s-a „jucat” la televiziune în timpul evenimentelor dindecembrie 1989 $i dup. A murit întâmpltor? A fost înlturat?

Am prezentat, stima#i cititori, doar o parte a deceselor suspecte din timpulevenimentelor din decembrie 1989 $i dup. Se poate observa c aceast sinistr list se„îmbog#e$te” an de an. Dar cei interesa#i sunt liberi $i profit. Cine are curajul s spun adevrul? Deoarece cei nominaliza#i în aceast lucrare, $i al#ii pe lâng ei, nu suntincomoda#i de unele interpelri parlamentare, de dezvluirile din pres. Pentru ei,acestea sunt fleacuri. Ziari$tii scriu, ziari$tii aud. Dar când o persoan de marc încearc s spun adevrul, ori nu se are încredere în ea (c va tcea), se pare c devine

incomod pentru ei $i încearc înlturarea ei. Oare întâmpltor Victor Surdu a scpatca prin urechile acului, în diminea#c zilei de 22 martie 1995, dintr-un posibilaccident pe Calea Victoriei? Cauzat de o defec#iune tehnic Autoturismul marca



Teodor Filip

94

Nissan, în care se afla, era aproape nou. Dar s-a constatat c dou din cele patru$uruburi ale cutiei de direc#ie lipseau, iar celelalte dou erau pe jumtatede$urubate!!! Acest lucru, având în vedere siguran#a cu care este dotat din fabrica#iecutia respectiv, este imposibil f r interven#ia unei mâini criminale. Interesant este c liderul agrarian f cuse public, anterior, existen#a unui plan de falimentare aeconomiei na#ionale. Dup care a primit mai multe telefoane de amenin#are. Oare

s fie valabil $i la noi legea nescris a mafiei siciliene: „Cine nu aude, nu vede i tace,tr $ie te o mie de ani în pace”?...



Secretele U.S.L.A.

95

Capitolul V : DOI GENERALI CARE AU SALVAT ROMÂNIA

Oricâte zvonuri au fost vehiculate prin mijloacele mass-media, oricât de r u auvorbit unele persoane, afirm cu toat convingerea c generalii 'TEFAN GU'E - $efulMarelui Stat Major al Ministerului Apr rii Na#ionale, $i IULIAN VLAD - $efulfostului Departament al Securit#ii Statului, sunt Eroi ai Neamului Românesc. Cel maimare rezultat al activit#ii lor este trecerea Armatei $i a Securit#ii de parteapoporului revoltat, prin aceasta dejucând diabolicul scenariu al celor careurmreau dezbinarea lor, asmu#irea uneia împotriva celeilalte $i de aiciinevitabilul rzboi civil.

Într-o rezerv a Spitalului Militar Central, pe patul de moarte, în ziua de 28martie 1994, ora 10.30, ultimele cuvinte ale generalului 'TEFAN GU'E au fost: „S nu accepta i niciodat ! aplica ii cu trupe str !ine pe teritoriul patriei noastre”. Aceste

cuvinte pot fi considerate Testamentul su ctre )ar .Prin moartea lui, )ara a pierdut un o$tean de excep#ie, iar O$tirea român un

patriot.Generalul 'TEFAN GU'E a murit. Generalul IULIAN VLAD a f cut patru ani

de pu$crie. PENTRU C* AU SALVAT ROMÂNIA!... Sunt $i vor fi EROI AI NEAMULUI ROMÂNESC.

A descrie întreaga activitate a celor doi generali ar necesita foarte mult spa#iu,fapt pentru care m voi mrgini în a le prezenta pe cele mai semnificative. Cele de mai

jos nu sunt scris sub stare emotiv. Tocmai din aceast cauz, nu voi ar ta cum l-amcunoscut pe generalul-colonel IULIAN VLAD, cum a fost alturi de noi (usla$ii) înunele ac#iuni, cum s-a comportat fa# de subordona#i, cum ne-a îmbrbtat permanent.

Toate ac#iunile noastre din via#a de zi cu zi sunt înso#ite de argumente personale. Darapar $i regrete. Din realit#ile dure ale vie#ii. Care regrete ne înso#esc permanent. Darvia#a merge înainte. 'i important este cum recep#ionm aceste regrete. Cel mai u$or estea le nega. A le accepta este trist. Dar a min#i este dramatic. 'i atunci? Am hotrât s închei aceast lucrare cu prezentul capitol tocmai pentru c foarte multe persoane cucare am stat de vorb $i-au manifestat regretul c nu au tratat cu toat seriozitateaevenimentele din decembrie 1989, c nu le-au disecat $i nu au cutat s le în#eleag.Regretele multor persoane a venit din neîn#elegeri. 'i multe dintre ele $i-au manifestatregretul sincer c nu au în#eles activitatea celor doi generali.

Tuturor acestora le spun c cei care l-au denigrat $i continu s-l denigreze pegeneralul IULIAN VLAD, nu cunosc - dup cum nu a $tiut nici Ceau$escu $i nimeni dinconducerea partidului comunist, dup cum nu cunoa$te marele public - c pe data de 17decembrie 1989 el era bun de pus la zid. La acea dat, dup $edin#a ComitetuluiPolitic Executiv a dat ordinul de a fi pu$i în liberate cei de#inu#i din motive politice,ordin care a fost pus în aplicare de colonelul Petre Moraru, fostul $ef al Direc#iei aVI-a din fostul Departament al Securit#ii Statului. Din ordinul generalului-colonelIULIAN VLAD, au rmas în penitenciare cei care î $i isp$eau pedeapsa printr-ohotrâre judectoreasc rmas definitiv. Dac Nicolae Ceau$escu ar fi aflat, acestgeneral era, repet, bun de pus la zid!

Cei care l-au încriminat nu cunosc c Nicolae Ceau$escu l-a chemat, $i personali-a propus (adic ordonat) s treac la executarea unor msuri mai drastice, la care

generalul-colonel IULIAN VLAD a replicat: „Nu, tovar !$e Secretar General, este preatârziu si inutil”.



Teodor Filip

96

Personal, îi aduc un singur repro$ generalului-colonel IULIAN VLAD. Era persoana care cuno$tea cel mai bine ce se pregtea împotriva României, împotrivaPre$edintelui ei. Trebuia s insiste, s se roage, s cad în genuchi (dac unii i-au srutatmâna $i l-au lingu$it permanent, putea s fac $i el acest gest - s cad în genunchi),

pentru a-i deschide ochii lui Ceau$escu, Pentru a-l convinge s lase organeleSecurit#ii, Serviciile de Informa#ii ale )rii, s-$i fac datoria.

Aduc vin generalului 'TEFAN GU'E c nu a ordonat ca cele dou obiective strategice - Televiziunea $i Radioul - s fie luate în subordinea Armatei,nu a ordonat evacuarea tuturor din Studioul 4, nu a pus speciali$ti militari s filtreze, s analizeze „informa#iile” sosite cu gr mada, apoi s le dea pe post. Nu a pus s fiearesta#i pe loc cei care îi sabotau sau contramandau ordinele: generalul -pensionar Nicolae Militaru, colonelul Pârclbescu, Dumitru Mazilu, „marinarul”Cico Dumitrescu, V.A.Stnculescu $i al#ii. În#eleg haosul care se crease, în#elegstresul în care a condus O$tirea )rii, dar cred c putea gsi ofi#eri loiali $i capabili

pentru aceste ordine. Adevrat, „dup$ r $ zboi mul # i viteji se arat $” - repro$ la care pot fisupus, dar aceasta este prerea mea.

Dup fuga lui Ceau$escu, în cldirea fostului C.C. s-au petrecut scene

necunoscute marelui public. Care ar trebui elucidate, pentru c posibilit#i mai sunt.Astfel, dup ce au vorbit din balconul de la etajul l, generalii Gu$e, Vlad, Militaru$i Voinea, Ion Iliescu, Petre Roman $i ceilal#i au fost aresta#i. Da, stima#i cititori, aufost aresta#i de grupul revolu#ionar condus de Nica Leon, du$i în sala de $edin# dela etajul II, atrgându-li-se aten#ia c dac cineva va pleca f r acordulrevolu#ionarilor va fi împu$cat. Acest aspect ar trebui cercetat în amnun#ime. Este omare enigm. Atunci s-a organizat acolo Comandamentul Militar, când generalul-colonel IULIAN VLAD i-a propus generalului 'TEFAN GU'E s rmân în sediulC.C., s nu încerce s mearg la sediul M.Ap.N., deoarece acolo sunt în siguran# îiapr revolu#ionarii. Organizând Comandamentul Militar, cei doi generali erausingurele persoane care cuno$teau adevrata stare a lucrurilor: generalul IULIAN

VLAD - în domeniul Departamentului Securit#ii Statului, generalul 'TEFAN GU'E -în domeniul Ministerului Apr rii Na#ionale. Ambii de#ineau informa#ii de calitate, de

prim mân. Cuno$teau situa#ia operativ din interiorul #rii, starea de spirit a popula#iei$i faptul c România era împânzit de agen#i str ini.

În acela$i timp generalul 'TEFAN GU'E nu vroia s-i aib alturi pe generaliiV.A. Stnculescu, Hortopan, pensionarul Nicolae Militaru ori „soldatul” Kostyal,$tiindu-i în solda serviciilor secrete ale unor state. Iar generalul IULIAN VLAD nuvroia s-i aib alturi pe Silviu Brucan, Dumitru Mazilu, Doina Cornea, Petre Romancrora le $tia ce le poate pielea. 'i au r mas în sediul C.C., pzi#i de tinerii revolu#ionari,au luat frâiele în mân, $i-au completat reciproc informa#iile, $i-au dat mâna $i AUSALVAT ROMÂNIA. Au condus O$tirea )rii - cu nenumrate piedici $i greut#i -pân a fost înfiin#at Punctul Militar de Comand $i li s-a luat comanda (despretoate acestea, mai pe larg în urmtorul volum).

Ulterior, foarte multe persoane, în necuno$tin# de cauz, i-au învinuit pe cei doigenerali c $i-au fixat Punctul de comand într-un loc, zic ei, în care erau rup#i deArmat. Cic nu aveau posibilitatea de a #ine legtura cu unit#ile armatei, cu avia#ia, cumarina $i gr nicerii, nu aveau legturi cu unit#ile $i direc#iile D.S.S. Total fals, stima#icititori. Acest lucru îl poate sus#ine numai cine nu cunoa$te realitatea. Printre altele,Ceau$escu nu a fost deloc prost. La ordinul su, în sediul C.C. a fost amenajatPunctul de comand al Armatei. Cu toat tehnica necesar ca ministrul AprriiNa#ionale, generalul V. Milea, s conduc, la o adic, ac#iunile Armatei. Paralel,

mai era un punct de comand la sediul M.Ap.N. Ordinele celor doi generali erau sistematic sabotate, erau contramandate.Generalul Stnculescu, de dou ori, a ordonat întreruperea curentului electic în



Secretele U.S.L.A.

97

cldirea C.C., lipsindu-i pe cei doi generali de posibilitatea legturii cu exteriorul.Pentru corecta informare a cititorilor, chiar dac adevrul doare, trebuie s specific c laîntreruperea legturilor acestui Punct de comand cu unit#ile M.Ap.N.-ului $i direc#iileDepartamentului Securit#ii Statului, un rol hotrâtor l-a avut generalul Pintilie(ajuns ulterior ata$at militar în strintate), general cu care am lucrat timp deaproape patru ani de zile.

Dar un lucru necunoscut marelui public este c, înc de la început, s-a încercatlichidarea fizic a celor doi generali. Pentru aceasta au fost trimise dou comandouri: unul dintre acestea a ac#ionat din hotelul „Stnescu” (fost), iarcellalt din cldirea „Romarta”. Unii dintre membrii celor dou comandouri au reu$itchiar s ptrund pe culoarele C.C., omorând mai mul#i militari. Cei doi generali ausc pat numai datorit msurilor de securitate luate de grupul de revolu#ionari condus de

Nica Leon $i de ctre ei în$i$i. Chiar Dan Iosif a recunoscut c a împu$cat terori$ti. Oarecine s fi fost? 'i cine i-a trimis cu acest criminal ordin?

Foarte enigmatic ac#iune, stima#i cititori. 'i mai curios este faptul c cei afla#i în cldirea C.C., care au avut un anumit rol în desf $urarea evenimentelor - maipu#in cei doi generali, Nica Leon $i revolu#ionarii si - dup lini$tirea

evenimentelor, au ajuns oameni foarte, foarte boga#i $i pu$i în anumite structuriale puterii.

Pentru completa edificare a cititorilor, prezint fragmente din înregistrrile depe caseta video - data 23.12.1989, sediul C.C., consemnate de Alexandru Plesciuc $iaprute în revista „Obiectiv Magazin” (Craiova) nr.7/1997:

"Ora 03.00: Vlad îl anun #$ pe Gu e c$ Armata a atacat sediul Securit $# iiTimi oara i a unei unit $# i de trupe de securitate din acela i ora . Exclam$:

- Înseamn! c! unit ! ile Armatei au tr !dat! Tovar !$e Gu$e, nu Securitateatrage în oameni, ci unit ! ile lui Ilie si ale lui Nicu!...

G-ral Gu e ia rapid leg $tura cu cineva i ordon$ s$ se comunice c$ Securitateae de partea poporului. Securitatea a trecut în subordinea Armatei. Armata i

Securitatea ac # ioneaz$ împreun$. Roag $ s$ se transmit $ la televiziune i la radio. Ora 03.20: Gu e vorbe te cu Iliescu i spune c$ Armata trebuie s$ coopereze cu

Securitatea în restabilirea ordinii. Vlad d ! un radio-comunicat c!tre for ele Securit ! iisi ale Ministerului de Interne c! sunt de partea Revolu iei.

Ora 05.32 : G-ral I.Mocanu de la CAAT anun #$ c$ în p!durea B!neasa au fostsemnala i terori $ti îmbr !ca i în combinezoane gri deschis.

Ora 06.31: Vlad vorbe te la telefon cu Sandu, i se comunic$ faptul c$ s-audoborât 4 elicoptere. Vlad întreab$:

- Ce însemne au? Ce na # ionalitate? Câ # i para uti ti sunt la sol? Au ac ionatasupra fabricii de avioane? Foarte interesant! De unde sunt $tia? Ac # iona # i împreun$ cu Armata i lichida # i dezastrul! Îmi raporta # i ce însemne si ce na # ionalitate au elicop-terele i para utistii!

Ora 10.02: Pe bulevardul Magheru, mai mul i civili r !spândesc zvonul c! g-ral Guse a murit Se aud focuri sporadice de arm$.

Ora 11.28: în C.C., Guse - cu un interlocutor la telefon: - În nici un caz nu apela i la ajutor str !in! Nici o nevoie! Nu apela i la al ii!

Eu nu apelez la nici un ajutor sovietic! N-o s! apelez niciodat ! la ajutor str !in!13 În continuare. Guse pleac$ la Iliescu. La telefon ,r $mân Iulian Vlad i Dumitru

Mazilu, în camer $ , sunt circa 8 revolu # ionari. Ora 11.37: Vlad r $ spunde la telefon:

13 Cel care la Televiziune în fa#a camerelor de luat vederi a afirmat c este gata s cear ajutorsovieticilor, a fost Ion Iliescu. A f cut aceast afirma#ie în direct pe postul de Televiziune.



Teodor Filip

98

- Sigur, cu Revolu # ia! Dac! e comando palestinian, îl lichida i! C $tre toateunit $# ile M.I.! Revolu # ionarii influen # a # i de cele v$ zute la televizor, spun ceva deSecuritate.

Vlad se întoarce i spune: - V $ va condamna istoria! Asculta # i ce v$ spun! P $cat! Nu era comandantul

trupelor U.S.L.A. acolo. Pentru ce pe mine m-a # i acceptat în conducere, aici, dac$ în

restul nu ave # i încredere? În acest timp, Mazilu comunic$ prin telefon ordine de calmare a popula # iei icooperare între Armat $ i Securitate. Interlocutorul este Pu ca u i afirm! c! mercenarii sunt irakieni, libieni si palestinieni.

Ora 12.01: Vlad vorbe te cu Rusu i îl întreab$ ce na # ionalitate au elicopterele.Cere s$ i se fac$ leg $tura cu comandantul Armatei de la Craiova, c$ruia îi spune:

- De unde au ap$rut? Asta vreau s$ tiu! Ce na # ionalitate au elicopterele? Cum? Au mai venit i altele? Au venit înc$ trei i au debarcat? P $i, tovar $e general, e ticomandant de armat $? Nu po # i face fa #$? Au coborât $apte? Câ # i terori ti a # i culcat?

N-a # i putut stabili? Sunt, oare, str $ine? Foarte interesant! Vlad se întoarce spre Dumitru Mazilu i spune:

-Profesore, situa # ia se complic$. Da # i-mi la telefon pe generalul Rus,comandantul avia # iei. Vreau s$-l întreb eu ceva. C $ci, comandantul lui nu l-a întrebat.

În loc de Rus, r $ spunde la telefon generalul Ionescu: - Sunt generalul Vlad. Tovar $e general Ionescu, ce e cu elicopterele astea? Ale

dumneavostr $ sunt? Ce face avia # ia? Nu ap$r $ cerul #$rii? V ! rog s! ridica i avioanelesi s! le doborâ i! O s$ dau ordin generalului Mocanu. Aduce # i-v$ contribu # ia! Suntemîn r ! zboi cu o putere str !in!! ' i Armata ce face? S-au f $cut zeci de raiduri.

În continuare, generalul Vlad vorbe te cu generalul Mocanu, comandantulCAAT:

- Tovar $e general Mocanu, ti # i cine sunt! Suntem în lupt ! cu o puterestr !in!! Atac de elicoptere în mai multe locuri. Desant la Craiova, Arad, Deva, Cluj,

Huedin, Satu Mare. Ce face # i? Tovar $e general, nu v$ în # eleg! Nu se simte nimic. Ceordin a # i primit? V $ rog s$ intra # i în lupt $! V $ ordon s$ ataca # i! În Harghita, audevastat sediile M.I. Tot securi tii o fac i pe asta? Le-a # i denigrat, le-a # i terminat(organele M.I.). Gre it a # i procedat!

Ora 07.35: Sun telefonul i r $ spunde un revolu # ionar. Anun ! cu voce tare c! un elicopter al Armatei a aterizat în Triaj, iar din el coboar ! desant terorist. Vlad faceun gest de neputin #$. Generalul de rezerv$ ' tefan Kostyal, aflat în birou, spune c$

Mocanu i-a fost subordonat i se ofer $ s$ plece la acest general, pentru a-i spune s$ ac # ioneze. Pleac$ cu înc$ cineva.

În acest timp, Vlad comenteaz$ c$tre Mazilu: - E o tr !dare, totu$i! Sunte i convins? Eu sunt convins! Generalul Vlad încearc$ s$ ia leg $tura telefonic cu generalul Iosif Rus, dar nu

r $ spunde nimeni. Ca atare, ia leg $tura cu un ef din Marele Stat Major (St $nculescu sau Gu e). Spune:

- Tovar $e general, trebuie s$ lua # i o hot $râre istoric$! Ori este o tr !dare aacestei cauze c!reia ne-am dedicat, ori un complot! Nu s-a ac ionat cinstit! V ! rog s! scoate i la lupt ! unit ! ile Armatei! Am impresia c! unii comandan i de unit ! i nulupt ! , ci se eschiveaz ! . V $ rog, operativ! În primul rând, s$ salv$m ce s-a cucerit aici,în Capital $!

În acela i timp, sun$ cineva de la Armat $ , din Bac$u. Raporteaz$ c$ dou! escadrile de elicoptere sovietice au intrat în ar ! $i se îndreapt ! spre Bucure$ti. Vlad

se întoarce c$tre Mazilu: - ' ti # i ceva? Mazilu r $ spunde:



Secretele U.S.L.A.

99

- V ! rog, este o hot !râre politic! . O ia cine trebuie. Da i telefon pe guvernamental $i vorbi i cu Iliescu.

Generalul Vlad se ridic$ s$ plece. Revolu # ionarii îl roag $ s$ stea cu ei.Generalul Vlad se a az$ la telefon i cere s$ vorbeasc$ cu generalul Gu e. Dumitru

Mazilu informeaz$ pe cineva despre situa # ia elicopterelor sovietice. Precizeaz$: - Atitudinea mea e s$ nu se intervin$. Bine c! a i vorbit cu ambasadorul. S $ nu

intervin$! Avem încredere în for # ele noastre! Sun$ cineva de la Bac$u. Anun #$ c$ cele dou! escadrile de elicoptere sovieticeau dep!$it Bac!ul $i merg c!tre Bucure$ti.

Mazilu vorbe te, în continuare, cu persoana de mai înainte: - Domnule, st !rui i la ambasador! Nu avem nevoie! Nu vreau s$ mânjesc

numele de schimbare! Generalul Vlad se ridic$ furios: - Armata a tr !dat! La Sibiu, se preg !te$te s! execute securi $tii $i mili ienii!14

Generalul Vlad anun #$ c$ pleac$. Revolu # ionarii îl roag $ s$ r $mân$ cu ei. Vlad pleac$ ,în birou r $mânând ca ef Dumitru Mazilu.”

Stima#i cititori, fragmentele de mai sus nu au nevoie de nici un comentariu! Dinele, reies foarte multe...

Tragicul caz al generalului erou 'TEFAN GU'E reprezint o metodadiabolic pentru suprimarea unei persoane: influen#area psihic negativ, în scoppolitic sau mistic, în noaptea de 22/23 decembrie 1989, pe când se afla în sediulC.C., a primit o cea$c de cafea de la o persoan necunoscut (precis c $i-a zisrevolu#ionar!). Imediat dup ce a consumat-o, în zona inimii a sim#it parc olovitur de pumn, concomitent cu instalarea în întregul organism a unei slbiciunigenerale (mai pe larg, vezi interviurile date scriitorului Pavel Coru#). 'i-a continuatactivitatea, cunoscut acum. Se $tie c, apoi, din ordinul generalului Nicolae Militaru,

cu aprobarea lui Ion Iliescu, a fost schimbat din func#ia de $ef al Marelui Stat Major, pemotiv c nu a f cut e$alon Armat (motivul real se cunoa$te). Acum intervine elementul

psihic: fiind schimbat din func#ie, a avut un $oc, combinat $i cu sentimentul c este pr sit - cadrele din Marele Stat Major nu au protestat $i nu au luat atitudine fa# deaceast msur arbitrar (au f cut-o abia în ianuarie 1990).

Dup ce a fost schimbat din func#ie, generalul 'TEFAN GU'E a fost trimis laArmata din Transilvania, iar Nicolae Militaru a ordonat ca împotriva lui s sedeschid o anchet. Cititorii, publicul larg, na#iunea român trebuie s cunoasc c,atunci când a început ancheta, Armata a dispus înconjurarea cldirii ProcuraturiiMilitare din Cluj-Napoca cu tancuri $i s-a dat un ultimatum pentru eliberareageneralului 'TEFAN GU'E. Concomitent, Avia#ia militar a amenin#at c-$iridic aparatele, în acest timp, la Bucure$ti, era pregtit un avion cu generalulVasile Ionel la bord, care urma s vin la Cluj-Napoca pentru a-l prelua pegeneralul 'TEFAN GU'E. Dar Armata l-a aprat. L-ar fi aprat pân la ultimul om.Iar atunci, $i poporul ar fi fost alturi de ea, a$a cum Armata a fost alturi de popor petimpul evenimentelor din decembrie '89. Toate acestea pentru c A SALVATROMÂNIA.

Concomitent, mai mul#i jurnali$ti $i revolu#ionari l-au acuzat de evenimentele dela Timi$oara, a fost amenin#at voalat. Ion Iliescu a declarat c generalul 'TEFANGU'E a fost un trdtor $i a dorit s dea o lovitur militar. V. Stnculescu a

14 Gen. Iulian Vlad avea dreptate. La Sibiu armata a mcelrit toate cadrele mili#iei $i securit#ii care erauîn sediu $i ie$iser pa$nic ca s se predea. Acolo a fost un adevrat mcel svâr $it de armat. Cadavrele austat pe strad mai multe zile.



Teodor Filip

100

declarat $i el: „Mi s-a p$rut foarte ciudat de unde Gu e i Vlad au g $ sit un operatorcare s$-i filmeze doar pe ei timp de 10 ore. Poate s-au gândit la un alibi, ca s$ fie

filmat $ activitatea lor v$ zut $. ' tiu c$ Gu e i Vlad erau foarte buni prieteni de familie”(total fals! -n.a.).

Normal, în asemena situa#ie, starea snt#ii generalului 'TEFAN GU'E aînceput s se înr ut#easc: psihicul su, solicitat în mod repetat, prin efecte negative, s-

a uzat. Iar trupul l-a urmat. 'i, pentru a pune capac la toate, „Evenimentul zilei” a publicat un articol intitulat: „Zilele generalului Gu$e sunt numrate”. Cine a fostcriminalul (sau criminalii) care a stat în spatele acestei $tiri, nu se $tie. Dar areprezentat o sugestie negativ pentru psihicul $i a$a slbit al generalului. A maifost acuzat chiar c s-ar fi dat de partea Securit#ii.

'i, vine luna decembrie 1993, când, în cadrul unei $edin#e la ConsiliulMilitar, generalul 'TEFAN GU'E a avut o discu#ie în contradictoriu cu IonIliescu. La aceast discu#ie au fost de fa# generali cu func#ii de mare rspundere

în Armata Român. Din nou, generalul - erou $i-a pstrat verticalitatea dar discu#ia i-amarcat din nou psihicul $i i-a înr ut#it starea snt#ii. Iar dup câteva luni a decedat.

Cele prezentate, stima#i cititori, fac parte din rzboiul psihic.

Generalul IULIAN VLAD a fost arestat. Pe timpul deten#iei în penitenciarulJilava, i-a spus reporterei Angela Bcescu: „În aceast $ s$ pt $mân$ , aici, în

penitenciarul în care ne afl $m, m$ va omorî Silviu Brucan. Sunte # i ziarist $ i s$ scrie # i...” Crede#i c acest general a fost paranoic? L-am cunoscut destul de bine $iafirm: categoric NU! Cele spuse de general au fost publicate în revista „Europa”.Imediat, la redac#ie a sunat o organiza#ie intitulat „Dacii liberi”, care a avertizat c înziua în care generalul IULIAN VLAD va muri, ei îl vor omorî pe Silviu Brucan. 'iau specificat ca redac#ia revistei s avertizeze imediat penitenciarul Jilava. Lucru care s-a $i f cut. Se poate ca acest avertisment s-l fi salvat în cele din urm pe generalul

IULIAN VLAD... Denigrarea celor doi generali au f cut-o mul#i ziari$ti $i reporteri de doi bani.

Dar, indiferent de aceasta, ei sunt EROII NEAMULUI ROMÂNESC, în condi#iiledeosebite ale acestui decembrie 1989, atât de controversat $i acum, în condi#iile celuimai perfid $i periculos r zboi desf $urat împotriva României - r zboiul parapsihologic -,ale dezinformrii na#iunii, cei doi generali au asigurat unitatea dintre Armat, Securitate$i întregul Minister de Interne. Iar dac s-au f cut gre$eli $i erori regretabile, catastrofalechiar, acestea se datoresc unor oameni ca Nicolae Militaru, Silviu Brucan, DumitruMazilu, Gelu Voican Voiculescu, Brate$, Stark, Petre Roman $i altora.

SFÂR 'ITUL VOLUMULUI l



Secretele U.S.L.A.

101

Cuprins

CUVÂNTUL EDITORULUI .............................................................................. 3RECUNO'TIN)* ............................................................................................. 5PREFA)A ...................................................................................................... 7

Capitolul I F*R * PREJUDEC*)I DESPRE USLA'I ........................................................ 9U.S.L.A. - o unitate de top (secret) ................................................................... 10Fr tehnic, devii... îngera$! ............................................................................. 12Bomba de pe Otopeni ...................................................................................... 13Allah, Allah, vin usla$ii! ................................................................................. 15Tovar $i, nu ne clca#i pe bombeuri! ............................................................... 18

Terori$ti, ocoli#i România ! ............................................................................ 20Atentat cu Golda Meir în via# ......................................................................... 22„O s v mnânce mândria, tovar $i...” ........................................................... 23A#i vzut usla$ btut? ...................................................................................... 24„'oimarii” $i „Baiazid” ................................................................................... 26„Nomenclaturi$tii”... f r cmin ..................................................................... 27Carlos (pe Otopeni): „Aici, nu se poate face nimic!” ...................................... 29Cutremur cu ambasadorul SUA ...................................................................... 32Eficien#a legendar a U.S.L.A. ...................................................................... 34

Capitolul II

TRUPELE DE SECURITATE ........................................................................ 37„Locotenente, s vin, Fierarul!” .................................................................... 39La vântoare de evada#i $i dezertori ............................................................... 41Obiective de gradul 0: Ceau$escu $i... porumbul ............................................ 42Elena Ceau$escu $i... Trupele de desant... ....................................................... 45

Capitolul III R *ZBOIUL PSIHOLOGIC ÎMPOTRIVA U.S.L.A. ........................................ 49

Nicu Ceau$escu $i Florin Piersic - conflictul... conductorilor auto .............. 49Iulian Vlad l-a ignorat pe Ceau$escu ! ............................................................ 50Dezinformarea „liber ” de la TVR ................................................................. 51

Nicolae Militaru $i... „arma prostului” ........................................................... 53Tragedia de la Otopeni ................................................................................... 54U.S.L.A. - obstacolul din calea scenariului .................................................... 55Asasinii usla$ilor ............................................................................................. 56Fr U.S.L.A. dar cu „ajutor” sovietic ............................................................ 62„Terori$ti” contra terori$ti .............................................................................. 65„Pe usla$i nu-i po#i lichida decât prin bombardament .................................... 69Diversiunea „Scutul” ...................................................................................... 7011 secunde ..................................................................................................... 73

Capitolul IV DECESE OPORTUNE .................................................................................. 75Arme pentru... „moartea f r cauz” ............................................................... 75



Teodor FilipServiciul „K” .................................................................................................. 77Primarul Chi$inului - asasinat ? .................................................................... 77

Nu# $i Mihalea - un dublu mister ................................................................... 79Emil Macri -înc un general asasinat! ............................................................ 81Iulian Vlad plângea... de bucuria întâlnirii cu Sergiu Nicolaescu ! ................ 83Vasile Milea a fost... sinucis? ......................................................................... 84

Agen#ii KGB se sinucid la vântoare ............................................................. 86Generali bolnavi grav: $tiau prea multe .......................................................... 87Pe Ceau$e$ti nu i-a capturat $i... a decedat ..................................................... 89'eful U.S.L.A. - intoxicat mortal cu „Karate” .................................................. 91Comitetul de diversiune de la TVR ................................................................. 93

Capitolul V DOI GENERALI CARE AU SALVAT ROMÂNIA ........................................ 95

Digitally signed by ApologeticumDN: cn=Apologeticum, c=RO, o=Apologeticum,ou=Biblioteca teologica digitala,[email protected]: I am the author of this documentLocation: RomaniaDate: 2005.08.01 18:05:18 +03'00'

Filehost_Filip Teodorescu - Secretele Usla-s

Documents

Transcript of Filehost_Filip Teodorescu - Secretele Usla-s