FNCL, EDIŢIA A V-A, 2015. BILANŢURI

Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Festivalul Național al

Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015

În acest număr:

Festivalul Național

al Cărții și Lecturii,

ediția a V-a, 2015.

Bilanțuri

1

Reflecții despre

carte și lectură

6

Experiențe naționale

în cadrul Festivalului

Național al Cărții și

Lecturii, ediția a V-a

7

Câștigătorii

concursurilor

naționale

14

Topul celor mai

citite 10 cărți ale

anului 2014

15

Postul de televiziune Moldova

1 prezenta, la 11 septembrie 2015, în

cadrul emisiunii „Bună dimineața”,

un reportaj în care cei intervievați

răspundeau la întrebarea: Ce

înseamnă pentru ei fericirea? Pentru

unul dintre protagoniști, fericirea se

identifică cu o casă mare și o

bibliotecă plină de cărți. Este în

spiritul lui Jorge Luis Borges, care

scria că „Lectura e o formă de

fericire, dar nu poți obliga pe nimeni

să fie fericit”.

Nu fiecare persoană poate

avea o bibliotecă cu foarte multe cărți

și nici gustul și bucuria lecturii nu

apare din senin. Cu acest scop sunt

bibliotecile și bibliotecarii, părinții,

școala, profesorii. Ei au

responsabilitatea să îndemne copii

spre carte și lectură, să pună în mâna

copilului cartea, cât mai des și cât mai

devreme.

Ediția a V-a a Festivalului

Național al Cărții și Lecturii

demonstrează că această inițiativă

încet, dar sigur, ocupă un loc tot mai

bine conturat în suita activităților

axate pe promovarea cărții și a

lecturii, indiferent de format. Ideea

inițială a proiectului era ca festivalul

să fie organizat în fiecare localitate

unde există o bibliotecă publică,

iar organizatorii principali să fie e

administrația publică locală și

biblioteca publică în parteneriat cu

instituțiile cele mai implicate în

organizarea și promovarea lecturii:

ONG-urile, școlile,

nstituțiile preșcolare, centrele de

cultură.

După cinci ediții consecutive

putem afirma că nu este ușor să

coordonezi o activitate de asemenea

proporții de nivel național, mai ales în

condițiile în care pentru organizarea

festivalului nu sunt prevăzute

cheltuielile, cu destinație specială,

necesare. În plus, Biblioteca Națională

a Republicii Moldova nu dispune de un

mijloc de transport care ar înlesni

legătura și comunicarea cu bibliotecile

țării. Aceste lacune trebuie luate în

considerare pentru că obiectivele

trasate de acest proiect sunt mult prea

importante pentru a lăsa desfășurarea

evenimentului doar în baza unor acte de

caritate și voluntariat. Promovarea

lecturii trebuie să fie o politică de stat.

Nici unui stat nu trebuie să-i fie

indiferent ce, cât și cum citesc cetățenii.

Ediția din anul 2015 a FNCL a fost

organizată, în premieră, împreună cu

Biblioteca Națională pentru Copii „Ion

Creangă”. În cadrul inițiativei

BiblioMobilizarea Pro-Lectura și a

campaniei Naționale „Copiii Moldovei

citesc o carte”, în teritoriu a avut loc o

Bilanțurile Festivalului Național al Cărții și Lecturii 2015 și

cartea ca agent al schimbării

2 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015

suită de activități cu implicarea

bibliotecilor din raioanele Leova,

Orhei, Strășeni, Telenești, Căușeni,

Hîncești, Cimișlia, Anenii Noi,

Călărași. La activitățile organizate în

teritoriu au participat scriitorii

Aurelian Silvestru, Iulian Filip,

Claudia Partole, Nicolae Dabija,

Ianoș Țurcanu, Vladimir Beșleagă,

Lucreția Bârlădeanu. Au fost întâlniri

memorabile care au meritat tot

efortul.

Pe tot parcursul civilizației

umane, lectura, ca bază a cunoașterii

și cartea, ca act sublim al creației și

format important de păstrare și

comunicare a cunoștințelor și

informațiilor, au fost înalt apreciate

de cei care le cunosc adevărata

valoare. Cartea a fost, și este,

venerată, cântată, cioplită în piatră,

fier şi granit.

Toate numele cu mare

greutate în istoria civilizaţiei au lăsat

gânduri nemuritoare despre carte,

despre rolul şi importanţa cărţii.

Amintim aici de Seneca, Petrarca,

Voltaire, Balzac şi mulţi alţii. De-a

lungul secolelor și mileniilor au căzut

zei, state, cetăţi, dar cărţile au rămas.

Istoria a cernut doar nonvaloarea şi a

păstrat peste ani adevăratele valori.

Mari personalităţi care au contribuit

la modelarea lumii au murit cu secole

şi milenii în urmă, dar cărţile lor au

rămas, trăiesc păstrându-le numele şi

memoria. Când le citm cărţile, le

simţim prezenţa, ne traspunem în

lumea în care aceştia au trăit.

...Dar tot cartea a fost printre cele

mai prigonite valori. Cărțile au fost

arse pe rug, cenzurate, interzise,

scoase din acces, ținute la index.

Regimurile represive au interzis,

pedepsit și chiar închis autori, editori

și cititori. În lupta împotriva cărților

au fost utilizate toate mijloacele, s-a

luptat așa cum se luptă cu dușmanii

poporului. Multe cărți, despre care

cercetătorii spun că ar fi putut

schimba mersul istoriei, au dispărut.

Și nu numai cărți. Au fost

distruse biblioteci. Cercetătorii susțin

că biblioteca din Alexandria, colecție

fantastică a cunoașterii, a fost distrusă

intenționat. Acest fapt este considerat

cea mai mare pierdere din istoria

culturală a omenirii.

De-a lungul istoriei au avut de

suferit numeroase titluri celebre, au

fost interzise cărți, care mai apoi au

devenit cele mai importante

capodopere literare ale lumii, din

diverse motive: sociale, religioase,

politice, sexuale. Printre scriitorii

proscrişi de-a lungul timpului au

figurat: Voltaire, D. H. Lawrence,

William Shakespeare, James Joyce,

Thomas Mann și mulți alții.

Printre cărțile interzise la

diferite etape și în diverse țări, găsim

cu mirare romanul Să ucizi o pasăre

cântătoare de Harper Lee, care

figurează în cele mai importante topuri

de nivel internațional și național și care

avea să-i aducă autoarei premiul

Pulitzer, iar pentru ecranizare lui

Robert Mulligan – trei Oscaruri și două

Globuri de Aur. În șirul cărților

interzise, regăsim titluri precum

Aventurile lui Huckleberry Finn de

Mark Twain, Vrăjitorul din Oz de

Frank L. Baum, Harry Potter de

autoarea britanică J. K. Rowling,

Arhipelagul Gulag – Aleksandr

Soljeniţîn, 1001 de nopţi. Poveşti

arabe, Decameronul – Giovanni

Boccaccio, Metamorfoza – Franz

Kafka, Lolita – Vladimir Nabokov,

Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor

– Lewis Carroll (1865), Codul lui Da

Vinci – Dan Brown (2003), Ulise –

James Joyce, Moarte la Veneţia –

Thomas Mann, Hamlet – William

Shakespeare, Madame Bovary –

Gustave Flaubert etc.

Deosebit de crunt împotriva

cărților a luptat biserica. O listă de

cărți interzise a fost alcătuită de

Vatican. Papa Paul al IV-lea a elaborat

Catalogul Cărţilor Interzise pentru a-i

proteja pe catolici de ideile controversate.

S-ar putea crede că în-

treaga natură a ostenit

la zidirea Limbii

Române

Grigore Vieru

3

Pentru artiști și scriitori dreptul și

libertatea de exprimare este la fel de vital ca aerul.

Dacă lectura ne ajută să devenim ceea ce suntem

cu adevărat, cenzura reprimă nu numai scriitorii,

dar și evoluția ideilor și exprimarea identității.

Și acum, se impune întrebarea: De ce

atâta înverșunare, de ce atâta luptă cu niște cărți?

De ce se tem autoritățile (indiferent dacă este

vorba de stat, biserică sau părinți)? Temerea

constă în faptul, că noile idei pot provoca

schimbări. Cărțile sunt mici, dar puterea pe care o

conțin este enormă. Conținutul unor cărți rămâne

cu noi, în capurile noastre pentru zile, luni, ani și

chiar pentru toată viața. Cărțile ne învață să

gândim, să ne modelăm identitatea, să fim pu-

ternici, să apărăm convingerile noastre și pe ale

altora.

La 28 august 2015, cotidianul britanic The

guardian, publica articolul De ce cărțile sunt mici

dar periculoase/Why books are small but

dangerous: http://www.theguardian.com/childrens

-books-site/2015/aug/28/why-books-are-small-but

-dangerous-amnesty, în care Nicky Parker, de la

Amnesty International, explica modul în care

cărțile deschid lumi întregi, orizonturi pe care unii

oameni doresc să le țină ascunse de masele largi.

Articolul amintește de un citat de V.A.Urechea:

„Cartea este și dânsa armă puternică. La lumina

și învățătura cărții se deșteaptă conștiința

națională, care este singura cetate care n-o

răpune dușmanul”, dar și de o idee similară

expusă de Jorge Luis Borges. Renumitul

romancier, poet, eseist, filozof, bibliotecar

argentinian, unul dintre cei mai importanți scriitori

ai secolului al XX-lea scria, referindu-se la carte,

că: „este arma cea mai inofensivă, dar cu bătaia

cea mai lungă dintre toate cele inventate de

mintea omenească”. Tot pe această notă se înscrie

și ideea expusă de Helen Exley: „Cărțile pot fi

extrem de periculoase. Pe cele mai bune dintre ele

ar trebuie pus un avertisment: Atenție! Îți poate

schimba viața!”

FNCL este un îndemn la fericire, este o

tribună în plus unde copiii și maturii se pot

manifesta, pot dezvolta abilități de comunicare, pot

practica arta oratorică, pot învăța pe de rost texte și

poezii, dezvoltând pe această cale gândirea. După

cinci ediții, se poate afirma că FNCL este în

consens cu manifestările de acest fel organizate în

lume.

În ziua de 5 septembrie 2015, după

încheierea celei de-a cincea ediții a Festivalului

Național al Cărții și Lecturii (31 august – 5

septembrie), Biblioteca Congresului din SUA

organiza a 15-a ediție a Festivalului Național al

Cărții. Ca și celelalte ediții, acesta a avut loc sub

patronajul Președintelui Statelor Unite și al Primei

Doamne a Țării. Pagina festivalului de pe site-ul

Bibliotecii Congresului publica invitația adresată

potențialilor participanți: „Biblioteca Congresului și

Președintele de Onoare Prezidentul Obama și Dna

Obama Vă invită la cea de-a 15-a aniversare a

Festivalului Național al Cărții, Sâmbătă, 5

septembrie, 2015, la Washington Convention

Center”. Pentru a marca această ocazie specială,

precum și pentru a consemna aniversarea de 200 de

ani de la procurarea de către Biblioteca

Congresului a bibliotecii personale a lui Thomas

Jefferson, festivalul a ales ca temă cuvintele

acestuia: „Eu nu pot trăi fără cărți.”

Este adevărat că putem trăi şi fără cărţi,

nimeni încă n-a murit din lipsa lor. Dar de câtă

înţelepciune, adevăr, bucurie şi frumuseţe au fost

lipsiţi.

Vera OSOIANU,

Direcția Cercetare și Dezvoltare în

biblioteconomie

4 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015

„Zboară - n ceruri cărţile

peste toate părţile ...”

Iulian Filip

Adorăm să ne cuibărim mintea şi sufletul

printre paginile volumelor tipărite cu satisfacţia

că, prin lectură, reuşim să scăpăm de povara

existenţei cotidiene. Percepem cartea ca un balsam

pe suflet, ştim că este sursă valoroasă de

consolidare spirituală şi intelectuală.

Cartea te provoacă să gândeşti şi îţi

deschide calea spre experienţe psihologice şi

sufleteşti de neimaginat.

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii

transpune unificarea comunităţii pentru edificarea

unei tradiţii de celebrare a celei mai valoroase

creaţie a omenirii – cartea.

Prin manifestările care sunt organizate în

cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii,

de către bibliotecile publice, se ajunge la fiecare

dintre membrii comunităţii. Anual, în luna august

este promovată, celebrată şi reliefată importanţa

deosebită a cărţii şi a lecturii în dezvoltarea

civilizaţiei umane, în transmiterea cunoştinţelor,

înţelepciunii şi informaţiei din generaţie în

generaţie. Potrivit concepţiei, FNCL presupune

participarea tuturor bibliotecilor publice fără

excepţie. În toate localitățile țării coorganizatorii

principali sunt administrația publică și biblioteca

publică în parteneriat cu instituțiile cele mai

implicate în organizarea și promovarea lecturii:

școlile, instituțiile preșcolare, centrele de cultură.

Ajuns la a V-a ediție, festivalul ia

amploare şi are toate şansele de a se transforma în

una dintre cele mai luminoase sărbători ale

noastre, care unesc în jurul cărții întreaga țară și

fiecare comunitate în parte. La ediția din anul

acesta a FNCL în teritoriu a fost organizată și o

suită de activități împreună cu Biblioteca

Națională pentru Copii „Ion Creangă” în cadrul

inițiativei BiblioMobilizarea Pro-Lectura și a

Campaniei Naționale „Copiii Moldovei citesc o

carte”.

Frumoase şi emoţionante întâlniri au avut

loc cu participarea scriitorilor îndrăgiţi: Aurelian

Silvestru, Iulian Filip, Claudia Partole, Nicolae

Dabija, Arcadie Suceveanu, Ianoș Țurcanu în

raioanele : Leova, Orhei, Strășeni, Telenești,

Căușeni, Hâncești, Cimișlia, Anenii Noi, Călărași.

La Anenii Noi, Bibliobuzul a oferit

posibilitatea tuturor de a vedea o bibliotecă

modernă care merge singură la cititorii

săi. „Am ajuns și la Anenii Noi cu proiectul

național „BiblioMobilizarea Pro Lectura”. Scopul

este să atragem copiii la lectură”, a declarat dna

Claudia Balaban, director general al Bibliotecii

Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, într-un

interviu acordat Televiziunii Naţionale. Vizitatorii

s-au arătat încântați de cele văzute și și-au

exprimat dorința de a împrumuta cărți de la

biblioteca mobilă. Responsabilii de proiect au dat

asigurări că în prezent se muncește la elaborarea

de împrumutare a cărților încât orice copil,

indiferent de localitatea în care trăiește, să devină

cititor activ al bibliotecii mobile. „Fiindcă nu

putem împrumuta cartea la toți copii din

republică, noi am găsit o altă modalitate. Din

bibliobuz se pot împrumuta cărți prin intermediul

bibliotecii. Împrumutul se va numi,

„interbibliotecar”, iar copilul poate să vină la

biblioteca din sat și să dea comandă de cartea care

i-a plăcut. Peste câteva zile va avea această carte”,

a declarat dna Claudia Balaban.

Şi la cea de a V-a ediţie a Festivalului

Naţional al Cărţii şi Lecturii, cei mai inteligenţi

parinţi din raionul Teleneşti, vin să prezinte

publicului modele veritabile de organizare a

lecturii în sânul familiei. Genericul ringului 2015:

„Clipe de neuitat în familie cu Grigore Vieru şi

Maria Bieşu. Anul acesta au concurat 7 familii, iar

probele de concurs au fost destul de diverse:

spectacol de familie, poster tematic, victorină

literară. Şi la Ocniţa cărţile au avut un festival al

lor, semnificativ din toată suita de manifestări a

fost organizarea unui iarmaroc al cărţii. François

Hollande, om politic francez menţiona despre cărţi

„… cartea nu este o marfă ca toate celelalte,

cărţile ne învaţă cum să trăim, ne structurează

personalitatea”.

La Biblioteca Municipală „Eugeniu

Coșeriu” Bălți celebrarea sărbătorii naţionale

Limba Noastră s-a îmbinat cu inaugurarea

Festivalului Național al Cărții și Lecturii. În

cadrul evenimentului a fost desfășurat un flash-

mob, în parteneriat cu elevii proiectului ACCESS.

În cadrul flash-mob-ului a fost oferită o donație de

cărți pentru bibliotecile stradale din municipiu, s-a

dansat o horă cu Voluntarii Corpului Păcii în

Republica Moldova, iar trecătorii au fost surprinși

cu un balon și un flăguleț promoțional al

bibliotecii .

Şi la Orhei, Biblioteca Publică

5

dobândirea unor tehnici intelectuale specifice.

Lecturile antrenează cultivarea aptitudinilor şi

atitudinilor cognitive deschise. Lectura şi analiza

postlectorală este o competenţă, deoarece angajează

formarea şi perfecţionarea continuă, cultivarea

interesului faţă de învăţare, favorizând dezvoltarea

intelectuală şi psihologică.

În cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi

Lecturii ediţia a V-a, toate bibliotecile publice din

ţară s-au implicat activ, prin diverse activităţi de

promovare a cărţii şi lecturii. Expoziţii de carte,

serate literar - muzicale, medalioane literare, ora

cărţii, invitaţii la lectură, concursuri de desene,

eseuri şi ale declamatorilor sunt doar câteva dintre

acţiunile folosite pentru a sărbători cartea. FNCL

este o acţiune naţională care instaurează în Moldova

o atitudine nouă faţă de carte şi lectură, dezvoltă

conştiinţa de comunitate şi stimulează grija pentru

valorile comune, transformând biblioteca publică

într-o instituţie sustenabilă, creativă, activă şi

responsabilă de educaţia şi cultura comunităţii.

Victoria VASILICA,

serviciul Studii şi Cercetări, BNRM

La Biblioteca Naţională a Republicii

Moldova a fost făcut bilanţul Festivalului Naţional

al Cărţii şi Lecturii, ediţia a V-a, care s-a desfăşurat

la Chişinău în perioada 31 august-10 septembrie,

informează MOLDPRES.

În cadrul manifestării, directorul BNRM

Elena Pintilei a afirmat, că Festivalul Naţional al

Cărţii şi Lecturii s-a desfăşurat şi anul acesta sub

patronajul UNESCO şi al Primei Doamne a

Republicii Moldova, Margareta Timofti, în

parteneriat cu instituţiile implicate în organizarea şi

promovarea cărţii şi a lecturii: şcoli, licee, instituţii

preşcolare, centre de cultură etc.

Juriul Festivalului a examinat 47 de dosare,

reprezentând 29 de biblioteci publice şi raionale, în

scopul aprecierii învingătorilor concursurilor: „Cel

mai activ cititor”, „Cea mai bună familie cititoare”,

„Cel mai original proiect de promovare a cărţii şi

lecturii” şi „Cel mai bun clip video de promovare a

cărţii şi lecturii”.

În urma deliberării, cel mai activ cititor a

fost desemnat Vitalie Zagaievschi din oraşul

Drochia. Familia Nigai din satul Todireşti, raionul

Anenii Noi, a intrat în posesia premiului „Cea mai

bună familie cititoare”.

Premiul „Cel mai original proiect de promovare a

cărţii şi lecturii” a revenit Bibliotecii Municipale

„E. Coşeriu” din Bălţi, director Ludmila Ouş,

pentru Flash-mob-ul „Cartea - lumină-n pomul

vieţii”.

Biblioteca publică raională „V. Alecsandri”

din Teleneşti s-a ales cu premiul „Cel mai bun clip

video de promovare a cărţii şi lecturii”.

Tot în cadrul evenimentului au fost anunţate

rezultatele topului celor mai citite 10 cărţi, studiu

realizat de Biblioteca Naţională a Republicii

Moldova, cu sprijinul Camerei Naţionale a Cărţii şi

al bibliotecilor publice din ţară. Astfel, în topul

celor mai citite cărţi au intrat cele semnate de:

Vladimir Beşleagă, Aurelian Silvestru, Eugen

Lungu, Arcadie Suceveanu, Iulian Filip, protoiereul

Ioan Ciuntu, Gheorghe Erizanu, Igor Caşu, Valeriu

Dulgheru, Lilia Calancea şi Alexandru Moraru.

Reporter : Nicolae ROIBU

http://www.voceabasarabiei.net/site/

article/4757

Raională ,,Alexandru Donici” a organizat activităţi

de promovare a lecturii şi cărţii. La 2 septembrie s-a

organizat Ora Cărţii ,,A exista - înseamnă a citi.”,

unde s-a discutat despre importanţa lecturii şi

valoarea cărţii, utilizatorii au făcut cunoştinţă cu

publicaţiile noi primite în colecţia BPR ,,A. Donici”.

Câştigătorii concursului „Utilizatorul care a lecturat

cele mai multe cărţi” au fost menţionaţi cu cadouri.

O performanţă, pe care ar putea-o face

biblioteca în interiorul comunităţilor, ar fi

popularizarea cărţii în cel mai tradiţional mod:

educaţia gustului elementar al lecturii, care începe

din familie, continuă în şcoală şi se ponderează la

bibliotecă.

Una dintre competenţele pe care ar trebui să

le formeze bibliotecarul la cititorul său este cea de

lectură şi analiză postlectorală. Lectura azi nu este la

„modă”, invocându-se diferiţi factori care o

împiedică, dar Mircea Cărtărescu spunea că

„Lectura nu are ca inamic ceva din afară. Nu

televizorul, computerul, ritmul vieţii ne face să nu

mai citim (cum trebuie), ci slăbirea interesului

pentru viaţa interioară”. Lecturile, dar şi analiza

postlectorală, dezbaterile, discuţiile propun o

instruire şi o educaţie eficientă, perfectibilă prin

A fost făcut bilanțul Festivalului Național al Cărții și Lecturii

6 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015

Ne place să citim cărţi şi să vorbim despre

ele. Adorăm să ne cuibărim mintea şi sufletul printre

paginile volumelor tipărite cu satisfacţia că, prin

lectură, reuşim să scăpăm de povara existenţei

cotidiene. În ziua de azi, când suntem prinşi în

vâltoarea unui ocean de informaţii de dimensiuni

excepţionale, cărţile se ridică cu mândrie din

valurile mediocrităţii informaţionale pentru a-şi croi

drum spre inimile şi minţile cititorilor. Întotdeauna

am perceput cărţile ca pe nişte balsamuri ale

sufletului şi m-am hrănit cu convingerea că ele au

fost şi vor continua să rămână surse sigure şi

valoroase de consolidare spirituală şi intelectuală.

Este o onoare să scrii cărţi, este o onoare să fii

cititor. Arta cititului ia locul acelei experienţe

privilegiate care ne dumireşte în legătură cu virtuţile

infinite ale lecturii. Mai mult, putem înţelege lectura

ca pe un act de mântuire existenţială, dacă

asemănăm cărţile cu „cei mai credincioşi amici ai

sufletului, care ne sprijină în singurătate, ne ajută să

uităm asprimea oamenilor şi a lucrurilor, ne

potolesc patimile şi grijile şi adorm în noi

plictiseala.” *

Citeşte şi fă ce vrei! - sună legea

fundamentală a lecturii. Citeşte şi deşteaptă-ţi

mintea, cu ideile, teoriile, legile, cugetările şi

operele marilor spirite ale istoriei şi culturii

naţionale şi universale.

Fiecare pagină citită, fiecare volum lecturat e

o fărâmă din marele discurs al lumii - zămislit, la

rândul său, din milioane de alte discursuri literare,

istorice, filosofice, ştiinţifice, artistice, tehnice sau

social-economice.

Nu putem trece prin marea cultură a lumii

decât cu o carte în mână. „Prin mijlocirea lor

strângem în jurul nostru, lucrurile, locurile, oamenii

şi vremurile.”

Cărţile ne îndepărtează de ispitele vieţii, ne

pun de acord cu noi înşine, ne îndrumă, atunci când

trecem prin momente înşelătoare, ne ajută să ne

exprimăm iubirea atunci când ne îndrăgostim şi ne

sunt dascăli fideli şi exigenţi, atunci când ne

propunem să evoluăm. Tot ceea ce e omenesc se

găseşte în cărţi. Înţelepţii care au lăsat mărturii

scrise „sunt ca nişte drumeţi ce au străbătut înaintea

noastră căile suferinţelor şi ne întind mâna,

chemându-ne lângă dânşii atunci când ne simţim în

restrişte.”

Înţelepciunea, tristeţea şi bucuria lumii

toată, se află în cărţi. Ele te provoacă să gândeşti şi

îţi deschid calea spre experienţe psihologice şi

sufleteşti de neimaginat. Odată intrat în mirajul

lecturii, nu mai ai cum să scapi, cărţile te ameţesc

cu „cloroformul binecuvântat al minţii”, te prind

într-un dans nesfârşit al cuvintelor şi al gândurilor

înţelepte. Din cele mai vechi timpuri, lectura i-a

smuls pe oameni din negura ignoranţei.

Prin conţinutul lor variat, cărţile au luat

locul sutelor de dascăli, ele ne-au transformat, ne-

au ajutat să ne găsim un rost, limpezindu-ne mintea

şi sufletul. Prin intermediul cărţilor reuşim să facem

călătorii în trecut, prezent şi viitor şi avem

posibilitatea să stăm de vorbă, atât, cu noi înşine,

cât şi, cu lumea întreagă. Nefiind un act gratuit,

lectura produce îmbogăţirea sinelui cu o nouă

cunoaştere, cu o modalitate absolut nouă de

receptare a lumii interioare şi exterioare.

Atunci când citim, realizăm un act al lecturii

irepetabil şi profund personal. Lectura se produce

prin intermediul unor canale de receptare speciale,

şlefuite, în timp, prin educaţie şi prin parcurgerea

permanentă paginilor unor cărţi. Receptarea

mesajului lor presupune participare intelectuală şi

afectivă. Receptarea are loc în contexte individuale

şi culturale diferite. Cadrele cultural-estetice se

modifică permanent, gusturile se schimbă, valoarea

textelor tipărite se modifică în funcţie de anumite

criterii axiologice, de anumite interese intelectuale

şi motivaţii psihologice specifice. În urma unor

procese de lectură consecventă şi selectivă, se

decantează valorile literare, se remarcă operele

scrise care au atins nivelul desăvârşirii artistice sau

intelectuale. Un exerciţiu de admiraţie închinat

lecturii, nu poate continua decât prin invocarea

admirativă a bibliotecilor - lăcaşe de cultură unice,

prin vechimea şi trăinicia lor, unde răsfoirea cărţilor

se realizează în linişte şi într-o atractivă taină. „O

bibliotecă – scrie Lübbock - este un ţinut vrăjit, un

palat cu desfătări, un adăpost în care te poţi

adăposti împotriva furtunilor”. „Oricine va avea

cheia de aur care deschide uşa tăcută a bibliotecilor

– continuă Lübbock – va găsi în ele încurajare şi

mângâiere, odihnă şi fericire”.

Bibliotecile sunt instituţii cu uşile

permanent deschise. Destinul lor istoric a cunoscut

momente de glorie şi clipe de poticnire. Unele

biblioteci au avut o trainică evoluţie, altele au

dispărut ori au renăscut din cenuşă. În perioada

REFLECȚII DESPRE CARTE ȘI LECTURĂ

1COLLIER, Jeremy (1650-1726), critic de teatru englez 2BERNARDIN DE SAINT PIERRE, Jacques-Henri (1737- 1814), scriitor şi botanist francez 3BERNARDIN DE SAINT PIERRE, Jacques-Henri 4LUBBOCK, John (1834-1913), antropolog englez

7

actuală se constată o revigorare a funcţiilor acestor

instituţii, în situaţia în care asistăm la o scădere a

interesului cetăţenilor pentru carte şi lectură. Trăim

într-o lume puternic informatizată şi tehnicizată,

unde idealurile culturale sunt în aparenţă ocultate de

mărunte griji cu caracter pragmatic - pe fondul

promovării unei libertăţi de exprimare aproape

nemărginite. Într-o realitate, suborbonate legilor

supravieţuirii economice şi sufocate de sterile lupte

politice, bibliotecile continuă să fluture stindardul

dreptului la liberă informare şi comunicare şi

reuşesc să se adapteze provocărilor secolului actual.

Prin urmare, lectura va face parte din

modul de a fi al omului contemporan iar

bibliotecile vor fi receptate ca centre eficiente de

comunicare culturală şi socială. Ele vor fi

răspunzătoare de calitatea informaţiilor şi

cunoştinţelor oferite comunităţii, vor avea un rol

accentuat în gestionarea resurselor informaţionale

universale, vor fi factor decisiv de revigorare a

schimbului naţional şi internaţional de idei.

Liliana MOLDOVAN

http://www.bjmures.ro/bd/P/001/04/

P00104despre.pdf

EXPERIENȚE NAȚIONALE ÎN CADRUL

FESTIVALULUI NAȚIONAL AL CĂRȚII ȘI LECTURII, EDIȚIA A V-A, 2015

Biblioteca Publică Raională din Cantemir

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii (31 august - 05 septembrie 2015) a fost consacrat memoriei

marelui poet Grigore Vieru şi cântăreţei de renume mondial, sopranei Maria Bieşu. Manifestările culturale

în cadrul festivalului au fost diverse: expoziţii, serate literare, victorine, concursurile ,,Cei mai activi

cititori; Cea mai activă familie cititoare; Cel mai bun donator de carte” ş.a.

Astfel pe data de 31 august 2015 activitatea de deschiderea festivalului a fost organizat de BPR

Cantemir cu genericul ,,Limba română - casa noastră comună”. Sărbătoarea a început cu Oda ,,Limba

noastră” pe versurile A. Mateevici, muzica Al. Cristea. Au fost recitate poezii de către elevii claselor a VI

-a,VII-a,VIII-a, IX-a de la gimnaziul „Mihai Eminescu”.

Ansamblul vocal-instrumental ,,La Izvor” a prezentat un program artistic.

Spectacole literar-muzicale sau desfăşurat în mai multe biblioteci ai raionului (Cociulia, Cania,

Goteşti, Ciobalaccia, Sadîc).

Biblioteca Publică Raională Cantemir a anunţat o campanie de colectare a cărţilor. Atât cititorii cât

și alți locuitori ai orașului au dăruit bibliotecii cărți, reviste. Printre donatori remarcăm:

Vasiloi Rodica - 210 de cărţi

Bahov Tatiana - 170 de cărţi

Terziscaia Liudmila - 82 de cărţi, reviste

La Biblioteca Publică din s. Capaclia s-a organizat masa rotundă ,,Lectura - ca modalitate de

dezvoltare a personalităţii”, bibliotecara a relatat despre însemnătatea lecturii în familii, grădiniţe, şcoli. În

acelaşi timp, literatura trebuie să transmită cititorilor un mesaj pozitiv să-i înveţe ca armonia şi pacea în

lume depinde de fiecare din noi.

Vitrine de cărţi au fost organizate în toate bibliotecile publice din raion: ,,Cartea - izvorul

cunoştiinţelor”, ,,Cartea - dar nepreţuit”, ,,Cele mai citite cărţi”. Expoziţii consacrate Anului Grigore

Vieru şi cântăreţei Maria Bieşu: ,,Grigore Vieru - Acum şi în Veac” (Hîrtop), ,,Poet al Cetăţii

Graiului” (Toceni), ,,Grigore Vieru poet cu lira-n lacrimi (BPR Cantemir), ,,CIO-CIO-SAN de la

Volontiri”, ,,Maria Bieşu - un zâmbet luminos pe chipul neamului” (BPR). Festivalul Naţional al Cărţii şi

Lecturii a avut un succes bine meritat. Bibliotecile sunt instituţii cu uşile permanent deschise fiind drept

centre eficiente de comunicare culturală şi socială.

Aurelia NECHIT,

director, Biblioteca Publică Raională Cantemir

8 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015

Festivalul Național al Cărții și Lecturii,

ediția V-a, consacrată Anului Promovării Valorilor

Europene în Republica Moldova și Anului Grigore

Vieru a demarat în raionul Drochia la 31 august, în

cadrul sărbătorii naționale „Limba noastră” și sa

finalizat la 5 septembrie 2015.

Festivalul s-a axat în primul rând pe

promovarea valorilor naționale, a limbii și culturii

naționale. De asemenea în biblioteci s-au organizat

activități despre promovarea valorilor europene. La

BPR „Iulian Filip” Drochia a fost organizată masa

rotundă „Cu drag de limba română” la care au

participat 28 de persoane.

La Biblioteca Publică din Șuri a fost

organizată masa rotundă cu elevii clasei a V-a

„Cartea – cel mai bun prieten”, iar în Biblioteca

Publică Fântânița – „Viitorul Europei în mâinile

tale”. De asemenea o astfel de activitate a fost

organizată și la biblioteca publică Sofia cu genericul

„Obiceiuri și tradiții italiene”.

În toate bibliotecile din raion s-au vernisat

expoziții : „Sunt suflet din sufletul neamului

meu” (Gr.Vieru) – BP Șalvirii Noi; „Grigore Vieru

– marele poet al neamului” – BP Chetrosu; „Cartea

– izvorul cunoștințelor”; „Europa la noi acasă” –

BP Fântânița; „Grigore Vieru – scriitorul copiilor”

– BP Țarigrad; „Mândria satului Sofia” (scriitorii

băștinași) – BP Sofia; „Anul European pentru

Dezvoltare” – BP Sofia; „Noi și Europa”;

„Grigore Vieru – Poetul acestui neam” – BP s.

Drochia; „Cartea – fereastra spre viitor” – BP

Nicoreni; „Cărți jubiliare a anului 2015” – BPR

„Iulian Filip” Drochia ; „Limba noastră-i o

comoară”, „Cartea de face om”, „Grigore Vieru -

divinul poet național” - Mândâc ; „Sunt iarbă – mai

simplu nu pot fi” – BP Cotova ș.a.

În majoritatea bibliotecilor s-au desfășurat

recitaluri de poezii: „Cartea – dar neprețuit” –

participând elevii claselor primare din satul Șuri;

ore de poezii dedicate lui Gr.Vieru: „Român mi-e

neamul, românesc mi-i graiul” – BP Sofia;

„Grigore Vieru – poetul copilăriei și al iubirii” –

BP Sofia, BP Țarigrad; La BP Mândâc a fost

organizat medalionul literar „Grigore Vieru-divinul

poet național”, în cadrul acestei manifestări au fost

audiate cântece (de pe discuri), interpretate de Ion și

Doina Aldea-Teodorovici, Iurie Sadovnic, Sofia

Rotaru, Anastasia Lazariuc pe versurile poetului

Grigore Vieru.

Biblioteca publică raională „Iulian Filip” din Drochia

Medalioane literare au fost organizate și în

bibliotecile publice: Fântânița „Casa în care visele

se împlinesc” și Nicoreni „Cartea - cel mai bun

prieten”.

Ora poveștilor: „Istoria unei cărți” s-a

organizat la BP Nicoreni.

Concursurile „Cel mai activ cititor” și

„Cea mai bună familie cititoare” s-au desfășurat în

toate bibliotecile publice din raion.

Concursul declamatorilor s-a petrecut în

următoarele biblioteci publice din satele: Șalvirii

Noi, Țarigrag, Mândâc, Drochia.

În bibliotecile publice din satele: Mândâc,

Șalvirii Noi s-a organizat concursul „Cel mai

frumos semn de carte”. Iar în bibliotecile BPR

„Iulian Filip” Drochia și BP Șalvirii Noi a fost

organizat al doilea an concursul „Cartea – prietena

mea”. Concursul de eseuri „O bibliotecă în viitor”

a fost organizat de Biblioteca Publică s. Drochia.

La Biblioteca Publică Șuri s-a organizat

concursul de erudiție: „Cine știe câștigă” (pe

marginea creației lui Gr.Vieru) cu elevii claselor a

VIII-a.

De asemenea s-au petrecut discuții,

dezbateri printre care menționăm: „Eu spre

Europa” – BP s. Drochia; „În Europa spre

libertate și demnitate” - BPR „Iulian Filip”

Drochia; „Lectura – cea mai elegantă și mai bună

lectură” - BP Fântânița.

În cadrul FNCL au fost petrecute diverse

excursii în bibliotecile publice din raion, printre

care menționăm: „Să facem cunoștință cu

biblioteca” – BP Șuri; „Prima mea carte

împrumutată de la bibliotecă” – BP Sofia; „Lecturi

pentru timpul liber”- BPR „Iulian Filip” Drochia

etc.

La Biblioteca Publică Sofia a demarat

campania – „Dăruind o carte bună, bucură un om,

poți deschide un drum”.

În cadrul BP Fântânița se desfășoară

permanent cercul de lectură – „Spre noi orizonturi

pe cărările lecturii”, scopul fiind promovarea cărții

și lecturii.

La concursul “Cei mai active cititor” a fost

desemnat Vitalie Zagaievschi pentru etapa

națională.

Lidia GONTEA,

metodist, Biblioteca Publică Raională

„Iulian Filip”, Drochia

9

În cadrul Festivalului s-au organizat și

desfășurat diverse activități de promovare a cărții

și lecturii, de exemplu : serata literar-muzicală

„Poetul nu-i decât iubire...” la care au participat

activ utilizatorii.

Biblioteca Publică Orășenească „Ion Creangă”, Florești

Florești – Serată literar-muzicală

Florești – Serată literar-muzicală

Florești – Serată literar-muzicală

Biblioteca pentru copii din Florești în

parteneriat cu Liceul teoretic „Ion Creangă” din

localitate, elevii clasei a V-a, a organizat un

recital de poezie : „Graiul, graiului, graiul

neamului - Gr.Vieru”. Prin poezii şi dialoguri s-

au perceput versurile vierene despre Grai, Mamă,

Patrie, Iubire. Acest om plăpând cu suflet de

copil a trăit în limba română, ducând pe umerii

săi firavi crucea neamului nostru spre un viitor

mai bun.Visul său era de a ne uni prin bunătate,

cuvânt şi iubire către aproapele său. Cuvântul lui

Vieru circulă ca un mărgăritar din tată în fiu,

pentru că e poetul care a atins cele mai fine strune

ale inimii - e un Poet adevărat.

Recital de poezii la Florești Recital de poezii la Florești

10 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015

Omagiul poetului „Grigore Vieru -

Apologetul şi Mărturisitorul - „Poezia mea vine

din mare singurãtate şi grea suferinţă”, Florești

Elevii claselor a VIII-a de la Liceul Teoretic „Miron Costin” din Florești, au savurat un colaj de

cântece şi poezii pe versurile lui Grigore Vieru în cadrul seratei literare „Grigore Vieru - poet al

nemuririi”. Muzicalitatea care provine din folclorul nostru din muzica populară, iar ritmul versurilor vine

din foşnetul codrilor, al râurilor. Domnia Sa este miracolul proaspăt al florilor, Grigore Vieru - văzduhul

stelei de sus şi al maicii din suflet.

Serata literară Florești

Un omagiu adus poetului Grigore Vieru a

fost organizată o activitate culturală cu genericul

„Grigore Vieru - Apologetul şi Mărturisitorul -

„Poezia mea vine din mare singurãtate şi grea

suferinţă”. La această activitate au fost vizionate și

audiate secvențe video și melodii din viața și

activitatea poetului Grigore Vieru. Participanţii la

această activitate au redescoperit frumuseţea

versurilor poetului şi au venerat amintirea celui ce

le-a călăuzit copilăria.

Omagiul poetului „Grigore Vieru -

Apologetul şi Mărturisitorul - „Poezia mea vine

din mare singurătate şi grea suferinţă”, Florești

Maria Bieşu poate fi numită o adevărată

belcanto. Vocea ei este asemeni unei pietre nestemate

într-o ramă scumpă. Are vocație şi o manieră

impecabilă de a cânta. În incinta Bibliotecii pentru

copii din Florești în sala de lectură a avut loc o

prezentare de carte „Maria Bieşu -vocea plaiului

moldav”. Copiii au fost surprinşi şi fascinaţi de

soprana plaiului moldav „Maria Bieşu, vocea rară,

talentul ei şi munca asiduă au plasat-o printre cele mai

renumite cântăreţe ale lumii”. Ea posedă toate

nuanţele expresivităţii muzicale, de marele trofee și

aprecieri înalte de care s-a învrednicit, talentul

actoricesc, simţul fin al stilului, lucrul minuţios cu

textul muzical şi cel poetic, profunzimea redării

conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea

interpretării, una dintre cele mai onorabile cântărețe

cu renume mondial de astăzi.

Eugenia GUțANU, director, Biblioteca

Publică Orășenească din Florești

„Maria Bieşu - vocea plaiului

moldav”, Florești

11

Lansarea cărților lui Igor Volnițchi

„Călăul e nevinovat” și „Învață-mă să mor”,

Hâncești

- promovarea cărții și lecturii în comunitate;

- rolul bibliotecilor publice în promovarea și

orientarea lecturii;

- impulsionarea elaborării și realizării unor

politici de succes în domeniul cărții, lecturii și

sferei informaționale.

În bibliotecile publice din Hâncești, Sărata-

Galbenă, Logănești, Stolniceni, Calmațui, Bobeica,

Nemțeni, Bujor au avut loc întâlniri cu scriitorii :

Igor Volnițchi, Nicolae Spătaru, Ada Zaporojanu,

Victor Rusu, Simion Filimon, Ion Diviza, Timotei

Șindrilă, Constantin Cimpoeșu. Au fost organizate :

expoziții de carte, reviste bibliografice, recitaluri de

poezie, medalioane literar-artistice, vizionări de

documentare, ore de lectură, lecții cognitive,

spectacole literare : Medalion literar-muzical

„Grigore Vieru și Maria Bieșu – un tandem al

conștiinței de neam” (BPR Hâncești), victorine

literare: „Cărțile pe care le-ai citit tu” (BPR

Hâncești, Bibliotecile Publice din Cotul Morii,

Caracui, Dubovca, Bozieni, Dancu, Sărăteni),

expoziții de carte: „Poet pentru copii - copil pentru

poeți”, „Limba care ne unește”, „Lectura

înaripează sufletul”, „Grigore Vieru – poet al

spațiului românesc”, „Cartea – lumina blândă și

purificatoare”, „Limba maternă – icoană eternă”,

„Grigore Vieru – poetul cetății noastre” (BPR

Hâncești, bibliotecile publice din: Cărpineni,

Mingir, Bozieni, Caracui, Cioara, Leușeni, Dancu,

Cotul Morii, Crasnoarmeiscoe, Bujor, Bobeica).

Biblioteca Publică Raională „ÎPS Antonie Plămădeală” din Hâncești

La 31 august 2015, Biblioteca Publică

Raională „ÎPS Antonie Plămădeală” Hâncești, a dat

start Festivalului Național al Cărții și Lecturii.

FNCL, ediția a V-a consacrată poetului Grigore

Vieru și cântăreței de operă Maria Bieșu. Festivalul

s-a desfășurat în perioada 31 august - 5 septembrie

și a întrunit activități menite să promoveze cartea și

lectura. În prima zi a festivalului a avut loc o

întâlnire de suflet cu poeții raionului: Eudochia

Plăcintă, Simion Filimon, Constantin Cimpoeșu,

Timotei Șindrilă. Tradițional, în cadrul Festivalului

Național al Cărții și Lecturii, BPR „ÎPS Antonie

Plămădeală” a organizat întâlniri cu scriitori din

Republica Moldova. La 2 septembrie, invitatul a

fost jurnalistul și scriitorul Igor Volnițchi, a cărui

cărți „Călăul e nevinovat” și „Învață-mă să mor” au

bulversat cititorul, având la bază subiecte

existențialiste, care schimbă percepția cititorului

asupra lucrurilor.

Ediția a V-a a Festivalului Național al Cărții

și Lecturii a fost organizată de bibliotecile raionului

Hâncești cu o mare amploare. În majoritatea

comunelor raionului Hâncești a avut loc deschiderea

oficială a festivalului în parteneriat cu instituțiile de

învățământ și autoritățile locale. O bună parte din

bibliotecile publice din raion au elaborat programe

de desfășurare a Festivalului Național al Cărții și

Lecturii. S-a majorat numărul participanților la

festival organizate de bibliotecile publice pentru

care cartea și lectura are o importanță majoră.

Activitățile care au derulat în cadrul festivalului a

avut ca obiective :

Festivalul Național al Cărții și Lecturii

la Hâncești

12 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015

Biblioteca Publică Orășenească din Ocnița

Pe 31 august 2015 a avut loc lansarea

Festivalului Național al Cărții și Lecturii în oraşul

Ocniţa. Sărbătoarea a fost organizată de Biblioteca

Publică Orășenească din Ocniţa în parteneriat cu

Casa de Cultură şi Şcoala de Arte „Teodor Negară”.

La festivitate au fost prezenţi reprezentanţi ai

Administrației Publice Locale. Sărbătoarea s-a

desfăşurat pe platoul din faţa bibliotecii. Subiectele

activităţii au fost: „Limba noastră cea română”,

poetul Grigore Vieru şi cântăreaţa cu renume

mondial Maria Bieşu. Au fost menţionaţi cu

diplome şi medalii cei mai activi beneficiari ai

bibliotecii, învingători ai concursurilor : „Cel mai

activ cititor al anului 2014”, „Cea mai bună familie

cititoare a anului 2014”. În cadrul „Iarmarocului

cărţii - 2015” toţi cei prezenţi au primit cadou de la

colectivul bibliotecii – o carte. Activitatea a fost

organizată în parteneriat cu Casa de Cultură și

Şcoala de Arte „Teodor Negară”din oraş. La 1

septembrie 2015 s-a desfășurat vizionarea

expoziţiilor de carte în incinta bibliotecii : „Cărţile

jubiliare ale anului 2015”, „Grigore Vieru – poet

şi destin” „Cărţile pentru copii - jubiliare ale

anului 2015”. Au fost expuse 82 de publicaţii şi

vizionate 312 de publicaţii. Pe data de 2 septembrie

2015 şedinţa cenaclului literar pentru femei „La

Teiul”. În program: omagiu limbii „Limba

maternă – icoană eternă”, comunicarea „FNCL -

2015”, compoziţia poetică „Grigore Vieru - poet

cu lira-n lacrimi”, comunicarea „Maria Bieşu -

Roza de aur în mâinile Patriei!” însoţită de

vizionarea videoclipurilor distinsei cântăreţe. Pe 4

septembrie în cadrul Salonului de Arte s-a

desfăşurat ora de muzică „Pe colinele glasului tău,

Marie...” (Grigore Vieru) la care au participat 30

de beneficiari, elevi ai clasei a V-a a liceului

„Mihai Sadoveanu” din oraş.

Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir” din Ungheni

În cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii ediția a V-a, la Biblioteca Publică Raională

„Dimitrie Cantemir” din Ungheni s-au desfășurat : Flash-mobul „Orașul iubitorilor de carte”, ora literar-

muzicală „A fi om cu carte”, compoziții literar-muzicale „Să ne apărăm limba și neamul” cu participarea

picilor de la grădinița „Tereza Sobolevschi” și teatralizate „Carte frumoasă cinste cui te-a scris”.

Flash-mobul „Orașul

iubitorilor de carte” , Ungheni Ora literar – muzicală „A fi om

cu carte”, Ungheni

13

Prezentare de Aliona MANCIU,

șef serviciu BPR „D. Cantemir”, Ungheni

Compoziția literar-muzicale „Să

ne apărăm limba și neamul” Ungheni

Compoziția literar-teatralizată

„Carte frumoasă cinste cui te-a scris”

Ungheni

Pe data de 2 septembrie 2015 a avut loc

„Caravana Cărții și Lecturii” cu scriitoarea Ada

Zaporojanu și epigramistul Vladimir Cojocaru.

„Caravana Cărții și Lecturii” cu

Vladimir Cojocaru, Ungheni

La 2 septembrie 2015, Biblioteca Publică

Raională „Dimitrie Cantemir” din Ungheni a vizitat

organizația „Casa pentru toți” dăruindu-i o donație de

carte „Cărți din suflet pentru suflet”.

Serata literară „Bucuriile lecturii”Ungheni

14 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (6), 2015

CÂȘTIGĂTORII CONCURSURILOR NAȚIONALE

Concursul „Cel mai activ cititor”

Locul I – Vitalie Zagaievschi, cititor al Bibliotecii Publice Raionale „I. Filip”, Drochia

Locul II – Daniela Juc, cititoare a Bibliotecii Publice Raionale „A. Plămădeală”, Hâncești

Locul III – Nazar Petrașcu, cititor al Bibliotecii Publice Orășenești „P. Ștefănucă”, Ialoveni

Concursul „Cea mai bună familie cititoare”

Locul I – Familia Nigai (4 membri), Biblioteca Publică din satul Todirești, Anenii Noi

Locul II – Familia Bolbocean (5 membri), Biblioteca Publică din comuna Ocnița, Ocnița

Locul III – Familia Lupuleac (5 membri), Biblioteca Publică Orășenească „P. Ștefănucă”, Ialoveni

Concursul „Cel mai original proiect de promovare a cărții și lecturii”

Locul I – Biblioteca Municipală „E. Coșeriu”, Bălți, director Ludmila Ouș, pentru Flash-mob-ul

„Cartea - lumină-n pomul vieții”

Locul II – Biblioteca Publică din satul Merenii Noi, Anenii Noi, șef bibliotecă Maria Coroliova,

pentru proiectul „Pomul lecturii”

Locul III – Biblioteca Publică Orășenească „I. Creangă”, Florești, director Eugenia Guțanu, pentru

proiectul „Biblioteca fără pereți”

Concursul „Cel mai bun clip video de promovare a cărții și lecturii”

Locul I – Biblioteca Publică Raională „V. Alecsandri”, Telenești, director Maria Furdui, pentru

clipul video „Citește... Mai simplu ce poate fi”

Locul II – Centrul Raional de Documentare și Informare „M. Sadoveanu”, Soroca, director

Eugenia Răilean pentru clipul video „Discotecă versus bibliotecă”

Locul III – Biblioteca Publică din satul Țânțăreni, Telenești, șef bibliotecă Galina Stratu, pentru clipul

video „Promovarea cărții la biblioteca Țânțăreni”

15

TOPUL CELOR MAI CITITE 10 CĂRȚI ALE ANULUI 2014

La închiderea oficială a Festivalului Național al Cărții și Lecturii ediţia a V-a, 2015, au fost

întocmite totalurile concursului Topul celor mai citite 10 cărți ale anului 2014 realizat de Biblioteca

Naţională a Republicii Moldova, cu sprijinul Camerei Naţionale a Cărţii şi al bibliotecilor publice din

Republica Moldova. Scopul studiului este evidențierea opțiunilor și preferinţelor cititorului autohton vizavi

de producţia editorială, exprimarea calităţii activităţii editorial, din anul de referinţă şi stimularea creaţiei

literare şi a studiului istoriei. Potrivit concluziilor acestui studiu, cele mai citite 10 cărţi ale anului 2014

Pe poziția 5 s-au clasat doi autori odată

Serviciul Dezvoltare în

biblioteconomie

Responsabil de ediție:

Irina Cozlov

BNRM, str. 31 August 1989, nr. 78 A, Chişinău, 2012, Republica Moldova Tel.: (+373 022) 22 14 75; Fax: (+373 022) 22 14 75

www.bnrm.md e-mail: biblioteca@bnrm.md