Fertilizatori Naturali Si Ingrasaminte Ecologice Pentru Gradina Ta

8/16/2019 Fertilizatori Naturali Si Ingrasaminte Ecologice Pentru Gradina Ta

1/16

Fertilizatori naturali si ingrasaminte

ecologice pentru gradina ta

Posted on June 23, 2015 by Alina Harnisfeger

Mai jos se gaseste tot ce trebuie sa stii despre fertilizatori si ingrasaminte organice,

indiferent daca esti fermier, daca ai o gradina mica de legume, sau daca te joci de-a

gradinaritul in balcon. Pe langa o lista cu 22 de fertilizatori naturali, in acest articol gasesti

si principiile de fertilizare in agricultura biologica (organica), reguli de fertilizare in

agricultura ecologica, avantajele utilizarii unor fertilizatori naturali, tipuri de fertilizare si

elementele chimice care trebuie sa se regaseasca in fertilizatori/ingrasaminte.

O mare problema a alimentatiei zilelor noastre este calitatea nutritionala a alimentelor !e plangem, pe buna dreptate, ca fructele, legumele, "erdeturile, cerealele nu mai au acelasi gust,sa"oare, miros si acelasi continut de nutrienti ca alta data #auza nu este doar samanta care

prea des este modificata genetic, ci si calitatea solului, care din cauza culti"arii intensi"e, estesaracit in elementele c$imice necesare cresterii sanatoase a plantelor Putem remedia acestdefect prin fertilizarea naturala a solurilor si prin permacultura, rotatia sistematica a culturilor

Pentru a creste, a se dez"olta, a face flori sau fructe, plantele au ne"oie in primul rand de azot, fosfor, potasiu care trebuie sa se gaseasca in cantitati corespunzatoare in sol Pe langaaceastea mai e%ista si alte substante necesare lor& calciu, magneziu, fier, zinc, cupru etc'%istenta lor in sol contribuie la fertilitatea plantelor (nsa cum nimic nu e perfect, se poateintampla ca plantele sa nu beneficieze de una sau de mai multe substante necesare

)ertilitatea solului consta in cantitatea si calitatea humusului din el #alitatea $umusului

interactioneaza cu starea generala a plantei, cu sanatatea ei, precum si cu calitatea recolteiAnimalele au ne"oie de mai putina mancare daca aceasta pro"ine din sol fertil

http://inimafericita.ro/2015/06/23/fertilizatori-naturali-si-ingrasaminte-ecologice-pentru-gradina-ta/http://inimafericita.ro/author/inimafericita/http://inimafericita.ro/author/inimafericita/http://inimafericita.ro/2014/03/06/semintele-traditionale-romanesti-vor-fi-salvate/http://inimafericita.ro/2014/03/06/semintele-traditionale-romanesti-vor-fi-salvate/http://inimafericita.ro/2014/03/06/semintele-traditionale-romanesti-vor-fi-salvate/http://inimafericita.ro/author/inimafericita/http://inimafericita.ro/2014/03/06/semintele-traditionale-romanesti-vor-fi-salvate/http://inimafericita.ro/2014/03/06/semintele-traditionale-romanesti-vor-fi-salvate/http://inimafericita.ro/2015/06/23/fertilizatori-naturali-si-ingrasaminte-ecologice-pentru-gradina-ta/


2/16

*nul dintre principiile culti"arii legumelor in sistem ecologic este ca nutritia plantelor sa nuse faca cu saruri fertilizante usor solubile, ci sa se faciliteze utilizarea acestora prinintermediul organismelor "ii din sol +fungi, bacterii, insecte si "iermi -n acest scop,legumicultura ecologica trebuie sa stimuleze acti"itatea organismelor "ii #u cat un teren estemai bogat in organisme "ii, cu atat este mai fertil, iar plantele "or fi mai rezistente la atacul

parazitilor

Principiile de fertilizare in agricultura biologica (organica)

.copul fertilizarilor este aportul de elemente fertilizante in sol pentru furnizarea unei nutritiiec$ilibrate si suficiente .olul trebuie sa fie capabil de a furniza plantelor elemente nutriti"edin materii organice nepoluate, precum si din ingrasaminte minerale greu solubile

!utritia sa fie ec$ilibrata pentru e"itarea carentelor si e%ceselor in unul sau altul dintreelemente si pentru a obtine produse de o buna calitate nutriti"a si gustati"a !utritia sa fiesuficienta +dupa cerintele plantelor, dar nu ma%imal, deoarece scade calitatea produselor +/de substanta uscata scade si creste cel de nitrati

(n legumicultura ecologica, baza fertilizarii o constituie ingrasamintele organice naturale pregatite dupa o te$nica speciala si ingrasaminte minerale greu solubile cu folosire lenta+faina de fosforite, silicati, saruri potasice naturale

(n afara de deectiile animale pro"enite din zoote$nie, legumicultura ecologica se bazeaza si pe reciclarea materiei organice, a productiei secundare formata din resturile "egetale carerezulta din gradini, "ii, li"ezi, garduri "ii, parcuri si spatii "erzi

aterialele organice +gunoiul de grad, paiele, frunzele introduse in sol in stare proaspata siin cantitati mari pot sa aiba urmari nefa"orabile asupra cresterii plantelor, prin blocareaazotului solubil folosit de microorganisme in procesul de descompunere, fenomen cunoscutsub denumirea de ,,foame de azot

Pentru mentinerea fertilitatii solului se "or aplica doze moderate, aplicate fractionat si nu dozemari care pot in$iba germinatia semintelor si care fa"orizeaza cresterea lu%urianta indetrimentul fructificarii si sensibilizeaza plantele fata de atacul bolilor si daunatorilor

e asemenea, introducerea materiilor organice la adancime duce la descompunerea lor

anaeroba, cu producere de compusi to!ici pentru plante.

.ubstantele nutriti"e trebuie puse la dispozitia plantelor in mod treptat si in raporturiarmonioase corespunzatoare fazelor de "egetatie, tinand cont ca, prin descompunerea materieiorganice, unele substante sunt utilizate direct de plante +azotul, altele ca fosforul si magneziulsunt mai intai folosite de microorganisme si apoi, prin descompunerea materiei organice,re"in in solutia solului

"eguli de fertilizare in agricultura biologica (organica)

#ngrasamintele organice constituie baza fertilizarii biologice #a te$nica, ingrasaminteleorganice "or fi aplicate de asa maniera incat niciodata o materie organica proaspata

+nefermentata sau ingrasaminte "erzi nu "a "eni in contact cu radacinile plantelor ateriile


3/16

organice trebuie sa fie in prealabil fie compostate, fie asezate la suprafata si apoi incorporate printr4o lucrare superficiala +5410 cm in sol

#ngrasamintele minerale constituie intotdeauna o completare a fertilitatii organice(ngrasamintele minerale se folosesc numai in cantitate mica pentru a completa sau ec$ilibra

materia organica #a te$nica, ingrasamintele minerale se aplica sub forma greu solubila in solAceste minerale insolubile apropiate de forma lor naturala sunt in principal algele sicarbonatii de calciu, fosfatii naturali si pudra +praful de roca (ngrasamintele minerale nu "or fi aplicate niciodata sistematic si ritmic, ci numai pe masura ne"oilor solului si a plantelor

$vantajele utilizarii unor fertilizatori naturali

• proteezi solul, mediul, plantele si sanatatea ta

• faci economie de bani, a"and materiale la indemana

• contribui la mentinerea unui sol sanatos

• incuraezi formele de "iata benefice in gradina

• pre"ii eroziunea solului

• contribui la fertilizarea solului

• reciclezi materiale

•

contribui la realizarea unui bun drena al apei

• poti sa modifici pH4ul solului in sensul in care iti doresti +mai acid sau mai alcalin

• stimulezi dez"oltarea in mod natural a plantelor

• plantele de"in mai rezistente la boli si daunatori

• plantele nu aung sa depinda de doza regulata de fertilizator c$imic ce o aplici tu

• furnizezi plantelor nu doar azot, fosfor si potasiu, ci si alte substante necesare lor

%ipuri de fertilizare

&ertilizarea de baza consta in inglobarea ingrasamantului in sol, toamna sau prima"ara,inainte de initierea unei culturi (ngrasamantul, care poate fi c$imic sau organic, seincorporeaza in sol odata cu sapatul

&ertilizarea de tip starter se face c$iar in momentul plantatului, ea are rolul de a oferi plantutelor toate substantele nutriti"e necesare pentru a se dez"olta rapid si armonios (nfunctie de tipul culturii pe care o initiem, ingrasamantul se poate aplica la cuib sau pe randuri


4/16

&ertilizarea faziala se utilizeaza, dupa cum ii spune si numele, in diferitele faze de dez"oltareale plantelor 'a se face atat radicular +ingrasamantul "a fi absorbit la ni"eul radacinii cat sie%traradicular +se aplica la ni"elul frunzelor

'lementele chimice care trebuie sa se regaseasca in fertilizatori/ingrasaminte

• $zotul este foarte important in formarea proteinelor in planta .timuleaza crestereatulpinii si a frunzelor

• &osforul oaca un rol foarte important in respiratie si aport de energie

• Potasiul da fermitate plantei, precum si un important sistem radicular

• ulful este necesar formarii de compusi organici, "itamine si alti compusi ai plantei

• alciul influenteaza cresterea si forta plantelor

• Magneziul este necesar pentru fotosinteza

#ngrasamintele folosite in agricultura biologica (organica sau ecologica)

.unt&

• #ngrasaminte organice,

• $mendamente

• #ngrasaminte minerale naturale.

.e pot folosi pe post de fertilizatori di"erse materiale& balega de la anumite animale, iarba,trifoiul, lucerna, fasolea +ingrasamantul "erde, zatul de cafea sau cafeaua lic$ida, malaiul,algele, cenusa, compostul etc 6in anumite plante se pot face fertilizatori lic$izi

6espre ingrasaminte minerale acceptate in sistemul de agricultura ecologica poti citi pe site4ulAgro 7omania

22 de fertilizatori organici pe care ii poti prepara

eai de tataneasa

8ataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor +calciu, fier, azot,magneziu si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri +mulci, compost, solutii etc

Reteta& se culege o mana buna de plante, se pune intr4un "as +o galeata, se aseaza peste ele ogreutate si se acopera cu apa 9asul se acopera si se lasa sa stea :45 sapatamani, pana cetataneasa putrezeste +Procesul "a degaa miros neplacut .e strecoara si din aceasta solutie sedilueaza 1;3 de cana in : litri de apa .e stropesc frunzele sau se toarna in urul plantelor

*eama de urzici

http://agroromania.manager.ro/articole/tehnologii/ingrasaminte-minerale-acceptate-in-sistemul-de-agricultura-ecologica-428.htmlhttp://agroromania.manager.ro/articole/tehnologii/ingrasaminte-minerale-acceptate-in-sistemul-de-agricultura-ecologica-428.html


5/16

*rzicile sunt bogate in substante $ranitoare +calciu, fier, cupru, azot, fosfor si la fel ca sitataneasa se pot folosi ca fertilizator

Reteta& se culege o mana buna de urzici, se pun intr4un "as +o galeata, se aseaza peste ele ogreutate si se acopera cu apa .e lasa sa stea 34: saptamani +.e degaa miros (nainte de a fi

utilizat lic$idul rezultat se dilueaza astfel& 1 parte zeama de urzici la 10 parti apa

Macerat de urzica etoda descrisa in cartea „Gradina de legume ecologice” < Agnes=edda& >Pentru a prepara solutia de urzici, puteti folosi orice recipient atentie, insa, "asulrespecti" nu trebuie sa fie din metal .e umple recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspattaiate '"itati sa puneti radacini sau florile acestora fiindca "4ar putea in"ada legumele cu unco"or de urzici .e foloseste 1 ?g de plante la 10 litri de apa 6upa ce ati pus urzicile usor zdrobite in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de marginea recipientului,amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca "reti sa e"itati mirosul )ermentatiaare loc in 15 zile, dupa care se strecoara solutia si se toarna in recipiente inc$ise de plastic pecare sa le pastrati mai multe luni .e foloseste 1 parte de solutie de urzici la 5 parti de apa si

cu aceasta solutie se uda plantele pe pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile suntdea musuroite se face un sant de ur impreur in care se pune solutia !u se intampla nimicdaca se stropeste planta pe frunze, insa nu pe roua, nu pe soare in milocul zilei si nu pecanicula@

+rzica vie .e poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa plantam rosii, ardei, "inete, dar si pe santuri facute langa stratul de castra"eti .e acopera cu pamant si daca nu a plouat se uda si deasupra

*rzica este si fungicid si insecticid

unoiul de grajd

=unoiul de grad este un amestec de deectii solide si lic$ide pro"enite de la animale si demateriale grosiere folosite ca asternut (n maoritatea cazurilor, gunoiul de grad are efecte

poziti"e asupra solului si a plantelor culti"ate, este insa si o sursa importanta de infestare aterenurilor cu buruieni si uneori cu agenti patogeni si de poluare cu azot a solurilor si a apelor de suprafata si adancime #ontine de regula& azot +0,3040,0/, fosfor +0,1B40,:0/, potasiu+0,1040,35/, precum si calciu, magneziu, sulf, fier, zinc

Ca maoritatea culturilor, gunoiul de grad, indiferent de tip, se aplica in doua sezoane

importante&

1 vara toamna, dupa recoltarea cerealelor de toamna si pana la inceperea lucrarilor detoamna

2 primavara in perioada martie4mai

=ospodariile si fermele cu multe tipuri de soluri "or fertiliza prioritar cu gunoi parcelele cusoluri grele .e imprastie :45 ?g de gunoi pe fiecare mp 'fectul de imbunatatire a fertilitatiinaturale a solului se resimte in cazul utilizarii gunoiului de grad pana in al :4lea an de laaplicare


6/16

alega de "aci, cai, gaini, iepuri, capre, porcusori de =uineea, poate fi folosita foarte bine caingrasamant, fie aplicata pe sau incorporata in sol toamna, cand nu mai sunt plante in gradina,fie ca material de compost !u se aplica balega proaspata la plante intrucat aceasta le ardeDogata in substante $ranitoare, ea trebuie sa stea apro%imati" luni inainte de a o folosi

(ata o reteta ce contine balega si care se poate folosi imediat, fara sa o mai lasi sa stea luni dezile

Zeama de balega. (n 10 litri de apa se pune ma%im 1 ?g de balega de "aca .e amesteca binesi din solutia rezultata se toarna, in functie de marimea plantelor, pe sol in urul fiecareia6aca plantele sunt mai mici se toarna mai putin 6e e%emplu, la un ardei matur se toarna ocana +apro%imati" 250 ml, la o rosie mai tanara se toarna ma%im 500 ml, iar la una maturama%im 1 litru 'ste bine ca la inceput sa pui mai putin fiindca e%ista riscul sa arzi plantele Nuse foloseste solutia la rasaduri din acelasi moti"

=unoiul se "a aplica in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate,ardei, cartofi, dovlecei

alegarul de cal. 'ste de departe cel mai bun biocombustibil, are apa doar B0/, foarte bogat in $idrocarburi si produsi ce contin azot Are pH bazic E4F si dez"olta o temperaturama%ima intre B04E00# 'nergia sa calorica se pierde pana la umatate in primele douasaptamani de fermentatie, restul urmand sa se degae in B4E saptamani 6e aceea, daca asezam

balegar de cal ca pat cald in rasadnite, in primele doua saptamani "om obtine temperaturi de04B0 grade #elsius, apoi temperatura "a scadea la 30 grade, si se "a mentine la aceasta"aloare timp de 4B saptamani

alegarul de vaca .e deosebeste de cel de cal prin continutul mai mare de apa +B54E0/6in acest moti" temperatura ma%ima la care aunge prin fermentatie este de :5 grade #elsius,temperatura ce se mentine aproape 2 saptamani Apoi temperatura scade la 20 de grade#elsius pentru urmatoarele :45 saptamani .e poate creste "aloarea energetica a acestui

balegar de "aca prin adaugarea de paie sau rumegus

'!crementele de oaie sau de capra. .unt foarte uscate si trebuie umezite inainte de a fifolosite 'ste foarte indicat sa se amestece cu alt tip de balegar deoarece singur fermenteazalent aungand la 55 grade #elsius dupa 2 saptamani de la asezarea in patul cald .e mentineaceasta temperatura cam o saptamana dupa care ea "a scadea pana la 15420 grade #elsius

pentru urmatoarele :5450 de zile

'!crementele de porc !u se folosesc aproape deloc pe post de biocombustibil fiind preaumede si mult prea acide 'le nu reusesc sa incalzeasca deloc rasadnitele dar se pot amestecacu balegar de cal si cu paie Poate pe unde"a este natural acest fapt, deoarece porcul estedeparte de a fi e%clusi" ierbi"or 6e ce se ard rosiile, cand se folosesc e%cremente proaspeteG.implu, din cauza aciditatii mari, rezultat al $ranei "ariate a porcului, ce include si carne,grasimi, etc

#and animalele sunt $ranite cu nutreturi concentrate si fanuri, atunci si deectiile au uncontinut mai bogat in azot, fosfor si potasiu #and in $rana animala se folosesc mai multefurae fibroase, deectiile au o cantitate mai scazuta de substante $ranitoare pentru plante


7/16

8rebuie a"ut in minte ca ceea ce mananca animalele de la care folosesti gunoiul "a fi integratin solul gradinii si in plantele pe care le "ei consuma tu 6eci ce mananca animalele esteimportant '!ista opinii ca gainatul de porumbei este cancerigen si ca nu trebuie

folosite e!cremente de pisici, caini, porci, oameni pentru ca pot transmite patogeni

periculosi la om

6aca faceti rost de balegar, depozitati4l unde"a acoperit pentru a fi ferit de precipitatii si a nuse dilua (ar dupa ce folositi balegarul in rasadnita si el a fermentat complet, in toamna il

puteti amesteca cu pamantul si "eti aduce un aport de substante nutriti"e pentru culturile"iitoare, sau il amestecati cu pamant si "eti obtine un e%celent pamant pentru obtinerearasadurilor tot in sezonul "iitor !eaparat insa, asteptati inc$eierea fermentatiei deoareceaciditatea ridicata si fermentatia in desfasurare "a "a arde culturile fara mila

Mranita

.e obtine din gunoi de grad foarte bine putrezit +243 ani #ontine o cantitate destul de mare

de substante nutriti"e usor accesibile plantelor si, datorita acestui fapt, se aplica in cantitati de142 ori mai reduse decat balegarul obisnuit +142 ?g;mp

ranita se foloseste la culturile de legume, aplicandu4se in mod frec"ent ca ingrasamant local+la tomate, cartofi, sau cu ocazia insamantarii +la castra"eti, pepeni, do"lecei < la cuib, sau la

pregatirea diferitelor amestecuri de pamant pentru rasadnite

+rina si mustul de balegar

'ste "orba despre deectiile lic$ide, respecti", fractia lic$ida a balegarului produs de animaleAcestea sunt produse organice azoto4potasice

.e aplica sub forma de solutie diluata cu 34: parti de apa .e administreaza 243 litri;m, deregula in cursul perioadei de "egetatie, ca ingrasare suplimentara, a"and un efectrapid )ertilizarea cu urina si must de balegar se face numai o data la 34: ani pentru a e"itaimburuienarea terenurilor si decalcifierea plantelor si a "ietuitoarelor ierbi"ore

#ompozitia c$imica a urinei si mustului de balegar orienteaza folosirea acestora in douadirectii&

• acti"ator al fermentarii gunoiului de grad si al compostului

• ingrasamant cu actiune rapida, atat ca ingrasamant de baza, cat si foliar

unoiul de pasari

'ste de apro%imati" de 3 ori mai bogat ca gunoiul de grad in azot, fosfor si potasiu

odul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata intimpul perioadei de "egetatie a plantei #u cate"a zile inainte de intrebuintare, gunoiulmaruntit se amesteca cu apa& 1 parte de gunoi si 2 parti de apa


8/16

(n ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1&10 daca sefoloseste pentru tomate, do"lecei, gulii, ceapa si de 1&20 daca se foloseste pentru castra"eti,morco"i, praz

Ca o planta se aplica 0,340,5 l de solutie

Acesta se poate folosi in doua feluri&

1 )ie la cuiburile de rosii, ardei si "inete, in momentul imediat inainte de plantare, gainatuscat, adunat intr4un sac pe timp de iarna, amestecat cu urzici tocate si putina cenusade lemne

2 )ie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat si 20 de l deapa Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se foloseste lic$idul panaaungem la materia sedimentata, fara sa amestecam, dupa care se adauga iar apa, seasteapta cate"a zile si se foloseste .e repeta procedeul cam de trei ori *ltimul

material ramas "a contine mai mult nisip si pietricele pe care le4au ing$itit gainile pentru digestie si se foloseste si el asa solid la do"lecei, de e%emplu

'ste la indemana tuturor celor care au gaini, rate, gaste sau alte pasari in curte, poate mai laindemana decat orice alt ingrasamant 8rebuie retinut ca gainatul este e%trem de acid ceea ceface ca el sa se foloseasca mai mult in stare uscata .e faramiteaza foarte bine pana candaunge de consistenta malaiului si se imprastie pe pamant asa uscat inainte de plantarearasadurilor cu cate"a zile 6upa ce4l imprastiem se uda foarte bine !u "a feriti sa folositi inamestec cu balegar si paie acestea sporesc cantitatea de celuloza marind astfel capacitateacalorica

+rina umana

*rina umana poate fi folosita drept e%celent ingrasamant in agricultura +urina si fecaleleumane fac parte din ingrasamintele traditionale orientale si sunt folosite de secole fie dupacompostare, fie direct .e pare ca efectul acesteia este cu atat mai spectaculos daca esteintrebuintata impreuna cu cenusa rezultata in urma arderii lemnului >(n multe pri"intesubstantele se completeaza in mod natural@, incearca sa e%plice fenomenul conducatorulstudiului, .urendra Prad$an, cercetator al mediului la *ni"ersitatea Iuopio in )inlanda *rinaumana contine in procente destul de mari elemente precum azotul, fosforul si potasiul, iar cenusa este bogata in substante nutriti"e care nu se regasesc in urina, precum calciul si

magneziul Ambele au fost folosite separat, ca ingrasamant, de secole intregi, insa de4abiaacum agricultorii au "enit cu ideea de a le folosi impreuna, tocmai datorita proprietatilor eficiente mai degraba complementar, decat indi"idual

*rina se colecteaza de la toaletele eco4friendly sau, mai simplu, fermierii isi pot colecta propria urina in canistre, pentru a o utiliza mai apoi ca ingrasamant la propriile culturi derosii 6upa aplicarea urinei ca ingrasamant, la apro%imati" trei zile distanta, se adauga sicenusa ca fertilizant secundar .tudiul a do"edit ca doar urina unei singure persoane poate fisuficienta pentru a fertiliza 300 de rosii pe an, cantitate care poate atinge c$iar un "olum de2,: tone de rosiiO problema ridicata cu pri"ire la utilizarea urinei pentru fertilizarea culturilor ar fi anumite

elemente regasite in componenta acesteia, cu precadere ramasitele din anticonceptionale care,cred unii, ar putea afecta negati" recoltele #ercetatorii nu neaga e%istenta acestei probleme,


9/16

dar sunt de parere ca @in mica masura, in cadrul unei familii, cantitatea de reziduurifarmaceutice prezente in urina este destul de scazuta si poate fi acceptabila@ (nclusi"ingrasamintele actuale comerciale contin, de ani de zile, reziduuri $ormonale si farmaceuticesi nu au prezentat niciun risc pentru agricultura, sustin e%pertii (n orice caz, cercetatorii

pri"esc mai degraba latura eficienta a procedeului si spera ca descoperirile cu pri"ire la

utilitatea urinei "or contribui la dez"oltarea unei atitudini poziti"e in ceea ce pri"este folosireaacesteia impreuna cu cenusa, drept ingrasaminte 7ezultatele nu se afirma numai in cresterea productiilor si imbunatatirea calitati"a a recoltelor de rosii, dar si in reducerea contaminariiapei si in controlul calitatii solului si al emisiilor de azot

eaiul de alge

6aca locuiesti aproape de mare, poti sa beneficiezi de acest fertilizator bogat in substante$ranitoare (nainte de a le pune pe sol sau in compost, algele trebuie spalate de sare

Reteta& se aduna alge cat sa umple umatate dintr4un "as, se spala de sare si se acopera cu apa

.e lasa sa stea apro%imati" 3 luni (nainte de utilizare se ia din solutia rezultata o umatate decana si se dilueaza in 10 litri de apa 6aca nu este suficient de diluata, poate arde plantele #uaceasta solutie se stropesc frunzele sau se uda pamantul

oaja de banane

Azotul da "erdele plantei, fosforul da rodul plantei si potasiul da imunitatea plantei, de aceeaa"em ne"oie ca ingrasamant natural de coaa de banana sau alte materiale naturale care contin

potasiu .e stie ca rosiile sunt un mare rezer"or de potasiu necesar inimii noastre, deci, maiales la rosii e bine sa adaugam coile de banane tocate marunt si adaugate in gropile pe care le

pregatim sa le plantam

#ngrasamintele verzi

.unt diferite plante, mai ales leguminoase, care se culti"a in mod special, singure sau inamestec, pentru a imbunatati calitatea solului

1 eguminoase: bob, maazre, mazariche, lupin, fasolita, soia, trifoi, sulfina (Mellilotusofficinalis), etc.

2 rassicacee (rucifere& rapita, mustar etc

3 raminee& secara, triticale (hibrid grausecara) si o!azul in amestec cu leguminoaseanuale

$vantajele folosirii ingrasamintelor verzi

• in cursul cresterii, se comporta ca un mulci "iu

• absorb substante nutriti"e, impiedicand spalarea lor

• odata incorporate in sol, elibereaza aceste substante nutriti"e

• radacinile plantelor "erzi au un efect poziti" asupra solului


10/16

.e recomanda ca aceste ingrasaminte sa fie tocate marunt, sa fie uniform imprastiate pe terensi sa nu se introduca direct in sol, ci numai dupa o perioada de compostare la suprafata

Partile de planta +radacini, frunze, tulpini ramase pe teren dupa recoltare constituie o sursa de$umus

ezavantajele folosirii ingrasamintelor verzi

• costurile relati" mari cu infiintarea, recoltarea si incorporarea culturilor

• efectele de blocare a azotului mineral

• intensificarea mineralizarii materiei organice din sol

ai multe despre ingrasamintele facute din ierburi poti citi pe Permacultura

Mulciul

7eprezinta acoperirea solului cu materii organice& resturi "egetale, paie sau frunze, etc6escompunerea materialelor din mulci duce la cresterea cantitatii de materie organica din sol

coarta de copac maruntita

7eprezinta atat un strat protector, cat si un ingrasamant natural (nainte de a aduce si imprastiaingrasamantul natural, pamantul din gradina trebuie afanat, iar buruiana dea crescuta < taiataimediat, altfel mai tarziu "a "eti lo"i din nou de ea 8rebuie sa fie asternut un strat cel putin la

fel de gros cat un pumn& 54B cm(n cazul in care e%ista multe resturi de lemn, are o influenta negati"a asupra plantelor,deaoarece in procesul de mucegaire retine foarte mult azot )oarte important este ca acest

produs sa nu fie tratat c$imic

%urba

.e e%trage din turbariile care se formeaza in regiunile cu umiditate mare < in zonele inalte,turbarii inalte sau in zonele oase, turbarii oase sau de mlastina

afeaua

Plantele carora le place aciditatea +rosii, afine, trandafiri, azalee le face bine un ingrasamantdin cafea macinata amestecata cu pamant, care se azeaza pur si simplu pe pamant inainte deudare .au amesteca cani de cafea macinata cu 1E420l de apa si lasa4l 243 zile, apoisatureaza solul din urul plantelor cu acest lic$id

$pa de carne

Apa rezultata din spalarea carnii sau pestelui este un bun fertilizator dar trebuie filtrata,deoarece bucatile de carne sau peste, cand aung in pamant, putrezesc si emana miros

neplacut, iar grasimea se depune pe particulele de pamant si impiedica buna aerisire aradacinilor

http://www.permacultura.ro/blog/2011/06/22/ingrasamant-din-extras-de-ierburi/http://www.permacultura.ro/blog/2011/06/22/ingrasamant-din-extras-de-ierburi/


11/16

$pa in care s-au fiert stiuleti de porumb, legume, oua sau paste fainoase se poate folosi ca

fertilizator (mai putin cea in care s-au fiert cartofi care este ierbicid).

ojile de ou

#alciul face parte din substantele nutriti"e secundare necesare plantelor sa creasca #oaa deou contine F5/ carbonat de calciu

Retete&

• coile de ou sfaramate se pot pune in gramada de compost

• coile de ou se usuca, se macina cat mai bine si se incorporeaza in sol, la baza plantelor

• coile de ou pisate pot fi amestecate in pamantul utilizat la insamantare

• la rosii, se foloseste o portie de coi uscate in groapa de plantare +se poate pre"eni putregaiul florilor

• coi de oua zdrobite se pot pune in cerc, in urul unor plante mai tinere, la baza, pentrua descuraa melcii sau "iermii sarma, acestia fiind incomodati de marginile ascutite alecoilor

• se mai poate folosi apa in care au fiert ouale < se raceste si se uda orice planta

•

poate corecta orice teren, al carui sol este acid, incorporand coile uscate si pisate insol + pe teren intins se foloseste varul

&aina de coarne

.e adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 243 grame la 1 ?g pamant

&aina de oase

.e recomanda prioritar pe solurile cu reactie acida sau neutra

&aina de sange

.e adauga in amestecul de pamant, in cantitate de 243 grame la 1 ?g pamant

iohumusul

'ste obtinut cu autorul rmelor din deectiile animaliere si resturile "egetale din ferme, fiindcel mai puternic competitor al ingrasamintelor c$imice ca performanta fertilizanta, dar maiales ca pret 6eectiile animaliere pot fi de bo"ine, porcine, cabaline, o"ine etc

alitatile biohumusului


12/16

• contine toate cele 1 elemente de care plantele au ne"oie +concentratia azotului,fosforului, potasiului, magneziului, calciului Ki ale altor elemente benefice este decate"a ori mai mare decat in cel mai bogat sol,

• are un pH neutru,

• imbunatateste aerarea solului,

• nu aglutineaza,

• pastreaza umiditatea necesara,

• reduce ne"oia de apa,

• permite un e%celent drena al solului,

• nu contine seminte de buruieni sau substante care impiedica cresterea plantei

Dio$umusul a fost clasificat in doua categorii&

• bio$umus

• "ermicompost

Dio$umusul contine doar e%crementele rmelor, pe cand "ermicompostul contine, pe langae%crementele rmelor, si 5040/ $rana neconsumata de catre rame, din care cauza este

inferior calitati" bio$umusului

Procesul de compostare cu viermi poate fi descris astfel

7esturile "egetale < ca paie, fan, frunze cazute, resturi "egetale de mancare, compost < seamplaseaza intr4o cutie sau lada de plastic destinata compostarii Cada trebuie sa aiba undrena bine asigurat, orificiile din dosul lazii "or permite surplusului de apa sa se scurga, sisubstratul sa ramana doar umed .ubstratul aranat in lazi, se lasa "reo cate"a zile pentru a"erifica daca temperatura acestuia nu creste brusc, in cazul in care temperatura creste si aparemiros neplacut, este un indiciu ca acesta nu este conditionat bine si au inceput procese defermentare anaeroba .ubstratul in acest caz se afaneaza bine si se lasa cate"a zile sa se

raceasca (n caz contrar, "iermii introdusi in substrat "or muri, temperatura critica pentru "iatafiind de 32 grade #elsius Ca urmatoarea etapa se introduc "iermii la suprafata substratului,iar in cate"a minute acestia "or disparea de pe substrat Ca substrat se mai adauga putin

pamant sau nisip acesta trecand prin intestinul "iermilor, participa la macerarea $ranii

9iermii pot procesa in 2: de ore o cantitate de substrat egala cu masa corpului lor Atingmaturitatea se%uala la 3 saptamani si populatia de "iermi se dubleaza la o luna, o luna si

umatate, dupa care creste in progresie geometrica

9iermii sunt $raniti cu regularitate adaugand substrat in lada de compost Ca formarea totala acompostului cu obLinere de bio$umus, acesta are un miros placut de sol si o culoare inc$isa9iermii se colecteaza, si se refolosesc la urmatoarele cicluri de compostare 9iermii mai mari


13/16

pot fi folositi pentru pescuit sau ca $rana pentru pesti din iazuri artificiale, iar cei mici sa fielasati la compostare

Puteti incerca sa obLineti bio$umus c$iar acasa aruncand resturile bucatariei de la curatarealegumelor si fructelor intr4o lada destinata compostarii si adaugand "iermi in aceasta Procesul

de compostare dureaza in ur de 34: luni si "a rasplateste cu un adaos minunat pentru florilede camera

ompostul

'ste un ingrasamant natural intotdeauna la indemana, si o metoda foarte buna de a recicla omare parte din resturile naturale, de a reduce "olumul de gunoi menaer *n aport regulat decompost compenseaza pierderea $umusului si reda solurilor culti"ate fertilitatea lor naturala

'ste mai sarac in azot, dar mai bogat in celelalte elemente fertilizante +P2O5 < o%id de fosfor,I2O < o%id de potasiu, #aO < o%id de calciu

um se face compostul conditiile unui compost reusit

Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente esentiale&

• o drenare a apei si un grad de umiditate adec"ate,

• o buna aerisire

• resturi corect alese

#ompostul reprezinta produsul final al biodegradarii controlate +compostarii a deseurilor organice de natura "egetala sau animala 'ste un produs stabil, igienizat si bogat in $umus, ce

poate fi utilizat ca ingrasamant, amendament sau suport de cultura #oeficientul demineralizare a $umusului este 1,B41,B5/, iar pentru compensarea pierderilor anuale de 1/$umus trebuie sa aplicam 10 t;$a;an compost fermentat +10?g;m 2, iar cresterea de la 2 la 3/$umus "a fi realizata in 10 ani daca se aplica :0 t;$a compost fermentat +: ?g;m2;an

Parametrii compostarii

)iind o biodegradare controlata, microorganismele responsabile desfasoara o acti"itate

comple%a, conditionata de patru parametri esentiali&

• 0!igenarea& Procentul de o%igen trebuie sa fie suficient de ridicat +20/ in mediu.caderea lui sub 5/ indica aparitia anaerobiozei

• aracteristicile fizico-chimice ale produselor supuse compostarii : 7aportul adec"at#;! +carbon;azot se situeaza in ur de "#$ pana la %&$ si trebuie diminuat princompostare pana la "alori de $&:$ ' $": $

• %emperatura: 'ste parametrul cel mai bine perceput in compostare, ea asigurandigienizarea4distrugerea germenilor patogeni si a semintelor de buruieni


14/16

• +miditatea1 'ste necesara "ietii microorganismelor o umiditate de :04B0/ esteoptima

&azele procesului de compostare

• &ermentare/descompunere.Presupune degradarea rapida a materiei organice proaspete de catre microorganisme cu degaare de caldura, iar prin mentinereatemperaturii de 0M# timp de : zile se realizeaza igienizarea compostului Aceastaacti"itate bacteriana necesita o apro"izionare cu apa si o%igen Aceasta faza dureazacate"a zile pana la cate"a saptamani .e obser"a, odata cu reactiile metabolice dedegradare, o scadere in "olum +de 30450/ si greutate +:040/ din cantitatea initiala,

prin pierderea apei si dio%idului de carbon

• Maturare. (n aceasta faza are loc biosinteza lenta a $umusului, care nu necesita niciapa, nici o%igen si poate dura cate"a luni pana cand se atinge gradul de maturareurmarit

'fectele aportului de compost asupra solului

Aportul compostului are efecte benefice asupra solului manifestate atat fizic si c$imic, cat si biologic

fectele fizice&

• #uloarea inc$isa a solului +datorata $umusului modifica comportamentul termic alacestuia si de asemenea de"ine mai bun absorbant al luminii cu influenta benefica in

cresterea "egetala• .tabilitatea structurala si porozitatea mai buna faciliteaza cresterea radacinilor si

implicit dez"oltarea "ietii biologice +cresterea acti"itatii bacteriene a solului

• 7etentia mai buna a apei de catre sol limiteaza eroziunea

• Aportul de compost pe solurile argiloase +12& 1 permite o imbunatatire a drenaului

fectele chimice&

• O mai buna reglare a cantitatii de elemente nutriti"e pentru plante

• Putere de tamponare ridicata +pH

• O imbunatatire a puterii de retentie a solului in ce pri"este ionii minerali sau organici

• O actiune ce implica reactii c$imice care elibereaza energie +o%idarea carbonului si$idrogenului

• )ranarea acidifierii solului

fectele biologice&


15/16

• Aportul $umusului reprezinta sursa de nutritie pentru flora si fauna solului

• O actiune nutriti"a progresi"a,

• ineralizarea azotului,

• 'liberarea fosforului si sulfului

Argumente pentru compostare gasesti pe site4ul Pledoarie pentru "erde

enusa

#ontine foarte mult potasiu si carbonat de calciu #ompozitia cenusii "ariaza foarte mult inraport cu felul plantei arse, ca si cu "arsta acesteia precum si cu conditiile de sol pe care acrescut aceasta #enusa este un ingrasamant cu potasiu, dar contine si alte elemente si deaceea are un aport nutritional mult mai bun decat ingrasamintele de fabrica pe baza de

potasiu #enusa pro"enita de la floarea soarelui si $risca are aproape acelasi procent de potasiu ca si ingrasamintele de fabrica cum ar fi sarea potasica #enusa de lemne, intrucat nucontine clor, este mai buna ca ingrasamant cu potasiu decat ingrasamintele de fabrica, care pelanga potasiu au si clor

.e poate folosi ca fertilizator, insa numai cenusa care a rezultat din arderea lemnelor, adi"erselor plante si materiale naturale !u se foloseste cenusa obtinuta din arderea unor

produse to%ice, a plasticurilor, carbunilor etc #enusa care se obtine in urma arderii lemnelor, paielor, cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantelenutriti"e 6e regula plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane

O data la 243 saptamani se imprastie cenusa intr4un strat foarte subtire de cati"a milimetri pesuprafata solului si se sapa usor acolo unde e posibil !u se pune mai multa cenusa fiindca

poate arde plantele Pe solurile acide, datorita continutului de calciu si de alte substantelesietice +bazice, cenusa contribuie la scaderea aciditatii pamantului

#a ingrasmant, cenusa se foloseste inainte de insamantare odata cu afanarea, la insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul "egetatiei sub forma de pulbere sau insolutie

6ozele anuale sunt diferite in functie de felul cenusei, insusirile pamantului si metoda de

introducere in sol

#nainte se insamantare se folosesc in medie 0041000 ?g;$a pentru radacinoase+sfecla;morco"i si tuberculifere +cartofi si 100041200 ?g;$a pentru plantele te%tile +in,canepa sau uleioase +floarea soarelui Pe solurile podzolice e recomandat ca dozele sa fiemai mari decat pe solurile acide si cand se insamanteaza ierburi < lucerna, trifoi

a ingrasamant in timpul vegetatiei & 3004500 ?g;$a la cuib sau pe randurile plantelor, 504100?g;$a la semanat .emintele se ta"alesc prin cenusa si apoi se seamana sau se face osolutie din 1 parte cenusa si 5410 parti apa si se lasa cate"a ore semintele la inmuiat dupa carese lasa putin sa se usuce si apoi se seamana

http://magdu.ecosapiens.ro/tag/fertilizatori-naturali/http://magdu.ecosapiens.ro/tag/fertilizatori-naturali/http://magdu.ecosapiens.ro/tag/fertilizatori-naturali/http://magdu.ecosapiens.ro/tag/fertilizatori-naturali/


16/16

.e poate spune ca toate plantele se bucura de aplicarea cenusii ca ingrasamant 'a trebuieaplicata insa la plantele care o "alorifica mai bine, adica mai intai la cele care nu suportaclorul, apoi la radacinoase si apoi la culturile semincere Actiunea cea mai mare se manifesta

pe solurile nisipoase, apoi pe cele nisipo4lutoase, inmlastinate, turboase si solurile de lunca

Pentru a descoperi si alte solutii de fertilizare ecologica, "izitati site4ul domnului 9asile7osciuc < =radinarit anotimp cu anotimp

Alte informatii despre fertilizatori si calitatea solului poti citi pe Permacultura, sau in engleza pe =rit si .afer .olutions
http://vasilerosciuc.blogspot.de/2015/04/fertilizatori-naturali.htmlhttp://vasilerosciuc.blogspot.de/2015/04/fertilizatori-naturali.htmlhttp://www.permacultura.ro/blog/2011/03/10/ce-nu-scrie-pe-nicio-eticheta-de-fertilizatori-chimici-si-nici-producatorii-sau-vanzatorii-nu-va-vor-spune/http://www.permacultura.ro/blog/2011/03/10/ce-nu-scrie-pe-nicio-eticheta-de-fertilizatori-chimici-si-nici-producatorii-sau-vanzatorii-nu-va-vor-spune/http://www.grit.com/farm-and-garden/do-it-yourself/healthy-garden-soil-zm0z13sozgou.aspx?PageId=1http://www.safersolutions.org.au/in-your-garden/creating-healthy-soil.htmlhttp://www.safersolutions.org.au/in-your-garden/creating-healthy-soil.htmlhttp://www.safersolutions.org.au/in-your-garden/creating-healthy-soil.htmlhttp://vasilerosciuc.blogspot.de/2015/04/fertilizatori-naturali.htmlhttp://vasilerosciuc.blogspot.de/2015/04/fertilizatori-naturali.htmlhttp://www.permacultura.ro/blog/2011/03/10/ce-nu-scrie-pe-nicio-eticheta-de-fertilizatori-chimici-si-nici-producatorii-sau-vanzatorii-nu-va-vor-spune/http://www.grit.com/farm-and-garden/do-it-yourself/healthy-garden-soil-zm0z13sozgou.aspx?PageId=1http://www.safersolutions.org.au/in-your-garden/creating-healthy-soil.html

Fertilizatori Naturali Si Ingrasaminte Ecologice Pentru Gradina Ta

Documents

Transcript of Fertilizatori Naturali Si Ingrasaminte Ecologice Pentru Gradina Ta