Marketing

Zeitungen

Zeitungen

Zeitungen

Zeitungen

Zeitungen

Vert 45 Design Col 01.2De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber

De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber

Vert 45 Design Col 01.2

AZOT -> Frunze

Urzica are mult azot-> frunze,Potasiu -> flori si fructe

Tataneasa mai mult potasiu -> pentru flori si fructe, ceeea ce ne si intereseaza la legume.Fosfor - > Radacina

Ingrasaminte la indemana oricui: partea 1/2

Scris dephloxpe 18.02.2012 in categoriaEcologie,Gradina de legume,Gradinarit(10 comentarii)

http://hobbygradina.ro/2012/02/18/ingrasaminte-indemana-oricui-partea-1-2/Parafraznd arhicunoscutul principiu al lui Antoine Lavoisier nu greim cu nimic dac l punem la loc de cinste drept deviza a bunului gospodar:Nimic nu se pierde, totul se transform. n favoarea recoltei!In orice gospodrie exist deeuri alimentare. Corect? De cele mai multe ori le zvrlim degrab, cu dispre, la coul de gunoi.

. Nu-i bine. La loc comanda! Cum, la loc comanda?! Doar nu vrei s le pstrm??!! i cu mirosurile ce facem? Eu n-am grdin ca s le arunc la compost!

Dar, probabil c ai plante de apartament. Nu insist asupra cojilor de fructe sau legume, pe care, dealtminteri, nu e greu s le punem la uscat, pentru ca mai apoi s le adpostim n pungi de hrtie pn la prima folosin. Despre acest lucru am mai vorbit i o s revin cu alt prilej. Eu am n vedere, acum, altele, i anume: zaurile de cafea i ceai unu; apoi cojile de ou doi; urmeaz foile de ceap i usturoi trei; i, piesa de rezisten, cenua de lemn patru .

Iarna-i lung, treburi mai puine, vreme de taifas berechet! i cnd sezi la vorbe de clac, tiiii ce mai merge o caf sau un ceai aromat! Iar dup ce oaspeii au plecat pe la casele lor i au rmas ceti i cni de splat, nu te pripi. Zaul de la cafele pune-l pe o tav i la uscat cu el. La fel i cu frunzele de ceai, sau mai bine zis cu pliculeele. Dup ce s-or fi uscat punem materia prim pentru plantele noastre n pungi de hrtie. Aa n-au nicio ans s mucegiasc n caz c nu s-au uscat prea bine de la nceput.

Bine, ne-ai pus s le uscm. Acum ce facem cu ele?

Ceaiul

Simplu.Ceaiul, mai ales cel negru, dar la fel i cel verde (ceaiurile de fructe la pliculee au ca baz ceaiul negru) sunt depozite de nutrieni, mai ales de azot. Astfel, la momentul repicatului rsadurilor vom aduga n lcaurile de plantare cte o linguri din minunia hrnitoare. Ce plante mulumite vom avea! Mai cu seam roiile i castraveii.

Apoi, dac avem de pus mazre ori fasole i n lcaul de plantare aruncm cteva pliculee de ceai (folosite, firete) vom asigura nu numai o umiditate constant, dar i bunti pe ntreg parcursul perioadei de vegetaie. Materialul din care sunt confecionate pliculeele de ceai are aceast capacitate de stocare a umezelii.

Ca s ne hrnim rsadurile vom face astfel: luam un borcan de 3 litri, punem n el un pahar de resturi (za) de ceai, acoperim cu ap fierbinte; lsm sa stea 4-5 zile amestecnd din timp n timp, dup care strecurm i-l folosim cu ncredere.

Este foarte bine s folosim resturile de la ceai atunci cnd plantm sau transplantm florile de apartament. Folosind zaul de ceai drept strat drenant nu facem dect s asigurm rdcinilor, care la un moment dat vor ajunge la acest strat, hran numai bun de asimilat, deoarece n st rstimp, ele au reuit s se descompun suficient pentru aa scop nobil. La fel putem proceda i cu plantele pe care le vom planta pe balcon.n grdin, gladiolele vor ntmpina cu urale de bucurie resturile de ceai (dar i zaul de cafea) Procedam cam aa: toamna, dup ce alegem locul potrivit, podiumul, pe care vor defila frumoasele gladiole, aternem un strat de circa 10 cm grosime de za de ceai (fr team se poate amesteca i cu za de cafea) , adugnd nite cenu, acoperim cu pmntul dizlocat n acest scop. Zpada pe aceste suprafee, la timpul intrrii n primvar, va fi mult mai multa vigilent n a se topi, pentru c dedesupt se lucreaz intens la centrala termic. Aa c, vom putea caza gladiolele mult mai devreme dect o fceam n mod obinuit. Dup ce le-am cazat putem, fr team, s mai aplicm un strat , de ast dat de doar 5 cm grosime (din nou, putem folosi combinaia cu zaul de cafea) n calitate de strat de mulci. Astfel, pe tot parcursul nfloririi frumoaselor nu vom avea grija buruienilor curioase. Cei care au aplicat aceast metod ne mprtesc doar lucruri bune: tulpinile sunt ferme, sntoase, rezistente, nalte, cepele, la vreme de dezghiocare, sunt curate i primenite; mndre ne vor prezenta 2 , 3 i chiar 4 generaii de schimb. Tare m bate gndul cel bun s ncerc acelai lucru i cu bulbii de crin, lalele, dalii. Haidei s ncercm! Eu m pun pe treab.

Mai este ceva. Dac vrem s accelerm compostarea dar i dac vrem s-i mbuntim structura este suficient s turnm peste compostul n formare cteva pahare de ceai concentrat. Ceaiul stimuleaz descompunerea materiei de compostat, atrage bacteriile care au n grij generarea de acizi, i, astfel, ne alegem cu un compost bogat n acizi.

Nu v speriai! Acest lucrununseamna c este un compost acid!!

Zaul de cafea

Zaul este foarte potrivit ca mulcitor, un excelent ngrmnt natural i ecologic.

Prostii, draga mea! Cum poi recomanda zaul ca ngrmnt pentru toate culturile?! Hai, ca afntor mai treac-mearg. Poate i drept hran pentru plantele i culturile care se simt bine ntr-un sol acid . Dar i la restul de plante merge?! Cred c ai ncurcat borcanele, draga mea.

Cam aa suna reproul unei cunotine ale mele, priceput, altminteri, n treburile ogrdeti. De aceea, lsnd la o parte orgoliul rnit, dar, nesngernd, ncep s-i explic ce am nvat eu de la cei cu mult temeinicie la nvtur.

E drept c s-a mpmntenit ideea c zaul de cafea este acid i c poate fi utilizat doar pentru plantele, respectiv, culturile acidofile, printre care se numr hortensiile (hydrangea), ferigile, afinul, meriorul, rhododendronul, camelia, etc., sau in cazul solurilor cu un pH foarte ridicat. Cu toate acestea, s-a demonstrat c zaul este practic neutru. Cum aa? Asta pentru c cea mai mare parte a aciditiicafeleieste eliminat prin fierbere. Ca afirmaia s fie i mai convingtoare v voi spune c acest experiment are trecut n raportul de specialitate, drept concluzie, urmtoarea afirmaie:

Cafeaua prjit are un nivel mediu de aciditate, dar, totodat, s-a constatat c acest acid este solubil n ap i, practic, este eliminat n procesul de fierbere. Astfel, zaul devine din punct de vedere al aciditii neutru, din calculul efectuat, rezultnd o valoare a pH-ului de 6,9, dei cafeaua are o aciditate notabil Aa c, folosii cu ncredere zaul de cafea. Eu una am aplecat urechea la oaptele pline de nelepciune ale specialitilor i nu mi-a prut ru. Este o minunat hran organic pentru plantele i culturile noastre, iar modul su delicat de a afna solul este de admirat.

Cum l folosim? n mai multe feluri.

Eu i prietenele mele, care au riscat s adopte acest vajnic ngrmnt, l folosim i cnd nsmnm morcovul. Rdcina este curat, sntoas, fr acele gurici negre, dulce i savuroas.

Apoi, zaul l putem mprtia de jur-mprejurul plantelor avute n vedere. Pur i simplu presrai i apoi udai. Astfel, azotul va fi eliberat, lent, la rdcinile pofticioase. De presrat trebuie presrat mai rru, cum s-ar zice, nu e necesar s punem za la greu n jurul plantelor, deoarece riscm ca n loc s le facem un bine, s le oprim, sau i mai ru, s permitem formarea crustei, care le va sufoca, nepermind apei i aerului s treac spre rdcinile lor. Mai mult chiar. Dac nu suntem ateni ne putem trezi i cu niscaiva mucegaiuri, pentru c zaul, n cantitate mare i neaerisit recurge la acest mod neprotocolar de protest.

Cei care nu vor s se complice cu presratul atent, pot alege s ncorporeze zaul mprejurul plantelor, direct n pmnt. Cu grij, atent s nu rnim rdcinile, cu ajutorul unei spligue, facem un nule (nu mai adnc de 3cm) n preajma plantei, i punem zaul n strat subire, apoi oleac de compost i acoperim cu pmntul ndeprtat. Gata. Planta va fi hrnit i nu va exista pericolul opririi sau a mucegirii. Toat lumea este mulumit!

Trandafirii se vor numra printre plantele care v vor mulumi n stilul lor caracteristic. Flori mari, nflorire abundent, frunzi lucios, gras i mulumit. Vrei s avei nite camelii fericite? Oferii-le za. Invitai la o porie de za rododendronii, hortensiile, ferigile, coniferele.

Ei, dac dorii ca afinii, meriorii, rchielele, coaczii, agriii s se ntreac n roade savuroase, strngei zaul de la taifasurile cafelite i cadorisii-le.

De ce este att de apreciat? S v spun: zaul, drept gustare, este asezonat cu azot n procent de 2%. n calitate de pturic ocrotitoare este demn de respect, practic, pe picior de egalitate cu iarba cosit.

Credei c se poate luda doar cu azotul? Greit. Mai avem de adugat magneziul i potasiul, att de apreciate de protejaii notri. i nu am terminat de nirat elementele folositoare, mai este fosforul, rspunztor pentru nflorire i rodire, calciul i fierul, n cantiti numai bune pentru o treab reuit.

V supr duntorii? Dac artileria grea este pregtit cu muniie de za putem fi linitii. Se pare c nici conaii nematozi, nici coanele coropinie nu servesc cafele. Credei c furnicile sau melcii apreciaz zaul? Nici vorb. Probabil au probleme cu hipertensiunea, pentru c fug mncnd pmntul cnd se ntmpl s dea de el.

Pisicile sau ceii i-au fcut un prost obicei s considere grdina teritoriul nevoilor zilnice? Nu v impacientai! Tocm nite coji de citrice, amestecm cu zaul hrnitor i mprtiem acest amestec picant la baza plantelor si culturilor. Animluele, strmbnd din trufe, i vor alege alt loc, mai potrivit scopurilor lor.

Am reuit s v conving s nu aruncai buntate de deeu?

S tii c l putem folosi i n alte scopuri, dar pe acestea vi le voi destinui cu alt ocazie. Ct de curnd.

Stai pe-aproape!

Share10

XSe pare ca eti interesat de grdinarit, aa c i recomand s te abonezi prinRSSsaumailpentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceast tem.Ce este RSS?S-ar putea s te mai intereseze:

1. Ingrasaminte la indemana oricui: partea 2/22. ngrminte pentru plante3. Compost din iarba cosita16 comments to Ingrasaminte la indemana oricui: partea 1/2

Natalia Tat

February 18, 2012 at 8:31 pm RaspundeSuper articol!Multumim mult pentru informatii!

dori

February 19, 2012 at 9:32 am RaspundeConvingator,documentat si ..cu mestesug! multumim din suflet!

DanaFebruary 19, 2012 at 6:42 pm RaspundeAstept cu nerabdare si partea a doua dar mai intai, spune-mi te rog, ca sa fixez informatia, e vorba despre zatul de cafea fara zahar, nu-i asa?

phlox

February 19, 2012 at 9:31 pm Raspunde@Dana:Da, e de preferat fara zahar. Zaharul fermenteaza, atrage furnicile.dar nu e niciun bai, zatul , chiar strans de la cafelele indulcite il putem spala, daca-l punem intr-o strecuratoare deasa sau intr-un sacotei din panzaEu asa fac, atunci cand am zat indulcitcu drag

Dorina

February 19, 2012 at 9:00 pm RaspundeMulumim frumosEu chiar am nceput s strng de ceva timp zaul rmas dup cafelua zilnic. tiam c e bun la plante, dar nu eram pe deplin informat cum i n ce fel. Deja strng o a doua cutie, de aceea pentru alimente. Am interzis tuturor din cas aruncatul zauluiAtept cu nerbdare partea a doua a articolului.Numai bine.

vasiFebruary 20, 2012 at 1:53 pm RaspundeChiar daca stiam si folosesc in gradina demult zatul de cafea, niciodata nu ma satur sa citesc despre astfel de informatii.Imi place chestia cu plicurile de ceai, pe care de azi am inceput sa le opresc si de la servici si sa fac depozit pentru fasole si mazare.Eu am o tava in cuptorul de la soba(cu usa deschisa) si mereu pun in ea zatul din filtru, il usuc si dau cu el in cutie de depozit.Anul acesta l-am mai golit asa umed in straturile lasagna pe care le-am inceput din toamna si pe care le alimentez mereu cu resturi.Superb articolul si astept continuarea. Numai bine!

thamaraFebruary 20, 2012 at 9:21 pm Raspundenumai ceai verde sau negru ? eu am o mulime de ceaiuri expirate, de toate soiurile i felurile. acelea nu sunt bune ? i trebuie neaprat fcut ceai lichid din plantele pentru ceaiuri, sau pot fi presrate plantele uscate i aa ? exist posibilitaea ca anumite plante s fac ru celor pe care le tratm cu ceai sau cu plantele uscate, n sine ?phlox, eti o minunat.

phlox

February 20, 2012 at 10:57 pm RaspundePlecaciuni-plecaciuni cu multamiri. Urmarea va veni mai mult ca sigur.Tam, multumesc pentru alintatura.Da, si eu pastrez ceaiurile expirate, din plante, iar primavara fac din ele fierturi cu care stropesc pomii si arbustii fructiferiCe ramane la composteala!cu mult drag

dan

February 21, 2012 at 3:01 pm Raspundeaveti grija cu cenusa, pentru ca are efecte benefice pe termen scurt, dar pe termen lung va stricati gradina, documentati-va mai mult despre efectul cenusei asupra pamantului

phlox

February 21, 2012 at 3:38 pm Raspunde@dan:Dan, stii tu ceva, dar nu e vorba de termen lung ci de cantitate (sa nu depaseasca 15 kg/100m2)si mai este vorba de la ce anume provine cenusa respectiva. Cenusa este un ingrasamant NATURAL, benefic, care contine mai toate elementele (mai putin azotul) necesare unei dezvoltari normale si armonioase a, aproape, tuturor culturilor. Stiu ce vorbesc, deoarece gradina mea creste, pe acest minunat partener, de multi ani. Este drept, ca trebuie avut grija in anumite situatii, dar despre acest aspect si despre ce trebuie stiut vis-a-vis de cenusa, in materialul urmatorcu drag

Mihaela

August 22, 2012 at 1:35 am RaspundeAs avea o intrebare, va rog: la ce frecventa se pune zatul ca si ingrasamint. Nu prea mi-am dat seama din text.

phlox

August 28, 2012 at 9:10 pm Raspunde@Mihaela:

Mihaela, eu, spre exemplu, pun zat ori de cate ori imi ramane dupa cafele pe care le bem cat suntem la mosie. Asta pe timpul verii (desigur si primaverii, toamnei, numai ca atunci suntem mai rar). Altminteri, cel pe care-l strang peste iarna (si pe care-l usuc, evident), il pun fie la compost, fie in brazdele noilor culturi, fie la sapat. Am pus cuvantul intre ghilimele, pentru ca eu NU sap, asa cum o face marea majoritate. Eu imi iau sapaliguta, furca, grebla si pornesc la afanat, zgrumtarit, faramitat, impufosit pamantul. Ei bine, atunci arunc si zatul, cenusa, resturile de ceaiuri. Cand nivelez, apoi, grebland, ele se ascund bine si incep a-si face treaba. Nu exagerez, ca sa nu acresc prea tare solul. In schimb la rododendroni, la ferigi, la hortensii si la rosii, nu ma calicescsa ai spor!

Lili

November 22, 2012 at 11:52 pm RaspundeAs vrea sa stiu ,referitor la zatul de cafea, cat de mult pot pune la radacina unui copac spre exempluDetin cantitati mari de zat (avand firma cu automate de cafea) si de aceea intreb ptr. ca n-as vrea sa le fac mai mult rau decat bine. Am aflat acum chestia cu ingrasamantul si chiar ma bucur ca pot folosi cumva zecile de kg de zat pe care le produc zilnic ::)) Spre exemplu am meri ,ciresi si visini in curte. La radacina lor sau pe langa ar trebui sa zgrumtaresc cu o sapaliga si sa imprastii cam 1 kg? de copac? Si pot sa-l pun umed? pentru ca mi-ar trebui mult loc ca sa-l pot usca in prealabil.Am multe intrebari Merci anticipat! daca ai putea sa-mi lasi un nr de telefon ar fi perfect

phlox

April 11, 2013 at 3:51 pm Raspunde@Lili:Cu scuzele de rigoare, raspund cam tarzior. Probabil nu a intrat mesajul, la vremea lui. dar, cred eu, ca nici acum nu e prea tarziu. Si mie mi-ar parea de atata amar de bogatie, numai ca mare atentie, zatul, care se strange in sacii de la automatele de cafea, uneori incepe sa mucegaiasca. Acela nu mai este bun. Va face mai mult rau. In schim il putem pune in brazdele inalte, la fundul brazdei, laolalta cu alte resturi de prin gradina, chiar si atinse de vreo ciuperca sau atacata de vreo lighioana hada, pentru ca, acolo, jos, acoperite de alte bunataturi si pamant bun, microorganismele isi vor face treaba lor grozav de buna. Va transforma toate relele, uraciunile, stricaciunile, in ceva bun si util. Eu am crezut pe cuvant pe cei de la care am invatat acest lucru, si nu mi-a parut rau. Dar, aceste produse neinregula trebuie MUSAI sa fie in cel mai de jos strat.Cat priveste ca hrana pentru pomii fructiferi, este o idee destul de buna, daca nu exageram.Zatul, totusi, poate acidifia pamantul, iar asta se va repercuta, nu foarte placut asupra bunului mers in dezvoltarea lor. Exista si culturi fructifere iubitoare de un mediu mai acid: afinele, rachitelele, merisorul sau decorative: hortensia, coniferele, muscatele, rododendronii, azaleele, camelia,si or mai fi. Cu drag.

tony

April 11, 2013 at 1:35 pm RaspundeMultumesc tare mult,este exact ce cautam,multumesc din nou si mult succes.

phlox

April 11, 2013 at 3:55 pm Raspunde@tony:Cu mare si multa placere!Succes tie si noua, tuturor !

Ingrasaminte la indemana oricui: partea 2/2

Scris dehunipe 21.02.2012 in categoriaEcologie,Flori,Gradina de legume,Gradinarit(5 comentarii)

http://hobbygradina.ro/2012/02/21/ingrasaminte-indemana-oricui-partea-2-2/#more-7058Coaja de ou

Oul. V putei imagina cte atribute pozitive ntr-un singur plod? Ia s ne gndim: cine a fost primul oul sau gina, sau Oul lui Columb, sau te pori cu el ca si cu un ou, merge ca pe ou, sau ca s faci omlet, trebuie s spargi nite ou cu varianta nu poi face omleta fr s spargi oule, m rog, nelegei voi cum vine treaba.

Uite aa realizezi ct de important n viaa omului, i nu numai a lui, a devenit OUL. i ca s continuu n aceeai not v voi povesti cum ade treaba i cu ceea ce rmne dup el. De fapt ce vreau eu s subliniez este c i cojile sunt la fel de importante. Ce credei c vom face cu ele? Nu, nu le aruncm la gunoi! O s le gsim loc prielnic n gospodria noastr. Dar, mai nti, hai s facem un calcul mic: Coaja de la un ou cntrete cam 10 gr.; s zicem c familia noastr este alctuit din 3 membri, iar fiecare membru mnnc ntr-o sptmn 3 ou, atunci, ntr-un an putem strnge nici mai mult nici mai puin de 4 5 kg de coji de ou. O comoar, ce mai! Ce facem cu ele? Le uscm, le mrunim i le pstrm n pungi de hrtie pn cnd nevoia o va cere.

Firete c am n vedere utilizarea sa n scopuri ecologice, ca ajutor important n gradin, dar i n ocrotirea plantelor de apartament. Un adept al vieii ecologice i duman al folosirii chimiei n propria grdin va susine, fr tgad, utilitatea Mriei Sale Coaja de Ou.

Coaja de ou se pune n slujba creterii fertilitii i mbuntirii structurii solului Ea poate juca rolul bunei doici nu numai pentru plantele din gradin, ci i pentru pupilii notri din apartament. Pentru protejaii din apartament putem pregti pur i simplu o sup (am n vedere infuzie, firete), adic s turnm ap peste cojile mrunite i s lsm cteva ore, sau cteva zile, ca apoi s folosim infuzia la udatul lor ; n acelai scop le putem utiliza mrunite i ncorporate cu grij n substrat. Procedm la fel i pentru suratele lor grdinrese.

Este bine de tiut, totui, c mare parte dintre plantele de apartament nu suporta prea bine, sau, unele deloc, calciul. Aici am n vedere azaleele,gloxiniile, saintpaulia, streptocarpusii etc. Excesul de calciu poate duce la mbolnvirea (cloroza) lor. De aceea se recomanda udarea acestora, i n general a tuturor plantelor de apartament, cu ap fiart i rcit sau cu ap sttut, n nici un caz cu ap de la robinet.

Coaja de ouare prin cmrile sale o multitudine de bunturi. Una dintre ele carbonatul de calciu, care ine loc de ngrmnt cu coninut de calciu. Deoarece structura aparte a cristalelor din coaja de ou este diferit fa de cea a varului sau a cretei, i sunt bine asimilate de ctre sol, plantele apreciaz mai mult aceasta hran, fiind mult mai digerabil dect suratele ei calcaroase. Astfel, coaja de ou i ctig locul de seam n buctria grdinilor, fie ele de legume, de flori sau livezi.

Pentru a grbi aciunea benefic a cojii de ou, mai nti de toate trebuie s-o pism. Este bine de tiut, totui, c in sol coaja de ou se descompune destul de lent, aa c, vom avea grij s nu o nglobm cu toptanul, ci cu msur. Dac nu vom avea cumptare n utilizarea ei, acest lucru va influena negativ creterea i dezvoltarea rsadurilor de tomate, vinete, ardei, de altfel, a oricror rsaduri, din simplul motiv c acest ingredient se aplic plantelor mature. Cu alte cuvinte, este un meniu pentru aduli i nu pentru copii.

Cu toate acestea, pentru c n coaja de ou se ngrmdesc nu numai calciul ci i o seam de altemicroelemente, foarte necesare plantelor, ne vom ngriji s administrm acelor culturi care au mare nevoie de ele. i aici avem n vedere pe madam Conopida, care va aprecia nespus de mult acest regim preferenial. Aa c, la plantarea ei vom pune n brazd, sau lca, (amestecnd-o cu ceva cenu i foi de ceap) i o lingur hai doua de coji de ou bine pisate. Dac le mai i oprim olecu, treaba este perfect. Coaja de ou face o treab bun i n calitate de strat de drenaj pe fundul recipientului folosit pentru rsaduri.Dac presrm coji de ou pisate de jur-mprejurul rsadurilor de callistephus (ochiul boului) ele vor fi protejate mpotriva cderii plntuelor.

Ca s alungm oaspeii nepoftii, tot de coaja de ou mrunit ne folosim.Coaja de ou ncorporat n brazde va ine la respect pe hulpava coropini.Dac presrm o mn de coaj de ou pe lng varz melcii i limacii, boscorodind vorbe de ocar, o vor ocoli.

O metod de a pcli fluturele alb al verzei, dar i de a decora grdina este urmtoarea: din loc n loc nfigem crengue mldioase cu cte o plrie din jumtate de coaj de ou. Vor fi aievea unor fluturi jucui, iar lepidopterele vrzoase vor considera c locul este deja ocupat i-l vor ocoli.

Ce zicei? Aa-i c nu sunt de prisos?28 comments to Ingrasaminte la indemana oricui: partea 2/2

cristinaFebruary 22, 2012 at 9:26 am Raspundenu sunt deloc de prisos! eu le pisez si le mai pun si in maincarea cainelui cateodata

phloxFebruary 22, 2012 at 3:23 pm Raspunde@cristina:Cristina, esti printre fericitii, care stiu exact ce trebuie facut cu deseurile din bucatarie MirelaFebruary 24, 2012 at 8:24 am RaspundeBuna dimineata Phlox ,Trimit rosiile repicate , imi spuneai ca trebuie sa le hranesc , este momentul acum sau mai stau ? Si cu ce ar fi mai potrivit sa o fac? Tratamentele cu coada calului si foi de ceapa se repeta ? Si nu sunt sigura cat de des se uda acum. In balcon temperatura este mai scazuta, aprox 10 C, dar lumina este mai puternica , crezi ca ar trebui sa le scot pe balcon? Deocamdata mai aprind veiozele.

phloxFebruary 24, 2012 at 9:46 am Raspunde@Mirela:Mirela, ai rasaduri faine! Ai facut bine ca nu ai umplut recipientele, pentru ca ele ar fi trebuit , la repicare, sa fie ingropate pana la cotiledonici (primele frunzulite, adica acelea cu care se nasc, prima fustita, cum ar veni)asa ca mai poti adauga, peste putin timp, ceva substrat. Dupa repicare, pentru ca ai avut grija sa le uzi bine, banuiesc, udatul si hranirea nu se fac minumum 4-5 zile (hranirea chiar dupa 10-12 zile). Daca, pe balcon, temperatura de 10 grade este peste noapte, atunci, da, le poti lasa acolo, dar ATENTIE, totul se face TREPTAT. Incepi prin a deschide larg usa balconului pentru 20-30 minute (treptat sa ajungi la a deschide de trei ori pe zi), ca ele sa se obisnuiasca si cu aerul racoros. Trebuie avut grija sa NU fie CURENT; dupa cateva zile de aerisire sistematica prima zi le scoti 10 minute, maine mai cresti timpul cu cateva minute si tot asa, pana cand le poti lasa a la longue. De exemplu, balconul meu este pe N, asa ca mi-am confectionat paravane acoperite cu staniol galben sau simplu, din cel menajer, si din tavite de la cofetarie (cele aurii, le stii)pe care le instalez in spatele plantutelor, ca lumina sa vina in sistem dolby surroundAmanuntele de care ai nevoie le poti gasi si in materialul acesta: Repicarea rsadurilor: ghidul complet, nu numai pentru nceptori de pe hobbysa ai spor!

MirelaFebruary 28, 2012 at 8:41 amBuna dimineata Phlox,Am facut rost de niste zeama concentrata de gainat , pot sa pun la rosii in faza aceasta ? Sunt in ziua 28 de la plantare.Mirela

doriFebruary 23, 2012 at 9:00 am RaspundeBune aceste articole,scrise tare bine,cu dragoste si pricepere multa,ne molipsim toti de gradinarit bio,si noi care odata saraceam pamantul ,il vaduveam de toate aceste bunatati in numele .curateniei.Multumiri pentru truditorii situluiva citim cu interes cu drag va zic ,S-AVETI SPOR!

ba_lauraFebruary 29, 2012 at 3:53 pm RaspundeMirela, rasadurile tale sunt faine si sanatoase. De ce vrei sa le faci culturiste la inceput de martie? Inca nu e lumina destula, daca le tot indopi si vitaminizezi fortat o sa te trezesti cu niste lungane fara vlaga. Da-le un pic de ragaz, sa creasca in ritmul lor, oricum nu cred ca vrei sa le insurubezi deja in strat.

phloxFebruary 29, 2012 at 4:14 pm RaspundeMirela, Laura are dreptate. Cu suc de gainaciune le vei hrani doar in prima faza dupa ce le-ai plantat la locul definitiv (dar deabia dupa fo 10 zile, nu mai devreme). Dupa ce va lega flori vei inceta cu gainatul si vei continua cu supele de verdeturi/borbotine, supa de compost si apa de cenusa, zer, ceaiuri de urzici+coada cal, foi de ceapa etc. acum daca musai vrei sa l;e dai ceva bun, fa-le cate un ceai de urzica si coada calului, sau caqte un pic de infuzie de foi de ceapa. Ai ramase de la pom niste ace de brad? Mulceste pamantul in jurul lor. Dar, sa stii, cu cat sunt mai hranite, cu atat se vor lungi, si n-ai nevoie , inca , de asa ceva. Rabdare, duduca, rabdarecu drag

MirelaMarch 1, 2012 at 8:13 am RaspundeBuna dimineata ,VA multumesc pentru sfaturi ,asa voi face!! ceai de coada calului am pus de cateva ori la rosii . Am plantat si vinete, ardei, gogosar, tarhon, dovleac si vad ca au inceput sa iasa toate, mai putin vinetele. Pot sa pun ceai si la toate acestea ?VA urez o primavara frumoasa !!

MirelaMarch 14, 2012 at 1:27 pm RaspundePhlox, spune-mi te rog acum ce mai fac? Tulpina este albastruie si ele cresc in fiecare zi cu repeziciune. Pana ajung eu sa le plantez in gradina mai este ceva timp . Am fost la gradina si inca este zapada . Sunt in ziua 48 de la plantare. Am pus infuzie de coada calului , am pus si zeama de foi de ceapa , poate ca ar trebui sa le pun pe balcondefinitiv.MAi am o alta serie de rasaduri care asteapta sa le pun in locul insorit,)

phloxMarch 14, 2012 at 9:10 pm Raspunde@Mirela:Mirela, sunt cateva posibilitati: 1 reduci udatul, caldura si hrana. 2 ideea cu mutatul definitiv pe balcon e buna, conditia fiind, ca peste noapte, sa nu scada temp sub 8-10 grade. Poti sa adaugi niste pamant, vad ca fustita (cotiledonatele) este (sunt) departe de substrat, deci mai poti adauga pamant, turba, sau chiar nisip. 3 poti repica plantutele in recipiente mai mari (facute din ziare, am invatat de pe un site rusesc, dar am vazut si la Vasi, pe blogul ei,)afundandu-le pana sub primele frunze adevarate. Perisorii de pe tulpina, culoare ei, sunt semnele maturizarii suficiente pentru o atfel de operatie. 4 poti pune niste ramurele, lastari, de kalanchoia printre rasaduri. Se zice ca ar ostoi din crestere tinerele rebelesau 5 poti face suma punctelor 1-4:)Sunt tare frumoase fetele tale! Ma uit si nu ma mai saturspor!

MirelaMarch 15, 2012 at 9:11 am RaspundeMultumesc mult Phlox! Suma 1-4 sa fie atunci

irinaFebruary 29, 2012 at 6:35 pm Raspundebuna seara! am vazut rasadurile mirelei si m-a apucat amocul. bravo, ai rasaduri minunate. eu le-am semanat abia pe 23 februarie si pana acum inafara de praz (daca radeti, ma supar! nu stiu dc se face rasad la praz, ca pana anul asta nu am avut in gradina) n-a iesit nimic, nimicut lansez o intrebare in eter la cei mai din nord est? le-am semanat tarziu?

armeriaFebruary 29, 2012 at 7:55 pm Raspundese face rasad la prazDaca le plantezi in spatiu protejat este in regula, daca sunt pentru plantarea in camp, este devreme.

irinaFebruary 29, 2012 at 9:00 pm Raspundeaham! erau pentru plantarea in gradina si zici ca pot sa pun seminte in gradina direct?

armeriaFebruary 29, 2012 at 9:45 pm Raspunde@irina:ei, nici chiar asaunde am zis eu ca semintele (vorbim de rosii, ardei de orice fel, vinete, altele )se pot pune direct in gradina?

Normal ca trebuie sa faci rasaduri sau sa le cumperi.Dar, pana la urma, ce ai semanat?

luminita21April 3, 2012 at 1:45 pm RaspundeirinaFebruary 29, 2012 at 9:00 pm Raspundeaham! erau pentru plantarea in gradina si zici ca pot sa pun seminte in gradina direct?Buna Irina,sa sti k io am pus la intamplare samanta in gradina (de praz)si a iesit super bine.Trebuie apoi rasadite la loc final.Si sa veziau ramas pe locul acela cateva fire pe care le-a prins zapada,iar acum anul acesta sunt verzi si frumoase firele(precum ceapa verde)

irinaMarch 1, 2012 at 6:22 am Raspundevai de mine, am crezut ca te refereai doar la prazstiu ca ardeiul, vanata si rosia se planteaza in rasadnite, dar am citit pe undeva ca vinetei de ex ii tb 60-65 de zile sa se dezvolte pana o plantezi in gradina. si eu in alti ani, in jur de 1 mai cumparam rasaduri. si am facut un calcul sumar, si ma mai incurca si fatul ca luna era in cresteresi le-am semanat. asta e. cumpar si anul asta rasaduri. si eu care doar de praz ma indoiam .. multumesc pentu sfaturi. sa aveti spor in tot si in toate!

irinaMarch 1, 2012 at 6:28 am Raspundea! ca sa vezi cum am uitat sa aveti o primavara minunata!

armeriaMarch 1, 2012 at 11:08 am Raspunde@irina: O primavara frumoasa tuturor!Irina, ce suprafata are gradina ta si ce cultivi in ea?Oricum ai semanat prazul prea devreme VYSMarch 1, 2012 at 12:01 pm RaspundeAm incercat sa va contactez prin intermediul formularului si acesta nu a functionat. Daca doriti, va propun unschimb de linkuri, adresa paginii web pe care o detin estehttp://www.vysblog.ro. Multumesc.

huniMarch 6, 2012 at 10:07 am RaspundeBuna Viorel!

De regula nu fac schim de link, dar blogul tau imi place foarte mult, felicitari! Te-am adaugat in blogroll.

irinaMarch 1, 2012 at 6:16 pm Raspundemarea mea gradina are 300 de mp. desi poate nu e f mare am avut de toate in ea : mazare, fasole oloaga, ceapa alba si rosie, usturoi, patrujel, pastarnac, morcov ( radacinoasele cam anemice acu de pe la voi am inteles si de ce), rosiiii o multime (cherry si inima de bou), ardei gras, kapia si gogosari, castraveti, dovlecei, 2 pepeni, vinete pana corbului si black beauty cred, cartofi, capsuni, fragi, telina, cimbru, rozmarin, busuioc, salvie, gulii, zmeura, afine negre si agrise.cam atat. pana acum, timp de 3 ani am cumparat rasaduri din piata, de la matcasi (din galati) si anul acesta am incercat si eu marea cu degetul. am pus seminte de ardei, kapia, gogosari, vinete, telina si asa cum am mai spus praz. pe 8 martie pun si rosiile. ce-o fi o fiam uitat sa mentionez ca din 2008 gradina mea nu a vazut decat ingrasamant natural. poate dc foloseam ingrasaminte chimice recolta era mai bogata, dar eu sunt multumita cu ce am obtinut. pentru noi 4 a fost suficient. tot de pe la voi am citit despre agricultura pe pat inaltat si anul acesta voi experimenta. incep cu 2 paturi si apoi mai vedem. sa aveti spor in tot si in toate!

delicaMarch 7, 2012 at 8:39 am Raspundedragilor,

bine v-am regasit! mi-am facut si eu in sfarsit rasadnita. pana anul trecut toata casa mi-era plina cu paharele cu rasaduri. anul asta insa am facut efortul sa facem o rasadnita calda, dupa modelul descris aici, in comentariile anterioare. am pus 5 soiuri de rosii, gulii, praz, busuioc, 2 tipuri de salata, etc. sunt f incantata de ceea ce a iesit si cum sunt in concediu cateva zile am pregatit si niste brazde pentru ridichi si alte 2 tipuri de salata si spanac, in gradina, urmeaza doar sa fac straturi. numabine!Zatul de cafea = ACID AndreiMarch 12, 2012 at 11:03 am RaspundePot face o combinatie de frunza de ceapa(chiar si foi de ceapa),cenusa,coaja de ou pisat si zat de cafea pe care sa le pun in locasul in care plantez rosia?Nu se intampla nimic rau daca le combin pe toate?Cafeaua trebuie neaparat fiarta?Nu o pot pune nefiarta dar in cantitate mai mica?Sau o pot fierbe intr-o cantitate mai mica de apa numai sa iasa aciditatea din ea?Cenusa = BAZIC phloxMarch 14, 2012 at 9:22 pm Raspunde@Andrei:In principiu nu are ce sa fie rau. Acum, eu am un principiu dupa care ma iau mereu: mai binele este dusmanul binelui Cenusa nu o poti folosi laolalta cu un ingrasamant azotos, cum este zatul de cafea. Se anuleaza reciproc. Poti face asa: folosesti coaja de ou pisata drept strat drenant (la radacini va ajunge exact ceea ce ne dorim, calciul)in lacas poti pune niste zat de cafea (poti folosi si cafea nefiarta, cruda, dat fiind ca rosiei ii place un pic mai acru substratul) si FOI de ceapa si NUMAI foi, nu stiu ce intelegi prin frunza de ceapa. O sa te rog sa-mi spui, exact, ce consideri tu frunza. Eu am in vedere foaia uscata, maronie sau caramizie, in functie de ceapa, alba sau rosie.Cenusa o poti presara pe substrat. In felul acesta, lucrurile nu se incurca, iar rasadul primeste cate putin din fiecare.sa ai spor!

AndreiMarch 15, 2012 at 8:58 pm Raspundeam vrut sa spun foi de ceapa sau coaja de ceapa

dumitruApril 10, 2012 at 7:16 pm Raspundece inventivi suntem noi romini eu sunt in spania si am si eu o mica parcela de gradina si sfaturile voastre miau fost de mare folos am pus rosi,salata,castraveti fasole si ceapa bine aici clima te ajuta pentru ca de zapada mai mult simtim lipsa sa nu zic cai ducem dorul problema mare e cu apa dee udat daca nu ai apa curenta cari la apa de iti vine rau dar merita cind mininci o salata cu gustul de acasa.Sa aveti recolte bogate,sa fiti sanatosi si ploie cita tebe ca sa nu carati apa cu galeata.SA AVETI SI UN PASTE FERICIT CU MULTE BUCURI

Azotul ( N ) - Surse : Zatul de cafea si urzica,..

mari, 21 decembrie 2010sfaturi pentru gradina0 comentariihttp://vasi-gioni.blogspot.com/2010/12/azotul-n-surse-zatul-de-cafea-si-urzica.html#Dupa cum stim, plantele sunt fiinte vii ,careau nevoie de apa, aer si elemente nutritive. Elementele nutritive sunt impartite in trei :

-Substante nutritive de baza ( macroelemente ) -Azot (N), Fosfor (P) si Potasiu (K)

-Substante nutritive secundare ( mezoelemente )-Magneziu,Calciu, Sulf

-Microelemente - Fier, Zinc, Mangan

Zat de cafea uscat pe soba

Am vorbit despre sursele casnice de Potasiu, acum voi spune cate ceva despre sursele de azot . Daca potasiu este responsabil de radacini, bulbi..., azotul este responsabil de partile aeriene ale plantelor, tulpina si frunze. Din acest motiv este bun, pentru legumele cu frunze, precum salata, spanacul,varza.. Lipsa azotului se manifesta prin frunze palide si innegrirea celor din partea de jos, planta dezvoltandu-se incet.Atentie,totusi, excesul de azot, poate face plantele mai fragile si mai vulnerabile la diversi paraziti din gradina.

Principalele surse de azot sunt : zatul de cafea, urzica, gainatul de pasari, sangele uscat de la pasarile de curte, coarne de animale, macinate sau arse, Zatul de cafeaeste cel mai la indemana, deoarece tuturor ne place o ceasca de cafea , dimineata. Molecula de cafeina din cafea contine azot, de aici si motivul pentrucareputem folosi zatul de cafea ca fertilizator in gradina. Eu usuc zatul de cafea, recuperat din filtru, pe soba sau in cuptor. Vara se poate usca, in strat subtire, la soare. Dupa uscare il depozitez in cutii si il folosesc la florile din ghivece, la trandafiri, il incorporez in compost, il pun la baza coniferelor, il amestec cu semintele de salata,spanac,morcov,inainte de insamantare.In acest mod , semintele sunt despartite mai bine, raritul facandu-se mai eficient. (Il folosesc si ca odorizant in bucatarie, in momentrul incaregatesc. Cand am facut jumarile, nici nu s-a cunoscut in casa, datorita zatului uscat de pe soba)

urzica

Urzica,este o alta sursa bogata in azot.

Se foloseste in mai multe feluri :-zeama de urzica- urzica ( frunze si tulpina,fara flori cu seminte), se toaca si se ingroapa in sol inainte de prelucrarea de primavara.- se foloseste ca mulci- se foloseste in groapa de plantare . Se face fiertura, se raceste, plantele se pun in gropile de plantare iar cu zeama se uda dupa plantare.Gainatul de pasari- eu il folosesc dupa o prealabila fermentare in apa de ploaie, cateva zile, dupacareil diluez si il pun in straturile de legume ( nu radacinoase).- de laAdinucaam invatat sa-l usuc si sa-l imprastii pe sol.Sangele uscat de pasari de curte -se colecteaza sangele , atunci cand taiem pasarile, se pune la uscat, se imprastie pe sol, sau, se foloseste zeama de carne de la spalatul pasarilor prospat taiate. Se foloseste la udatul florilor.Mai vorbim.

Urmeaza Fosforul (P).

Cum se prepara maceratul de urzica pentru plante

miercuri, 4 mai 2011Cum se ........6 comentariihttp://vasi-gioni.blogspot.com/2011/05/cum-se-prepara-maceratul-de-urzica.html# Urzica contine azot, fier si calciu. Am scris mai multe articole despre ea, dar niciodata nu este de ajuns.Pentru solutia de urzica se foloseste urzica mare, ceacarepisca. Se evita folosirea urzicilor inflorite, pentru a nu germina semintele si a umple gradina de urzici :) Am adunat 1 kg de urzici proaspete si le-am pus la macerat intr-un vas cu 10 litri apa de ploaie.

urzica mare

apa de ploaie

Am acoperit urzicile cu o piatra ca sa nu se ridice deasupra apei.

Am pus un capac peste vas pentru a nu ploua sau cadea ceva in el si pentru ca, in timpul descompunerii, va emana un miros mai neplacut :(Se amesteca in fiecare zi si se tine la macerat 1 saptamana . Cand este gata se strecoara si se dilueaza cu apa, 1 litru de macerat cu 9 litri de apa .-Se pot stropii plantele direct pe frunze sau se pot uda la radacina.-Se poate stropi gramada de compost pentru a grabi descompunerea gunoaielor.-Se poate folosi cainsecticid, dar atunci nu se lasa la macerat decat 3 zile, dupacarese strecoara si se dilueaza 1/9 cu apa si pulverizeaza pe plante in fiecare saptamana.-Se utilizeaza cu precautie la mazare si fasole, pentru a nu face exces de azot ( ele au capacitatea de a acumula azotul din sol in radacini) si atunci pericolul de a fi invadate de afide este mai mare..-Se foloseste ca fertilizator natural pentru plantelecareexceleaza prin frunze, nu prin flori sau fructe.-Se poate face o fiertura special pentru transplantarea rasadurilor in solar sau gradina. Urzicile fierte se pun in gropile de plantare si cu ceaiul se uda rasadul plantat. Ajuta la prinderea si acomodarea rasadului la noul loc. Aici se poate folosi si urzica uscata ( pentru ceicarenu au urzici in curte si cumpara de la plafar)Mai vorbim.

NameAuthor description. Search this text in your template code and replace it.

6 comentarii:

DANIspunea...

Sa stropesc rosiile dupa ploi cu zeama de urzica?Pina acum am dat o data cu zeama bordeleza preventiv, in urma cu o saptamina. De atita ploaie, deja s-a dus de pe frunze !

4 mai 2011, 13:44Vasispunea...

Da, stropeste-le dar, daca ai coada calului (parul porcului), este mai buna impotriva manei.Are siliciucareintareste planta impotriva bolilor.

4 mai 2011, 13:54cristinaspunea...

Ai perfecta dreptate ca niciodata nu este de ajuns sa scrii despre asta. Iti multumesc ca mi-ai adus mai aproape informatia, ca in we chiar aveam de gand sa ma duc la cules de urzici si urma sa caut postarile despre asta.

4 mai 2011, 14:20Vasispunea...

Buna Cristina! Ce mai faci? Sa te uiti si de tataneasa cand pleci la cules, o sa ne trebuiasca si ea :)Placerea e de partea mea!

4 mai 2011, 14:46cristinaspunea...

o sa ma uit si de tataneasa, dar asta inseamna sa aduc acasa toate buruienile din padure, sa le fac poze, sa le postez peblogsi sa te intrebcaree tataneasa! :)))glumesc, stiu cum arata.

5 mai 2011, 09:27Vasispunea...

Tataneasa o stii, dar sa vedem vetricea stii cum arata? Eu anul acesta am aflat despre virtutiile ei.