FEPsihopedagogia Persoanelor Cu Deficiente Neuro Psiho Motorii

8/17/2019 FEPsihopedagogia Persoanelor Cu Deficiente Neuro Psiho Motorii

1/9

Deficiente psihomotorii

Deficientele fizice sunt definite ca abateri de la normalitate, in forma si functiile fizice ale

organismului, care tulbura cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, modifica aspectul

exterior, reduc aptitudinile si puterea de adaptare a organismului la efortul fizic si diminueaza capacitatea de

munca productiva a individului. Deficientele fizice se caracterizeaza prin modificari morfologice mai mult

sau mai putin accentuate, produse in forma si structura corpului si manifestate prin o incetinire in crestere

sau printr-o crestere excesiva, prin o tulburare a dezvoltarii sau prin o dezvoltare disproportionata, prin

deviatii, deformatii sau alte defecte de structura, urmate sau precedate de tulburari functionale.

Cauzele deficientelor fizice si psihomotorii

Cauzele sunt foarte variate si pot afecta in mod diferit organismul. Acestea pot fi sistematizate dupa

criteriile folosite:

a) dupa originea cauzelor, pot fi

- cauze interne, determinate de procesele de crestere si dezvoltare, de natura functiilor

psihice, organice, somatice;

- cauze externe, raportate la conditiile de mediu, de viata si de educatie ale individului.

b) dupa caracterul direct/indirect avem cauze cu actiune directa care intereseaza elemente proprii

deficientei si cauze indirecte, care produc o afectiune morfologica sau functionala, putand afecta tot

organismul sau anumite regiuni ale corpului.

c) cauze predispozante, favorizante si determinante. Cauzele favorizante si predispozante sunt

legate de ereditate, de influentele nocive suferite de fat in perioada intrauterina, debilitetea

congenitala, imaturitatea si nasterea prematura, accidentele obstetricale. n aceasta categorie pot fi

inclusi si factorii care influenteaza negativ starea de sanatate si functionarea normala a organelor

!conditiile de igiena si de viata, regimul alimentar necorespunzator, dormitul in paturi prea moi sau

prea tari, regimul defectuos de viata, bolile cronice, interventiile chirurgicale, anomaliile senzoriales.a.

Factorii determinanti sunt cei care determina dezvoltarea deficientelor fizice si psihomotorii.

Acestia pot fi grupati dupa momentul actiunii lor in factori care actioneaza in perioada intrauterina, in timpul

travaliului si in perioada copilariei.

Clasificarea deficientelor fizice si psihomotorii

Clasificarea este dificila. "u se foloseste un criteriu unic si se prefera o tipologizare a defectelor

fizice dupa mai multe criterii.

a) dupa prognosticul lor se pot deosebi deficiente neevolutive !fixate definitiv, statice, greu de

corectat) si deficiente evolutive in sens pozitiv sau negativ, care pot fi corectate mai usor; b) dupa gravitatea lor avem deficiente fizice usoare !atitudini deficiente), deficiente medii

!morfologice si functionale, de ex. cifoze, lordoze, scolioze, disproportii intre segmente) si deficiente

accentuate !modificari patologice a#unse intr-un grad avansat de evolutie, de ex. malformatii ale

aparatului locomotor, paralizii);

c) dupa localizarea si efectele deficientei putem avea deficiente functionale si deficiente

morfologice.

Dupa cum se cunoaste, realizarea oricarei actiuni motrice presupune executie, receptie si prelucrare

de informatie, sub controlul si dominarea psihicului, deci psihomotricitate. Aceasta este o functie

complexa, de mare importanta in reglarea voluntara a actiunilor. Componentele psihomotricitatii sunt:

schema corporala, lateralitatea, conduitele motrice de baza, organizarea, orientarea si structura spatio-

temporala, perceptia si reprezentarea miscarii.

$


2/9

PSIHOMOTRICITATEA este considerata in literatura de specialitate ca o functie complexa, o

aptitudine care integreaza atat aspecte ale activitatii motorii, cat si manifestari ale functiilor perceptive.

Conduitele psihomotorii ale fiecarui individ evolueaza in functie de inzestrarea sa aptitudinala, de gradul de

dezvoltare fizica si intelectuala si de influentele educative carora a fost supus pe tot parcursul copilariei. Ca

functie complexa ce determina reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea

diferitelor procese si functii psihice care asigura atat receptia informatiilor cat si executia adecvata a actelor

de raspuns.

Din punct de vedere al psihomotricitatii corpul uman poate fi privit ca un mi#loc de relatie cu sine, cu

altii si cu mediul incon#urator. De aici rezulta cele trei directii principale ale psihomotricitatii:

% relatia cu sine cuprinde in special coordonarea posturala bazata pe reflexe cu componentele sale

spatiale, ritmice si energetice;

% relatia cu alte persoane este importanta deoarece &ul corporal este perceput doar in functie de un

partener privilegiat care asigura un cadru protector !mama);

% relatia cu mediul incon#urator depinde de legatura afectiva dintre mama si copil. n cadrul acestei

legaturi mama ofera copilului posibilitatea studierii lumii exterioare si a obiectelor. Acestea devin

elemente intermediare ale relatiei cu alte persoane. &xprimarea privilegiata a copului se realizeaza

prin intermediul #ocului.Asadar psihomotricitatea este formata din:

• miscari care sunt strans legate de psihic si implica personalitatea in totalitate;

• si in acelasi timp psihicul este strans legat de miscarile care ii conditioneaza dezvoltarea.

Tulurari ale psihomotricitatii

'ulburarile de psihomotricitate cunosc o paleta extrem de variata care se pot grupa in urmatoarele

categorii !dupa (aunescu si usu):

• 'ulburari ale motricitatii: intarzieri in dezvoltarea motorie, marile deficite motorii, debilitatea motrica,

tulburari de echilibru, de coordonare, de sensibilitate.

• 'ulburari de schema corporala, de lateralitate, de orientare,organizare si structurare spatiala, de orientare

si structurare temporala.

• nstabilitate psihomotorie.

• 'ulburari de realizare motrica : apraxia, dispraxia, disgrafia motrica.

• 'ulburari psihomotrice de origine afectiva.

!. Deficiente fizice si neuro"motorii

*unt considerate handicapate fizic acele persoane care prezinta deficiente fizice suficient de grave

pentru a impiedica sau a face dificila derularea normala a vietii cotidiene. n general, cand se vorbeste dedeficiente fizice, se au in vedere infirmitatile motorii, dar pot fi incluse in aceasta categorie si deficientele

functiei cardio-respiratorii, care influenteaza negativ capacitatea fizica.

(rincipalele deficiente ale scheletului si ale aparatului de sustinere, prezentate pe scurt, sunt:

a) deficiente ale fetei, capului, gatului

- deficiente mecanice si motrice ale maxilarului - ocluzie, prognatism, timus !contractie spastica

involuntara a muschilor mandibulei ce impiedica deschiderea gurii);

- paralizie faciala, miscari involuntare ale fetei !ticuri, miscari automate), miscari anormale ale capului,

torticolis;

b) deficiente ale staticii si posturii: devierea coloanei vertebrale !cifoze, lordoze, scolioze), miscari

involuntare ale corpului, miscari bizare sau stereotipe, cum ar fi balansarea sau leganarea;

c) deficiente ale staturii si corpolentei: nanism, gigantism, achondroplazie, obezitate;d) deficiente mecanice si motrice ale membrelor superioare: anchiloze, articulatii instabile, dislocari si

intepeniri cu reducerea sau pierderea miscarii;

+


3/9

e) deficiente mecanice si motrice ale membrelor inferioare, cauzate de lungimea inegala: luxatii

congenitale de sold, deficiente ale genunchiului, gleznei, piciorului etc.;

f) paralizie spastica a mai multor membre !hemiplegii, paraplegii, tetraplegii);

g) paralizie cu flascitatea membrelor;

h) alterari ale axei membrelor: restul unui membru asemanator amputarii ce se poate manifesta ca un

defect de dezvoltare !amelie, facomalie, apodie) sau ca rezultat al interventiei chirurgicale.

Clasificarea deficientelor fizice se face in functie de mai multe criterii:

a) din punctul de #edere al pro$nosticului !evolutiei) deficientei fizice vorbim despre: deficiente

neevolutive !statice, fixate definitiv, foarte greu de corectat) si despre deficiente evolutive !care progreseaza

sau regreseaza, putand fi corectate, intr-o proportie mai mare sau mai mica, mai usor sau mai greu);

b) din punctul de #edere al $ra#itatii e%ista:

• deficientele fizice usoare, care includ micile abateri de la normalitatea corporala si sunt considerate

atitudini deficiente globale sau segmentare, care prin executarea de miscari corective !de timpuriu)

se pot corecta destul de usor si total !ex.: deficienta cifotica, gatul inclinat lateral sau inainte, umerii

adusi inainte sau asimetrici, torace in flexiune, picioare abduse sau adduse etc);

• deficientele de $rad mediu& in care sunt inglobate defectele morfologice si functionale stationare

sau cu evolutie lenta, care se corecteaza partial sau raman nemodificate; cele mai multe asemenea

deficiente sunt de tip segmentar !ex.: cifoze, lordoze, deformatii ale abdomenului, toracelui etc),

existand insa si deficiente medii globale !ex.: hiposomii, disproportii intre segmente etc);

• deficientele accentuate, care constau in modificari patologice a#unse intr-un stadiu avansat de

evolutie; cele mai multe deficiente de acest tip sunt determinate in viata intrauterina !ex.:

malformatiile aparatului locomotor) sau ca urmare a unor paralizii, traumatisme osoase si articulare,

a unor infectii ale oaselor, muschilor, articulatiilor sau ale vaselor de sange;

c) din punctul de #edere al localizarii si al efectelor deficientei a#em'

• deficiente morfologice !cand este afectata forma corpului sau a segmentelor lui);

• deficiente functionale !cand sunt afectate structura si functionarea organismului).

Ambele categorii mari de deficiente pot fi subimpartite in functie de intinderea si de profunzimea deficientei

in: deficiente globale !generale sau de ansamblu) si deficiente partiale !regionale, segmentare sau locale).

DE(ICIE)TE*E MOR(O*O+ICE +*O,A*E

&. erza clasifica deficientele morfologice globale in: deficiente de crestere !hiposomie - nanism,

hipersomie - gigantism, intre inaltime si greutate de exemplu, disproportionalitate - intre cap si trunchi de

exemplu), de nutritie !obezitate, debilitate fizica), de atitudine !atitudine global insuficienta, de exemplu:

rigida sau global asimetrica), deficiente ale tegumentelor !palide sau vinetii, uscate sau umede, cu pete,

cicatrici, eczeme, cu hipertricoza - pilozitate pe tot corpul,), deficiente ale musculaturii !hipotonii sau

hipertonii), deficiente ale oaselor, ale articulatiilor.

DE(ICIE)TE*E MOR(O*O+ICE PARTIA*E

A doua categorie de deficiente fizice morfologice - dupa &. erza - sunt deficientele morfologice

partiale in care sunt incluse: deficiente ale capului !ex.: cap macrocefal - supradimensionat in raport cucorpul, cap microcefal - subdezvoltat in raport cu corpul, cap brahicefal - fara proeminenta occipitala, cap

doliocefal - cu diametrul antero-posterior alungit si cu o sa la mi#loc, cap hidrocefal etc), ale fetei !fata

prea ovala, prea alungita, latita, cu cicatrici, malformatii, cu pareze, fata cu afectiuni ale ochilor - strabism,


4/9

ochi infundati sau prea apropiati etc, sau ale nasului, urechilor, fata cu dinti vicios implantati etc), deficiente

ale gatului !un gat prea lung sau prea scurt, prea gros sau prea subtire, gat cifotic, lordotic sau scoliotic, gat

rasucit - torticolis, gat cu relief tiroidian accentuat etc), deficiente ale trunchiului/ale toracelui !prea lung,

prea scurt, ingust, prea larg, prea bombat, plat, cu semne de rahitism, strangulat sau cu stern infundat), ale

abdomenului !un abdomen prea proeminent, strangulat, cu hernii sau prea moale), ale spatelui !spate cifotic,

scoliotic, asimetric), deficiente ale coloanei vertebrale, ale bazinului !cazut prea mult in #os, inclinat lateral

etc).

0 alta categorie de deficiente morfologice partiale sunt cele ale membrelor superioare, care pot fiinegale !in lungime sau grosime), asimetrice, ramase in flexie/extensie, cu umeri prea ingusti/largi, prea

cazuti sau teposi, sau adusi, cu brate inegale, cu coate in flexie/entensie, in 0 sau in 1, cu antebrate

curbate, asimetrice, sau cu sechele traumatice, cu degete cu anomalii sau cu omoplati asimetrici etc.

'ot deficiente morfologice partiale sunt si deficientele membrelor inferioare, membre care pot fi inegale, cu

contracturi, cu solduri cu relief accentuat sau asimetrice, cu genunchi ramasi in flexie/extensie sau

asimetrici, cu gambe recurbate sau cu sechele traumatice, cu glezne strambe, in 1 sau scobite si cu degete

in ciocan - in flexie cu spri#in pe unghii - sau strambe, suprapuse sau deformate etc

DE(ICIE)TE*E (-)CTIO)A*E

A doua mare categorie de deficiente fizice este reprezentata de deficientele functionale, in care

includem:

- deficiente ale aparatului neuromuscular !diferitele forme si grade de paralizii, tulburarile de mers, de

echilibru, de ritm, de coordonare a miscarilor);

- deficiente ale marilor aparate si functiuni ale or$anismului !ale aparatului respirator - ex.: insuficienta

respiratorie, ale aparatului cardiovascular - ex.: hipertensiune arteriala, ale aparatului digestiv si functiilor de

nutritie - ex.: obezitate, ale sistemului endocrin - ex.: insuficienta sexuala, nanism, deficiente ale organelor

de simt).

0 alta clasificare a deficientelor fizice !motorii) este oferita de 2obanescu !$345), care imparteaceste deficiente in trei categorii:

a) deficiente fizice de ori$ine osteo"articulara - in care sunt incluse malformatiile congenitale !ex.: luxatie

congenitala de sold, amputatie congenitala, picior stramb congenital), deformarile osoase aparute in timpul

procesului de crestere !inegalitatea membrelor, rahitism, cifoze, scolioze etc.) sau sechelele temporare sau

definitive ale accidentelor mai ales cele de circulatie si postcombustie);

b) deficiente fizice de ori$ine neurolo$ica care sunt reprezentate de: infirmitatea motrica de origine

cerebrala !ce presupune pareze, paralizii spastice, probleme de coordonare, miscari involuntare-sincinezii,

tulburari de echilibru la care se adauga si tulburari asociate de genul epilepsiei, tulburarilor senzoriale,

instrumentale - ex.: executia gesturilor etc), bolile neuronului motor periferic !sechelele de poliomelita siafectiunile neurologice evolutive-miopatiile, distrofiile neuromusculare);

c) olile cronice e#oluti#e articulare !polioartritele reumatismale ale copilului si artropatiile din hemofilie).

in categoria tulburarilor de psihomotricitate includem toate tulburarile lateralitatii !ex: incrucisata,

contrariata), ale conduitelor motrice de baza !ex: ale mersului, saritului, ale controlului postural), tulburarile

de realizare motrica !apraxia - pierderea capacitatii de executie a gesturilor, a miscarilor adaptate unui scop,

dispraxia -incapacitatea de coordonare a gesturilor, disgrafia motrica - afectarea vitezei si a fortei scrisului

etc), tulburari ale conduitelor perceptiv-motrice 6ale orientarii spatiale - necunoasterea termenilor spatiali,

perceperea gresita a pozitiilor in spatiu, orientarea incorecta in spatiu, lipsa memoriei spatiului si ale

orientarii temporale), tulburari ale schemei corporale !presupunand necunoasterea partilor corpului sau

incapacitatea de folosire a lor etc), instabilitatea psihomotorie !exces de miscare si incapacitate de orientaresi urmarire a unui obiect in miscare), tulburari ale conduitelor motrice fine !ex: incapacitate de concentrare

si de perseverare intr-o actiune anume).

7


5/9

Dizailitati motorii definiti#e

Paraple$iile

&ste vorba de o paralizie de origine medulara a celor doua picioare . Aceasta dizabilitate severa este

gestionabila in anumite conditii. &tiologia este variabila, dobandita sau congenitala. 8orma congenitala cea

mai frecventa poarta denumirea de spina bifida. (araplegia poate de asemenea fi dobandita prin

compresiunea maduvei spinarii, prin traumatism sau ruptura vasculara. *pina bifida, este o malformatie a

maduvei spinarii ce consista in malformatia maduvei in vertebrele posterioare ale zonei lombare.

*ira spinarii consista in mod normal din mai multe vertebre inchise ce prote#eaza substanta nervoasa.

n spina bifida, malformatia !achizitionata la sfarsitul primei luni de dezvoltare embrionara prin inchiderea

incompleta a canalului tubului neural) da nastere unei umflaturi !mielingocele) care se poate situa in orice

loc al spatelui de la zona cervicala la cea lombara, aceasta ultima localizare fiind cea mai frecventa. n

functie de marimea amplasamentului malformatiei, consecintele sunt de ordin neurologic, ortopedic si

urinar, si tulburarile pot fi deci foarte importante : hidrocefalie, incontinenta urinara sfincteriana, paraplegie

si insensibilitate a membrelor inferioare. &tiologia nu este pe deplin elucidata, si de fapt acum ipoteza cea

mai plauzibila este ca lipsa acidului folic in primele trei luni care preced sarcina poate influenta decisivaceasta maladie.

Poliomelita este o paralizie musculara de intensitate variabila ce se caracterizeaza prin penetrarea

cailor digestive de catre un virus present in apa infectata care distruge celulele motoare ale maduvei spinarii

Aceasta afectiune este considerata acum ca fiind eradicata

Dizailitati motorii e#oluti#e

&xista in prezent peste 79 de maladii neuromusculare cunoscute sub denumirea de miopatii. Acestea

sunt atingeri motrice ce pot fi primare sau secundare !toxice sau endocrine) izolate sau asociate tulburarilor

de sensibilitate si/sau sistemului nervos. (rintre ele.

% distrofiile musculare progresive unde se include si distofia musculara Duchene de oulogne, eccer, etc.;

% distrofiile musculare congenitale;

% miopatiile congenitale, este vorba de o grupa de afectiuni relativ rare a caror punct comun este un deficit

motor cu hipotonie constatata la nastere sa in primele luni de viata;

% miotoniile: sunt tulburari ale ale fibrelor musculare ce paralizeaza miscarile voluntare;

% miastenia, care este o tulburare de transmisie neuromusculara, ce atinge in special muschii oculari, muschii

gurii si cei cervicali;

% amiotrofiile spinale, ce ating neuronii motorii din partea anterioara a maduvei spinarii; % scleroza in placi;

% boala (arinson;

% afectiuni articulare cronice

'oate aceste tulburari sunt de origine genetica, deci ereditare cu exceptia miositelor, a caror etiologie

nu este pe deplin studiata. 'ransmisia poate fi dominanta sau recesiva, legata sau nu de sex.

n general, simptomele se manifesta inaintea varstei de < ani. Copiii care sufera de distrofie musculara

au dificultati la mers, urcarea scarilor, ridicarea bratelor deasupra capului sau ridicarea de la sol. n mod

obisnuit, atrofia musculara afecteaza intai bazinul, apoi atinge muschii umerilor. (e masura slabirii

muschilor, ei cresc in volum datorita inlocuirii fibrelor musculare cu tesut adipos !pseudohipertrofie). n

unele forme de distrofie musculara, boala devine invalidanta la adolescenta, pacientul fiind imobilizat in

scaunul cu rotile. *e observa modificari ale coloanei vertebrale !scolioza). (neumoniile si alte afectiuni alecailor respiratorii sunt frecvente datorita functionarii defectuoase a muschilor respiratori. *emnele si

simptomele generale ale distrofiilor musculare constau in:

- slabiciune musculara


6/9

- lipsa de coordonare

- invaliditate progresiva

*emnele si simptomele specifice variaza in functie de tipul de distrofie musculara in cauza. 8iecare tip

difera in ceea ce priveste debutul simptomelor, grupele de muschi afectate si evolutia bolii.

Distrofia musculara Duchenne: debutul simptomelor are loc in general intre si < ani. Ca urmare a

atrofiei muschilor membrelor inferioare, copiii au o tendinta accentuata de cadere si dificultati in ridicarea

de la sol. (e masura slabirii, muschii cresc in volum datorita inlocuirii fibrelor musculare necrozate cu tesut

con#unctiv sau adipos !pseudohipertrofie). =tilizarea unui scaun cu rotile devine necesara la $+ ani. =nii

pacienti prezinta scolioza, retard mental sau sufera de insuficienta cardiaca.

Distrofia musculara ,ecer - simptomele sunt comparabile cu ale ale miopatiei Duchenne, dar

debuteaza intre < si $< ani si sunt mai putin marcate.

Distrofia miotonica % se caracterizeaza prin miotonie !contractii musculare anormal de prelungite cu

dificultati in decontractare). Debuteaza la < ani, afectand indeosebi mainile si limba. uschii faciali pot fi de

asemenea afectati, precum si muschii gatului, degetelor si gleznei. Atrofia muschilor implicati in vorbire si

in deglutitie antreneaza dificultati in efectuarea acestor acte. Afectarea diafragmului determina dificultati

respiratorii.

Distrofia musculara a centurilor % simptomele debuteaza la sfarsitul copilariei sau la inceputul varstei

adulte. *e caracterizeaza prin atrofia muschilor umerilor si soldurilor si prin dificultati respiratorii in cazul

atingerii diafragmului. (oate fi insotita de insuficienta cardiaca sau aritmie.Distrofia facio"scapulo"humerala sau /distrofia *andouz0"De1erine2 % se caracterizeaza prin afectarea

musculaturii faciale, astfel incat pacientul nu poate zambi, fluiera sau inchide ochii.

Distrofia musculara Duchenne de ,oulo$ne

=nul din cazurile cele mai frecvent studiate este acest tip de distrofie ce atinge aproape exclusiv baietii!$ din .


7/9

adaptari speciale. 0data ce intervine folosirea scaunului cu rotile adaptarea mediului incon#urator la noile

particularitati devine importanta.

Scleroza in placi

&ste o boala degenerativa, inflamatorie, a unor structuri din creier. &ste provocata printr-un

mecanism imunologic dereglat, care nu este cunoscut suficient. izar, in unele organisme se produc

anticorpi care, in loc sa atace dusmanii ce vin din exterior, ataca componente ale propriului organism. *e

cunosc si femei care s-au imbolnavit de scleroza in placi in urma nasterilor.

@a scleroza in placi este atacata mielina, o componenta a unor celule cerebrale. Din cauza pierderii

mielinei de pe terminatiile nervoase, !datorita raspunsului imun anormal prin care organismul nu-si mai

recunoaste propriile structuri si le ataca, le face sa dispara), se pierde capacitatea nervilor de a transmie

impulsurile electrice de la si inspre creier. (rocesul patologic se desfasoara de-a lungul a unu-doua decenii,

in final neuronii degradandu-se suficient de mult ca sa afecteze functia cerebrala si aparand manifestarile

clinice. oala este caracterizata de focare multiple de demielinizare raspandite in substanta alba din sistemul

nervos central. (lacile de scleroza in numar de zeci de mii sunt de dimensiuni variabile, de la o gamalie de

ac pana la cativa centimetri. &le pot fi instalate in emisferele cerebrale, trunchiul cerebral si maduva, avand

predilectie pentru substanta alba. @a nivelul tecii se constata disparitia tecilor de mielina, axonul ramanand

multa vreme intact. in general, debutul bolii este intre +9-79 de ani. n 2omania, frecventa bolii e cuprinsaintre 9-79 la suta de mii. Din punct de vedere medical, nu se cunosc cauzele bolii.

Simptome' afectarea vederii !nevrita optica retrobulbara), paralizii oculare, diplopie, parestezii ale

extremitatilor si trigeminale. @a proba indice nas se observa o tremuratura intentionala. orbirea e adesea de

tip cerebelos, scandata si exploziva. *indromul vestibular se rezuma la un nistagmus !la /7 din bolnavi). n

stadii avansate de boala poate aparea deteriorarea mintala. Diagnosticarea se poate face si cu un aparat cu

rezonanta magneto-nucleara !2"). *tarea psihica influenteaza evolutia bolii. itamina + ar putea avea

efect favorabil in remielinizare.

Scleroza multipla este o afectiune neurologica cronica, care afecteaza sistemul nervos central, in

mod special creierul, maduva spinarii si nervii optici. *cleroza multipla poate provoca dificultati in forta si

controlul muscular, tulburari de vedere, de echilibru, ale sensibilitatii si tulburari ale functiilor mentale.

Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta si ca boala @ou ehrig, se caracterizeaza printr-o pierdere!reducere) progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii denumite neuroni motori.

"euronii motori comanda muschii voluntari, muschi care fac posibila miscarea. A@* este o boala

progresiva, invalidanta, fatala. ersul, vorbitul, mancatul, inghititul si alte functii fundamentale devin mai

dificile cu timpul. Aceste afectiuni pot cauza diferite lezari, boli si alte complicatii. (rimul semn al A@* este

reprezentat de obicei de o usoara senzatie de slabiciune intr-un picior, mana, fata sau limba. Alte probleme

sunt reprezentate de cresterea impreciziei si de dificultatea executarii actiunilor care necesita miscari de

precizie ale degetelor si mainilor. (ot apare si spasme musculare. *labiciunea se extinde !propaga) la maini

si picioare timp de luni sau ani. n timp ce neuronii continua sa se piarda si sa se reduca ca numar, celulele

musculare care vor fi stimulate in mod normal de acesti nervi, incep de asemenea sa se reduca ca numar si

muschii se atrofiaza. A@* este o boala progresiva, invalidanta. ersul, vorbitul, mancatul, inghititul si alte

functii de baza devin mai dificile cu timpul. Aceste afectiuni pot duce la lezari, boli, si alte complicatii.Afectiunile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii grave ale A@*. n timp ce muschii gatului si

pieptului devin mai atrofici, inghititul si tusitul devin mai dificile, ceea ce cateodata determina aspirarea

mancarii si salivei in trahee. Aceasta determina aparitia pneumoniei !inflamatiei a tesutului pulmonar ).

Afectiunile respiratorii se inrautatesc pe masura ce boala progreseaza, crescand riscul infectiilor si

insuficientei respiratorii. (neumonia, embolismul pulmonar, insuficienta respiratorie si insuficienta cardiaca

!probabil datorita inexistentei unei respiratii corespunzatoare dupa ce muschii se atrofiaza) sunt cele mai

obisnuite cauze de deces printe bolnavii cu A@*. n ma#oritatea cazurilor, decesul survine nu mai tarziu de

pana la 5 ani de la debutul simptomelor, altfel unii indivizi supravietuiesc multi ani, chiar decade.

Sindroame musculare

Dintre acestea, cele mai frecvente sunt urmatoarele:

Miopatia este o boala heredo-familiala cu determinism genetic, aparand, de obicei, in copilarie sau

adolescenta, caracterizata prin slabiciune progresiva, atrofii musculare bilaterale si simetrice, interesand in

4

http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/afectiune_9105.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scleroza_4684.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/reducere_7418.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/muschi_6894.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/semn_4721.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/senzatie_4725.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/picior_7169.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limba_4039.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gatului__chist_congenital_al__6160.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/trahee_4933.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pulmonar_4526.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/deces_2896.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/afectiune_9105.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scleroza_4684.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/reducere_7418.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/muschi_6894.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/semn_4721.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/senzatie_4725.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/picior_7169.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/limba_4039.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gatului__chist_congenital_al__6160.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/trahee_4933.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pulmonar_4526.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/deces_2896.html


8/9

principal muschii de la radacina membrelor. Deficitul motor apare si se accentueaza paralel cu atrofia

musculara. &volutia este lenta si progresiva, ducand la imobilizarea bolnavului la pat.

Miotonia este o afectiune de obicei congenitala, caracterizata prin dificultatea de a decontracta

muschii. Decontractia se face lent si cu efort. Cand bolnavul executa o miscare, muschii raman contractati

cateva secunde. 'ulburarea este mai mare dupa repausul muscular si se reduce pe masura ce miscarea se

repeta. Apare in copilarie si este mai frecventa la barbati. uschii sunt uneori proeminenti, dand bolnavului

un aspect atletic, dar forta musculara este scazuta.

Polimiozita este o inflamatie difuza a muschilor, care poate cuprinde si tegumentele

!dermatomiozita) sau nervii invecinati !neuromiozita). Apare la orice varsta, mai frecvent la femei si la

tineri. 8orma acuta debuteaza cu semne generale infectioase, urmate de prinderea muschilor !dureri,

rezistenta dureroasa la palpare), uneori a tegumentelor, edeme, desen venos intarit, inflamatie a mucoaselor

si a nervilor !semne de polinevrita); alteori tumefactii articulare dureroase, adenopatie, splenomegalie etc.

&volueaza catre atrofie musculara si cutanata. (rognosticul este grav, moartea survenind printr-o tulburare

cardiaca sau respiratorie. 8ormele subacute si cronice au o simptomatologie mai putin zgomotoasa, cu

evolutie mai indelungata. 'ratamentul consta in repaus la pat, mobilizarea activa a membrelor,

Miastenia este o afectiune caracterizata prin deficit muscular, cu fatigabilitate musculara, care apare

sau se accentueaza la efort. &tiologia este necunoscuta, dar se pare ca in producerea ei ar interveni un

mecanism imunologic. oala apare mai frecvent la femei. Debutul este subacut sau insidios, cu slabiciune

musculara pe masura ce muschiul se contracta. 'ulburarea apare mai frecvent la muschii oculari, ai fetei,limbii, masticatori si ai laringelui. (araliziile sunt minime dimineata, se accentueaza la efort si devin

maxime seara. De obicei bolnavii prezinta strabism si diplopie, iar vorbirea este dificila. &ste caracteristca

imposibilitatea bolnavului de a-si tine capul ridicat. oala evolueaza cu perioade de agravare si ameliorare.

Sindromul piramidal

8asciculul piramidal este portiunea initiala a caii motorii si este format de axonii neuronilor motori

centrali, care isi au corpurile celulare localizate in circumvolutia frontala ascendenta. 8asciculul piramidalleaga scoarta motorie cu neuronul motor periferic. Ansamblul de simptome, provocate de leziunile

fasciculului piramidal, pe traiectul sau encefalic sau medular, poarta numele de sindrom de neutron motor

central sau sindrom piramidal. Apare in accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale si medulare, mielite,

fracturi de rahis, scleroza laterala amiotrofica etc *emnele clinice principale constau in pareze sau paralizii

ale miscarilor voluntare, cu sediul, de obicei, in partea opusa leziunii !datorita incrucisarii caii motorii).

(aralizia cuprinde teritorii intinse !hemiplegie, paraplegie). &ste spasmodica, fie de la inceput, fie

dupa o perioada scurta de paralizie flasca. 2eflexele osteo-tendinoase sunt exagerate dupa prima perioada de

diminuare !faza de soc). *emnul abinsi este prezent, tulburarile sfincteriene sunt obisnuite, iar atrofia

musculara, absenta. anifestarea principala a sindromului piramidal este hemiplegia, caracterizata prin

pierderea motilitati voluntare a unei #umatati a corpului, datorita lezarii unilaterale a caii piramidale. Cauzele

principale sunt: accidentele vasculare cerebrale, tumorile intracraniene si, mai rar, traumatismele. in general,hemiplegia evolueaza in doua faze: prima, de hemiplegie flasca, cu hipotonie si reflexe osteo-tendinoase

abolite, a doua de hemiplegie spasmodica, caracterizata de contractura si reflexe exagerate. Sindromul

paraplegie: paraplegia este paralizia celor doua membre inferioare. Cand deficitul motor este incomplet, se

numeste parapareza.

hergut, A., "eamtu, C., Psihopedagogie Speciala, &ditura (olirom, asi, +999.

>


9/9

3

FEPsihopedagogia Persoanelor Cu Deficiente Neuro Psiho Motorii

Documents

Transcript of FEPsihopedagogia Persoanelor Cu Deficiente Neuro Psiho Motorii