Universitatea din BucureştiFacultatea de Geografie

Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE DIPLOMĂFenomene geoeconomice ale perioadei de tranziţie în municipiul

Piatra Neamţ

Coordonator ştiinţific, Prof.univ.dr. Cristian Braghină

Absolvent,

Bucureşti2008

1

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………..1Capitolul I. Cadrul natural…………………………………………………3

1. Aşezare geografică……………………………………………..32. Geologie şi relief……………………………………………….43. Clima…………………………………………………………...74. Hidrografia………………………………………………….…..95. Vegetaţia……………………………………………………......10

Capitolul II. Resursele geodemografice………………………………........121. Evoluţia numerică a populaţiei……………………………........122. Bilanţul natural al populaţiei……………………….…………..143. Migraţiile……………………………………………………......154. Structura pe grupe de vârstă şi sexe…………………………….185. Structura socio-economică. Evoluţia şomajului………………..216. Nivelul de instruire al populaţiei……………………………......257. Structura etnică şi confesională…………………………….…...26

Capitolul III. Activităţile economice…………………………………….…..281. Sectorul secundar……………………………………………......282. Sectorul terţiar……………………………………………….......523. Sectorul primar………………………………………………......63

Capitolul IV. Dezvoltarea durabilă……………………………………….....70Concluzii………………………………………………………………………78Bibliografie……………………………………………………………………80

2

Introducere

Perioada de tranziţie reprezintă perioada aferentă trecerii de la un regim poltic şi economic

la altul. În cazul ţării noastre această s-a realizat de la un regim dictatorial cu o economie

controlată şi organizată de stat la una de piaţă specifică capitalismului şi respectiv regimului

democratic. Desigur această etapă are o anumită durată unii autori considerând că perioada de

tranziţie s-a desfăşurat intre anii 1992 şi 2002 finalizată în urma aderării României la

structurile economice şi politice europene în timp ce alţi specialişti susţin că aceasta nu s-a

încheiat încă, principalul lor argument fiind instabilitatea economică în care se găseşte încă

ţara noastră.

Indiferent de numărul de ani pe care îl înglobează perioada de tranziţie s-a manifestat

puternic în special in domeniul economic dar şi la nivelul resurselor demografice aducând

prefaceri majore în profilul oricăror oraşe, zone sau regiuni ale ţării. Principalele fenomene

care au însoţit perioada de tranziţie au fost dezindustrializarea, reconversia urbană, declinul

sectorului primar, migraţia forţei de muncă, regresul demografic dar şi procesul de terţializare

al activităţilor economice. Desigur aceste procese şi fenomene s-au manifestat diferenţiat de la

un sistem teritorial la altul în funcţie de particularităţile acestuia.

Municipiul Piatra Neamţ s-a confruntat şi se confuntă în continuare cu diverse fenomene

geoeconomice şi geodemografice specifice perioadei de tranziţie asemeni întregii ţări.

Principalele procese cu care s-a confruntat acesta au fost dezindustrializarea şi migraţia

populaţiei, procese care au avut un impact major asupra structurilor spaţiale, sociale şi mai

ales economice. Procesul de dezindustrializare s-a manifesta în mod evident prin suspendarea

sau redirecţionarea activitaţilor unor agenţi economici din domeniul industriei cu efecte mai

mult sau mai putin vizibile asupra structurilor urbane dar cu impact considerabil asupra

caracteristicilor forţei de muncă.

Scopul acestui studiu este acela de a evidenţia caracteristicile perioadei de tranziţie şi

manifestarea acestora la nivelul sistemului teritorial Piatra Neamţ, modul cum acestea au

afectat structurile economice, demografice dar şi evoluţia lor ulterioară. Toate cele trei

sectoare economice au suferit transformări importante de-a lungul acestei perioade

influenţând profilul specific municipiului, care a trecut de la un oraş aproape industrial la unul

cu funcţie mixtă, cu accent pe sectorul terţiar. De asemenea acest studiu îşi propune să

prezinte şi efectele în plan demografic pe care le-au avut toate transformările din domeniul

3

economic, modul cum acesteau au determinat procese ca regresul populaţiei şi amploarea

mare a procesului de migraţie.

Evoluţia teritorială, condiţiile- fizico geografice, caracteristicile geodemografice ale

municipiului Piatra Neamţ au fost studiate şi cercetate, în special sub forma monografiilor ,de-

a lungul timpului de numeroşi autori. Astfel primele astfel de lucrări apar după anii 1970

dintre ele remarcându- se Istoria monografică a oraşului Piatra Neamţ de Gheorghe

Vereşescu, Piatra Neamţ- monografie de Vasile Gherasim şi Ionel Marin, apărută în 1972.

Apar apoi lucrări privitoare în special la Judeţul Neamţ, dar cu ample referiri la Piatra Neamţ (

Judeţul Neamţ, Bojoi I. şi Ichim I., 1974 sau Judeţul Neamţ, Editura Sport- Turism , 1981 ).

Există de asemenea numeroase ghiduri turistice referitoare la municipiul Piatra Neamţ însă

cele mai recente şi cuprinzătoare monografii sunt cele ale lui Marcel Dragotescu- Piatra

Neamţ- file de monografie, apărută în 2004 şi a lui Mihail Apăvăloae ( Piatra Neamţ- studiu

monografic ), apărută în 2005 la Editura Cetatea Doamnei din Piatra Neamţ.

Pentru realizarea lucrării de faţa s-au utilizat ca şi metode de cercetare observaţia la faţa

locului, studierea materialelor şi datelor statistice funizate de direcţiile specializate, date

privind resursele geodemografice şi activităţile economice precum şi informaţii referitoare la

profilul şi evoluţia unor înteprinderi de-a lungul perioadei de după 1990. Informaţiile privind

evoluţia numărului de angajaţi şi situaţia financiară a înteprinderilor de pe teritoriul

municipiului au fost prelevate în special din buletinele financiare şi din publicaţiile de

specialitate din ultimii ani.

Astfel acest studiu se doreşte a fi o cercetare asupra situaţiei socio- economice recente a

municipiului Piatra Neamţ, o cercetare a evenimentelor şi fenomenelor geodemografice şi

geoeconomice prin care a trecut acest oraş în timpul perioadei de tranziţie cu accent pe

efectele resimţite odată cu trecerea la o economie controlată la una de piaţă.

4

Capitolul I

Cadrul natural

1. Aşezare geografică

Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României, între 46˚40` şi 47˚20`

latitudine nordică şi 25˚43` şi 27˚15` longitudine estică. Ocupă o poziţie care se suprapune, în

parte, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovei şi se învecinează la

sud cu Judeţul Bacău, la est cu judeţele Vaslui şi Iaşi, la nord cu Judeţul Suceava ş la vest cu

Judeţul Harghita ( fig.1, fig.2 )

Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţa Judeţului Neamţ se află situat într-o zonă de contact

climatic, geologic, geomorfologic, hidrologic, pedologic în condiţiile prezenţei în cadrul

acestuia a două unităţi geografice distincte : Carpaţii Orientali şi Subcarpaţii Moldovei. În

cadrul României oraşul este situate în partea de nord- est găsindu-se din punct de vedere

matematic la 46˚56’ latitudine nordică şi la 26˚22’ longitudine estică. Este cu aproximativ 220

km mai aproape de Polul Nord decât de Ecuator. În cadrul Judeţului Neamt ocupă o poziţie

central, fiind cel mai mare centru urban al judeţului şi totodată cel mai polarizator al regiunii.

Oraşul este situat la o altitudine de 310 m pe valea râului Bistriţa la ieşirea acestuia din

zona muntoasa şi la confluenţa cu pârâul Cuejdi. Vatra principală a oraşului ocupă terasele de

pe stânga Bistriţei, începând de la albia majoră şi până la terasa de 15-20 m, precum şi

terasele de 2-3 m şi 10-12 m de pe stânga Cuejdiului. Prin extinderea vetrei şi aglutinarea

unor sate din jur Piatra Neamţ prezintă în momentul de faţă o zonă intramontană ( oraşul

vechi ) şi o zonă extramontană ( mai nouă ).

Piatra Neamţ beneficiază astfel de un climat plăcut şi de un cadru natural variat dar

armonios, asigurând totodată legături facile cu capital ţării si cu alte zone ale României.

Accesul se realizează prin intermediul căilor rutiere şi feroviare: DN 15 ( dinspre Bacău spre

Bicaz, cu ramificaţia DN 15C spre Lacul Roşu şi Gheorghieni ), DN 17B ( spre Vatra

Dornei), DN 15D ( spre Roman ), DN 15B ( spre Târgu Neamţ ); linia ferată 509( spre

Bucureşti ). Astfel cei aproximativ 360 km care despart municipiul Piatra Neamţ de capital

ţării pot fi parcurşi, atât pe şosea cât şi pe cale ferată în circa cinci ore şi jumătate.

5

Fig.1. Poziţia oraşului Piatra Neamţ în cadrul ţării Fig.2. Poziţia oraşului Piatra Neamţ în cadrul Jud. Neamţ

Sursa: www.neamtonline.ro

2. Geologie şi relief

Municipiul Piatra Neamţ se află situat pe zona ultimelor cute muntoase în partea de vest şi

pe zona subcarpatică în partea estică. În zona muntoasă apar cele mai vechi formaţiuni

geologice de pe teritoriul oraşului alcătuite din şisturi negre de vârsta cretacicului inferior,

marne calcaroase şi calcare conglomeratice. Rocile acestora conţin şi numeroase fosile de

briozoare, amoniţi şi inocerami. Ultimele depozite sunt formate din gresii de Kliwa de vârstă

oligocenă, în special în alcătuirea dealurilor Bâtca Doamnei, Cozla şi Pietricica.

În zona subcarpatică straturile sunt formate din roci de tipul marnelor, argilelor, gresiilor

cenuşii de vârstă miocenă. Straturile de marne şi argile cuprind cristale de gips care pot fi

observate la poalele muntelui Cozla în punctul numit “ Ape minerale “, unde se găsesc

izvoare cu caracter feruginos şi arsenical. Cele mai importante resurese de subsol grefate pe

structura geologică caracteristică sunt reprezentate de rocile de construcţie şi apele minerale.

Dintre rocile de construcţie cele mai importante fac parte calcarele de Doamna,cu cariere de-a

lungul Cuejdiului, la gura Ştirbosului sau în apropiere de Piatra Şoimului şi gresia de Kliwa,

cu un pronunţat caracter cuarţos ce poate fi utilizată în industria sticlei.

Din albia majoră a Bistriţei, din cartierul Vânători, se exploatează nisipuri şi pietrişuri,

folosite ca agregate în prepararea betoanelor pentru construcţiile din municipiu şi din

împrejurimi. Alte resurse cu valoare economic sunt sarea (interceptată în forajele din zona

Cuejdiului), gipsurile de Perchiu şi argilele din formaţiunea cenuşie. Gipsurile şi argilele apar

6

la zi în cariera de la Ciritei (cariera “Coasta Perdelelor” din Dealul Vulpea), unde argila

constituie material primă a fabricii ZONOCERAM.

În cuprinsul arealului oraşului relieful înregistrează în peisaj o mare varietate de forme,

dispuse sub formă de fâşii longitudinal cu o orientare general nord-sud. Carpaţii creează in

cadrul municipiuluidouă părţi distinct : una intramontană alcătuită din cartierele vestice şi din

zona central şi o alta extramontană, spre est, care se continuă pe terasele Bistritei cu platform

industrial Dumbrava Roşie-Săvineşti-Roznov. Marile unităţi de relief care include în

cuprinsul lor teritoriul muncipiului Piatra Neamţ aparţin Carpaţilor Orientali şi Subcarpatilor

Moldovei. Regiunea muntoasă cuprinde părţi din două unităţi de relief ale grupei central a

Carpaţilor Orientali, respectiv Munţii Stânişoarei şi Munţii Tarcăului (Munţii Goşmanului).

La est de regiunea montanăse desfăşoară unitatea morfostructurală a Subcarpaţilor Moldovei,

din cadrul cărora face parte o mică porţiune din Depresiunea Cracău-Bistrita.

Munţii Stănişoarei constituie o unitate bine individualizată în cadrul oraşului, din care

cuprinde doar extremitatea lor sudică. Culmea principală are o orientare generală NV-SE, în

conformitate cu structura geologic şi aparţine unităţii flişului. Altitudinea medie este circa 800

m, iar altitudinile maxime ajung până la 806 m în Vârful Prihodişte şi 665 m în Vârful Trei

Căldări din masivul Cozla(fig.4). Munţii Goşmanului ocupă partea sudică a oraşului

aparţinând de asemenea unităţii flişului. Altitudinea lor scade de la vest la est (de la 920 m în

vârful Căzăcuci la 852 m în Vârful Cernegura), dar şi de la sud la nord. În partea de nord-vest

a oraşului se află Muntele Cârloman cu o altitudine maximă de 617 m, despărţit de Cozla prin

Valea Borzogheanului şi alcătuit din straturi de gresie, şisturi marnoase acoperite în mare

parte de depozite loessoide.

La vest pe dreapta râului Bistriţa şi pe malul lacului de acumulare se află Muntele Bâtca

Doamnei, aproape în totalitate izolat având versanţii abrupţi şi o înălţime maximă de 462

m(fig.5). În partea de est a oraşului se situează Pietricica, înălţime solitară, insular cu

altitudine maximă de 523 m ce particularizează întreaga desfăşurare a municipiului. Aceasta

este considerată o imensă relicva geologic ce cumulează toate formaţiunile specific acestei

regiuni, inclusiv straturi oligocenecu bogate depozite fosilifere. Către oraş versanţii săi sunt

foarte abrupţi, mult mai lin fiind versantul de nord- est, Pietricica fiind de fapt alungită pe

direcţia NE-SV( fig.3).

7

Fig.3. Muntele Pietricica

Sursa: www.neamtonline.ro

Între unităţile montane aparţinând Munţilor Goşmanului şi respective Stânişoarei se

desfăşoară Culoarul Bistriţei. Caracterul de culoar este dat de lărgimea mare a văii, ce capătă

un pregnant caracter depresionar. În zona municipiului Piatra Neamţ altitudinea absolută a

fundului văii oscilează între 290- 320 m, iar lăţimea între 0,5- 2 km, în această unitate

dezvoltându-se două trepte de terase de luncă şi două de versant.

Fig.4. Masivul Cozla Fig.5. Masivul Bâtca Doamnei

Sursa: www.neamtonline.ro Sursa: www.neamtonline.ro

La est de regiunea montană se desfăşoară unitatea morfostructurală larg cutată a

Subcarpaţilor Moldovei reprezentaţi de Depresiunea Cracău- Bistriţa. Aceasta are aspectul

unei unităţi uniforme, cu fragmentare slabă, şi cu orientare nord-sud in directia de curgere a

apelor care o drenează. Altitudinile oscilează intre 300 şi 450 m, cea minimă fiind de 292 m în

şesul Bistriţei din dreptul anexei Văleni iar cea maximă de 499 m în Dealul Humăriei. Din

8

punct de vedere petrografic aceste deluri sunt alcătuite din argile si nisipuri cu intercalaţii de

marne. Partea estică amunicipiului se suprapune peste partea central-estică a unităţii

subcarpatice, unde predomină în special terasele mijlocii şi înalte ale Bistriţei.Formele

negative de relief sunt reprezentate de patru văi diferite ca orientare şi dimensiuni, dar cu rol

important în delimitarea oraşului şi a principalelor sale cartiere ( Valea Bistriţei, Cuejdiului,

Borzogheanului şi pârâului Doamna ).

Alunecările de teren sunt întâlnite în partea de vest a unităţii subcarpatice dar şi în

zona montană din arealul Bâtca Doamnei, versantul stâng al pârâurilor Sarata şi Borzoghean

şi Cozla. În general alunecările active sunt răspândite pe suprafeţe restrânse, pe versanţ al

căror echilibru este dereglat de eroziunea laterală sau de greutatea mare a deluviului

(versantul estic al Munţilor Stânişoarei) de la contactul dintre cele două mari unităţi de relief,

dar şi pe cel sudic. Acţiunea torenţilor se poate observa atât pe valea pârâului Sarata ( unde

există suprafeţe despădurite ) cât şi pe versantul drept al Bistriţei, in dreptul anexei Văleni.

Pantele munţilor de pe teritoriul oraşului sunt medii, pe alocuri abrupt cumse înregistrează în

cazul versanţilor de sud şi vest ai Muntelui Pietricica, unde acestea au valori de până la 33-

40˚.

3. Clima

Municipiul Piatra Neamţ prezintă, la fel ca întregul judeţ o climă temperat continental

moderată cu particularităţi specific părţii de est a ţării. Caracteristicile climei sunt determinate

de circulaţia atmosferică, de particularităţile relifului ( morfologie, expoziţie şi orientare,

pantă, grad de fragmentare ) dar şi de marile suprafeţe lacustre.

Clima oraşului este influenţată în mare parte de prezenţa munţilor din jur care

împiedică pătrunderea curenţilor reci dinspre nord-est; singura lor cale de acces este valea

Cuejdiului, dar morfologia acesteia nu le permite să se disperseze, dirijându-l perpendicular

pe culoarul Bistriţei, unde sunt anihilaţi de curenţii de provenienţă vestică prezenţi aici. O altă

mentiune este că, în timpul iernii, în unele cartiere, din cauza reliefului Soarele rămâne sub

orizont o mare parte din zi, fapt care determină o mai slabă incălzire a solului şi deci a aerului.

În aceste condiţii rezultă un climat cu veri răcoroase şi scurte, cu toamne lungi şi ierni blajine,

fără vânturi sau temperature extreme de scăzute.

9

Deşi oraşul nu poate fi considerat o aglomerare urbană ( privită ca densitate, înălţime

şi masivitate ) pe baza cercetărilor s-a constatat un plus la media anuală a temperaturii aerului

cu 0,7˚ in intravilan faţă de arealul exterior. Majoritatea teritoriului municipiului ce cuprinde

intravilanul propriu- zis şi partea sa estică ( subcarpatică ) este cuprinsă de izotermele de 8-

9˚C. Anotimpual iarna, datorită stocării aerului rece anticiclonic si inversiunilor termice,

temperaturile sunt negative ( -2,1˚C ) in toate lunile, iar verile destul de moderate ( 18,6˚C ).

Toamnele şi primăverile prezintă valori apropiate faţă de medie ( 8-10˚C ), fiind şi ele destul

de moderate. Temperaturile medii lunare prezintă un regim clar evidenţiat, cu minime în

ianuarie ( -3,1˚C ) şi maxime în iulie ( 19,5˚C ).

Numărul zilelor tropicale înregistrate la Piatra Neamţ este de 12 pe an, al zilelor de

iarnă în medie de 40 iar al celor cu îngheţ de 129. Un fenomen specific unităţilor

depresionare, de culoar dar mai ales montane şi submontane sunt inversiunile termice. Prin

frecvenţa şi mai ales prin intensitatea lor crescută in sezonul rece, inversiunile ajung să se

impună şi la nivelul mediilor lunare de temperatură, generând aşa- numitele “ benzi calde “

din treimea mijlocie şi superioară a versanţilor. Depresiunea Cracău- Bistriţa şi Culoarul

Bistriţei, areal în care se înscrie şi municipiul Piatra Neamţ prezintă cele mai favorabile

condiţii pentru instalarea inversiunilor termice de durată şi intensitate crescută dând o notă

specific teritoriului.

La Piatra Neamţ direcţiile dominante ale vântului sunt cele de nord-vest şi nord,

urmate de cele complementare de sud-est. Viteza cea mai mare de până la 4m/s o au vâtrueile

de vest. În categoria vânturilor locale se încadrează cele cu periodicitate zilnică respective

brizele şi vânturile de munte-vale, dar şi vânturi precum főhn-ul şi crivăţul. In ceea ce priveşte

regimul precipitaţiilor media anuală a acestora este de 630 mm, cantitatea de precipitaţii

crescând începând cu luna martie, atingând maximul în iunie şi scăzând continuu. Aşadar

arealul municipiului Piatra Neamţ se încadrează în două etaje climatic: etajul montan,

subetajul munţilor mijlocii şi scunzi (800-1700 m) şi etajul climatic de deal cu subetajul

dealurilor şi podişurilor joase (300-500 m).

Principalele surse de poluare a atmosferei de pe teritoriul oraşului sunt cele locale

reprezentate de unităţi industriale funcţionale sau nu. Dintre acestea se remarcă platforma

chimică Săvineşti-Roznov, profilată pe fabricarea fibrelor şi firelor sintetice şi a

îngrăşămintelor chimice cu poluanţi ca oxizii de azot, amoniacul, acrilonitrilul, dioxidul de

10

sulf, ionii sulfat, clorul şi oxidul de carbon. Alte surse de poluare, în special cu pulberi sunt

fabricile de produse ceramic, de betoane, dar şi fabrica de hârtie PERGODUR.

4. Hidrografia

Reţeaua hidrografică a oraşului este relativ densă şi reprezentată de Bistriţa şi de

afluenţii acesteia (Doamna, Cuejdi, Sarata, Borzoghean, Stârbosu).

Râul Bistriţa străbate arealul municipiului Piatra Neamţ pe odistanţă de aproximativ 7

km. Situaţia hidrografică actuală nu mai corespunde cu cea de dinaintea amenajărilor

hidrotehnice din aval de Bicaz, datorită apariţiei lacurilor de acumulare şi a canalelor

hidroenergetice. Astfel, pe teritoriul oraşului au apărut lacurile Bâtca Doamnei, acumularea

PERGODUR şi canalul hidroenergetic din aval, cursul natural al râului fiind radical

modificat; panta râului nu depăşeşte 2,3‰, altitudinea medie fiind de 320 m ( fig.6 ).

Fig. 6.Râul Bistriţa

Sursa: www.neamtonline.ro

Afluenţii râului Bistriţa dreanează o suprafaţă ce depăşeşte cu puţin 100 kmp. Ei au

debite reduse şi un regim strâns legat de regimul precipitaţiilor. Pârâul Cuejdi este afluent pe

stânga şi debuşează în lacul PERGODUR. Deşi lungimea totală a acestuia ajunge la 24 km, pe

teritoriul oraşului este de aproximativ 7 km, din care pe o lungime de peste 4 km este

regularizat prin consolidări de maluri. Datorită faptului în trecut era predispus la producerea

de inundaţii în urma unor viituri, astăzi Cuejdiul este canalizat şi îndiguit. Pârâul Doamna,

11

affluent pe dreapta al Bistritei debuşează în lacul Bâtca Doamnei şi are o lungime de 8 km. Pe

partea stângă Bistriţa mai primeşte ca afluent pârâul Sarata cu un debit foarte mic.

Cel mai mare lac de acumulare de pe teritoriul oraşului este Bâtca Doamnei ( fig.7 )

situat la limita din aval a zonei muntoase, culmea cu acelaşi nume pătrunzând destul de adânc

în interiorul lacului şi fragmantându-l în două părţi egale. Ca şi lacul Vaduri are o direcţie

general vest-est şi o adâncime medie de 4,2 m. cel de-al treilea lac de acumulare inclus în

perimetrul oraşului este cel de la Pângăraţi

Fig.7. Lacul Bâtca Doamnei

Foto:Oţel Claudia

5. Vegetaţia

Altitudinal teritoriul municipiului Piatra Neamţ este cuprins în etajul nemoral cu două

subetaje : subetajul pădurilor de fag şi amestec (600-1200 m) şi subetajul pădurilor de gorun

şi fag-gorun (300-600 m). Pe suprafeţe restrânse cu condiţii climatice şi edifice special, în

cadrul celor două subetaje apare o vegetaţie intrazonală cu asociaţii vegetale specific.

Subetajul pădurilor de amestec de fag cu răşinoase ocupă arealul montan al

municipiului şi se caracterizează prin prezenţa speciilor de fag, brad şi molid. Arealul

subcarpatic se impune prin prezenţa fagului în combinaţie cu ulmul, frasinul, paltinul,

carpenul, teiul, plopul. În cadrul acestui subetaj se evidenţiază stratul de arbuşti destul de

slabe dezvoltat care cuprinde specii ca alunul, socul, măceşul, cornul, păducelul, zmeurul.

Subetajul pădurilor de amestec fag- gorun este cel mai bine reprezentat pe latura

intrenă a depresiunilor subcarpatice, respectiv partea estică a oraşului, dealurile Humăriei şi

12

Balaur. Alături de speciile dominante de fag şi stejar se întâlnesc şi carpenul, teiul, paltinul,

jugastrul. Stratul arbuştilor este alcătuit din păducel, corn, lemn câinesc şi sânger, iar stratul

ierbos este compus din graminee (firuţă, rogoz). Pajiştile ocupă suprafeţe importante în

arealul montan (Cârloman, Cozla, Pietricica) şi subcarpatic şi cuprind specii ca păiuşul, iarba

calului, trifoiul alb, colilia, rogozul.

13

Capitolul II

Resursele geodemografice

1. Evoluţia numerică a populaţiei

Municipiul Piatra Neamţ este, din punct de vedere al numărului de locuitori, cel mai

important centru urban al Judeţului Neamţ având o populaţie de 108.085 de locuitori,

depăşind celelalte concentrări urbane, Roman, Târgu Neamţ sau Bicaz.

Cresterea populaţiei municipiului s-a realizat lent, iar dezvoltarea ca urmare a sporului

natural si a apariţiei unor concentrări industrial cu potenţial de atractivitate si mai puţin

datorită migraţiilor. Primele date asupra numărului de locuitori al municipiului Piatra Neamţ,

de după primul război mondial se regăsesc în Recensamântul din 29 decembrie 1930 atunci

când populaţia oraşului era de 25.827 şi trăia în special în anexele Văleni, Ciritei, Doamna,

Sarata. Urmează o perioadă de declin demografic ca urmare a producerii celui de-al doilea

război mondial şi a perioadei de secetă imediat următoare.

După anul 1950 se constată o înviorare a dinamicii demografice ca urmare a instaurării

regimului communist şi a politicii de industrializare promovată de acesta. Astfel odată cu

dezvoltarea sectorului industrial în zonă sporul migratoriu creşte, contribiund, alături de cel

natural destul de ridicat ( influenţat şi de decretul din 1968 privind interzicerea avorturilor ) la

creşterea masivă a populaţiei. La recensământul din 1956 populaţia municipiului Piatra Neamţ

era de 32.648 locuitori iar la cel din data de 1966 de 45.852 de locuitori. Populaţia a

continuat să crească ajungând la recensământul din 5 ianuarie 1977 la un număr de 77.112

locuitori.

Revoluţia din 1989 aduce transfornări radicale la nivelul soceităţii româneşti determinând

în primul rând scăderi ale sporului natural şi creşteri ale celui migratoriu. Astfel se

înregistrează la nivelul întregii ţări scăderi ale populaţiei, scăderi reflectate şi la nivel regional.

Un fenomen geoeconomic important caracteristic perioadei post- decembriste este cel de

dezindustrializare, fenomen ce afectează indirect dinamica populaţiei. Prăbuşirea coloşilor

industriali, localizaţi în apropierea marilor oraşe a dus la creşteri importante ale ratei

14

şomajului şi deci la migrarea celor afectaţi de acest fenomen, fie către mediul rural, fie către

alte regiuni sau chiar alte ţări.

Perioada de tranziţie s-a soldat cu oscilaţii ale populaţiei la nivelul municipiului Piatra

Neamţ. Astfel dacă la recensământul din 7 ianuarie 1992 numărul de locuitori era de 123.360,

în anul 1998 atingea 125.070 iar la ultimul recensământ, cel din 18 martie 2002 era de doar

104.914. Scădere masivă a populaţiei din intervalul 1998- 2002 se explică în mare parte prin

închiderea aproape in totalitate a unor mari unităţi industriale( printre care şi a celor de pe

platforma chimică Săvineşti ), închidere ce a determinat migraţii ale proaspeţilor şomeri către

mediul rural sau către alte regiuni în căutarea unui loc de muncă. Desigur la această cauză se

adaugă şi scăderea sporului natural, scădere ce se înregistrează la nivelul întregii ţară.

În ciuda fenomenelor negative din domeniul geoeconomic care au afectat dinamica

populaţiei municipiului Piatra Neamţ în ultimii ani se constată o uşoară creştere a numărului

de locuitori faţă de anul 2002 ( 111.488 în 2003 ), urmată însă tot de scăderi în 2004 şi 2005,

când populaţia ajunge la 109.720 locuitori. La 1 iulie 2007 populaţia municipiului Piatra

Neamţ era de 108085 locuitori, cifră ce consemnează tendinţa de scădere care reflectă încă o

dată sporul natural deficitar dar mai ales persistenţa fenomenului de migrare către alte zone

ale ţării sau către alte state ( fig.8 ).

Fig.8. Evoluţia numărului de locuitori al municipiului Piatra Neamţ

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

15

2. Bilanţul natural al populaţiei

Bilanţul natural al populaţiei ( sporul natural ) reprezintă diferenţa dintre numărul

naşterilor şi cel al deceselor, exprimată în valori relative( ‰ ), calculată pentru un an sau

pentru o perioadă determinată de timp. (Erdeli, Dumitrache, 2006 ).

În perioada regimului comunist, întreaga ţară şi implicit şi Judeţul Neamţ înregistra rate

ridicate ale sporului natural, în principal datorită natalităţii crescute. Politicile pronataliste

reprezentau una din caracteristicile principale ale acestui tip de regim politic, ele determinănd

creşterea numărului de locuitori, pe fondul unei mortalităţi relative scăzute. Zona Moldovei se

caracteriza prin rate ale sporului natural dintre cele mai mari pe ţară, iar Judeţul Neamţ nu

făcea excepţie. Municipiul Piatra Neamţ se situa pe poziţii destul de ridicate în ceea ce

priveşte sporul natural. Cu toate acestea începând cu anii 1970 se constată o scădere continuă

a ratei natalităţii şi implicit şi a sporului natural. Astfel natalitatea a scăzut de la 23.8‰ în

anul 1977, la 12.6‰ în 1992 şi până la 8.9‰ în 1998. La recensământul din 2002 se constată

o uşoară creştere a natalităţii la 9.1‰, valoare apropiată de media ţării ( 9.4‰ ) şi scăzută faţă

de media judeţului ( 11‰ ), creştere care se menţine în continuare conform valorii de 10,4‰

înregistrată pentru natalitate în anul 2005.

În paralel cu scăderea natalităţii, cauzată atât la nivel naţional cât şi regional de creşterea

nivelului de trai, de mentalităţile actuale, de nivelul din ce în ce mai ridicat de instruire se

înregistrează creşterea ratei mortalităţii, tendinţă existentă în majoritatea statelor europene.

valoare mică comparativ cu media naţională ( 12.4‰ ). Pentru anii 2004 şi 2005 se observă

chiar valori din ce în ce mai scăzute pentru mortalitate care reflectă o creştere a populaţiei

tinere, având în vedere că şi natalitatea este pe o trasă pozitivă de evoluţie. Mortalitatea

ridicată coroborată cu natalitatea scăzută determină valori din ce în ce mai mici ale sporului

natural care a scăzut de la 18.1‰ în 1977 la 5.9‰ in 1992 şi la 1.3‰ în 1998. În 2002 sporul

natural înregistra valoarea de 0.1‰,valoare destul se ridicată faţa de media naţională de -

2,7‰. Începând cu anul 2004 se constată o revigorarea a sporului natural prin prisma creşterii

natalităţii şi scăderii mortalităţii, acesta ajungând la valori pozitive de 2.1‰ in 2005 ( fig. 9;

fig. 10)

Tendinţa de scădere a sporului natural se datorează în mare parte şi fenomenului de

îmbătrânire a populaţiei, fenomen cu care se confruntă de altfel întreaga ţară. Se observă

16

totuşi un ritm mai lent de creştere a populaţiei îmbătrânite la nivelul municipiului Piatra

Neamţ faţă de alte centre urbane ale României. Un rol important în scăderea valorilor sporului

natural al oraşului îl au migraţiile populaţiei de vârstă tânără şi adultă, populaţia rămasă

înscriindu-se în rândul celei neprolifice. În ultimii ani se constată deci valori din ce în ce mai

ridicate ale sporului natural prin creşterea numărului de naşteri din totalul populaţiei, dar şi

prin creşterea nivelului de trai care antrenează o speranţă de viaţă mai mare.

Fig.9. Evoluţia ratei natalităţii şi a mortalităţii populaţiei ( ‰ )

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Fig.10. Evoluţia sporului natural ( ‰ )

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

3. Migraţiile

17

Un factor determinant în dinamica populaţiei îl reprezintă migraţiile şi bilanţul migratoriu.

Bilanţul migratoriu reprezintă diferenţa dintre numărul imigranţilor şi cel al emigranţilor,

exprimată în valori relative ( ‰ ), calculată pentru un an sau pentru o perioadă determinată de

timp. (Erdeli, Dumitrache, 2006 ).

Perioada de după prăbuşirea regimului comunist este caracterizată de mutaţii ample în

ceea ce priveşte structura şi trăsăturile fenomenului de migraţie. Cea mai mare amploare, la

nivel ţării au avut-o migraţiile internaţionale, mulţi locuitori, profitând de libertatea de

mişcare specific unui regim democratic şi-au stabilit reşedinţa peste hotare. Migraţiile

internaţionale nu au fost singurele care au caracterizat această perioadă, şi cele interne au avut

o incidenţă mare, in special din zone care s-au confruntat cu un colaps economic către zone cu

posibilităţi multiple din toate punctele de vedere. Astfel zonele defavorizate din punct de

vedere economic au inregistrat un spor migratoriu negativ adică o mare parte din populaţie şi-

a părăsit permanent sau temporar domiciliu îndreptându-se către alte zone in special datorită

motivaţiilor de ordin financiar. În aceste zone defavorizate este nevoie de strategii concrete

de management pentru a putea redeveni centre care să polarizeze fluxurile de migranţi.

Municipiul Piatra Neamţ a cunoscut în perioada următoare anului 1989 o dinamică

accentuată a migraţiilor. Astfel dacă înainte de revoluţie bilanţul migratoriu era pozitiv, de-a

lungul perioadei de tranziţie acesta ajunge să cunoască şi valori cu minus. Înainte de 1989 era

evident faptul ca avântul economic pe care îl traversa oraşul atrăgea importanta fluxuri de

migranţi fie din zonele rurale din apropierea oraşului, fie chiar din alte zone ale Moldovei sau

ale ţării. Existenţa unei oferte generoase de locuri de muncă dar şi a unor noi ansambluri de

locuinţe construite confereau oraşului statutul de pol de atracţie pentru cei mai mulţi migranţi.

Astfel numărul celor care se stabilesc in Piatra Neamţ este superior celor care părăsesc

oraşul, un rol important avându-l bineînţeles şi politica strictă a regimului comunist privind

migraţiile internaţionale. Putem afirma că această tendinţă era în acea vreme generalizată, în

special în zonele in care se promova existenţa unor unităţi industriale cu mare capacitate de

producţie, în cazul municipiului Piatra Neamţ fiind vorba de Platforma chimică de la

Săvineşti dar şi de alte unităţi economice din industria lemnului şi a materialelor de

construcţie.

După 1989 situaţia economică s-a schimbat într-o direcţie negativă, multe unităţi

economice fiind nevoite să-şi înceteze activitatea total sau parţial şi să determine astfel

18

cresterea numărului de şomeri. Dintre aceştia foarte puţini sunt cei care reuşesc să se

reorienteze din punct de vedere profesional şi să- şi găsească un loc de muncă în structurile

economice ale municipiului. Din această cauză mulţi dintre ei preferă să părăsească

permanent sau temporar localitatea natală pentru a se orienta spre alte zone unde au

posibilitatea să-şi găsească un loc de muncă favorabil. O mare parte din migranţi sunt

reprezentaţi de cei plecaţi la studii în centrele universitare ale ţării care optează sa nu revină

pentru a activa pe plan profesional în oraşul de baştină. Acest fapt antrenează astfel şi

schimbări la nivelul structurii populaţiei pe grupe de vârstă, cei situaţi în ultima categorie de

vârstă devenind din ce în ce mai numeroşi.

În ultimul timp în Piatra Neamţ fenomenul migraţiei internaţionale a căpătat din ce în ce

mai multă amploare. În primul rând o dată cu prăbuşirea regimului comunist şi cu deschiderea

graniţelor se înregistrează un aflux important de persoane care părăsesc ţara, oraşul Piatra

Neamt nefăcând excepţie. Datorită însă inchiderii anumitor unităţi industriale cu diferite

profile o serie întreagă de persoane s-au găsit în situaţia de a nu se putea angaja pe un anumit

post în oraşul natal, cele mai multe dintre ele optând să părăsească ţara in căutarea unui loc de

muncă mult mai bine plătit în străinătate. Desigur acest fenomen este unul generalizat care

caracterizează întreaga ţară însă aici este amplificat cu atât mai mult cu cât nivelul de instruire

şi de formare profesională este poate puţin mai scăzut decât în alte zone ale ţării. Acest

fenomen este susţinut şi de date statistice. Astfel dacă în 1992 plecările însumau 23.3‰ din

totalul populaţiei în 2002 ele ajungeau la 29.5‰. Desigur acestea se referă la totalul plecărilor

din localitate, însă în ambele cazuri mai mult de jumătate din numărul migranţilor s-au

îndreptat către străinătate. Ţintele predilecte ale migranţilor nemţeni sunt ţări precum Italia,

Spania sau Germania. În ultimul timp o pondere importantă a început să ocupe migraţia

internaţională temporară desfăşurată în mare parte în ţări ca Spania dar şi Italia, în baza unor

contracte de muncă încheiate pe anumite perioade ale anului( tab.1 ).

Ultimele statistici arată totuşi o scădere a numărului de migranţi semn că economia

municipiului este într-o perioadă de revigorare. Concomitent aceast impuls de revigorare a

antrenat şi unele creşteri ale numărului celor sosiţi sau stabiliţi în localitate. Cei mai mulţi

dintre aceştia sunt persoane care provin în mare parte din zonele rurale din imediata apropiere

a oraşului dar şi persoane care s-au întors definitiv după o perioadă de muncă în străinătate.

19

Tab. 1.Evoluţia migraţiilor1990 1992 1996 1998 2003 2004 2005

Stabilri de domiciliu în localitate 2697 2036 954 1173 1121 1366 1153

Plecări din localitate - - - - 2282 2473 1961

Stabiliri de reşedinţă în localitate - - - - 817 780 755

Plecări cu reşedinţa din localitate 1506 915 1279 1333 1489 1186 1056

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Cu toate acestea fenomenul de migraţie continuă să fie o caracteristică importantă a

dinamicii populaţiei municipiului Piatra Neamţ, intensitatea cu care acesta s-a manifestat de-a

lungul perioadei de tranziţie ducând la importante mutaţii nu doar de ordin geodemografic ci

şi de ordin geoeconomic.

4. Structura pe grupe de vârstă şi sexe

Structura pe sexe a municipiului Piatra Neamţ privită pe o perioadă mai lungă de timp

permite afirmaţia că aceasta a fost şi este în general una echilibrată, reflectând faptul că

ramurile economice ale oraşului antrenează, într-un mod aproximativ egal ambele sexe.

De-a lungul timpului s-au înregistrat însă mici diferenţe ( pozitive sau negative ) în

favoarea populaţiei de sex feminine. Astfel dacă la recensământul din 1956, populaţia

feminină o depăşea pe cea masculină cu peste 2000 de persoane, deţinând diferenţa

procentuală cea mai ridicată, în 1996 situaţia aproape se echilibrează. Recensămintele din

1977, 1992 şi 2002 evidenţiază un raport pe sexe în favoarea populaţiei feminine, cu

diferenţieri procentuale de până la 4%. Principala cauză o reprezintă mutaţiile de forţă de

muncă masculină spre zonele cu ritm rapid de dezvoltare economică, atât ca migraţie internă

cât şi externă. Desigur această tendinţă a superiorităţii numerice a populaţiei feminine este

una generală, atât la nivelul României cât şi a întregii Europe şi se explică în mare parte prin

speranţa de viaţă mai ridicată care există in rândul femeilor. Structura populaţiei pe sexe este

importantă prin modul în care aceasta influenţează natalitatea, respectiv fertilitatea dar şi

mortalitatea.

20

În continuare populaţia feminină continuă să fie mai numeroasă decât cea masculină cu

toate că ambele înregistrează scăderi, scăderi datorate în primul rând de migraţiile ce

reprezintă deja un fenomen acutizat la nivelul oraşului. Diferenţierile pe sexe se păstrează şi la

nivelul anumitor grupe de vârstă aşa cu se poate observa şi pe piramida vârstelor.

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei este un important indicator ce permite evaluarea

potenţialului forţei de muncă şi este direct răspunzător de valoareasporului natural. În general

populaţia este împărţită în trei grupe de vârstă: grupa tânără ( 0-14 ani ), grupa adultă ( 15-59

ani ) şi grupa vârstnică ( peste 60 ani ).

Aşa cum se observă din formele piramidelor de vârstă realizate pentru anii 1992 şi 2002

structura populaţiei a suferit importante mutaţii de-a lungul perioadei de tranzitie.

Fig.11. Piramida vârstelor ( 1992 )

Astfel dacă în 1992 situaţia economic nu devenise foarte defavorabilă iar natalitatea avea

valori destul de ridicate încă grupa tânără deţinea un procent important din totalul populaţiei

oraşului, fapt ce se observă prin forma mai extinsă a bazei piramidei. De asemenea populaţia

adultă era şi ea destul de numeroasă, tendinţă pe care o regăsim de altfel la nivelul întregii

ţări. În acelaşi timp se constată că populaţia vârstnică ocupa destul de puţine procente din

totalul populaţiei.

21

Fig.12 Piramida vârstelor ( 2002 )

Altfel se prezintă situaţia în anul 2002 când se poate observa o diminuare destul de

importantă a grupei de vârstă tinere, efect direct al scăderii natalităţii, diminuare logică în

condiţiile scăderii generale a fertilităţii dar şi a nivelului de trai. Populaţia adultă se păstrează

în continuare majoritară în formarea populaţiei totale la fel ca în toată ţara, însă la nivelul

municipiului Piatra Neamţ se constată o pondere mai mare a persoanelor cu vârste cuprinse

Între 45 şi 55 ani faţă de anul 1992 atunci când precumpănea populaţia adultă cu vârste

cuprinse între 30 şi 44 ani.. o cauză important este reprezentată de migraţiile importante ale

populaţiei adulte tinere către alte zone ale ţării sau ale Europe. Acest fapt duce implicit şi la o

creştere în 2002 faţă de 1992 a ponderii grupei vârstnice în totalul populaţiei. Ponderea acestei

grupe de vârsta arată gradul de manifestare a procesului de îmbătrânire demografică.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este unul dintre cele mai alerte procese

geodemografice care se manifestă la nivelul tuturor statelor dezvoltate. Astfel şi în cazul

României acesta a cunoscut în ultimul timp o dinamică accentuată, fiind cauzat de numeroase

tendinţe: scăderea fertilităţii şi a natalităţii,soldul negative al migraţiei, creşterea nivelului de

trai şi implicit a speranţei de viaţă ( în special in mediul urban ).

Cu toate acestea municipiul Piatra Neamţ si Judeţul Neamţ, în general se situează printre

ultimele locuri în ceea ce priveşte amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică, având

22

în general o structură demografică echilibrată, cu accent pe grupa adultă de populaţie, situaţie

cauzată de un cumul de factori denografici, socio-economici şi chiar istorici.

5. Structura socio- economoică. Evoluţia şomajului

Structura economică sau pe ramuri de activitate se referă la participarea populaţiei la o

activitate productivă. Gradul de implicare al locuitorilor într-o activitate sau alta este

influenţat de nivelul general de dezvoltare economică al oraşului.

Populaţia activă cuprinde totalitatea persoanelor care exercită în mod obişnuit o activitate

profesională; sunt cuprinse totalitatea persoanelor ocupate inclusi şomerii insă nu sunt incluşi

studentii., femeile ocupate exclusive cu menajul, pensionarii şi persoanele aflate in intregime

in întreţineraea altora. Populaţia inactivă cuprinde persoanele care nu exercită o activitate

aducătoare de venituri şi care se află sub vârsta de muncă ( copii, tinerii ) sau peste aceasta

( vârstnicii ). Populaţia ocupată este format din persoanele de peeste 15 ani şi peste care

desfăşoară o activitate economic sau social producătoare de bunuri sau servicii, de cel puţin o

oră, în perioada de referinţă, în scopul obţinerii unor venituri. Populaţia neocupată este format

din persoanele care nu au un loc de muncă, şomeri (Erdeli, Dumitrache, 2006 ).

Fig.13. Evoluţia numărului de salariaţi în municipiul Piatra Neamţ

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Schimbările economice suferite de municipiul Piatra Neamţ de-a lungul perioadei de

tranziţie au marcat transformări profunde ale structurilor demografice inclusiv a structurii

23

ocupaţionale. Este evident faptul că dificultăţile economice reies din prăbuşirea totală sau

parţială a unor ramuri industrial de maxima importanta la nivelul municipiului, prăbuşiri care

au adus în mod logic disponibilizări destul de numeroase. Deşi de-a lungul perioadei de

tranziţie s-a încercat resuscitarea unora dintre unităţile industriale în cele din urmă acestea au

trebuit să-şi înceteze parţial sau total activitatea.

Aşa cum se observă şi în figura de mai sus numărul total al salariaţilor a scăzut alarmant

după prăbuşirea regimului comunist, fapt datorat în mare parte procesului de

dezindustrializare. Dezvoltarea economică pe care oraşul o avea în perioada de dinainte de

1989 atrăgea un număr mare de forţă de muncă, forţă de muncă concentrată bineînţeles cu

preponderenţă în sectorul secundar. Astfel la sfărşitul perioadei socialiste, în anul 1990, din

totalul populaţiei de 118 216 de locuitori 64,1% erau salariaţi. Din acest număr 2,8% lucrau în

sectorul primar, 62,5% în sectorul secundar iar restul în cel terţiar. Un loc important de

concentrare a forţei de muncă era Combinatul Industrial Săvineşti, care tot în anul 1990,

înainte de închiderea sa număra 11 000 de angajaţi, dintre care mai bine de 60% erau din

Piatra Neamţ. Este evident astfel că restructurarea activitătilor industriale este cauza

principală a scăderii numărului total de angajaţi şi implicit la creşterea şomajului, la care se

adaugă şi regresul demografic.Mulţi dintre şomeri nereuşind să se reintegreze profesional

ajung să migreze, în special în străinătate ( fig.13 ).

În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sectoare de activitate este evident declinul pe

care l-a înregistrat sectorul secundar de-a lungul întregii perioade de tranziţie. Acelaşi lucru s-

a inregistrat şi cu sectorul primar. Cu toate acestea se remarcă după anul 2002 o revigorare a

sectorului secundar atât prin prisma revitalizării unor inteprinderi economice cu profil

industrial căt şi prin cresterea numărului de angajaţi în construcţii, domeniu cu cerere din ce

în ce mai mare în ultima vreme. Sectorul terţiar a înregistrat şi el creşteri însemnate cu toate

că a avut şi o perioadă de declin la sfşitul anul 2002 în dauna sectorului secundar ( fig. 14 ).

Desigur în cadrul fiecarui sector de activitate se remarcă o anumită diviziune pe subsectoare

analizate pe larg în capitolul IV.

Acestă repartiţie a populaţiei pe sectoare de activitate este importantă în contextul în care

dorim să stabilim profilul economic al oraşului sau să identificăm principalele direcţii de

dezvoltare ale acestuia.

24

Fig14. Evoluţia structurii economice a forţei de munca în municipiul Piatra Neamţ

(%)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Un fenomen important care a luat o amploare deosebită în ultimul timp la nivelul oraşului

este şomajul. Acest dezechilibru economic este unul dintre cei mai importanti indicatori ce

reflectă gradul de dezvoltare al unei ţări, zone sau localităţi. La nivelul României rata

şomajului a înregistrat valori destul de ridicate de-a lungul întregii perioade de tranziţie, fapt

datorat multiplelor disponibilizări ce au afectat toate sectoarele economiei naţionale. In

prezent rata şomajului se păstrează la valori ridicate la nivelul ţării noastre însă tendinţa

generală este aceea de scădere odată cu dezvoltarea unor noi sectoare productive şi cu

investiţiile din ce în ce mai consistente realizate fie cu capital public dar în special cu cel

privat.

La nivelul Judeţului Neamţ în general şi al municipiului Piatra Neamţ în particular se

înregistrează rate ale şomajului destul de ridicate faţa de alte zone ale ţarii. De altfel intreaga

zonă a Moldovei se confruntă cu un număr destul de ridicat de persoane fără un loc de muncă

sau în căutarea unui loc de muncă. Desigur statistice referitoare la nuărul total de şomeri sunt

relative întrucât nu toţi cei care nu au un loc de muncă stabil sunt şomeri înregistraţi şi care

beneficiază de indeminizaţia corespunzătoare. Evoluţia şomajului este strâns legată de cea a

numărului de salariaţi, cunoscând perioade de maximă amplitudine în anii de dupa 1990 ca

urmare a încheierii, parţiale sau totale a activităţilor unor anumiţi agenţi economici în special

25

din domeniul secundar. Şomajul este de altfel una dintre cele mai importante probleme social-

economice cu care se confruntă în momentul de faţă oraşul. Imposibilitatea de a asigura locuri

de muncă necesare pentru a diminua numărul actual de şomeri este şi principala cauză a

migraţiilor. Cu toate acestea se observă, în ultimii ani scăderi destul de importante ale ratei

şomajului datorită investiţiilor făcute în diferite domenii economice ale municipiului.

Cu toate ca ratele şomajului sunt valori aproximative, numărul de şomeri neputând fi cu

exactitate cunoscut se apreciază că la nivelul anului 2006 sunt aproximativ 2706 şomeri din

totalul de 147069 locuitori stabili cu vârste cuprinse între 18 şi 62 ani( fig.15; tab.2 ) Acestă

valoare destul de redusă confirmă încă o dată revigorarea economică a municipiului, o mare

parte din populaţie angajându-se in cadrul unor programe de instruire şi reorientare

profesionale în condiţiile în care nivelul de pregătire şi specializarea iniţială nu le mai

permitea activarea în anumite domenii economice atinse de declin sau regres.

Fig.15. Evoluţia ratei şomajului ( % )

Sursa : AJOFM Neamţ

Tab.2. Ponderea şomerilor în populaţia stabilă

2002 2003 2004 2005 2006Piatra Neamt- stoc şomeri 9331 6029 5856 3427 2706

Populaţie stabilă( 18- 62 ani ) 155551 145122 144969 146096 147069Ponderea şomerilor ( % ) 6.0 4.2 4.0 2.3 1.8

Sursa: AJOFM Neamţ

26

Tab.3. Ponderea şomerilor tineri în populaţia stabilă

2002 2003 2004 2005 2006

Piatra Neamţ- stoc şomeri tineri( sub 25 ani )

1692 1408 1256 577 647

Populaţie stabilă ( 18- 62 ani ) 155551 145122 144969 146096 147069Ponderea şomerilor ( % ) 1.1 1.0 0.9 0.4 0.4

Sursa: AJOFM Neamţ

În ceea ce priveşte şomajul în rândul populaţiei tinere se observă de asemenea un

regres al şomerilor ceea ce evidenţiază gradul ridicat de cuprindere în cadrul activităţilor

economice ale populaţiei cu vârste mai mici de 25 de ani, în special în ultimii ani ( tab.3 ).

Acest lucru se datorează absorbţiei rapide pe piaţa muncii a tinerilor în căutarea unui loc de

muncă, în prim plan situându-se serviciile dar şi domeniul construcţiilor.

Cu toate aceste revirimente nu se poate afirma că şomajul este o problemă eradicată în

municipiul Piatra Neamţ dat fiind că cifrele oficiale nu corespund întotdeauna realităţii. De-a

lungul perioadei de tranziţie ratele şomajului au fost destul de mari şi numai după anul 2000

au început să se înregistreze valori mai scăzute, incomparabil mai mici decât cele de la

începutul anilor 1990 când se ajunsese la o rată de 17,1% din populaţia activă. Dat fiind

aceste caracteristice nu se poate afirma nici faptul că Piatra Neamţ ar fi fost, de-a lungul

perioadei de tranziţie o zonă defavorizată din punct de vedere economic în ciuda

dezindustrializării masive şi a creşterii migraţiilor.

6. Nivelul de instruire al populaţiei

Municipiul Piatra Neamţ posedă o reţea densă de unităţi de învăţământ organizate pe

diferite grade ceea ce evidenţiază un nivel destul de ridicat de instruire al populaţiei. Reţeaua

de învăţământ este formată din unităţi de învăţământ preşcolar ( 13 grădiniţe ), primar,

gimnazial ( 12 şcoli ), liceal ( 14 licee ) , postliceal ( 1 şcoală postliceală sanitară ),

profesional şi de maiştri. La nivelul anului 2005 erau înregistraţi 18.313 elevi instruiţi de un

număr total de 1445 de cadre didactice.

Gradul de instruirea al populaţiei este extrem de important în condiţiile în care se

poate explica ponderea pe care o au anumite ramuri şi domenii în economia municipiului.

Ţinând cont de faptul ca populaţia are un grad divers de instruire, cu predominarea celor care

27

posedă studii medii ( gimnaziale, liceale, profesionale ) se poate afirma faptul că municipiul

are un profil economic complex care permite încadrarea şi activarea profesionalăatât acelor cu

studii superioare cât şi a celor cu studii medii sau inferioare.

Tab.4.Nivelul de instruire al populaţiei stabile de peste 10 ani

Învăţământ

superior

Învăţamânt

postliceal

şi de

maiştri

Învăţământ

liceal

Învăţământ

profesional

sau de

ucenici

Învăţământ

gimnazial

Învăţământ

primar

Fără

şcoală

absolvită

Fără

şcoală

declarată

1992 8984 3607 23901 20186 27095 13559 926 173

2002 12315 4984 23903 18831 21476 11911 2542 15

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Aşadar cel mai mare procent din populaţia instruită este reprezentată de cei cu studii

liceale şi gimnaziale, urmată fiind de cei cu studii profesionale şi superioare. Primele două

categorii s-au menţinut constante de-a lungul perioadei de tranziţie, in timp ce absolvenţii de

studii superioare au fost şi sunt într-o continuă creştere( tab.4). De remarcat este şi ponderea

tot mai mare a abandonului şcolar cauzat de fenomenul de migraţie care antrenează în general

întreaga familie inclusiv copiii care decid să renunţe la şcolarizare. Un grad mai scăzut de

instruire se înregistrează în anexele limitrofe ale oraşului aşa cum se întâmplă în Văleni, în

care o cauză importantă o reprezintă şi ponderea populaţiei de etnie rromă.

7. Structura etnică şi confesională

Structura etnică a populaţiei municipiului Piatra Neamţ este asemănătoare celei de la

nivel naţional în sensul că majoritatea absolută o deţin românii ( 98,08% ). De-a lungul

timpului dezvoltarea teritorială, comercială, culturală a oraşului a fost influenţată de

Transilvania şi de Rusia, în pofida apropierii spaţiale de acestea. Astfel se explică prezenţa,

deşi într-un procent destul de nesemnificativ a populaţiei de origine maghiară şi a celei rusă-

lipoveană.

Populatia evreiască a cunoscut de asemenea o dinamică interesantă, fiind în trecut într-

un număr destul de ridicat în municipiul Piatra Neamţ, situaţie întâlnită de altfel şi în cadrul

altor oraşe din Moldova. După instalarea comunismului si de-a lungul întregii evoluţii

28

demografice recente numărul lor a început să scadă dramatic ajungând astăzi laun procent

infim din totalul populaţiei.

Pe de altă parte se observă o creştere constantă, de-a lungul ultimilor ani a populaţiei

de etnie rromă care reprezintă astăzi a doua etnie coabitantă după cea română. Rromii sunt

concentraţi în special la periferia oraşului, cu precădere în anexa Văleni ( tab. 5 ).

Tab.5. Structura etnică a populaţieiromâni rromi maghiari germani evrei ruşi ( lipoveni )

1956 29328 29 137 41 2861 711966 44717 523 174 54 427 231992 121298 1187 221 77 157 1412002 102901 1364 148 60 91 173

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Structura confesională actuală relevă, asemeni celei de la nivelul întregii ţări o

majoritate a creştinilor ortodocşi ( 95% ), urmaţi fiind la mare distanţă de cei romano-catolici,

aflaţi într-o uşoară scădere. De remarcat este însă ponderea tot mai mare pe care o au adepţii

diferitelor culte precum adventist, penticostal, baptist, creştin după Evanghelie care în ultimii

ani au atras spre convertire un număr din ce în ce mai crescut de persoane. Astfel se poate

observa că la ora actuală cultul adventist se află între primele trei religii dominante în rândul

populaţiei municipiului Piatra Neamţ ( tab. 6 ).

Tab.6. Structura confesionalăortodocşi romano-

catolicigreco- catolici

creştini de rit vechi

creştini după Evanghelie

baptişti adventişti penticostali

1992 117599 3667 117 62 340 175 543 2032002 99454 3152 125 373 269 166 526 253Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Capitolul III

29

Activităţile economice

1. Sectorul secundar

Industria municipiului Piatra Neamţ s-a dezvoltat iniţial pe baza materiilor prime

regionale şi locale, în special lemn. Aici au existat de-a lungul timpului o serie de bresle ca

aceea a butnarilor pe Valea Viei, a celor ce se îndeletniceau cu tâmplăria( în Mărăţei ), dar şi

cele ale rotarilor, dulgherilor, zidarilor, etc. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se

observă deja o specializare a oraşului pe două funcţii, cea comercial- meşteşugărească şi cea a

prelucrării lemnului. Acest secol marchează o etapă de creştere rapidă a oraşului, reflex al

începuturilor industriale ( Fabrica de hârtie a lui Gh. Asachi, fabrici de cherestea, de bere,

etc.) al dezvoltării comerţului şi al legării la reţeaua feroviară, dar şi alte noi ramuri industriale

( textilă şi alimentară ). În prima parte a secolului XX principalele ramuri au continuat să fie

cele ale industriei lemnului ( industria cherestelei), cea alimentară şi textilă, lipsind ramuri de

bază ale industriei grele.

Fig.16. Structura sectorului industrial al Piatra Neamţ în 1977

Sursa: Al. Ungureanu, 1980

Anii socialismului au adus importante prefaceri la nivelul structurii funcţionale a

oraşului, dezvoltându-se la scară largă industria chimică, strâns legată de cea textilă dar şi

industria constructoare de maşini ( fig.16 ). Procesul amplu de industrializare desfăşurat în

30

perioada de dinainte de 1989 şi-a pus amprenta asupra structurilor spaţiale dar şi demografice

şi economice ale municipiului Piatra Neamţ. acest lucru făcând ca în perioada imediat

următoare evoluţia oraşului să cunoască şi procesul inevitabil de dezindustrializare, proces

caracteristic perioadei de tranziţie străbătută de ţara noastră, urmat fiind de procesul recent de

terţializare a activităţilor economice.

Dezvoltarea industriei din perioada socialistă a indus o dezvoltare economică generală

a oraşului prin numărul foarte mare de locuri de muncă create şi prin forţa de atracţie pe care

o constituiau diferitele unităţi economice faţă de populaţia activă din spaţiile limitrofe şi nu

numai. În consecinţa şi dinamica demografică şi implicit şi rata şomajului au fost influenţate

intr-o măsură destul de semnificativă de perioada de înflorire a industriei nemţene. Este astfel

normal ca declinul acestei ramuri economice să aducă transformări importante şi cu efecte

multiple asupra profilului geodemografic şi geoeconomic al oraşului.

Cea mai spectaculoasă şi importantă evoluţie prin aspectele pe care le incumbă a avut-

o industria chimică. Această ramură a fost cea care înainte de 1990 a deţinut ponderea cea mai

mare în economia municipiului Piatra Neamţ ( peste 45% din producţia industrială globală în

anul 1985 ). Cea mai reprezentativă situaţie pentru acest domeniu este evoluţia unităţilor

economice de pe Platforma chimică Săvineşti- Roznov. Deşi aceasta nu se încadrează

teritorial municipiului Piatra Neamţ prin întreaga sa desfăşurare a influenţat destinul

economic, demografic şi chiar administrativ al oraşului. Evoluţia numărului de salariaţi ai

oraşului a fost cel mai influenţat aspect dacă avem în vedere faptul că, în anul 1990, spre

exemplu, înainte de închiderea unei mari părţi a combinatului, în acest colos industrial lucrau

circa 60.000 angajaţi, din care mai bine de 60% erau din Piatra Neamţ. Aşadar evoluţia

acestei unităţi industriale, una de prim rang în regimul comunist a avut o importanţă

considerabilă asupra evoluţiei profilului economic al municipiului Piatra Neamţ îndeosebi în

perioada de tranziţie.

Platforma chimică Săvineşti- Roznov, aşezată pe terasa de 12 m a Bistriţei, la circa 11

km sud de Piatra Neamţ cuprindea înteprinderi de producere a îngrăşămintelor şi a fibrelor şi

firelor sintetice. Combinatul de Îngrăşăminte Azotoase, a cărui construire a început în 1956, a

intrat în funcţiune în 1963, folosind drept materie primă gazul metan adus de la Nadeş,

Judeţul Mureş, producând azotat de amoniu, amoniac, acid azotic. Capacitatea de azotat de

amoniu depăşea ca medie anuală 210.000 tone\an iar cea de amoniac 73.000 tone, pe lângă

unităţile specializate în producerea acestor tipuri de substanţe funcţionând şi centrală electrică

31

de termoficare. În ceea ce priveşte celălalt domeniu de activitate de pe platforma industrială

acesta era legat de producerea firelor si fibrelor sintetice.

Actul de naştere al Combinatului de Fibre Sintetice Săvineşti este Hotărârea

Consiliului de Miniştri Nr.75 din 15 ianuarie 1957. Doi ani mai târziu primele instalaţii ale

fabricii produceau fibrele sintetice poliamidice Relon şi apoi primele cantitaţi de fibre

poliacrilice Melana. Începând cu vara anului 1963, combinatul a intrat în producţie normală.

Iniţial, Combinatul de fibre sintetice Săvineşti cuprindea o suprafaţă totală de 167 ha, din care

106 ha reprezentau suprafaţă construită (80%).

El s-a dezvoltat ulterior cu construirea unităţilor MELANA IV, RELON IV,

LACTAMA III, Centrala Electrică Termică, gradul de ocupare al terenului ajungând la 88%

până în 1970. În aceste unităţi industriale se producea o gamă largă de produse între care se

remarcă caprolactama( folosită şi în industria organică de sinteză şi în cea farmaceutică),

fibrele textile Relon de tipul mătăsii naturale, fibre texturate supraelastice, fibra de tip melana

(utilizată la fabricarea ţesuturilor şi a tricotajelor, covoarelor, stofelor şi blănurilor artificiale).

Produsele finite de aici alimentau unităţile textile din Piatra Neamţ ( 8 MARTIE, RIFIL ), dar

şi alte fabrici din ţară ( Buhuşi, Bucureşti, Sibiu, Cluj,Timişoara ) si chiar din afara ţării. După

1990 activitatea industrială de pe platforma Săvineşti a fost divizată în cadrul mai multor

societăţi comerciale între care se numără S.C. FIBREX S.A. ( fostul Combinat de Fibre

Sintetice ), RIFIL, AZOCHIM ( fostul Combinat de Îngrăşăminte azotoase )S.C. MELANA

S.A. Fiecare dintre aceste unităţi industriale au avut in perioada de tranziţie evoluţii diferite,

singura care mai funcţionează astăzi la parametri normali fiind RIFIL.

Dacă in anii 70 producţia de ingrăşăminte azotoase a combinatului Săvineşti era

destinată în proporţie de 80% exportului odată cu prăbuşirea regimului socialist rentabilitatea

acestei unităţi economice începe să scadă simţitor până la declararea falimentului. Acest fapt

se datorează desigur în mare parte scăderii cererii la astfel de produse, a căror piaţă a conoscut

un declin evident după anul 1989.

Deşi deţinea instalaţii care puteau asigura continuarea cu succes a activităţii de

producţie regresul industriei chimice înregistrat la nivel naţional nu avea cum să nu afecteze şi

această înteprindere de gen. Investiţiile realizate ulterior între anii 1992 şi 2002 s-au focalizat

în special către celălalt domeniu chimic de produc de gen. Investiţiile realizate ulterior între

anii 1992 şi 2002 s-au focalizat în special către celălalt domeniu chimic de producţie de pe

32

Platforma Săvineşti, şi anume cel de realizare a fibrelor sintetice, produse cu un spectru de

piaţă mult mai actual.

Desigur această lipsă de interes pentru continuarea activităţii de producere a

ingrăşămintelor azotoase se datorează în primul rând necompatibilitatea acestora pe piaţa

industrială actuală, cunoscut fiind faptul că în regimul trecut industria chimică era intens

promovată, astăzi nemaireprezentând un domeniu tocmai rentabil.

AZOCHIM Săvineşti, continuatoarea după 1990 a domeniului de producţie a

îngrăşăminte azotoase a acumulat de-a lungul perioadei 1995-2005 datorii imense către o

serie de bănci, către Ministerul Finanţelor Publice sau către directii regionale ale Distrigaz şi

E.ON Moldova astfel încât în anul 2005 a fost propusă pentru lichidare. După ani de

conservare, toate utilajele şi instalaţiile combinatului se află într-o stare avansată de uzură

fizică şi morală, iar revizia tehnică necesită cel puţin doi ani pentru reluarea productiei ( fig.

17).

În anul 2005 însă înteprinderea fost vânduta la licitaţie de AVAS ( Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Statului ), care a preluat activele pentru o datorie de 2.000 de miliarde

de lei către diverşi creditori, după trei strigări eşuate deoarece nu s-a prezentat nici un

cumpărător. Faţă de prima etapă, când preţul de pornire a fost de 20,2 milioane dolari, la cea

de-a doua a scăzut la 15 milioane dolari, iar, în final, preţul activelor s-a redus considerabil,

până la 6,4 milioane dolari, după ce pentru unii potenţiali clienţi care aşteptau tranzacţia

33

Platforma chimică Săvineşti

Combinatul de îngrăşăminte

azotoase

Combinatul de fire şi fibre sintetice

AZOCHIM

S.C. RIFIL

S.C. FIBREX S.A. S.C. MELANA S.A.

pentru a vinde combinatul la fier vechi 10 milioane sau 8,7 milioane dolari era prea mult. În

combinat mai activau în 2005 143 de salariaţi, faţă de peste 1.700 câţi erau în anul 1998, când

a fost cumpărat de INTERAGRO Bucureşti, între timp fiind efectuate cinci disponibilizări

consecutive de personal.

Fig.17. Instalaţiile AZOCHIM Săvineşti

Sursa: www.neamtonline.ro

Aceeaşi soartă a avut-o şi SC FIBREX ( fostul combinat de producere a firelor şi

fibrelor sintetice), care deşi avea posibilitatea să se menţină pe piaţă ca urmare a existenţei

cererii pentru produsele de acest gen nu a reuşit să o facă. Din păcate aceeaşi investitori

italieni care se angajaseră să reabiliteze unitatea industrială nu au reuşit decât să o conducă

spre faliment.

În anii 1998-1999, cînd a fost scoasă la privatizare, FIBREX acumulase către bugetul

de stat datorii de 253 miliarde lei, dar se afla într-o poziţie favorabilă din punct de vedere al

pieţei firelor şi fibrelor sintetice, după retragerea de pe piaţă a societăţii Polirom Roman (în

1997), cu obiect similar de activitate, societatea din Săvineşti rămăsese unic producător pentru

o serie de produse (fire poliamidice textile, tehnice, covor, fibră poliamidică, reţele cord

poliamidice, granule poliamidice, acid adipic, caprolactamă), pentru care îşi păstrase şi piaţa

externă. Practic, indicatorul cu care societatea putea atrage investitori era dat de soldul

balanţei comerciale, pozitiv şi în creştere din 1990 (de la 702.000 dolari în 1990, la peste 18

milioane dolari în 1998). În plus, societatea prezenta o importantă zonă de impact asupra

34

industriei româneşti, cu legături în procesul de fabricaţie al unui număr de peste 800 firme din

industria textilă, chimică, alimentară, a medicamentelor, industria electronică,

electrotehnică,etc.

În acest context, Ministerul de Finanţe a apelat la Ordonanţa 15/1998, care permitea

privatizarea societăţilor ce aveau datorii către stat prin transformarea acestor datorii în acţiuni

tranzacţionate la bursă şi, implicit, privatizarea acestor societăţi prin această metodă. FIBREX

Săvineşti era, la acea dată, singurul producător integrat de nylon din România, de la materia

primă la fire şi fibre sintetice şi avea trei divizii de producţie: Caprolactamă, Relon( Nylon) şi

Utilitare. Dată fiind atractivitatea societăţii nemţene, firma RADICI, din Italia, un partener

extern tradiţional al acesteia (italienii au achiziţionat produsele fabricate aici vreme de

aproape cinci ani), le-a prezentat intermediarilor intenţiile de cumpărare. În luna ianuarie a

anului 2000, firma italiană, al treilea producător european de fire şi fibre a achiziţionat, prin

oferta publică derulată prin piaţa Rasdaq, pachetul de 50,98% din acţiunile societăţii FIBREX,

aflate în portofoliul Ministerului de Finanţe.

Prin această mişcare, RADICI a obţinut 51% din acţiunile societăţii, adică pachetul de

control. O lună mai tîrziu, firma RADICI a anunţat SIF Moldova - celălalt acţionar ce deţinea

aproape 40% din acţiunile Fibrex - de intenţia de a achiziţiona şi acest pachet de acţiuni, iar

pe 2 februarie 2000, Fausto Radici, preşedintele grupului, a anunţat că grupul pe care-l

conduce a devenit acţionar majoritar al SC FIBREX SA. Ulterior numărul de angajaţi a fost

redus de la 3.970 la 1.500 de persoane. În realitate activităţile de producţie au început să fie

sistate pe rând astfel că după preluarea societăţii la un preţ cît mai mic, RADICI au trimis în

şomaj circa 75% din angajaţi şi au închis combinatul în proporţie de 70-80%.

În anul 2004, FIBREX s-a scindat, rezultând două entităţi. Prima era YarNea SRL,

care a preluat procesul de fabricaţie a fibrelor sintetice şi pe cel al fibrelor tehnice, având circa

600 de angajaţi. A doua, FIBREX NYLON, care deţinea Divizia Chimică, în conservare, şi

utilităţile pentru agenţii economici de pe Platforma Săvineşti (apă potabilă, apă industrială,

canalizări, energie electrică, staţie biologică) totaliza circa 80 de salariaţi. La sfârşitul anului

2007 însă societatea a fost oficial închisă începând procesul de dezafectare a instalaţiilor

chimice şi de utilităţi (fig.18, 19).

Din păcate acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu societatea MELANA S.A. producătoare de

fire sintetice de tip melană, cu o utilitate destul de mare pe piaţa de profil la un moment dat,

dar care nu a reuşit să fie salvată de la faliment, fiind preluată de aceeaşi investitori incapabili

35

şi dezinteresaţi.Valoarea preliminară a activelor imobilizate, la data de 30 aprilie 2007, era de

136 miliarde lei vechi iar valoarea preliminară a datoriilor totale era de 4,92 miliarde lei

vechi, la lichidarea firmei fiind prezenţi mai mulţi potenţiali lichidatori cu organizarea unei

licitaţii publice. Cert este că şi acestă fostă componentă a Platformei industriale Săvineşti şi-a

sistat total activitatea trimiţând în şomaj un număr foarte mare de persoane.

Fig18. Evoluţia numărului de angajaţi ai S.C. FIBREX NYLON

Sursa: www.zf.ro

Cel mai grav lucru este că pe lângă faptul că toate aceste unităţi industriale care au fost

desfiinţate au produs pagube imense de ordin finanicar la bugetul public şi au adus un regres

evident in dezvoltarea economică a municipiului Piatra Neamţ, şi a Judeţului Neamţ în

ansamblu ele au determinat un număr imens de şomeri, şomeri care prin profilul specializării

lor profesionale nu au reuşit să se integreze în alt mediu lucrativ. Rata şomajului a înregistrat

astfel cote alarmate ca urmare a sistării activităţii acestor unităţi economice mulţi dintre

şomeri, neputându-se integra în nici un alt domeniu de pe plan local preferând să imigreze în

ţară sau în străinătate.

Singura unitate economică funcţionabilă şi astăzi de pe Platforma Industrială Săvineşti

este S.C. RIFIL S.A., deşi capacitatea sa de producţie a fost mult redusă faţă de perioada de

dinainte de 1989 când făcea parte tot din Combinatul de producere al firelor şi fibrelor

sintetice ( fig.20). În anul 1990 societatea se remarcă ca una cu un parteneriat dublu româno-

italian, italienii fiind reprezentaţi de firma ROMALFA BIELLA

36

Fig.19. Instalaţiile FIBREX Săvineşti

Foto: Oţel Claudia

Între anii 1990 şi 1996 se realizează un volum important de investiţii având ca efect

creşterea producţiei şi productivităţii, îmbunătăţirii procesului de filare şi vopsire şi

perfecţionarea producţiei de fire acrilice în amestec cu lână şi bumbac. În ultimii ani însă şi

această societatea a trebui să se cofrunte cu probleme finaniciare mai ales datorită concurenţei

de pe piaţă.

Astfel RIFIL a încheiat anul 2003 cu o cifră de afaceri de 1538 miliarde lei (41

milioane euro), înregistrand o scădere în termeni reali de 17,5% faţă de anul precedent. De

asemenea în primele şase luni ale anului 2006 societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 13,7

mil. euro, în scădere cu aproximativ 12% faţă de perioada similară a anului precedent, când

compania a trebuit sa recupereze pierderile suferite în urma unui incendiu din anul 2004.

Cauza principală a scăderii cifrei de afaceri o constituie reducerea drastică a cererilor

de pe piaţa, ceea ce a avut drept consecinţă diminuarea producţiei atât cantitativ cât şi valoric,

inclusiv prin necesitatea reducerii preţurilor de vânzare pentru a putea rămâne în grafic

(„Scăderea cantitativă a vânzărilor de produse atât pe piaţa interna, cât şi pe cea externă a fost

determinată de concurenţă, mai ales pe piaţa europeană, cu produse prelucrate din fire

similare cu cele ale RIFIL, dar aduse din China"- Ion Strătilă, directorul general RIFIL ).

37

Fig.20. Sediul societăţii RIFIL

Sursa: www.rifil.ro

Având în 2002 un număr de 462 de angajaţi societatea comercială RIFIL este singura

unitate industrială funcţionabilă de pe fosta Platformă Industrială Săvineşti fapt ce confirmă

încă o dată amploarea fenomenului de dezindustrializare la nivelul economiei municipiului şi

nu numai. Mai mult decât atât acest fost colos industrial nu a putut fi resuscitat în urma aşa-

ziselor investiţii străine care s-au dovedit mai mult păguboase decât rentabile. Lipsa de interes

a statului a contat şi ea, acesta neimplicându-se la timp în posibilitatea de salvare a unora

dintre unităţile economice existente, declarate nerentabile doar prin faptul că aparţineau unei

ramuri industriale considerate depăşite după 1990 deşi unele dintre produsele fabricate aici ar

fi putut rezista cu succes pe piaţă.

Din păcate acest colos industrial şi-a găsit sfârşitul ca şi multe alte unităţi de acest tip

de la nivelul ţării generând dezechilibre economice şi demografice dificil de rezolvat în

viitorul apropiat. Unul dintre cele mai grave aspecte este acela că instalaţiile nefuncţionabile

ale acestor unităţi industriale au rămas asemeni unor „găuri negre” în aspectul zonei ele

nereprezentând decât surse de poluare estetică, deşi pe suprafaţa lor ar putea fi construite cu

totul ale facilităţi. Existenţa acestei importante unităţi industriale la sud de Piatra Neamţ a

determinat cu timpul o zonare funcţională în sensul că principalii producători din domeniul

secundar şi nu numai au început să se grupeze în acest areal sudic, constituind o aşa-numită

„zonă industrială”, deşi aceasta este actualmente dispersată la nivelul oraşului.

Totuşi la nivelul economiei oraşului industria chimică este reprezentată şi de alte

unităţi industriale unele dintre ele cu tradiţie, cu rentabilitate economică şi evoluţie pozitivă

de-a lungul perioadei de tranziţie. Este cazul înteprinderii PLANTAVOREL cu o tradiţie în

38

industria farmaceutică naturistă de peste două secole. După o istorie îndelungată înteprinderea

poartă astăzi titulatura de Centrul de Cercetare şi Prelucrare a Plantelor Medicinale

PLANTAVOREL S.A., activitatea de producţie axându-se pe medicamente unice, produse

fitoterapeutice, recomandate în profilaxia şi tratamentul unei game largi de afecţiuni

( digestive, hepatobiliare, renale, cardiovasculare, respiratorii, reumatismale, dermatologice,

ale sistemului imunitar şi ale sistemului nervos ), de uz balnear, nutriţional, cosmetice, ceaiuri

şi suplimente alimentare. Societatea este în sine un laborator de cercetare şi nu o unitate

industrială în sensul că producţia nu se caracterizează prin dimensiuni ample iar

comercializarea nu se realizează în cadrul orcăror farmacii. La sediul firmei există un

complex de sănătate, un laborator de testare a calităţii produselor naturale, o farmacie şi un

cabinet medical unde lucrează medici specializaţi în metodele de tratament ale medicinii

alternative. Prin depozitele farmaceutice din ţara, toate produsele marca PLATAVOREL

ajung în farmaciile şi magazinele Plafar, putând fi achiziţionate şi on-line.

Aşadar deşi nu reprezintă o unitate economică de mare amploare şi nu concentrează

un număr mare de angajaţi compania PLATAVOREL are meritul de a fi o structură cu funcţia

de cercetare-dezvoltare şi de crearea de produse farmaceutice unice cu un mare succes pe

piaţă ceea ce contribuie la creşterea prestigiului acestei ramuri pe plan naţional şi implicit la

dezvoltarea economică generală a oraşului, manifestându-se printr-o activitate continuă şi

constantă, nefiind influenţată de prefacerile din perioada de tranziţie.

Tot în domeniul industriei chimice, sector destul de reprezentativ pentru profilul

economic al municipiului Piatra Neamţ s-au petrecut şi ascensiuni în sensul dezvoltării unor

ramuri ale acestei industrii, aşa cum este de exemplu industria lacurior şi a vopselurilor. În

acest domeniu s-a impus cu succes societatea comercială KÖBER, situată la 9 km est de

Piatra Neamţ, în localitatea Turtureşti ( fig.21,22 ). Aflată din 1991 pe piaţa românescă, firma

KÖBER este, după 1989 primul mare producător cu capital integral privat din domeniul

produselor peliculogene ( chituri, grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, diluanţi ) şi răşinilor

sintetice, cu cea mai dinamică dezvoltare în segmentul produselor decorative. Societatea

dispune de o modernă şi eficientă bază de produc, diluanţi ) şi răşinilor sintetice, cu cea mai

dinamică dezvoltare în segmentul produselor decorative.

Societatea dispune de o modernă şi eficientă bază de producţie, de un depozit de

produse finite cu o suprafaţă de 2300 mp, care se ridică la standarde occidentale, de un

compartiment propriu de cercetare-dezvoltare şi de sedii moderne pentru birouri. Principalele

39

domenii de activitate care fac obiectul produselor obţinute şi comercializate de acestă firmă s-

au dezvoltat în jurul mărcii KÖBER. Încă de la înfiinţare societatea a cunoscut un progres

continuu şi constant, progres alimentat de calitatea superioară a produselor obţinute aici, de

managementul bine gândit dar şi de creştere cererii la astfel de produse. În 1995 s-a demarat

în cadrul firmei prima investiţie de mari dimensiuni pentru extindere şi modernizare dar şi

pentru protecţia mediului. În 1998 s-a finalizat construirea unui incinerator de deşeuri solide

şi ape chimice reziduale, model unic în România, unui bazin de colectare şi decantare a apelor

pluviale şi a unei staţii locale de epurare a apelor industriale şi menajere, valoarea totală a

investiţiilor cifrându-se la circa 1 milion de euro.

În continuare pe parcursul întregii perioade de la înfiinţare şi până în prezent

compania condusă de Aurel Kőber s-a aflat în permanenţă într-o continuă dezvoltare atât în

ceea ce priveşte numărul de angajaţi cât mai ales în ceea ce priveşte piaţa de desfacere şi

implicit şi cifra de afaceri. Astfel la nivelul anului 2000 în această unitate economică activau

circa 341 angajaţi. De altfel de la înfiinţare KÖBER a realizat investiţii în valoare de

aproximativ 20 de milioane euro în fabrică, utilaje şi tehnologie, concretizate actualmente în

următoarele capacitaţi de producţie anuale: 600 tone lacuri, 30000 tone vopsele în solvenţi,

50000 tone vopsele în emulsie apoasă, 15000 tone răşini şi 1500 tone vopsele pulberi.

Unele dintre investiţiile esenţiale ale unităţii economice constau în protecţia mediului

şi în domeniul cercetare- dezvoltare, existând un departament specializat al cărui rol este de a

crea produse noi, de calitate. În 2003 a fost lansat Kolor Explorer, un sistem complet de

nuanţare şi reţele de utilizare a culorilor conform cartelei, prin utilizarea unui soft dezvoltat în

cadrul grupului. KÖBER anunţa, în 2003 o cifră de afaceri de 34 milioane euro pentru

produse peliculogene, în creştere cu 14% faţă de anul 2002.

Grupul se conturează astfel ca lider pe piaţa vopselelor alchidice pentru lemn şi metal

şi a emailurilor cu o cota de 38,47%, fiind unicul producător local de vopsele pulberi din ţară.

Pe piaţa de dispersii, KÖBER ocupa locul doi, cu o cotă de 17%. Ponderea cea mai mare în

cifra de afaceri a firmei o deţinea sectorul produselor de larg consum, cu aproximativ 62% din

cifra de afaceri în anul 2003, sectorului industrial revenindu-i 35%.

40

Fig.21. Rezultatele financiare recente ale KÖBER

Sursa: www.zf.ro

Produsele KÖBER au cunoscut succes şi pe piaţa internaţională, 3% din cifra de

afaceri fiind realizată din export. Ca urmare a acestei dezvoltări continue, KÖBER, al doilea

mare producător din domeniul vopselelor după POLICOLOR Bucureşti a finalizat, în

primăvara anului 2008 o investiţie de 10-12 mil. euro într-o nouă unitate de producţie la

Săvineşti, care ii va permite să atace puternic segmentul vopselelor eclogice estimând o cifră

de afaceri de circa 50 de milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul trecut, având în

vedere dezvoltarea prognozată din sectorul constructiilor si majorarea consumului de lacuri si

vopsele. Creşterea cifrei de afaceri din 2007 s-a datorat în special gamei de produse

decorative ca urmare a dezvoltării foarte puternice a sectorului rezidenţial. Fabrica de pe

platforma Săvineşti are o suprafaţă de 16.000 de mp, şi vor fi fabricate produse ecologice pe

baza de apă, răşini pe baza ăe apa şi vopsele pulberi, care se aliniază standardelor europene

din domeniu intrate în vigoare la 1 ianuarie 2007. KÖBER dispune în prezent de o unitate de

cercetare şi producţie specializată în lacuri şi vopsele în Turtureşti, o capacitate de producţie

de centrale termice marca Motan în Vaduri, tot lângă Piatra Neamţ şi o unitate de producţie de

componente electronice in Iaşi şi un număr de 450 de angajaţi.

Astfel, în contextul mediului economic relativ instabil al municipiului Piatra Neamţ

această unitate industrială reprezintă un model de dezvoltare atât prin prisma concentrării pe

un sector de producţie rentabil neexploatat cât şi prin investiţiile permanente pe care le-a

realizat nu doar în dezvoltarea produselor dar şi în dezvoltarea şi valorificarea unor spaţii

dezafectate aşa cum este cel de pe Platforma Săvineşti

41

Fig.22. Înteprinderea KÖBER

Sursa: www.kőber.ro

Industria textilă este o ramură de tradiţie la nivelul municipiului Piatra Neamţ,

instalaţii de producţie în acest sens fiind prezente încă de la sfârşitul secolului XIX. În anul

1907 se hotărăşte înfiinţarea unei societăţi sub numele de Fabrica de Tricotaje şi Bonerie

„Doamna”, unitate economică care evoluează treptat, îndreptată fiind spre satisfacerea

cerinţelor interne. În 1948 are loc naţionalizarea fabrica trecând în proprietatea statului sub

denumirea de Înteprinderea de Stat „8 Martie”, menţinându-şi profilul de activitate. În anul

1990 ia fiinţă S.C. EMA S.A. ( iniţialele reprezintă eleganţă, măiestrie, artă ) prin preluarea

integrală a patrimoniului Înteprinderii „8 Martie”, ca societate pe acţiuni cu capital integral de

stat. Obiectul de activitate principal este producera şi comercializarea de tricotaje din fire

sintetice pentru adulţi şi copii, realizate într-o gamă variată de produse. Producţia este axată

pe trei grupe materii prime: lână, bumbac şi poliester. Firma a evoluat constant şi şi-a

menţinut locul pe piaţa de tricotaje în ciuda faptului că numărul de angajaţi nu a fost foarte

ridicat. La nivelul anului 1999 s-a realizat o producţie fizică de 2370 mii bucăţi tricotaje,

numărul de angajaţi începând însă să scadă.

O problemă importantă cu care s-a confruntat firma a fost reducerea puterii de

cumpărare a populaţiei acest fapt determinând orientarea producţiei mai ales spre export. Tot

în 1999 EMA a realizat venituri totale de 145 mld.lei vechi şi cheltuieli de 127 mld. lei vechi,

profitul net fiind de 12.012 mil. lei vechi. Cu toate acestea scăderea cererii pentru produsele

firmei a dus la un declin al acesteia, declin materializat în anul 2003 cu suspendarea activităţii

de producţie, după ce au fost disponibilizate aproximativ 1500 de persoane. Închiderea acestei

unităţi economice se datorează atât scăderii cererii pe piaţă cât mai ales unui prost

42

managemant al conducerii incapabile să orienteze producţia spre cerinţele clienţilor şi să

reziste concurenţei din ce în ce mai mare.

Cu toate aceastea industria textilă a rămas o ramură de tradîţie în Piatra Neamţ fiind

reprezentată astăzi atât de înteprinderi mici şi mijlocii cât şi de case de modă specializate pe

diferite tipuri de confecţii. Toate acestea au un număr redus de angajaţi însă profitul lor este

destul de ridicat ceea ce contribuie indirect şi la dezvoltarea economică generală a

municipiului şi nu în ultimul rând la creşterea popularităţii acestuia ca centru al confecţiilor.

Se remarcă astfel societăţi precum AUGSBURG, STARO, KOSTAS PROD ( specializate în

articole de tricotaj în special ) sau DINASTY, AGNES TOMA şi MIRANDI ( case de modă

specializate în confecţii bărbăteşti şi de damă). Dintre acestea un număr mai mare de angajaţi

le deţin STARO şi KOSTAS PROD. STARO a fost înfiinţată în anul 1992 şi are în prezent

un număr de 420 de angajati. Pe data de 5 septembrie 2005 aceasta şi-a deschis şi un magazin

în Bucureşti, pe Calea Victoriei cu produsele de top.KOSTAS PROD, înfiinţată în 1994 este o

societate cu capital privat a căror produse din domeniul confecţiilor sunt destinate în proporţie

de 90% exportului. De asemenea aceasta deţine exclusivitate pentru producerea şi distribuirea

prin sistemul Lohn pentru clienţi prestigioşi din U.E.

Industria constructoare de maşini reprezintă o altă ramură a sectorului secundar cu o

dinamică interesantă de-a lungul perioadei de tranziţie. Cea mai importantă unitate economică

din acest domeniu cu o evoluţie ascendentă şi cu un impact important asupra profilului

economic al oraşului este înteprinderea MECANICA CEAHLĂU. Înfiinţată în 1921 ca

societate comercială în comandită simplă, purtând numele de "Energia" şi având ca obiect de

activitate exploatarea unui atelier electrotehnic şi de turnătorie, societatea se prezintă astăzi ca

lider naţional în domeniul producţiei şi al comercializării maşinilor, utilajelor şi

echipamentelor agricole. Începând cu anul 1953, societatea începe să producă semănători

pentru sfeclă şi porumb, tocători de nutreţ, vânturători pentru cereale etc. Aceste produse au

fost menţinute în fabricaţie pâna la asimilarea unor noi produse cu caracteristici tehnice

superioare.

Începând cu 1972 se stabileşte ca profil de bază al societăţii fabricarea de semănători,

grape cu discuri, depănuăatoare de porumb, cultivatoare etc. Astăzi societatea se prezinta ca o

unitate modernă, bine organizată, cu o dotare bună, recunoscută ca producatoare de maşini şi

utilaje agricole de înalt randament, calitate şi fiabilitate profilate pe echipamente de prelucrare

a solului, pentru semănat şi plantat, pentru întreţinerea culturilor şi semănat etc. MECANICA

43

CEAHLĂU este organizată într-o secţie de producţie cu ateliere specializate de turnătorie,

debitare, prelucrări mecanice, sudură, montaj şi vopsitorie şi o secţie auxiliară care asigură

utilităţile necesare atât producţiei, cât şi întreţinerii şi reparaţiei utilajelor.

În viziunea conducerii societătii există şi obiectivul realizării unui atelier de

prototipuri, care va contribui la materializarea rapidă a tuturor ideilor proiectanţilor, la

execuţia şi testarea prototipurilor. Organizarea societăţii este realizată pe compartimente

funcţionale elastice, capabile să se adapteze din mers cerinţelor economiei de piaţa, astfel

încât sa poata răspunde cu promptitudine exigenţelor concurenţei în domeniul construcţiei de

maşini agricole. Dotările, experienţa specialiştilor, calitatea bună a produselor realizate au

permis ca în ultimii ani societatea să poată obţină licenţe de producţie de la unele firme de

prestigiu din Germania şi Italia. Aşadar înteprinderea se remarcă printr-o dezvoltare continuă,

ajungându-se astăzi până la un număr de 480 de angajaţi, principala piaţă pe care aceasta se

remarcă fiind cea internă.

Fig.23. Evoluţia cifrei de afaceri a MECANICA CEAHLĂU ( mil. lei noi )

Sursa: www.zf.ro

Evoluţia ascendentă a înteprinderii MECANICA CEAHLĂU este demonstrată în

primul rând de creşterea continuă pe care a înregistrat-o cifra de afaceri dar şi de investiţiile

realizate în scopul creşterii calităţilor produselor obţinute. Astfel la nivelul anului 2006 firma

a înregistrat o cifră de afaceri de 2,47 mil. euro. Pentru prima parte a acestui an s-a pronosticat

o cifră de afaceri de 11,5 mil. euro în creştere cu 4,3% faţă de 2007. Potrivit celor mai recente

raportări, firma este controlată în proporţie de 55,19% de societatea de investiţii financiare

44

(SIF) Moldova, iar MEI - Roemenie & Bulgarije Fonds - Olanda are o participaţie de 7,81%

(fig.23)

Astfel MECANICA CEAHLĂU se impune ca o unitate economică din domeniul

secundar care s-a adaptat cu succes la noile cerinţe ale pieţii, reuşind ca urmare a unui

management optim şi a atractivităţii faţă de investitorii străini să traverseze cu succes

schimbarea mediului economic survenită o dată cu perioada de tranziţie.

Deşi se poată spune că piaţa utilajelor şi maşinilor agricole a avut oscilaţii importante

după 1990 ca urmare a dificultăţilor sectorului primar această societate s-a menţinut printre

primii furnizori la nivelul ţării fiind astăzi pregătită să atace şi piaţa externă.Tot în domeniul

industriei constructoare de maşini şi utilaje se impun şi alte două unităţi economice de profil,

ambele înfiinţate după 1990 cu profituri şi cote de piaţă destul de ridicate şi anume

ENERGOTERM S.R.L. şi TERMOUTILAJ S.A. Societatea ENERGOTERM a fost înfiinţatã

în anul 1998 devenind o firmã renumitã în Moldova prin lucrãrile de aducţiuni de apã

efectuate cu fonduri SAPARD.

De altfel aceasta pune la dispoziţia clienţilor o gamă largă de produse de tipul

cazanelor de abur şi apã fierbinte, recipiente metalice sub presiune, conducte de abur şi apã

fierbinte, conducte metalice sub presiune pentru fluide,etc. Firma a evoluat constant astfel că

dacă la înfiinţare număra circa 21 de angajaţi astăzi numărul acestora a ajuns la 180.

Societatea TERMOUTILAJ S.A. este specializată în fabricarea, montarea şi reparaţia

utilajelor energetice. Acest sector, al construcţiilor de maşini şi utilaje reprezintă unul destul

de reprezentativ pentru economia oraşului, nu atât prin amploarea unităţilor din acest

domeniu ci mai ales prin rentabilitatea şi stabilizarea accentuată pe un segment de piaţă bine

definit mai ales în ultimii ani.

În ceea ce priveşte industria materialelor de construcţii aceasta este o ramură destul de

bine conturată având in vedere multitudinea de materiale şi materii prime ( calcare, gresii,

argile, marne etc.). Cea mai reprezentativă unitate economică din acest domeniu era S.C.

ZONOCERAM, fosta Fabrică de cărămidă şi produse ceramice ZORILE NOI. Situată în

partea de sud-est a municipiului Piatra Neamţ, pe o derivaţie a drumului naţional

Piatra Neamţ – Bacãu fabrica avea ca sursă principalã de materie primã argila extrasã din

cariera Coasta Perdelei aflatã la 2,5 Km distanta. Societatea producea şi comercializa

materiale de constructii într-o gamã sortimentalã variatã.Construcţia fabricii a început în anul

45

1950 atunci când se realiza o producţie de 10 mil. cărămizi pe an. Până în 1952 s-a ajuns deja

la o capacitate de 24 mil.cărămizi pe an.

Din păcate firma nu a reuşit să se menţină pe piaţă cu toate că produsele sale erau

destul de căutate. Astfel că în anul 2003 după disponibilizări succesive ZONOCERAM a

intrat în faliment încercându-se în repetate rânduri scoaterea acesteia la vânzare. În 2004,

compania a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 7 milioane de lei noi si pierderi de 547.000

lei noi, având 300 de salariati. La sfirşitul primelor şase luni ale anului 2005, ZONOCERAM

a raportat o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei noi, în scădere cu 31% faţă de perioada

similară a anului precedent. Datoriile societăţii însumau, în luna martie 2005, 7,7 milioane de

lei noi, creditorii acesteia fiind Administraţia Finanţelor Publice, Direcţia Taxe şi Impozite

Neamţ şi societatea Cimedrin SRL. Intrarea în faliment a societatii nu pare însă să aiba o

explicaţie sigură. Totuşi, administratorii judiciari ai ZONOCERAM cred ca firma nemţeană a

fost "ingropată" de concurenţa reprezentată de fabrici cu acelaşi profil, din Iaşi şi Focşani,

precum şi de tehnologiile considerate depăşite. Actualmente rămăşiţele unităţii industriale au

fost achiziţionate de concernul german Ausburg Company.

Alături de această unitate economică, această ramură industrială mai este în prezent

reprezentată de unele firme de capacităţi reduse cum sunt PETROFLAX S.A. (specializată în

fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic) sau GRUP GLASS SRL

(prelucrarea şi fasonarea sticlei plate).

Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului reprezintă, pe lângă cea textilă şi cea

chimică, o altă ramură economică de tradiţie în municipiul Piatra Neamţ. Aceasta a avut o

evoluţie constantă încă de la începutul secolului XX. Astfel, în anul 1912 numărul fabricilor

de cherestea era de 40 reunind peste 4000 de angajaţi. După anul 1950 cele mai mari unităţi

economice din industria lemnului erau reprezentate de FORESTA, SCÂNTEIA, 1 MAI, 23

AUGUST. După 1975 începe să funcţioneze şi un combinat de mobilier şi plăci aglomerate.

În 1980 personalul din domeniul industriei lemnului reprezenta 18% din industria întregului

judeţ ocupând locul doi după industria chimică.

Principalele activităţi ce ţin de această ramură industrială cuprind atât exploatarea

masei lemnoase din zona bazinelor hidrografice montane limitrofe, transportul dar şi

prelucrarea şi valorificarea acestuia. Principalele fabrici de prelucrare primară sunt

reprezentate de FORESTAR SA (fosta fabrică SCÂNTEIA) în domeniul cherestelei,

46

BISTRIŢA (fosta 1 MAI) pentru producţia de parchet şi PETROFOREST SA în domeniul

cherestelei de răşinoase şi foioase, semifabricate şi confecţii din lemn.

Pe lângă acestea există numeroase unităţi economice profilate pe industria mobilei

multe dintre ele de dimensiuni mici şi mijlocii. Cele mai importante sunt reprezentate de

TEHNOPROD, AMBIA PROD şi CĂMINUL SRL. TEHNOPROD SRL a fost înfiinţată în

1994 şi are ca domeniu de producţie mobila tapiţată, canapele, dormeze, fotolii etc. Aceasta

are un personal de 200 de angajaţi şi o cotă de piaţă destul de ridicată având numeroase

comenzi atât pe piaţa internă cât şi externă. Un alt exemplu de succes în acest sens este

reprezentat de societatea CĂMINUL înfiinţată în 1992 profilată de asemenea pe mobilier din

cel mai divers. Deşi are un efectiv de doar 30 de angajaţi, firma s-a impus prin calitatea şi

fiabilitatea produselor. Industria mobilei reprezintă şi astăzi un important punct de susţinere a

economiei oraşului, fiind o ramură în continuă dezvoltare şi modernizare în conformitate cu

cerinţele pieţei.

Tot în domeniul industriei lemnului, materie primă importantă pentru această zonă

geografică, se înscrie şi industria celulozei şi hârtiei. Încă de la începutul secolului XX se

înfiinţează „Fabrica de Hârtie şi Mucava”, care în perioada comunistă a devenit Fabrica

COMUNA DIN PARIS. În 1948 aceasta avea 450 de angajaţi şi producea în 1980 circa 6000

tone hârtie de scris şi 6000 tone carton duplex, triplex şi special. După 1990 îşi schimbă

titulatura în SC PETROCART SA. şi continuă, deşi la o capacitate mai redusă producerea de

carton şi hârtie igienică. În anul 1997 a fost proiectat şi implementat un nou sistem de

management al calităţii pentru a se armoniza cu reglementările U.E. privind protecţia

mediului şi controlul poluării.

Fig24. Înteprinderea SC PETROCART SA

Sursa: www.petrocart.ro

47

În primul semestru din 2007, veniturile companiei s-au cifrat la 13,5 milioane lei (4,3

milioane euro), în stagnare faţă de intervalul echivalent din 2006, când acestea au fost de 13,1

milioane lei. Societatea a obţinut în primele şase luni ale acestui an un profit net de 98.300 lei

(31.300 euro), de 2,4 ori mai mare faţă de aceeaşi perioada a anului trecut.Valoarea de piaţă a

companiei este de 14,78 milioane lei (4 milioane euro), conform ultimelor cotaţii. Cu un

număr de 340 de angajaţi în 2002 societatea PETROCART este în stabilizare reprezentând un

exemplu de succes în ceea ce priveşte trecerea de la un regim economic şi politic la altul, în

ciuda dificultăţilor cauzate de instabilitatea pieţei din domeniu ( fig.25, 24 )

Fig.25. Evoluţia veniturilor societăţii PETROCART (mil. euro)

Sursa: www.zf.ro

Tot un exemplu de succes îl reprezintă şi firma APROMIXT S.A. înfiinţată în 1993 şi

care are ca profil economic, pe lângă tâmplăria pvc şi de aluminiu şi producerea de cartoane.

Firma are un număr de 45 de angajaţi şi o cotă de piaţă în continua creştere.

O altă unitate industriala din domeniul celulozei şi hârtiei cu o tradiţie îndelungată dar

care nu a supravieţuit prefacerilor economice din perioada de tranziţie este fosta fabrică

RECONSTRUCŢIA. Aceasta a avut o evoluţie ascendentă, însă numai în perioada de dinainte

de 1989. Astfel în anul 1986 fabrica producea 12 000 tone celuloză şi 8000 tone hârtie

pergamentată, numărul salariaţilor evoluând de la 1200 de angajaţi în 1949 la 2860 în 1989.

După 1990 aceasta îşi schimbă denumirea în S.C. PERGODUR S.A. însă începe să aibă o

evoluţie descendentă.

În 1996, din cauza situaţiei financiare grave, firma a fost închisă şi a intrat în lichidare

administrativă. În 1998, conducerea unităţii a formulat o cerere de deschidere a procedurii de

48

lichidare judiciară şi a falimentului, care a fost aprobată de instanţă. În acel moment, datoriile

unităţii erau de 40 de miliarde de lei vechi. În 2001, o firmă italiană a achiziţionat două dintre

cele cinci maşini de fabricare a hârtiei, pentru care a plătit 30 de miliarde de lei vechi. Din

nefericire această aşa- zisă investiţie s-a soldat numai cu efecte negative, capacităţile firmei

fiind exploatate atât fizic cât şi financiar, responsabilii dezastrului produs aici fiind ulterior

cercetaţi penal. Ce s-a întâmplat cu PERGODUR, cândva un producător important de hârtie

pergament se înscrie din păcate în linia deja clasică a falimentărilor, vânzării activelor pe

sume mici şi obţinerii de profit din valorificarea utilajelor la fier vechi. Imaginea de astăzi din

curtea fostei fabrici este dezolantă fiind formată din grămezi de moloz, ziduri sparte, instalaţii

smulse cu totul. Acest spaţiu dezafectat urmează a fi însă recondiţionat prin demolarea

ruinelor existente, câţiva investitori arătându-se dornici de a utiliza terenul în scopul

construirii unui cartier rezidenţial unit de restul oraşului printr-o pasarelă peste calea ferată.

O altă ramură industrială de tradiţie în municipiul Piatra Neamţ o reprezintă industria

alimentară. Din păcate nici aceasta nu mai reprezintă un domeniu prosper aşa cum se întâmpla

înainte de 1989 însă există şi exemple de succes. Cele mai multe înteprinderi deschise în

timpul perioadei comuniste nu au reuşit să se adapteze cerinţelor actuale ale pieţei şi în mare

parte datorită concurenţei din ce în ce mai acerbe au trebuit să-şi suspende activitatea, ducând

evident pagube de ordin financiar în economia municipiului şi sporind desigur numărul

şomerilor. Două exemple grăitoare în acest sens sunt unităţile ZIMCA( de fabricarea a berii )

şi S.C.MONTANA S.A ( de prelucrare a laptelui ).

Înteprinderea S.C.MONTANA S.A şi-a căpătat această titulatură în 1997 după ce a

avut mai multe denumiri şi profiluri de prelucrare a laptelui de-a lungul perioadei de dinainte

de 1990. Specializată pe produse lactate începând cu 1997 mai funcţionează doar ca

producătoare de îngheţată, însă cu un randament foarte scăzut. Din păcate MONTANA nu

mai realizează producţie din martie 2005, având un stoc de 130 de tone de unt şi 20 de tone de

lapte praf, cantităţi care au fost valorificate în întregime. 80% din creanţele firmei sunt

înregistrate către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi Direcţia Finanţelor

Publice Neamţ. Înteprinderea a păstrat punctele de colectare a laptelui, iar utilajele au fost

menţinute în stare perfectă de funcţionare, asfel încât societatea poate reincepe producţia cu

succes cu condiţia achiziţionării acesteia de către investitori credibili şi capabili să readucă

unitatea economică pe linia de plutire.

49

Cea de-a doua importantă înteprindere care a trebuit să îşi încheie activitatea ca urmare

a incapabilităţii susţinerii producţiei după 1990 este fabricantul de bere ZIMCA. . Înfiinţata în

1890 prin contopirea fabricilor Zimbru şi Carpaţi, care produceau glucoză şi amidon, ZIMCA

a devenit principala fabrică de bere din judeţ, iar produsele sale s-au bucurat de succes în toată

ţara timp de peste 100 de ani. După 1990 însă, odata cu apariţia pe piaţa românească a berii

produse de marile concerne din străinătate, declinul fabrici a început să se facă simţit tot mai

acut, ajungându-se până la starea de faliment. În 2007 fabrica a fost scoasă la vânzare pentru

suma de 149 milioane de lei noi, însa procedura a fost oprită temporar din cauza că

lichidatorul a fost trimis in judecată. La începutul acestui an, fabrica de bere a fost cumpărată

de Scholz Recycling International, o firmă din Germania care se ocupă cu achiziţionarea şi

reciclarea de deşeuri feroase şi neferoase. Reprezentanţii firmei cumpărătoare au anunţat că

vor demola fabrica urmând să valorfice utilajele şi clădirile ca fier vechi şi ca materiale de

construcţii. Aceştia au făcut deja demersurile necesare pentru obţinerea autorizaţiei de

demolare şi au anunţat că vor investi suma de 100 de milioane de euro pentru amenajarea, pe

terenul fabricii a unei zone rezidenţiale ce va include un megacentru comercial şi un cartier de

vile de lux. Investiţia va fi facută în parteneriat cu o altă firmă germană, Ausburg Company,

care a cumpărat fosta fabrica ZONOCERAM, amplasată pe terenul imediat învecinat celui pe

care înca se mai află fabrica ZIMCA.

Se observă astfel că aceste unităţi industriale din domeniul alimentar nu au reuşit să se

adapteze noilor cerinţe ale economiei de piaţă însă ele cuprind un spaţiu care poate fi şi este

actualmente în curs de valorificare. Dar tot în industria alimentară se remarcă la nivelul

municipiului Piatra Neamţ o diversificare din ce în ce mai accentuată a unităţilor de producţie

din acest domeniu de tradiţie în special după 1990 atunci când iau fiinţă o serie de firme care,

deşi nu concentrează un număr mare de angajaţi, activează şi astăzi pe piaţă cu succese

notabile. Dintre acestea se remarcă SC PRODPROSPER şi NEFMAR S.R.L în industria

cărnii şi preparatelor din carne şi KUBO ICE CREAM S.A.în industria îngheţatei.

Înteprindera NEFMAR S.R., înfiinţată în 1992 are o echipă de 50 angajaţi şi produse

care se bucură de succes în special pe piaţa locală in timp ce SC PRODPROSPER s-a impus

în ultimul timp destul de puternic şi pe piaţa naţională. Înfiinţată în 1994 s-a dezvoltat

continuu astfel că în 1997 s-a amenajat o secţie de preparate din carne cu o capacitate de 1-3

tone/zi. În continuare s-a realizat diversificare produsele preparate, lărgirea şi modernizarea

spaţiile de producţie şi dotărilor cu utilaje de ultimă generaţie evaluate la peste 1 milion euro.

50

Producţia a ajuns astfel la peste 12 tone/zi în prezent şi o cifra de afaceri la finele anului 2002

de 150 miliarde de lei vechi.

Un alt exemplu de afacere de succes realizată în plină epocă de tranziţie este

reprezeentat de înteprinderea KUBO ICE CREAM S.A profilată pe producera de îngheţată,

piaţă destul de puţin „aglomerată” la nivel naţional. Astfel această firmă s-a impus încă de la

înfiinţarea sa în anul 1994, bazându-se pe o calitate deosebită a produselor si seviciilor oferite.

Tab.7. Situaţia financiară a primilor producători interni de îngheţată ( mil. euro )

CompaniaCA

2005

CA

2006Profit 2006

Betty Ice 7,2 11,5 0,36

Alpin 57 Lux 8 11,0 1,6

Kubo Ice

Cream5 6,6 0,53

Top Gel5,2 7,5 0,43

Sursa: www.zf.ro

Cu o echipa de peste 200 angajati firma s-a impus prin brandul AMICII, brand ce s-a

dovedit unul de succes, având în vedere faptul că astăzi KUBO ICE CREAM se află printre

primii „jucători” de pe această piaţă alături de firme ca DELTA-NESTLE, NAPOLACT sau

BETTY ICE. Potrivit reprezentanţilor firmei, vânzarile cresc foarte mult în lunile de vară ,

acestea având o pondere de până la 90% în cifra de afaceri a companiei la nivelul întregului

an. Astfel, în iunie 2007, livrarile au fost cu 100% mai mari decât în iunie 2006 şi cu

aproximativ 20% faţă de mai 2007 ( tab. 7 ).

51

Se poate afirma astfel că mare parte din industria alimentară şi din ponderea ei la

nivelul economiei municipiului este realizată de acestă înteprindere aflată pe o trasă

ascendentă ca urmare a prestigiului pe care şi l-a câştigat pe piaţă.

În ceea ce priveşte celălalt domeniu al sectorului secundar -construcţiile aici se

observă de asemenea o dinamică accentuată de-a lungul perioadei de tranziţie( tab. 8 ). Astfel

acest domeniu a avut o rată scăzută de participare în economia municipiului în anii `90 pentru

ca dupa anul 2000 să îneapă să se dezvolte vertiginos ca urmare a dezvoltării infrastructurii

rezidenţiale şi nu numai. s-au consacrat astfel pe piaţa construcţiilor din Piatra Neamţ o serie

de firme care prin activitatea lor contribuie in primul rând la crearea unui număr important de

locuri de muncă. Se remarcă astfel firmele URBANEX, MOLDOCOR, REPACO. S.C.

MOLDOCOR S.A. este o societate fondată în anul 1975 care continuă şi astăzi cu succes

activitatea fostului TAGCMRICP (Trustul Antrepriză Generală pentru Construcţii, Montaj şi

Reparaţii în Industria Chimică şi Petrochimică) În peste două decenii de activitate, societatea,

cu un număr de angajaţi de peste 400, a acumulat o bogată experienţă în domeniu, executând

lucrări complexe de construcţii, montaj şi reparaţii într-un câmp vast de activitate.

S.C. URBANEX a fost înfiinţată în 1991 prin transformarea Trustului Judeţean de

Construcţii şi Montaj. Societatea are un capital integral privat, având în prezent 280 angajaţi

şi este organizată pe 3 şantiere de construcţii, şantiere instalaţie,  secţie de prefabricate, staţie

betoane, secţie utilaje transport, staţie sortare agregate. Domeniul de activitate îl reprezintă

construcţiile civile şi edilitare, construcţiile hidrotehnice, lucrările de instalaţii termice, apă,

electrice, precum şi lucrările de alimentare cu apă, gaz metan, canalizare.În concluzie se poate

afirma faptul că domeniul construcţiilor este în prezent în plină afirmare pe fondul dezvoltării

urbanistico-edilitare din ce în ce mai accentuate.

Tab. 8.Investiţiile în construcţii

2003 2004 2005

Locuinţe terminate- nr. 349 117 185

Locuinţe terminate din fonduri publice 296 74 117

Locuinţe terminate din fonduri private 53 43 68

Locuinţe terminate din fondurile populaţiei 53 43 68

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

52

Domeniul industrial, pe de altă parte deşi a suferi prefaceri importante de-a lugul

perioadei de tranziţie dă semne de revirimente prin organizarea optimă a unor înteprinderi

moderne, cu un număr destul de redus de angajaţi profilate pe produse ce se pot adapta cu

succes pieţei şi care nu necesită consumuri mari de energie. De altfel evoluţia sectorului

secundar poate fi corelată cu evoluţia forţei de muncă din acest domeniu, evoluţie care

reflectă cel mai bine impactul major pe care l-a avut procesul de dezindustrializare şi de

reconversie asupra populaţiei angrenate în acest sector.

Astfel dacă înainte de 1989 cea mai mare parte a populaţiei activa în sectorul

secundar, închiderea totală sau parţială a celor mai multe înteprinderi de profil a marcat o

perioadă neagră în dezvoltarea oraşului tradusă în primul rând prin numărul mare de şomeri

care nu au reuşit să se adapteze din punct de vedere profesional şi au fost nevoiţi să recurgă la

părăsirea definitivă sau temporară a domiciliului. De-a lungul perioadei de tranziţie însă, pe

lângă toate aceste efecte negative generate de închiderea marilor combinate consumatoare de

energie şi nerentabile a început să se contureze treptat şi un profil terţiar al oraşului prin

amplificarea activităţilor de comerţ, activităţilor financiare şi în mai nou a celor turistice.

(fig.27; fig.26).

Industriile prezente încă la nivelul oraşului funcţionează optim şi angrenează un număr

destul de redus de persoane însă se impun la nivel naţional şi chiar internaţional prin calitatea

produselo şi managementul organizaţional. O problemă încă nerezolvată pe deplin în

municipiul Piatra Neamţ este reprezentată de spaţiile dezafectate rămase în urma închiderii

celor mai multe dintre unităţile industriale de mari capacităţi din perioada comunistă. Astfel

aceste spaţii se prezintă ca nişte „găuri negre” în aspectul urbanistic şi estetic al oraşului şi se

aşteaptă pe viitor demolarea totală a acestora în scopul utilizării lor pentru construirea de

cartiere rezidenţiale sau de spaţii comerciale.

Fig.26 Structura sectorului secundar în 1992 Fig.27. Structura sectorului secundar în 2005

53

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia sectorului secundar a fost poate cel mai important aspect care a marcat în

perioada de tranziţie profilul social- economic al municipiului Piatra Neamţ, care a trecut de

la un oraş aproape industrial la unul cu profil mixt, echilibrat, cu tendinţe de terţializare.

Astfel dacă la mijlocul anilor `90 Piatra Neamţ era considerat un oraş sărăcăcios, „îngropat”

prin prăbuşirea marilor combinate industriale, foştii poli de atracţie din perioada de dinainte

de 1989, cu un regres demografic accentuat astăzi acesta prezintă un potenţial ridicat pentru

investitori, prin oportunităţile de dezvoltare în special în domeniul turistic.

Pentru ca acest potenţial economic să fie valorificat la capacitatea sa maximă este

nevoie însă de reabilitarea unor spaţii dezafectate, a infrastructurii şi în primul rând de

stimularea investiţiilor. Sectorul secundar prezintă astăzi la nivelul oraşului o tendinţă de

stabilizare prin faptul că locul înteprinderilor de mari dimensiuni a fost luat de cele mici şi

mijlocii, destul de rentabile şi capabile să susţină o producţie adaptată cerinţelor pieţei.

2. Sectorul terţiar

Sectorul terţiar a cunoscut o dinamică interesantă după trecerea României la economia de

piaţă, la nivelul municipiului Piatra Neamţ acesta având o evoluţie oscilantă după 1990. La

mijlocul anilor `90 sectorul terţiar ocupa o pondere importantă în economia municipiului

54

datorită prăbuşirii unor unităţi industriale de dimensiuni mari ce a determinat orientarea forţei

de muncă către domeniul terţiar şi primar ( fig.30, fig.29 ).

Se constată astfel că după 1990 o pondere importantă a populaţiei ce activează în

domeniul comercial, domeniu ce a reprezentat dintotdeauna un punct forte având in vedere

poziţia municipiului. Funcţia comercială a deţinut o pondere importantă şi atunci când funcţia

industrială era proeminentă, raportul fiind subunitar în cazul oraşului. Acesta este cuprins

între 0,2-0,5 situaţie întâlnită în perioada anilor 1970-1990, crescând ca valoare după această

dată. Evoluţia desfacerilor de mărfuri se caracterizează printr-o dinamică accentuată cele mai

mari creşteri fiind condiţionate de o creştere importantă a populaţiei şi a veniturilor acesteia

mai ales în perioada de dinainte de 1990, ajungând la o creştere de 110-120% faţă de decada

anilor `60 ( Al. Ungureanu ). Noua reformă administrativă din 1968 a mutat centrul de

greutate în reşedinţa de judeţ, favorizând şi dezvoltarea funcţiei comerciale, pe lângă cea

industrială.

Fig. 28. Evoluţia forţei de muncă din comerţ (mii persoane)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

După 1990 funcţia comercială a început să ia o din ce în mai mare amploare astfel că

în 1992 aproximativ 10% din populaţia activă era angrenată în activităţi comerciale, finanţe-

bănci ( fig.28) Cu toate că populaţia totală şi implicit şi cea ocupată a scăzut de- a lungul

perioadei de tranziţie ce activă în domeniul comercial şi financiar a crescut continuu

ajungându-se în 2005 la 8973 de persoane faţă de 5868 în 1992. Un sector în plină ascensiune

este cel al asigurărilor sociale, un număr tot mai mare de firme deschizându-şi filiale şi în

Piatra Neamţ şi angrenând un număr considerabil de angajaţi. Pricipalele centre comerciale s-

55

au păstrat şi s-au dezvoltat continuu influenţând pozitiv şi evoluţia sectorului terţiar şi implicit

şi dezvoltarea economică a municipiului. De altfel specificul perioadei de tranziţie este dat de

consolidarea sectorului privat, cu trăsături specifice în complexele comerciale WINMARKT

PETRODAVA, UNIC, ORION, ALTEX, BOSCH etc. Cea mai importantă contribuţie în

acest sens o are ALTEX, importator de electronice şi electrocasnice, care are sediul în Piatra

Neamţ şi se impune la nivel naţional ca unul dintre primii comercianţi de profil, cu sute de

magazine în ţară şi cu o cifră de afaceri de 77 mil. euro la sfârşitul anului 2007, anticipând

creşteri importante în continuare.

Reţeaua unităţilor comerciale cuprindea în 2005 aproximativ 1400 de unităţi, revenind

astfel o unitate comercială la 100 de locuitori, crescând cu 3-5 ori faţă de perioada de dinainte

de 1990. O creştere importantă a cunoscut şi numărul depozitelor de mărfuri amplasate de-a

lungul şoselelor de centură, a căii ferate şi a ieşirilor spre Roman şi Târgu Neamţ.

Fig.29. Structura sectorului terţiar în 1992 Fig.30. Structura sectorului terţiar în 2005

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Reţeaua unităţilor comerciale cuprindea în 2005 aproximativ 1400 de unităţi, revenind

astfel o unitate comercială la 100 de locuitori, crescând cu 3-5 ori faţă de perioada de dinainte

de 1990. O creştere importantă a cunoscut şi numărul depozitelor de mărfuri amplasate de-a

lungul şoselelor de centură, a căii ferate şi a ieşirilor spre Roman şi Târgu Neamţ.Cea mai

spectaculoasa evoluţie a avut-o domeniul bancar prin faptul că numărul de sucursale bancare a

crescut simţitor ceea ce a adus cu sine şi o creştere importantă a locurilor de muncă.În ceea ce

priveşte domeniul invăţământului se constată o scădere a personalului didactic, scădere ce

corespunde în general şi cu regresul populaţiei tinere şi existenţei abandonului şcolar ceea ce

a determinat implicit şi o reducere a forţei de muncă necesare în acest sector.( fig.31 )

56

Fig.31. Evoluţia forţei de muncă din învăţământ ( mii persoane )

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Fig.32. Harta municipiului Piatra Neamţ

57

Sursa:www.primariapn.ro

58

Legăturile reciproce cu zonele de influenţă au un rol însemnat în fazele iniţiale ale

dezvoltării urbane şi rămân esenţiale în cazul oraşelor mai mici. În cazul municipiului Piatra

Neamţ, ca reşdedinţă de judeţ, relaţiile de importanţă priomordială cu întreg teritoriul

Moldovei sunt destul de vechi. Formarea aici a unei „ intersecţii de drumuri” nu este legată

doar de funcţia de „ capitală de judeţ” pe care a avut-o în timp, ci mai ales de aşezarea sa

geografică, la contactul dintre zona carpatică şi subcarpatică.

Văile principale au favorizat atât circulaţia longitudinală ( NV-SE ) în lungul Bistriţei,

atrăgând drumuri comerciale, dar şi N-S, în lungul unităţilor subcarpatice. Oraşul Piatra

Neamţ a fost dintotdeauna o” poartă” de ieşire spre Moldova, spre sud-est, pe Valea Bistriţei,

spre est, prin Tupilaţi-Paşcani sau Girov- Roman, dar şi spre nord, prin Dobreni, spre Târgu

Neamţ ( fig.32 ).În acelaşi timp este bine evidenţiat şi rolul său de „ placă turnantă” de interes

turistic pentru întreaga regiune a Neamţului. Deşi, privit în general este un oraş de tip montan,

şi-a format o reţea de căi de comunicaţii care converg spre el, cu un grad de amenajare mai

mult sau mai puţin satisfăcător. Dacă în prezent traficul auto de mărfuri se efectuează pe

distanţe mici, cu excepţia unor produse de mare valoare, structura sa este strâns legată de

profilul economic al oraşului.

Infrastructura reţelei rutiere este orientată pe cele ale drumurilor naţionale care

intersectează oraşul. Transportul auto de pasageri, în continuă descentralizare şi privatizare,

este în plină dezvoltare. El deţine o pondere mare pentru transportul local, pe distanţe mici, de

până la 50 km, dar şi pe distanţe mai mari intrajudeţene şi interregionale

( TRANSMOLDAVIA, PAR-LYN ). Transportul public interior a fost introdus relativ târziu,

cunoscând insă o dezvoltare rapidă după anii 1960, odată cu creşterea populaţiei, a oraşului şi

a dezvoltării industriale. Oraşul dispune astăzi de aprozimativ 150 km străzi cu grad diferit de

modernizare iar traficul urban este asigurat de 60 de autobuze, 26 de troleibuze şi peste 45 de

microbuze, acestea din urmă deţinute de numeroase firme private.

Municipiul Piatra Neamţ constituie astăzi un centru feroviar cu trafic mediu, raportul

de expedieri-sosiri depinzând de profilul economic al zonei. Cele mai multe linii ferate au fost

eduficate în perioada de dinainte de 1989, linia ce pleacă spre Bicaz fiind construită în 1951.

Astăzi doar doua linii ferate sunt dedicate transportului de pasageri celelalte fiind destinate

transportului de mărfuri.

Serviciile poştale sunt caracterizate de numeroase oficii care acoperă optim întreaga

suprafaţă a oraşului. Deşi serviciile de cablu şi internet se află în continuă dezvoltare acestea

59

cuprind de regulă un număr destul de redus de angajaţi. Reţeaua de telefonie fixă s-a extins de

la 1000 de posturi telefonice în 1970 la 40000 în 2002, asigurate de două centrale automate.

La aceasta se adaugă cea de telefonie mobilă extrem de extinsă. Transporturile speciale sunt

reprezentate de cei aproximativ 95 km de reţea de gaz metan şi de cei 102 km de reţele

electrice.

Cu toate acestea numărul de persoane angrenate în acest subsector al domeniului

terţiar este în continuă scădere datorită în mare parte orientării populaţiei active către alte

domenii, pe considerente mai mult sau mai puţin financiare.( fig.33)

Fig.33. Evoluţia forţei de muncă din transporturi, poştă, telecomunicaţii ( mii persoane )

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Sectorul sanitar a avut şi el o evoluţie ascendentă însă în mare parte doar cel privat cel

de stat rămânând constant din toate punctele de vedere. În prezent în municipiul Piatra Neamţ

funcţionează Spitalul Judeţean Neamţ cuplat cu fosta Policlinică, ce are o capacitate de 1305

paturi. De la cele opt secţii din 1960 s-a ajuns astăzi la peste 12, cu diferite profiluri de

tratament.

Cel mai important subsector al domeniului terţiar il reprezintă la nivelul municipiului

Piatra Neamţ turismul şi activităţile aferente acestuia. Deşi în trecut acest domeniu nu avea o

amploare şi o pondere importantă în economia oraşului sau în stabilirea profilului acestuia

astăzi turismul se impune ca singura soluţie veritabilă de dezvoltare a municipiului Piatra

Neamţ. Dezvoltarea turismului, susţinută după anul 2000 prin proiecte de anvergură la nivelul

infrastrucurii de agrement turistic şi nu numai pare a fi cel mai important obiectiv la nivel

local, menit să confere oraşului un nou statut departe de vechiul statut de oraş preponderant

industrial aflat într-o oarecare criză economică după prăbuşirea regimului comunist.Astfel

60

Piatra Neamţ poate fi privit în acest sens ca un mic centru turistic, ca o localitate turistică. În

acelaşi timp el face parte dintru-un areal turistic de nivel taxonomic superior, denumit zona

turistică Neamţ- Bicaz. Aceasta face parte din zonele cu o concentrare mare de obiective

naturale şi antropice însă cu infrastructură generală şi turistică cu un grad redus de

modernizare. Oraşul beneficiază, în primul rând de un cadru natural unic, original, prin poziţia

sa constituindu-se într-o aşezare destul de atractivă din punct de vedere turistic şi în acelaşi

timp posedă o ofertă turistică variată formată din rezervaţii naturale dar mai ales de obiective

turistice cultural- istorice şi religioase.

Dintre obiectivele turistice naturale se remarcă, la nivelul municipiului Piatra Neamţ

rezervaţiile geologice şi geomorfologice de pe Muntele Cozla( marmitele eoliene ) sau de pe

Muntele Pietricica ( punct fosilifer ); rezervaţia floristică de colilie din Ciritei, rezervaţia

floristică de smeoaie de la Dumbrava Roşie ( specie unică în ţară ), rezervaţia forestieră

Goşmani- Tarcău. Dintre numeroasele monumente antropice de pe teritoriul municipiului cele

mai atractive sunt reprezentate de : ruinele cetăţii geto-dace de la Bâtca Doamnei( sec. II î.

Hr.), Curtea Domnească din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Cu Biserica Sf. Ioan şi

Turnul Clopotniţă. Biserica de lemn din Văleni ( sec. XVI, domnia lui Petru Rareş ), Biserica

Adormire Maicii Domnului din Vânători ( 1466 ), Biserica Precista, Schitul Cozla (1769 ),

Biserica Trei Ierarhi ( sec. XIX ), Casa memorială Calistrat Hogaş, Sinagoga, Muzeul

Cucuteni, primul de acest fel din România, Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţe naturale,

Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Teatrul Tineretului, Statuia lui Ştefan cel Mare,

creaţie a sculptorului Oscar Han.etc ( fig.34-39 ).

Fig.34. Bisercia Domnească Sf. Ioan Fig.35. Casa memorială Calistrat Hogaş

Foto: Oţel Claudia

61

În ceea ce priveşte infrastructura generală şi de acces căile de comunicaţie,

transporturile sunt asigurate prin reţeaua de căi ferate legate la magistrală dar şi prin reţeaua

de drumuri rutiere modernizate, legate de cele naţionale, ce corespund în parte celor europene.

Fig36. Turnul clopotniţă Fig 37. Muzeul Cucuteni

Foto: Oţel Claudia

Fig. 38. Tetrul Tineretului Fig.39. Biserica Precista

Foto: Oţel Claudia

Dotările turistice s-au dezvoltat în timp după anii 1960, dispunând în prezent de patru

unităţi hoteliere. La acestea se adaugă cele de tip camping din popasul turistic Bâtca Doamnei

62

( tab.9 ). Hotelul CENTRAL (*** ) are o capacitate de cazare de 262 locuri în 131 de camere

din care 72 duble, 12 apartamente matrimoniale şi 47 camere duble cu confort sporit, sala de

conferinţe cu 280 de locuri, restaurant cu peste 300 de locuri. Hotelul CEAHLĂU (*** ) are o

capacitate de cazare de 244 de locuri dispuse în 42 camere single, 94 camere duble şi 7

apartamente VIP, sală de recepţie cu 120 de locuri, restaurant. Hotelul BULEVARD (** ) are

o capacitate de 75 de locuri în 36 de camere din care 13 matrimoniale, 16 duble, 7

apartamente precum şi restaurant cu 60 de locuri. Hotelul BELVEDERE (*** ) are o

capacitate de cazare de 50 de locuri şi de restaurant cu 80 de locuri. Capacitatea de cazare a

crescut în ultimii ani prin noi unităţi apărute în zona Ursuleţi şi la baza versanţilor Muntelui

Cozla. În ceea ce priveste structurile de alimentaţie publică, pe lângă cele consacrate,

modernizate după 1990 ( CEAHLĂU, CENTRAL, COLIBELE HAIDUCILOR.

CĂRIOARA) au apărut şi altele noi.

Tab.9. Situaţia structurilor de cazare din Piatra Neamţ

2003 2004 2005

Unităţi de cazare 9 10 9

Locuri în unităţile de cazare 851 845 849

Hoteluri 3 3 3

Locuri în hoteluri 578 582 580

Campinguri 1 1 1

Locuri în campinguri 20 38 52

Cabane 1 - -

Locuri în cabane 16 - -

Tabere de elevi şi preşcolari 1 1 1

Locuri în tabere de elevi şi preşcolari 202 172 172

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

În domeniul structurilor de agrement însa s-au realizat, dupa anul 2000 o serie de

investiţii majore finalizate cu construirea unor obiective importante menite să promoveze

intens, atât pe plan naţional cât si internaţional oferta şi potenţialul turistic al municipiului

Piatra Neamţ. astfel la finele anului 2007 respectiv luna februarie a anului 2008 au fost

inaugurate pârtia de schi de Muntele Cozla şi telescaunul care o deserveşte şi respectiv

instalaţia de telegondolă (fig.42). Aceste investiţii majore au fost realizate ca urmare a

63

eforturilor autorităţilor locale, cu sprijinul fondurilor europene accesate cu participarea

Agenţiei de Dezvoltare NORD-EST. Pârtia de schi de pe Muntele Cozla, este dotată cu o

instalaţie de produs zăpadă, cu o instalaţie de nocturnă , iar lungimea telescaunului este de

1070 m(fig.40,41)

Fig.40. Caracteristicile pârtiei de pe Muntele Cozla

Fig.41. Instalaţia de telescaun Fig. 42. Instalaţia de telegondolă

Foto: Oţel Claudia

Statisticile au arătat municipalităţii că „marea parte a atracţiilor turistice nu sunt

cunoscute si promovate“ astfel încât autorităţile vor să transforme oraşul „într-una dintre cele

mai importante destinaţii turistice din România pentru turismul alternativ, ecologic şi

cultural“, până în 2015 . Printre noile proiectele de anvergură se impun o bază nautică la

Bâtca Doamnei, pârtii de schi şi trasee de drumeţie.

Astfel, din analiza datelor statistice legate de activitatea turistică din zona Piatra

Neamţ se constată că aceasta este mai mult una de tranzit. Durata medie a sejurului pe turist a

fost de 1,59 de zile în anul 2005 (faţă de 2,27 la nivel de judeţ şi 3,17 la nivel naţional). „Cea

64

mai mare parte a atracţiilor turistice nu sunt cunoscute şi promovate. Indicele de utilizare netă

a capacităţilor de cazare în funcţiune a fost de 26,3% în 2005 ( în scădere de la 30,1% în

2004). Drept consecinţă, aportul sectorului turism la economia locală este mult sub nivelul

potenţialului de care dispune zona. Principalul obiectiv îl reprezintă creşterea numărului de

turişti cu 30%,mărirea duratei sejurului şi prelungire sezonului turistic.

În acest scop autorităţile continuă planurile investiţionale în infrastructura specifică.

Mai exact, va fi construită o bază nautică pe lacul Bâtca Doamnei - pentru sporturile

nepoluante, va fi dezvoltat ştrandul municipal - care are bazine de înot, terenuri de tenis,

volei, handbal, pistă de role şi patinoar artificial, va fi amenajată Baza Hipică din vecinătate

pentru a oferi turiştilor lecţii de echitaţie, deplasarea călare pe cărări de munte sau plimbarea

cu trăsura prin centrul orasului. Oferind o privelişte panoramică a oraşului, telegondola face

posibil transportul către pârtia de schi, dar şi către celelalte puncte de atracţie de pe muntele

Cozla, fiind un obiectiv turistic ce poate fi valorificat indiferent de anotimp. Totodată, se va

realiza o legătură de 2,5 km între muntele Pietricica şi muntele Cozla.Transportul se va realiza

cu 2 cabine cu podea din sticlă transparentă, a câte 40 de locuri fiecare. Traseul de drumeţie

de pe muntele Pietricica, aflat momentan în studiu de fezabilitate, va fi amenajat cu hotel şi

parcaje subterane, în zona de pornire, restaurant rotativ, centru cultural şi un muzeu al

rezervaţiei naturale Pietricica, în zona de sosire.Traseul va avea portiuni de scară fixă, ce vor

alterna cu porţiuni de scară rulantă, iar din loc în loc vor fi amenajate platforme belvedere,

dotate cu puncte de alimentaţie publică, bănci.

Arealul istoric în care sînt amplasate Biserica „Sfîntul Ioan Domnesc“ şi Turnul-

Clopotniţă a fost, anul trecut, zonă de implementare a unui amplu proiect de modernizare,

fondurile fiind alocate atît de către Ministerul Culturii şi Cultelor, cît şi de autorităţi.

Extinderea reţelelor pentru utilităţi, pavarea esplanadei, reabilitarea terasei din lemn de la

baza zidului din imediata apropiere a Curţii Domneşti, repararea scărilor de acces care

pornesc din apropierea Teatrului Tineretului, înlocuirea vechilor stîlpi de iluminat şi montarea

altora noi, „de epocă“, la care s-a adăugat sistemul de iluminat modern menit să pună în

evidenţă monumentele istorice şi instituţiile culturale care funcţionează aici, refacerea

spaţiilor verzi, modernizarea parcului de lîngă Hotelul Ceahlău au fost lucrări executate în

2005, acestea urmînd să fie continuate în acest an.

La sfîrşitul anului trecut, Guvernul a alocat 3,5 miliarde de lei pentru continuarea

lucrărilor de reabilitare a Complexului Curtea Domnească. Autorităţile pietrene au susţinut şi

65

repararea ceasului din Turnul-Clopotniţă, contractul, în valoare de circa 2.000 de euro, fiind

încheiat cu Palatul Culturii din Iaşi. Ceasul - fabricat la Viena şi cu o vechime de 117 ani - a

reînceput să bată înainte de Anul Nou. Startul lucrărilor pentru „Modernizarea infrastructurii

de turism“, proiect derulat în perimetrul Ştrandului Tineretului, a fost dat în luna mai 2003.

Proiectul, în valoare de 5 milioane de euro, a fost finanţat prin Proiectul Phare 2000, fondurile

nerambursabile asigurate de către Uniunea Europeană acoperind 50% din cheltuieli. Licitaţia

pentru executarea lucrărilor susţinute din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene a

fost cîştigată de către firma grecească Diekat. S-a realizat astfel amenajarea unei piste pentru

role, a grătarului, împrejmuirilor, pavilionului administrativ, duşurilor, grupurilor sanitare, a

unui pavilion pentru lectură, a locurilor de joacă pentru copii, a aleilor pietonale, a 15.000

metri pătraţi de gazon, reabilitarea şi extinderea corpului de alimentaţie publică şi

divertisment din acest perimetru.

În concluzie turismul pare a fi alternativa de succes care poate asigura dezvoltarea

economică a oraşului, şi deşi încă nu se confruntă cu un aflux mare de turişti, toate aceste

proiecte finalizate sau în derulare încep să fie conoscute astfel încât, în anii următori se

prefigurează creşterea aportului economic din acest domeniu la economia locala.

3. Sectorul primar

Sectorul primar cuprinde totalitatea activităţilor economice desfăşurate în domeniul

agriculturii, silviculturii şi pisciculturii. Deşi agricultura nu este o funcţie specifică oraşului,

menţinerea unor trăsături tradiţionale, a unor cartiere de locuinţe individuale, precum şi

cererea de produse agro-alimentare necesare aprovizionării populaţiei, dar şi concentrării în

oraş a sediilor unor întreprinderi cu profil agricol au dus la dezvoltarea unei laturi agricole a

economiei municipiului.

La periferia oraşului, datorită unor concentrări şi dotări agricole reprezentate prin ferme de

stat sau asociaţii cooperatiste, ferme zootehnice, uniţăţi veterinare, centre de selecţie, sere au

apărut zone agricole destincte. Aceste zone agricole au caracter compact în partea estică,

nord-estică şi nordică a municipiului şi destul de parcelat în intravilan. În acelaşi timp există o

serie de cartiere rezidenţiale cu trăsături tradiţionale în care o parte a familiilor lucreză pe

terenul afernt gospodăriei. O astfel de situaţie este caracteristică vechilor sate înglobate în

66

oraăş prin extindere teritorială (Sarata, Vânători) dar mai ales în anexele Ciritei, Văleni şi

Doamna. De asemenea nici populaţia ce locuieşte în aceste anexe nu reprezinţă un procentaj

foarte mare din totatul persoanelor active.

Deşi agricultura nu prezintă ca in cazul oricărui alt centru urban o mare dezvoltare terenul

agricol este destul de extins ca suprafaţă totalizând 2459 ha sau 31,7% din suprafaţa totală a

oraşului. De altfel din întreaga suprafaţă a municipiului (7747 ha) intravilanul propriu-zis

deţine o pondere de aproximativ 23% restul fiind reprezentat de teren agricol, respectiv de

păduri (45,5%). Cu toate că terenul afectat agriculturii nu este de neglijat ponderea populaţiei

care lucrează în acest domeniu este scăzută, însumând în anul 2005 129 de salariaţi (0,3%).

Această pondere a fost şi este în continuă scădere înregistrând chiar un declin după anul

2002, când încă activau 2619 salariaţi în sectorul primar. De-a lungul perioadei de tranziţie se

observă o scădere continuă a ponderii sectorului primar în economia municipiului. Acest fapt

este unul normal în condiţiile dezvoltării terţiare şi într-o anumită măsură şi secundare pe care

a cunscut-o oraşul.

După anul 1992 însă, în condiţiile marilor restructurări industriale se constată o creştere

destul de semnificativă a ponderii populaţiei care activează în sectorul primar şi implicit a

activităţilor agricole. Acestea au fost desfăşurate în mare parte de către populaţia

disponibilizată din sectorul secundar. De altfel până in anul 2002 agricultura a cunoscut o

crestere constantă ajungând în 2002 să deţină 6,4% din totalul forţei de muncă după care s-a

prăbuşit brusc în condiţiile creştereii din ce mai accentuate a ponderii celorlalte două sectoare

de activitate (fig.43 )

Fig.43.Evoluţia forţei de muncă din sectorul primar (%)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

67

În ceea ce priveşte evoluţia suprafeţelor agricole se constată o scădere a ponderii acestora

din totalul suprafeţei teritoriului municipiului de-a lungul perioadei de după 1990. Desigur

înainte de 1989 ponderea suprafeţelor agricole era diferită însa agricultura era un domeniu net

inferior celui secundar şi chiar terţiar. O dată cu disponibilizările şi restructurările din

domeniul secundar- industrial şi cu creşterea celor ce activează în agricultură se constată şi o

uşoară mărire a suprafeţelor agricole, suprafeţe care însă se diminuează treptat după anul

2000( fig.44).

Suprafeţele agricole au cunoscut la rândul lor o dinamică internă. Astfel de-a lungul

perioadei de după 1990 se constată o scădere a suprafeţelor ocupate de vii şi livezi în timp ce

cele ocupate de fâneţe s-au menţinut constante ( tab.10 ).Suprafeţele reprezentate de teren

arabil şi de păşuni au cunoscut in schimb o creştere în special în ultimii ani. O dată cu

retrocedarea unor anumite terenuri din proprietatea publică în cea privată multe dintre acestea

şi-au pierdut funcţionalitatea agricolă.

Calitatea terenurilor agricole situează municipiul Piatra Neamţ în aria favorabil-redusă

pentru cultura de grâu, favorabilă pentru cea de porumb şi foarte favorabilă pentru cultura

cartofului şi sfeclei de zahăr. În cadrul culturilor de cereale suprafeţele cultivate cu porumb

ocupă în medie 442 ha, urmate fiind de cele de grâu şi secară cu 160 ha. Raportul dintre

culturi se schimbă însă de la un an la altul, menţinându-se constant de-a lungul anilor de

tranziţie, cel puţin în cazul culturilor de porumb.

Fig.44.Evoluţia suprafeţelor agricole ( ha )

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

68

Tab.10.Evoluţia structurii terenurilor agricole

teren arabil păşuni fâneţe vii Livezi

ha % ha % ha % ha % ha %

1990 1142 45,9 1031 41,5 180 7,2 5 0,2 126 5

1996 1145 45,8 1046 41,8 180 7,2 5 0,2 123 4,9

2002 1155 46,7 1040 42,1 172 6,9 5 0,2 86 3,4

2005 1134 46,1 1082 44 172 6,9 2 0,08 69 2,8

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Calitatea terenurilor agricole situează municipiul Piatra Neamţ în aria favorabil-redusă

pentru cultura de grâu, favorabilă pentru cea de porumb şi foarte favorabilă pentru cultura

cartofului şi sfeclei de zahăr. În cadrul culturilor de cereale suprafeţele cultivate cu porumb

ocupă în medie 442 ha, urmate fiind de cele de grâu şi secară cu 160 ha. Raportul dintre

culturi se schimbă însă de la un an la altul, menţinându-se constant de-a lungul anilor de

tranziţie, cel puţin în cazul culturilor de porumb.

Culturile de cartofi au înregistrat în schimb o creştere vizibilă ajungându-se la

aproximativ 930 ha în anul 2005. În acelaşi timp cele de floarea- soarelui ocupau 5 ha iar cele

de sfecla de zahăr 37 ha. Legumicultura ocupă o pondere însemnată care s-a menţinut

constantă ( 72 ha ), practicându-se în cea mai mare parte pentru satisfacerea cerinţelor pieţei

locale, ajungându-se la producţii de aproximativ 656 tone.

Suprafaţa ocupată de livezi nu depăşeşte 10 ha ca suprafaţă amenajată,o mare parte din

producţia de fructe realizându-se în cadrul gospodăriilor individuale. Viile ocupă suprafeţe

foarte mici, predominând exclusiv numai soiuri inferioare hibride( fig. 45; fig. 46).

Creşterea animalelor reprezintă un sector important al economiei agrare. Baza furajeră

(păşuni, fâneţe ) din extravilan ce ocupă o pondere însemnată din totalul suprafeţei

municipiului, dar şi cea realizată prin cultura plantelor de nutreţ, constituie o premisă viabilă

pentru dezvoltarea zootehniei. În perioada comunistă s-a încercat organizarea unei zootehnii

de tip intensiv, însă astăzi este desfiinţată aproape în totalitate.

69

Fig.45. Structura suprafeţelor cultivate în 1996 Fig 46. Structura suprafeţelor cultivate în 2005

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Creşterea animalelor reprezintă un sector important al economiei agrare. Baza furajeră

(păşuni, fâneţe ) din extravilan ce ocupă o pondere însemnată din totalul suprafeţei

municipiului, dar şi cea realizată prin cultura plantelor de nutreţ, constituie o premisă viabilă

pentru dezvoltarea zootehniei. În perioada comunistă s-a încercat organizarea unei zootehnii

de tip intensiv, însă astăzi este desfiinţată aproape în totalitate.

Efectivele de animale totalizează în anul 2005 aproximativ 789 capete de bovine,

aflate in continuă scădere, 726 capete porcine, de asemenea cu scăderi semnificative, 1469

capete de ovine şi aproximativ 22 142 păsări. Efectivul de păsări a conscut şi cunoaşte în

continuare o oarecare dezvoltare în ciuda închiderii unor unităţi de stat de tip AVICOLA

( extrem de rentabile în perioada comunistă ), creşterea loc fiind practicată în mare parte în

gospodării individuale (fig. 47; fig.48 ).

După anul 1990 cea mai importantă transformare suferită de sectorul primar se referă

evident la desfiinţarea in totalitate a sectorului cooperatist cu toate că forma publică de

administrarea a activităţilor agricole se mai păstrează încă.

Sectorul de stat se mai menţine într-o formulă oarecum modificată de societăţi

comerciale ( de tip S.R.L. sau S.C. ). Societatea TCE 3 BRAZI cu sediul în Piatra Neamţ şi

terenurile de producţie în afara oraşului a fost înfiinţată în 1994 având ca principal obiect de

activitate domeniul agricol, cu capital privat integral. Punctul de plecare a fost arendarea

terenurilor fostei „ Gospodării agricole a P.C.R. „ respectiv Ferma Zăneşti astăzi ajungând să

deţină o suprafaţă de 2452 ha din care 2350 ha arendate specializate în producerea de sămânţă

70

( grâu, cartof,porumb ) în fermele Zăneşti şi Girov. De asemenea au fost dezvoltate în cadrul

înteprinderii şi ferme zootehnice ( Ferma I, de vaci cu lapte şi taurine, Ferma II de porcine de

la Zăneşti, Ferma de ovine şi păsări de la Girov ).

Fig.47.Structura sectorului zootehnic în 1996 Fig.48.Structura sectorului zootehnic în 2005

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Cu un efectiv de angajaţi de peste 1000 de persoane SC TCE 3 BRAZI SRL formează

astăzi un holding care pe lângă activităţile din domeniul agricol a preluat şi alte domenii de

activitate precum cele de exploatare a lemnului ( SC PETROFOREST SA ), de transport

tehnologic intern şi internaţional de marfă şi călători ( SC MONDOTUR SA ), de

comercializare spre export a produselor din lemn ( SC COMPIL IMPEX SRL ), de colectare,

prelucrare şi livrare a deşeurilor metalice si nemetalice refolosibile ( SC REMAT SA ). Tot

acest holding a preluat prin arendare- concesionare o suprafaţă de aproximativ 57.500 ha

teren arabil în Insula Mare a Brăilei, implicându-se de asemenea şi în proiecte de cercetare în

ceea ce priveşte eficientizarea productiei agricole în colaborare cu sectii ale Academiei de

Stiinţe Agricole din România şi Ungaria. Fondul forestier, inclusiv perdelele de protecţie

ocupă aproximativ 47% din suprafaţa municipiului şi este in totalitate administrat de către

Regia Autonomă ROMSILVA prin Ocolul Silvic Piatra Neamţ întru expoatare, protecţie, pază

şi regenerare

Deşi nu are o mare amploare şi se poate spune că nu contribuie într-o măsură destul de

semnificativă la dezvoltarea economică a oraşului sectorul primar are o oarecare importanţă

atât prin spaţiul pe care îl incumbă cât şi prin angrenarea populaţiei în activităţile sale. Faţa de

perioada de dinainte de 1989 când mateeria primă şi implict productivitatea sectorului agricol

erau în totalitate sub incidenţa şi controlul statului astăzi sectorul este eminamente privat.

71

Acest fapt nu a adus cu sine neapărat o eficientizare sau o dezvoltare a domeniului primar dar

nici o abandonare şi o regresie a acestuia. Maxima concentrare se realizează pe o producţie de

capacitate redusă menită să satisfacă necesităţile populaţiei oraşului şi nu să se constituie în

materie de export, producţie realizată de cele mai multe ori la nivel individual şi mai puţin la

nivel de înteprindere privată. Acest lucru este de altfel normal în condiţiile în care municipiul

Piatra Neamţ nu a avut niciodata un profil agrar sau chiar agro-industrial ci unul mixt,

caracter amplificat desigur de prefacerile geoeconomice din perioada de după 1989.

72

Capitolul IV

Dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea este, în esenţă, o acţiune cu caracter strategic, care are ca scop creşterea

durabilă a productivităţii individuale, comunitare şi instituţionale, ceea ce poate duce la

asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi ( Sears, Reid, 1995 ).Conceptul de

dezvoltare durabilă reprezintă posibilitatea desfăşurării progresului tehnologic, economic,

social pe baza resurselor actuale fără a compromite oportunităţile generaţiilor viitoare.

Obiectivul general al dezvoltării durabile este acela de a găsi un optim al interacţiunii dintre

patru sisteme – economic, uman, ambiental şi tehnologic într-un proces dinamic şi flexibil de

funcţionare ( Erdeli G., 2002 ).

La nivelul ţării există numeroase organisme guvernamentale sau nonguvernamentale

care se ocupă cu studierea şi implementarea unor idei şi soluţii care să asigure dezvoltarea

durabilă a diferite sisteme teritoriale. Şi la nivel local există organisme care promovează

diferite programe in scopul dezvoltării economice generale a diferitelor localităţi rurale sau

urbane. Această dezvoltare trebuie să se bazeze pe un anumit sector considerat prioritar şi

specific unui anumit oraş, de exemplu, fără a neglija însă şi celelalte direcţii mai mult sau mai

puţin rentabile.

În cazul municipiului Piatra Neamţ, evoluţia sa geoeconomică şi geodemografică a

arătat faptul că acesta beneficiază de importante resurse care însă nu au fost gestionate corect

de-a lungul perioadei de tranziţie şi nu numai. Studiile efectuate arată că principala direcţie de

dezvoltare a municipiului care poate aduce beneficii importante acestuia şi poate susţine

dezvoltarea durabilă este turismul. În acelaşi timp dezvoltarea durabilă mai poate fi susţinută

şi prin crearea unui mediu de afaceri prosper dominat de înteprinderi mici şi mijlocii care să

poate influenţa pozitiv economia oraşului.

Astfel în Planul Local de Dezvoltare a Municipiului Piatra Neamţ efectuarea unor

sondaje in rândul angajatorilor şi angajaţilor din oraş a dus la dezvoltarea unui studiu privind

mediul de afaceri şi instrumentele dezvoltării economice locale( în anul 2007 ). Principalele

rezultate ale prelucrării sondajelor au dus la conturarea următoarelor aspecte:

1. Municipiul Piatra Neamţ este perceput a fi un mediu propice dezvoltării afacerilor.

73

2. Economia oraşului prezintă anumite semne pozitive; se preconizează creşteri ale

vânzărilor, noi investiţii,crearea unor noi locuri de muncă; pe de altă parte mai

bine de jumătate din firme nu sunt mulţumite de situaţia economică generală a ţării

şi de legislaţia naţională şi aproape jumătate din ele au probleme în ceea ce

priveşte costul şi disponibilitatea forţei de muncă.

3. Numărul total al celor 44 de firme intervievate se ridică la 10.054, firmele

intenţionând să creeze peste 400 de locuri de muncă în următorii 3 ani; performere

din punct de vedere al sumelor investite sunt textilele şi construcţiile, iar din punct

de vedere al locurilor de muncă nou create, industria alimentară şi comerţul.

4. Economia locală nu este preponderent orientată spre export; doar 20 de firme din

cele 44 exportă o parte din produsele şi serviciile lor; ponderea exporturilor în cifra

totală de afaceri a zonei este de 22%; se observă o orientare a firmelor micro şi

mici spre piaţa locală.

5. Companiile au apreciat 11% din forţa de muncă proprie ca fiind „excelentă” şi

58% ca fiind de „bună” calitate , ceea ce inseamnă că gradul de satisfacţie este

peste medie

6. Calitatea serviciilor furnizate de administraţia publică a fost cotată, în general, ca

fiind între „satisfăcătoare şi bună”.

Trebuie menţionat faptul că la acest studiu au fost intervievate 44 de firme, din care 34

înfiinţate după 1990. Procentajul mare de firme nou înfiinţate( 75% ) caracterizează atât

vitalitatea activităţii antreprenoriale cât şi influenţa restructurării şi privatizării economiei din

zonă. Doar 5 din eşantionul intervievat sunt deţinute complet sau parţial de investitori străini,

dar acestea deţin o pondere importantă în cifra de afaceri şi în numărul mediu de angajaţi ai

zonei; nici o firmă din cele intervievate nu este proprietatea municipală sau a statului. Din

punct de vedere al mărimii cele 44 de firme se împart în 3 micro( 0-9 angajaţi ), 12 mici ( 10-

49 angajaţi ), 18 mijlocii ( 50- 250 angajaţi ), 9 mari ( 251-500 angajaţi ) şi 2 foarte mari

( peste 500 de angajaţi ). Cifra de afaceri a celor 44 de firme echivalează cu peste jumătate din

cifra de afaceri a tuturor firmelor active din Piatra Neamţ..

De asemenea firmele s-au arătat în general optimiste în ceea ce priveşte creşterea cifrei

de afaceri în anul 2007 faţă de 2006; creşterea preconizată este de 15%, cu aşteptări mai

optimiste în industria alimentară,a maşinilor şi echipamentelor, în construcţii, turism şi mai

pesimiste în industria textilă.

74

În concluzie acest studiu amplu desfăşurat în rândul principalelor firme private din

oraş demonstrează caracteristicile mediului de afaceri din Piatra Neamţ, mediu propice

dezvoltării deşi aflat oarecum la inceputul unei perioade de creştere. Pe lângă domeniul de

afaceri, al înteprinderilor mici şi mijlocii, o altă direcţie de dezvoltare durabilă pe care se

mizează, în special din partea autorităţilor locale este turismul.

Planul Local de Dezvoltare Durabilă (PLDD) a Turismului, document de planificare

strategică, rezidă din necesitatea dezvoltarii viitoare a municipiului ca oraş turistic. Turismul a

fost identificat atât în consultarile publice cu reprezentanţi ai comunităţii locale, cât şi în

întalnirile cu experţi români şi străini, ca fiind oportunitatea numărul unu de dezvoltare a

zonei Piatra Neamţ. Elaborarea planului are la bază prevederile conţinute de Programul de

Dezvoltare al Regiunii Nord-Est, Programul Operaţional Regional, Programul Sectorial

pentru creşterea competitivităţii economice, o serie de documente ale Organizatiei Naţiunilor

Unite şi ale organismelor Uniunii Europene privind dezvoltarea durabila a turismului. S-au

identificat astfel câteva priorităţi şi obiective în acest sens:

1. Dezvoltarea infrastructurii turistice

2. Creşterea calităţii şi diversificarea ofertei turistice

3. Promovarea eficientă a oportunităţilor turistice

4. Creşterea cu 30%, până in 2015, a numărului de turişti

5. Creşterea, până în 2010, a duratei medii a sejurului peste 2 zile

6. Mai buna repartizare a vizitelor pe toată durata anului

În scopul promovării oraşului ca destinaţie turistică majoră autorităţile locale au finalizat sau

au propus realizarea unor dotări ample. Multe dintre ele au fost realizate în ultmii doi ani,

altele sunt in curs de finalizare în timp ce unele în studiu de fezabilitate .

A. Proiecte realizate:

1. Instalaţia de transport pe cablu şi pârtia de schi de pe Muntele Cozla C

2. Amenajarea şi modernizarea complexă a ştrandului municipal

75

Sursa: www.primariapn.ro

3. Instalaţia de telegondolă

4. Amenajarea Parcului Tineretului

Sursa: www.primariapn.ro

B. Proiecte în curs de realizare:

1. Infrastrucură turistică complexă pe Muntele Cozla

A Sursa: www.primariapn.ro

76

2. Amenajarea turistică a Curţii Domneşti

Sursa: www.primariapn.ro

3. Realizarea de trasee turistice şi amenajarea turistică a Masivului Pietricica4. Construcţia unei baze pentru practicarea sporturilor nautice pe lacul Bâtca Doamnei

Pe lângă toate aceste eforturi menite să susţină şi să modernizeze infrastructura turistică, autorităţile locale au în plan şi dezvoltarea infrastructrii generale, care să ofere oraşului un aspect edilitar- urbanistic optim. În acest sens s-a realizat modernizarea mijloacelor de transport în comun,reabilitarea şi amenajarea reţelelor de utilităţi publice, a carosabilului, a trotuarelor şi aleilor, modernizarea stadionului municipal. Pe viitor se aşteaptă a fi finalizate proiectele ce urmăresc construirea unui mall, a unei săli polivalente precum şi amenajarea complexă a pârâului Cuejdi ( fig.49-51 ).

Fig.49. Piatra Neamţ Mall Fig. 50. Sala Polivalentă

.

Sursa: www.primariapn.ro

77

Fig.51. Amenjarea complexă a pârâului Cuejdi

Sursa: www.primariapn.ro

Toate aceste proiecte sunt realizate în mare parte cu fonduri europene, ele fiind menite

să imbunătăţească imaginea oraşului însă prin realizarea şi ulterior funcţionarea lor asigură şi

crearea unui anumit număr de locuri de muncă şi deci influenţează pozitiv dezvolatrea

economică a municipiului. Toate investiţiile de mai sus fac parte din pachetul amplu de

proiecte de infrastructură menite să schimbe înfăţişarea oraşului şi să ofere locuitorilor săi

condiţii îmbunătăţite de viaţă, proiecte susţinute de Primăria Piatra Neamţ.

O importanţă deosebită va fi dată creării infrastructurii turistice, unul din obiectivele

dezvoltării viitoare a oraşului fiind acela de transformare a sa într-un important centru turistic.

Concluzia generală a fost aceea că turismul reprezintă oportunitatea numărul unu de

dezvoltare a zonei Piatra Neamţ .

În urma acestor consideraţii se poate concluziona faptul că municipiul Piatra Neamţ

reprezintă o zonă cu un potenţial economic destul de bun care poate fi valorificat, însă numai

prin investiţii majore şi susţinute. Turismul pare a fi oportunitatea de viitor a oraşului însă şi

domeniul înteprinderilor mici şi mijlocii este destul de propice investiţiilor. Există însă şi

destule riscuri şi aspecte negative care pot influenţa dezvoltarea economică şi socială dar şi

regimul investiţional aşa cum se poate observa în urma analizei SWOT.

Pe baza analizei SWOT dar şi a altor studii se poate constata faptul că printre soluţiile

optime ce se pot impune în scopul dezvoltării economico- sociale ale municipiului Piatra

Neamţ se numără:

- promovarea intensă a turismului;

- rezolvarea problemei de accesibilitate prin modernizarea în primul rând a drumurilor

78

naţionale;

- necesitatea realizării unor investiţii consistente în special în domeniul IMM- urilor;

- necesitatea creşterii salariilor până la nivelul la care forţa de muncă nu va mai fi tentată să

emigreze, legarea acesteia de creşterea productivităţii muncii;

- identificarea unor metode de armonizare a nevoilor de personal calificat cu dorinţele

persoanelor care se formează;

- organizarea de cursuri în colaborare cu AJOFM pentru respecializarea profesională a forţei

de muncă;

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Potenţial turistic natural şi antropic

extrem de atractiv

- Existenţa unui plan de dezvoltare a

turismului care poate da un impuls şi

altor activităţi economice

- Finalizarea unor proiecte majore în

domeniul turistic ( telegondola,

telescaunul, pârtia de schi etc.)

- Deschiderea administraţiei publice

către mediul de afaceri şi către

investitori

- Existenţa resurselor de materii prime

pentru prelucrarea lemnului şi

mobilei

- Mediu mai puţin poluat după

închiderea marilor combinate

industriale din zonă

- Mediu cultural performant

- Experienţă profesională şi infuzie de

capital provenind de la persoanele

care lucrează în străinătate

- Insuficienta promovare turistică pe

plan naţional

- Accesibilitate redusă prin situarea pe o

cale ferată secundară şi la o oarecare

distanţă de drumuri europene şi

aeroporturi internaţionale

- Legături dificile cu centre de interes

pentru afaceri

- Acces difici al turiştilor spre atracţiile

turistice datorită calităţii drumurilor

- Lipsa unei zone industriale compacte

cu infrastructură adecvată

- Lipsa de forţă de muncă legată de

fenomenul de emigrare a personalului

calificat

- Lipsa facilităţilor pentru încurajarea

reîntoarcerii specialiştilor în oraşul

natal

- Impactul economic negativ în urma

închiderii unor mari unităţi industriale

precum şi falimentul unor mari

79

- Organizarea de numeroase târguri şi

expoziţii de profil în zonă

- Sporul natural echilibrat cu tendinţe

de creştere

angajatori din zonă

- Spaţii dezafectate nefolosibile in urma

închiderii unor unităţi industriale mari

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Perspectiva unui program de

dezvoltare, inclusiv economică, care

va stimula activitatea din construcţii

- Trendul ascendent al investiţiilor din

zonă, numărul mare de cetăţeni care

lucrează în străinătate şi care îşi

construiesc sau modernizează

locuinţele

- Numărul mare de noi sedii de firmă

- Extinderea şi modernizarea

infrastructurii de utilităţi publice

- Investiţiile impuse de normele

europene

- Pretenţii salariale mai reduse decât in

alte zone ale ţării

- Tradiţii în anumite domenii

industriale ( industria lemnului,

textilă )

- Lipsa de coeziune a măsurilor de

dezvoltare economică şi socială pe

fondul accentuării lipsei de încredere a

populaţiei în redresarea economică a

ţării

- Continuarea exodului „materiei

cenuşii” şi, în general, a forţei de

muncă, către alte regiuni ale ţării şi în

străinătate

- Putere de cumpărare redusă a

locuitorilor

80

Concluzii

Municipiul Piatra Neamţ se află situat la contactul dintre două unităţi distincte de

relief, carpatică şi subcarpatică, unităţi care imprimă o anumită specificitate în desfăşurarea

spaţială a teritoriului acestuia. De altfel cadrul natural considerat favorabil şi-a pus amprenta

asupra dezvoltării socio-economice a oraşului încă de la conturarea sa ca şi sistem teritorial.

De-a lungul evoluţiei sale teritoriale, sociale şi economice oraşul a trecut prin perioade

diferite care au marcat într-un fel sau altul resursele geodemografice şi structurile de

activitate. Aceste perioade s-au manifestat prin anumite caracteristici care au adus prefaceri

mai mult sau mai puţin importante în profilul municipiului Piatra Neamţ. Perioada de

tranziţie, de trecere de la un regim politic şi economic socialist la unul democratic, capitalist a

marcat în mod deosebit evoluţia şi caracteristicile soci-economice dar şi demografice ale

oraşului.

În plan geodemografic perioada de tranziţie a însemnat un regres demografic, regres

care s-a manifestat la nivelul întregii ţări, in urma dificultăţilor provocate de trecerea de la o

economie controlată la una de piaţă, concurenţială. Cel mai important fenomen, pe lângă cel

al scăderii numărului de locuitori pe fondul scăderii natalităţii este cel al migraţiilor, care a

avut o amploare destul de mare la nivelul municipiului Piatra Neamţ. Migraţiile au avut

diferite cauze regresul economic fiind cel care a primat şi astfel fenomenul migraţionist a

influenţat structura grupelor de vârstă şi calitatea forţei de muncă. În prezent numărul

migraţiilor se menţine ridicat însă se înregistrează un spor natural în creştere pe fondul

îmbunătăţirii nivelului de trai şi a redresării economice a oraşului.

În plan geoeconomic perioada de tranziţie a marcat trecerea municipiului Piatra Neamţ

de la un profil industrial la unul mixt cu tendinţe de terţializare. Cel mai important fenomen

care a marcat această perioadă a fost cel de dezindustrializare, fenomen ce s-a manifestat la

nivelul întregii ţări. Acesta a avut implicaţii importante influenţând structurile socio-

economice ale oraşului şi generând un număr mare de şomeri. Falimentul total sau parţial al

unor unităţi industriale de dimensiuni mari s-a resimţit din plin în economia oraşului având şi

astăzi efecte care continuă să se manifeste. Cu toate acestea în ultimul timp se observă o

revitalizare a sectorului secundar prin apariţia a numeroase înteprinderi mici şi mijlocii cu o

81

producţie rentabila şi cu o cotă de piaţă destul de ridicată, care contribuie cu succes la

dezvoltarea economică generală a municipiului.

În prezent se observă o ascensiune a sectorului terţiar la nivelul municipiului cu accent

deosebit pe activităţile din domeniul comerţului şi turismului. Există astăzi numeroase

proiecte de investiţii concretizate prin realizări deosebite în domeniul agrementului menite să

dezvolte turismul în oraş. De altfel turismul a fost identificat ca prioritatea numărul unu de

dezvoltare o oraşului, toate eforturile fiind destinate transformării, pe viitor, a acestuia dintr-o

localitate de tranzit într-un veritabil centru turistic.

Municipiul Piatra Neamţ s-a afirmat iniţial ca centru polarizator al regiunii pe care o

domină, ca centru al industriei chimice şi industriei lemnului în perioada comunistă pentru ca

apoi să traverseze un con de umbră în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în perioada de tranziţie.

Această din urmă etapă a adus modificări importante în structurile municipiului, influenţând

profilul socio- economic al acestuia. În prezent oraşul traversează o perioadă de redresare

economică pe măsura reorientării şi redirecţionării sectorului secundar şi a dezvoltării

crescânde a sectorului terţiar, sector ce mizează astăzi pe activităţi din domeniul turismului şi

comerţului.

82

Bibliografie

Acrâşmăriţei N., Bârladeanu D., Bunghez Gh., Drăgotescu M. ( 1971 ), Judeţul

Neamţ, Editura Stadion, Bucureşti

Apăvăloae M. ( 2005 ), Piatra Neamţ- studiu monografic, Editura Cetatea Doamnei,

Piatra Neamţ

Bojoi I.,Ichim I. ( 1974 ), Judeţul Neamţ, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti

Donisă I. ( 1968 ), Geomorfologia Văii Bistriţei, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti

Drăgotescu M. ( 1980 ), Piatra Neamţ- mic îndreptar turistic, Editura Sport- Turism,

Bucureşti

Drăgotescu M. ( 2004 ), Piatra Neamţ- file de monografie, Editura Cetatea Doamnei,

Piatra Neamţ

Erdeli G., Dumitrache L. ( 2006 ), Geografia Populaţiei, Editura Corint, Bucureşti

Gherasim V., Marin I. ( 1972 ), Piatra Neamţ- monografie, Piatra Neamţ

Ichim I. ( 1975 ), Munţii Stânişoara, Editura Academiei, Bucureşti

Ungureanu Al. ( 1980 ), Oraşele din Moldova, studiu de geografie economică, Editura

Academiei R.S.R., Bucureşti

*** ( 1980 ), Judeţul Neamţ- monografie, Editura Sport- Turism, Bucureşti

*** ( 1983 ), Geografia României, vol. I, Editura Academiei, Bucureşti

*** ( 1984 ), Geografia României, vol. II, Editura Academiei, Bucureşti

*** ( 1992 ), Geografia României, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti

But Florin, Fibrex Nylon, de vânzare, în Curierul Naţional,29 iulie 2005

Iacob Iulia, Piatra Neamţ- oraş european, în Ziarul Ceahlăul, 20 ianuarie 2006

Lupoaie Cătălin, Kober creşte cu 20% în anul în care deschide o nouă fabrică, in

Ziarul Financiar,12 septembrie 2006

Ostahie Dana, Piatra Neamţ trebuie promovat ca oraş turistic, în Monitorul de

Neamţ,1 februarie 2007

Recensământul din 1992, Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană Neamţ

Recensământul din 2002, Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană Neamţ

83

Fişa statistica a localităţii Piatra Neamţ, Institutul Naţional de Statistică, Direcţia

Judeţeană Neamţ

www.zf.ro ( accesat la data de 15.03.2008 )

www.adnordest.ro ( accesat la data de 20.03.2008)

www.neamtonline.ro ( accesat la data de 22.03.2008 )

www.primariapn.ro ( accesat la data de 23.03.2008 )

www.ccint.ro ( accesat la data de 18.04.2008 )

84