Fenomene Extreme

24
Cutremurele Seceta Avalansele Eruptiile Vulcanice Ghetari

description

Fenomene Extreme. Cutremurele Seceta Avalansele Eruptiile Vulcanice Ghetari. Incalzirea Globala. EFECTUL DE SERA. TOPIREA GHETARILOR. Incalzirea globala. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Fenomene Extreme

Page 1: Fenomene Extreme

Cutremurele Seceta Avalansele Eruptiile Vulcanice Ghetari

Page 2: Fenomene Extreme
Page 3: Fenomene Extreme

Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii

inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum

si a oceanelor.Fenomenul de incalzire globala a

inceput sa ingrijoreze dupa anii ’60, in urma dezvoltarii industriale

masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt

considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.

Page 4: Fenomene Extreme

Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole.Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de 430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar mentine peste capacitatea naturala de absorbtie.Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2°C. Aceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetuoasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu.

Page 5: Fenomene Extreme

Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari sau sa migreze odata cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul lor. De exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea nu se vor adapta. O situatie similara se va inregistra in regiunea Arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara.

Page 6: Fenomene Extreme

Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radiaţiei reflectate de aceasta, care, în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă. Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824

Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a evidenţia contribuţia unor anumite gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilităţii atmosferei la radiaţiile solare reflectate de suprafaţa terestră.

În cazul atmosferei Pământului, efectul de seră a fost responsabil de încălzirea suficientă a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor aşa cum le cunoaştem noi azi.

Page 7: Fenomene Extreme

Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele decenii.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pamantului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C. Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei (Intergovernmental Panel on Climate Change) afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX lea se datorează probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de sera, de provenienţă antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de uşoară răcire.Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină ridicarea nivelului marii, extreme climatice, topirea ghetarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sanatatea oamenilor.

Page 8: Fenomene Extreme

Industria arde carburanti fosili, eliberand in atmosfe-ra gazele de sera care incal-zesc Pa-mantul.

Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic. Retin gazele infrarosii si le reflecta pe suprafata Pamantului. In consecinta creste temperatura medie globala.

Cateva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid de carbon, metan si ozon. Dar in ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil si a aparaut un nou tip de gaz CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16 mii de ori mai eficienta la absorbtia radiatiei infrarosii decat una de CO2).

Page 9: Fenomene Extreme

Evitati deodorantele tip spray, astfel evitati inhalarea CFC. Incurajeaza-ti familia sa foloseasca mai putin spray-ul de vopsit, fixativ de par, precum si instalatiile de aer conditionat. Cumpara si foloseste bicicleta, daca poti. Foloseste transportul public, daca poti. Este un consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica decat daca am folosi toti masinile personale. Economiseste hartie pentru a salva padurea, si foloseste hartie reciclata cat mai des posibil. Ajuta la salvarea padurilor. Copacii retin dioxidul de carbon pe care il producem. Nu cumpara lemn provenit din padurile tropicale. Sustine si participa si tu la campaniile pentru salvarea padurilor; planteaza un copac. Nu folositi surse de caldura pentru uscare. Cumparati becuri cu consum mic.

Page 10: Fenomene Extreme

Pe langa faptul ca influenteaza climatul, cutremurele distrug cladiri si devasteaza orase. Geologii considera ca nivelul in permanenta crestere al apei marilor va avea implicatii multiple, care s-ar putea dovedi chiar mai grave decat fenomenele meteorologice extreme. Greutatea suplimentara a milioane de kilometri cubi de apa risca sa aplice o presiune prea mare in punctele slabe ale scoartei Pamantului, denumita stiintific "litosfera

Page 11: Fenomene Extreme

Acest fenomen ar putea declansa cutremure si eruptii vulcanice de-a lungul unor falii, provocand dezastre naturale locale si emanand in atmosfera gaze toxice si resturi de materii. De asemenea, creste riscul de producere a fenomenului de tsunami. Aceste valuri uriase sunt generate de cutremurele subacvatice si se pot deplasa pe suprafata oceanelor cu viteze de pana la 800 km/h. Apar fara nici un avertisment si pot atinge inaltimi de pana la 30 metri. Geologii prevad ca vulcanul aflat in La Palma, in Insulele Canare, ar putea erupe in orice moment. Rezultatul ar fi ca un mega-tsunami inalt de 500 metri ar putea sa strabata Atlanticul si sa inghita portiuni din Marea Britanie

Page 12: Fenomene Extreme

Furtunile de nisip sunt unul dintre pericolele generate de perioadele de seceta.La jumatatea anilor 1980, aproximativ 1 milion de persoane au murit in Etiopia din cauza foametei grave provocate de seceta.Principala cauza a secetei este cantitatea insuficienta de ploaie, pe o perioada indelungata de timp. Lipsa ploii poate fi provocata de traseele pe care circula curentii de aer la nivel mondial, dar si de interventii ale omului. Barajele si sistemele de irigatii pot tulbura fluxul natural al raurilor si lacurilor

Page 13: Fenomene Extreme

In perioadele de seceta, vegetatia moare si recoltele sunt distruse, ceea ce afecteaza atat animalele, cat si oamenii din regiunea respectiva. In final, chiar daca incepe totusi sa ploua, este posibil ca solul sa fie afectat de sarurile minerale in exces sau sa ramana secatuit de principii nutritive, astfel incat recoltele risca in continuare sa fie afectate. Eroziunea solului poate provoca, de asemenea, probleme pe termen lung si este important ca regiunile predispuse la seceta sa aiba sisteme de irigatii foarte bine puse la punct. Seceta severa poate genera foamete la scara mare, care provoaca moartea a mii sau chiar milioane de oameni.

Page 14: Fenomene Extreme

In strafundurile pamantului, intre miezul de fier topit si crusta subtire de la suprafata, exista un corp solid de roca, numit mantie, care este inca fierbinte de la formarea planetei noastre, cu aproximativ 4,6 miliarde de ani in urma. Cum roca este un bun material izolant, caldura s-a disipat foarte lent in acest interval.Cand rocile din aceasta mantie se topesc, se transforma in magma, care se deplaseaza catre suprafata prin crusta exterioara a Pamantului, eliberand gaze. Cand presiunea acumulata devine prea mare, se produc eruptiile vulcanice.

Page 15: Fenomene Extreme

Exista vulcani care sunt relativ constant alimentati din straturile interioare ale Pamantului, si ca atare erup frecvent. In cazul altora, magma se ridica la suprafata numai o data la 100 sau chiar 1.000 de ani, iar eruptiile sunt foarte rare.Cand se afla inca in subteran, aceasta roca topita se numeste magma. O data ce atinge suprafata si erupe, prelingandu-se pe in jos, pe pantele vulcanului, se numeste lava. In general, cu cat este mai fierbinte, lava devine mai fluida si curge mai rapid. Lava vulcanilor din Hawaii tinde sa se afle la limita superioara: cand erup vulcanii din zona, lava atinge temperaturi de aproximativ 1.175o C.

Page 16: Fenomene Extreme

Cand ninge, zapada depusa ingheata si formeaza mai multe straturi succesive. Avalansele se produc cand aceste straturi se desprind si se deplaseaza separat.Unde se produc: In regiunile muntoase din intreaga lumeNumar de aparitii pe an: Pana la l millionViteza: 30 – 160 km/hViteza maxima: 400 km/hVictime: Aproximativ 100 morti pe anAvalansele se produc cand o masa de zapada se deplaseaza rapid la vale, pe panta unui munte. Fenomenul poate fi superficial, cand un praf de zapada se prelinge in jos, in cascada, sau de mare profunzime, cand portiuni mari de zapada si gheata se prabusesc la vale. Avalansele profunde sunt cele mai periculoase, caci se deplaseaza cu viteze inspaimantatoare si tarasc la vale materiale grele, de pilda stanci sau arbori.

Page 17: Fenomene Extreme

Cand zapada se depune, ingheata si formeaza straturi succesive. Avalansele se produc daca aceste straturi se separa si se deplaseaza ca atare. Fenomenul poate fi produs de schimbari de temperatura, caderi masive de zapada sau chiar zgomote puternice. Avalansele pot fi provocate si de persoane care se catara pe munte sau coboara cu schiuri ori snowboard. In statiunile de schi, ofiterii insarcinati cu siguranta partiilor analizeaza zilnic profilul zapezii.

Page 18: Fenomene Extreme

In cazul in care se descopera conditii favorabile producerii de avalanse, se trece la declansarea unor explozii controlate, care sa desprinda treptat straturile de zapada si gheata.Avalansele pot fi atat de puternice incat sa darame cladiri intregi. In localitatea Galtür din Austria, in februarie 1999, 31 persoane au fost ucise intr-o avalansa care a lovit satul cu viteza de 320 km/h.

Page 19: Fenomene Extreme

Un gheţar reprezintă o masă enormă de gheata persistentă, de întindere variabilă formată în regiunile polare (intalnim ghetar continental şi ghetar de calota) şi alpine (ghetar alpin), care, sub influenţa gravitatiei, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante.

Din gheţarii continentali adiacenţi marilor şi oceanelor se desprind continuu porţiuni întinse, devenind gheţari plutitori, cunoscuţi sub denumirea de aisberguri.

Gheţarii sunt periculoşi datorită "incluziunilor" de apa sau a blocurilor de gheaţă pe care le pot elibera.În secolul XIX, apa revarsată dintr-o astfel de "incluziune" a provocat o gigantică scurgere de noroi şi blocuri de gheaţă care a măturat staţiunea termală Saint-Gervais, omorând sute de persoane.

Page 20: Fenomene Extreme

DEZASTRU. Cercetătorii estimează că un milion de kilometri pătraţi de banchize polare se vor topi, iar efectele pot fi devastatoare. Potrivit celui mai pesimist scenariu, în următorii ani terenurile vor deveni aride şi aproape o treime din plante şi animale vor dispărea. Nivelul oceanelor este în creştere, iar, din cauza distrugerii unor ecosisteme, sute de specii de animale şi plante dispar anual. Alte mii sunt ameninţate. Din acest motiv, mai mulţi ecologişti i-au cerut preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso să tragă un semnal de alarmă. Acesta a prezentat un calcul făcut de specialişti şi a anunţat că ar fi nevoie ca, până în 2020, fiecare european să plătească 3 euro pentru ca iarna să rămână iarnă şi vara, vară. Şi trebuie să o facă repede, pentru că la poli situaţia este de-a dreptul dramatică. În Antarctica, cercetătorii britanici spun că un imens bloc de gheaţă a început să se desprindă şi că ar fi cea mai mare bucată separată din calota polară. Îngrijorarea europenilor este pe deplin justificată. La fel de important este ca bogaţia faunei si florei să fie conservată cu orice preţ. De altfel, în Danemarca există deja o bancă de seminţe, botezată sugestiv Arca lui Noe. Este vorba de un imens depozit unde sunt păstrate seminţele a zeci de mii de plante ce ar putea dispărea în următoarele decenii. Şi specialiştii români avertizează că zece judeţe ale ţării vor deveni aride în următorii douăzeci de ani şi mai multe culturi vor dispărea. Cele mai afectate regiuni vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea

Page 21: Fenomene Extreme

O analiză a Administraţiei Naţionale a Oceanelor şi Atmosferei (NOAA), făcută de-a lungul a 20 de ani, confirmă presupunerile făcute de Naţiunile Unite, potrivit cărora, până în anul 2050, gheţarii din Alaska se vor topi în perioada de vară, reducându-se la jumătatea din teritoriul pe care îl ocupau în anii '80.O asemenea topire ar putea avea efecte profunde asupra mamiferelor dependente de gheaţă, acum fiind considerate specii ameninţate cu dispariţia, din cauza schimbării habitatului. Încălzirea globală ar putea să influenţeze negativ şi pescuitul comercial. Acest lucru ameninţă animalele care depind de gheaţă, cum ar fi urşii polari şi prada lor preferată, focile. Dintre cei 16.000 de urşi polari în prezent, doar cei din zona canadiană a Insulelor Arctice şi cei de pe coasta de vest a Groenlandei vor putea supravieţui

Page 22: Fenomene Extreme

Urşii polari depind de gheaţă, aceasta fiind pentru ei o platformă unde pot vâna foci. Rareori vânează pe pământ sau în mare. Din cauză că topirea gheţarilor din Marea Arctică este subestimată, oamenii de ştiinţă afirmă că previziunile sumbre despre scăderea populaţiei de urşi vor fi depăşite de realitate.

Situaţia urşilor polari este disperată, a declarat Kassie Siegel, cea care a scris o petiţie cerând protecţie pentru aceste animale. "Se vor îneca, vor fi înfometaţi, o să recurgă la canibalism şi vor dispărea", a adăugat aceasta.

Page 23: Fenomene Extreme

Animale pe cale de disparitie!

Page 24: Fenomene Extreme

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca ghetarii de la Polul Nord se topesc intr-un ritm alarmant. Si totusi, nimeni nu poate contracare efectele incalzirii globale. Cercetarile oamenilor de stiinta au scos la lumina, insa, un element surpriza care diminueaza aceste efecte, gaurile din stratul de ozon, se anunta in editia online a publicatiei ruse Pravda. Daca pana in urma cu doua decenii, gaurile din startul de ozon erau privite ca o mare amenintare la adresa planetei, cercetatorii din Marea Britanie, SUA si Suedia au observat ca gheturile din Antarctica rezista mai bine in fata incalzirii globale decat cele de la Polul Nord. In fapt, cu exceptia Peninsulei Antarctice, din apropierea Americii de Sud, Antarctica nu a suferit schimbari majore de temperatura.

Stratul subtire de ozon de deasupra Polului Sud cauzeaza furtuni puternice care mentin ghetarii la un nivel stabil, iar atata vreme cat situatia va continua, gheata nu se va topi, anunta oamenii de stiinta. Cu toate acestea, stratul de ozon se reface, protejand pe de o parte planeta de radiatiile solare dar accentuand, pe de alta parte, efectele incalzirii globale.

Ultimele calcule arata ca gheata din Antarctica ar incepe sa se topeasca rapid in perioada 2050-2070, perioada in care stratul de ozon se va reface complet, in timp ce la Polul Nord ghetarii s-ar putea topi complet in urmatorii doi sau trei ani.