FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

REVISTA PRESEI

www.fsli.ro

1

09 Februarie 2016PREUNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/academia-romana-eliminarea-limbii-latine-programa-scolara-reprezinta-pericol-1_56b868e55ab6550cb8921531/index.html

Academia Română: Eliminarea limbii latine din programa şcolară reprezintă un pericol. Reacţia ministrului Adrian CurajAcademia Română solicită ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, reanalizarea celor trei variante alte Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial pe motivul că excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie reprezintă un pericol.„Academia Română atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie, discipline care, alături de componenta lor identitară amintită, au cea mai importantă vocaţie formativă dintre toate disciplinele - dacă ar fi să amintim numai dezvoltarea gândirii logice, a capacităţii de exprimare, a creativităţii, a spiritului civic şi a celui democratic, înţelegerea integratoare, în spiritul valorilor umaniste”, potrivit unui material pe site-ul Academiei. Motivul pentru care cele trei variante ale planului-cadru reprezintă un pericol este că „vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi creativă”. Istoria oferă o perspectivă largă asupra realităţii Potrivit academicienilor, istoria oferă o perspectivă largă asupra realităţii, limba şi literatura română dezvoltă capacitatea de înţelegere a noţiunilor, dar şi sensibilitatea şi capacitate de exprimare corectă, iar latina consolidează cunoştinţele de gramatică şi de logică. «Identitatea românească nu poate fi înţeleasă fără componenta sa latină, indentitatea europeană, la rândul ei, nu poate ignora această componentă. Să nu uităm eforturile Şcolii Ardeleane, iluminismul românesc, de a argumenta originea latină a poporului şi a limbii româneşti în Transilvania. Să nu uităm că însuşi statul român s-a constituit, la 1859, în jurul ideii de unitate a tuturor celor „de gintă latină“. În acest context, prima misiune a Academiei Române, la 1866, a fost să alcătuiască gramatica şi dicţionarul limbii române şi să redacteze tratatul de istoria românilor, tocmai pentru a susţine şi cultiva conştiinţa identităţii noastre. Or, acum, propunerile acestui nou Plan-cadru compromit printr-un singur gest, insuficient cântărit, eforturile a generaţii de intelectuali responsabili şi pun sub semnul pericolului însăşi identitatea

2

noastră. Consecinţele nu vor întârzia să apară, iar Istoria nu va fi îngăduitoare», mai precizează Academia. "Membri ai Academiei Române au semnalat în repetate rânduri insuficienţa numărului de ore la disciplina istorie, inconsistenţa programelor şi deficienţele manualelor. Specialişti din institutele de cercetare ale Academiei Române au adresat memorii şi au propus Ministerului Educaţiei sprijin şi consiliere în elaborarea ghidurilor de predare şi în perfecţionarea cadrelor didactice" , menţionează sursa citată. Punctul de vedere este semnat de membrii Biroului Prezidiului Academiei Române: acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, acad. Bogdan Simionescu, acad. Alexandru Surdu, acad. Victor Spinei, vicepreşedinţi ai Academiei, şi acad. Victor Voicu, secretar general al prestigioasei instituţii. O solicitare similară, intitulată "Apel pentru limba latină", a fost adresată ministrului Curaj, la iniţiativa acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Solomon Marcus, de către un grup de 500 de intelectuali români, între semnatari numărându-se: acad. Eugen Simion, acad. Ioan Aurel Pop, acad. Marius Sala, membrii corespondenţi şi de onoare ai Academiei Române, cercetători din institutele de cercetare din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca ale acestui for. Ministrul Educaţiei: Avem nevoie de stabilitate, dar şi de inovare Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a reacţionat la solicitarea Academiei Române de a reanaliza cele trei planuri-cadru. „Avem nevoie de stabilitate în domenii-cheie, cum este, de exemplu, istoria naţională, dar şi de inovare şi tehnologii noi în educaţie. În mod cert, numărul de ore dedicat unei discipline este important, însă pentru această fază a dezbaterii este la fel de util să discutăm şi despre ce vrem să se întâmple în acele ore, despre instrumente şi metode de predare inovative, despre atractivitatea materiei, despre ce cunoştinţe şi competenţe vrem să obţină elevii. Dezbaterea centrată exclusiv pe aspecte cantitative este contraproductivă. Cea mai buna soluţie nu poate veni decât din dialog, prin urmare invitaţia de a participa argumentat la această consultare este în continuare deschisă”, a subliniat ministrul Adrian Curaj.

3

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20781506-ministerul-educatiei-inceput-controlul-colegiul-tudor-vianu-din-bucuresti-noi-detalii-din-discutiile-dintre-elevi-media-punct-mai-mare-dupa-tarat-filmul-unui-eveniment-care-bulversat-opinia-publica.htm

Ministerul Educatiei a inceput controlul la Colegiul Tudor Vianu din Bucuresti / Noi detalii din discutiile dintre elevi: Media e cu un punct mai mare dupa ce s-a tarat - Filmul unui eveniment care a bulversat opinia publica Ministerul Educatiei a inceput controlul la Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu" din Bucuresti, dupa ce un elev ar fi obtinut un punct in plus la media la matematica tarandu-se in genunchi pana la catedra. Informatia a fost dezvaluita de mama unei fete de clasa a X-a si confirmata de discutiile pe WhatsApp intre elevi, puse la dispozitia presei de aceasta. Numerosi elevi, fosti elevi si profesori spun insa ca totul a fost doar o gluma si ii iau apararea profesorului. Insa potrivit discutiilor de pe WhatsApp puse la dispozitia presei de parinte, elevii ar fi planuit sa-l "scape" pe profesor, spunand ca totul ar fi fost o gluma care ar fi pornit de la ei, nu de la profesor. Tot in aceste discutii, elevii spun urmatoarele: "Media lui ... e cu un punct mai mare". Relevant este si urmatorul dialog: "Deci ca sa iteleg si eu ... s-a tarat in genunchi pt un punct in plus? / Da / Da... / (...) / Si sever i a dat un punct? / Da".Un alt fragment relevant din discutiile pe grupurile de WhatsApp purtate de elevi si puse la dispozitia presei de catre Luminita Macsim este urmatorul: "da profu a intrebat cine se umileste pt un punct in plus... s-a tarattoti am rassi atatapoi le-a amenintat pe ... si pe ... sa se mute din cls"

La Colegiul National de Informatica "Tudor Vianu" din Bucuresti este in desfasurare o ancheta a unei echipe mixte de control, formata din inspectori de la Ministerul Educatiei si de la Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, au declarat pentru HotNews.ro reprezentantii Ministerului Educatiei. Acestia vor vorbi cu conducerea Colegiului, cu profesorul de Matematica Severius Moldoveanu, dar avand in vedere ca este vacanta, iar elevii nu sunt la scoala, "nu stiu in ce masura vor reusi colegii nostri sa vorbeasca cu toate partile implicate", a declarat pentru HotNews.ro purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei, Mirabela Amarandei. Tot in aceasta dimineata, 8 februarie 2016, la Colegiu au fost depuse doua petitii: una impotriva profesorului de Matematica Severius Moldoveanu, depusa de Luminita Macsim - mama care a povestit pentru HotNews.ro

4

cum profesorul si-ar fi umilit elevii spunandu-le ca le mareste media daca se tarasc in genunchi pana la catedra - si una de sustinere a aceluiasi profesor, semnata de 100 de elevi, fosti elevi si parinti, care sustin ca totul a fost o gluma, care a pornit de la elevi, potrivit Digi 24.  Marcel Bartic, profesor de istorie la o alta scoala, a fost primul care a povestit istoria acestei umilinte pe pagina sa de Facebook, joi seara 4 februarie 2016, si a fost preluat de HotNews.ro. El nu a facut publice, insa, nici numele liceului, nici pe cel al profesorului. Numele profesorului si al liceului apar pentru prima data publicat intr-un tabloid. Vineri dimineata, 5 februarie, Click a scris ca "profesorul care si-a umilit elevul ar fi Severius Moldoveanu, de la Colegiul National de Informatica 'Tudor Vianu' din Bucuresti. Click! a contactat telefonic, vineri, conducerea liceului, insa, secretara ne-a comunicat ca doamna director Corina-Elena Vint nu poate sa ne ofere, deocamdata, o declaratie, deoarece 'se afla intr-un consiliu profesoral tocmai pe aceasta tema'".Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a decis tot in prima parte a zilei de vineri sa se autosesizeze in acest caz, confirmand ca este vorba despre Colegiul Vianu si despre profesorul Severius Moldoveanu, dupa care HotNews.ro a publicat, la ora 15:00, marturia Luminitei Macsim - directoare la scoala la care preda profesorul de istorie Marcel Bartic si mama unei eleve din clasa a X-a de la acest colegiu, care a spus ca isi muta copilul din clasa in care un elev ar fi fost umilit sa se tarasca in genunchi pentru o nota mai mare. In declaratiile acordate HotNews.ro, Luminita Macsim a afirmat ca "situatia la matematica este aceeasi, din clasa a IX-a si pana acum: nu este trecuta in catalog niciodata, pana in ultima saptamana, decat o singura nota, tezele date in ianuarie - nu in decembrie, asa cum spune limita impusa de minister"."Dar de data aceasta, dupa ce au fost completate notele in catalog si prezentate in mare mediile, a aparut propunerea catre copii ca daca cineva vrea sa isi mareasca media sa se tarasca. Moment in care un copil s-a tarat, dupa care a primit un punct in plus la medie", a declarat Luminita Macsim.

Inainte de a publica aceasta marturie, HotNews.ro a realizat propriile verificari referitoare la reputatia profesorului, in urma carora s-a confirmat ca nu ar fi prima data cand ar fi recurs la un comportament umilitor fata de elevi.

HotNews.ro NU a publicat marturiile parintelui inainte de a cere un punct de vedere atat profesorului de matematica Severius Moldoveanu (sunat, transmis mesaj), cat si conducerii Colegiului National de Informatica "Tudor Vianu" din Capitala. Nici pana astazi nu exista o declaratie oficiala din partea celor doi.

Marturia publicata de HotNews.ro a generat un val urias de reactie din partea a numerosi elevi, fosti elevi, parinti si profesori, care i-au luat apararea profesorului de matematica. Majoritatea acestora a declarat ca totul a fost o gluma, ca profesorul este foarte popular, dar nu au negat faptul ca elevul s-a tarat. Or, acesta este faptul cel mai important care trebuie stabilit cu claritate: daca elevul s-a tarat dupa ce profesorul a spus ca asta va duce la o medie mai mare si daca dupa asta elevul a primit punctul in plus. Acest lucru este confirmat inclusiv de elevi, in discutiile pe WhatsApp. Restul detaliilor, insinuarilor si comentariilor marginale sunt irelevante in acest caz.

5

Sambata, 6 februarie 2016, ministrul Educatiei, Adrian Curaj, a anuntat ca a decis sa dispuna un control in regim de urgenta la Colegiul Vianu. Curaj a declarat ca "analiza acestui caz extrem de grav trebuie sa tina cont de trei aspecte:

incalcarea demnitatii elevului nerespectarea deciziei Ministerului Educatiei cu privire la perioada de

sustinere a tezelor semestriale respectiv negocierea notelor, lucru totalmente inadmisibil".

"Ma astept ca masurile sa fie de asa natura, incat sa sanctioneze si sa descurajeze astfel de comportamente ale cadrelor didactice", a afirmat ministrul Educatiei (sursa si comunicatul integral). In aceeasi zi a reactionat si Asociatia Parintilor din Colegiul National Tudor Vianu din Bucuresti, care a avertizat ca "acest incident nu este izolat si tinde sa devina un fenomen, in special in unitatile scolare de elita". "Umilirea elevilor, misoginismul, discriminarea, evaluarea si notarea discretionara reprezinta comportamente inacceptabile, totusi ignorate, minimalizate si tolerate cu prea multa usurinta", scrie Asociatia."Clasarea incidentului si etichetarea lui drept o 'gluma' nu face decat sa fie un indicator de rezultat pentru ceea ce se intampla de multi ani in sistemul scolilor de elita din Bucuresti si, posibil, la nivel national", continua Asociatia de parinti.Un elev din acea clasa sustine, insa, urmatoarele: Minciuni, minciuni si din nou minciuni. Sunt martor, imi este profesor.Elevul care se presupune a fi "fortat" nu a fost. El nu a fost in totalitatea facultatilor intelegerii unei glume.Elevul sta in prima banca de langa catedra deci doar s-a pus in genunchi cu un zambet pe buze, domnul profesor nu a putut avea o reactie deoarece intreaga "circoteca" a durat 5-6 secunde.Notele din catalog contesta total faptul ca a primit un punct in plus (se poate face calculul usor).Dascalul nu isi va numi NICIODATA elevii prosti sau tampiti precum toti jurnalistii insetati de atentie va mint.S-a scris despre un episod cu "scrierea pe perete cu markerul ca fiind loc de dat cu capul pentri prosti". Am fost bineinteles martor si aici. Olimpiada la matematica, faza pe municipiu, a avut niste subiecte usoare, dar mascate sub o forma mai neortodoxa. Dupa ce ne-a explicat pe inteles cum trebuiau abordate problemele, elevul de la tabla a facut gestul de a se sprijinii cu capul de perete. Apoi noi, elevii am facut o gluma de genul "Cam toti ar trebui sa dam cu capul o data sa ne invatam minte.", iar domnul profesor a facut cercul ca fiind o continuare a glumei intre profesor si elevii sai." Citeste aici afirmatiile integrale ale acestuiaPe de alta parte insa, au aparut numeroase alte marturii ale unor fosti elevi de la Tudor Vianu care confirma faptul ca profesorul Moldovan ar fi avut un comportament abuziv de-a lungul anilor in relatia cu elevii. Aceiasi elevi, dar si parintii spun ca profesorul, pe cat este de exigent, pe atat este de popular in scoala. Duminica, 7 februarie 2016, zeci de elevi s-au adunat in fata Colegiului

6

Vianu si au semnat o petitie de sustinere a profesorului si au declarat din nou ca totul a fost o gluma, ca elevul s-a tarat in genunchi ca urmare a unei glume initiate de ei, de elevi. Luminita Macsim a dat pus la dispozitia presei, insa, o serie de discutii care ar fi avut loc la finalul saptamanii intre elevi, pe doua grupuri de WhatsApp. Discutiile confirma ca cel care s-a tarat a primit un punct in plus la medie, dar ca parte dintre ei au planuit sa il "scoata" pe profesor, spunand ca totul a fost o gluma care a pornit la initiativa lor, a elevilor.Vezi mai jos convorbirile intre elevi, de la finalul saptamanii trecute, puse la dispozitia presei de catre Luminita Macsim:

7

8

9

10

11

12

13

14

15

http://adevarul.ro/educatie/scoala/controale-colegiul-vianu-capitala-cazul-profesorului-si-ar-umilit-elevii-1_56b856ef5ab6550cb89169a8/index.htmlFOTO Controale la Colegiul Vianu din Capitală în cazul profesorului care şi-ar fi umilit eleviiMinisterul Educaţiei şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au demarat două anchete, în paralel, în cazul profesorului de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ care şi-ar fi umilit un elev pentru a-i da o notă mai mare.Comisia Inspectoratului Şcolar şi Corpul de Control al ministrului Educaţiei au declanşat, luni, două anchete la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“. Inspectorii spun că cercetările vor dura cât timp este necesar pentru audierea tuturor persoanelor implicate. „În practica acestor cercetări intră discuţia cu toţi factorii care sunt implicaţi în acest eveniment. Nu excludem să aşteptăm reluarea cursurilor pentru că e o problemă serioasă şi trebuie să vedem atent poziţia elevilor, a cadrelor didactice şi a părinţilor“, a declarat Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. Profesorul Severius Moldoveanu, cel care este acuzat că ar fi umilit un elev atunci când i-a cerut să meargă în genunchi pentru o notă mai mare, s-a prezentat luni la Colegiu, însă a refuzat să facă vreo declaraţie atunci când a părăsit instituţia. Tot luni, mama unei eleve din clasa în care s-ar fi întâmplat incidentul, Luminiţa Macsim, a făcut o sesizare scrisă. Curaj: Vom clarifica rapid situaţia Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a declarat într-un interviu pentru agenţia Mediafax, că situaţia de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ este neclară şi nu ar fi trebuit să ducă la abordări atât de „dure“ faţă de liceu, de profesori şi de elevi. „Pentru mine este extrem de trist, liceul Vianu este unul dintre cele mai performante licee din România. Am discutat cu colegii mei şi am decis că este important să trimitem un control acolo, tocmai din dorinţa de a clarifica rapid situaţia, situaţie care să nu afecteze statutul profesorilor de la liceu, elevilor şi liceului în sine. Deci, aşteptăm, pentru că sunt mai multe variante, vedem ce va constata Inspectoratul Şcolar General, ce va constata controlul pe care l-am trimis. Trebuie să avem răbdare ca lucrurile să se clarifice foarte bine, pentru că prestigiul se câştigă greu şi se pierde foarte uşor. Nu cred că este bine ca situaţii de genul acesta, neclare, să ducă la aşa abordări dure faţă de liceu“, a declarat ministrul Educaţiei. El a mai precizat că ia în considerare elaborarea unui ghid general de etică: „Cred că trebuie să avem grijă de toate şi să avem un astfel de spaţiu în care, din păcate, contractul social care ar fi trebuit să fie şcoala, rolul ei fantastic în construcţia societăţii, să aibă şi forme scrise prin care să spunem că avem nevoie să respectăm explicit nişte reguli. (…) Vom avea grijă ca aceste norme de etică să fie reflectate în tot ce dezvoltăm de acum încolo, inclusiv la nivel de statut al elevului sau al profesorului pentru că noi considerăm că avem nevoie să le facem explicite, aceste norme de etică“. Clarificări aşteaptă şi Consiliul Naţional al Elevilor. „Aşteptăm rezultatul anchetei ISJ/MENCS, având în vedere că inclusiv părerile elevilor sunt împărţite. În schimb, în cazul în care se confirmă, vom solicita sancţionarea

16

drastică a profesorului, dar din sursele noastre, evenimentul tinde să se infirme, nu să se confirme. Ce este deplorabil, în schimb, e poziţia anumitor profesori care susţin că în cazul confirmării, oricum comportamentul profesorului poate fi scuzat, ceea ce e profund împotriva viziunii sănătoase asupra educaţiei “, a spus, pentru „Adevărul“, Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor. Adevărul în cazul profesorului de la Vianu „Era ora de matematică, iar profesorul Severius Moldoveanu, care a fost şi director al instituţiei de învăţământ, ne-a adus tezele. Unii dintre noi au luat note mari, inclusiv zece, alţii au luat şi note mici. Printre ei s-a numărat şi Marcus, băiatul despre care s-a spus că a fost umilit de profesor pentru un punct în plus la teză.”, povesteşte una dintre elevele clasei a X-a. „Gluma a fost iniţiată de cealaltă clasă, pentru că suntem două clase de a X-a, unde un elev l-a întrebat pe profesor dacă îi dă un punct în plus dacă se târăşte în genunchi. Evident, răspunsul a fost că nu. Gluma a fost transmisă şi la clasa noastră. Când a venit în clasă, noi i-am sugerat lui Marcus, care era nemulţumit de nota 5, să îngenuncheze pentru un punct. Şi a făcut-o. Toată clasa a ştiut că e o glumă, şi noi, şi domnul profesor”, a continuat tânăra pentru „Adevărul”. Ca urmare 5-ul pe care l-a obţinut Marcus în urma testării a fost trecut în catalog fără a fi modificat. Un metru între bancă şi catedră Tânăra a explicat că elevul care stătea în prima bancă a avut de parcurs o distanţă de cel mult un metru până la catedră. „Nici nu a apucat să îl oprească pentru că a ajuns imediat la catedră. Şi profesorul a fost surprins, i-a zis că aşa ceva nu se face. Noi am râs, pentru că a fost o glumă bună, şi nu ne-a surprins foarte tare pentru că acestui coleg îi place să atragă atenţia”, a mai povestit eleva de la Vianu. Povestea este confirmată de un alt elev din clasa cu pricina. Acesta a completat că Marcus lipsise o săptămână de la şcoală şi că nu mai ştia o parte din materie. Astfel, băiatul era nemulţumit de nota din teză. „I-am spus să îl roage pe profesor în genunchi. Nu l-a forţat nimeni, a fost pur şi simplu o glumă între noi. După ce l-a văzut, profesorul i-a spus să se ducă în bancă. Nu i-a dat niciun punct în plus, dar colegul meu nu s-a simţit intimidat sau umilit, asta e clar”, a explicat elevul, sub protecţia anonimatului. Cine a pornit Aria Calomniei Colegiii din clasa lui Marcus îl sprijină acum pe profesorul de matematică. Susţin că sunt pur şi simplu şocaţi de acuzaţiile care i se aduc dascălului şi speră ca acesta le va preda în continuare chiar şi după ancheta făcută de inspectoratul şcolar şi de Ministerul Educaţiei. „Concret, scandalul a plecat de la o colegă a cărei mamă a apărut în presă spunând că profesorul de matematică exagerează. Însă vorbim despre o fată care nu învaţă deloc la matematică. Dacă nu înveţi, nu ştii să răspunzi. S-a dus şi i-a povestit mamei ei, nu ştiu dacă a fost într-adevăr cu rea intenţie, doar că mama ei a pornit apoi un întreg scandal”, au mai povestit tinerii de la Vianu, făcând referire la declaraţiile făcute în presă de Luminiţa Macsim, mama elevei care vrea să îşi mute fata la o altă şcoală. De altfel, Luminiţa Macsim este membru fondator şi Director de Admitere al şcolii private Little London, la care este angajat profesorul de istorie Marcel

17

Bartic, cel care a scris iniţial despre această întâmplare pe reţeaua de socializare Facebook. Postarea care a răscolit mediul virtual Profesorii şi elevii de la Vianu au infirmat însă din start informaţiile apărute în mediul virtual. De exemplu, un profesor de la liceul Vianu a declarat pentru „Adevărul” că elevul care ar fi fost invitat să se târască în genunchi pentru o notă mai mare ar fi negat aceste informaţii. În plus, foşti elevi ai liceului susţin că profesorul Severius Moldoveanu, despre care scrie Marcel Bartic, este un profesor admirat şi iubit. „Deşi dânsul e mai glumeţ, niciodată nu a făcut glume de genul ăsta. Absolut niciodată. În schimb există foarte multă rivalitate între anumiţi profesori”, a mărturisit o fostă elevă a profesorului care acum urmează cursurile unei facultăţi din străinătate. „Glumele fac parte din stilul non-conformist al domnului profesor, care îl fac atât de special. Domnul profesor reuşeşte prin glume şi prin tot felul de analogii, să ne atragă atenţia asupra lecţiilor de la matematică şi nu numai. Reuşeşte să contextualizeze matematica, să nu ne ofere matematica ca pe ceva de sine stătător. Şi mai mult, să se uite în jur şi să ne explice la ce poate să ne ajute matematica. Acele glume sunt înţelese de toată lumea”, a mai declarat un alt elev care a studiat la Vianu şi care acum învaţă la Liceul Mihai Viteazu. „Vreau să mă întorc, iar profesorul de matematică e unul dintre motive”, a declarat pentru adevarul.ro unul dintre elevii profesorului Severius Moldoveanu care a şi fost martor la incident. ”Domnul Moldoveanu este un om cu adevărat deosebit, care merită respectat şi apreciat. Este o persoană de la care poţi să înveţi multe, nu numai matematică. Este un profesor care te ajută să te dezvolţi pe toate planurile: moral, social, etc”, ne-a declarat un alt elev al dascălului.

http://adevarul.ro/locale/slatina/dascali-grecia-dor-romania-se-imbraca-costume-populare-spun-copiilor-fost-cusute-vorbesc-despre-traditii-1_56b8ea4c5ab6550cb8962156/index.htmlDascăli în Grecia, cu dor de România. „Se îmbracă în costume populare, le spun copiilor cum au fost cusute, le vorbesc despre tradiţii“Cadrele didactice de la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 7 Slatina au găzduit, la sfârşitul săptămânii, oaspeţi de la alte grădiniţe din judeţ, dar şi de la Şcoala Românească „Sfântul Ştefan cel Mare“ din Grecia, într-un schimb de experienţă numit sugestiv „Asta-i ţara mea!“.Mai mulţi profesori şi educatori din Slatina (grădiniţele cu program prelungit nr. 7 şi „Ion Creangă“) şi din judeţ (Fălcoeni - Potcoava) şi-au dat întâlnire la Slatina, unde oaspete de seamă a fost Daniela Popescu, profesor la şcoala Comunităţii de Români „Sfântul Ştefan cel Mare“ din Atena. Scopul întâlnirii, a doua de la demararea, în 2015, a proiectului „Prietenie fără frontiere“, a fost acela de a schimba impresii, de a împărtăşi din experienţă, de a învăţa fiecare din reuşitele celuilalt.

18

„Daniela Popescu este o fostă colegă de-a noastră, absolventă a Liceului Pedagogic din Slatina, care în prezent predă la şcoala din comunitatea românilor din Atena. Şcoala respectivă are rol de sprijin pentru copiii românilor din Grecia, menţinându-le treaz interesul pentru România. Mulţi dintre copiii care frecventează şcoala românească s-au născut în Grecia, iar părinţii nu mai vorbesc româneşte în familie, ne-a explicat colega noastră. Alţii au plecat cu părinţii în Grecia când aveau doar câţiva ani. Rolul profesorilor de la şcoala românească este să-i ajute pe copiii de-abia ajunşi în Grecia să se integreze, iar pe copiii români care nu cunosc limba maternă, s-o înveţe, pentru că multe dintre familii iau în calcul varianta întoarcerii în România. Oricum, acolo au loc activităţi extraordinare. De câteva ori pe an îi îmbracă pe copii în costume populare, le spun cum au fost cusute, le povestesc despre România, le vorbesc despre tradiţii, merg împreună la biserică“, a povestit coordonatoarea proiectului „Asta-i ţara mea!“, educatoarea Gina Donea. Pentru că s-au întâlnit după ani buni, cadrele didactice au fost curioase să vorbească şi despre progresele din fiecare sistem de învăţământ. Concluzia a fost aceeaşi: în România, încă de la grădiniţă, accentul se pune preponderent pe acumularea de cunoştinţe, în Grecia copilul este centrul atenţiei educatorului, cu grija de a se căuta ce i se potriveşte în funcţie de personalitate, de înclinaţii. „Cu toate că nouă ni se pare un model de lucru din care ai ce învăţa, dorindu-ne şi pentru România mai multă largheţe, mai multă deschidere în lucrul cu copiii, colega noastră ne-a spus că părinţii români sunt un pic nostalgici după sistemul românesc, şi-ar dori ceva mai sobru pentru copiii lor, un pic mai multă severitate“, a mai spus Donea. Acţiunea coordonată de educatoarele Gina Donea şi Marioara Zamfir, petrecută la Slatina, nu este singulară. „Avem colege plecate şi în alte ţări, ne întâlnim cât de des putem şi ne împărtăşim experienţele. Sunt acţiuni din care fiecare are de învăţat“, a mai spus gazda evenimentului.

http://adevarul.ro/locale/calarasi/mai-putini-someri-sfarsitul-anului-2015-persoanele-studii-ingroasa-randurile-celor-loc-munca-1_56b8a63d5ab6550cb894223b/index.htmlMai puţini şomeri la sfârşitul anului 2015. Persoanele fără studii îngroaşă rândurile celor fără loc de muncăAnul 2015 s-a încheiat în judeţul Călăraşi cu mai puţini şomeri. Cu 1.367 de persoane a scăzut numărul celor fără loc de muncă. La sfârşitul lunii decembrie 2015, rata şomajului a fost de 6,93%, mai mică cu un procent faţă de aceeaşi lună anului 2014.Numărul total de şomeri înregistrat în evidenţa AJOFM Călăraşi, 7.232 persoane, a scăzut cu 1.367 de persoane, faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2014. Conform AJOFm Călăraşi, din totalul şomerilor înregistraţi la decembrie 2015, 1.278 sunt şomeri indemnizaţi, iar 5.954 şomeri neindemnizaţi. Ponderea

19

şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (74,9%) a crescut faţă de finele anului 2014 cu 7,72 puncte procentuale. Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenţiei (85,03 %), în timp ce şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 13,02% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 1,95 %.

http://adevarul.ro/locale/vaslui/un-copil-scoala-primara-barlad-si-a-rupt-mana-dreapta-ora-sport-ochii-profesorului-1_56b87ca65ab6550cb892bdcc/index.htmlUn copil de şcoală primară, din Bârlad, şi-a rupt mâna dreaptă la ora de sport, sub ochii profesoruluiUn băieţel de 10 ani, elev al Şcolii gimnaziale "Iorgu Radu" Bârlad, a ajuns de urgenţă la spital după ce profesorul de sport le-a permis la finalul orei să se joace liber.Incidentul s-a petrecut pe 4 februarie, în jurul orei 14, chiar în sala de sport. Elevii de clasa a IV-a erau sub supravegherea profesorului de sport Radu Voinea. Acesta le-a dat voie elevilor să se joace spre finalul orei, mai ales că era şi ulitma oră de curs. Sala este plină de saltele şi băieţii exersau lupte greco-romane, cum au văzut la televizor. A fost suficient ca profesorul să-i scape din ochi câteva momente ca unul dintre ei să se accidenteze grav. "Profesorul a chemat un taxi şi l-a dus pe băieţe la spital. Au fost anunţaţi şi părinţii, iar tatăl copilului s-a dus direct la spital. Elevul a fost transferat la Iaşi. Din câte am înţeles de la învăţătoarea lui, a suferit o fractură de humerus şi i-a fost pusă mâna dreaptă în ghips. Nu a fost nevoie de operaţie, ci doar i-au pus umărul la loc", a explicat, pentru "Adevărul", Ioan Onuţ, directorul Şcolii gimnaziale "Iorgu Radu".

http://www.gandul.info/stiri/reactia-ministrului-curaj-dupa-scandalul-de-la-liceul-tudor-vianu-15052488

Reacţia ministrului Curaj, după scandalul de la liceul Tudor VianuSituaţia de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” este neclară şi nu ar fi trebuit să ducă la abordări atât de "dure" faţă de liceu, de profesori şi de elevi, a declarat luni, într-un interviu pentru Agenţia MEDIAFAX, ministrul Educaţiei Adrian Curaj.

Situaţia de la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" a ajuns în atenţia Ministerului Educaţiei după ce disputa s-a amplificat în mediul online, astfel încât la liceu

20

au loc două anchete în paralel, una derulată de către Inspectoratul Şcolar şi celalată de către un corp de control trimis de Ministerul Educaţiei.

"Pentru mine este extrem de trist, liceul Vianu este unul dintre cele mai performante licee din România şi eu ţin foarte mult la prestigiul liceelor româneşti, aşa cum ţin mult la prestigiul universităţilor din România. Atunci când am aflat, am discutat cu colegii mei şi am decis că este important să trimitem un control acolo, tocmai din dorinţa de a clarifica rapid situaţia, situaţie care să nu afecteze statutul profesorilor de la liceul Vianu, elevilor de la liceul Vianu şi liceului în sine. Deci, aşteptăm, pentru că sunt mai multe variante, vedem ce va constata Inspectoratul Şcolar General, ce va constata controlul pe care l-am trimis. Sunt convins că nu vom putea avea un răspuns imediat, pentru că elevii sunt în vacanţă. Trebuie să avem răbdare ca lucrurile să se clarifice foarte bine pentru că prestigiul se câştigă greu şi se pierde foarte uşor. Nu cred că este bine ca situaţii de genul acesta, neclare, să ducă la aşa abordări dure faţă de liceu, abordări dure faţă de profesor, abordări dure faţă de elev, pentru că e un lanţ întreg", a spus, pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei.

În contextul acestor evenimente, ministrul Educaţiei mai spune că ia serios în considerare elaborarea unui ghid de etică în şcoli, un ghid care să se regăsească în toate documentele pe care le va mai aborda ministerul, cum ar fi statutul elevului sau statutul profesorului.

"Situaţia aceasta îmi spune că avem neapărat nevoie să ne uităm atent la un ghid de etică în şcolile din România. Nu-mi place să-i spun un regulament, dar un ghid general de etică, care să pună în ansamblu lucrurile acolo şi să ridice toate subiectele posibile: elevul, părintele, profesorul şi instituţia. Cred că trebuie să avem grijă de toate şi să avem un astfel de spaţiu în care, din păcate, contractul social care ar fi trebuit să fie şcoala, rolul ei fantastic în construcţia societăţii, să aibă şi forme scrise prin care să spunem că avem nevoie să respectăm explicit nişte reguli. Cândva nu era nevoie să le avem scrise, eu ştiu că am crescut într-o societate unde cu toţii respectam şcoala, respectam profesorii şi eu unul sunt aici pentru că am avut învăţători şi profesori deosebiţi. Vom avea grijă ca aceste norme de etică să fie reflectate în tot ce dezvoltăm de acum încolo, inclusiv la nivel de statut al elevului sau al profesorului pentru că noi considerăm că avem nevoie să le facem explicite, aceste norme de etică”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei.

De asemenea, ministrul a spus că este foarte important ca o astfel de situaţie "să nu afecteze o muncă extraordinară a unor elevi speciali, a unor profesori speciali, care îşi pun viaţa şi energia acolo, în ceea ce fac".

Scandalul de la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" a început la sfârşitul săptămânii trecute cu o postare de pe Facebook a unui profesor de Istorie, Marcel Bartic, director al şcolii private Little London din Pipera. În această postare, Bartic relatează ce a auzit de la mama unuei eleve care studiază la "Tudor Vianu", mama acesteia fiind şi ea profesoară la Little London.

21

"Într-unul din cele mai prestigioase licee din Bucureşti, genul cu cifre mari de olimpici, rezultate excepţionale, tradiţie de zeci de ani, un ilustru domn profesor de matematică, o mică somitate de-a lungul şi de-a latul Dâmboviţei, genul care lucrează cu doi olimpici şi-i pică pe restul că sunt proşti, îşi permite, mai zilele trecute, un mic gest de aroganţă cu elevii unei clase de-a zecea, c-aşa vor muşchii lui de Dumnezeu pe pământ ce e el. Cu ocazia discutării tezei pe semestrul I, evident cu note catastrofale pentru cei mai mulţi dintre copii, domn' profesor adresează tacticos un apel celor "doresc să-şi mărească nota cu un punct, să se târască în genunchi până la el la catedră". Da, aţi citit bine, SĂ SE TÂRASCĂ ÎN GENUNCHI până la el la catedră. În liniştea care s-a lăsat după cugetarea magistrului, unul dintre copii, îngrozit efectiv de perspectiva de a-şi pierde locul la acest liceu pentru care ai lui au făcut sacrificii foarte mari, S-A TÂRÂT ÎN GENUNCHI câţiva metri pentru a-i demonstra subspeciei de om că şi-ar dori acest punct. Domn' profesor este, spune lumea în târg, indestructibil. Studii, doctorate, relaţii prin Minister, olimpici, cunoaşteţi genul. Nu e la prima poveste de felul ăsta. Copiii, o parte din ei, nu au avut curaj decât să le spună părinţilor. Aceştia sunt, la rândul lor, descurajaţi de sistemul care îl protejează, ca un zid nevăzut, pe mizeria de om care îndrăzneşte să-şi spună profesor. La această oră, sunt şanse mari să scape nepedepsit pentru simplul fapt că nimeni nu vrea să-l denunţe", se arată în postarea publică a lui Bartic de pe Facebook.

Postarea a fost preluată imediat de presă şi disputa din mediul online s-a amplificat.

În acest caz, s-au conturat două atitudini.

Pe de o parte este prima relatare care a apărut în spaţiul public, conform căreia profesorul de matemartică Severius Moldoveanu i-ar fi spus unui elev să se târască în genunchi până la catedră dacă vrea un punct în plus la teză.

Pe de altă parte, zeci de elevi ai liceului au ieşit duminică în stradă să-şi arate susţinerea faţă de profesorul de matematică spunând că, de fapt, a fost o glumă între elevi. Potrivit elevilor, gluma a fost făcută de către un elev, nu de către profesor, iar copilul la care făceau referire colegii ar fi îngenunchiat în faţa catedrei. Însă, profesorul Moldoveanu l-ar fi trimis la loc, spunându-i că aşa ceva nu se face şi nu i-ar fi mărit nota 5 pe care o obţinuse la teză. Elevii au semnat şi o petiţie de susţinere a profesorului.

Ministrul Educaţiei se declară întristat de ceea ce se întâmplă la Colegiul Naţional "Tudor Vianu", spunând că "prestigiul se câştigă greu şi se pierde uşor".

22

http://www.gandul.info/puterea-gandului/barnevernetul-de-la-vianu-15052310

Barnevernetul de la VianuSunt printre noi, la muncă, pe stradă, dar mai ales pe Facebook. Un fel de „poliţie morală”, care ştie totul apriori şi care, evident, nu are îndoieli în sentinţele pe care le dă. Sunt oameni pentru care faptele contează prea puţin, mai importantă este ardoarea dezbaterii create, în care îşi susţin inflexibil poziţia. E frumos pe Facebook, acest loc magic în care faptele contează mai puţin, atunci când ele vin să strice o poveste sau o preconcepţie frumoasă. După cazul Bodnariu, acum avem cazul Vianu. În nici unul nu ştim încă ce s-a întâmplat de fapt, însă s-au scris şi s-au citit kilometri, uneori pe teme chiar legitime, dar fără prea mare legătură cu cazul care le-a iscat.

O să încep acest text exact ca un profesor demn de oprobriul public, care pentru a capta atenţia elevilor săi, e în stare să recurgă la gesturi ce ar putea şoca unii părinţi, sau ca un elev care cerşeşte atenţia adolescentin (încă nu ştim care a fost cazul la Vianu). În şcoala generală, o mămică a sunat-o pe maică-mea (pe fix, căci nu erau mobile pe vremea aceea) şi i-a zis că îi pipăi fata, fata respectivă fiind colega mea de clasă. Aşa îi povestise colega, iar maică-sa normal că luase foc. Secretul poveştii: eu o ignoram şi fugeam ca de mere acre de colega „pipăită”, iar ea ar fi vrut probabil foarte mult să o bag mai afectuos în seamă. Asta a fost răzbunarea ei, să-i zică maică-sii că o pipăi la ore. Am rămas şocat, neputând decât să neg ca un mutălău ceva ce oricum nu puteam dovedi că nu am făcut. Parcă mai întâi mama furioasă a vorbit cu mine la telefon şi m-a băgat în sperieţi, apoi a cerut-o pe maică-mea la vorbitor.

Dacă aveam atunci Facebook şi presă care îşi face agenda după această reţea de socializare, ca astăzi, eram eu azi vreun eminent absolvent de liceu mecanic, cu ceva antecedente dubioase la activ? Trebuie să recunoaşteţi că „Abuz sexual într-una din cele mai bune şcoli din sectorul 4. Mama unei eleve: Mi-a pipăit fata în timpul orelor” ar fi un titlu de ştire care face. Păcat că ea nu era adevărată în cazul meu, după cum avea să afle şi maică-mea, într-un final. Cam în stadiul acesta suntem acum în „scandalul” Vianu, până când nu or apărea dovezi care să ducă povestea mai departe sau să o claseze definitiv la categoria „dume de presă”.

Mi se pare normal ca după ce te-ai luptat cu Barnevernetul norvegian din confortul canapelei tale, pe Facebook sau pe la gazetă (online sau tipărită), sau din cel al fotoliului de „analist” în vreun studiou tv, spunând că sălbaticii de nordici au invadat intimitatea unei familii cu frica lui Dumnezeu, să fii acum în tabăra care ar închide ochii la un târât în genunchi pentru o notă mai mare, la liceul de informatică Tudor Vianu. Adică, unde merge o pălmuţă la fund, ca în cazul Bodnariu (după cum ne-a dat de înţeles stâlpul familiei norvegiene, emigrat din România printre fiorduri), merge şi o glumă de-asta aparent inofensivă.

23

De cealaltă parte, la fel de îndreptăţiţi sunt cei care, ridicând în slăvi sistemul norvegian de protecţie a copilului, care pare că mai întâi trage şi apoi pune întrebări (statisticile şi relatările arată că asta nu prea e adevărat, dar rămâne între noi, sectanţii faptelor), acum să dea în clocot la ideea că un elev a fost abuzat psihic şi fizic, fiind pus să se târască în faţa profesorului pentru o notă mai mare.

Aceste două tabere sunt constituite din oameni consecvenţi. Pe ei nu-i deranjează faptele, statisticile, mărturiile de-o parte şi de alta. Au povestea făcută deja în minte, nimeni şi nimic nu le-o poate strica. Iar realitatea e că deocamdată nu ştim mai nimic concret din ce s-a întâmplat în ambele cazuri. Ba aş îndrăzni să zic că scandalul de la Bucureşti oferă mai multe mărturii directe şi indirecte decât cel din Norvegia, din care se conturează ideea că am asistat la o glumă proastă (unii liceeni zic că iniţiată chiar de ei, nu de profesor), din care cineva a găsit de cuviinţă să lanseze un scandal mediatic, bazându-se pe acuzaţii lansate la a doua şi a treia mână.

Cei mai amuzanţi sunt însă specimenele de tip „Doctor Jekyll şi Mister Hyde”: cei care s-au luat un pic de piept cu Barnevernetul, acuzând că fac mai rău familiei decât o pălmuţă la funduleţul odraslei, dar acum la Vianu s-au transformat în cor de maici, tăindu-i orbeşte capul profesorului de matematică acuzat. Despre această a treia tabără, cea a disonanţilor congnitiv, nu ştiu ce să zic. Decât că manifestă o ipocrizie crasă.

Mai sunt însă unii care formează a patra tabără. O mică sectă în care se pune preţ pe fapte dovedite (cât de cât, corespunzător), pe mărturii şi de o parte şi de alta. Sectanţii aceştia au incertitudini, sunt cam sceptici şi şi-au dezvoltat o intuiţie care detectează rahatul de la primele semne de putoare.

Nu ştiu să vă zic ce s-a întâmplat la liceul de informatică Vianu , pentru că sunt un trist sectant din cea de-a patra tabără. Sunt atâtea necunoscute aici, încât eu, ca absolvent de uman, mă simt depăşit, iar ca jurnalist aş fi fost extrem de precaut în a lansa aşa bombastic acest subiect, fără să am nişte mărturii şi dovezi cât de cât solide.

Dar pe măsură ce citesc mai multe mărturii, pe atât mi se pare că asistăm la o glumă proastă, de liceu, din care un profesor a ieşit foarte şifonat, fără să aibă vreo vină majoră, alta decât poate că are un stil mai nonconformist. Prefer să cred elevii, nu părinţii de obicei în aceste scandaluri de curtea şcolii, pentru că de foarte multe ori părinţii trăiesc în lumea lor, în care se manifestă isteric, fără vreo legătură prea mare cu ce simt sau gândesc copiii implicaţi direct.

Iar mai mulţi elevi au povestit până acum că totul a fost o glumă iniţiată de copii, o „băieţie” pe care, dacă nu ne-am preface că nu am făcut liceul şi că am absolvit cu toţii o şcoală de maici, dacă am reuşi să ne scoatem un pic băţul din fundurile de părinţi model ultragiaţi în dogmele parentingului, poate că am privi-o puţin mai relaxaţi.

Ce ştiu să spun sunt altele. Ştiu că acest scandal mediatic a pornit de la declaraţia de pe Facebook a unui profesor neimplicat direct în subiect, nici

24

măcar în liceul Vianu, care a fost prezentată de nişte jurnalişti ca fiind o ştire beton, cu sursă sigură, de tipul „iată ce se întâmplă cu adevărat”. Apoi că a doua zi ni s-a livrat declaraţia unei mame de elevă din Vianu, care a prezentat acuzaţii in extenso la adresa profesorului respectiv, fără nici o contraparte, nu mai vorbim de vreo susţinere prin mărturii similare (alta decât cea a profesorului din prima zi). Apoi că am aflat că proful iniţial este directorul unei şcoli particulare, iar mama de a doua zi este chiar patroana aceleiaşi şcoli particulare. Chiar dacă treaba a început să pută, să nu ne descurajăm, asta nu înseamnă că povestea nu este adevărată, până la dovezi contrarii.

Într-un final am văzut cum câteva zeci de elevi din Vianu au venit duminică la şcoală, unii spunând că totul a fost o glumă iniţiată chiar de elevi. Ideea a fost propagată şi pe Facebook, de alţi elevi de la Vianu. Apoi, au curs dezbaterile dacă astfel de glume „se fac” sau nu într-o şcoală. Ba chiar şi cele total fără legătură cu cazul, legate de discriminarea între elevii performanţi la info şi cei performanţi la alte materii, cărora nu li s-ar da şanse de strălucire în Vianu.

Nu vreau să vorbesc despre „traumele” generaţiei mele de liceu, chiar dacă unele erau de-a dreptul penale, cu profesori care îşi băteau elevii de le dădea sângele pe nas. Dar erau multe glume de-astea băieţeşti, gen Vianu, fie de mânji care voiau să iasă în evidenţă, fie de profesori care voiau să ne câştige de partea lor prin metode mai neortodoxe, şi care au ramas nişte amintiri vesele, unele chiar încărcate de sens.

Mai ştiu că de la profesorii cei mai neconvenţionali, care ştiu să intre în joc cu elevii sau studenţii lor, depăşindu-şi propria băţoşenie sau rigiditate pedagogică, am învăţat cel mai mult. Şi că o dată ce ne făceau curioşi prin glumele şi metodele lor, care uneori poate depăşeau anumite tipare pedagogice, ne făceau curioşi şi despre materia pe care ne-o predau. Poate că pe unii ne-au ciuntit psihic, fără să ştim, poate că pe alţii ne-au motivat să facem mai mult.

Şi mai ştiu că nişte elevi inteligenţi şi plini de viaţă îşi vor domina întotdeauna profesorii care nu se ridică la nivelul lor din aceste puncte de vedere. Uneori prin ieşiri care ar putea băga în fibrilaţii întregi comitete de părinţi.

Mai ştiu că unii oameni nu au umor. Sau că unii sunt traumatizaţi de propriile experienţe, iar când ajung părinţi, pur şi simplu nu le mai arde de glume şi experimente necurriculare, atunci când vine vorba de copiii lor. Nici cu unii, nici cu alţii, un elev care face circ la oră târându-se în genunchi sau un prof care desenează pe tablă cercuri simbolice de „dat cu capul aici” nu au ce discuta, pentru că fac parte din lumi diferite.

În lumea asta de stâlpi morali nici eu nu pot intra, pentru că în şcoală eram fix genul ăla care, ca să-mi fac colegii să râdă şi ca să ies în evidenţă, m-aş fi târât în genunchi în faţa unui profesor, neforţat de nimeni altcineva decât de propria-mi idee tâmpită şi de dragul unei glume.

PS: Cineva respectabil povestea, tot pe dragul de Facebook, cum a fost martor în tinereţile şcolăreşti, acum zeci de ani, exact la un episod în care un

25

elev s-a târât în genunchi în faţa unui profesor, pentru o notă mai mare. Proful l-a întrebat, eşti gata să renunţi la demnitatea ta şi să te umileşti pentru o notă mai mare? Elevul nici n-a stat pe gânduri. Din 4, şi-a transformat nota în 9. Proful nu l-a lăsat însă prea mult să se bucure: „Vezi că ţi-am trecut 9 doar în carnet, în catalog tot 4 rămâne”. Este mai acceptabilă această versiune de târât în genunchi pentru unii părinţi? Ar accepta o umilinţă pentru copilul lor, dacă ar şti că asta îi dă o puternică lecţie de viaţă?

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/profesorii-de-la-colegiul--tudor-vianu--iau-atitudine--in-cazul-controversei-profesorului-de-matematica-406756

Profesorii de la Colegiul "Tudor Vianu" iau atitudine în cazul controversei profesorului de matematicăMai mulţi profesori de la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" au postat, luni, o scrisoare deschisă în care atrag atenţia asupra deficienţelor sistemului de învăţământ românesc, care nu îi împiedică, însă, să îşi facă meseria, potrivit site-ului mateinfo.ro.

 "Noi, profesorii acestui colegiu, am încercat să pregătim pentru societate, înainte de toate modele morale, oameni care să ştie ce este binele, dreptatea, omenia, iubirea, aprecierea, oameni care sunt responsabili, oameni loiali, sinceri, competenţi, spirituali. Chiar dacă aceste valori morale sunt minimalizate de presă, de televiziune, chiar dacă unii părinţi lasă ca propriii copii să fie educaţi de acestea şi nu de şcoală, noi continuăm să creştem elevi având ca reper aceste valori, iar, dacă reuşim ca din aceşti copii, care au o pregătire peste medie, să scoatem olimpici, este excelent, însă scopul nostru este de a forma oameni, adevărate caractere", se precizează în scrisoare.

Totodată, ei atrag atenţia asupra modului în care mass-media a prezentat cazul profesorului de matematică despre care s-a spus că ar fi zis elevilor că va da un punct în plus la teză celor care-l roagă în genunchi. 

"Comentariile defăimătoare pe care le citim în mediul on-line în ultimele zile la adresa colegiului nostru nu sunt onorante pentru cei care le fac, mai ales că noi, profesorii, încercăm, fără prea multe resurse, să dăm calitate actului educaţional. Neavând resursele învăţământului particular, noi trebuie să facem lecţii de calitate cu clase având 30-35 de elevi, trebuie să ţinem cercuri cu olimpici care au alte nevoi decât ceilalţi elevi, trebuie să facem faţă presiunii unora dintre părinţii care vor doar note mari, fără a fi interesaţi de

26

evoluţia propriilor copii, de valori, cunoştinţe sau competenţe", precizează sursa citată.

Mai mult, ei atrag atenţia asupra performanţelor atinse de elevii liceului, la care contribuie "raporturile concrete zilnice dintre profesor şi elev", în ciuda deficienţelor existente în sistemul de învăţământ.

"Deşi şcoala noastră este cunoscută mai ales ca liceu al olimpicilor la matematică, informatică, fizică şi chimie, elevilor noştri li se oferă diferite moduri de exprimare, rezultatele la materiile umaniste putând părea surprinzătoare pentru un neavizat. Fiind un act ce ţine de sfera relaţiilor interpersonale, actul educativ, eficienţa sa se decid pe terenul raporturilor concrete zilnice dintre profesor si elev; astfel că noi încercăm să fim cât mai aproape de nevoile elevului, aplicând de fiecare dată metode inovatoare de predare şi de evaluare. Cu toate aceste impedimente, în ultimii ani avem zeci de premii la olimpiadele internaţionale de matematică, informatică, fizică şi chimie, avem o echipă de teatru iubită de liceeni, avem rezultate la concursurile de robotică şi de dezbateri, organizăm concursuri internaţionale de matematică, informatică şi fizică, Romanian Master of Mathematics fiind catalogat ca ”Liga Campionilor în matematică”, aici concurând puterile lumii în matematică cu prima echipă", mai transmit profesorii.

Profesorii transmit că o parte dintre studenţi sunt absolvenţi ai universităţilor renumite din lume precum Harvard, Princeton, Stanford, Oxford, Cambridge, Imperial College, în ciuda "subfinanţărilor sistemului".

"În societatea românească se observă o plăcere a distrugerii a tot ceea ce este valoros şi, deşi suntem convinşi că orice este perfectibil şi ne propunem să fim în viitor şi mai buni, nu vom putea fără un cadru legislativ în care cei care au probleme să fie consiliaţi şi eventual înlăturaţi şi nu vom reuşi nici dacă posturile de profesor vor mai fi ocupate de oameni refuzaţi de alte sisteme ce nu oferă o pregătire specializată", mai spun profesorii.

Ministrul Educației, Adrian Curaj, a decis trimiterea unui control de urgență la Colegiul Național "Tudor Vianu" din Capitală, după mediatizarea unui caz în care un profesor a umilit un elev. Presa a relatat că un profesor de matematică de la Colegiul "Tudor Vianu" și-ar fi umilit elevii. Dascălul ar fi spus, în clasă, că îi dă un punct în plus la teză celui care îl roagă în genunchi. Unul dintre adolescenți ar fi făcut acest lucru, iar gestul a devenit public pe o rețea de socializare.

27

UNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/universitar/sorin-cimpeanu-fost-reales-rector-universitatii-agronomie-1_56b8c6355ab6550cb89528cb/index.htmlSorin Cîmpeanu a fost reales rector al Universităţii de AgronomieProfesorul universitar Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educaţiei, a fost ales pentru al doilea mandat consecutiv în funcţia de rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, cu 91,7% din voturi, potrivit Agerpres.Sorin Cîmpeanu va ocupa funcţia de rector pentru următorii patru ani, după ce a mai avut un mandat în perioada 2012-2016. Prezenţa la vot a fost de 93%, cea mai mare de până acum, a mai transmis Agerpres. Preşedinte al Senatului USAMV a fost ales, pentru al doilea mandat, profesorul universitar Alexandru Sonea. Profesorul Remus Pricopie a fost reales rector al SNSPA, mandatul 2016-2020. Şi profesorul Mircea Dumitru va ocupa funcţia de rector al Universităţii din Bucureşti pentru al doilea mandat consecutiv. Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) şi Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" îşi vor alege rectorii în luna februarie. Profesorul universitar Mihnea Costoiu va candida şi el pentru un nou mandat de rector pentru perioada 2016-2020 la UPB. De asemenea şi profesorul Ioanel Sinescu candidează pe data de 10 februarie pentru al doilea mandat în fruntea UMF "Carol Davila".

http://www.gandul.info/stiri/guvernul-schimba-regulile-in-cazul-plagiatelor-ce-prevede-ordonanta-care-i-ar-putea-lasa-pe-ponta-si-pe-oprea-fara-titlul-de-doctor-15052848

Guvernul schimbă regulile în cazul plagiatelor. Ce prevede ordonanţa care i-ar putea lăsa pe Ponta şi pe Oprea fără titlul de doctorLa aproape patru ani de la verdictul nerecunoscut oficial că fostul premier Victor Ponta şi-a plagiat lucrarea de doctorat în domeniul dreptului, ministerul Educaţiei iniţiază o modificare legislativă în care susţine că va detalia clar cum şi cine poate retrage titlul de doctor unei persoane care se dovedeşte că şi-a plagiat lucrarea de doctorat. O notă privind o Ordonanţă de Urgenţă şi o Hotărâre de Guvern pe care Ministerul Educaţiei le-a pregătit pentru modificarea codului şcolilor doctorale vor ajunge în această săptămână la guvern, a declarat ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, într-un interviu acordat Mediafax. Curaj descrie procedura prin care poate fi sesizat un plagiat şi cum

28

poate fi retras un titlu de doctor, arătând însă că CNATCDU va putea apela la experţi independenţi în evaluarea plagiatelor, ale căror verdicte să fie transmise comisiilor de etică ale universităţilor, pentru a le aplica.

Au trecut aproape patru ani de când Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a confirmat dezvăluirile presei şi a stabilit că fostul premier Victor Ponta şi-a plagiat lucrarea de doctorat. Universitatea a solicitat încă de atunci ministerului Educaţiei să îi retragă titlul de doctor lui Ponta, însă acest demers s-a lovit de lipsa unei legislaţii clare şi a unui precedent în materie. Acesta a fost primul caz răsunător de plagiat, în care a fost implicat un demnitar de rang înalt. Au urmat apoi şi alţii, precum fostul vicepremier Gabriel Oprea, ministrul de Interne Petre Tobă, secretarul de stat de la Educaţie Ştefania Duminică, omul de afaceri Gheorghe Copos sau fostul preşedinte al CJ Mehedinţi Adrian Duicu.

Cazurile în care Universitatea Bucureşti s-a sesizat şi a investigat aceste acuzaţii de plagiat dovedite de presă s-au lovit inevitabil de aceleaşi obstacole ale lipsei de procedură. Acestea au fost cazurile fericit, în care o universitate s-a sesizat, pentru că în cazurile plagiatelor de care au fost acuzaţi doctoranzi ai universităţilor „necivile” - de Apărare sau cea a SRI, acestea nu au dat vreun semnal că anchetează cazurile.

Acum, ministerul Educaţiei va pune joi, pe 11 februarie, în dezbatere publică, Ordonanţa de Urgenţă şi Hotărârea de Guvern prin care se va modifica modalitatea prin care se acordă şi se retrag titlurile de doctor.

Tot săptămâna aceasta, Executivul va fi înştiinţat printr-o notă, urmând ca săptămâna viitoare cel mai devereme, cele două documente să ajungă pe masa Guvernului. Practic, prevederile acestea vor detalia exact care va fi responsabilitatea universităţilor în procedura analizei unei teze de doctorat şi a acordării/retragerii titlurilor de doctor.

Mai mult, o şcoală doctorală care se va abate de la etica universitară riscă să fie închisă, a atras atenţia ministrul Educaţiei.

„Săptămâna aceasta, miercuri, o să fie o notă de informare către colegii mei, pentru a le transmite toţi paşii care urmează să fie făcuţi. Joi vom avea încărcate, pentru consultare publică, două documente. Unul este o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Legii Educaţiei, astfel încât să avem un cadru clar privind acordarea şi retragerea titlurilor de doctor, al doilea document este o Hotărâre de Guvern care modifică codul studiilor doctorale, care detaliază lucrurile din Legea Educaţiei. Mă aştept să fie destul de multe puncte de vedere, abordări şi discuţii. Important este că e un cadru pragmatic, simplu, nu simplist şi clar, care defineşte sau reafirmă puternic faptul că responsabilitatea doctoratului este la universităţi. Vom păstra încă, la nivel de minister, posibilitatea unei linii de apel”, a spus, pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei.

Curaj: Universitatea va avea rolul cheie. Cine poate fi sesizat cu suspiciunile de plagiat

29

În privinţa procedurii de acordare a titlului de doctor prin ordin de ministru, Curaj a amintit că în anii '90, legea arăta clar că universităţile atribuie titlurile de doctor, însă Legea Educaţiei din 2011 are alt sistem, prin care titlul de doctor se acordă prin ordin al ministrului Educaţiei.

„În dispoziţiile tranzitorii care vor fi în ordonanţa de urgenţă, deci în lege, lucrurile acestea vor fi precizate, dar încă o dată: universitatea va avea rolul şi responsabilitatea cheie. Atunci când decide, va semna prin reprezentantul ei sau dacă este Academia Română, prin preşedintele Academiei Române. După aceea, dacă este cazul va ajunge la minister şi la ministru”, a subliniat ministrul Curaj.

În cazul în care există suspiciuni de plagiat şi comisiile de etică din cadrul universităţilor nu se autosesizează, Curaj spune că legea spune că pot fi făcute sesizări argumentate de către oricine, doar să nu fie anonime:

„Se va putea solicita atât universităţii, Academiei Române cât şi Ministerului Educaţiei la CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare). CNATDCU nu va avea rol de instanţă, în esenţă are rol de a se asigura că procesul de acordare a titlurilor de dcotor este de calitate. Dar, în cazul proceselor privind contestaţiile, la limită va putea să se adreseze unor experţi independenţi care să-şi pună părerea, iar părerea lor să se întorcă spre universităţi la nivel de aplicare. Şi la Comisiile de Etică de la nivelul universităţilor vom avea explicit în lege că le recomandăm ca, în analiza dosarelor, să facă apel la experţi independenţi în afara consiliilor lor de etică şi în afara universităţilor în cauză”, a spus Curaj.

De asemenea, el a mai detaliat şi cum va fi făcută evaluarea şcolilor doctorale de către experţi internaţionali.

"Eu am mare încredere în responsabilitatea universităţilor din România. Din acest motiv, prin contractul de finanţare al universităţilor publice, le-am solicitat să îşi facă autoevaluarea şcolilor doctorale până în vară, să prezinte acest raport în şedinţă de Senat şi să-l facă disponibil public. Asta este autoevaluarea care se va termina până în toamnă. Între timp, pregătim un proiect în care vom utiliza bani europeni, pentru a ne asigura că vom avea în următorii doi ani, o evaluare internaţională astfel încât să avem încredere că recuperăm toată pierderea de imagine pe care am suferit-o în ultimii ani", a spus ministrul Educaţiei.

Întrebat dacă vor exista şi sancţiuni pentru şcolile doctorale care se abat de la etica academică, Curaj a spus că în mod sigur, da.

"Pot fi suspendate, pot fi închise. Acum, spre exemplu, lucrăm la o Hotărâre de Guvern prin care închidem trei universităţi private", a mai spus ministrul.

Nu în ultimul rând, Curaj spune că în curând va începe şi o discuţie în legătură cu evaluarea universităţilor.

30

"Poate ar fi simplu şi eficient să ne uităm la ranking-urile internaţionale şi am pune nişte coeficienţi în funcţie de unde se regăsesc universităţile româneşti în aceste ranking-uri. Am pica într-un păcat enorm, în care am spune că universităţile nu contează decât pentru cercetare, dar ele au roluri multiple: de a forma, de a educa, de a face cercetare, de a răspunde comunităţii. Niciodată nu am avut destulă deschidere de a ne întreba cum putem sprijini mai bine universităţile care îşi fac treaba foarte bine la nivel regional, care alimentează cu forţă de muncă bună, în zone care se dezvoltă foarte bine, dar poate nu fac cercetare. De ce trebuie să facă cercetare de vârf la nivel internaţional? Poate ele fac un lucru foarte bun, pregătesc o forţă de muncă înalt-calificată care răspunde nevoii la nivel regional şi uneori internaţional. De ce nu ne gândim la toate aceste lucruri şi că am putea da mai multă libertate administraţiei locale să finanţeze universităţile? Poate aşa universităţile ar avea mai multe resurse, am avea mai multe burse, am discuta mai uşor de acces şi echitate. Toate lucrurile acestea ar trebui puse la un loc, nu numai nişte criterii fixe, pe care realitatea ultimilor ani ne-a arătat că nici măcar noi nu suntem toţi de acord cu ele. Universităţile sunt templul modern al democraţiei participative. Dacă uităm lucrul acesta şi rolul universităţilor, vom pierde mult din şansa României pe termen mediu şi lung", a mai spus, în interviul acordat Agenţiei MEDIAFAX, ministrul Educaţiei Adrian Curaj.

Cum a fost „albit” dosarul de plagiat al lui Victor Ponta

O primă decizie de plagiat în cazul lui Victor Ponta a fost „desfiinţată” prin ordin de ministru odată cu organismul care a dat-o, Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. O a doua, cea a Consiliului de Etică al Universităţii din Bucureşti, nu a fost luată în seamă pe motiv că forul nu avea competenţa de judecată. Consiliul de etică de pe lângă Ministerul Educaţiei a decis însă că teza respecta legislaţia din 2003, când a fost susţinută, iar Parchetul lui Tiberiu Niţu a dat un NUP, pe baza expertizei Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, potrivit căruia plagiatul nu poate fi dovedit, printre altele, pe motiv că fonturile folosite la redactare sunt altele.

În 2003, fostul premier Victor Ponta a obţinut titlul de doctor în drept la Universitatea din Bucureşti cu teza "Curtea Penală Internaţională", coordonatorul lucrării fiind Adrian Năstase, atunci premier în funcţie. În 2012, săptămânalul britanic de ştiinţă „Nature” a publicat în ediţia online ştirea potrivit căreia Ponta a fost acuzat de plagiat în legătură cu teza de doctorat. Materialul din "Nature" despre plagiat a fost preluat de presa românească şi internaţională. Ponta a respins acuzaţiile şi a declarat că este vorba de un joc politic, pe fondul unei dispute între Guvernul şi preşedintele României, pe atunci Traian Băsescu, pe tema reprezentării României în cadrul Consiliului European.

Lucrarea de doctorat a premierului a fost analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care a decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor. Acest Consiliu a fost dizolvat de Guvernul Ponta.

31

Pe 19 iulie 2012, Consiliul Naţional de Etică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică a anunţat că titlul de doctor al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine.

Pe 20 iulie 2012, şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, cea sub egida căreia a fost făcut doctoratul, a hotărât că Victor Ponta a plagiat, în teza de doctorat o treime din lucrare fiind copiată, „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

De atunci, solicitarea pentru retragerea titlului de doctor al lui Victor Ponta a ajuns pe mesele a trei miniştri ai Educaţiei, fără să se întâmple ceva în acest sens. 

Ancheta plagiatului lui Gabriel Oprea, stârpită din faşă

Fostul vicepremier Gabriel Oprea şi-a copiat mare parte din teza de doctorat din alte surse, fără să citeze corect academic, au arătat anchetele presei. Oprea era el însuşi conducător de doctorate, adunând sub aripa sa mai multe personaje din justiţie şi politică, care au devenit doctori sub coordonarea sa. Şi tezele acestora prezintă suspiciuni majore de plagiat, au arătat anchetele presei.

În luna iulie 2015, Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a decis să se autosesizeze şi să examineze teza cu titlul „Procedura plângerii prealabile”, susţinută de Oprea în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, după ce în presă au apărut informaţii privind un posibil plagiat.

„Legea ne-a obligat, cum se întâmplă în cazul demnitarilor, să transmitem autosesizarea la Consiliul Naţional de Etică. Consiliul Naţional de Etică a dat verdictul atât de rapid, încât nici măcar nu am apucat să le transmitem ce începuserăm noi să analizăm”, povestea profesorul Marian Popescu, şeful Comisiei de Etică a UB, pentru gândul.

Potrivit lui Marian Popescu, la Consiliul Naţional de Etică au ajuns atât autosesizarea Comisiei, cât şi o sesizare, făcută de o altă persoană, dar având acelaşi obiect. Iar Consiliului Etică, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei, a dat, în timp, record verdictul: „nu se confirmă”.

„Bibliografia consultată a fost bine valorificată de autor în cuprinsul tezei de doctorat, iar în procesul de documentare au fost selectate şi citate din lucrările folosite, idei şi informaţii semnificative asupra problematicii analizate; (...)  indicarea prin notele de subsol a lucrărilor consultate şi a autorilor acestora se înscrie în cerinţele care trebuie respectate în procesul de elaborare a unei lucrări ştiintifice, cerinţe impuse de dispoziţiile legale în vigoare la data elaborării tezei”, se arăta în verdictul Consiliului.

32

În acel moment, în lipsa unui temei legal care să îi permită să dea un verdict pe lucrarea unui demnitar, Comisia a renunţat oficial să mai dezbată subiectul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, spune Marian Popescu.

Acesta a continuat însă să examineze, pe cont propriu, lucrarea de doctorat a vicepremierului şi vorbeşte, în nume personal, despre concluziile la care a ajuns. „Trebuia să fac acest lucru, trebuia să merg până la capăt. Este vorba, în mod sigur, despre un plagiat. O să le atrag tovărăşeşte atenţia celor de la Consiliu că, în lucrarea lui Gabriel Oprea, sunt zeci de pagini copiate integral. În afară de pasajele semnalate în presă, am găsit şi altele, preluate din alte lucrări, fără citarea sursei. Ceea ce s-a întâmplat este de domeniul evidenţei”, spunea Marian Popescu, care a arătat ulterior, într-o analiză personală, că Oprea şi-a plagiat doctoratul.

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.

33