Fata omului si caracterul

Expresiile morfopsihologice ale plasticitatii-sejunctivitatii

Plasticitatea este legata de o dilatare in latime si in profunzime a fetei, iar sejunctivitatea de o

retractie a fetei, in diametrele latimii si profunzimii in special.

Teoria biodinamica a lui Corman, sustine ca retractia este in mod necesar semn de sensibilitate,

fiind o defense, o punere la adapost “o reactie de refuz, o ruptura de contact cu mediul”. Fie ca

este dobandita dupa cum afirma Corman, fie ca exprima o structura initiala, retractia este in mod

cert o ruptura de contact, un mod de sejunctivitate.

Fruntea inalta este semn de sejunctivitate, fruntea mijlocie de plasticitate( 120) . Doua fete

retractate: fruntea nu este prea lata, sprancenele sunt joase, ochii infundati si intunecati,

sprancenele apropiate.(121)

La limita extrema a sejunctiei, fruntea poate fi concava, marcata de o scobitura subliniata in

general de un rid orizontal la mijlocul ei. Aceasta scobitura, Corman o numeste bara de reflectie

si trebuie interpretata in mod nuantat. Cea din dreapta ea este armonioasa si se datoreaza unei

bombari a partii inferioare a fruntii. In partea stanga ea este joasa si profunda. Aceasta este fata

unui bolnav mintal.(122)

Fig. 129.

Tandretea se exprima morfologic printr-o dilatare adica printr-o largire a etajului mijlociu: nasul

este mai carnos in toate componentele sale. (133) Expresia racelii afective din punct de vedere

morfologic, va fi o diminuare a diametrului bimalar, o anumita uscaciune a nasului si o

proximitate mai mare a urechii in raport cu linia profilului.(133).

Emotivitatea pare a se exprima cel mai adesea prinr-o finete a trasaturilor fetei, o delicatete a

invelisului cutanat, un desen mai gingas al formelor vestibulare.(intrebari 143). Poze. 144, 145.

Asimetria. O fata este asimetrica atunci cand jumatatea dreapta sau stanga, nu este exact copia

celeilalte jumatati: nasul poate fi structualmente deviat la dreapta sau la stanga, maxilarul poate

avea o jumatate mai retractata sau mai dilatata ca cealalta.

Vom trece la Cartea a IIIa . Aplicatii si Rezultate.

Nervul supraplastic. Acest caracter este foarte putin stapan pe sine. Excitarea afectiva,

contagiunea sentimentelor se numara printre mobilurile directoare ale conduitei. Foarte

sugestibil, adesea el imbratiseaza opinia ultimului vorbitor. Nevoia de a iubi si de a fi iubit

explica intreaga sa conduita. Doritor de a placea si de a seduce, acest caracter are nevoie de

societate. El este gratios si cochet, femeia stie sa se acopere de podoabe, prefera rochiile

vaporoase si coafurile degajate. Deobicei se marita curand, iubind mult copiii.

Nervul apatic. Se caracterizeaza prin nevoia de izolare, dificultatea de comunicare care duce la

nepasare.

Nervosul excitat. Este foarte vioi si dinamic. Ritmul sau de munca este extenuat pentru ca

nervosul excitat traieste dorinta de a o termina rapid, inainte ca interesul sa-i scada si inainte de

a-si epuiza ultimele rezerve. Isi marcheaza viata intelectuala si sentimentala cu pecetea

ilogismului si a subiectivitatii: divort intre cuvinte si acte, imprudenta, infidelitate, lipsa de

perseverenta.

Sentimentalul visator: Interpenetratia cunostiintei psihologice si a campului atentiei ii lanseaza

pe sentimentalii visatori intr-o activitate dezechilibrata, prin care aspiratiile afective, temerile,

esecurile anterioare se proiecteaza, coloreaza si deformeaza datele realului. Trebuinta sa de pace,

de securitate, repulsia venusiana de a infrunta obstacolele, pe fondul vulnerabilitatii, pe femeia

sentimental visatoare o face sa-si caute un protector. Vom avea foarte adesea impresia ca ea nu

traieste decat prin altcineva.

Sentimentalul banuitor. Omul aflat in aceasta situatie ramane prizonier al fortaretei sale, sau in

limbaj clinic, al terenului sau schizoid. Oricare ar fi ipoteza, este in acelasi timp agresiv si

profund. Atitudinea generala este trufia si cuprinde un anumit dispret la adresa celorlalti .

Respectul cuvantului dat si logica dintre opinii si acte sunt criterii elementare in judecata pe care

o face referitor la semeni.