Richard Feynman - Despre caracterul legilor fizicii.pdf

7/18/2019 Richard Feynman - Despre caracterul legilor fizicii.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/richard-feynman-despre-caracterul-legilor-fiziciipdf 1/154



clrd C Peynman

DESPRE CARATEULEGLOR FZ

trar ann ta

uus 2006



p thrtr Strţ pr M. hr Lbton 9; tr 4 Rtr St

Richard P. Feynman, h h hy w 00 Richard P. eynan

MC scher' "Lberaton" © 00 The M. ce pany-Hlad.AII rigts reseed. www.cee.

© 00 dtura Pergent dri ri iii i Editii trdcr t ri î îtri, e ric ră, vzr/ trbţi, e t c c rl ri ditrii

Descrra IP a Bilte Naţonale a RâneYA CAR P

Depre raterul lelor f Rh ypr: Dvi Brt r 26

SN 10 7-548X SBN (13) 978-73-8481-14

I Dvis, (pr

53

S. . PRGAMENT S. R. Îgrtă Rgr Crţ ă 0/3535201

Sdil crti, ctr 1- I Miha, 337bl 4 A t 2 p 12 (4) 021 66 605



1 a arai irsa xp a zii 9

Rlaia dir aaiă şi ziă 3

Marl prpi rar 5

4 ria zi 77

sia r r ş vr 97

6 aiia ş riprpiva a a aspa ar 13

Căâ i 1



LEGEA ACh UNIEAEUN EXEPLU E EGE FIZICII

Et cdt, d î rl czi când r ivitt dv în od c cât a gi cl ca zt d cviiţ ţic ocp i c ica tc ri dn ca c crdmi lt c r dcât tiiţor iti ntit nu

rici pocp a ui ti t, p iti t cr d it. i it prcz p d , i

tzil i la t lt cr it dimtiv p c dict r i t ci tnci cprivim act cr, iţm cr ttic ip r cl foo ati i ritm i p n v ill c o c ocil miii; i oc c tip n ni ial ici. a c doc dt î c ri pi tcacriici n l cto li ii dc vrţi, t vorp niv mi il în, o nit.opii, ca c ia î icţi t c t vt ca i i minţios n orc vrc n ci d cl mi prinzo clitţ n nati

cma ama ic diţ d a vi c,in cauz c jung pr gn vit pr în tât gna in oin a fac în d t , icipc a coirat dpt ci ti c ânc. E ri

cv mai doit îţl îr- i c, îcât,în cat g încrc fr î c dr d nritţ, p cct g a icii, tf îcât vţi l dipiţi ăc i lcil p c i voi gi tl, vi pt ooi ctmp c dt pnt a pc a onitţ



Ds l lgl

csd almir pa asa Ca xmpl apa als la ncal r gava to la aaca sal D c als acasta n . Efc a dn pml lg dscoprt c

isr ita. Vţi : i a asa s mat dml m sam ct cv ds tţ ma mo" Poa a c a mmo Ştţ st ac î aiia dscopr g AacUnivsa s s v s dscr ma cn N mja cti d ţ s vorc sp Lga Atacţ nsl

r c scra so modlo a cacl dsco acalitţlo , s cs î cva ast m

Acast a fst mt c mai a gnrali la ca a taccd mt mli" i rzt ma, ril c a ă cca c m nts s n atâ mta m câ mnnţa naic o asclt o lg aâ lgnt i smp c Lgatacţi Uvrsal. a aa, acct a ca n câ tţi stm c scort-o, c p cât ista st nata c î scla.

Lga Atracţi Uivrsal c o cor rc nl asaclat frţ c v vrs roorţonl c a st l dct oorţo ros mslor lo amc tm scact it g s forma

Mm

aic o ant cost îlţt c prodsl maslo îmţt la al sţ Ac ac ma aag mca oti ca laxcta ni frţ ra lr crl acţioaz accld s ma

rc modcâni c scd vza c c s roorţoal c masa lo c ss o c ra d sps în lgc ga Atracţii Uvral . Orc alcva n cott dct o coscnţmatmac a acs lc Aca t c n oţ voas stţ mamtic c tţ si ima tat

coscnl acor do c a îcâ ca c ri s fac îcot s v c stoa act cir ca scva conscţl , fct a av a asa so tn c fl ms asc o asmna lg c ca anl as i Es vntl lţ c cll g l ic



L A nv un exemu d fz

scu iso cese cestu ste uăte. L ceu, ii uet mdul ce pt păru să se iş ş u luoaă ele ote iv t rt ul Sreli. ru eăprr fst tă pdt d ăe p dă t ă i usese tă ă treb cre e pue umspre udu er cum m s te ul Srui dă f iş prztă u e t mul See dept eru e su ază l reu l e de ectoe ură Şi at salucru Depere esor luru dur ul ip rml d dupăCope a vr cre se puru ple ezbt p em ă

pleeeş t

ul sert

u elu i dăt s

eul esulu, ş lel eu es Ap p u ycBr * st ă e răspue la băr s- er dee uă să se umăesă u f uă eţie şi să e gisrzu ecite pt re pleee se deu p i p a eraă se ere frţra tror leve. Aeas reretă eaşt e ee şi csiuie îcepul deve îeleri aesdee de e ut u uru d es i ş d a e ă fr

aţ astf bţiute pue ţi dii u prr l e su lt dirtăr erece y m cre deie o iulă ă i- isi sula u st i dde d amă şi ute specle de osere ş îeisr ae d pe pia pleel Numi rt sel e mă sidu ue despe ce

Ai d tate e de u d e u put pe m uiKeer** ce ec p să aazz f e şr u ple le l Soe l u es luu pr îer sucesie L omet

rz că a a c se pe ă pl se os rulSrelu e recr rculre u Sele u. Ai obser ă uad plet ră e ra pr mt c ş des ăerre er pr m să priă u y rac ş ă ese ăsusul Astfl trtă reizi expemeului Keple fs sresă prz l ă îerce ş e d uă deperi e luur

pmul rd, spr ă le s s url Sreui p

eco elpt cu See tr far. lp t o uă e re şt tţ tşti ă rprztă p li ăs p se d lu

Tho ahe, 5 asroo daez Joha Kepe, 53 asto ş aemaca gera, asstent a u rae



pr caractru r c

ir rr. opii o cunsc i ei pentr in l- is ă tri tă d f prin-un in xi pee sforii i oei in n ine, i e t o eips e oă pne A i B

prn fe Oi nei paee n r Se e lipsă e n un dn foe

iga

Ut nee r n pure pet tritiipti? iă e i repd tui d t prp d e? i t tni d et i p de oe? Keper gărăpun i tă ctun (2) doperit d s tsez

pe pt a n p ntre re eistă u ntral ta e, p ap a du piii a pantit t e pe rt, pat n intea de tip tt d e ăptăi, i a nte orpt c e p (nit în od ti rz to, ni ia delia de biti dă inii repte poiţir ue peti la uite de tp e tei spt, i aoe orie poine aipei nt, i pe iă ai repede ani d e prp d o i i et i d i dp d o

P p! o âv J

3

ÂW 8

g



A Unv n xmu d fz

i zu Kepl descp i i elă c u eeă da l i ei ple uul Slui c cle e eemcăle uu lel E mă că mpul c p p

efecu e cmpeă ul Selu s e de d el d u ăăci ăt cuului di ma lp. dKeple spue d ee li ce î ezum pu ă ol sel n ntvl d tm l s m l d dvolue cu m l l un uăe Acet l ale lu Keple fă dcee cmp mc pll ul Slui.

ăte îee fs c ae fc c cse p s seescă uul Selu e vee lu Keple ăps ceu îei î sptele plee c ăeu d l îmu peie cu ede ăspusul u es depe d vă Sufeeă se cee că e st dspu î tă e îm ăd d îspe el cuei

Îe imp, Gllei cece lil mcăii becel ue t lîdemă pe t Sdd ee le efectud see de xpemeee l sle lel pe ple cle, sclile dule ltele el desc cipu mp, u cipiul Ii.ces ă ă sup u ect ce se deplseă cu umăteză î le deptă u cză c tuc ecul s v deplseeu cu c ei iteză î ec ce dice ic de cdil ăe est luu cu c c să fă să se slescă lesf lă că cesă dele ese cecă sup il u seeeciă ic ueţă pecu d pldă ce cu pu ci il smică tt timpul c ză să

mătul ps fs cu de Nw c ue Dî cul î ce cul u s mcă clu ufm cum ste El sps sfel petu sm ice mie z see d fă e emplu dcă mp lă dc î c se

mcă e c Dcă se c i scm di tciteu ă f fs lelă F pte măsuă p eeupdusulu duă fce C d ul se dc ve -u scu le ip Lucul cst pă ul ccl dacă s muleccelţ u u ece um s cuu sau cee d ee

13



Depr aaerul llor c

re rprenă f. aba aeaa p a D exepl a lagă o piaă a p ni i e roeşe dep api s nsaă re ra e r, deoe, hi ă lea iezei nu se i

uni i iu, e hib oi i ei: bi xs ipl foţ pine pr ier i pprţilu a. Afe ă lu d obiee i ă e i pe sup puui aeei ş d a forţle nar forţa l eal da mai e l pil n a ppoie nare sa i iferi e pili. Ae onii u o e msraele, eein forţe neee pen le oi iezee. Newon es de i ă, pe eep n aul plu l iii nei plee pe

riri iru n ui, u t vo i o foţă pua fac plaa ă plaz laral, aţa Îns da n exsa forţelo, pe ţne-o ep, nie. D, e fp nu ee eplerio e s ge nu aol d bi s da n xis nii ofoă, i ea ai pe Se g.3). u ale uine, iarea ei e e fos iae ă Soa De ee e euie să faă ngei se să a ipl pi nspr So

F 3În shi, e e nine p nr-o paar iln

unifoă n nii o o. Moiu pen ae oel ţindp naine l nefi n a fos nioă eop. Pnipiul nii ne ni o unosu. D ngerii n exiă iea s onnă ped pu obţin o ăee n�oi d o fo Dns ss foţei săăli n Soe.

Î eei orin e ei Neon pu nsa fapul aaţiporii e, n ine de ip le se ăă ii eale se o onse

nţ ir ei sipe e sibil e i sun ornae exspe Soe, hia n ii p lips În oea prelegee oi n ăă ă ă ă n eliu se f es.

1 4



Lee Ae Unvse, n exemlu de ee fz

Bzâduse pe legea meaă ew a puu conm idee ptrivi ci ţa ese ă pe Sr. I p d cremduu car peraee rvoue l rel plete viază cu

isa pâă a Soe se pt t cu tebue s slăbească a cucera isan El a s î stare să dsrze c fa euie veze ivrs propoil cu părul stei.

ă aic No u spusse ic u că u cus câ să uă lucru p ce Kep e se îr- l l Uu a slutecvae cu amaţa c ete riet îsp S, lal abslut echvae cu uu c v l ttulisei.

s umea văus prn esc satiţi leei uptr tiu-se jul acseia şi răâd c u m sst sl, c şi câ s rie pleă La ese atasă mt ş se eşte juu tuui aratrac st aceaş aură Pae c ce s as d ric alcv îcnsec ătorul s fost să s eralzz aa i să s suă că

oice bec trag orice al bect Dacă şa sta lucrul uc Păâu tue că ara Lua exc a fel cu Sale ag ămul. Da faulcă ămâtul atrg rul es tu, căc deavstră taţ cu tţiaşza ăătos sn, î c ventuli re e lut rn aertragerea obctlr d cătr ămâ a icuscut î mmusudri emenulu vei, i iea lui t s aca că egrvţ care menţ u p oriă ra cş gravit c araeoect căr ăm

s uş e sta câ de mu cde L î e secuă,oac s cuat dinsua ot t luă ăefectuze o otai lt î jrul nuui Dc s clculză ceis pcure îr-o ecuă s t deena cu c a co oricicuă a unii su iia drept p cr a mat- lmint ceastăisaţă rpzin a uăc pa nu inc. * Lu s ă azcd oi epe d cerul mtului dect aăm ni: ne s l

000 de mle e cnru a u s la 240.000 e l c, ă lgra corc u c sua a supaaţ mtul reua s cad î ti o secună pe o dista d 120 3600 (pătrul lu 60) c, că,

(n.t.)

5



Dpr caractrul llor z

s u pu isei f n epul uii e e 60 oi iic ini ns poxiiv picioe* o şi din ril ec de Glilei oiecele se aă libe a

spaaa P pcr pa ecd piie ş cesn c w p dr c un d n i eis cle ercr, c un ap o, e ple idpendn ed derv a unii şi isa ei f d ee cel cu un a fp pc pia und e de li l supfa ămnuluic l cnii peculs ee fl ă ou e n eg.

l, wn a u mul e e preiii . f pabi clc c f obi lg fei se ca a vsopooa c pu s şi evde găs asa ip er chi i ul dc nein niil n plu e fon noi cpu xpici vineUn dn l cni elMl dă eiae d upr lui, up sa As i ses

i uneoi şi ne, cu inuica c a i xeiăe Ln up pei e e eca c nivlu cesi dn se a iic n pa inspLn, unci r eui s seprd d ee pe z . 4cnd, de fp, ni şm c eele u

pxia iv n ăspee, ic, d u i e i Mexsa i şlă d i ajsse l o c dferi.r lr er ce nl os aras f i apă e ce. wn a os fv piuc şia da c np oa nii spa saui i pei cş s a p di

Sm (n.t)

gua



gea Aace Uneae n eem de ege a zc

punctul y ese aprope de Ln decâ Pmântu rgd ar ce d ptu x st m epar. n apa este arasă ma ae spre n decâ âul,a î x ese rasă m puţn dec mareea dubă se pc prn combnare

ceor doă teor. e fpt Păâtul exect aeaş acroae c ş Lu srote e cerc oa exercta de Lună asupa l est echlbrat, a ce c n Exct cu Lu se şcă pe un cerc penu chlbrfo prte Pmtul to l l csa descr un crc l cucetru se sta ud î nteroru Pmuu chlbrea atrcţaL Cee dou plaee e rotesc ul u cru comu, stfl îcâtforele să se echlbre să p d puc x ese atas ma puţn cn punt y a ut ea dcânus ast d ambel p. Pe scut, s-aexlct tunc ş de c e rouc e de ut âe o e . Oulţme de alte lucrur au deent lmpe c Pânul st rotnd penu că

toul s atras înspre ntror; că Pământul n es rond pe ă s otteîn uul propre a zol peferce s u c mpnse aă spe echlbr racţa c Soare Lua st rond aa ma depate.

P msură ce ţa eolua ş msroe denea ot m precse, sle la ca ea spusă gea eon dene tt a ecoas rm ercr aănnţte au za e Jpte e bz obseraţlor pecse prtoae mod n car acestea se mă pe peoae lug mp sa put eca dac tol se găsa în acord c psele Ntonş s- doe că lucrurle n său aş aelţ Ju preu eor săo îante c op mute ar lteor să rmâă n mă c opt mnte încomparaţe c tmpl calcla dn lega lu Neon a oervt că s

suu î s ţă progam anc câd Je se ăsea proa t, ş nt tunc c Jupte era depate, o su ocm bă.oul Romer, * ând cde n Legea Aaţe er a auns lcoclu ntersă că mn î a un rvl de tmp să pcurgădsţ e l lne lu Jupter Pmânt, c ce ce ede no unc câ tăm la cesta st cum arat acm, cm arăt le î uă ca t cât reb lun să jng la no tc când Jpte s ă

roape o ua clăoreşt îtrun m ma scur ar când Juptreste p, un p ln. Roer s-a apuat s corectedfrenţele d tmp î ls sa n mns esn în obsţl ct, ş în

au oemer 1 astoo ez



D caacu lo f

fel ces a fs în se eene vteza n Acaa constt pi detaţi a apli la n epeint va e popastu.

A supus vsră cs chsie deoet, dac e lse fl c dcă e e c, ea oae lt pt ăs ala Dc avm îcrd ît- l, atc, dc cva pre c nes rgulă, l lur su al fe c u csct ee Atraei Uere, e u lt ti săăsm iez li, pe u şiu l ce s e aşeptă lasliţ lu ur Acs s u înr- vlş escpree ă epeie szţie elele necese pet mlll i t r îuu vi, ett cu 400 Lr cul î cniue î celş rce înrpt l nevlşe ere e rpe

S-a vi o al prble pletele - ebi ă e elasz exc eelipse oece, poiv eg u ewo, ele rse nu numi de ec şi ee e lele; pc d cel ic coteză ş lereă mşceen ltele cscte, ier S şi as, -a c cace

cu vi la câ dfr fa d lse fecte l l Kep tre ăse eplseze le di ca rae recirce. Cfn eztee cbsrvaţle s- ctt c pter şi St se işc orivi caceor ec ru s opot cu. nc o iuie cre lee lu ewo e l e, r i pe pce! D bi ms ş Lever, car ec calcele î epee ş are acea vrm a propxse ui plat zu c ueţ mşcare lu rs i art rs btl e cr pa, pâ-le "Orien-v

tlecael îr-ac, şi veţ vea ple. Ce bsd, a spn ni bsere, u i u cre mâ faţ uni fo h n nu ue s e t pet gi o o pleClllt obsev fst i . , antrai r i ltl, i 1adst p tun

Cv i rece, l îceul colulu douzc a vit vn cişce pleti Mec ect ş c rebe cet l cazat ad e cz ş tu plct p cd Estn nu rac le lu N s uş xv ş bu at

* * ** oh Couc Ada, 89892 atoo eoeicia a L veie 8,aoo aez



aa ego z

b



tcţii Universale, un exempl de lg zici

r·

Planşa

•

I

Pln

21

•

m

I

I



Dee caace eg zc

e 100000 d o i m e isulu Solar st vorb e uum mrson d el a i lbă nu et cv ct r ş dn ua uerii roluie nsuiee strumeor pt

st vorb o lţi puct o, foa ici, a ş tle n b limiat u e ael mişun î acast agloralbular. Ese ul din ele mai frumoase rur de er st la l os rcm tazuil mii i siile d soe isea mtst absol lară Cee e mţine înegt aasă gal est atraiagravitaţoală iroă a selelor Modul de reza a at şstmarea dsanţelo e emi s gsim î m foţ de iaci

stelelor . i, vden, se adevreşe n ii vs oporţală trtu dse Prec cesor msi i clcle u est nc p dptl fel d bună a î cu Siseului ol.

Mai eae, griţia se extinde i mai ul Aea glracostuie do un f de ac di lxi ată î Plşa 3 Est alxe ti, i în o d se med ă obul s s ţt îsare de ge e r o fo i sing add rzablă stgrviaţ Aunci cd ugm la smnea dmes, u ave c săveiă lga deenţi iers rooion fţ u ătatlisaţi, d e să xs nic un duu c ntr acst msgloă d stl acst gaaxi u dime d 50000 p la 00000 -lum, pe snţa d la Pmnt la Soa este u ptiu-lm gii s exe c asfel d om Plş 4avm dovaa ă s xide ciar m mul. Aic ese pztaă cea ceuim o agoe d galxi l sunt snse coci asmee u

glom e stele, nsă pucle luinose p cae le vee sut cst dcel rglş ru a din Plş 3

Dienua resze osie es o ze s su i cea a Univsui, enu ce ae oada ică a aisfore gravitaţoale Ad, gaviaţia Pnulu se extie la sştr c în ublcţi s ute s ciiţi că ce şi c oiec scaă âl gaviaţional a leei. e fa, cpul slăbeşte t mai ult,

rorional u părtul disţei, edudu-se la u sfe de ear daăcâd sa se lză, ână cd se ede î ocal cgravitanal e ale selelor Îmreună c sle d văt s,Păâtl arage elelate stl t a oma glaxa ş oatl ag altga u a fom t, o agloa d lxi. â

2



Lga Atacţ Unvra un mlu a

1

I

.

lanşa

lana 5



e e eg f

giţonal a Pătuu nu se teă ncăeri, ci s estompea îce,orivi unei egi guroase ş precse, pa pnă la mgea nvesu.

Lege Atacţii Uiversae ese dferă e mte aee. o cl, eaese farte importă î ecooia, î mecas Uiversulu; a scaacsuia, exstă mue ocuri î ce gravtaia ş găsşte aplcai practie., în mod neoişn prn comparae c ceeae leg a zic, Legeaacţiei Uiversale e eav puie aca practc. aceasă pivnţă, ales un exep atic (ă vei vrba: atuc cân aeg cev romuţime ese mposb a ace ceva să n atipc n vun ut sesceasa ese minnia u Dacă sau să gndesc, siguree apicaţia că u ce îm i în mie sun prosecunie geozice, înicerea eeor ş, ai ou î etemina raiecoo saeliţir isoder e ce e s î spa în e t rece î cacuaea ozior laeeor peru predcle p care pucă asroogi î orosrile din rviste Tăm t ue caă dac oae noie uceiri înnoaee u fac decâ să fosească a peetuarea aei ce dme de

2000 de ni îcoaceAm daora să ennz ucrile prae în ce gaviaţia oacă

u rol re în comoae Uiversui a nre aestea ese formeade noi see Pşa 5 preztă neuasă gazoasă erru rprienoasre gaaxi; ea nu este costi nr mume de see, ci di gz Seoae ca aiţia e să se acă su forma vree ce ş ce unde de oc, îsîn est fenomeu ese acea de aace graviaioaă a gazuui o maiaoia, ână câ ghee m e gaz ş raf se aună su ormă de gou;

i pe măsuă ce conu să se prăuşească ee se căua geeraă deaces coas e apre ş el dev stee a î Pşa 6 ave o dovaă afo de noi sele

i aşa se nasc seee, aci câ gazu se srge rea te dicauza graviiei eri, câ expează, seee regurgeă praf şi gaze,i acesa s sng n no penru a rma no see pae a o şcareeeuă

V- ăt dea că grvitţa se exe pe mi distae, d ewon spus că oce atrage rce aceva Char se adevărat că duă biece searag recirc? Puem ae efeca test c ş n oar s aşepă să



Lg Atraţ vra, mp d g a fzc

I

1

1

I

•

I

I

I

I

1

I

l

I

1

1

I

1

-

I

•

•

1 1

•

I

1 1

1

1 -

-

•

•

··-

Pla



Dee caacte ego zc

vee că lnetele se trg nele pe ltele? O cece drec fsefecttă căre Cvensh* fnd ehpenul dn Fg 6 Iee ersă e sspede rznl tiă cu uă be l cee, pr ineeul ui

r fe, e e c, i î drel lr s se şeze sfere svee pb, ş c în esen. C e rcţie exerce d sfere, r să se ăscescă ţin şi, înr-evă, s- sev fă grţnăă înre ecte e ensi bşnuie Vle fe dntre ser ptut ăstă, Cvish nn ces exprie "ctăie ănt C grj ş pdţ învăţănli de să, ni n i ls etueţ ştr să spu ş; r rebui s spn ure mseiăâl rn exerie direc,

Cveish fs n se s sefrţ, cele duă se, ş inţ dn

e e, dinâd stfe cnsntgrvtţnlă G Veţ ne: , î czl l cunştfrţ d tcţ, s bictltrs ş stn ţă cntul

ătli, nu ş nc sces, c cstn gviţlă, c dsl lrTc pr ăsrr cnstegvtţine put inăs Păt, ccâ fţ de trcţe sr c.

ga 6

cest exeen cnsitui în d indre ri deterire

e ser p cre ră. Ese ize exceţinl, i cd c in ces Cv ş xpt " n, ş netenre cnsnte din ege rcţiei Unierle. n ceei rinee e, e ăs ste nctet şi s Sre ş rice ce, ccf e trce ei ese şi cnscuă e ceei ră.

Este r inrsntă ă verice Legii rcţi nierse, i

e c fţ de rce ese exct rrţnl cu s. că d, şică ecţi culi este rrţilă cu fţ, tunci işcle indse de

Hen Cavendish, zcan ş hmist eglez



Legea ace nerae, n eem de ege a c

ră aă iărl vte sn nvrs roroa cu ascat îă că ă bece s rt îtr âpgrv îş vr himba va î aelaşi fe; a ltfl că ă

bt r v vor ădea a fe pe Păânt, nfren asal Ata te vchul xmnt l u Gll tul îcl Paă, xplu, c biet n nio u sat ca vat j Păâulu xat a fel a unu d fară, prâd af a jlcl c Fatl ă r est exat rorţoă cu as ş ă c st nvers rroe c asa a acasă seiă rsată

Cât ste d xată lgea Acs ucr fos măsurat în 1909 în-uxprt ct u vs,* r ct ş p, r ck, * ş pt cul s su vcăă auat l 0000000000 Foel sut xt ppalc male C st ae sb ă se ăsor cva c aemeaxattat rsue c vrem ă vrcă valaa lg ctcţ Su Şt ă n rg oţ iclsiv Ptu r sărsu ă or s ve ac forţa arac s exa pprlă c iea al xret a fs fetuat u l stl; a s-a

fost l ş cu am s uia oină Pâtul s rotşt jl Sau aşa îcâ ecee su auae îns î afă carţ î ăa ca l ră acasă proea Îsă su ar S î ăsr as, ofor Lgi rcţ UnvslAtfl acă s at So ît- rop dfeă ca î c srca însr aaă ătre ţ, unul v îns îs Sar câ w tul v îs î rc osă c, că xă ouă s cop la cal j n sov lu avsh, u car vară î Sa. -a orva cu pc d ma sus că l s rsucş,ş încâ şim c excite c rcţi Soreli supr bieceor ee

praă c fcu ceg a ne pn ae, fo de aacţt prt oorolă cu t nrţ; a sus, c asa.

U asct a es m sea nrs: lg vră

prpratat părl tţ a ar ş î lc pilă îlgl ctatc Î cest ca est voa fe îtr sarc ctce,

*Brou Ro vo Etv 1848-199 zi mgiar**Robert Henry Dicke, i eri



ere caacte ego zc

ş -r pute cree ă vr prpltte e u pttul dstnţe v vâd c şte e e pdă e u reuş veodă sănerpreeze elere ş grvii pte le u cei ur.

Aulnt terl ş lege se n drul z csue bgăoecţ de pi ds cre se îmbă re be. N sem de osrucr d cre s se dduă tl vem lte es re nu seporvesc r le. ces es vl petru cre î este preeger, î ocsă vă po spe ese egea zc rebuie să vă vbes desre luuilee ce dvesel leg le î cu îţlege legăur dintre ele Îns c s cud s ptl ă xă e lu come elo două

e ce le-m e ă pvm ă ege eectrosci *

r v vers prp u păttul dste et em rercbil ste es ereă t ărle foelr electră ş gviinl Cei ce v să egăsescă lectstc ş gvt rnnd de ceş lc, descpă ă pr ete ul pueic decât clă,sel îcât ee ge de cezt e u ceş ge um e pte mă cev ete pe dât ltcev d o e cest lucu depndede câtă să eă ş că să se u clcul? pue vb desrât puteă ese grvt spâd e u lup e tre dmensiue,înruât sem ă n lge u O pe îsă e erpo l cev ps e ă ppril e ă ce să ib icio legtur u , c c lă ese s. Dlege că fdetă pc eetrl orice l r ltrezul r pet e e ee u eză leger ste deettă se respg d puct e veer elet u o foă ives pnl

c pătul ste ş s g pc veee grvtol cu o răver propoţlă c pătrt stţ

pol r r ş ţ t?As s ls Fg 7 pl e rţi gvionlă ş respgere ecstă este e uă rcţr 42 e zeru duăvigul Ac s sce ste dâc. D de r te rovenu um ş sbl că v e di cre să deu

bel fee c pt prve el tt de dsproport? Cece pute v slue pe două tip de frţe n ore ş espcv spe e î- rp ât de exrd?

* Lgea lu Couomb

8



Lege Ace nvee, un eem de ege fc

a 7

Oaen au ua vad a un afel de raor ae n eou se s ma exis vre al numr tt e mare. Da e eaer um xmu tru! Unvrlu î la ieu roton deu e uat ar ata ete to num 42 e ie asfe, sa utea e otea nteresat e ou raoe renaeaşi lu În enunea Uvulu reşe mu aa arînem a onna gravtaona e me tml; de

o, u e n o ova aa au uu x eva nae e moara ontan gravtaţonle no afel mer A în aes nr raş rme mister

enr a în u eoa gravţ ru s ma monz ouu l t a Est a rt d Lega A

n ooan u rl ratvt unţa e e ruldn aeea sun x u s o înm stau eorau Neon rm fo ee nananee Modr are a rb d eg lu won u fte fe m Unu dtr ee aea

o ml a în d, lumna nsue en, ene e



ee caacte g

cva c a ec ce cea ce nsea că ar trc p ar it aşa ş t D aema oi t ra gavtaaă e ş at ate c

cta xte e ce crepe ssate şcra MÎ , gt c g ic a a crcp -a ectc a ac ei cotaea trie asc e eg a ierte ec e a cra accpc At ât tebaea est cm aravaia ca c? cata e eşte Tra Catc a Gvitaieicaet xt Ter Cac a Gravtaii. N reşt sbr e ca cpet ctent c Pncip Icetiş ceeate prp i ecaca cantic

Î e "D, eaţi pcat ce e tâmpă, a ce graviaa? De prve? C pzi re să cei c pant setă a Sae v ât par e acesa, cace ver prata ş ap hărş e işte ptvit gi? C te cvit, şi a ega ataic, a rt ici idici privor a mcai

at c biata a ace aces cr preegerearma, itita eaia itr aati şi i

ş r cei prea a biii câteva caracteticico a gravtai ş a atr g p cae -a miat p parcs pr xpaa e ac maier aeaic; a e tacri şi c ca gi. Î a oiea râ, et xact: Eit a sev c şi şti c tot st c ab cec, cc aav aa a a ra catc. şa şi c cea gi st

xact xă taa b iter, oc ca ma avem nc deigit c aca a pta a rprite propriea a ai a i si co gior p car caşt ată Pa o o ipă e cşti i paa oa

Î c a ipa a s aca gravitaia s sp Estp e picpi cp, st câ s să ici aiva ca s pit cva schimbaea ier gii E

ip ş ca aa ra. p ora . va spc ă ae işcă ito pa ş pbaicaat ar p c s pe copica emnat, iarra işcăi ttor aceor it-o agoeae gobar s ic pti atr t cpiat acia ei, dar tpa



aciei nire u de ege a ici

tă l bză stl s sW î sptl îtgl t lrst sp s pt st r lg s des hsn sipl, ă s lx î fsr lr tă

Î e, este vrb des verste leg, esre fl ă e sxt p s ât d is r i s l n, zt Ssl Sr, să vdă să îpl î Wixpet e l Cds D de e sse slr eleă b s tr st l s d l l d r , pll ps s sitză glxi, t d i i ili r eât Sise Sr, i e se trg ext dpă ee egN tii r rl l i gi t s z înât

r t i trl dvăl orgz îgii

3 1



Dc n lucl l c se lc mmc ş zc e d ne înţel c mmc flseş unc cd es vr dese ne în ţ comlxe n g d xmu un unu uu bc e ne P mco un mc i n ge un lc e o cu m cud xs cru felul d foe ş î rnsfer su nu DN-u n neol e

Tuş dc fcem exeren cu ml mon de c dvu nc n medere slm o sume e luci n le cuc. e nsmbu uem fs mm enu ede d u del în cu beo u c senţ n, în c ene; flsudm gee, muţle i m dee

nu un exmu c m n ne în en e ce se e juc su de eţ efe ce

ez mut nu ese em su ese foe sm n n deedee mec În ue mn e o l en u dede se nlze m bune mu su u conenbe necnenble be c nun nen d o me ondc ce c eon e gd mu m cee În mmn cl den mmc em gdb n xu l n cul cln l co

o D un ccu cu e s e n- nc c dc mcn e c s oc în d c uţ nu nic mc n D d l nondr onxl ş lgl înre lmn nc nu l c f n cu cox nve mc

33



Dpre aactrl leo z

Aş do s pei i · cp oc c eic ş gseş oapcaiite extrodină în că în ane dei enoneorin adr nor saţi opiae. sfel ea sieşe egie de b e

oi D tbi s bs nai desre ei n i şi ea ai e p ipi tebi s o edi sii seie ai ss. ns n oen aa ae pe dnro see e peegerc prii l a egio iii n ip s poses ce snplă siaţii co i oi e edi o hesie e aaai glo ndatae .

Rnind a l ot ş gi fndene sn onsie dgl dp s pis. n a dna a în ni is a se poae re apiea aeaii n-osiaţie copex d pn a dse acr dn a egio de, est noe d o ţn ac en În caz şhree po i sl ennţ n.

da în eg a ese p ş pen egiendent, tot oi d e O d do xpn n c ă n ne bie c şi a c n rebie

P xp es o ge din z ni egea i aday e spnec n noen d eo ea d ssţ deps peod ste proporţio ntnsi enl l ş ine d

p c ee aes. Aes nsen ă e ese poporţion saet ece p ir Snă foe ei, d e e se pîn fp es e n e re pin ree ondre rnspocte sn c. xp n nite iţi pn se depnep ca n ao ese eie pn ir s ă n elon; sfe

t s lronpţi i di s ec e a p ciri ad aasg apen aă, n e pd a a nrand aeoştinţ ati. Fp ă pnr a den se e den e bănc ă poa ni a în n se gn deaeai a e .

Pe d ă , s g Aaţii Uesae a i Nen p ei dist da rc. V - sris aţia

F : G

ni a să ă presioz rpide e sboi aicetrs ioţi V sps oţ s d propoion prods

34



elaa e maemac ş

aselr cor ou obiec nes opoţon u patul staţe dntel; asemeea, v-am prczat că n co reainea la apicarea uneiforţe modcuş vea, mca, pe drca foţe, u caiăţ e

ooional cu foţa irs prpţonal cu masa. D acor aceasta esteo m n cuvn, ş nu ra napăat noe să scu cuaţa Cu tatacesea, aaa respectv constite cva mateac, ar întrbe stc oate rpren a o lg dentlă? ac ple? Se ută laSo, vd t d p t, s hotăăşt cu năoi nteă invsul pătratuui dsti, ca s şt ct e rep să s mşt?Aa ceva cu sguţ nu nsenă o explicae a mecsmulu gavta !Poba că aţ do să păd a tul fnui, ş muioani ch au crcat asta. Pmul trbat î lă cu toa a fotchi Nwon: Ce semn legea asta? Ea nu n spne nmic" snsulu a fost Lgea vă spe m s mcă plana şi asta ebu să e dajun V am xplicat cu e mşcă, nu d ce se mşă ea" Înă admea nu e mulueşte ă u mecasm fapt enu ce aş dor să ăpezint a din ultl teor ce au ost vtte în ast es Aeatăteori sug ă fecl d asu s daora u num e d

acui, ceea ce explca natra mateatică a legi .Să presupunem că ese tot n lume eis o uzere de pcule cete u vite pn u. v în od egl di toate recţil,trecd nestngherte, o eori, câe una se lvete e noi ca e o ţnă.Ş noi Soarele suntem pactic taspareni pen aese ptue; pt,d nu complet, cea cnduce la cocne respectve I ce se ntpln acest caz (g. )

<

ga S eezin Soee i P Pl Dcă u exis Soe,

picuele da ul din tate pţe ele ctea ce anteracoa cu acsta i- mic us ca la ocr El nu

3



Depr caracterl legior icii

i Pămâtu î ic dc petu că ar vi t atâta dit at, di ealat, e js i i e sus. s Sarel s aă al aedi ulle care ven acea ireie ar absrbite e aceta a

mi ajue la oi sfel numărl paicu care a vn sr Pămt didiia Selui a ai mi decât al celr di cat dirc car aci u bscl. Este u de ăta că prpia direir e ce aiculelest împediat est cu atât mai mcă cu cât Sarle st ai fapt, Sel e apare mai ic ives oial c ărau ditain cnsecină, Pâtl ii u uls re are ivs iacu ătatul ti Iar acst imls ezltatl a eie d aciifar spe, baal liri ul duă atl i ta direil Ast,iea laii mttice sar diiu f t ăi paia dmetală mult ma simlă decât alclara ivrsli ătratuli iteAcst mdel, al u pcl ic î ta dir gază alclulresectv

Singuru ecaz î legără cu acst mecs se că i alte tive u i Oice terie iaată rebui aizaă î ao u oa oscee sibile, ru a veda acă a u a rzic i altceva. Ia ea

mai sus face dacă ămât s aă mcae atc ste ovi di aă mai ml atiul dât d pat (Daă gi ri loa i aă vălvesc mai mli stoi decâ dn spate earece alergai se ei ecacă Pămtul se mcă l intră î aculel car v faă i fu dele l ăs ar d aă va vit e ai mul cl câtdi spate astel aâ o oă usă ricei mcări ceastă r arncti Pămtul p rbită cu sigă ă el u ar rezstt i d celet sau atr mili a (cl p) c t Sarli.Ş u asta tra a căzu. spe: Ei b, a fost încc fumoasă;mc pen mot a reuit să u la lga atmtică Ptă să s ivntz a ma ă Pat, ntr că ii u ti c va m. d rmea lu ew pă î ua d asă, me nu eut să pducă dscrere teortcă a mecismulu matatic, u să upecă c t c fno dvărat eci tualmnt, afă dfma maatcă, exstă ici n modl al trii gavtaei.

Dcă 6 sga t cu ceastă cateistică a cstiti utt i ocum o latudin să cea c s cstată î raliat stcă pe măsuă c cec umea, găsim tt mai mult lgi i cu câtpăd i adânc î aile ii, cu atât ată afeci s icăat legi nse eeztă amaii pur atatic cu frmalis



elaţa e maema ş f

etem de colex sact. nnul Legi Ataei Unvesale dt deNewn, nstui maemaică elatv simpă e măsuă ce ntnuăm, eadevne t mai absacă. De ce? N nici ca ai vagă ide Inena mea

este do să vă adu l uonă aest luu pul este pelegei estepu mlu acela de a sublinia fapt că este ipsibi e desi plnfumusee dn legle ntui înto maieă acesblă aenl, dacacet nu pseă îneleee dă a matemt. mi pe ău, d sepe ă şa stu lucuile

Ai uea pune n egulă, dcă nu esă c explcae a leg,uni de ce să nu ne zceţi mă e em ? e ce s u folsi cuneîn l de smli? Maemt ese a u liba, ş doin ueasăee e ue ue t " e f u de h dcă în ae cu A pute mege ma dpe, ă expc mi delu ă ecuaa t îsemnă că dcă disn e duleză, fţ eeduce l sfet, a ma depate A pute on te smbolle încuvinte Alfel spus, puta dăguţ u cei ă pegăi de spealte,cae sau aşteaă înceă s le xpl cea T felul de oamen au feul de eputai cu pve la epee l e a explica nepeciltil pe

înelesul l, ase hesuni dle se ă aul e pu cu cae după te, î speţ v găs ena ce s vt mplicle ce evi neent pâă la umă c i la cei a piepui dipulaiztii de gen. e msuă ce citete, l despeă o tt m sndăcfue genelă, cu enunri mplcae uă enunţui cmplcae, cuhesu geu de înţeles după chestiu geu e îneles , tae ă velegăuă apentă îe ele atea deine oscuă, şi el peă ă poae în ala va exsd explicae utou acesa ea cât pac să uşască . . .

ate că ven cnate dal lui v cutoEu îsă nu ced că a ceva este posbl, n cauă că atematca

ese do u lmbj Maematca înemnă lmb plus aone limbapus lgcă. Matematica se o nealtă penu git n fapt, a epentăcoeca de eultate ale aţnmeeo i el umto pesae nitemedil maematc est pslă sablia une lgăi înte un enuţ şaltl De eemlu, p aa că a ese tată spe Se. De asemnea,

ot spe, cu de alfl a cuto, că pleta s ică astfel înc, dcăasez eaptă ce nete oarele laeta, a ap asz încă una după unit inteva de ip, c a tei săpămn, aa măuată de azaecte est exat aceai cu cea dn umătele te săpt, duătoar i, aş mai d, toată peoad oaţe Pt exp

3



Despr carctrul egilo zicii

mins l raţi nu po exlca e ce l îsaă aaşu. Se dedeşe că oe aese g şi regul nbişnuie, c v-a sxplce e rd n, ş cae acue apena nă cmlex

e a nu n de fap npăs. Touş, dac nu a maem mponţa cun puţ s n muudna a dvrsa ce vă pem să ajugţ d la n fa la alul.

Ar pua ăa de ncu c s sl d demnsra fpul că dcăoţle n ne ns Se c n inrle d ip gal s ăui gale. Aşa nc, dac prţ, a demraţ cae aaă căc duă lc i n hne, pn c daas să pueapia i m d pl o nţ Voi ă ce dă l sn ncn nc cnd do smu raţoamn, puţ ajged mmic nsă aţinen gz eţi n eţ relţii dnr nţ S dmon fal c dacăfo n on npe Sre ac n neal d p ele s muăi g

Fi u o ş o ple (g ) ş presupem la n umom d mp p se ă n poa 1 a s mşcă afe încâ să

cem, ese ecndă s gseşe pa 2 acă sarele nu exeră nic

g 9

o aupra ai, ni, onfrm ncpl Inţi al l Gali,aasa cninuă ă s n ln apă , upă un nval im

ega cu pm, î a d ecndă, e a daa xac acaşţă şi xc p cş drcţ, n poiţa 3. Vom ăa ma nâ că nlps ore ţ i ăae n nal mp s gal Văreinsc fapl că aa uui e egală cu jmăa dn prdusuldn aă ş năim înţm nsnă peendcula oboă in



Reţ ne memiă fă

s pe bă Dcă rnghiu estegc (g. 10, aunc nţmea esteAD ba est C Să cmp acum

are ce r ăuate acă sree u areeca ic frţă (g 9)Amtvă că ce u dtane, 1-2

i -3, gae. brea ese su cele

�

C ig

u egal? Fe ungul căui e e cele du punce C es a lu? Es gală cu ba 1-2 nmuţ cu nălţm b peb dn punt S mpă d D i eil g, de ce d a 3? ct e ală cu a 2-3 nmulţtă cu aceaş

nculă cbă de a s mţ l d Cle du unhuiu aceaşi înţim , aş um prct, u be , e u cşi

ă ac ese n regu dacă u x frţ dn pe saelu, lemăua n nvale de tim ga sun ga ă f peslu. Î interalu de mp -2-3 se arae ntiuu pea dpse e, dcdu- cesea mişcea en uă rxm, m uapţa cenală 2 pe mede, m cnsa că efeul pe bu n

intervaul de mp 1-3 nstue schm aete cu mă antae pe dreca de 2-S (g 1 1 ) eas nsmnă ă spe dee cul n ce nu exsă fţe ecee i cninu mişcea pe deapa 12n cu uene sarelu depasarea este altertă cu anmt tateenat parae u deata S-2 Aste, depse te rpren cmbnaţe re ceea ce va să facă ple ş scmbea mpu deacţunea seu Dec, pet nu aunge exac pzţa 3, c n pţa 4m dr acum s cp arie riungiuir S3 şi S24, ş vă v ded

că ele sun egale Au aceeaş bă, S-2 u are şi aceeaş ălţme?

igr



pr crcrul llr zc

nenl pen t upse e l lle Dţa d la 4 la S-2e eg u e de la a -2 (dus luga aceta d ă) aa nglu S2 ete ee u ea unguu 2 Ma deveme

ems S2 S2 u ele de m aum S 2 S24 nm î me efetă pete p bă al mătuate· în pma d suă sun ee P ntemdul ce anament putem eza eă e fp f t entt npe e faptul că les e Este ens L împu-ta de dn c lu ewnl pe Pricpia ex îl deţ lv agele t l.um nţl df pn ă eo s ă pe d n folme e

n ut t dsale cae lu cae emtcăs n fs sfel d ţme Ul n ge de anam sl Es n d multă geoe p n nn f seaţe g de ga dsţ d ltc îmtăţ nsă luc ee nm pd m n sc ă ă ăt cu s pz c d ma us nl n m d î c t c ţ cut

pnt ng ul s s sţ gadă smolus sp t pd s mău a luc na cu As m d a cata ce tă ctu s pusul de cmpnenta penculă pe az vecte e ns As s pe s pdus de d pe lu d scm adcă

em e e e um t daă însu Ă ză la dl lu.Î pncp aest l a eu e ntmple Ca ae eăm înc dă xpes de ma u aet lu uce la nte ct legatd pue de n pue î lcue tunciae att cle epec eue năţat el pent pu smplu n et e egul p ame l- u ă l în ace aţ Vm

Î mod rigos, m b înpărţt la 2 dr ptu sopul demnstraţe acest lcust sţl (n.t)

4



Rlaţa d mamatcă ş că

Prmul odus s fu r cpnt vtezi pndculăpe tză, ş vtz ăş El ă r căc rc vctr pal u lnsuş Dev rinul d a rzei vec c nă cu du puct,

a pae dă ş deat d rdl unu a vti, ş rprit cclria cului; t lă rpr dinr f tt aP rare ereia de ai u n pu c r d chb rti

d ăure ii dpinde d cmpnen pendculară p vcrul d pzii a fri. di men ce fra e p deţ vctrlui d pziţ,

x -

=

ş cu a sus Nwt, dacă nu xi frţă pdiculă p razavce r de vaie a e re csă. c eemplu iltrcum n se pa ma be puterea anali baze pe dferie tipi d niNet şa ma mut sau m puin ă faă ese lcr, taţii u pidifere s el prefr să sre tl sub f eecă pntru că aîncerca s pacă osl e lur sl de către cine El este inv

r aalzi emte, u d cau p c tc vi - prznat

Cele de m su site ă usrre a relie in matematiă n d prble n zi devi dcile ete esa piă c rre ra atematicieilr, c pate tdit djsf de luci au pu la pct cal d rant p P d a p pra p c i n cu c î c t nvi ivt prpri c rit, p c p c înap mticir Orcn ciieş c bi lcştr mr c lri n n inti idil l iite pt d Mtic ci d cll vr ic ţ, ca p dniu l ttii i. şd, tmirprit dalitt d ju u n pin d l tt d nu. d evident d fol zic, dc

ct cu ct fl difrt vri der lcri, ttic p ă ddcm cnecn, ă l ai ş mdc lin dfrt ir, pe a sbi tur î t il d Fptes că vlul t de cştne l unui ci t fe c El nebuie deât ă iă te ulil ce cu du puc n ltl

4 1



Depre aateu eio fii

tât căc dvrs sr r ău în vl d tp fr etate p rca raz vctr aa et, st ate tcctat r rt

S nt acum întrbr nstă stă r vru lc d ud săse îceapă dducra îreg tăă? stă a vru tr sau vrrn în naură e baza căra să utm rice că u umt st uuist cel dnta sau că n anu s n st cl ba csc? Matmatc vtă uă u, ca tru sclcest cări, l v um rii bbliă i tria racă. c bablă matmatcă îl eăa lv îtr mtă cesu uusă rzl u nuăr ar ele ă cân acsa se faza crgula nral. De sme, rui s cuscă mu emetri sumde rpreă ale crclu, Tra u Pagra ul e trcbu trunhu î lus, mai avea dsziţ, n- areca ăsuăuente ptu a tece de la cestu la alta Pt a rzlva ecuacmlct, xstau tt ful d tabl cu ată c ul ataeăt eu fectu calcuel să Eucld a dsr ă s metdă ar ate teree geetre teau da ind d la

un set e m tr d sl tta babaă su ca c unuesc atmtca babaă st ac cut te frteltereme ule ditre gurle înre ele, ă să a rz vată dpln că tate prv ditu ănch d m amtca dăde vârf s cncentrază asua amr emstrair d carusct dent d cvnţ rfrae a ce este c u ste accetab caaxm Gemr mdenă acă de la cva recm aml lu ucld, mcă până pefecu, duă c rză ducea treulusstem De mlu, u r d atetat c tremă rcum Teem uPga (vi ci suma păael cnsu p caeele urgh dnhc st eă cu aa păatuu cnsrt pe teuză săreprezn xă Pe de altă pre dntr at puc d vder asuragemtie, cel al lu Descs, rema lui Paga cnstue ă îc mu lucu ca bu să î acc s aca că ă îcu tatci ut leca dn dţt cui

Dcă e acese dfrt r su trcnce r ieiurnmnr nu es efecv c ca de a ă axmfndmnal; că dacă în lcu r sar cuae cva fr s tem un rnt lă cle. s sema uu d cu gămă decă cc, cncta c acă ăbsc ă el, t



eţ ne mmă fză

rct îtr- al od ctalen atca radnală obşnt săc d a umt d paculare als rt ax r reo cnvnţoarcar să rdc d acol îtgu şaoda. ea ce nuesc mera

bablă e a a un S îtplă că şt asta aa st posblă a cuoc ş alcva rlv ttul ond la acst lucur Pot căân vo ta cva ce s aăa, îm o adc an altcevaavăat astfl ncâ să ot rconst tul e la încpu Nu ncoaăsga unctulu n car tru să p ş a elu în care true săang, a cae daă tu sucent d mut pnt ca, măsră ceaut lucru sp n să l pt un l c

toa d a o tot pul d la xo nu st f ntă înoe d o a e s c l o, conabl să trbuască să lec d car ată e a ax. Dacă î prpu săţ pun lucrur d ge, ţ rc ajg stul, d ese macent să o fac calaltă cal A hotărî sunt cl m u e ncnstu aăat aera ca a bnă a na n carul zc avenv etda babloă ş nu ca greacă ecldă ş r să ăelc c

Pobla cu a clă st a găs cva u c ma nteressau mtat î lgătură cu al. D î caul gravte, de xepl,n e îtrebaa st are a mpot, d bază, sau cnsttu oă a buă ara că foţa st orntată înre Soar orarmaţa că în ntervale d tm gal snt mărate ar eale? Dnr-unt uct vr, eunl refror la fţă et ma un dacă preczăcar sunt n putem ecca cu st cu ul tcule î caectrl n ma sunt ltc, căc enumrea frlr însă cunata traţulr ssm s z, rma va la gal st valabă , n ue, cnsder că nu a, c ge o, teuisă ă P altă e însă, ptru sm cu numă m dpcue, pncpul lor gale poate generalt ntr altă eăAeasta dn uă ste stul cmplca e enuţa, nc nu ată aşa deăguţ ca unţl rg rfrt la gal da tu î mdcntestabl drasla pra

Să csd u sstm c n nu m pacul cm 'Jt Sa, Sal ş gradă e stel tte ntacnn rprc cae să îl prv fae depae, în prc p u pl endicular drcţa e bsrvare (g 1 2). Pcull se şcă în dvrse rcţ . Să alg pnct r î rart c car să alculăm le ăte e



Dr caractrul lilr iii

�

� 1\

\

\ -

, .- -·

Fr

p e i pce aă pn p n p

d d d a, a m d a cn f cea a ie tf pnera, a ţ v î p ca m se nmeşt n cinic, g e cheăTrma n mn ntc cnv e c cnţă

Un in cncee ces se prin în r S neagn m e see capsn griţna p a a ne s g La înc e fe înp e ee,

c r e pţie faţ e cenr n f i i npemţ ge r P măs c e appe ne ee, dsne cn s ce, c sg e mt, e ecen fa ci nc, pen a a naşe ceeaş ii î ea ep, re e nvejes epee, cee c n pee în n n pnc ede ca, a aspi a f pe ne şi în ce paina exct ncp ea, şe n, i p c i e, c ma epe n n nnn, v i p d mp n, pn e c p pn n c n n n n pn pn p fş f ş, pe i n f fţ a pen pna

n c n p S înp a c n

n c prc Lg Un pc pnp ce e eş a c m dc p in n ei a ca n înp eee n p n n ne, pniţ p ci c g, p uc ci



Rlaţa mamacă ş că

cnsa mn cnc nma pn gaaţ n xpmna cnsaă că acastă g m m ăa ă păajng ga ga d na a mui cn Nn n

ds psa smn Îns act nnn sn n Înc pac ci pă n pa i d fţ tacii aa ma dp Şi g aca cspndn xact a pncpi f a cnmmnt cnc ad a pnu mic amicădn cad anici cic i tâ t snm ni capaii ă spun na d z s e dan d pncp p dpşsc fni dif gi a p isdm nsdn a d daa s a s n pm nţg nenexie dfu a zci În b z d ia a cp i i aeegi m în ă pm d a x cina a mai d i pa n d pic d mna ata em c n cam ta pm fac d ne din pn aaana i c xd dinc d dnaţ n a ţg

e ă părm imp măsa i am n e dienţ ineneun c g nd dn mî a f dmna D auni d m n a a n şi a ai ji a

Un fap d in în pţ aţii dn i i cf dat s aca că p a n an m p

a s psi d p dn pn df i d ajs n aci pc E s c s d pd dcă m n ptm fs în u e dn Îns ic fc d dc cnsi n dife nur cn ra c dbi din pnc d d ci e fac faintsnt n a is csa nnţa L c Ua ni mdi df a s chan d c un df

im nnţ s ac c xis fţ înt ui pii aţi p

are nina ma nint

m L



De carcru lil ii

Fiec c, sb acia fi, acceaz, că ica, c a cia aa i s s işi de aen ege p ce i ni ege Ne cst e aă că

fa epinde e cea ca se găsş isă nită, ti pnr cei sn că e n cce neca. Fa execiaă spa nia icpri epe in a ce se aă ceăa

a pe ca ieea e acine e a isă să n ă aragă C arpe ce iec s şie s p ic? a nc exis a e a ei, fe cia, ni eri ci se gre e expic,d aş i să fer n me, iee espe c ea să zică. se ra ece cpe ifer. xis asc ec pc n spa ( e car

c ă i pb ci n se să pâăc n aeaie, a ci e se schiă e a pnc a pnc. Dacăse pasaz cp -n nc n spa, fa ca că aspa ies rie pe ieci p ce c r s ică e i epe (s pec nee i eic s că penia; ora e ena peiecia p cae pea arază ce a rapi M , fa sppin c c epee se chi acea c c e de pe

acea irecie cea ese pe a enn, r n es scnă, penrc p e d n cae iaă peniaV-ş p pe că pni epn i ppin isă, daa na ă n nc i ieea acine a isană Penna înro aă iă gea, a că ese eie să şi ec ces î i ni ici sf, i icăii ande Dcă săaă c es pei n cnr sfi, e s rciă c esee e spaf cesti, nc c fe ese ct ri e ică.

ae i să pii în exr s c i s ac se ăspe c sa cri pce i ieia api, i c asăese cpnsă sferă Rg e cc est ăe pia n pci c ese ga c aea eie a peiai e pe spafaa sfeei,ins acaşi c i ane, G î c asa i inerisfee scie ici, şi îpită a e aceseia (raa ei a nac ).

e eă că aca ege ifeă e pa prin fap că e spne cese pă pnc i pai i prisa a ca ce se ă n



Raţa mamacă că

medaa vecnăe. Lege eon e sn e s îp a moen da, pr pma a ceea ce e înpă a me a ne fersaa d a caca c d a o că a aa, în dn nc d

de pţ are dn- c n o nnţ oca î pţ,n n n p, dpn d de g n na, dr mdă sn abs hne dn pnc d dre amac

Ma ă o a a me d a enţ e p df ca noţn cae mpca ţ v c dac n v aageda d acţ d a dţă, ce p v cm ra să ăpren nnţ dn pn d d c e ea ona n cad acsa n se ra dc dp va nn o î ac p p e engrar dp cm eaă nc cd a n nm de pce vm ă c că a dn dn- , f nd ă mce c să ecse n m de mp e( 1)

e pa e s se depseedn X în Y nr-o r c veţ s ţ p

rebe s meag eea eţ de cs s mnaţ dfe e e- necăe să caţ ă măme (N ţno s spn dspre e m me e, ns pen e e d cenţ, mmea s chem e med dfeenţe dn neg neă ngoeţaă Pn c onsra, s

bn a a a ese

yFg 3

mm. s dn oae, pn c aa n ma mc, acsa se c p c ă pa ree ! n csmmn, n mce e, p, md ca depr ag c nţa a da de caa, acea că pca smeţ ă i că c pi aia c a ac deacă paca, cn i d măr, adă ae iiiăţi hăăş p c dn s aă (pe c pn c

me asă ae mnă)cesa s n p a me de fmas în ae se

pa dece na nc cd mea pn c na ee să aăae m fi Lea i en a d a că na



Dpe aateul leio iii

bu scsă t a unu cu m, ocă ca ate; sauaă nsstă că natura tu să t u c local n rgulă, s rvăntrbara st ar um st ata aevăraă? Dacă acet altatv

nu sunt absolut cvaln, acă ntru unl dn l stă consc dft al altora, atc t c av ut st ă ă mtprn nteeu căora să aă fctv ce au a as-o aturaLumea pat să nă să eată dn punct d vdr osoc fapul că lelace o vt ma mult dect alta d perea elungată aată re ntu lsoc î rva ntenlor na s sottă eculuNu putm dcât să dtn at osbltl s ccăm toat al

natvele. nsă în caul aclar l c ă efr ac, terle unt abolutechvalnte. Dn unct e vee atatc, toat tr foulărl, Lgea luNton mtda culu lca rncul mn, dau xact aclacnsenţ Ce n facm atun? În toat căl cae le e ct, veţ găsă dn nct e vde tn, u n pum dc asua unea sau alta.Ee adevt n punct d vde tnc el sunt chvalent Nu puemlua hotâ, căc, dn mt toate cnsecnle sn acela, u estănc cal xpmtală r car să l dstg. ar punct d vdpshlgc, le sunt f fert î două pve Ma întâ, losoc vnd, le î lac sau nu; ar antramntul st sgurul m d a cmataastă ală În a dl d, l sut frt tu că sut l chant tunc cd n va a găs g Atâta tmp cât ca stncmpletă, ar încerc să înlegm celelalte lg, ftl fulărpl pt f ndc cu prvr la c s-ar îtâmpla în at ccumst nacst ca n u vdr soloc l u sunt cvlt,

sugrdune pote rfrtare la oul n c ar aăta lgle în suama gneral.Ca u mlu, Est a alat aul că sal eletie u s

pot paga cu vt a m ct cea a lu. El a but că acst aptconsttu u rncu gra (Est vorba acla joc e-a ghctul ca n cl în cae s cosă mntul ctc ar dmostraa cută tuu nu st xtnsă la rstul fnlo n nvrs. Enstn a psupus că fatu este avărt en oe, în cula gravtae.Dacă seale nu s pot delasa a reee decât luna, atuc se dvet că mtoda d a dscr fe dn prsctvă nsta st foneferctă a înt, în cadrul genealăr graae ntrodusă de Enstn,metd lu Netn a dsre a ste emedabl eacvat extm



Rlaia din aaică i ică

de omlată e d teoia â şi ul d mnim snt smle le nte aestea doă ă ea des

De fapt, e oveeşe ă aru eaii aie, nici ua din ele

doă nu te oeă ext miera e au fos euate d se găseşteă exstena ui ii e osie o cosenă a faptui că lasaă ă aiulele asultă de egil mei tie . Cea mai bnă lege,aşa um ste rivită ezet, repeztă fapt o ombae a elodouă, n e se fae z e i e mn, plus legi loale Atuamente,de ă legile zi ebie să ezte arae loal şi pnii deminim, ar u suntm igui. Ani ând dspu de o sttuă e st opial esă şi s oate ăbuşi eva, este osil a numai eva să eueze el să ră valail, eitd od mno nă daă et desisă de vu al st de iome est osiil ca aestea toate să sesij ine e ea falsă şi să se ăbuşeasă n ntegie. u ptem t dianteă ea iniie, ae et miea ea mai ă de a dese sttaeseivă astfel să dăm peste oa stae. Tebie să avem meeu minte toat module d a ivi uu aşa ă zie fa mcăilonană, ş u pun atât de me e aonenele guoase e

pos d la oe ate

na di ăătile toe ale natuii o onstituie vetatea eshme teetaole oibile Aceaa se atoează toma fapu ălegile sut exat aşa: deosete ş delae D exemp, eea e ermte legiisă deină loală este tomai ivesa opoionaitate u ătal dstanei naul u invese roorionalită bul disai, ll nu a ma

posil. La elălalt apăt al poleme e e emte mea de deseea legio n ntemeiul nu ii de nm, te aptu ă foadpnde d ata de vaaie a viezei aă, e exmpl, oa a depns nsh de a d vae a ozie, legea n ma putut esisă astfel .Daă modii legie n mod sstal, eopei ă le ma o re doan pue feli . otdeana sa ăt eva mitio ş nu a nles o pen e legle oete ale z pa a expmabile -o vatate

atât de me d odu

A do să ma spu tea uvnte depe nşte ela mi genealene matemtă zcă Matematieni s oă doa d e



Dpre cact gio fii

aa ş s p-zs neesa d c ztă Nc v să r c vrb, , ă c g aă acăc c s i s r ă vă a nşe ie aşa şaşa

dc. p ă Fr gc pe r ră a caşt cvra ă zcă ac aşa ş p dc Dacă n a f c gjă ş scen de cp, c ce fce ra rbea să cască ţes cvn per a dedc cczi îac b Dcă ş cv trgh nr d c cczii v xis n eri a ig, şi c caefecaă ri s- ă s ac n h să să a să arcr rn ş ă s rgh es chtd a c ce ez c e e ese a ş e ;ş asfe v dise d n fe a ce a ajns C cvn ac răc rin absc na nr a fsiatc cd pse s de i dese a aă ă zccfră îees spser s csa t c f , c dă d n c v î zcă dr acă, n î arcaă zca ese eacă, aca n st zcă Una aă

e ceaaă r în că eb să ds d îţere a cxn drcvn ş ră s nvi c, în a, ca c a cc ă radc iba işn, î een e, în bcre d cr scă ccr v să epeee D sfe v a dacă ca ce vez rp scţ s vă P ac, acaă cs rpreznă preă

Desg ese evdn că ine eac c a br snt f p ş t d j r zc

aă r se îpă rinanee zcir să saeaicr.

Macnr pc săş cnsscă r c gera psi ă e spi va să vr spr sp bit, c dsi." e îţi răspd aă ere pnt i c n s. D p i ă rsă cz idsn. B n 3!s, e vdş că dn ere r cpc aaă t

s p n cz c. Fzc ese deaa iersa d cc n s niciă na d gnra s fră cvaccre n vrşe d asac, dspe c în car. vr sădsc Lege rcţie vse î r densi î rsezăcată caz n f brar în n ds csr



Relaia dne atatică i fică

umit gad de eduism, ăci matemaiiei au egăti aeste lucuient amă lă de bl Aes fat ese flst, avd îvedere ă, mai devee sau mai zu, se dovedee ă ăaul z e

va înoe i va îteba: Fii ău zieai ceva de atu imensuni Ati d tii efeiv desre e rbe, ă umte sbluri re

zită for, ă alele reprezintă ase, ierie, i aa mai dete, i fae uzd l d buul-sm, de setimetul uei lumi albile i văzut ulteluu dea lungul tmulu iai u â de dee dese u s vaetree fenmnul. nsă saul mateiia auce tul eua, ium smbolule nu înseaă nimi petu el, u al ghid dât igea

matmat abslută ga î rgumetaie Fiziaul, e e mai utsau m p a ăt ltu, pote t fe să mai i heaăîo oree măsă, avasând astfel ma raid. iarea eetă a aematanulu nu es de fa mar autr în ziă să ateaiei utrebuie rta pr asta D ntr ă eva ete folosi î ziă, uîseă a e să se ofee Ei îi fa teba l Daă vei levaatun i sngur

mătoea ba este daă, atuni d îeă ă ghici ileg, este be să e folsim de sentimentul unei umi alable d iiiilose numi lae priniul de mm, su îi la riniiul denim"; u-mi lae dea de aţiu d la dstă, sau îmi lae ideeade aune de la dstă" n e măsură su de autor dell Este est fatul ă fae adesea delele aută, a martatea soil de

ză îeă să edea maiera î re trebue olse melele eu aăăta perepe e cretă asura feluu î ae se ete luulDa se dveete ă ele ma ma dsoi se dtaează înoeaua dodele înse abstat i ă î arul lor modlele u seres la ieserea eletiami de ătre aell* a fst ută la îeut ebaza ei sumeden de e piiane mge î saiu nsă oetul î cae se reuă a toate aeste geae lurur î sau,ttul devine OK Dia * a esoerit legle orete ale ei ue

* ms Ck xw, 83 1 - 879 Pr rofe ză mă de Cabridge Pa Diac ca brtaic area l Prem Nobe petr zcă 3,îmră c Schdger

5



Depre caracterul egior icii

rlativit r ml ghic caa ta hc ca metă cât e t e cetă ă l ct ft tă că ată că mtmatca rrztă cl ră a ma t că

rice crc a ema atur c r eziîrăăciat l e lmi lb ct l ecă

u-m ă ctă c ftul că vt g lor a cm l îlm cum tu a tbil c îtlă ît- rege rât e mică iu - ră rât mcă tm ii e lcl îi

trb m it e orai lg um s-a utea îtâmla atâta îa a e mc D ce e car o caitae i lic tbli ce e â re iă itm? a îcât am avtaor tza c î imă tă zia u va rcla u matemt ă î l mcmul va zvă că l e vr v a im asemeea şli c tată aa cmltat artă rr l.ă acată eclaie e aa fctră ca cllt îm ac-mi lac u b ă a rcă î atfl rivi

Pt rzma fl cvil li Jea cre u: e căl rhtct t mtematic Cr car cuc mtmatcă lte gr ă rră ma r frmu i P vrb ee ă clur cer cre că cete ă clt î ea ci c au trăit c c u u tăt r cat a îl

cit e b matmtc et aci ăcr tă l t vlratat ct că a îâmlat ă vrba tcma e mtmtcă i că

tocma mttc t u ti căet evt că atci c r vrm ca a îcrcat ă v ucl om l -a lâ că gra N tă cal cale re căe e i-r r ct rmă Ş î ere

xtă că ral Fzc t fc cvr cătr c alt limbaDacă i ă îv r ă ă cezi atura t ece ă îlb vrbş a i fră faile o b ă fo; utm atât trufa îât ă-i crem ă hmbe tr c ă-icră ati

52



Reţ memă fă

Orit expiii ptiete i-i îi v tci ă avăra să trăşti xpri uiii t tftt xpiţii itigt p l t vr pt trsit

îţger trii tr i p "it i Fii ptr vă îv vrbi-vă î trmi ittivi r ră îr ri D srir st ipsii e tit P i riz itr ni t tf mitt ît -şi îni mă t tr Uivrsui

5



OSRR

tuni d e nvă depe ie ziii, e depeă fptu ă etăun n de gi copicat şi ţit egie gavitaţie e eetiităţi ş agnetimuu, e iteţiunr nue, ş ş i depte d ă viette est d gi dtait ete străbtută de a apă a atude i pincipii geneae, de ae toate pa t. ep d atfe deprnpii unt pnciie de onee, nite aităi ae ietrie , foa

geneă a euiior i utie ş apec diutt ata treută,ea ă d nefeiie u d eiire veţi - uţi toate eget atatie În aeată g vea să vorc dpr pcip onsee

Fziianu feşte uvnt işuit ntr-o aneă ciudată. entu ,o ege de conee neaă ă esă o cantitt e ae o calueză unant oment, i api, pe măură e natua ufeă utitudine dsc, dacă acuză ă speciv a mnt de tipteoe, vaoea ne aci ău n s scă Un eut onsa nrg a o e o put u vito gi tat is u a f e-

a, ă a s c eva s pa poate ă ne e ut. ăprsue că c sa urnd na ndeă naoagă unuiimens o de ş u lie de es i ă e ă deeig după ce t tat pesee. M zei e oaă cet ş aă

o d t pn et g de ăt i di de ăit Toşinz unee reui , i i estă ite ei d e ne pute pindeă e neoie să u ee ute e eepu, ă eupune ăe tbă et do ne, un ne de oşu i ent ce nebunu edseă e digă, ş nu şi hib ue u pe e

55



Dpr rtrul llo

tă, dacă pv a un oent dt n tipu ocuui, ai tâziu ne iută o daă p tbă, ne put aştpa ă eiste n continuae un neun deoşu, pote ată pe, d p un câp de aeaşi cuoae. În aşa cev

consă atua un gi d osrva. Nu ave nevoie ă ăriddui penu a şti ăc atâta dpe oc .

Ete devat ă n ş aceată ee pticuaă nu ete nepăa pefectvaidă acă ne- ntos pvia de a joc ucient de ut tip, ate căebunu a fot ptuat; poate că un pion a atact daa, i zeu otăât că,decât ă a cu ega ete ai ine ă a cu nebunu ace pon ce e ntâpă ta pe o pătăţică oşi in nefeicie, s- putea dovedi fe de bine şi

că u din egi d coae pe cae e obeă noi atăzi nu untaou eae, eu v vo vo depe ee aşa c e vede no noentu ctu.

A aa că noi fooi cuvinte obşnuite nt anieă tehnică iaun t cuvât dn titu acetei peege ete "ie: "aie ncipi deConeve Aceta nu este un cuvânt tenic: e ft fit do pent face ca ttu ă une i teata; aş putut tot atât de bine ă o intiuez"Legie de Cnee Eită o âă de egi de ceve ce nu ţi; e

unt d apoiati cecte, da un uner tie, şi pe cetea e-aş puteani "icie pincipii de conevae. Voi enţiona ceva i ncoo auduă din acete ei ce nu ţin, d cee pincpe, depe ce intenţineză dicut unt, tât cât şti noi n cipa de fţă, abut eacte.

Voi ncp cu cea ai uşo d nţ şi u cneve acinii

ectice Eită un năr, cna eccă totă dn ue, ce, indfeentce - ntpa nu se să Dacă pizi din-un o, o egăseti natu. onva efră a ua toaă a sacni ectie. ces ft afo descorit epeiet de căte Faday* Epn conta n apătrunde n nteo e sf de t af eia a nt unavou fo nii pntu uri scin de pe feă. O canaeiă e cină eeccă dt nşte unu fect eaci Î inteoufeei, Fady a cnstut tt fe de echipnt eecice iudte E

pdu cini eectrce pin ecaea unei bagete d sică cu o ţă depisică, i onta a şn eectottce, atf ncât ocu ăt pecuacee aatae di ee de gază. a, pe pcu tutu cet

Mchae Faraday 8, icia ege



Male pcp de ee

pinte a upafţ sfee nu - evdenit ni aină eeiăn e uee n sain nt C d bagt de ă e v t otv r u b d pisi eat d ă v

ăătt ntitte glă d snă negativă, ana ttă ânn e.tfe videnieea i i i n inteir pdus ftu gavoetui dn ete. ei sin tta se oneră.

est u este şo d înl putn eit pn intduui mod fe spu âtuş de uţin mat Să n nui ăe ese ută do dn două tr de iul eeon ş roton s r d pt ă v să ş e ş ş să suă eeti oă snă ngatiă i toi un itvă şi ă-i utm c d ş î dm î îlrm tn d dă rue ă etron st şn şi că dspar su s denegă niat aasa onstt ţ să nă attiă at nu tt d pt nus ml ot deltro v simba. În fat n d eui d cul niinu tot d rton ş i n tt d etni se vor moda.Însă m oi n onnră atnţ sr sn eee Cnt

roonor l ct st oztă, onruţa onor st tă dc cs ct s ră ş s dstg seat iatăseă ă sna tă se se es pe ăsă e nintez îe s tsc lt c prrtl c ş onsă valara ş vo înp sa tră g 1 daă s onsvă, votr d

S & V Q " ?

B A�esta ese abelul �ompet pe �e prf Feynma

1-a Înocmi e cusu pege.

Fgr 4

nteee eetiă ete foe ipă, d ute - deet ăeni şi otnii nu sunt permenţi de eepu o iuă nuită

7



Dee eul legl fz

eun e oe dee oon ş u eleco u nc ce lc o e m âu nă e ddeşe că eutul e euu dunc de de lcc c c dcă nic ooni nc eecon nu

u e n enul că o ce dnu neuo coec lcce că e c l cu o e umă lu uu ş mnu ce dune du n connu cnă eo

eemu de e mă cu c ee ce n ce fă den m ă ă cu ce ee o oză e nueşeo ş e un f de imne n odă eleconulu n mue nee emene eeconu cu deoeie c e cn de e ou mon nc e ee ce ce e numee ncul nucâ dcă elş cu elon hil cioc deel ânşee do unei lumn c elec nu u meni nc mc deun nu n eecn lu u oo o d ş mlu umnă e umn nu ee ilă cu ocu er ee o de e ;ă enu u c eeă celş uc ee nedfend decâ nue de udă Pn mre o cul ş cu e e o iLumn nu e cnă eecrc înă no m îlu o cnă oză ş

un neă dec nu mdc cn ol C e eo conec elecce ee c m comlică fel de uecememcă P ş mu e du numu de oon ş oon ecde numu de elec şi m eue lue n cndee ş e cule cum oon ce u conue neă u me luce u n f ece culă ndmenă dn nuă năo c eecc eenul eo) To ce em de cu ee ă dunumu lo o ş ndeen de ce - âl n e ece oecece oă de că eecică din memul ân ee ă o eciee e ce dn mem de

Ace ee un ec coe cn Acum e o eeeenă e oe ucien do m c cn e coneă ueue ă unem m mul că cn - coer dn cu căee cuă eă c e mşcă de cocoo e een oete cu ou deoeă e o de că dn-o ncnă

e âe con n două modr oe c cn e deleedu oc n u n nul cne oe c e ăd dn-un oc ş muln ă în ul ne fe ccn o ă nu e cme nccând Ac dou oie decoee ee de o ă nuă decâ m ce c eue



Mae pp de evae

ăăoeă in sţi n oul n c a disp p n punclunde e e m fo d onv ş cosv ca ac, ş t u a ala ât la ă ovt cei

n totală n h d d avt că cnas nă ll no bunăţ ga n apt stdvt. Dn când în ân nrt ă vă ă oblţl d n d intont a dio, c aş ă ă c un gtdo n nţ lu Etn c ndă al c dc cva e conrvă l lcc - at a v onv loc u p in p i uc c c o n g l n na coc po tn ndl ni u xp, n ş npu avţ ş p marn uoă v ş c, on ărm no cl o , p c n eu i şc

ă prpunm ă a dă na oc B g 15) Vod c d d oi ci c p p l B. Ri

do o i c ş v ş v obn aclşnom a a p c o aa n ăgnt a v s n o c c ipâd l un capăt lnvei le i d n alş a a a a s gu ăst vrba d alaş momn oa n- cp nv ci vda ul d non ana cl dn aza ipulu d raga li aşa nât ă peue o uiu ş şaz xatn lul av ai av ă o cd l gn obsrvaţ n

lată nav c, g loş p x şi gnraz ol

M w ( l!Fa



Dere racerul legilo icii

in ri ir în şi ip în unu y, a la pă a nvisn s haă dar. n aaşi pă atnţi n rftă ondaţ u ida nosr ă aina s nsrvă. Prdm n într-un

şi âşi un a adv, dar nu tr nii d lo dno Săruun ă auni d sarina disar s prdu sti şi d asna auni d a rză astf nât s ot vda s ntp. ă b uri s ptr n aaşi tip întruâ disiţi sriin y vin n aşi n şi şti ă s a xt mij ou navi Aşa ă B arm "Da atuni ând a dsăru una s- rat aaltă. D sau rui ntr rinul nostru in aată navă? E sun: "Nu şi m vzt rr din x înaina dispariţii di y sta dincă că l că ns x ş na aa u mai u ât a dn y, d ar dptază. E ua ama "Nunâi sa a in n x ş aa aoi a dispărut arina n y, aşa înât pnruo uă roaă d i dinr dou omnt avu o sinriă ata ontrazi ga onsrvării sarinii În priu insr D dar tu t mşi. I răsund "D und ştii? Eu rd tu iş aş mai d Daă prin nii un xrimn nu stm n

să sszm vro dirnţ în i zii ndirn aă n a înmişr au nu tuni n u în r onrv nii nu ar oaănua un nuit n d obsvatri ar uta- vda nţinând or şi ' s- aa raus a modu sut nsă otrivit rinipiuuRavităţi a ui Einstin aş va imsii şi at st imoibis av nsrvar naă d sarnă triă. Cararu a a nsvii sarini st nan u ria ratiitţii şi s dvdş ă stadvărt pnru tt d nsrvr As rtă va nsvă auni s i aşi prinipiu.

Mai xită un r inrsant at d sina triă un uru foariudt ntru ar n mmntu d fţă nu avm nii xiţi nrtă.E nu nii ăă u nsrvării ş aţnază indpndnt daast. Sin ri vin tt timpu ţii. Atuni ând av optiuă înăra si i ar unitat sau duă unitţi su minus unit sau mins două. vnind tau osu dşi nu nimi d-

fa u onsrvara tri să notz fp ă uru să vin înţii Asta t v ăut ăi a a toria nsvării sarini să for uşr d ns pu şi simu s ce utm nuăra şi trdin-un o n atu. n n din punt d vdr ti s dvdşt ărina ttaă unu op s pt dtin uşr dor r

6



Me i e osee

arsi ră a cstui sa cl ş a lua a rz o a inraţ ob a l Dc a p tbui 1 adug la l s

a a ot a u â u al u lrza l a şa a z i or aiosd at dou a st gat dir d o d n or nu s aa n oţ ar llat rztă usa â

Exst mlt lgi d consar şi oi ofr at âa xml deg d alaş gn a a a on sini n nul l u do o d n xi o lg d onr n onrva bolo n no s oat ransfa n-u ron Da d oă o a a bion ai n ă nd boni Nuronu ată o sarcin iniă d o iat sa rprznău bo roonul rrz o bo o fa t ă nşi s folos int opoa şa ât a odura aţi dspr ob c nun dzngraz proo lronş nun nl otal d bo nu bă otuş x ş

acţ na ron al roo o prou o m at obc tr xl a o ş K ba şK pus ont nu al or iu iud

))T

p + - " K

Ş raţ tră doi bn d vd şd do ul di ob a bda K+ ab bo. Dă a ao u bda g fo g l dzr - roon ş a dz - lo ş u asa

C a o ai o a a biol adl otonu aşa

â i d lbda l bo 1 , i K+

zo.şad la na l d on (g 14) uăa l a a o aţ l n nţa bolor o rgu al orvt a n bo rznnml d ro pl nl d no da-

6



Dee caraceu egio icii

i tiprti, is m d atitoi, ş aşa aidp do popzţi dsp . Nuău aiic s svă vi î prţii şi ii şti dar tutr c pri aagi să

crdă că st surs câpMivu t c cătuim acst t st c că îcrcăm săsprd gi itraţiir uc iar asta st od rpid d aghc ta Dacă sarcia st ssa i âp, i bii cmtă f c scia î t priviţ, atci r bi ca şi i să srs uui cpăcat că pă acu pra să cazu; u st ipsii dar u ştimdst ptr a pta siri d acasta

Mi st a s două stf d ropoziţii dsr ăr, d pdă caeritor l d lpoi şi a mi der ă i s cic cz oir Exstă îsă a şr difrită a cst ptic cidtdi tră tâim işt rat d racţi crctristic, dtr c u stfrt rid şi uşoar, iar t frt t şi r rm uşr şi gru st fsii aici îru ss tic, c rftri a raizar fctivă xprimtui, ci c prvr rat d prdcr racţiior rsptiv îprzţa picur dt. Există disticţi că îtr c duă tpuri d

rci p c mţia mi ss, dzitgrara ui prchi d prtoii mut i dzitr a li abd S dvdşt că dacă s iau îdiscui d racţii rpid şi uşr, mi istă o g d ăar, îcad cia amda primşt vaara mis 1 K ps i vaoa pus 1 arprt st zr. Acta paă d strtat a arcă ică, şi s vădşt că rgua d csv st· crctă tr ric rcţiuşară, dar fasă pr acţii r a rm, tab ost (g 14)tri să adăăm d cosrv a srăţii, sa ui hproc,c st a crct ct uc t ft ida pi c dc acastă mărim fos tă stritt. Est apra dvăat că a secsvă, şi prfct dat ă v î ii. crca d a ţitracţiui puic ilică fţ uar, fapl că cadrr chtia asa s csă, ia facut p m să prsupuă că p tracţii ti a rprzită şi srsa i c îsă, că dtă ştm csiură Vă cc tt acest chstii ptr ă ă mdu

i de os p tiizt e srd oi lg

Există şi lt lgi os ce au fst prus când ş cd dcşi t ca atu D xmpu, chişti rd cândva ă

6



Me iniii e nsee

inifrnt c s-ar întla, nl atomilor si rămân aclaş.Însă atmii soi n st panţ E psl trmt atomn lnt chmic în a afl încâ ln ri să să

cl. O ltă lg spr c s-a crzt o vm că st a ă m tală u bict â acş . csta d e ouln c nşti maa ş fapl acă mai încurc sa nu şi c noiad nrg. L cnsrvi as st conţită în ăara lg pe c voi iscua c a cnsii nri.

Dinr a lil on ca rfrita la ri t ca maiiciă şi astractă ş totş ca m tlă. Ea ste mai gr d înţls cât

cl p a lam scris până ac n cauză că î cl saci ctc şa lolal ecl e car corva m ml sa ţn a norict Asta n la m asolt dn caza fapl că t obţn ucrino n luci vci a în sn c st o ctiune smplă nonsrvaa nri t ic mai că n că acată ată avmn cnnu n c nu cmbă în timp un năr ce nu rzintă nimc în picl Aş di să fac n soi alogi prilă pn axplic asta

Vau să vă iagnţi că o amă ar c p c îl lasă n în- cră c 8 cri absolt dscibl. ll jacă aă zc cbi i atc câ ma îtoc a ăş într-avăr 28 cuburi; a vrcă r conrv curir Acaa cntnă rţ câtva z pă cân într-o zi n n cră a ăsş r 27 cuuri tuşi a zăşt cu c a căzt afă clul -a ncat pfrasră. Pl lucr ca trb ă l avţ n r în lgătură c lgi

d cnsvar s să i acă n cv chstia c crcaţi să ovricţi s r rţi caş c - t îtla ş nvrs acăvrn ăţl c vn să oac c copu şi ad cu ş cEv ac n rob r ci cân vorbţ s ll cnrv

ă rpnm că în-o z c ma in să nr crlăsş o 25 Ea şt înă că cl co l-a ascs îtr-

ciţă jcări aşa încât s ă sc ciţa N ăs n pţ s-o sc F o ă f rplcă că ancicâ s oală cuuţa ctş 1 6 nc c cu câş unciifpt ntr c ca ă fc s să câsc cutiuţ sl ttizl d cbri obţ



Depre araterul lelor

1

• -

G �uktea f - IGUc �h Dt u

cat Ae � +

•

" ·

Q W

�

e n dă 28 O , s onă fo n, ăno a ă aa bu. To obă ă aă dn ădă - sh nvll a şi ă ni dân n s ci c , şi ă vl uă u / i- ni c sd ă, â ugă l en, oţd

a nă o ă n d 28 e uă e oul deve o ingeos, s oină ă e a fl d ngnosă, bu dăg o i zn , să n pcl nu onse deâ şe ule be, nuâ ubule nse văd

ş doi a ă ez nlgi i ă vă n e se o e feă n po conseve enege M nâ, esue ă noa s n vd co u ub Tnul e u sev xu odaa ă, va o cud suedd p ub n u, uu aă, ş aa dep Învţa nge v dfeen a â ş no, nu să ui elene M e, spe deosei e l uilo, neele c l u s i Buisc că s e - npl , i luă n, ă asă / b, en as e ub esl id ce ce ol fc o ş sll c ngi

Ca e aa legăuă nega es fpl că ve o mău o gl e s sep d gul pu cll np gn pe d egi ând adă o l neă aai să dn â n esă pacc po, uăi

l aba p , fp x f îo câ o l au nu s sbă i â n ă pp ă-Iiz

ga e o fll foe, naloage ul n uţă, pă aa dp Esă enege daoaă c, nă

64



ae pnp e n

nri cintică, rgie datorată traţiuni gravtaţiona (i unri potnţiaă ravitaţinaă), nri tică, nrgi ctcă, nrguminoaă, gi eaiă n arcu şi ate genu aa, enrg nul

ă şi chi şi o nrie pe c pulă o odă do graţi splisa xitnţ nrie rect dpndntă d masa acul rpive Dupăc ă înoiaă cuoaşţi, acasta din uă onstui conbuţa luiintn mc rprzintă cra ecuaţie a ii a ă rfer

Chi dacă a enţioat un nu e de neri, aş dori ă dfaptu că nu unt com nştiuto în onu, ş că îţgm rlaţn unl şi alel in De xmplu a numi er ărrzintă în ăsuă pa nri cntică datorată mişc pulor dn i ui co Enria atică i nra ă au abeeacaşi riin, ş nu foţl dintr atomi Atun când aoi rejază întrun nou ipa, o nrgi oc s modică, i daă aa ana chibă, nnă că şi o aă rbu ă vz De pă când dţi cva nria chiică s modiă, ş degjă călă unaund ai înaint ra rc , căci totu treui să s vr u xaita Eia atică şi nria hică rprzintă, abl nraţuni al aolo,

şi cnoaşt astăzi că cst intracţiuni consttui o obinaţ ouălucruri, o nrgi lctrică şi din nou o nre nă do ă aaată foula i apţie a cunti erga noaă n tcva decât nerie letriă, doe uia ualnt tetatăc o undă lctroantiă Enr nură n s rprzin n eiicoat pntu ont, o s poa sun s că a oni raflr nucar Nu ă rfr ai na la nrgia dajaă ul duaniu xistă numită nta ee i ând acsta s dztrză, anta nrie rasă nucu s odă, ă caaatoă d nrg dn l u sbă aa nâ n a proului nrază o grăadă d ăduă ş ue e , penu a cnabalnsa lururl

asă l d onsrv s fo uă n u rvinţ

Vă voi da âva xel fo sp pnu a vă ăa odul unosnd lga osrvii nrgi foull ular a g ut înţ a lg Cu al cuvin, lt lt lg nu un neci rprzintă doa anir ascun d a vorbi dspr onva rgC ai plă s phiir ( 16 .

6



Depe atel lego

G

Fra

v o pârghie ontt pe o iculţie Lgiea ni din ţeste 1 cill de 4 e Mi nâi eue s d ee en

rg gvo ş c c s c c un nu der s cr r s c n dp ce s adn ote cese tte onu-s eneg gvionlă S prsp c p r ng gu de 2 kige p cl sc o ss gru ncnscu oeuna pn X s no ncunosc c hi s n G pnu d iprsia c esi ps ll oi! Îtr c s p c s: cât teuie

s e lo lu pn conls ph şi o lg ef nsus ş n s Dc g s pc şo n oce decie nse că eneg este cş n c poi ese el cu pl su dcăest stel ncln ncâ eutte d 2 kle să se idice c s icem1 cete Dc r s cos u pr co n c p scl ph ş nci c c a s so c coa ca cel oeu s n s spr D sa coneă f d c vs so im grlor poi r c Dc grt d 2 o c cr cât coo G Dn sch 16) c c O s 1 ş OB s uncd BB' s 1 c i c s lc legpu g gvitol Î o il o n oc rgi ol s ro D chr şc p oţne ngvtio l g d 2 ko c ni d 1 cntş n rull osl dn gutte necunoscută G şi nălţie

/ cener S s d ceş rlt c l nce ero. Dci



aie iniii de oneae

Ast st unu din mduril n t însă l siă pâhiilr r dsir cunşti Dr st intrsnt că nu numi ,i sut d lt l t strâns lt d irit rm d nri. V- dt

cst u nui ntru vă răt cât st d tiăSnuru nz st, siur, aptu ă n ptiă nu s vrcă, dn

uz rării xistnt în ră. că vm cv în miş, d xmpu mn r s rstgşt l nălim nstntă, it s v r dinuz ăii s- întât u nrgi nt ng? ăpunul stă nri i d mişr s- trnsrt atmir dn pda şi dn ming, anri d vri L s rm ni l n s r ă bil

s sră bn lusruită nsă aunci ând privi l să mică, luurilsut mut mi it vdm mid d tmi minusui, cu tt ul dm nrut Prvită d suint d prap ina st un bvanln d srtăi, lcătuit dn st d laş. Pdu tă la l, hsti pnă d htoa Vă dai a ă daă daţi d- dura st vnmnsrus d- lunul sti pd rugs, tmi s vr tt îmung şivr tt trmur uă cr hstii ăsti, tii înâl d în aînă s vr mai suturând puin d p hinturir rmit di înpda rămân iă ntitt d miş d vibrţi, su nri tă.L ri vdr, ă ga nsrvării nri st lsă însă nr tndin d s scud d ni, i nu a siur ă st încă n sunt nsr trmmtr şi at t d măsură. sim ă, ndirt cât d clict r ru, nri s cnsrvă, hir şi dcă nuunşt i dtit a stui,

rim mns ii cnsrvii rgi u n unui

zii, i nui md. E ut utiizâd şi. Dă di imnt,puti măsura âtă nrgi dgjă . Dă, , u aşi ntit dimnt sunt niş şar, act sunt trnt u jutoru xignuu, în dxid d rn xt dr. ăsurând nrga n rdin zi s dsră ă inţl s mrtă la l a lurul. Lgnsrvii nrii st a d dvărată ntru viaţă a şi ntru atnmn Pnru ă vni vrb, s nrsant pul ă c g sau

rniu r l ştm dspr uuri "mrt şi p r tst înr u m nn vi, ninază l d bin şi a. Nxistă pă cum nici dvdă că c s ptrc n uui vi st înmd ns drt l puin în rivn gir ziii, d c s întâlăîn lururi nvii h dă l vii s t să mut mai lx .

6



Dere aate eg

Ca d enrge dn alne c n u cdu clcru cc, ec, gnea oa în cao Aun cd auzvorndu d clo, u nan c ânca cva c cea cao

s ş su a d sra c d ng c ex în. no zcn se m â d u ş d d, încâ ualr fce cr nd cu va e V v of ceva cu rnţ ru s le e oa şne e odu n ca au ga ş oso îno uzd d l d, c dr s asd cag s o s n cal, g, convl, cae o ,BT.., a o o, kloao oa xnd aclaş lcu sec ş unc cd av n xma î dola, l lne aşa a d na c s dee de ua ecooc, în c a d c o odca ol ae se un a abolu gd acs c vo aag, aunc a ca dn şng ş l ene2 de şlng fac lr În o clcae e ca zcen pe eec , loc d a av u n c 20 e eaz cu nuee ale d gnl 1, 6183 17 şng la o l V ve dnd a c cn oec de me cla fec unae dd cnd

colo, g luc n ce nga exa în Kvn egaez ş o la vnţ F la ea nu unu. Penu ce ce deco doa c zcn un ş oaen ua n âea udror ţ ca le lec nu uae enge.

o e d enee neee d naur ce ne u n aaor roe cud rvnd enga.

D cd u fo dc ceva ce ce qu. Aceşa egsc ns de da ş aâa nege b f de u ş uder, c s a îa d ue vn cea. Dac ega cnev ng se adva, ac se quaal du ce a e acec no ng eue e dfe de e lu aneo.Î s vne a e d nege gvanal, ee oae beclcos gravoa îo e de dn unc de vedee gaan?

S acs c ee rvn d enege nucea Nen nu şe s de c oae egea conerv enege nu ee dev. nc u lucu ee veg a de ce ecu unvgaţ quasr e se gec a de dere ncâ an cu ge vede exre de se nl ca dac cea ae n în cnc

8



al pnp e n

u lgil funetl, et se dto ftli ă li ndmntae unt geşie de biei, pu şi impu nu e detile pti

n at xlu inteent de fi a lgi ii nrg s

ecţi n ca u neutn e dintză nt-un pton cr antineutn ezut l nut ă nunul e tmă d ptnpu eletn. nă, putd mătă enegi ee picul, - cnstă ee le ptnuu ş elenului dunte nu dădeu enega neutonluExu duă pibltăţi. pute a lee nseăii ni să etă n fpt, bută de eme * vn idee c pote lg ncţin d tatit n medie În ua e ădeşe ă aă ptea ea tă, şi me faptul ă negia nu e

i din z c dn

ac a a ca ca c a n r c penei ţi putea m ă nguru ti pentu xnţ lui s d f enegia ă e nee nă e fe ă e se mle lcipeum impulul, mentul inei şi te ăi ze, i fe rct- demnt c tfe de neutini ci exit.

et exemu ilutează te de fap u ee posil xndmlegile ne t- eune de ca nu unte ig D c nm d

nezăti ă, pent mpl mt c eat cn d nai, te m c tc nd ţnm un fnmn n ri saute d aată ege?

n cnd n nd, itiţi pn z c zicen u dscpt aa din legie l ar s gş. Csu an r s c lge ete adeată nt- egne n ce nu i cu nc Dc n ipune niiată ă lee te eătă nt-un dmu ncă n

ăutat, ă ă ve i c Dc ingu lei p decprunt el pe e tmai e- inat d di, n c n efa niidat pdicţi Şi uşi, sngu t şi s mrmi depe şi n ă gieaă Deci cee c am d r dă să ne i etgil, i n zul enegei, lucul cel m d apa sa ea ă ne şi n alte ci . innţele, c ne c ştnet neiuă lipa n ae oteti n dpr dm leeieţei pe e nu l-i oberv n mod diet ebu ă i e. Îă

tue ttdeauna fae aţi depe egiui pe e nu - sdiau ttă teab ă ot. e emlu ms uni oc s hmăatu ci nd e e mşcă, din auza năii eneriei Datită l

h z z



epre araterul leglor fiii

nre ma ş enee eera aa ş aare a maă umenă, de beele devn a ree aun nd e în are. ewnrda ă nu une rblema, ş ă aee rn nane. Aun d

-a aa ă deea newnană ra grşă, aă umea ma r ş eluu rău rerenă ul ă en au desper ă u înşel. De îşînueră e au dretate? enr ă efet e fare b ş e mane num un nd e are de vieza umn. Da un rez eînveşe, ma u ete, nă l mula emală, eeaş a ş a nu eînveşe rebu e ar ă ună "dă nu e mşă ma eede deaşa ş p dn, aun maa nu e mbă? Că în felu ae ur de m l. , penru ă în lul aet da ar înla exermenul ă e ut numa u rez dn lemn, uru ş e, înea a e rebuă un "rez de lemn, curu ş e, renu e mş a eede de şa ş e dnl . . Vede dueavară, nnu cnaşem ae cnd necee unu expermen. u e şe da unez radoav avea aă ae e nerve De, daă rem ă dmşne o de m uae ebue ă aem reuuner n l să deremur ş mlu nşe exerene efetuae, reue runem leg are mer

dncl de dmenul bserva Nu e n ru n , a da rn eaaşna dvne neu. Dă nă aum va înu umva ă şa eeră . . e bne, v înşeat am

Aun, înrndue a beul ntr u le de nevre (. 4),uem adăuga energa A şm n, ea e nerv rfe. Nu vne înr. Auma, înrebe ete da rerenă e umva ur unu m

Răpunu ee av. nsen a nerpreat grvaa n generaă deenere. nerga ş m un evaene, ş afe nerreea lu ewn re m ee e are rdu ava a t rrmulă înennul ener due avaa.

x ş e eg mre u nervarea energe, în enul eevrba de şe valr numere. na dntre ele ee e eerae mu.Daă e au ate maele cnuene ae nu bet e nme u vezee

reuăre, rezulaele e adnă între le e n mul auer repeve mlul nerv ner ş uu u eeu n mentl aua c nd frte lee înr l aşa în -amlaa n aeeaş coloa ellu notru.



Mle pnp e nee

n t exeu de ie e se erv este

oentu ineti ea rerezt ara măurată nunate de t de ctre courie ae n şceAlee e exeu o orgine oarece ş acerdusul dinre aa unui obie aa n işare şi ratade aaţie a e ture de un eent ce eşte aceoect u rginea aas g 1 dacă adunm eul

Fgr

tatee enru toate btee exitee oţine ntu inei aatrie că nu ara Dec ae conervarea de oet inetic ltr da ştii rea ult ic ai uea nlia s re la ra eere omentu inec nu se onse seena eneri el ae u dierierme eş ajoriatea oaenlor cred că ae uai n cadru işci ele esă aşa oi ilutra şi su ate oe Dacă aei sâră şişaţi u ane însre ea id astel uxul aneti c strate sea rdue un urent eecri (aşa i eneraare ltrie Sne iag c cu ruli ave un s e e se gses srcn

elctre alage elenir dn să (g 18) ii a te reedeun age de disc de ate de at de-a gul ei eale eo ariaţie a uxului anetic ş eact a n czu sâe sarcinie eetricer încee s se şte ir dac discul ste rns e o oa el a nee săse ntească eaa u a a cna e ent ciei deareaunc cd agnel s gseşt dee de dic e oteşte niic ţinu roaţe din ni aceasa ete îtra reguii da e sedueavoastră şiu: ue a existe şi u alt fel de interaciue ce

s acă meu ă se nâtesă n sen us Nu ee aşa Nu exis nco oţă eetiă asra manelu ce ă caute s- rceac n sens .

g

7



l

pcaţ cost apl ă menu cie aa s doă f: a osu moel cetc doa m aal eme cec d ca cpor ee magnee Ch d nu

e s f d mişce c in uu mgnui exis ue cet, se u ee ou ceu de ae.Dac zul p, luul ev i a l (g 19). D v

a cuee ş mage roiae re ele o s ă în se a e u moent cetc c pu, o ormă ască met etc, ce ar ev a raţ A cd ă l o ă, a âpule e nl nebue cu ă ap ş eapă ă nv du Lg pă

ee ee eea duţii crgic

Fgr

Î ae g v s a el n vn n a m vedee, re absolu impbl a el vi ă ae meu cec eie direţia p e s ac poa seu. e vaţi u d evde aas va ifă c se v piezi u d ţă Da el ciic vne i, , ă zcem, te uiţ ceva c pr 8 n a a vd ugh uşr e, umul de ii v f ţ pu ue m mc 8 ă 7 n e le a m dâ 8 ne e e, m mcă deâ 8 e me e nu e m

o ş, ce demosaţ te lu e ăr sbiili cuţee ecac uc, n du e, d ă elce r cu oe x obţi, mod dl nu ţi e oba e geul de nă e ă l o c c ecce en cieic vie p l att

7



Ml

c valorea care o e la car r rg ideterna ult c o cantia dat n nu itra ca ctitate a e ca e arcil ecic car ne aa d

searat n înc ua i-nc una L ciic i a tt d sunt ereu în n ng . . ca c cda

Eis t egi d crv Ee atât dinteresante ca cee e ce l- deci i rrch cnsr d nur Să r c av disiiv orecar cu cule câ-e c o aierie b eia zic c a ierl (g 0) nc rivi lgilr zicii l cnsidr ote icrile i ciocnirile v-ai aştta şie dreate ca dac vii itel la nt

Fg

utrir l e n cninu iarl iic ci i cns crvra setrii r rei c ea gz al es la l ca tunci când sor o cntte şi o v dica l

e detliu n reeere tare il er car a fointersn n cdl zc laic acla c iaii ca tfde condii inie uni di ctl de ver al iii rşi ca ae nu s ege cev i a acic n ecnica cunic nd ave de-a ace c i i rcati consttua or nte ezn adeea un i d iri c sitra iaeal al cri cac s raz rin a girn en nelegerea nnelr caic

O nre ineran et dac i a n ai ren ac lgi sau dac rie e e l aa c i icceat cetne regera tr n i c c a is- unce ac Atci cd abr ac idi a v l cave o sedeie de cncee lgur înr le d la gr airod a diritelr rincii îtr cct aa d ecre din ee ilicându-e într-un el ca ll n l lcnstitue rea dnre relativit şi ceia convi lcale Dac aş enunt acet lucru deni -ar vi ar l irac al c dc nu i c de red e i aci c dac ceva se cnserv cea tri s ac a s i dintr lcîn tul

7



Dpe ael lel

î ce punc do s dc odul ce oserle den cieic us le câe lcr t rece lg r le er meulu cec e e- e cu ma

ice a î cr Dc em mulime de cule 2 1 osder ore (x e dere c dsele n l ele srope cee eu e ece Î ces c suu uru cre cz i prspc rilo me su cser momeulu cec oeele m pe de ce u 2 ese er eee deoperi uc e ul c su ur seor ule cuezele rcle crespu7re eue s e cs Aes eu c

X

Fgr

el ceic se cosr ro cu oc uc r dc uc ls

ese se de e c l s msee eele rculelor ces l râul lu lc lc cosere uu lucuc es â de sâs l de csere oeulu ec câ u - scs s ec el se o dere r eeol cerul d reue (g 22

O ms r- ue u poe pu smlu dspr de l sed oe s se mue l Aces u re o legur cu cosee se ese ee dor c ese mu dr-u lo lu elecrc ue s c es lru dr s u oe el d Lele s e d re e eue es ue se e ce î us osde u momecec u puc u e der Pe sur ce u e depse î ss dc ms îur o e deerm oe u o r p ce ms s u o 2 re

Fgr



Me e ne

r a a ce car dă aue rămâne cee ulanu-e î nure în u dn l mă ru Prcnr e men ne ra re e bă nu e mo

ş e mă ur m u e dnr-un lc în lnu dă u u e eră ră ş ur l enu nrlan mmen ne c ee ul enru are rceele ae înţul ber n a u nez . cnz. că reuu re enru umedene de me un d şţ un dn eleî ţă rebue ă mş a în e e în şe ală er ă a ză re îcu e ă m eu eez nşe nre n

ree ee enu ă er dn ume ru e ăe u mel e l e ş n re ce nneeea e neneă de e nu e ă e Nu eă e u ue n me n nereeză e nă n au a e cneă

deer le z ee recum încc eele uuuzzle. em e ee ee dae e în zlele ne rlfereză

r ue n ele u ăe la e nu e or cu ceale Dee şm ă cul r ee reu e ude ş ă î-ade ele e ăţ le ne aea iini ă ? u e ur ece u u eaă ă nm ncuaa aee i mu e reen ucr bu au e un fecn e en d e eee uă ş na

5



ST

Pentru ie eneac sietria are a abl acin lace ri ucrri sierc din ar rec r rereeate d let ş de Sae au crill iric rr l de ad u ril car su re ic. şi rsetria iecer dn nau rau dcut e aci ci ai c rsieri egilr ici Ee uşr de eles ce iric ie c e a erie lege a ici Ei a ceilor e ace cere ea cvine bşnui r a nlcea cul de a ei erce legle ici î- acu dul î care e ercee seria becer c acaa ialeilor Desre ce lucr i dicu în cinae

Ce ese sietria Dac iai a e r ra sâa i drea . cel uin di ucl e vee a ca c

eerr O e ric n celaş e a î ae ri. tden sieria Fal c ic î ra c ş a se c dc şeai ce r a e caal vicv dac ur i siu ciai înre le cee i vi ara xc el Un r e iri un aa c a î ri c de rde r l e resoru Wy eici a a ecele a ietrie e c lc c a i c

ce stl câ u ce ţi ei e ae ca îa c eu n care a c lee ii un ier ei l are ue eecua sura leglr ici a ara uli r a

H Wyl 885 955 tt g

77



Depre caracterul legior fzi

rpza lgil zicii re u au c un c oul cbaAca apcu i zc c n v cpa plgea de a

l a p pu de ael d ie ve eda u cş n vra a z aapa a rc avad ul cea e nuşe rla î piu ar urul n cazul n c nru u paa de acae ş ec cu e xprn oac aup cv a api v apucai cni un aceaşiapara d ur ş cuai clş pr aupra clşi cuicu gu b c loc ci cl c ac unci n peul aaa tpa c a c pla ş c rgaD p aici ud n gi oi cu ac ucu u advr Dacciv conun c un apaa dpla c v 7 a a ga o ajug n pre ca ce a copica cuil Anc cd ş niua d lai t ca e ia n conida o ca pu aca aa şa c aunc nd ace utm ou pn cu a D xpu dac dipziul ipc u

pndul ş l u cu 0000 d l la dpa nu ar i uncoac rui cci ca l ina aci gviaoe Puli Touş dac n îcpu u Pu d u dipoivuuci l a copoa a Necazl cu aca uai c bianl ca c ar p va v nu aupa Ac uu unc o l prol da r pu ş ipu po alaa un xprt iar dac nu ciz u i dc pupu c ai ranaul ctii . . dc c n la m v uş n d invi . p

nu al prb p c u vid apio c i uşc ucrul rrcbil î pivina natu e toa pul cse poibil alai u al nt a copo lal Aca t u nu utiv

Aş do iluz pul c a te adv lu ca plu g Arc nra cr pu c a n bc azi poponal pul dini d şi ş va v nc

p c un cop pu la o o odicdui vza î ip îpica Dac avm u oc u a pan c ş jurul unui şi l u prun t vidn c daa dnr l u c ş ca nci oa. i ul î u v şcaş ul v prc c ş îan. pul c ga nz da

8



Sea în legle c

dnre or ş nu vreo dsnă bsouă n ror cu ociu cen aUniversu îeă ă e ee ansbă în p.

Aşadar eas ese se ansla în sau. Urăoea

ea nă ransai în dar a be ade să e ădeaea în n poră Dă u une nee e dee nes se oeasc n j nu sore dc uea d druul laneei r ş rcu doă o rzu, sau cu do c n l nceu dareac n acla f, aunc a s-a coora ex î aelaş d deoaecen o ă, Lea ac niversae voeşe sp vez, şi nu dsprvreun oen abso e de cae sar presune ă rebue s ăsor

u. De n ces exeu acu ururle n sun e de--nreusre c cnd a ds despe grvaie a enn oslaeaa oa gavaona s odce n Aceasa a însea ansaan nu onse o re vd dn cu c dac ese n e an consana race grvona va s e un uese adev xperenu nosru cu lane ş soee ar a decue lfe . Dn ce ş p asz (eu dscu egle şa e ş no săzc aş dor le po dcua ş cu e vo ş ne !) de dn ce şno săz, n decj n nu e nc o oaă.

unoaşe fp că aces luc nu ese aev nro anuă rvnă E ese adevr enru ceea nu no au ele z da unuld setee eae de ue (ce ea u deoseb ese ce c eaaraă ş nd Unversl a încep nr-un oen bne deerna ş căde c noce oae uce se o îndepez unel de aele ueau ces uu o onde de eorae anaogă sue n ce anc

nd fe rse î sa ee să ansă o n aes sens uea ra ă ele eeoae la p sun aceleaşi că odaă cu oaeceelae rebue deaă ş expnsune Unversu. uu eeua oal naliză în are Unversu să u su rzu însă noi nu dsu nvesulu ş nu ave n un conol su acese si neexisnd n odale d den dn unc de vedere exerenal oae dee. Prn ue, ce un a rveşe şna eec nu ne ueronna. Rn do au suaa l a să se sce în căaaxle se naă nele de aee, aşa n dac v- oen n cneşe ce ovese SF un oen de necoscu - puea eenaăsnd dsanee d dnr cse. a să zc decaa n , lueanu va a ară a e .



ee caae e c

a bnşt c î nst s s c sc lil c c n s cu s ucu dc e et anut cd dte ş un ee ut eet ue s

n c ct d ui cşt s ct t cns bcic tă s st csc ste u dt l tt d a us l ncece s deesc î eu el cestn - aa a mae nanhie C vls cctst l ici este vsitt l dc cea este iesal e leaaa aceasa t siue ttu ebs Pn u u ifn t ac sc s cnt d a nlui şi d u le cusct cii c daa i

s l exl lei de ite dte e sta sa juul uu cu xt. fctu eeetca c u dszii cnsuit u nu c efectue ( at asat ca s nu -ncce c nte) act la e

i astel ncât tat e s e ett det csa v da eaza c dat teue să ti tt ce ce e ste eet Dcă lucu a t u u de vee bunuu l u na tuca v t u şi slu t eet ee s nee ac i dev Ptu (lucu e se tce t tu) cesuva ta s ea

ete tetc aces sti te este u â set d iesantă Pnt a desce ce s ntâlă î te ls e e e un ud se etece stţ esectv le sutt cdnaee u unt dbte lsm te e de neetu a dsce cât de ss se sşte u ut desu unu l ât dep s s ice nast (su în ste d uu estetiv) sectv cât de dete a stâ au nstu u vca d su că l t tee să es d duă d ceet cnat dei s nt i î ţ e u a e a stâ

. s s lize zţa cu c d cât e a şct d l tân se ă e Ace dte duetă ce u e dn NwY Ct sc tu ueee de stz nea e e etşa . . sau el ui nu â când le- e s shbe uee uSith vue dee tec u vie l tţie ete uae dc



Sa î ll

e un un n anier desrisă dând ordone x şi alnevarena aţ n ă direie lolieaă elaşi în aeeaşi ierădr luld x şi un n ro u pro lu poiţie se e oerv

x-u eu onsiuie obie de oordnele euil Legăura en d roe o nie a x devie ee de x' şi ' şil el i egile ni r teui se srse nâ dă eţi e delga şi l subsiiţ n euţi oa aesora nu e sib ease nia n e ie aare u oră aeaiă sreţi uaile

' .

T

4 Y-.

.

. . ,.

b

Fg

Rp p P şi ine te

ds rin lu A nex ; rn cit de depte e aA

P ţ me, Ia y epn t e te a snga.

Da m a aş o d rinu şi su c fţ l le,

ş n P ess de dA ninmee ş y'

iizd nie lere după e exisă o ieră de a si e x ş nal x x' şi al ' lsnd r ei n een d veii

8



Depre caractrul lelo

y ecue inute t ect e d c u i este tot cestt se ur s c cellt ee cu tu său de uăucre ctându-se l e cu e d u cu ul eu cre este

te entt

Vi d n eelu te nteresnt e lee e setie ste ocestune de e unior n lin re e cee c lele c nescte cr ue tee une n le det Acest ucruo nuele de Prnciul ltti Dc e n sl n teroru cre se sete n disiti recre cu ce se eectueă ce dc it i c u c e Pânt tuc dcn se delse cu ite constnt cne n e r nestr cu rsău de su ect cele eece e cre le egistr e cre ă uc n eus cu tul eu nee dc esectul riete răsu dc d este un bstc eteri su ce d en cet st-i tteă nsă tât cât ne re l cre u cu ite uno n nedret ll c i l el cu r e stân luce

nu t rec cre dn noi do se icM nte e tece dere treue s ccentue c că n toteceste trsor i n ote ceste sitr nu est vor de ut ununivers ntre În cu trnslei n ti c i ine c uttoţ t nteulu nvers nu sune nic L e enunu otrtcrui dc u tote cât eist n ntegul ners l c n sutunc ele se or cot este list de cninut tul ecbeste e c ă u ut u dst tunc dc su e o suedee de ondţ ncud ee e de su et ucte lue e cre s o ut n rrt cu ed est de stee cest contnue ned nc o ior n u eltit cest nsenăc cne ce se ese u te constnt t cu ed restuue neulose n sese c un eect Ate sus dc u e u e eeste sil e deein r ntedu reunor eecte dn cdrueerentel eectute nt-u oi dc e se c su nu n

rot cu tottte steelrAcest rţe ost cută r dt de către Nen Hie sconsde ee u reeto l gre n sune c re sutinves roorone cu tele dste i c o or roduce o icre vtee esue u că ccult e se ntâ tunci



me e

câd plntă s rtş uru nu o ă, ctu u ccuz c s ntâpă tuc când pntă şt n jl unu t în dvă n cstă tu vtzl p c m bnu n

prmu cz vo d n l dl cz trui ă u u o vtz conttănsă g t nunţtă n trmn d mdă l tz, dc c c nâmpă s că fr rctă upr pn d căr stcş cu orţa rcttă asupr pt cătr sl t n dă ş,c urmr, mcăl d vtză al c duă pant v nc Dc rc vză upmntă cu c pc n udu d dupt pur ş smpu s conrvă chmă unt şc n unctu ddr l pmă lgl, zulttu d nsml ăgă un vtzcnt cadu clculr tmt t cşi c, tun tmusol ş mdu n cr plnt s rtsc n uu Sru, nu ptm dsm dcă cst s ă su nu du său n dă pn pţu ttlg u wtn, tf d dvă nu nc un fc up mşc ptlor n juu lu c t, n dăugt pu că "mc cpulun ţă d ct în pţu st cş, ndrn dcă pu nuş ă n pus în rpr cu tll u că dlă cu tză un

rmă în l drptă ţă d cst.Odtă cu tc tmpuu ost scpt ş n lg utlu wn, pn c ş c ctctă trt u M ndn nsinţl gr trctă o cnstu fptu ă tru ă xş nd, undl ctrmgntc umn st un mpu d s undă c să popg cu 30000 d km p scună usă zc, 30.00 d klomt p scundă, cum d-o. Aş ă cum ruş să t prnz rpus, căc lg prpgăr ln cu l

m cudă cu ă ( m c n m ccv ă s dpsz ă pdu un t . Et vdn, nu că că vă găsţ într-o navă spală car s mşă cu 0000 d lmtp scundă, u t n p, ptz dn pt un fcc mpnt-un mc hubu l nv tunc, d mmnt c dută mgcu 1000 d klomtr p suă lumn 30000 d mt pscundă vă v păr că trvă nv u 200.00 d kmtp scundă nă, dvdşt că dcă fcuză ct pmnt mvă pr a trcând p ângă uvotră c 30.000 d m pscudă, c ş p ângă m

Js Crk xw 887 riu rofso d ă xrntă Cg

8



Despre cacteul gio ziii

pte n nară u un atât e uşr de înele iar apul dn aceteee eă î ât de evdent ptva bunu încâtexită me ce nc în ziee natre nu dau crar elatuu ă

exeenee au nct r ş ar că ta uini t e 300000 le e ecună nerent e ct e rped vai şc ntarea ce pune acu te cu e e or poiil şa cva inten recu şPc u eia că inguu n cre pană ată n şcae şn aă în eau a pute înrega aceeaş valae vtez ete capercepe r n prvna mu ş paul să rt c cauri nnv pă ă ăe înu at it dcât c Pânt ş aş idepate Ai pua une A a acă răc căul aului di navă pots- da sama c aca cc c deavtrerge i el ceşi rit încetini Aadr cu precuia că în nav paiaătat uncineaă exct a e ca pe Păn ot ncoci aranjaenprn cae ă apară că t uii î naă a vaoara e 00000 d lei e-ai nve p ecă da navi iar că aic a et gaă cu 00000e i de-a e pe cun de-a a. A pun pobea ate cnue n ucru fate ingeo ş fapt etul e earc pol e cut.

A enn ea a ntre cecnee aceu Principu a Retă ş nue apu că u ue pe cât de repede vă dep în niereptă anniv cu cer uă aşi A şi B g. 24) dn preegereateră cee duă cpee ae aşni e prduca câte un evenientn a m oc mn unea că evenenee (x ş y u pruîn aceş ment pentru că e îegtra mutan na prvent de aacee ă u aşn A a î işcare cu vteză ctantă în aprcu

Bnu pecepea eemenee n aceş t prpriu-z p x veea

riu entu c mcâdu-e înt-aco lumna de a e eai dee cât ca a Obra că una in cnecnee pnciiuumtri apo cu şcrea rcnie unifomă cuvântu acet revrea ă pună că nu pute tabl a cu perpctivă ete cea corectă eteaceea că tunc când ne refe a itate cee ce petrece în "îace că epare atră n e ci niă. Dc ă epai cuiteă cntată î li rat tunci cre pe care uectă e

cneai că e ptec in nu unt aceeş cu cee ce îm aar meca d muta ca că n omeu aociat e ne tetăo ee u p rept ceut atnc cd ntevne icue

J oia 2 o ţ

8



L

d

J

W W/

Fgr

Simeia n leile icii

ditan nu e ae cdea de cord ar a ce vea s zcă n aceaci. cet cntiuie trrare rund conceir naedesre ai şi t n intenţia de tra rnciiul c icarea cu vitezcan n ate decela. n esenţ ceea ce se nlă aci ese c eveente ce dnr- ni erectiv a iulane din- lereciv u lc a ene de ti diere dac nre ele ei d

ţ cnsiderablPutei rec atu c această cestiune auce te ut cu cea crdnatelr x şi n ln Dc stau cu aţa a ublc aci cliele sceneie ce au sunt la aceaşi nive cu ine ee au aceaşi x dar diert.n dac rtec cu 90° şi ă u din nu l ceş eeche de ir rdi- erectiv anci unul e a n aa ea i cellal n ea i dieriţi Tt aşa se ntl şi c du eveee ce dint-anuit erectivă a siane acelaşi inr- l erecv aea la ente de i diere t' dierii Ca ae a elarat eeralize a raţiei bidieninle ere ce dicut nr- landeein rin aii şi a a iuli. n ace el iul eterei cu saţiu en o le cvaieninl Nu ete vrbde il aliire aticială de enul elicaţiil feie n ariaea crilr de ulize ştiinţe ce se aă: d uli ien c u c nu ebie d loclizt ci şi recat cd. F ee

adeva aa n- da nşere uni at c aeva cvadienl ci ş lu aăra cee d lc. Su real re ni en ra c exitenţ i ete ndeende de ereciveleticulare şi c nc cd ete rivt di dierte ersective aniciate de nantena e ate eteca câva ânadrea"



Depe caracerul legilrici

n-un od aa o ă canae de vor-reu eor s oeesea u o anuă canae de saţ ţu ş eue să easu eărunse ura aese descer Mowsk a sus că

saţu în sne ş u n e se vor se ue cee ce vsraveu do v u so de noire a rVă ren aes exeu acu n aseene deau deoece e

onsue eeiv u sdiu er de sere n că TPon a os ce are a uera să anee ucrue re se o e ueuţe se â a aesora di uă să rână neeăAdnea u a os oa eea de da aene sro ego ere eae de naa n aţ de n ş ş dereu erau e rode nsă sier eeroe ve unir nedreă ese oae neresă ş re eu de onsenţe u eseoseiţe o ense a e e are nu e oaşe De exeu ced a aes rncu ese vaab în rivnţa denerăr uu eon ue aa ă nc ulzând eoni iu n ue deten â dereede e deas u o navă saă ş ase o unoaşe cev desredenere eo u chiar dcă nu ave dee n u rând de e

s denereaă e

Esă ue e sieri unee dn ee de un oe der Voeţna doar âev a dnre ee ese aee ă ueţ nou un uu de aeş e să oee din u de vedere enoenooAua s- e să reaţ Ce nţeeţ r o de eş e Toe o să vă răsund ese ă îee un ao e u d noueşe eăa u s urure nr-o aă rvnţă se re ă envresc u ă oă nu- aş? Esă ue dere de o dă noţ u u u de n dr oneă să daă nouunu u au de aceş u nea Dena easa r cer vosnsă adevăra seaţe aesu ucru ese aee ă ex ao deaeaş e ă ee os de ăs ue case de ase nâ săue înlcu un u alu ă să ee Dn oen e nuru de

dn- buăţcă d aeri ese 1 ua de vre 3 de eour ese oeortn u că e e ă nu s oţ derţ Ese nradevărrte eresan că ue ărţ oi n do o su ş ev de eraţa că ue nou un ao un au de eaş en ese nă deoţin e u e ese nă oţnu n du e une



Setria legile fci

nsă î ese iosbil să vă elic aceasta aii în te d nua n ated ului ă aceasă eeee se adeseă unu uic ă eăteateaică secă în ce caz este ceva câ se ote de subtil n eca

i cuantcă aaţ că ueţi nlocu un cu un aul de ce el econsecnţe nunte a dă atee uno enene ciudte n eiul ldlcidul cd rin conduce ă a ntâin nic o esenţă cic de-uui n ea eeină unctul de lecae n constucţa nteuu tabeleidi a eleenteo conituie ine oe ce ă iedică să tecn odea u ot n în deali în toae cese iviţe d veu să sune otţa obevă aceso n

Pobil că de-ac sunteţi cnvinş că toate lee c sunt seiceîn ao cu oce el de ansoări aa încât vă voi e ctev cae nu seveică Pi ese scibea scăi u ese dev că dcă eiţ undisoztv apo construiţ un alul cu ee să ect l e dn acelatel d de două oi e aces v ţona ect la el ca u Cei dinte dueavoasă căoa nţiunea de a e ese iaă sunt

conşenţi de aces căci dacă a ace dsotu de u lid de oa ic a vea n el doa nci o i nu o să i de eelu unealtă nuai din cinc oi Dacă ne cuie atât de dee estabsolu evdent că nu ue sci scal d u că cestă ee nu esteoectă a devenit vil c dnine de se nceăţet et evideţă eeenii atce Pobabil că din cd n c ţ cii n iae căcineva a eia din eţe de cibi odelul la scaă al vune ctedle cuoate ele cu ai ule niveu i deicat şi i otică decât oce stic De ce nu consrui ncidtă caedae a in e i cu ced uiaş l deliilo ecu n ovsea cu căsuţa d ută duce ăusul ete că d a ue conru una ea aât de nltă i de e câsa nărui A ! Da aţi utt că dacă eţi să coţi două lucui teuie săschibţi o ceea ce eisă n sste Micuţ caedală cută d beţe decit ese tsă de Pă ec entru a ae coţia cteda e eui să e asă de căe un Pt ncă i e Gn O tă

ae ate-o ncă ş a te ia bâele s- âe cu ncă şi auă siuanţăn al eelu de cev ce nu eeină o ee de sete l cnituie

aaţia că dacă vă otţ e oc cu vteă uniulaă cnsttă cu navăcsică nu ueţi sune dcă vă aaţi su nu n ce c ai ls



Dee caacte ego zc

Pueţ ventual vă au eţeal Dar etă alte eete lururle suntînse îne ereţ de ăte oţa entruă (sau u veţ vând să îsuneţ ser ă în ul nu sunt roer de ă e leu să ă oe

tee! ) Flsd un edul sa un r se oae une da Pântul seînvete u nu roal ă aţ eat atul ă uerase osetoe uee dsun de aa-nute endule ale lu Fuult e deonstreăă Pânul se rotete ară enru aeata s e nevoe a rv steele steosl să ă ă entu esta să ne ut în afară ă Pântulse oete u no u ve unulară onstă entru ă legle z nurăn nesate în aort u o sel de ae

Mulţ u vanst dee în od rea Pântul se rotete în rr ualale ă daă r s ro alle atun n-r a ont E inenu u e s întâla dă r să ro întregul unvers ar la ora tualănu ave u să ne ronună. Ş n nu ve în l de aţă vre tereare să desie nuenţa unei alai asura luuilr de a dn e săresă în od dret ă t su ă atul ă nerţ la rotaţieeeul rotaţe rorietatea ă aa dntr ăletă e se învâete e loe suraaţa onvă rerentă reultatul uni rţe dn rtea oeelor

dn ur Aaţa ă lururle r st în elul aesta este unosută sub nelede Pnul lu M însă ână au nu s denstrt ă lururle arstu a estunea erentală a dretă ese aeea daă ându-neîn rotţe u vteă unoă relativ la neulase ses su nu vreun eeRăsunsul este tv a dă ne delas u o naă osă în lnedretă u veă unoră sesă vreun eet? Răsunsul este neatvunt două lurur dere Nu ue ara ă orie e est relavă Nu

aesta este onnutu reltvităţ Relativatea sune ă vea nstantă îno u neulosele este nedeteală

ătoe lee de setre e e a dor să o dsut este un nteresntă ş e ae o istor neresană Aeasa este estunea reee îsu onstues u dsozv să ie un es aoi la dsanţă ă deaest osrues un lt eas o ane î olndă a rulu le se tr

ves u u lu seene une ee de ânu stâna dreata ee e ese ăsu în ul eas întun sens n el de-al dolea eas esterăsut n ses ou aa a deate nto ele două easu le ae în

Jean Berard Lo Foucalt, 1 8 1 9 - 868 zi fa.



ii lgil ziii

ţ rs s ă mă trb te r răt ltdu ce ră V uco îtru csm uu dicsui gi î gld ceuilt N tiu c re d

uotră Prbbi ţi suâ că et dt mrtmr suu st Dsgur u t r ic dsr gore cdrul gor ute distg ître stg drt Pute sue d Frid i u r Nw Yrk tci cul situ l sră. Lucru cest c ieeţ e st et i ăţi ceulu ostru r ili se ui î r tci cecstui i r erge tru ă cest r st î cestuţe cee ce tu s i r c o Ptuu eerse e l e de- doie es tot ce e este t trebuieîtrs iers Ni stri u itreseă Dc eţi umărd u urbdi gi e scu ist tte see el să bă et e dreti ut gut c ce - dole ces u e etr e gru s cei st d urub u t e st D est t este do ochestu d ce e de lur se bcă este t l edee se c u iort Dă uţie esului s- b e tţ

se det c Le tcţi iers u dă tre drţ ăî ls cte ectice etc lege eectrcit şgtisului sut d tur îcât tt r ucţo D esu l eţi ucer obiute c t -r ot să eist e re ce diereţ ce o reer edit

S- ut s otei ul se ote ăsur otţ de ă reâd i est ui lrt Dă î le i eţu olior ce s s tre î de uu u ut secostă dc e să u - oo u e se e elltă cest ebuie otit l dret î po u imu u tât iut cu cât sttl de cu test de uă ese s Dătece lui î ss ers r soluţe lnul d orie ei se rteetot sre drt Pr e c est o direţ îte st det

A ute olosi l cesuri u ăr luă olt resue e u s u u trce u ri e rotd e

del dile lr stel îâ e să is e rte elt elă oou oestor eu doe e î se u de oe lu se roi sre stâ Nu se ot tot sre det u ree ri l dole ior Folosd ă u cee dou eu cute s dere ître ee ! Acest este u t cât se ote e rec

8



Dere crceul lglor fzi

vede se re ă lee nu sunt setre n rr u Toş ost v rvend dn să deă să ău st o uă destu să ş t nu n

btr dn dx de on ă dă rţ o roă d tnrde n ul n c ncţ ărul rtl re dn ut dvedee tă dnt u e nturl n tte rvnţ e nu rttu un

Batee nsuă ăr dă ntdueţ tr în u ărt se dvd ă e suă do uătte dn ast duă e tt de nt nstt ă sluţ răsă rtet un

se âng xl ste urătoe Zaărul este o lecuă cu lţ r înr-un d cmlx ă lţ exc clşrjent d snd stâna u dret tun ore dstnă ntre red to ste ee l bee oeule ener lr este et ee tte none e nu ă v se etre el nsă nţelssă denă ctee onsă unu dn tue de ăr d nu e eă Zău rovt d să de ă este n nrm d un

snu el oeul dex dec rtete un ntun snur sensBtere ot onsu st en d lue Au ând odceă dn sustne re u sunt sete n sne u r nte oeuee de oţn el ur în nttă ee Ao dcă ntrodueţ ee osuă tu e î ot ân răn lăl Asse ovu enu e nul de orre lmn este rt în sns usuă u desoert steu * dă rv rso ute dese duă tu d oeue Pute n od tr răta ă xlaţ stăîn o sed ău snr aă re ă jutoru tonsă uul u dăt ntrsn est ă t să o ă el. nseă oreest ă oes v nu sultă d ee e? Edent nu nseă v e re ă în ornsee v exstă oe ulte ou olexe tte enă un s de rsune nee dntre ee rerenttveeule dn du nel sunt otenel le u set de truşon uîub drt n te t no dă reuş să rodu ele

luu dn ut de edere dr răsute stn ele nu r unond unt d ve dn uă ă tun nd ntn l otn s nte ee n răsut stn se ovete u tu ăsut

Ls s toog r



mei în eile fici

l t u ş cu uu ruct l ret. ctee crr herent trsie sre dreat disinge ntre hu stg ş dret

Cu u juns ee sel? i ş ii nu e deen ntre

oeue ş nu ot roduce deât ele ur ns olo te seuşr de ett eiţi s n l n u u ul ti tunând oceele eţii şu u riţ entu r dt o oeuoee nceut cdentl s se roge n reroduere ş c ururleu onnuat o aş ân âd du ul ui n s- ajuns l oâldeeleese rgise u erescenţe şi rouberne re su şi tresntre ee . Nu sunte n lte dcât odrsele rieor âor oeule i tul ă s- nt a aeste s se free ntr-un anut odş nu n ltul rerein un siu ccident rebu s e ori ş or iners;ori stg ri dret du cre ele s-u rerodus ş tt ontnu să sere ituţ sen ult u e şuruburile din ganele de sule se oloses şuruur u e e dre entru fabri ni şuruui u ete dret ş tot ş Ftu c tote oecuee d orgnisee ii retext eş t de torsune onstie roba u din ele a roddeonsraţi e ifoit retiior eţii ergâd ni sou

â nielu eulelrCu scul de nelee be cestune ces legt de ntree d ee i sunt su nu eeşi din erseti stâ-dretne ute ne roe n feu urtor resue c e- oners teen u u rţi su cu u rtn şi c a d s- descre dferie u de e Pt n riul rd u r e s nţeleg cunteestre? Aces cestiue ost ntens sd de cre rfesul Msso*de l el e u n edenţ un dn eode r s ncee rn

ronunţ t unu t t o; t tic rei; şi aşa i ee oecurd interlocutrul nostru s-r rinde c este or desre nuere Odce neles ssteu d nuerţe ute s- tnste seenţ nre de nuere ce s rerezne sele reuţie reae le dferţortoi luţi rând idrogen 1 ,008" oi deuer eu ş ş i derteDu ce nlând o ree cete nuere l ş dând se crotee sunt ele dntre eeentele e ş c n ure uinteeele trebue s rereinte nuee lor Tre n es e s- nria unj oun Acu ne roe Să resuun c duă e ne reiro el ice une nşe t de eb Aş or s ştiu u

Pp orsso proeso de zcă eic 1964 BC- seral de teeze"Sof d cre st cuţ ato



Depre caraterul lelo icii

tai. "Am cam înr 1 5 şi 2 mri, rspundm oi, iar l înra "Şcât însamă un mtru Ast uşor: "un mtru rprzint d duăzc did d or dimsua at ui drog. N râdi; st un md

poib d dscri c îna u ru cuia c nu cuaş unil dmsur, în cazu n c nu putm s-i trimit fcti o mostră, sau săpriim işt acaşi bct Dac dim ă- spn ct sunm d naţi,xist md. Şi asta ptru c gil ci u rmn nschiat la mdicara scări, dc put flsi acst lucu pntru a dtmia scar. Pucotinua prin n dscri nş xrior am nr 1 ,5 ş 2 mtînăli, tm aş şi p icol, cu simtri ilarl, ş crsc rtuban as, tc Dup cr ic Fo trsnt, d c aă pdinăunu Aa că i dscrm im cllt, î um în stânga. Îtra s cum îi putm noi xpic ui c p stg i ş d sfc , p-1 în p, şi un Nu cncazu st c aco u xis fcă d zăr. nic nu av und ăştm dc ccdnt u vii p Mt, ch d vr prdus prtncpond cor d c, nu dbutt cuv cu oriu în sn invru xtă nc c d xi ntrurului r p tân. Dup

mut gândir, jungm a concuzi c t osi şi unţ.otuş, n ur cu aprxmat cinci , o an sri d xprimt u d nr l t fl d d îtrr voi ntra î d ,d n-am pom în faţa nor dculti dn c î c ai mi a unr situii dn c n c ma prl, până când, în l di ă, L şi Yag* uvn psuua c pt ricpu itrii stângdta c trivt cu ntua arată f în rapt cu rx nu st crct, şi c cstlu r ju l xplic n u str Pu m c

tu fpt, u rpus cât print dt, dintr c îl v mn c m concrt car a ft fcuat dintg adactivă în cr d xpu, s mit un cto

şi un nutrn U a d xmpu, spr c am mai rbit, î cnstiuidintga nutou îtr-un protn, un lctrn ş un inutrin, şixistă mut stfl d racii radoactiv în car srcina ctric a unuinuu crşt c na şi s m n lcn Lcru insan stfatul da s măsor pinul* la şr, ctri rtsc s gsştc, rivn i spat, ac st sng (dc, acă lct s-r dsap a d l Nrd la ud ssul lor d rotţi clşi cu cl a

* TsgDao ş Chn Nng Yang z n z aaţ Pm Nob în 1957.** o s p (g .) = a învâ o (



ii n il zi

Pămntul) ptu c ectronul ce rzult d eerre s vrşeîntde îtr numt md, că przntă o înşure pe tâ e smnce n prectă Ete c ş cân, în cdr deterăr et,

c s ecronul r ve ţv htu Ţvle mlo pt htut în duă fur în rpor cu rec e re proct c răucr tâng su cu rucre rept Expermentu tă că ecou prvnedtr- mă gntut stân lond ces fpt, putem - unm pemţn ş ă pm , cev rdctv un utro ş urşteectronu cre s dntr-o stfl de deznre t Dcă eşre ecou se înşuruz în u, tunc spul rpectv p âg fucet s deneşte stân co nm r umre, et pl de deosebt t de drep c te lge potv ce ume est etrcăn rport cu rex s- nrut

rmtoru ucru desp c dor să vă voc e r dnreee de cnrvr ş e d mtre Î pregre troră v vrt dspre rncple de consve, epre corvr enere, mpuuu,

mmenulu cnetc, ş ş m dep se or neresnt fptul că pă xt lgătură prodă îtr d cnrvr ş ee de metre.Acestă eătur re propr nrprtre, ce un ş cum emo st, dor în cd mcnc cuntc. ş vă o eent dmnstre

Dcă prupunem că e zc ot dcre rtr-un rnpu demm tu putem că, dc ge e tfel d frm nct ăputm ma îtu chpment înt pre, u te cuvte dcă etetrstbă î pţu tnc tru să xte o crv de mpu stăo ă dc între prncpe d mtr egl d conrve, îă erclmă prsupre prnpuu d mn. n du preegere dcutt todă d decr g e c prn tmedu că prcuă depseă dnr- lc în tu înr-un nt ntervl de p încercândfrt druur. Extă o ntă mărme ză pe e în m şlătrpote, întâmă să ceme cune Atunc âd e ccueă cue

de- lnul dverelr trectr, se ăste că, peru rumu efetv urmd puă ve ct ăr ete înttden m mcă decâ eepentru orce lt drum. ct md d dere ee ntur însemnă rm că cune exprmt prin numte frmule memtce ese mnăpetru druu efetv dn mume de drumur oe. Un t m de

9



Depe cracterul leilor ici

spune c ceva ese minim, ese de a aa c, dac uai fe punaeca, în pm apxiţie nu cneză. S espune c v pimţipe cne îns cne nede c jgeţi întu unde ese cea ma

ic idine V a c, dac faceţi n pas mic în fa, aiudinea ce v aa va mâe aeaşi unci când aa a e inm samai, ps nu înt- pim axiaie. n scmb, dac vsiuaţi e pan, cu singu as pueţi c, sau, cu as în drecţiepus puei uca. cesa es miv-cheie nu e n nea peamu dac faceţi un pas c cd v aa în pctu c ma de js: dac cna, ac aţ puea face pas în vr an dici asfe încâ îns ai cboâţi ns din men ce sunţ în pcu ce mai de js, acescu nu ese psbi d în pm aprxma pasu e a î fci nu cna a a, c ac mu p ecora în r aroxaces cu n mp aspa acţii S rasm d de a B (g . 5) ia ac a dri s onsid oieoie posbi: mai înâi, recem dn A înr-n pcmeda vcn , ap n pasm da gu u u Dcospzâd x ui B a de ac aungm n B î od

asou deic, vden ca în pma a ns ocma amsps lege naii sn as înâ canaea oa ţie de ngu ui ADB ese în pmă pxaiaceeai cu ea de pe aieoria rig B i sun mai mu d ua râe la f an ân a ouîn pe nc acţune de-a ungu u s egă ucea de-a gu u C n c dosba dne e ucons decâ în fapu c aţi rsaa-o p ria în

& -

\

_

Fgr

dpu c de- dua Dec dac nu sim a nsai esecec ac acţiuna d-a gu duu die dne s aaşcu cea de-a gu d dre dir D. n us pru dasaea de-a ugu ac nde D aa a s aaeeg cu cea d-a gu du diec , n e ga c d de e priunea CD cţiunea ndre eprezn sa conbuţiocer ri porun de a a d a a D şi n e de a D a B D,scd pţe egae sva poabi c e dou conbui, ca de la

a C aduna ce de a D a B ebu s da zro D în ara peprima din aese prţiun n dps îr- ss ar e caa în snspus. Dac gândi cibuia pe AC c efec a das înun sens,i p cea de pe DB ca p esa coibuţei de pe BD, consa c exs

4



e l z

mrime zic cri v d a u s o onrblnseze pece de B D. Acest rime nsit e supr ciuni nui icps l drep i e ste sfârit (d B D) ci c nepu (de l

A C . Prin e, exis o me zic c odc od u rcere ipli, cu ondii c rniiu d mim nonz prinipimeriei l trsie s e crec ce r onsan (efecul unumic pas ater spr iii este în p c pus, desr avori n ultma preegre eat ne rat reia dnr siri i nsrve, n ipeza c legie ziii asut d un prinii d mni acie. Sdovedee le i scu de un aseen prinpi, pn provn dnmecnica cunti. Deaia sps ă î u inan gt înt gide setrie i legie de crve provine din mni cuantc.

Penru cau rnslaiei în p, o rgr nog conduce cnserve energiei . imeri a rtaa n spau s rdc rn nsrvmmenului cineic at reexi nu f supr egior zi ne oer niic simlu n nex csic. Lue i- zis pi, i exist oege numit de conservre iăii, dr nu su deâ ne uvncmpicae. rui s ennez as ege, enru c poe vi i

prn zie c a os dvedi c ind s s u mi uor dnees dc se sria cl c sa dvedit gri rincpiu prvi rui nuse pe ce distince nr sâng i drepta

Dac vresc de sirii , n ucru pe r dori s vi- spun seace c exis câtev ni roeme De xe pr ec picu v nricuă penru ecr ave ozironu entru prtn ve ntrnu, ec. n prncipiu, pem fara ca ce i ni timri în ceecare o s e ci din antpil li cntien Ao d idrgenrerein un prton i u elecn da m ntioon r di pncde vedere eecric e încrca ngav i poziron i îi p îmrun,ei vor o un e d atom de irogen i ex un tom de niidrgen u au fst raizai n fat tom de tidrgen dar sa cnsdertc princpiu r sii, i c ot sfe s-ar putea roduce ae euri de

nimaerie. ntreea pe ce ne- uneo c ce dc niencine sau nu a fel c materia i , atât ât ti ni , răspunsul est rmativ. Un din lgie de simerie ese aeea c dac fae cev din antimerie , r reui s se cmpore la el şi când r cu din merie Desigurdac cele du s întân, s ila recirc şi si scânt.



Dee aeul leglozc

S-a rezut ditdeun că mera şi atimtei au aceeaşi iotuşi cu că şti că setri stâadrept se ată fasă seşte întrere ipttă. Dacă se rmăreşte dezitegea uui euro

d de timtere adi u tineutro trece -u tirto plus utelectn (dei şi ztrn) pu u eutri întee st acest se etrece a fe în sesu că pzitrnu rezultat preznt trsunespr sga sau daă se îtă iners. Ultima oastră ărere î u ucâe lui era c dezinegrrea se ace ines şi că ac ude mti( eectrnu) ia a sta antimateria (pozitrul) a drapta În estaz nui uei expic eecti miuui are e dreta ş r sâg duză ă da se înmplă e să e u di atimteri î mme î eză imnu electrni ui r pztri r ieşi spiul e ds . eee geşit unde este iim. Să presupuem ă î dteef şi îi explii u să fabrie u om i e fe şi i reuşeşte Apiî expii şi cneniie stre sci În e dup e e ă spue săostrui nă spaiă set de efmtă ă urci rdu i şipeai ă întii cu aces m Aue l e ă pri i îtdeima să dai c Dacă el întinde mâ detă OK nsă dcă îtide

stga atunci pe . i ă ei ihi rep !Mi- plăe să ă poestesc despre te câtea sieti d ee de mu m dil de xict. Mi există de smee nişte ucuri suteme şi me apoae-simetriile . De exempu tăsătur rmcbil fptuui ă utem dsei stâ d drp este cee ă utem ae astd t ăsură xtrm d ică e z respeciei dezintegrri eta.Cee e rea să ză est uru este ă î prprie de 999 sută natuese ndifeeniată în rapr cu reexia dar ă există u mi eeet dar

u mic enme acteristic cre este cmet dferit în sesu că esteabou it. Acest t cstituie u miter n leă cu ce nimeiu î c ea aă de

6



CUT Ş TOR

Es evden peu re ă fnmeee su d ategocireversiie Vreau să spu ă ue s înp i fe, u isSăpaţ pe s o eaşă ş ea se sge, ş ueţ sa aşea c eţ a bue să se uească a c ş să vă să api n acă riţi vspgus e ţ, pueţi sa şi aşepa c reţ mmeu eţ cspuma m să se aue aer ş să se prăăească !

Demnsrea aesu fap cau preegerr se fae c iec e la coaă a ca seveţă e m n c su rezee u de fenme, ş aşep apo rsee puc Râsee să pu şspu că aşa ceva u se înpă î umea reaă ar prpiuzs aes su m fal e a expa cva a e evin şi de r ec dieenţîne reu viior; i hi i ă eu eperimen, seşi e erie su cmpe ifere ceea ce priveşe ru şi vi Tecu inm, viu u Aem u a fe e conşnă eăă u cee ce

s puea îpa deâ avem în egăă cu ea ce ese pos s s a Di pc e vedere psilgi ecuu ş a cpedi ri mpc cee precum airie ş ieru, î se cavem sezaţa că puem ace cea ce să ne aeeze v d că inr ni, su majriae as rem c fae c ce să neafecez cu muşe, ree serţă, ae cu ce ereţi m asu eie cu e iir

Acuma acă ea j sru ese cu am ş daă sue cuţ i ai, ar aeşa acl e ee ci, îeă cămu ce mai eie e a eeta cas cţe ă ne r, aeastă eerse a emer, aea că ele e te de mşc e alor, deş - ss dat - că ege



Dp l lo

u sn ase câ s se a sşa n ee sesur Ueva n cadrungrenj uu reu s exe u s e ricpiu e genu c i zi p rzu ecâ zag şi icioa viceers şi c ase ea şi sch

imu ac i zga c zag ia eaa acea ieersi a inracuior ucrurior r e cheia ace ca ae enee i c s aşo - singu s

Îns nu ecri c aşa cea Aic n e egie zcii ec e aa pân ac nu par s exe vro eseir nre rcu şiir eca e rui ciez a e n ee sesr izcau cr re r ei râ

S con Lgea Aac Unvrsa ca xeu o s.ac aem o o an a r os s roasc j acsia ce se âp ac o m şi proiecscvna e a coa a c? a e veş n juu soeui n senso esgu ş se me o s Vza i ese as ncâ ie ur rz co n in im gae s e eaa egae . Î aps easaz xac aşa c norma Nu se pae ace isncie redasea acaa şi cea ca ses eci Lga Aracei Uierae

aşa aur ncâ ica conaz ac rznaţi nr- proa d coa a cp orce nmen cae imic graiaie va sou ec O expr mai exac a aces aspec ese oarea ac ir c z uor cuor unui ism mai cmpex siem rsecv pu ş smpu reveni uceiv prin oae srie rin ce rec ac aem o ene pice ce ac cea şi e inerc ez e r eace o ceea c au ins

Ac a ese cnnu ee ce Uvr c cz ci a a aciii oţor ac iners sesuimu o n s cm ş c a moc iez nu sunra a iaţ sv Deci ece vz ur ase r eiaii orina exc ers ca ma ne ş es uş e ensra cLgea Aracii Unersa ese rrs m.

Legi rc ş agsu? Rvrsiie im Legie ineraciuor nucee Aâ c şi o rersie n mp Lgie ezinegrii

a er a or daa ? To rri ip? icaaeerimn cu c câev ui ce c apu c acose np cea ecocu eg cu eg sugereaz osiaea ca ap zegra a e a rân i reer n m. Va ruis a aşe ae exper a n rounţa Îns u cru e



Dinia e eu i iior

puin este deărat dezinterea eta (şa cum ind ea reesii întim n) reprezn un enmen te neînat entru ajoritateastuiir obşnue. Psibtate c u să ă rsez cum dueasă

nu deinde de dezntegrare eta deşi dpinde de nracţiunile chimice drele elere u rea mu pnu ment d ee nuclee şi madepinde de ritaie Eu mă mest unilaterl resc ş ce se emeîn er şi u e asarbe înai cd deschid gr iar cas ireersiltteu ate pus e ea dezintegrii ea. u le cuinte bănu c majrtte enener obşnute d e nd enerate de mişcrea amilorscult de e c pot cpt dae înaoi Dec penu a aa explicţiareerităţi a rebu s ne ctu udiul

Dacă urmim cea mai atn mişcea laner sistemli nsru înjuul Sorelu descoem iedia c lucrurle au ch erec Deexemplu raia Ptului n u xei sae înceineşe len Aceast sedareză eclr mece ş da se c eea repzină ca de reerl. Dacă un crp greu pe pdea ş î împng e alec

dup c s a opri Dac stau s şpt e nu a i brusc s accelerezînspre mâna mea Dec ectul icun p a iersl ns aşa dupăc m discutat cu t cze ecea reprezn eectul coplexţenrm itracunilor obicului cu duşumu a irţii aomilor diinerr Mşcare rnat atmr coulu trnsmat şdezrdntă tresări nereguate ale amilor elui a ate ar rebi săprii situaa mai ănunt.

D pt em ii he eidei rersii V ua exmplusm. S prspnm că înr- s e p cr u ş pcut septe între prnr- pre tur cu prcuţ pretldspărtr ş ştptăm rem. Ap care l încept st abă întro p şasă î cealalt încee să se estece ş după dee "albăsruc seiclr î od uirm. Aca da să ş aştepm rmeîdung nu o d pândus Aţ uace duneaoatrăcea pentru a spar cuea. Ai putea era pa ş cndsa- în altă

p poi srâng crneaa ş dzo-o dn nou în ă d pă şa c lîcput. nsă î tmp aţ ac at cst duasr îşă ai cuzaenomene ireersl în al e) De l sine a n reen l stea ţă.

Aces lucru ne oer un oec ndici să rmi ce ac moleculle. prespuem c m a ca amesecâdu-se cu cea alastr Dacă



D l llo fc

roica u de a cod c r t ciudat cc p de l ecoorat în d uniform i retat ap -ar seara r n mod eviden aa c s mi magie sfel înct orice zician at ec

rd atom c atm c n s îtâp n d reveribil dexact cda g echbu dit naint şi npo Pom lmul ş ag ve aomi de dou fur (ese riic d haidei s abar ab care remur tot tpul daorit agtae temce Lîct într ve n mjoritat atom de fe ir n prte pusăao d clalt fel E vraz cu ml ş observm c pe pcuucr or negut prtue ajung din ste n ce erau competsaţi c d f to par şi cei de ceat fe rtea ous ajunad sta n c t comt aetec aceat cd ca apa s ea ut sa ma uţin o aa

r o ciocn oec din cele imorzte pe pelcul î cre s aroe cv de aii dup care rcoez. ai priue de aoi obi mocuee resective aprpidu-e din sen invr şicod drecţ niţia. I zicinul se uit cu oci cruttor şio t rotşte "Ese în regul s ptrece cnfo eglr zc.

Dac d moce s apropi în ct f atunci modu or de a ricoa estecorct t ca reversiil egil ccnirlor olcur unt rvrle Dci dac prvţ prea aent nu pute înţelege delc reaa din cauz

c orc dn ccnr solt rvb; ş touş u n ntgimîţşa cva aurd i ume faptu c molecuel pc dn sesca abastr albatru al albasru lb ş pe mua treceriuu pr itrmed cocnirior ajg e epare un d atee . Daru s oat s fac ş cva nc ca cdtle vie stflc olcll last s e epe d c abe i tuşi dc privo tn c dt ao c ciocnr t OK

i bne ricţ c tot c ţn d rvriblte dtorezaccdlo genera ale vi Dc oi d la ceva para ş efectuaic uat cel cva dv a ifo D dac po cu cdaţ a cb egu l n s r S- peaa g zc nu irzc ca mocll rcoşez fel încât

c s rb N -r întpa nc ntr-un min d . s t rsl cru vre do n nl c deaa c s do în- u fe pe c în t fe charc t sct g zc n s vor u nc îr- i st dic s ne îcpm c c t şi



Dncţa îne e v

şte sucen de u t tru aoior va sa suif d aă şi ceea înr e de şi o d a

Acum dacă în exerentu eu încju u cut do

moecle din ecae ti cu iu se vo seca s c uţaccta fatu c dac uţ ai dt ire er rae acestora aci dup umit u aat un io poe d vi vedea c î od accdea vor ajg ai sau ma puin în strea iiţia ce uţin în ss da desăţitor a ijc tate e abe se vor s de o ae a a aste d atea ceaa u se imosib Toş courl -sc ce oă nu u do o ab ş bsr ici miion d ion d ioan ili a saa l Dec vziba reversibiliate a nai vn dn evesaaegior funden ae zici ea rov din at c da aun sstem rdnat şi se ifesă nergui aur ţo oeor ati ucru acea vuă într-un e dt

a at umăorea întree ste o au ajus u oonate în rm nstan? Adic de ce oe es psb s s a va

ordona Ditatea est c înceem cu ceva se oroa ş cu ceva c nu ese rdont. na dn reuie i a evouează dintr stre rdnată spre ua dzrdna Îttor vacesta ordie la fe c şi uvântu dzordin rereint ai trmi i e nu exct aceşi înţee c în viaa oişuit. Ordi nu tbe apat s e interesntă din perspeiva ne ţe neşti i ur ş seste vrb de nşe siaţi ie dete tote iue de u f î-pare ş tate de ceăa e în ta sa t ticee msca e convn s nuim rine şi respectv deordie

Aşad înreb st c jug ordona ae uru în nsşi d e moiv atuni cd vi oi saţi obişi s do ţi ordnaă utem cochde că proai ea rov din a ma oroaDac vi ivi un vas în ce aa e cuoea absru-înis îtro aes foarte id î t caa ş o en abăsu a jo dac vi şti că e a st sat s stea inişt în me douzecirc d

minue voi bnui c aesta juns stfe din cu în eu sera afos m ccntuaă. Dac voi mi aşt în ontiu abs ş abu svor întrrunde ş mi mut şi nsând c bectu ca a fos s îpac un ti suien de ung voi ea conclzina v des sa n tru. Fatu c xrmtţie sunt "nte nu se ot exc deâ n



ccl lgilo zici

aa pa a i pg a a, ip ai aa -a i i ri rmar, pz il va pr r

Î a, ziii i prz aşa r pla ad r rbi aa iii iiia, v p îi Î h, a şi ar rr pn rma u lifri fap, a a r ia ia, gga palaria a pr a g a E g n î fa pi n a f â l i. Fiziil î ii , i î". Î glgl ar va g a pa î pâ i g a pv a v a i ava, g n ip ad a" Ircl, vr pr pa fa r rvr A Rvia Fraz a av l al 1789 lg pri aaa a vi a al r Rvla Faz, v g aaşi da. a fa g prdii

d va a a vga a, p uraz a a. E pi l ar drNapl r id a r llal u. Îrra m d a a r, ar ga xpla d a gra c, a , r lii a f ai rganiza â rzl

Ui a avaa a ra ar lua a v ra eara a îp îgl Uvr ra ri rgla,p aa a a. A vz a apa i l p az a fa p i, apa pa para i âlU z (a a gra a e a a a la a vaz i vaz, a a (Aea rl fi p a xpria via la il uf iu. ua a a, pa fa i rrveri i a iaia iai S a pu a i â l i a i apa pr aa ai" aa,

da a u ar ca i d p pa da avli, p a î ar r zra iig,a i a a aii r aa D, pr a paza, ra apa pâ p a aa rba l u aâ d a E r aa ri ir il



Dsnca înr trt vr

petr care red ă ea este rdcl ete următr acă luea este mu am iar daă atmii s răspâdiţi peste t atc acă sa întâmpa capi ditr- stare e complet esteată s priesc oa atomii dir-o

reue ş ă desp că aeşia su separaţ e aş aea nci moti săcuziez ă e ar sepaţi pest tt. apt ac ar ra o uctuaţie şi daă aş sesia ea idat ea mai probabiă explcaţie pen acellur a ă riue î rest nu este imic ida. Vrea să sp că petr a ut ast de obseraţie deoseiă trebit să îmi surâă orculiar norou u râde u gra pă a urechi. aul expermtuli cu aparat atuni âd uiele moleule di utie a ost eentua separateca mai prilă sitaţie î resul api ost ca ea să e î contnuareestecată. Ca at ei atnc câ prm stelee lume dm c totues oroat predia ar ă daă am prii uda ude îcă nu aiat am bera ao te haraară ş u talmeşbamş. Dacă sepaara matrii sb rm d te are sut rnţi şi respet su omăe paţ ar ste re ar rpezta aşa m a pus o utaţe aiam aşepta ca î oril n ar nu am ăutat să desoperim c steleu s-au sepat d paiu Or um i preoi totdeaua ă aoo e

î n am itat om ăsi stl î ondiţii imil sau aeleaşi armaidespr Naplo sau oas amea er pe e le- mai ăt îseă susu utror astor ştie nstituie u idiu asupra aptuui ălea u ri dir- aţi i ditr- ută de seare maprată tro s de rie mai me deât ca prezetă Ca atar eur c est neesa a leir zii să i se aauge poteza potrit eia îtreut Uiersl a st n ss tic mai ooat deât astăi onsider ăacesta este armaţia upimtă sară pentru a da ses şi înţeleeroiui e irsibiliate

esi cest euţ ete îsşi la râdl ău uilatral î raport utrecerea timpuui . E am că ea priitor a trcu diră aţă de itor. săl nu se îscrie în meniul a ceea c umim î od obişt ee ziciidearece atalmete oi ncerc s aem distincţie e enţurie legiorc c mp reule ouţie Uies şi i e decretaz seaî ce lea -a aat î trect. Acestea di uă st cosiderate a osttui

paoaromia poate ă îtr- uă z or ac şi e parte din lei zicii.

Acuma xisă seri de rsturi intersate în eătră cu ireersii itata p care aş oi s i escu. na inre ele cstă î a ui cm



r caracrul lglor z

c poiuzs un mansm irsil . S prsuunm m unt c dsp e i că ar ebui să nţieze oar î sinrss. m pp să onsisc n mcasm lhe n disc d răsră

u dnţ îcnaţi aupt a şi rlati lin la cbor. Ratas e i pe pit st mna un pir a n js prinnedi unui arc (g. 26).

Fgr 6

c ra se pae îni ai în- singră parte aă înceraţi

ă ă paea ealal magii rdicat ale diţir ochează î ş nu rg. shim acă întii n ssl nmal opiour spu sar pst ni a ţac ţa. (Aţi ăzut aşa a a asi:sa a iio ase de mesm ă permi să l remoaţi sing ss şi ce îmidică rnira uou după c lai îs .)spzi s asou ersii snsul ă s poa ti numai înrsgă diec.

c e pnm să osim aces mecas ireersiil aceastăo s poa înt îr- singură pt îtun sp oart itr ui c ii s mşare peă şi eegulaă a molelelr ă i un insumen m de snsii as a rpida t is aca omduui ngulat al muor ar din juu săE ac che şmcheră m aaşa li rţii pau palt uita g 27).

a s găssc î- incin c gaz şi sun bmdat mannt

d mc acs od nrga nd împins d în-o part cdî aa să i d palele s împinse î- par disziie căr pir p când auni ând sunt mpins î pacă s rşt. Am i un l d miş ppă u roata în-s esş as pen ă ispiti cu cliche es eesibil



ca r cu ş r

Fgr

Dar, de a, reue să rvim ul mai în dau Mol n ţoneă meism ese de a rda oo de a- ă o

e urmăor ine. Aun daă ionra ese et et coe i iar i s oa ur smlu întla a roata să s nâ n sns se, ţionea reersiiă nu ese aeat et ă e t inirea u dnel, oro r lit e asa e tntDaă roeaă anua se rodue e n s ca ue în aul în e rămn e dn su roeă aet umod în e siil a ţiona în-u sur sen s eădă rn ineediul ţiui, roata dene o ma erinte To,auni d a se înzete exrm de mt s ma n ea ac a în a există e rwă, dzordonaă, to la s oaa aleee, deren dn ar ute, e să se mieîno mară o mi nereută, e măsură e s in S a a oen da ro să t de ente înât oror su să tsale d aa io oeul ae hestilo n ero să te,sie esu a ee ă a rote aletelor s mot

see a dnţ să înane în ore dn ele doă dreţ s ae N ave de ae u dot res e at el ar oat dtîno Daă roaa es ern i ea u aeee ste ee, esdesre e redeaţ ă e să meă înr- sens, mee în eăalt,ă e ee daă d oro ade e dn, aasă asu u o



caacu gio iii

nclnat împngd roaa napoi. Apo se dn nou ad p a pl încna ş m pae Aşa da roa este ma ne ât nna ea eîneşt în sensul grşit

e leătuă au toat acesea u emperaa azuu dn ul paelorS peunem na aa deo aeată porţe Atn da roaa eîmpnsă e oproul e cade pe planul nlna ea ma să e întple a pol era a dintelu umăor să se onea de opror ş roatas roeze no. nt îmiedia as luu mon n amorzo înapăul ororulu x p ja oţ alee respee e dn auzael din j lor o încenesc at nlăsdo s s mşte lerAel a s a rot ntrn ngr sen el g. i e doedeşe ă diern u ai roa asel de dso a ere înr-un sens aăo are este ma nte ât ealtă ş în sns ou în azul onrarÎn după lo hmb d ădr îne el doă pţ ş ol selnştşe astel înât paet ş oata ă ajngă la aeeaş empera înmedie u a exsa n ss prlgt de one. Aeasa smaniera eiă în are nomnele atri s desoă întn sngr snatâta imp cât ele snt dpt d echliru atâta tmp ât o pe este ma

lnştită dât ceaaltă ma aas deât eaală.

onsraea energe ne- putea ace s redem că dspem de ricâde mlă ng orm În natr n s pe n ig nodată enrge Ş ou enega mi de exemp agtaţa termă a tor atomlordn oean ne este ndspnă . ntr a ordona ceat enere pentru a odomesci a o ac uiliaă aem neoe de o dn mrăc alel om descopei ă deş energa s aolo no n o ptm oo.Este o mare dierenţă între energe ş ponitea e. Energa mr esîn ctte mare d n e ese dsonil.

onserarea energe înseă ă nergia totală dn lume est menţnuă onstant. Însă prn ntemedul raior nerguate ea poat ăpdiă atâ de niorm înâ în e sţ să n e osibleplasrea e în n o pate să nu ma ese nic onrol asra i

red că ă pot oe o analoge pn ae s ă aeţi o de asura dcltăţilor mpae în elu acesa. Nu şu dacă aţ ră reoda xpernţ eu am trăo de a ă a pe plaj u âtea prosoae a îndmân ş da np rs o poae torenţală. Vă luaţ posoaele ş cât pueţ deede la ane. Aoi îneei s ă şeeţ şi oeaţi ă ooapele n



ţa u o

p de d st mai scate deât deaoasră. Vă tot ştergeţ u ldi el âă cd deoeri că e ea d ă dă ot ât de mlt câ ă şişteg ş laţi ll Câd ostaaţi lur groazi toate osoapele

me ş a el steţ ş deaoastă. N aeţ cm să ă s mamlt hir dă eţi l dsoziţi mle ooape eec itses există ici o diereţă e midtata lor şi a deoastă. Aştea ieta so d măime zcă pe e să o ec şiţ de deăa a". Proopl eş şiă p d l şi dmneoastră deci ati d e ct c el câă aă e da l a deosă tot atâ ce şi de la deaoastră la el Ata eamă ă pe osop eistă aceeaşi ctt d pă a şi pe oasă poop me a aor ma multă apă cât poop m i că do ae aeeş mdte Ac d lurrl aug la aeeş mdit mi e imc ct.

Acm aa este rem eerga căi itaea ei totală se shmbă.(aă şa abie se descă şi teţ ieşi a soare să ă usaţ sa daăgăsţ al proop scat ati teţ lţ; da să rsem ă totles îhis ş ă tot e aeţi la demă st deât acl rosoae. Î

mod ide dcă ă maga o e de lme re este izola ş aşteaţc ml ti ma aidelo lmi egi asmea aei se a ăsdi orm este tot ă di direţioalitatea desşăr eomeelor a ma râe m adeărat teresat reritor lamdl e pem oi lmea

C te azl lietl oorlu şi paletelo e oste osaie be delmtată mi ata este imlcat temeailes glză et le dă ăţ ş o e mi eş ici ses Î aeaş maeă dă lăaţi î ae siet de ml tm oesistem eega i se estecă atât de e îât i u i di ea mairămâe eci disoibilă etr a ace ea

Îtâmlăto lrl e oesnde mităţ uşiţe d a îdepa" se meşte tempatră. eşi e s ă ati d doă lrr saă la eeaşi temeatră ele s echiir st seamnă c aeeşi eergie; seamnă doa ă ese ot aât de uşo ă reiei eegie e la

oie d ele. emeraa reezită ea de gul şriţei d a îdeeergi". Dei daă e eţi o l tl se tâmlă mi mod izibl : ele şi tre eegie ul altia od egal a eztatl eese zero. Ai âd toate lrle or dobdit aeeşi temraă a mi s ci i ge disoibilă t e Pil



r rrl lglr fz

rrsţi r c, ll s a l pi fri n oi lor, n ip, s prpi in c nc c pr, i nga iponi a n

prn al xpr no ni ga Enpii, c c np D n ă pnţi in ll, s zc fp c spon n ca s cosii o crsică ii, n n s rholi şilor oll nrgl Lcl prr ifri,l o l, n aj l chl Dc ţ o lcl ca p, c p p p n gz oişni l ci fo pn

gţ pi cn ţi

ă ă p o p o ll ns ş,rini nno nif on n snsl scipiţi nrg

o p ca , n s fc âr ni rcrci ii x n c

f iriii, n s o coscinţ i lgi, , , p ll z E no iz oi pţ li Efcl s pr ipoţ noi lii, n or lii, n o ll ino , rl , fnţ inr şi io, o snr pl n cl f ş, nţ li p zşrii gor n n s nân in pr Es noi

S np s lg zici s n o nţ r pr rirlor, s onsii, no i s i i s,o sţn n s z pl, fpl ll s sl şfnon n s, rprzin n xp

Exis s isţ nr il l şi sp pripl fono D xp, piiţ o ză ghţ n osl , şi iţ gn si s prşs n p, i ol

c gţ s i, ş i p, n s snţ s ţ n s n rs ţ xon Şi, s nţs sin in, iş ni gţ przin

* Pncipiul a Doiea a termodinmci (..)



Dna înr ş r

n fat cnsen a aaerstr crstaeo exagonae de geaţă nnga ntrg cop a eţuu a et de t tp (ş deapt ien n şti nă sente ucrur despre gea indferent ct de

t a studat rstaee. tuşi redna este c dacă neee istau ea nţeeg n t nta gea.n fapt dei pe parcrsu aestor preeger disutat despre da

entee egior zic treue să spn nuadeât ă dn caterea eor ndantae aşa e şti noi astzi n se poate obine îneer diat a rea are uc. Drea ceva ş c ş ac este do înţegere pariaă. Natra pare a de fapt consrtă asfe încât cee aptante ruri in uea rea s apar ca soi de reztat aidentat tr i

S drept exu nueee Astea ipi ai te paiuen tni ş non st fae ee e rezint eea e nini nieur enrti se pot aa n st dfeite din pnt de vedere ar ni ar iit ne au difeite nvri eneretie Aareazţiir nivir nergete este proă pată, pe are puterezva do pţa onarea xact a aestra reprezint în od evdent

nsinţa opexit ene dar în esen fap aztu are ene atit dn 5 ae întă reznte n nve enegetc vaara de 4 iiane d eetronvţi un atu de 71 ioe şi aşaa depae nu cnitie în vreun fe n ister t ru rei netr nta este ft nreu Univrs, î arista a, dpdede exat pziţa nui nve ane a ni nueu ane Se np încd neu de carbon1 exst nve aoe de 7 ioa deectronvi Iar aest fapt a toat dferena.

Siuaţia e preznt în fu tor. Se oet de a idrogen eevdit înceut a ra toat nu drogn ce se dnă sbaţnea gavtaţe se înzeşte; se ot iţia î acest fe ecţi nueaen a cra s a eu; ei se poate apoi coba doa pa hioen pent a foa âteva ate eeente ciice puţin geens astea se dezntegrează edat napi în eu. Ca atare a exs vree are ite n gtu u rovnnţa cerat eente iicedin e pnd de a idrogen prsee dn ptoaree stee nu enerat dât he ş ca a o jtate de duzn de ate eeente ontai aeast proe prfesr Hoye ş Sapeter* au aat exis

* ed oe atroo btan de a ardge Edwn alpeer fzi eric dea oe Uvet



sr ararl lglr

souţe. aă tre atom de heu s-a ptea n pnt a frma un aron amputa acula ata cu a aastă ra s pc n- ea. Ş soedeşte ă ea n- putea să s pouă ncdată cu xcepţa unu singr

psb acen: acă s- nâmpla să exste în atol de co un nnege de 78 man e eeonoţ. În aasă stuaţe e tre amd heu s- un ş ma înainte ca ei să se despartă ar răâne în mdempreună cea ma mu tmp decât ar ac-o ae I as un pi ma mlt scient pentu a se ma întâmpa cea produceea a eemee. acăîn atomu de cn exsa un ne de 7,8 mioane de eetonoţ amputea nţeege e nde pon eeate eement din tabe periodi. Ş afel

prntr-o genar pe os de a nuze a poză s-a prezis existnţanu e de 7 8 moane de eetronolţ în atoml de arbon; ar expermee de laborator au aăat ă într-ar exstă rin mare apiţiatuo aesor ae emene him dn um ste farte srâs eată datul ă exstă aes nil puar a arbnli Însă noâ iezii poziţia astua ne a nouă a un adent arte opia a 1partue aat într- nteraţune mpexă Aest exemp onsttue oilustra exeenă a fapi ă o înţegere a gor z n oră neapato nţegere în manieră dietă a urulor e importanţă in lm aitărior rea sunt adsea foa depe de el ametae

Noi ispuem e o maneră d· a orb espre m rrind-ne la aa a dierte erah sau iei Aua u teioz e rsatun ând mpart mea în neur bn drmnat d o reza es

n n n r h nn xmpl a un caăt a rhilo am e unamna ae z. Apo nentăm alţi emen pnru de snt aproxima ş sre no rdm ă tmă stanţă şi găss xaţa tmn d eiendamena. e pidă cdura". Cădua se prespun a însemna iraţieiar c folot eu n cp erbt nu rerezntă alta eâtcuân fosit penru o ctate de aomi care rează. Îsă or atun

cd obim despre cădă uit o reme de atomii care emur xat ae um aun ân obm espre anhz nu ne gân meu a gheaţahexanaă şi la lg e zăpad ăzi ţia Un a exemp e aeaşi fe onste un rsta de sar. Prt dn perspetă damntaă e reprezin o sumdne e prot neutroni şi eoni; îsă am aest on



Dsna nr ş vr

de crsa de sare ce da nglea eag src de nracundene L l s lucile ş n cul ue rc resiuea.

Aca dc urc sca irir a a niv nâi rr

tile subtr r cel rfrac dul n c lnaee devi anci cd rece rin ceva s tesea seci fal aa ide s ri de a i a exrale rin valrinric . V rinsc i s cr ai t nivlri d g a decri c e vra d aracia dinre ai . n ră s sercil i ac c fa n e rec erd cns i i.

S ură cine s iiilr. da c a av vaieş av ucr r furna ar vânl n rn uleens de enee a el a sar su s c nse sd lri i rea rene gâdi reriv a le. De a niiu u câ r ai l cu aâ av ai l rt ntredie eare din ele reenând ere grd de sicie nc nuea rs deareg e a

P sur e c n cas irar a cxitii ge aesi ec cnraie lr i il ervs ii arerern lri en d clia di luea alail i ar i rgne eriei nr nier exre de nias Ai vi rure ras.

re e ur a dre nâ cvine ş n u i ise sa exeden iic aa i dee see denu e cre i le etru a lee lcrue la niv c i

m Du acea jge a ucri rc rul i reea i sera . . Ce a es dac ei flec etr rligia)

a re de Dne Fusee ş sera au lg ndenale?Cred degu că niera cr de a rd ri s rivinaa inrcni ul a culr; c e şiie ş u n ştiinele ci e erurie de cur ieecual reren deers

d ssiza cxii re ieraii de ega eea d iri isde silgi um sigia u d nre irli rilde usurile nervse ilsurile nervase de cime şi i dee ss ş j n bel ensi. I î lia de a n a şi ne s s n r s n u s rs c grij linie



Dr rrl lglr

a a all l i ia t aa r xi aat ri av

a d n ul dn a n t ai apa d D

iu la l d a şi a ria o ai o îaa rţ nra alo a îla ml onti o rşal A t a rl şi uuţ ş pţi au parta lilr daal aa afl on o îţlgr rod a ri ld u a t o gşal lt îţun a i alzaz l n a i i ializaz lal u aâ oirar ii faţ d aţ (D fa, o fa da aşa ziua) a a d o itrdari ar lag aşi îr i î ot nţlg nr a lii ât la aptâ ş j lo şi al dlş rat aa foridail l d iriirona

1 1



PROBABITATE ŞI IMECAICI CU

UDINE: PRSETIAUPRA NATUI

org so osrvlo pe u rc l p dos sup csulo ţc uţ E s fv os spl gur cu o d r ug plcrl pu luc s p ur er s lg s cosld ds c c vd p su c dv o p os u du o s d fe spe pl

s fo u g O su cid o c ds l p deve d puc de vde u d c ce lg dp v P u eplu uo rlv s c op dvos c c o luc p l p su o o p lv pu ug ol ul d l v u loc lll pr s ss c sul rp o o s sucv

v ov s p ll s s luvc p u pl ur d pul or hs s o o l od p c cos fp l l Pr p drc n s po sv dcâ o că pd fol lu u p suo prcs p puo pu v o vu p r cl oe osluc ee luur su dpr c e p p c chpu Ig os s solc l

u u u ud ue s e cp luc cprpr-is u s pur · pu pru pcp lucru cr sn.s s gul d sui dsp c dosc s v vosc

S cp cu so l Il s psupus c lu s opo fo ul prcu u e d pcul d corpuscul c po o



Ds aal lr

a ll ras ditr mă. Dup c dă u porsul ciloa d imp u ut ş că li cmpa d fap c o ; ll măii d pildă. pi î sul duăzci dă a ci

s nsta iăi că î mut piţ lma mpă i prumpicul. Î cdrul fctului flcc cst pi putu ma stăzi pă um d fotoi

tuci cd u t pui dţă p pim d lcoi scopou act a paicl sau c f simplist Ctăiultir u ăat d mpu pri irmdiu xpimtlo d iiu lto că cşi s cmp prcum udl ă u im

pui ozia cu pir l modl s mpu popiuzis astui rcu u s pul picu su u T ă i u i .

aă ozi scd fos îlăută î 925 su 1926 dă cioduc cuiil c pu mic cacă cum cuoum s mp lctroi şi lumi. a um s us sa puă s mpotă ca nişt pau ă las o impsi şită; l f şi d suă mpt it ud. cmpă î lul l ppu imbi pc ti lş put umi mi maiii uati. S ompo îumi um i mi ău o P i siplu xiumsă lgă d i ăzu pă st pl Cpoa luuilor la saă ă s pu şi simpu dtă u aom scompoă c o utt silză tă d u s Şi ii c z miauală Sismului Sol cu plat im ius p iS compo îto maiă cum i mi ăzut oaă

smp ă ttuşi xisă Î caă iiă lcii ompoă î xac acş miă ca şi tii aapod dar î aşi r ur pcia modi d compo f mu d a

u imgi căc m i ă dim ca c difă d ic lsp c i d otiă. Cl pi di ast puct d d prl fţ st c diclă di tt î snsl s bsttă u aă cu xpi. N a cum s i s luu. ă i si

d plri p tm carulu io cii i să u dsriu compofcti picullo l să mc m să u mă c d dto.cst pc caactistic ptu bsolu tat ptiul di tu stsl; dci daă i ă şii spr rat il ziii s sialsă lum î diţi acs spc dsbi

1 1 4



Prbabla ncerdne: rsca ecanc cantce

V i . ns dcultt v d pt d oin pso, şi v os î âr ou ivorât d rr p cr o ţ t puD m pot v? Va o tr doinţ nstpânte dr

s poat e za de a p lcrle în ermn ev mlr.N m s v l dsru în trn d alo u cv il v l o dsrp i implu. A ot o vm cd zil s do dosp oena înţle eoa ttţi N cd xitt oda o mn poad. Es posibi xiat o vr nai si p s-o nspnt l fot l pns de a, înaint o ate p hâtns dp luma ctit lcaa, o gd omn au înţle, întun s altl, oia rlatvţii guranţ, m ml d doiprz. P del p, po m ge men n înţelemeaia an. Aa în n lţi p în so p , u ntmtl vţ oa s înţlg î mni vn mol c v ods Pu i impl dtindţv avuţ. V o s ompotnatua Dc p i smplu vţi dmi pobl i compot stf,ani o vţ gsi îtto, lo Dc putţi, înraţ s nu v totîntrbaţi Da m pot a ev?" Altfel , ei sfş înto fund

no nhi" in e n spat nimn în Nmn nu t um ot ş v.Adr, ţim vo dsru ompontul letonlo su

oonlo în m lo popi dn drl eani untice O o ep itrmdil n lm d smăr i contrs D ş odo prin p oie, d r bui s e snr ş onts ulil v nt al Ast vo fe mi înt l ompot piullor, pu voi op c xmplu loţl, po ompoa undlo, pnt c vo aopt xempu vll mr innţionz t invntez n nmt xpimnt, în u u s pn m ntâi r st în zl în r ol pul poi enm tpt e întpl d vob d nd ş, în n, întpl tni ând pn itm ctv ltoni a foton A inxprmn a ot mn onţin n l întrl mistr l m ti.El v pn în popoi d t la t în fţ pdoxuio i ainlo

idţniio nau S dodt o t itaţi din m ntipoa xplic pând adţi nt azl xprmntli doufat? Et xat li u." Am v pov expimntl dont. N voi i nim Voi bod naua în fom i mi elnt m diil. Ai rzid întrul mist



Dsr ararl lgl

Înpm oţ (. 28 . S rupunm vm o ur or onţ, o mtralir, i n ţ s st n pv binat, prvztu o aur rin a t st. L istţ m, vm n opravn, u ou g lbrl t Voi vorbi o rma pr l, înt l voi botza n . na n2. În tri nsini, v ptţi imin

nit gri rotun p sn avm numai o sţin trnvr. În a i mr stnţ s t un t rn, c n s ct un prtoa oprt gloanţ. P l poat mont în oric pt n ttor, în l loanţor rprzint o ti np n ta s, a numrat Voi c nt xprmnt în cr voi na conţ ang l tctor, cia c nip, atnci c a s nirit lou un prtli Pnt a i at, vo maitţ a s ti în rapot pn oc, i o voi m Voi pun ntmpl tnci n x va, ca nn pr impl ttorl t tat în s i în o

M înt, ori s a ta moi onlor ra, p itrmi tr ializi. Pm intr t ca mitrira oc zţi o tr, i oanţl pa n irit rţi, n o n aţ lpot ro mrn ii n bnaj În a oia n, r trb priz, i cast nu t rt ipot, goanţ a tot aa vi

nrg n n, i mpont ilzr pin r xprir rtt, ont în pt impn a t goţ aboutintctbil. Atl, a vom gi ct n vor rmnt pmba hi, on înti Imainţv t vorb nit loţ ri n bin mol.

1 6



Probabtat ncerttudn prpta mcan cant

riul sp ril în leg u exerimenul este l ietl in în tn Atni ân engi sseşe e este t ninutîntrn singur gln un f r D le num ei u u ti

r glţ lrile in e e resupun în s ă t snt imnsini gle i st a n lru s ptn în uti e ri sgst tt ri n st l Mi l în ita m nu atâ r înâ n a i eel ile a mn i nţin niia glane în ele în eli tm Cum ee nsiti un g singl inb rs fa l itl tragii i it iia în le i tl înât nu ţi nii glnîn li im în l

a innin s ms nl glţ sss în mie în ria m e ăn glnle in si p r fm mia Oţin nl glnţ e r e îl nui rili e irnru ă l r siml r ese şs a n lnţ t in unin f s ajung îrn l n Dsir nrul sa a ţi l x P esn ra x riontl nrul glanţ

p l oţ ţin i în un ti oră in r ar a m mlt sa mi pi r nmit N 2•Ai i e g în ele uni in t rin sn glţe tun n linat e n i rtăât ntr ganl i mrgil gil În lrl u tm Gl ri nn în rr x a nmri gl îegistre în tim uni el ant sun ssVi ni as nr N 2, i l n in lt ât s glne lrare ss n f ş fa 2.

Tru s int tl nmul e lm s nu vinîn trn i pt l i al r În ia fptuli glle ing l at gl s iem 2,5 Tt a înţleg in ă glanţe jt r ste eţi xemnl timp e e r ini i ni gln mie e u gl şi tt p Snt nns i it ii gl în legr u fi i

jl s a i pii şi n însen în fili xis jue e il pii n în tran Cu ees ani ân s f i p fil s pte in re aT l nărl N 2, are îns nl gl jung în ieîn t r n rbi s e îng s n st i



De aacterul lel c

ltaa de , dumie ce stue teenul e fl pen apa uml du e c ut intva d p

n , daă aalăm uba pe peta uş a ua a

, a a p a u N, nuul d lţ ec ac câd cp blndaj, ş alta nută N2nuu d lan c c na fa , atci cnd alaltă eeînchă Gă ac e f mp aceea că nuă de lne pn bl t eshs s a nul cr car scp f , pl cl ft 2 Aastă aaţi, apul ă ca avţ d ct s ă aa cattăţe eve, v ni abeantfrn"

= N N (n absţa efernţe

a eea e vşe lele. c, ă emna cu l, ld a capă, ată cu vl ă ( 29 Sa nttu ac hst i slă e şcată n sus ş n js n apă. Blindajul

dee lg ş de b au şep c lc lber a lc. a ă, nl de au e ai e ă cnde şe crţs a pvt. ul n sus ş n s, prducn i alap, a a beă buca d cduă cu auă, p are ăteaă văluelel Pe ai a d baeă c dă ău ş , nal,n dtt fac ac? El dcă cât d ul eală apa. D pildă,

Figura



Probabtat nettudn ppcta man ant

ş p pă n p pu şi măsr c m r su cbră n ptc c m ând s sor st nri cu cr s it pu c stxct roţiă c nri rnsptă vr Încă c nuri

n pr n d su u şi rfc st nct spu ntrvr să x şi n ur importt n nr din p sf c c sur ni ot av ori vor Noi măsurăm innsitt nr nri i iar c vi sn r in cătu bi rst n p tuni o s mişc f puţin nirnt o cs mimi snt irct prooţin E nu vin n trnş nus pun rbma s prn în ntrim su doc

Mur intnitţii or nsmn mi cncrt msurr nri r n n- nmt pc O n cu nu vrini s vor intnsit şi nu r n pcu Cobţin tnci cân sur intnstt? P sn (g 9) st rprnta rb !2, pnu cu n c b fnt st sis Est curăcmx c t intrsn D şm ctoru n dfrit crobţinm o intnsitat c vr frt rpi ntr mnir ciut rbic miv s unsct. Vri provnin c nt rintă

mi şi rsini Dc n sităm ntrn punct at xc isnţă ă ou nt n sssc c n aşi timp şi cumi su dprsini s sprpn prouc o virţ putic Exct n cntr sciis mim P at p m ctru ntrn numit pncma ptt nt cât d nt . o din i cv mimut tip s jung cât cor in 1 Atni c cum prvninin 1 jg coo rvnin in 2 mai nc c mr; n pt nc mmnt n unctu oirat gsşt o prn provnn n

st ncâ pa co încrc s s miş în caş timp şi n sus ş n sb cţin unţr rior c o fnt Ru nt sc că nu mişcă doc s prctic inssii Dci c vm nvar minim Mi pr c n mt ncă şi mi ut bţin nârr cn nr cu ntru c s jună mpă d cou cir că n pt n n st cu un n citAstf oţinm in nu n mxim pi ncă n minm şi ncă un mi şi

n n ni n nci o n car intrfră cm şi dprsiuni. ncă o a n cuvân intrfrna s si n cdr ici nrmir iut

Atnci cân c o n au naşr uni innsităţ mi mri vmc c s nuş intrfnţ cnstructv ipornă st ă

9



t o

acla c a I aa pn c e voa ntefn cc cv aa aa I ş I2 hn aa n na a ă p I Innaea

an n an n pn p ş l lnn la aa fan în abna nnţ Obva c I lal a N a I t a fl a N2 oş I 2 te â poat d d d N2

La aaa aata plat uba I t ob an a ava a ap nlţa a nbl an nt h înlţ e cae o vo nota h2' ete gal cîa ca o a c c nua aa plu

nla p obţ aunc n ecdeţ na fan 2 Atfe n pvn a fana 2, nlţea t ngatv ş oa ana c ca la faa Ac lc vzbl aunc cân aîn d a a în dovş fapu c n oat cale a l al î c a f c nnta nund în c ooal u ăaul aea ca aceov ap că op pa e l p c obne acee boa na

aI = I 2 neeeţă)

I = h2)

I = )2

I = �)2

Aa aa l la aăt aa da eln 30 a a aaval pl un u g a a lc de nbl ea a o nf a ş acta la Dac a lc lc ş lc g pua fo

n naă a ha neaă n fae bnă dn caz b p ala n d na aa a c flca capabl cl fn vala c n îtpl î ca n uaţ? Vo dcaa al l al l a la l



Pobabiia şi inrdin: prpia ani anti

l

I'

H 1a" • ., �· N � {"

()

"cigra 0

Ma în, eea e obţne u autou dtlu le conectat l plcto uet de put, unt ăntu an, ct tgee. Ccul îngst e auă e, tă t tt tpul ceDaă oaţ puea sue, păule unt e, d onu să

bă acee te D ţ pute sue, ele devn aât d de înâbază aplcatl. Put ue tu en ut de ăutăentu ca nuul de clc să depăcă ezolu douu. n dola ând, da aezţ î un deto înt lt l lt două în cel tp, n o să cţo odtă dă ăău încela tp, el pţn daă puta s est un de ă u c ăsuaţ tpu ete set d Dă icţ tettesus asel înâ eleton cae soses s e p i, vo podcnodată lcu sule în b deteto. ta î ă ea vne,sosete în tane a o e bne deteintă ung do întun inul odaă

În egul d eleon sau otn vn he a tae, t ed ş cu a poedat în cazul glonţlo pute ăsu poblttade soe Ceea e ae ste să une detectol î dete lu d t,aă v, e et sp, t z c p tot pu

îneag ubă sultan să îl ţne aol, ă zce, âte o oă, sudîn nal âţ eleton au ost în ede Ce ezutt obe pent nude eleton îegstaţ el en d N a în ul loţl Fg 0ne at e obţne tun d bele nte unt dhe s zntnoenl na de a d atee ela cube pe ţ bţo î

1



Dr aau gr ici

a ntrfrn d. pntr az prduce a aată bă? t r n va, pntr rbabltata d r a n atl

atatc t lă c p I c, c b ă s p h c atva n t vra ac îăa a c aa ncâtnvtă ăr a", pe are o n pldne a rbaltă, doar t c repztă n cazl aeta, a înnă ptuda prală d r d a ata . a aplnea proaltă de orde la fanta .2 ntr a obne apltunea robaltă ttale d or, adnă uă rc la pătrat. Aata t rprcr d a

a ntâpl n azl ndelr, ent că trebe ă one aabă d o aa atat tr ă nnz tt ur pr ntrrnă N

ntâpă daă înhd una dn ante Had ă neră ă analzăaată ă ntrantă, prupunân ă trn a rt rn una aat n ă O în p a a dn ăr â trn trrn anta obn rba ă N • Sau put atpa aaltă auă ăă â t rn fanta 2, bn ra N

• D prn rapn

ra atra o n rzlt ala c a N N: l pezntă ntrfrnăn at atata t dată aată fruă ată nf ăa ataa r t aă pătratl n altd, ar la rn t a a dă : N (a • ntarea et: e pate ă na rztat ă, atn n lctn prn fnta n. , unt dtrbntn l, atu ând tr pn fanta .2 unt dtr n alt l, t,at â ab fnt nt dee, n bn a elr dă? D

, acă laază dttrul pntu q c e fant h,n at c tt, aă înh na n ant, ndtca n, a nc callă, bn c a ăr dh, u n n a ă taă prn aee ant, n a vn dl Sau ă lu punctu dn enru: e poat ta ă valoean c lc t a ar câ a cr dă c crpnzăt âtn r ant. A puta rd că, pn a xpla fnonl, tă vr

nta ava, u ă elern au n fe de a rec înant nap pr ant, au ă ftază va olat, au ă pă n duă r ct jătat rn antă, au altva anătr T, nnn a rut ă vnă expae atătoar, pn , nă a ă, a atât d pă n ază ă atata t aât d pă ( 30)



Prl nrn n

L

. ·

' ; Q f Q mi

u V 1 a '

� r�«j 6 Q·Q 4! k« ; 4

= + ,2 I +1 N," ; � + Il

� ,tn/ ?MT l kFa

Aşd vo ezuma spund că eleonul ie ghem semene unepile îsă pobablea de sose a aesto se luleă semenenensităţi undelo. om în aest sens e am ă e se ompoă ea pu şi uneoi o und Se omptă n dou mdu diee încelşi mp (g 3 1

As ese o ş pue d o desiere matmtă oduui de clulpenu pobble de sose a eleonilo n oc stuţe ă i spelgee s- emina ni că exstă o seie d sbtilităţi mple deaptul că na oneză stel Eistă un n d u iude ş aşdoi să pezn ceste iudăen deoee s- pute ee să nu e vidnen es pun l disţie

ncepe pezene suiltăţilo cu discuea une popozi edin omen e sle ese sun gee e-o eonbiă mee e soseşe consie otdeun o nă eă ul de ţă un elon ese lo în mod vdent, s psupune ă es e ee pin e n a 2 a el ese n ghem pe t se poate de nl ănu poate poed tel o dut ceastă popoze aş înc oi da unnue o vo num "popozţa



Dspr ctr lio icii

' �f· A � c / Ia >e c4 . •

Aa, dja dtat u p îtlă u prpzţ A Daăa advăat ă u tr tr pr ata . p ata 2 atuărul ttal d r a tb ă pral a a a duă trbţEl a gal u ăul d iri va ata pl ărul d ri va

aa 2 D t rba rzultă u pat prată ît- ară at răuţă, a uă a duă părţ pl, ş ptl ddta a l i a d t dă igură gauău du la rzultal ă ttalul rrztă a pţlr, t vdt ă abui cclza că rpţa A t ală E lg. r, au dr, cu vrţ ă caţi, lga pat viată pi prt Trbu ă gă aă a avat apl ltr tr p

a pr aa ., au daă u cva i dau ral abl cdază tpra, a atvaTt av t t ă ăr. I pt a vda, tb ă

uă. Aa îct aă î patl atlr ră a pucă dluă. ua t îprăştată d ltr ă d atl că, dacăura t t d ită pt vda lt rcd ua, dă îtr part ş tă vd aă, au cd ăat ultr, u brvă va lpă at vr ălgr î patl

t , au î atl at 2 au at t jătat dtrăulgr bl p ulta. V dpr acu u c ti ta lrl Apd la ş ă , ată, dpr ă da dat d ttul ă u lt, vd tă patl t ptl fat 2 A dcpr ă, auc dpv, ltul v ută la u, îg, pa gră d găr. parad

Had ă rd a atura l aag S vă c tţv lăa a aă, i v ui ă ăă ţ lt . Valu du rr, a ru ta ş alta pu .2 ş a dtl l p u a trut a lr a au la dt araă bria ptu ta at d ttază dftl pţ al



Pbaba ncud pa an uan

detetolu? Ce vedem dcă e ee ane ? e u (g 30 Ru ste dst et e u u nd înci ft 2; în e măur e rtă e iderent dă e um

su nu D, dcă nie fta nr2 oem cee dsue osrloc în cal în cre prv fnt ; re ă rl nr.2 te şi el tt c mplă, N2 P tnci nău tot sosrorb ă f u lr Tuie ă e eal cu nueee N ş due căcece din lectroni a t fa n uric 1 e n uc 2 uăr lbu agor ă f a clo duă. Tee ă aă dru N n at că ste dstbuit pvt cre Nu ; e ete dsucnfr l N + N2 • Cr es, bneînees ş tree să e ş ş ş etecă ch p etal tnc cn in est nă ă căN 1 ete practc aclşi c N cel în bsen n r N este roeidc c N2• nsă nuăul N' pe cre oeă u d um tapins şi bl fant snt descise ega u număr de eecn egir prin t p c îitrt prin t 2 Acest e reultulp c îl bn tnci cd ese rnsă Onem reue deritedup c lina est tinsă sau nu. D o aprnde dsuia ese + N2

Dac tngm, e ste N • Dcă o rinde l loc, r este N N2• edeiaşad c rins nt sro! C te, m ute ă spunem călun acteaz ulttl În cele dou stui oinem etate difete e tot stl ă ă că lun ecteză coe eecnorDc n rferm l mşce electronlor m xermentuu ee cest oacu pu put spune că luna ece işcre devd şutând conii dinspe pnctele de x de ntereenă căre cee demini, i netnd tl cb l lore mă N 1 N2

Ect nt fe deici Dcă lnţ o ne de el ş ăita la e n cteă ne mere i de r dă roe oluin pr n lcton t îl înonteşte c ş c să căcva, l v fce ltcva a aprins cnsttie o utecă uen Sprepn ci că ncrc fc din ce n e lă năaproap de zr, că flsi nt detctori de lmi oe ensb. Pe ce lin leşt, t de şepa c aceaa să aecee dn ce în ce

a pţn lectni , cd ca tiparl de intfen ă nu a see sc catgorc d l N l N N2• trui ca s se rvină la studin abn linii. D c e pt trc d l o că l ctă Păi,vidnt, lina n t n valil i. Ea eşt la nd ei în r ptcle, nmit fton P s ce nenste lm



Dpr aactu fc

scd se şo l d oo ce ov d l sus ş u cllo Oe dn e n e m u foto, â cd e u lco e otmrăşt l mu u foon D vem pe pun oto, este posl c une

o un electo s ec s îl vedem r umre o lumă foe slb să o pete mc, ci pu ş splu un numă m de oonReult ete c în act caz trie s ma inventm o brcă, ntitlatănvzui Atunc d lu ese fore pec, l cestă rubcă ntr electro c când l est fote slab oitt cronlor l cest urc şd, vem t bci: fnt , t 2 şezu C tei cu c s întplă: electrni pe cre î vdmsnt dstu confo cb N + N; c p c n îi vdm, snt distr conom cbei N mără e icşoră lna, vede din e nce m ui eleconi, ş to m mul ec nevăzu n toe cle, crbefecivă se o suppune clor doă, dc pe su c lin dedin ce în ce m sl disrui tind în mner niom cătr N

N m cum s discu c nmul e de modri dfete în c esuereză cm put prn ce ntă rcut lctron Totşi s dovedeşte de ece dă c ste mposl s ne arjm în vren l n ce s

puem spune st, ă perb tpl soslo eleconlor, ă dsgenteren Ş nu num î cul lm : oce ltcv m folo, st mosl în pncpiu de c cest Dc do utei nventa mult moduriîn ce să mi pn ce fntă trec electou, şi s obini n s lt dnrte D dcă vei încc în celş tmp ă fce c cl nstrument său dejee mşcre elctoulu, eltaul c nu ve pte snern ce ură trecut l şi c veţ jnge dn no l sit complică

Au cnd dscot lel mcc cunce, Hsn sstc ceste le le ntii nu pot constente dcât dc st o nm lmre ndmenlă bililor nostr epeimenle nrmrctă ntroru lte cuvnte d espectvă xtl pt oricât de dlcil vs nciul td, ce, nut în en exprmnulost sn n odul ător (Heisnbeg a enna în l mod, le snbsolut echvlnte ş se pote ne de la nl l celll) Ese imosilde oiec n prt cr s dterine pn ce fn rece elcrol ş re,

n elşi tip ă nul derneze întrt de ul ncâ s disuă ilneee" Nme n st vr sol n cst rvn Sunt convsc vă du es o elu de mtode d deemnare ftei pn cr tececest d pe orce dn ele nlizo c enie, contt că cev esten eeul ă ve încpd c pute so e dja lctronl:



robitat ş nttun ta man ant

se doedeşte de ece dată că cva n ere că pe pne otdeana deen î a sa railor dse nsntl folostenr deenaea ăi rin c c l.

Acest at consttue o cactertcă ndenală a nar ş ne ndcăce în neal Dacă ân s decoe o noă arcă kaon d fatkanu a ost dja descoert d ca ă c c a no asfel şdacă aş olo kaon c să nteraconz c elecon ent a detenarin ce antă tec aceşta dn ă e aş şt dej dnant se scntelci dese ooa noi aic ş aş ptea aa că te ioibla ea ă e d o ana natră înct să î peră să a ce dorec ăa rodce siltan o rb aa elctonlor a tanor tplde ntfnă în nrfrn n rinil nitdiioat oost ca ncu na d a reveea ute dn trăătrieor obct ncnosct

Hade să ne întoce la oziia A. Elctro teue să treacă rnr fantă pn calaltă. Ete sa n ee adeva? zcen a od a lor d a vita să cadă cacanl c înnd. E îş sbiescrell de dr dă c ază. Dacă a aarat car et caal să

dterne rin c fantă tc lconl (ş oţi aea n atfe de aatatnci o ara că e tc pntr-a rn calală. h şa ş face trece n na din ele . . dacă t ţ . Dar dacă n a nc n aat d actn atc n o ara că ece rintro fan e cealaltă. (Dearat tot o să o afr . . d na c conda ca în onl ediatrăto să orşt raonaen ş ă n ai c concl dn aceasta.Dar dect ă îş toeze ntantan raonentl zcen reră ă n ae.) A conchd că ac cd n lecro trc rn na dnări rn cealaltă înă a nea o o de redice Acata esegha oă e ce tb ă e dacă dori ă ntreă naa

Aceaă rooz la c ă fr te a eraă N st vorba ddoă fante ete vorba de o rae nă c oate na modrător robabltatea o event din cadrl u exrient ideal acaa înă ur ş n xnt în ce tol t czatocât de exat et eaă c ătral a cva car în cazul d aă

nt a" aldna robabltă Anc d n evenent oatetrec în a lt r atatv aldna oabltă actn a" rezntă a a"rior cornătoe dvror vanteacă e efctază xnt caabi ă detrn ce vantă estealaă obalata nn cbă a n a t eaă anc



Dp crcteru or f

c ătaul i a c dein ală c sa oalor cresătoa c alate Adă s de ntn

Aca ea este u nconeaă rorus acasta? Oae ce

mcans oduce efecv aşa cva? Nn u cnoaşe nc u ec.Nen nu ă oat f o ela a ofdă a aestu fnen dcca e c vam dato ra să ic o descre a li ă t f xcaa ctar n snsl că ă t da ai lte exe ar să atefa că este osb de recat n c ftă tc lcrnul ă a dtr n aaş t ta nterene. ă t rznta claă a lăd exrint dc d xeretl de nterferenă c duă fante. Dasta nu nsaă dect s t acelaş cr âă cd t alat. N tc niic a f s o a crnăor ca o ctăa eciă se a rza atul că în lc d nure reale ave nrco ş vo at duăi asc ine ce n a nc lătuă cda incaă nsă isterl rud e c c v a dcs şnen n oate trud a în i la ntl d faă

ee c a cacat ână în acest uct et bablaea de oreentu n eectron ntrebara este dacă xst ar vn d în ce ă dten ocl n ce ajne întradevăr n ectr indvdal. Duratnci cd tae ese frte clicaă n n ne dă nai de la aflos tia roatăir adică de la a cacla nşte şs Atnci cddă c u dn caa dirite fore de estenă şi a t ş a taclo cs clcate unte erfect d acord că nu cnaşte cnteta ntru a fac redc cisă atfl înct cală şse ca unluc ă aă aşa ş e dco Dar vă da eaa că rn acasta n un oa xstene d stat a une aă iota een şansein cadl llr ndanta a ci.

Să rsune că ave un exrnt anjat atfl nct abenalun să e ăsi î sita de ntrfrnă P ă, face aaatrivt cărea char ş î na luni tt n t pcza rn cafan va trece n eectrn. Şt d că de ce dată d n tă ece

na dn d a c ă evede dnant ce a aceat. alt cnt vt t redctl. Nu oat revda d nci nfae trară î ate c ău va lcr escvAtnc dacă cl rinar al zci a ft ş toat a aşa a crt căa f ă cint c nt a tea rzc c ueaă ă



Prbaiia crudi rpcia canci uani

tple î e ccstae date, seaă că, î- ani fel , zicaa ăsat păgaşă Iaă crcustanele ssă de eletr, ec delnă, pacă de tngsen c dă ante vrea ş în paele căe gă

vi vedea elecl! Una d te ee aceea p căea otvl ptcare n pe prevedea aceasta, este că lcrle n detenae de nechei fae cplcae ncă din t, de la : exită nşe arenaetee, nişte rie ec, cae htăăsc a pn ae a tec electPrbablăile a ija deaece, aeenea n z, ee vrba deceva aleat zca ee copletă, a dac aa zcă ciende pletă în te ă pevede gara p ce tece el Aceata ete

nă Tera Vablelr Acnse. Tera aceata pae adeva nd cz le de oşe de n ce dA sps că dacă n apide la, eaă ă be tpl de

eereă. Dacă ae ae î care em iparl de ntefeenăatnc ete pil ă nază în teen de tecee prn fta . ap anta 2 D caza ap că această cb este at de splă, earepreză, dn pnct de edere ateaic, n lc cplet dert faă densuarea cntbulr cellalte doă cbe pentr a ne prablaea

ttlă Dacă ea psl să dete p ce tă rează să eacăelecrl atnc d lua este apină, atnc nar a conta cu este eaOce anenaje v exnd în cadr se, p cae ă le ev şcae să e peă pedca doă lea pea srva ş c lna stisă acest ca ptea spne rn care fană eaă ă reacă elec ncal în ce lina este snă Da, dac a capli ă face ata, crbaelttă a e epezentată ca suă a cel dă cbe coepătetece p ta şi pn a 2 Ş n ete şa. Pin e, în rceta în ce exeel este anjat afel încâ să pdc tefeenî absena lun este psb să ave dnante ve nae u prvela ant prn cae ează ă treacă electonul, ş asa ndfere daă linaete snă sa apnă N ignoana naă c pve la angenaele intee,la cplcale intee, este cea cae ace ca naa ă apa a avea în eaprabtate: chenea pe a cva nneă inev -a xatfl Nici ca nata înăşi n ştie în ce pa va la elecnl."

Un lof a ps cda Ete nece, pen înşi exiena iţica aceleaş cdii ă prdc ere aceleaşi rezlae" E bine, n prdcStabiii cianele, cu aeleaşi cdii de ece dat şi n ptei prevedea pr ce ă va rece elecrn. Ş şi, şiina ege i depeî pda fapl aeeai cond podc e aceeaş eze



Dpr aracu lgio icii

tul ă n uem pee e e tml c, ne ntteă Înlăto, uea năcoci ituţie ote erioă ş eculoă n e mulus ă şti, şi t n pt peved e exemu m pute tclui mi

n ă n da o fce mnj n cre v cellă toeectriă n ombinţi c n elton dcă l zăim n tle nte m . lnăbm tică şi declanşă Al Trel Răzi Mond; dă îl bervămîn tle fti 2 înci tt d ac şi i un i roiuAtunci vitor omniii dpinde d ev ce nci ttă ştn dn me nu t evede. iitoul ete medicibil

C et ncar ntr năşi xitnţ ştinţi şi care unt acertcl nti contiti cru c nu t otrât in cdţii ooreilite i tdena in înşi mtelul cu cre lucră ntu Prvvedem c dcpr, şi n te a c ce dinaine cu o ă atelcrurile Aderi oiilităţile cle mi ronabie e dovd nu şaă ete c ştin ă avee, ee ce n tebue ete blite de exeenta, ontitta în apoea rlttlr aetea trebuie rorte ăc inv ă e ronun u dului n re şr doi ă ele şn ne lcr imot intelenţ de inte reultel Un ct

ot lgt d caă intlignă t cl că n truie ă ite dinnto urnă privite la ce rbui ă e l Pt xita peudecă, ş eote m ctae lc ete ţin robbil or ute ucu mi dice rejdecat et difrită d igurna aută Nu ete ora de prejudectablută do d anită tndină. Atâta tim cât une do nclncă cev, n te nic o oblmă, ent că dcă tendinţ dumnevoăte geşit, cntant acuul d exeimnt nu vă va da nc păae ân ând nu le vţi lu în cnidrr Ele pt trcte cu vedere

nmi n czul n c ntţi bolut igu dnine de vreo condiţie retilită e ce şti treue o ndelinecă n t ent nş exienţştinei, te nvie ă xite mni r ă nu ccte că nura treue ăifcă nuite condii conceute, ecum cele e lofului notu



ee ce dresc ă dicut n cestă prelegee n este ict vrbindcactl leil icii. Anci cnd vbet despre leile ici lepricee cl pţin că este vb despre nă nsă n vreu să vă vbecdspe naă ci ai cd despe ntră aclă viv de e resă vă pun ce crede ni că ti ce ve de ghii i c se prcedeă

c ghicil. ineva sgert că del c pe ăuă ce vne ă văexplic pe îndelete c ă gciţi lege i în nl ă v fer lege nă.Nu tiu dcă vi n stre ă fc t.

Mi înt drc să vă spun c te itia clă ce cnt ndspe ică. Aţ pte cde că v- sps deja tl dec pe prcrlprlegerilr v reentat tte ile pncpii cnoscte. nă pncipiilebue e pnipi depe ev; pincipl cnerării energie e efeă

l enegi ev i leile eccii cntice epeintă legi ale eciciicntice în legtură c e tte cete principi lte llltă tt n nepun ce cnnt re nt depe ce disct. ă vă vbecun pic desp trilul sp cări s pesupun c cineă le

n pril rd ve teri. Şi lcr destl de rercbil întregte aaă l fel . Se tie că aeri dn ce s cte stelele ete aceeac ce de pe t rcterl luinii eie de cese ee ne feră un de prent digtlă b căe pute că ti extenţi clsnt l fel c cei de ic Acele tipi de ti vădec tt în inţe cti n lcrri brtele unt lcăite din ceei ţră c pieele drcă ranjă ltfel. Deci aces lcu ne siplică ble n ve niicltcev dect t ceii riunde



cl llo

p oi acşi sr gnal Ei pin n ncl i i coni o al o list c pil consi li pr c cr no c a cnoşin (g 32)

(sf�Vm(·

kp Fir

M i s o dsp lconi c rpn paricll d la

pr aol Apo sn ncll în acsta s înl asi can l l lr d lt lc p c l ni nnişi roon o p icl N i la stl şi ato şi c acşa ln ia la s a însşi dscs niş pi p c l n t a ncp ot i p graai c a cic coc ac graiaia a i print g c ş l s s copo o mna nor picl aca nsc grini Da n crdi în aşia spni ipl giaiÎn n a ina c c ch ditga a în c n ntnrc n pro lc ş n n fapt iutn ait o pcl nrinl lg oa picll nua is igr toa ntpcll l aas n prn dcâ aţ rapa a ca la laa nml picl îs a n inoc nici la splt

p p nrt po plca dn â

o no l nrg oas în ap toat nnl c rc r n r ş cpţi ci cd c ş coo o pcl la nrg o înal pc c fnmn î laoatoa sn s al lc ct a ac ls p ac carpc o nonl on ot plica pn intdl ac



Cătn n

nil şi işcăil ptclel De explu e pn că, în pncipi,înăşi v pte însă pd d l işcăil tl, cşti tint lcătii din netni, ptni şi elctni Tebuie s dg imedit că,

nci când r că în pncipi pte înelege, n veu ă pn dec căni cde c, dc te din t, m dscp c n biat niic n în cdrl zici pen pătnde ennl vieţi. O ltăhei, p c selel e ngi neie slă, egi stl ste de su înelsă to în teeni de eci ncl înt picl.Cel pn tâ ct şti noi în pnt, ic ti d dlii cu pivi l dulîn ce s copotă ii, ste descis c cteţ p indil ci

gn de de n t, ş te n c d c cnştinţă p , doeniul enenlo d i c nu exiă nici l e, n d eg, n ot xplict sl su ăc n le c c s ltc nist pnd

Acst lcu nu f dintden sbi Exis d eepl, n fn ni spcondctivit c însă că la pt tllcndc cnl elcic ă pn ezitenţă. încep n ft vdnc ct enn t cnscină a li cnct Ac, c el fnlit cien d ănnit dvnit vizii c pte în ft explcape dentegl in p cnştinelo noste cl Ave înă şi altenon c peci extrsenriă, c nu t xpict pinintediul cnoştnel noste d zcă Tş, cst din ă n tîn od ctic stbilit, şi n ve ni că e exită Deg, dcă pte dnt, cet dvd c zic e incplt şi c t,pet zicieni st ext d iptnt dac el e st cct s eşit . Exită

ult xpeinte c tă c fennul n ine. clşi c et vlbilşi pnt inuenl stlgic Dac dvăt că tlle p inenc ne ete iu ppice d s l deit Ameic v genul ătd stolie nci teoi ică s- dvd ontă, pn c, în picipnu există nici n ecnis intligibil, vând l ză cpe ptclce s că să ncţineze şa cev Acest este til pentu ce pineamnii d ştiin xstă n c cticis piit l c idi .

P de lă pe, în cl ipnisli, auci cnd l încept tdescis inclet, ă că este ipsibi Ac, că ese cnoct ibine, n dă se c n es iii c n ă pă p cl npcs ziic nale chi dacă necnsct încă în d evidn, n clă vn gen n şi pt d ă.



Ds aatru go f

Aă, a aă cu pv a c înpă în aa nuceuun at pae cent d pc ş cplet în en că pute cacuac, c că pcz dca d cu cnda ave et

p a dpz n cb, dvdş c fele dnt eto ş oto cnsttn nucl n nt pe dpn cuncute ş nu unt doc neînel. Va pn c, în pez îleg fee d euton şp în aeea măă îc, dacă a ce de pdă ă cacuec eacttat nvlu egtc e cabn, a ceva d nu acta dac a fe az ş a d cacat cete, eu pot aceaceaa N av uce cnoşn Dş pen nvel eneetce aeeectn d a pa at p face act c, pent uceu nut, c fl cla ă n îl oa bin.

nt a aa a te î acaă pvină, xpeitto au ucea stdeea fnnlo de a eneg înat. esc netn ş ptonun d al la eg fat a, p a pdce che cdae, d a ctd peă ă îneagă a bne fee de euo po Aceene a dch cta Pande! Dş tt c ne da ea o vzuea bn apa aco , a dcpt c, atnc cnd cocn ptec

lc epctv n de al, î exă ai t pac. nfapt ncece na d a da de cap aceo a ft scoa a vala l d pat dz d patc. Pe aca le v c î ucautopon (g. 33) c nteacnează cu ton ş potoş a cva d-a ac c fl dnt aceta. În pl, cd sp de zla e, dat p d lt car n t ante p pbafoo ceae l di ee eşe zo , a n, ia căaste un netn cezt E dou fel de ntn ul c coepde eectonl, ş atu ce cpde l u Îtpltacuan cnoc to lle ui ş ale utinu ău i în odcâ se pate de t, c, att ât şt n dn uct de vedee eintal acşa cp aut la ca ecl neutn u cgua ce că aa ezn u ee de 207 o a ae dect aco. Acaa cste sna deoseb cscut dnte acestebct, ca c c pae d co .

at dn de pce snă ş îno pcll cspnzta l tă dfte nu zn on kanlda, ga . cnaz . a pat dzn d patcle e o edne d ! nă dvdş că ee v î al cea c e ajută unD fapt, nele dn act aa-nt c dănsc at d pn, înct



€&r'

ţi'� vfi ·

t t

' ()

euh"·

Ct o

Fr 3

nac dicii dacă t pibil a n de dnt n apt înăşi xitna lnă n vi inta în acată dbat.

nt a iltra idea d aili v cnida cail ni nn şi prtn. Acştia a aceai aă c xactita d cca ci d pnt. Un t d 1 36 i celălt d 3 d ri a g dct lectrnl.Ş ai rcabil ncă et faptl că din pntl d vd al el ncl, lr din intl ncl din di prtni t acaşica ca dintr prtn şi n nn şi ca ca dintr di nni. C alvint dn prpctiva lr nclar ta prtnl i ntnl n pt

dbi ei av lg de ii nnii t înlcuii c ptniă a chba cva . . . c cndiia ă n ri da la el tai. D& dacănlc un ntrn c n ptn av db tbilă căc rtnlp srcină elecică i nutl n Pin ăt lectric patebsea ediat dieena dine n ptn şi nn deci acă in c cva s pate nci c altcva et ca c ni n simtepoxmv. o n ntn fe ncled t incrctă în c en pnd al natii dc n st valabilă

pn elcicitt. se pe iii paiale i avm lt d că c l.Ac că ailil a t xtine, dvdşte că bstitui d gnnurnli lcl prtnli pt apicat n g lagi pcul.Da acrata t că şi ai cătă. Aaia c netrnii p nciittdana c ptni t da aprxativă n te advă n cl

5



Dr tr o i

ţi ar biţi ai ag ar a deoit ă n posiieofră imtr înă şi ai abă Toti at imtrii ţiae au ajutt agra p în fiii i a idnta în at a ror nd

ip pi ontribind a dprirea unora noAct d j d a gi în mare raii d îndie ş aşa mai deet gti pn gn d i amia pimina p are inva î poat nara ai înaint d a dopi poprizi it eg rond dn. În itora rntă a tiini găe xmpe oate imortteD pid dopera d Mndev a tabi podi a mnteoe anaoag ati jo a rprzint pi pa în deria opta tivu xin ata a vnit mt ai târziu odată u eoia atomu. În acaşi f a ţva Ma ayr Jen orgaa cnşin dr nive nrgi în n în a e ei a nuit modeun ptri a nui zia aă înt-n atfe de i în prin griproxiativ raliza o rdc a opxti

Pe ân at pi avem toate prniii dep ar am vobtnaint: pinpiu e a ratviţ rri tri ă eopo în anira eii cant i obinndu p ata din

rativitata c toa gi de onrv tie ă aDaă pn aoat toate aete prnipii doprim ă e t reamt. Snt innitnt în . S pa da ăm ana antpu rativiea pu ennţl ă totu tb e oa pu o erie de eupneri taite ajnm a nontnă ă pentu difr urri p are am obin vai in da n d nt ă a uţinmnoi că acta nt în onordanţ natra Un xm d a d preuni tacit în găă ae avem pra te prejudeăţi pntr a îneeeadvărata mnai î ontit o amai pec urmtoaea încaz n a enru toa posibiităi ă iem 5 0% ă întâmp ata 25 ă tâmpe aia t ua or a tr da 1 No rd c daă adn toate varit obnm probatate 00 zona înă na t tomai r onab O at atd propoţie t aa nria a va tbuie ă e totdua poitivă n poat ngativ Un a nnţ a t probabi ntrod înaint d a

Dmtr Ivov Md, 1834-1907, hs s M Myr zc mc Nob ză î 96; d 6rofor d ză Uvtt Co H J, z gpr ob tr z î 1963 d 1949 do st d FzăTortic dbr



ătnd no e

oţne ncsstenţă ete e pe ce mi czltt, cv de enl deică efecele n pot să preceadă cele. Eev nmn n lzt vrenodel re să nu i n condee ţ desp obltăi, o cuzl

te, ş ce n ceş tip, ă conistnt c cnc cntică, cu ltvtte c cctel ocl ş ş i dpe. c, efecv, n şt pcsr pepne n n ceză pobe u bn nnilo. tă otee dăţă! Totş se dovdeşte că, pntn it i tl,tem mătr nţii sb covor, ind stel tmor n stae să n ontină clll

O. Acest st itaţ ctală Ac vă vo vo dp cm să căă no lei.

În nel, cătăm o lee noă ătoa cle. M ti o ghiApo ccă consnţl est, pn vd ce pli no l czl c m hct oct Apo cop ltl clcel c nt, c xpeientu s c xpn l copă dect c oslpnt ed dă l cocodă ă n s poveşt c xpl

lee et şită În ctă simplă mţi stă hei ştii Nu coăcât de mos ct le. N contză ct st de dşt cl c cto, s u l hă dcă n oncodă c xpinl, st ită.Asti tot Ese dvăt că ent n si că s rşiă, bie ă pţin dcă n cuv cl cae ct xpimenl l pottncoct s dcă n xistt cv n cdl xintl vn spctlt n mă, ven zomot d fond cv, oi dă n cmv cl c clclt onscinţl coms o o d nlză, ch dcă e clşc l ce hct l. Ast snt c evdnt, ş nct, ti ând că le nu concodă c xpimenl că es eştă, v să spn căn fpt nu se potivşte duă ce xpeimntul fo f tent vc,dpă ce ccll fost vct, şi dă c lc fost ntos d lt oi p to eţle, nt n sir de oc onclzilo pcre lem rs ond d l poteă

Aet v pt fce să vă foţi o pee o erontă dsp

onii d ştnţă. S lsă pesi că noi o ne tot ntn hicit de posiilii pe ce să le comp cu xpmnl, c ce pn xpnle un pl secnd În fpt, xpeentto o nită tăsătră ptilă lo le lce să ă exernte chi dcă nni n hii ncă cvşi, fote dse l efceză n domenii dpr c s t că toticinii



sr aratrul lglr

n a ii în nii. e p, pa cnoaş o oaz d ei d nu ti da ee un întadev aabie ene înae. Vaabiatea oa enei îna ontite do o ppne ezonab Eienaoi

a nca epn a ngii ai înal şi, dn cnd cd c undin ee ne fae neaz; adiă, e ne ae ă deoei uci e a eda ot, n în fap ei in aca ppeciv, expinpoa pod za neaşepat e n fa o l d a capt hici. Un eemu de ezuta neaştepa î conte a meon işi nni , e n a fo iciţi d abo nini ai înaine d a decopiţi. Chia şi az nini n a pod înă eo od d a ii,pin ineediu eia aceştia ee în od naal.

V dai a, di că n ea, ni p nca ă invadm oce eore bine peca. ac ave o eo p a punc, o conecă atentic, din e pe caca în od conenabi concnţe ce po coae c xpn, atn în np, pe deonta o afd eo E todana oaea d a dona c oic oi bnpeizat ee eşt; d atenţe, n pem niodat demona ea eeoec. S epn c aan o poz coaă, îi cac cone

cin, ş dopi c e concod d ece dat peent Eatnc eoa coect Nu, ş m ea n ee dovedt eşt. n oa pa caa n don a de concnţ a xa n don ai a d exeiene, ş am tea decoei anc c c tvete eşi. Aceta ee motiv pent e ee Newon c pve aşa po a dni a ve e a hic ea Aacţi nvea, a aca tot fu d concnţ c pv a n iem c, eacompat aoi cu exement . . . şi a da mai mute ut de p d e oba şoaa oa ein în işa Mc.

În o act i oia n o dovdiă ca eş, şi a aemo de bn nu -a puu ncodat doved coect, pent căpoate a doa z n xpimn şi deonz c cea c cdac e coe, d fap eonat. Niciodaă n ave depta în od caoc abot n e deâ de a c eşm. Totuş , ete ct epoa d ecabi od în e pe avea nee dei dinuiacă

at d Una dn c d a oa ştia de a ect expimene na îneina în cae e cnoaş ea. a exienaoi ca cu c aiae vn şi c ca a d exac în acee oc în ca ae cea obi uem dmonta ă eoe noae eşte. Cu te



Căând no g

uvn, îneăm ă dov ng pue de epede că n ave dreptte, ent că acet ete ingl el n ce tem vna. De exemlu, înzua d asă n pea i ne căm neazu în donul fnmnelo

l ne joe; unem d p ă o s în odn ae, n exsc n poet de aploe ce să ate necazi în cdul eacilo ncleea a suacndbl În ast plege, ă z dcopead l damenal Anbll domnl d nes l zi nclde ş înelegee l un alt nvel a no eenea fenomen pec sconducilae ş eal nle, în teni d g ndnal. În a estevoba dpe dopeea un necui dspe ceva în ngulă leglendente. c nmen n şe nde caute pne fenenele de ln oas, oa epmee dn ua de a v găe no lg se deşă la negi înalte

Un l lc pe ce ebe s sblinez, este c o ee g n pote doved eşt Da lrl ghii este exma în mod evazv ş mdegb necl, a daă meoda olostă enu deemne consecneloese i bg n nte sg, ş spnei ced c ttu este în egl,pen s daoează c ş utu ap, lcl sta ş lul aela

u mi mlt s i pn c efet st ş , şi biesc c pot ct de ctexplic cum conez chesi eset . . " e bne, consta atunc cătera dmneavoastă est bun, pn n dovedă eonat! Desemene, d oede de l l cnsecnelo ese nepreczt, nc,c pn îndeme, oce ezlae expeimentle p cte s tepu consnele aşpa. Pobabl sunei oşn c aes l dnlte doeni A" î ăş aa ovl , dgu, ala ea nu amângâi sau n bt scent un cd e copl D, dc fcenvesga, desoe d fapt a a b fa mlt şi otul a fs nodne. ăi, n, es dn auă ă a fst ra ndgntă c e cnd eamic! Dnt-o tee vg se oe bne oe elt Tatenu penta lu t ol. a posibil s folz u peizie,dnint, c anme însă bi insun înană pandlgent, tnc o teoe efect legim, ce pte sus etlo Auni d se pn în diue at l, pnsl bşn se

a nd avm dea f h psiholge, lul n p de at de exc". D, d atn n po ve petenţ c t cev despeesiunle rseve.

Ve îgz ă aa ă avm eme xt d acst gn în zcAem ceste seii oimtve, ce cam oneă. Se simee

9



r ratr o f

apiaiv, şi calcuează si de ecne ca ş nd peectăAci cd s coa c xpinul u ccd Binels eat c ste d aşteptat ste apxmatv Dci î caz în cae cncdana

bciă, pe u!" pe d dac ea est slabă pueEi bine, îseă c a auit aspect foate nibil î apt cşecl iei." Sa ta di, d eact aşa st ni nevoi avnsă Atunc câd apc de ubict � i acete paticulctiti ceva u taile acesta, modl acsta d a hici bazat ee", epzit cepl icăi ştiin Aclaşi c p cae la spudp pilgie este valabi şi pnt n iti î zc, aşa îct

dei pa ta de l. a îc t nc s xtre d ate ac g d t vagă pa at ş cda h; t g dedvdit că a t geşit, şi i tbi o ac da p a egea p b în act c .

act ps al giciii, a l caluii cnscil ş i al copi xpu, n pm mptli î div stadii. Ne pt pti tapa gcii, atunci cnd n vi nici ide Sa ne pt mpi îpa calclii. x n 934 Ykaa a avaat ide eft

la f cla, d i a ptut ă cacz consciel, pn cataica a pa diilă, şi atf u a ptt cpaa ida c xpeiul Tia a ăa aşa v dluna, pă cd dscpt toatact picl pl vz de Yaa şi, ca a, d ndi,ll nt att d iple c i ea iaginat l Un alt lc n cae np pl t la apl xpital D xpl, toia caticăa gavitaii avaz fe gu, dac nu din al ti, atnci ca di

caza faptli c ta pintel cae pt fctuat iplic icioda d lta caica catic şi gavitaia a gavitaii stpa labă î cpai c ca lctc.

in caa fapli c st zici tici, şi că înctă a ultclă capăt al pbli, dosc ă cctez acm aspa duli ca hicşt

Aşa cm a sp ma aite, a nici pa cae et susaghiciti; u cte dct ca l ă cncde c xpinl şi s ct

Hdek Yukawa, fzan japoez, deo al Is de Ceeă în DomenFc udaeae, dn Kyo; Peu Ne enu fză n 1949



ăutând no g

be et obl Atc, ve pe devoatr ete foelu Pro o e , n clclto e, tel îcât geeezeo cene letoe de pteze de ee dă d gheşte a

treb oee tra, cluleze edt coeele, po lecope c o lt de ette expemetle, zt dte. ltecvte, ghtl ete ocp ptl. De pt, ete bolt ctl, şvo cera v eplc de e

Pr problem ete c îcep. Sp: P, cepe c ttepple note D, d toe cpe ccte nt ncteteunele ltele de trebe rent cev Pmm o medee de co

de oae ce tă c teb l î teole oatre pi lbee.Înţleeţ dev, ă fce ă e ă ă de Veceva ş zce: Şt, vo, oe , ma mee c pal ete ot De unde ş tc câd nge l o dmene cet de c căext tdev detle pncte eedae, ete de fpt vrb de omlme de uce epate te ele pr dte m? Sau ze tldile cele d ecc ctc, depe ce e vob, nt ttde plte e abde; ce v fe cede nt oecte? te

ut Atfel de remc ut evdete, ş oce lcrez dome etepeect coşet d ele cotee lor î evde evete l c oblem ete do ce pute get, c ce ne exct pte loct cl pl ct, reupue c el exact etecel c ul c cot do ee de pncte, ş c îe ele onede p u e c ele, pntele nt dpe îto ree bc.Auc tem demo medt c el ete ege Pobe etedo cev ete et, c ă îloceti cu ltcev t ş eda ce o dee devt be peztă ete îot, devevzl fp ee

A do dcltte ete cee ext t de poltde tpul et lu Ete ev de gel t. n d ge, demut veme, dehdeţ ef. Ş ve oacre e e pepe dec u e l t, c excep fptl că îeege c ve ă dechde ne, ş ze De e u eţ 1 0200? Opdv ta,

deavotr erat lte lr; pte a et de ob 1000 Su pote c şt dej c uml d mjloc ete 32, 20.u pote şt cl c ete vo de o ombe de c fe . . ât, v o, u î trte e pne cu eă oeze lucle. e ctec totdea le ctec, pet a ua



Dsr araru i iii

că a gândit d ce ce se să coo d dă săpnd e, doce de cei intă c îcecă 10-200Aşa c vă dn c teoi stie şi ofnde iinţi ni

o dpăşş d bice c t a nosă A hc c tât d s ş dpofnd n este ş şo. ei i c dvăt iste c să hicşt, şi poţ fc obeşe, ca o ş

Dsc să disct c depe de ghici egi e nii. se o .C s pcică n din ăi ca pa sgee să pv nisoi pn vda c ct-o tipii ceţi Dc iv soia.

b ă înp Non E a aa în iaţ în ae dna d cnoştnţ ncpe, ş fos în st să ghcesc ee ndotă idi c e tiv pote de xpeiment; is o distnăe în svii ş tti Acst fs pi odite, d stăz n conă tât d bi.

Uto tip c izt cv ţ fot Mxw, c obţntg cticiăţi şi gnisi p ată tte ee ectiăţ

dtot ady şi at d dinan i, e cotemp şi a ra nconsitnt di nct de vd ttic C să îndepe c, tb să de n tn ne ecţi A c cest nvendşi nd de inon şi be şi gn n sţi A găs eg d ieni n codt p enţi, pentr că n cede îoiee Nici n n ced stăzi în e, d ecţii e ce e ţitnt n Dci s pot c ogc să fost şiă, d ztt fos coc.

caz tivtăţi, descopei fost cot dft Et o ca d pdox gi cnscte dd ezae şie. Aces n en n de âd o ândie în tee de dit a oi iie egi în od c dici, din că că pnt pi dă se zcât d ip ăs cect cv pc ei i Nwon, ce toş, ntiă inn, a gşi . De s, dci de ccet că nţnobişnite d spţi şi ip, ce ă tât d stncte pt eşie

Mcnc cnc fot dscit p do ci indpnden, ce c

cnsti eci Ai nă o dtă şi ha nto i e ăă, fosdescopit xn n nă eno d pdox, ci c n p xpcae b în nci pin intedi ce ce şt N doc noştnţ incope, ci pn că p cp. Peiccă ei s se înpe cv şi n se întpa. Ce doă di

4



Căund no

fos cel l lu Sdnr ce cua, ş el l l Heierg, e umt c tre lt ce c este msal . Acest do mtodlso erte nd în nl l aş decpeire.

rent descere lglor dzegr l dpre m vort ce î c n netn tc în roto, etro ş tnutrn le ce înă nt dr pil cnst se t într a oc ră. D cst d n î cţe ne nşt lee ş ot gc n ec. Dclte doe î cest cz ftce ă to xpmntl r greşt. C gşt rănsl orctc c c clcl rlttl, el n cocrd c xpeimtl? Îţ

r rj i xrnl ste grşt A s vă xplc maîno pv a.st n vem prxr . . . crd. Avm ct ţ c p nc

pun toa egle lolalt dr i c m gunl vor ntâ d steţ îcât nor r n n prdx grv. În a, fpt cpet tot ct prtcl n sne ni ltcv dcât c ce nşte te ncple. Snt gur , aşa m v pţ s nxemplel re v lem ofrt, în stora n re Motl st

torl Orc scmă c gânştt l leg d sme sune nfa s fă aemc, cşt c" este ctlmete nosut ttror ş l snt înrcte e er Ac teîotmlşt răsul u pt nl d cst, deoce le ve încrt dt

Dt vitoe tru s xst lt l D e dă ând n bloămc pr lt nec ş p mlt rolm, se dn că c mdel

e ce e ols snt l l u cl p eam m lst Umtoesem o ecoere v rl n m cot d stor jută pr ult.

Aş dori s su câtv cvt dsre de l Hsner c rost să se vrbasă esr e c u s pa msr lţ dscut esrees dee să o îlă vrt E ot trett î sul

ă nvele ş contrcl ct trb s d o tre nr câ consenele are se lulză să poă pt perenl. c, ă

* wn Shdnge iian eeii asia pmi Nbe pent ziă n 933ai de a Da.



Dsr ararul o fzc

e clcle o cscină d gel h rb s b loe de 3i, dcă ş c se s . Î evde, şc l nc. Î, că se po cop cseciţel c xpr

, ce ne ebi. N ceză că î ghici eri hi âo inrce oricâe prii dore, c codi c o cocele poă pe c expil. Ac lc es e prec l vlre. e e plge ese de xr sc oilode picl riecoe, ec, l vell oc. N se câş d ţ ş ee ic ic î lăr c exde. Es ecesr ş e ă leex câ pe pe icoo cee e şim d, icol de clede pe ce le- b d; ş chi c s re. Peico? .Ner . n ngl v. Chi ă ig,ee ece fcm il i. i ee flosre i dc epne cev epe e experee e os fece; c epe ce ci pec, iic Trebie săexne ele icolo oel cr ele fos ese. e exl,lg ege ciei Uverle, c os elor per îel pleelr, f ro c N li să

oec pcep c c c pleele ş ţi îboi s verce î privi cţe exece e Pâ p Lni, şi c l e p el r p pe că cee c glil lolă egrvi rebie ă cerc . Ai p p Aci cd el c glxiilor, i oe ce şi c spr cse, ese osblc. Ş, pril e ee ccep ces ip e le. Nexiă o elg bl glxiil P e l pre, s de căîeg core ese oă i elo cosc, ces esr ee fre l i be cz, i e r d experme. Cee c i s ci l e ipz, pecis eie or copr c xpril Răâ fpl c ol î ce secp âă c glxl pre ă czc poez.

Vă p exp, îc iees po. Prbblc e pc prr glră c coribi di pli l proslbilge, ce c c o s fc ilele p fce oi că

lcile p cr l bsevăm crl lii bilogice rezll cprii folor zic ic, cv î pls A p oricpe Ac c orb epre ţe, pobil orc As căpţi c v elge cd iele Ese fe gre cz căndle cllor criţi rprz c lcev decâ cprci

44



Căutând no g

toor, în crd lgl nosct l nsă tuc ând e sutstgt pnd d cst ot, s ot c prsuun dstul d în lătu c od lr d nţn. Atf, s prorz

p l îţler Pân , n s dscor c d r rşt . . şdc u fost r tcll.

N t nşnţ s ş dş lţ dn r nu lrz îndn rd s Au âţ , purt o nrţ u rn ră prgtr de spl pe t flor zbrtore d o

d n, şt ol dpr rl zbr Nu rd frrzbrt, p u ş n ntrtoru u rpt Est opbl xst frr zburr? Ptţ dmntr c t mpbl?"N, rp , n p dn t pob Pr ş p d pţn probbl " r zs V prtţ fo nştc pţ sţn c st pn prbbl, d n puţ dntr că pbl? Dr c at în prţ ştnţ tnţ s r c probbl ş c pn robbl, ş nu donsrzot l sbll ş psbll. Pntr prz l c rr, ş utspun Aslt, r s zc dp cnştnel l rtre l ludn , crd c t lt bl c ortl d f zbrtor s rltl şulor rst rl l tlţlo trst, dcâ l or nş rtur rţnl dps d şt ntlnţe rtrr"Pr ş sl st prbl, st- tot s potz l. întd n îcrc g plţ roblă ă

dc n rg, tc trbu s dscut cllt oslt .C s c s tră ş l c s rm sund t c pn frms ş fp s, dr n ă ntr fd p ţn nţ, e n obţn o dsrr lţt cn p nr t îs b să ţ t d ntrt, el uţn, s dd er ă reo de dân înrădătă trbnd trb t, c să bdnz ş c enunţ l t t

grt, ş n ţ pr rân cu s lr n dn, nsr nr n, ş st osă nu reu s rnţ l A c pstrz ş c cl o dâr consdrbl D pt, s t dr o s d nr, d rt ş u r r ppdost



Dsr aracter lgior icii

pltdle de prbbltte snt fte dte ş mu crî în mt st dele o st st î mod det îdoelce.Ş t d cm snt t c e pe deds pd d l dee

exten î dl mc te r pltud d bbtecţ l st cl tr l lst de tce str. re d m nchde t âd m descpe mrtled mpz lm et de grete ed că pre es escct dr p s fc dcât ges, s et modul î eghc .

Pe d lt prt cd tr ptv e spl est tiu esg pn ţnm şt lt dclt pr c rmâm c b fri e m drm mre r prelr. Sptz m dgr dle mple le emeii t âd sutxtn l sp n d c t et. des u fc deât s lsn l lbe r v spne ce ee de bst ş eo ş îcest prlegere c l .

U s fl d ncstţ ttltţ prpl petr exs dr g lm csse psbl î u î e vm

e lll te pnp vm ll fte ex nm m î msr s dcm cre d l s l bil d om dese ele sgele pcp psbl d este c îre hene srm î re sten. e est îm sn de scme. E ed tb pt d l den es te lu u te ele 50 d prle cdte âe lrr m prem ltr t ş p p bz ttur pcpl mrle mpxt se s pezn bbl ţ bn dt. Nu red sep bţ îtegl sbl m d ume pd ssen.

O t prblem pe re vm nste neper smrl. smtr eţl c nutr t s el el dr n d perpecv eler su fpul ă lege smete eex t xt excpţ n r gen de reţe st fre surre t prp smt dr n perft. Alme exst ocl d gâdr U rm explc ee fe sml uul ce

h est mr dr e şr mpl e str puţn sl l Cll r gu rprzntt e mn spne dmprele p mplt devn smple d pr mplex. Gr rede c rtle leter nt er e ft elesu elp N s met ft proe de crc

146



Cătn n eg

nree ete c nt f aprpe crc? De c re t smtce? Dn ca n înelnt cmlc efect e cţnrcprc nţe fe cmx Ete bl ca nr în nea e

e t merc în ce rne n re roxmtvsmrc n c cmlxtţ realăţ ş stfe elpsele e roec nşte cerc Ee ş a o lt r nm n t tl ete mlec hceală

S renem c eţ ă tor A B, cre n nct e veereolc aă comlet fr c cncete fert ş m pe căt conecnee cct n c c ele concră cexprment D nţal n et cle ă ter toae cnscnlentce lcr e oce e emnstr n nct vee memtcc e ată c lcle n carl l A B ere rltt aloage.S spnm c avţ stfl t cm v ec ce s crec? nvel e tnţ n se pe entr că amele concr c exermentlîn cee m. Dc ă tor e e t rn e nţn cmplet

rt, enc n ct veer mtmatc n xstă nc aleşnă e l deose n motv plogc ent n to cl ă ar

pte e e echvlnt le ncâ în m fertAeâ teoa înt cd n mt en îţ ţ fce o ee ere c cm De exeml în ta A a ext ceva ce a vrb er nt lcr ve pta ne Ac cha aceat e Înă te foe cmct e t ce ar lcrl nl ce ecmat în teoa B ar pte ă n e ec l ee. C al cvntech dcă e înant e a mdca, nt nt tea x anmtec e o scmb e n n le mnră rsc c ă n ănatale entr cealal. Ca te n nt e vr lc ebe ăaem în mnt tate tl orc can toretc c t cât e cârce cnoşt s sa şt rrnr trtc fert nt exctaceea c. El t că n calente tate, că nmen n a ncân

în re ă ec ce ete crec la acl nel a le re în nt erâncă ele î vr fer fr e gc.Acta îm amntşt e n at aec cela că l a e n

l ne ter e cmb en e mlt atc câ e e cmodcr frt mc. De xml l l Newtn sr saţ tm



Ds glo z

rau în foa un concdţ c ern d ntru s obţneşcea coct e orbt l Mrcur c dferea fo fot pţin ostno o dfrnţă no a cactli tr Mil a fo acela c

lel l Non r atâ d l d rct ş c dca ruatbn rcat Pnr bţn cea car dc u rult ţn dfrttrbia un lc copl dirit. Anci câd nunţi o l no noţ duci pfcţin uni csii rfct; rbi s ac o al cstfct. Dc c d losoc dfrnţa dinte orie dspr ataţ elui Nwn şi Enstin st eno.

rrnt ac loso? El const rous nşt anre

�cult a ccl rad coecnţ O lo c unori t nut r li pn p pl n c a leîn n nr c rid conscinţ Ui u aa n cal caţiilorlu axwll a c n conta losoa n cona nc dnul aca c cnta na s icş cual; rola st o sclcul runrl afl încâ l concord c exntu ş nu enc să a o oo a o untaţi sau cn pentu ac cuaeAct lc st un în ul c ac o hc cuţ n c ap l

rdcţ ci a bin P d ot c losoa t as cş. E ore d spus.Pnt ca c ss asr fapl c snl lucu or

s c or concorde cu xrntl ş d ane o dieîn un sno y şi dsoll s. Mayşi rau în st s calclec xactat drt diţi cu cll ţa Luni e er lu Vnu etc. Totul ra c cal tă calcul n t nurscdu at a a de. Nu e unea c s Lu. Nu s dscuic c deea c a e rotşt P şi l clclau tiul la c fot l li a o clip au ai ti ce. S psn c n ânărs dce ş î un aonul " o e Pot c lucrurl cele seotesc ş sun c nşe igi d a ua calcl cu c lîno ane oa dfrt d clcla ş l a tul a c ler p c. c atonoul cât d exct oţi ecpsl În n a ol rea lt oi sund l Aunci o

nol î ce E bin no clcl cil a rci dcât oţi tucu odll u ş c n reb s e oc d ct pntru c îno eident c aatic ncţona a bine. Exs o oreu endinţ a ani câd cinea n c o i ş sun Haeţi psuun c lu st i p dncolo cllţ s i sun Ş ce



ăutnd no g

zlt ob l cre ş cu roem?" e re n nu mmdevolt scn eor" An e î ne no nem deotde pe nst ml m ul ş puem oţne rspnsure rte e

xe De st pblem d s ne pecup su nu de osledn spt dloUn lt md d d dsur es el d h no rnp n

dl to sle supr ve Ensen m prsus de oeclell rncp e cl cre coend de c oree sn odenpoponl c msl d e într şn r lerz n pţ doseb e fnmen d el de întun âmp grvţonl. Adgând ct prncp ttror clorlle e ost în msr dedu gl crt l rvitţi . Ast r lniz o srie d posibile de g

Aş dor m s m rer l e câev pete te d rezltnl. În rml rând unc cd rmnt ş ve o teor mmtcpin ntdl r s p ll nşe on c v d

Un pt rlmnt umor Pen deten de xpl z fcn om întro t d o concepem nşt nstrn repreentte prnsblur srs p hârt l rnr e şnr r într se înhd ş dd întro mnr omplt reztl npn no ce v c oml! Dc flul în c ct întrrpto încd ş s dshd r rprzn n de ml l tmuli tn şp înelg m mlt u m pţn s înâmpl ftv c Gc c n cr câ poe de mtor fp c rn nteedulmt r însmn pr ş spl rspre n rl nu oprzs nm de e u ee e se erece în cdul es onese_po totş rce ce e s se întle ncder ş dscdrenor întrerpto înrn cllt n lu ât s p d dfer de c p e lc în n

Unu n lc cel m mportnt din to fcr t chşt lclz nenţe mr u xpernl" e s ş

când drpte. Et pbl s şti drept l înt d vrot cocn Po recunşt devrul r rse şi ilttl. Es dn şr unc ând g c ş fc dotrm l s e sr c în md vd nu greş şi dAnc cân nmrt-o est vdnt c nmro cl pun dc cv

9



Dsp tl llo f

xprină i p bii r m mi ulrri â l l s- pt În fp, ip st ă v sfr ipl. D n pi i it i grit, i iit mi impl

r i, i p Ci lipii xprn i bi np lli fll , gh lri impl, r p r u l vii sn rn, ă n inr n si. Alii, nilip xrin, hi li f mplit, l rim vdrr în rgl, r t ii n dvrt pntr ntun sev vl s mi simplu â îi nhipui. C n trues imini, d iii nr ribil ă r rbi ssi o n spiv s li nrd st, nv n prl ă lv i t sninr. I n rivi ti lv trbi s n onră ntr Dă i i l vn spr mii r să nrd nrgl ni lri u st dj bvt if nv, nsm i mr prr Est rp nu toimoibil, s găsei ee ă oe exprul p ntlmiu n fst vi t riil r s fr ti ns

in fi n vrn l m, i d s v vin st nuonr nr. Est xrm g s vnă o i nă s vo gini fnsi

C s p n pr virl si vn? C v nâmln lim ins Cnă giim li â li vm mi v eghiit N ti. ni in lgii i sn sp fnmn lini nr v nin; ns r lt ir nu vm nnr p n â, ă im, i i. Chs s n ni l ni, sfl n s spm mru m mtgi n. D r , f r xis l nvi nl b lr v plitisior. P m p p în viorst tt lgil s vin n i, dispnân ingi s p ll nsin s nr n xprimntl, nmn pl linii xprimntl dvin din în mi r rli, in n mi sp, stfl nâ s inm

9999% in nmn, r s m xi on vrn fnn, g mr i n r rtl, r spri tm .Şi d v xisâ xpli n s, s p ltl,mru mi r i mi nitsn A s n l sfârÎns d , nt-n fl s ll, bi s tmn



Cuând noi i

un f nci s rim în pc în r în s i facdesprr . s prc dscpr ici n o pţ ce dâ o sn d Epc în c i c di eile ndnal

le nui i e n v mai evni vred Ese f plpint, se mint,d cs frvr v rebu înce. Deiu, în vir vor ex linter xia inrsl de l un vl l fnnelr d ll c cel nener dn bilg, s, d n rfrim l xplri, cl lxploi l lnet ns um, n v i li luu cl pe îl întrprnd noi c

Un l fp s v înmpl v , în ui insanţ, d e vddi ou ştiu, s d v dvni f pliisi, s vigrs ş nţi nunţi crde tr r lcri dspre r vvb, vr ispre rp Flsi re f ipl mi supide nvor m pt ţnuţi l distnţ spnd-i- a aţi av dpta, în se s icm o lell ei", ă tun ând v dsne d le,ei v brî u exliţi l De pild, exis er xpiii pind ivulpn re le es tidninl Ei bn, n xis dâ inlue, i ese gru d sps d xpliţl peiv sun n ce

fl d l v uns, xi xpliţi ea mivl pnr aee le ee. ns xli s-ar i în-un drîn ae n nu p nt riid rspei ip d raţionntnu n pi s er m dar ve l o deenra d idi xl el c dnrr p a rsi ii xplrr s perce nând ii înp invdz n eri.

n et p i ri expenţ ni înâni ina înân p c rsimţi tuni ând ii nţin nr î-n sitţi, niînâni pân i. Din xprin i iţiilrespr ni ai dmen, pţ i uză ă se npînr- gine nplr d nimeni pân um Ee pţin difei de exple bini, în enl p tril dj dscpri xi sin dmle indiii pnru gii z are pmânl nedpriîn. nâmpl, at ipoz snt ds f dife d ivz dej l glbz ie me de gndr

i b nu, c pei ev, ese psib ei ,p bz n priun, e s rl i? Acest ese înrbnetnc nu i s pnd, înâ vi d n rpns niinţCed se dn auz fpli ă n posd pi ş, în nsnţ, ma mueţ

5



Î Et Peget eţ



Cu cunaşe au că n nsăş naa e uina ese ncaăcu deea de eaus de eă eaă cu e n us uţ şu că n vduna se aă cu vea de aae 30000 s Dec na n evieă nlă.

Da . nu e nici 3 0. 000 k/ ! mn n pnă ă nmă tă! ee aeă? Veţi uea ece in aces ucu cnăul vlum

Richard Feynman - Despre caracterul legilor fizicii.pdf

Documents

Transcript of Richard Feynman - Despre caracterul legilor fizicii.pdf