Farmacognozie-Untul de Cacao

REFERAT LA FARMACOGNOZIE HUIDAN FELICIA

REFERAT FARMACOGNOZIE

FORME FITOTERAPEUTICE

EXTERNE-UNTUL DE CACAO-

HUIDAN FELICIAAN IIGRUPA FII

1


Fitoterapia (phyton = planta + therapea = tratament) este o stiinta straveche, care

foloseste plantele medicinale, numite si oficinale, in scopul vindecarii. Odata cu descoperirile

stiintifice ale secolului XX, fitoterapia a ieşit din empirism, punandu-se bazele terapeuticii cu

plante pe baze stiintifice. Nu mica le-a fost insa mirarea cercetatorilor, cand pe baza analizelor

chimice şi a testelor clinice, au confirmat în proportie de peste 80%, proprietatile

farmacodinamice ale plantelor, intocmai cum erau prescrise de catre medicina populara. Desi

fitoterapia azi se bazeaza pe efectele curative ale unor compusi bio din plante,care poarta

denumirea de principii active, aceasta veche stiinta a tamaduirii isi respecta regulile originare,

valorificand materialul vegetal fara a extrage selectiv anumite substante sau principii din

ţesuturile plantelor, aşa cum fac alte stiinte care valorifica vegetalele, ca farmaceutica sau

aromoterapia. Din acest motiv, se poate spune, ca fitoterapia a ramas cea mai curata si mai

naturala dintre stiinte. Principiile active din plantele medicinale se sintetizeaza la nivelul celulelor

vegetale. Pentru ca aceste substanţe naturale, cu actiune biologica asupra omului, sa poata fi

valorificate corespunzator de catre organism, in diferite tulburari ele se vor regasi în diferite

forme fitoterapeutice (fitofarmaceutice).

Formele fitoterapeutice, dupa modul de administrare, se clasifica in :

-forme fitoterapeutice de uz intern

-forme fitoterapeutice de uz extern

In acest referat, vom trata formele fitoterapeutice de uz extern.

2. Forme fitoterapeutice de uz extern:

Unguentele sunt preparate de consistenta semisolida, formate dintr-o „baza de unguent”

(vaselina, grasimi hidrogenate, lanolina, ceara, untura etc.) in care se incorporeaza tincturi din

plante, extracte (moi sau uscate) sau pulberi de plante. In cazuri speciale se pot incorpora si

substante active pure. Unguentele sau alifiile sunt destinate exclusiv uzului extern. In ultimul

timp s-au produs diferite „baze de unguente” din geluri hidrosolubile, care prezinta avantajul ca

au o mai mare putere de penetrare a tegumentelor si mucoaselor, nu pateaza lenjeria si sunt usor

lavabile. La unguentele clasice folosite in timpul verii (la noi) sau in orice anotimp (in zonele

2


tropicale sau ecuatoriale) se adauga o cantitate mai mare de ceara, parafina sau stearina, pentru a

le asigura consistenta crescuta. In cazul in care unguentele au fost preparate pe baza de grasimi

vegetale sau animale, conservarea lor este limitata.

Supozitoarele, cu diverse medicamente naturale sau de sinteza, se prepara fie in

farmacii, fie in industria de medicamente si se administreaza exclusiv pe cale externa (prin

introducere intraanala sau intravaginala).

Uleiurile medicinale reprezinta o forma de macerare a plantelor in ulei comestibil de

Floarea-soarelui, arahide sau masline. Durata macerarii este de 4-6 saptamani. Exista insa si un

procedeu mai rapid de preparare a acestora. In acest caz, plantele se umecteaza in prealabil cu

alcool concentrat si se tin intr-un vas inchis 10-12 ore. Se adauga uleiul comestibil, fierbandu-se

apoi pe baia de apa timp de 2-3 ore. Se lasa in repaus 2-3 zile, dupa care se filtreaza. Se pastreaza

in sticle bine inchise, la intuneric si la loc racoros. Astfel se prepara uleiul de Sunatoare, de

Musetel, de Coada-soricelului sau din alte plante si se folosesc sub forma de pansamente locale

pe rani, arsuri, eczeme etc [Bojor si Popescu, 2003].

Cataplasmele (prisnitele) sunt preparate care se obtin din planta macinata in amestec cu

apa calda pana se formeaza o pasta care se pune intre doua bucati de panza curata si se aplica

direct pe piele, in zona in care se manifesta afectiunea [Duta, 2003].

Baile cu plante (baile medicinale) constau in imersia generala sau partiala a corpului

intr-un vas (cada, albie, lighean, butoi, galeata) cu apa calda, in care s-a turnat cantitatea prescrisa

de fiertura sau infuzie de plante. Aceste bai mai pot fi pregatite si in alte feluri: plantele se pun

intr-un saculet de panza, care, bine legate la gura, se introduce intr-un vas cu apa, de 3-5 litri, si

se lasa la fiert timp de 15-20 minute sau chiar mai mult, dupa care lichidul respectiv (inclusiv cel

provenit din stoarcerea saculetului), va fi turnat in vasul in care se face baia; sau plantele se fierb

(dupa ce au fost maruntite) si apoi sunt varsate in vasul in care se face baia, impreuna cu apa

respectiva, sau saculetul cu plante se leaga la robinetul de la baie, peste care curge apa fierbinte

pana la umplerea vasului in care se face baia (saculetul va ramane in continuare cufundat in apa

cat dureaza baia) [Grigore si Grigore, 2007].

3


Oteturile aromatice sunt o forma farmaceutica veche, obtinuta prin macerarea plantelor

aromatice in otet de vin. In acest scop se folosesc 50-100g planta (maruntita) la un litru de otet.

Macerarea dureaza 7-8 zile, dupa care continutul se filtreaza prin presare. Solutia extractiva

hidroacetica se foloseste pentru frictiuni locale sau generale. Otetul de trandafir, atat de utilizat in

deceniile precedente, reprezinta cea mai cunoscuta forma a acestei grupe de solutii de uz extern

[Bojor si Popescu, 2003].

Clismele. Se incalzeste o cantitate de ceai (infuzie sau decoct) egala cu capacitatea unei

pompite de cauciuc pentru copii. Dupa scaun, se face o toaleta a regiunii anale, apoi se introduce

in anus cantitatea de ceai din pompita, aceasta fiind unsa in prealabil, la exterior, cu unguent

Hemorzon, procurat de la farmacie. Continutul se resoarbe in aproximativ 45 de minute. Dupa

aceea se introduce in anus un supozitor Hemorzon. Este bine ca temperatura ceaiului sa fie putin

mai mare decat a corpului.

Inhalatiile reprezinta forma de administrare care se bazeaza pe inspirarea unor vapori de

apa cu esente (uleiuri volatile) ce se evapora in timpul fierberii din anumite plante (exemplu:

frunze de eucalipt, flori de tei) sau de preparate medicale care se introduc in apa ce fierbe

(inhalant); actioneaza asupra cailor respiratorii; usurand expectoratia si calmand mucoasele cailor

respiratorii; se face cu inhalatoare speciale sau prin aplicarea unui cornet de hartie (din jurnal)

deasupra vasului in care se fierbe apa si se pune planta sau medicamentul respectiv; se foloseste

in bronsite si laringite, traheite, astm, emfizem, etc.

Gargarismele reprezinta modalitatea de dezinfectare a gurii si faringelui, prin tinerea in

gura a unor infuzii sau miscarii ale limbii si tinand capul pe spate, lichidul ajunge si in regiunea

amigdalelor. Se recomanda, ca dezinfectante generale, in stomatite, afte, amigdalite, abcese si

dureri dentare [Mocanu, 1993].

Badijonajele reprezinta o forma de aplicare externa, direct pe o leziune o pielii sau

mucoaselor ,a unor substante medicamentoase de sinteza chimica (violet de Gentiana,

mercurocrom) sau obtinute din plante (Aftolizolul, preparat din plantele de Trandafir). Cu

ajutorul unor tampoane de vata infasurata pe un betisor, creion sau o vergea metalica, bine

4


inmuiate in medicamentul respectiv, se badijoneaza (pensuleaza) leziunile pielii sau ale

mucoaselor ( rani externe, afte bucale, amigdalite purulente) [Bojor si Popescu, 2003].

STUDIU DE CAZ

5


UNTUL DE CACAO

Untul de cacao este obtinut in urma presarii masei de cacao destinata fabricarii pudrei de cacao pentru consum. Se prezinta ca o materie alb-crem, cu punct de topire de 37 de grade Celsius cu miros si gust specific, cremos. Untul de cacao este materia prima responsabila pentru calitatea ciocolatei. Exista o tendinta, sanctionata de altfel de Uniunea Europeana de a inlocui pretiosul ingredient in constitutia ciocolatelor de calitate inferioara cu alte grasimi vegetale. Untul de cacao are un conţinut bogat în grăsimi nesaturate, omega 3 şi omega 6 şi vitaminele A, E şi K, iar asta îl face să aibă o importanţă aparte, atât în alimentaţie, cât şi în cosmetică.. In fapt, mai mult de 90% din produsele pentru bronzat existente pe piata au la baza calitatile antioxidante deosebite ale untului de cacao. Se poate gasi in două forme: rafinat (este mai uşor de introdus în recipientele cosmetice, dar prin eliminarea culorii şi mirosului, dispar şi “lucrurile bune”) şi nerafinat (este varianta oraganică care miroase destul de tare a ciocolată, iar efectele benefice sunt maxime). Îl poţi găsi ca atare sau ca ingredient în diferite produse alimentare şi de îngrijire a corpului, feţei şi părului (sub formă de unt de corp, scrub, balsam de buze ), atât în magazinele bio, cât şi în farmacii, la preţuri rezonabile.Untul de cacao reprezintă componenta de bază a oricărei ciocolate de calitate şi este excelent pentru prepararea bomboanelor, îngheţatei şi a altor delicii. Îl poţi combina cu miere, fructe şi chiar condimente.Cercetătorii de la Pennsylvania State University au demonstrat că grăsimile prezente în untul de cacao au o influenţă benefică asupra colesterolului, crescând nivelul colesterolului bun. Conţine un nivel de antioxidanţi de trei ori mai ridicat decât vinul, iar conţinutul ridicat de fenoli are un efect esenţial în reducerea riscurilor asociate bolilor de inimă.Proprietăţile untului de cacao asupra pielii şi părului:- Untul de cacao este dedicat tuturor tipurilor de piele, oferind o hidratare intensă datorită acizilor graşi pe care îi conţine. La contactul cu pielea, untul se topeşte şi este uşor absorbit în piele.

6


- Folosit regulat, untul de cacao face ca pielea să capete o textură catifelată şi o strălucire naturală. Este eficient pentru echilibrarea tonului pielii, menţinerea ph-ului, eliminarea roşeţei şi calmarea iritaţiilor (eczeme, dermatită).- Ajută la estomparea cicatricilor datorită abilităţii sale de a păstra apa chiar şi în straturile cele mai adânci ale pielii.- Antioxidanţii pe care îi conţine luptă împotriva radicalilor liberi responsabili de îmbătrânirea pielii.- Stimulează sinteza de colagen, întărind, dând viaţă şi tinereţe pielii.- Pentru a preveni şi estompa vergeturile este de preferat să alegi un produs care, pe lângă unt de cacao, conţine colagen şi elastină. Toate acestea contribuie la sporirea elasticităţii pielii.- Folosit la masaj, untul de cacao are un puternic efect relaxant, destresant, energizând întregul organism şi stimulând sistemul imunitar.-Poate fi folosit ca şi cremă solară, având capacitatea de a intensifica bronzul, însă specialiştii spun că nu blochează suficient razele soarelui.- Aplicat constant pe călcâie, coate şi genunchi, untul de cacao reface ţesuturile epidermei. Pentru a-i potenţa efectul de hidratare, foloseşte-l seara şi acoperă-ţi picioarele cu şosete. - Hidratează, regenerează, revitalizează, fortifică şi oferă volum părului, prevenind despicarea vârfurilor. Dacă ai părul foarte uscat, aplică unt de cacao pe toată lungimea firelor de păr, acoperă-l cu un prosop încălzit timp de două ore şi, apoi, spală-l cu un şampon obişnuit.

7

Farmacognozie-Untul de Cacao

Documents

Transcript of Farmacognozie-Untul de Cacao