FARMACOGNOZIE GENERALAPLANTE MEDICINALE DE ORIGINE VEGETALAPlantele nedicinale si aromatice au un rol important bine conturat. Din majoritatea plantelor superioare din flora tarii noastre aproximativ jumatate sunt considerate plante medicinal, ele fiind considerate un tezaur inepuizabil ce se regenereaza an de an fara nici o interventie. La ora actual medicamentele de origine vegetala ocupa un loc tot mai important in ansamblul therapeutic.Farmacognozia este formata din doua parti:1. Farmacognozie speciala care cuprinde notiuni referitoare la raspandirea si conservarea produselor vegetale, precum si notiuni asupra conditiilor ce trebuie sa le indeplineasca produsele vegetale medicamentoase.2. Farmacognozia speciala cuprinde stadiul proptiu zis de produse vegetale si al plantelor medicinal indigene oficinale in FR si a unor plante neoficinale dar care se utilizeaza in terapii sau care intra in compozitia unor ceaiuri medicinal ori servesc ca materie prima industriei farmaceutice.Farmacognozia ca stiinta dateaza din anul 1826; a aparut intr-o publicatie iar mai tarziu a fost introdusa in toate facultatile de farmacie. La noi este introdusa pt prima oara in liceele cu profil sanitary in anul 1977. Isi are originea din cuvintele grecesti ,, farmakon medicament sau otrava, iar ,, gnos-gnozis a cunaoste. Ea cuprinde cunoasterea med si drogurilor si cercetarea produselor medicamentoase de origine vegetala, utilizata si in farmacii.Drogurile vegetale care sunt utilizate ca atare in farmacii sau care intra in compozitia unor medicamente sunt prevazute in FR ca reprezentand codul officinal cu privire la denumirea, prepararea, controlul, pastrarea si prescrierea medicamentelor.Plantele medicinal sunt organism vii, in cazul in care din domeniul germinarii pana la completarea lor, dezvoltand si fructificarea in care se produce transformari chimice favorizate de prezenta enzimelor. Substantele preexistente sunt descompuse si transformate in alti compusi care pot avea un efect binefacator asupra organismului bolnav. Acesti compusi se numesc principii active, iar plantele care contin plante medicinal se numesc compusi chimici. Sintetizati de plante in procesele vitale sunt de obicei raspanditi in intreaga planta care sunt depozitati numai in anumite organe ale acesteia. Continutul in principia active variaza in diferite organe la aceeasi planta in limite foarte largi. Pt scopuri medicinale, diversele organe de planta se recolteaza in momentul in care ele contin maxim de principii active. Organele vegetale si uscate care au suferit unele operatii se numesc produse vegetale sau droguri vegetale.CLASIFICAREA PLANTELOR DUPA CARACTERE BOTANICE1. Plante fara flori: arbori si arbusti2. Plante cu flori: plante erbaceeArborii si arbustii: gimnospermele (cu samanta neinchisa in fruct) si angiospermele ( cu samanta inchisa in fruct).Plantele erbacee plantele ierboase care au fost sub impartite dupa culoarea florilor:a. Plante cu flori fara invelisuri florare colorate (flori verzi sau verzui)b. Plante cu flori albec. Plante cu flori galbened. Plante cu flori rosii sau roze. Plante cu flori violaceef. Plante cu flori albastrePlantele fara flori (cornul secarei) sunt plante fara corp vegetative nediferentiat in organe; plante cu corp vegetative avand diferite organe.Arborii si arbustii plante lemnoase care contin rasina, flori in conuri, Frunze cu alte forme; apar plante cu frunze simple, compuse; planta cataratoare.Plante cu flori fara invelisuri florare colorate plante cu frunze ingust lanceolate (patlagina); planta cu o singura frunza in forma de sabie (obligeana).Plante cu flori albe plante de culture; plante din flora spontana (busuioc)-planta anuala, miros placut, aromatic; plante cu frunze simple si frunze penat compuse (valeriana); plante cu numai doua frunze bazale, planta de padure (lacramioara) Plante cu flori galbene plante din culture, din flora spontana; florile sunt galbene (musetelul, matraguna) care prezinta frunze cu margine intreaga, fructe baci sferice, negre la maturizare.Plante cu flori rosii sau roz nalba mare prezinta flori cu petale roz; plante de cultura.Plante cu flori violacee anghinaraPlante cu flori albastre scaiul vanat, planta spinoasa albastruie in intregime. CLASIFICAREA PLANTELOR DUPA MEDIUL LOR DE VIATA RASPANDIRE GEOGRAFICA1. Stancarii, pajisti alpine: Plante lemnoase: enupar, afin, merisor Plante erbacee: cretisoara, pedicuta, ciobotica cucului.2. Pajisti si fanete umede (din zona de munte si deal) Plante lemnoase: alun, mesteacan, enupar Plante erbacee: coada soricelului, cretisoara, arnica, cicoarea, sunatoarea, papadia.3. Paduri: Plante lemnoase: mesteacan, cires salbatic, alun, stejar, soc, tei, afin, vasc. Plante erbacee: rostopasca, lacramioara, feriga, frag, sunatoare4. Taieturi de padure: Plante lemnoase: mescteacan, alun, mur, soc Plante erbacee: matraguna, sunatoarea, urzica5. Coaste, rupture de panta: Plante lemnoase: catina, murul Plante erbacee: coada calului, sunatoarea, potbal6. Pajisti uscate, insorite: Plante lemnoase: - Plante erbacee: coada soricelului, sunatoarea, scaiul vanat7. Margini de drumuri, cai ferate, terenuri neingrijite: Plante lemnoase: mur, maces Plante erbacee: brusture, felin, traista ciobanului, rostopasca, patlagina, papadia8. Plante in cultura: Plante lemnoase: - Plante erbacee: coada soricelului, pelin, mac rosu, trei frati patati9. Locuri batatorite: Plante lemnoase: - Plante erbacee: nalba mica, musetel, patlagina, troscot10. Locuri ingrasate, gunoi, stane: Plante lemnoase: - Plante erbacee: maselarita, urzica11. Terenuri saraturate: Plante lemnoase: - Plante erbacee: parul medicinal, nalba mare, musetelul12. Lunci, zavoaie, in lungul apelor: Plante lemnoase: catina, plopul, salcia, coacaz negru Plante erbacee: nalba mare, feriga, coada calului, tataneasa13. Locuri cu exces de umiditate (mlastini, balti, marginea santurilor umplute cu apa) Plante lemnoase: plop negru, salcie, cruceni Plante erbacee: nalba mare, tataneasa, valeriana, trifoi de balta.

CARACTERELE DE CULTURA ALE PLANTELOR MEDICINALERASPNADIRE GEOGRAFICA. CONDITII DE CRESTERE. INFLUENTA FACTORILOR CLIMATICI. PERIOADA DE INSAMANTARE, GERMINARE, INFLORIRE.Introductia de plante medicinal si aromatice, calitatea produselor este data de continutul de principia active. Cantitatea de principia active din planta este conditionata de factorii ecologici, dezonarea speciei, de tehnologia de cultura si nu in ultimul rand de modalitatile de prelucrare primara si respectiv secundara.Factorii climatic optiminizarea conditiilor de crestere si dezvoltarea plantelor se realizeaza in functie de cerintele biologice privind temperature, apa, lumina si solul. Pt a parcurge un ciclu de vegetatie, o specie are nevoie de o anumita cantitate e caldura iar cerintele de temperatura sunt influentate de originea specie astfel incat fiecare faza tehnologica are un optim de temperature ce variaza intre 180 si 250 cu max care nu trebuie sa depaseasca 350. In general temperaturile moderate favorizeaza producerea de biomasa vegetala, in timp ce temperaturile ridicate determina acumularea de principia active cum ar fi uleiurile esentiale.Plantele medicinal si aromatice manifesta cerinte moderate de apa, nuvelul optim realizandu-se la circa 70 % din capacitatea toatala de retinere a apei. In timpul procesului de crestere si dezvoltare a plantelor apar unele faze critice cum ar fi germinatia (cu precadere la speciile cu seminte mici si foarte mici).Tehnologii de cultura tehnologiile de cultivare la plantele medicinal si aromatice sunt determinate de specie si tipul de cultura (anuala, bianuala si multianuala) de organul recoltat (frunze, flori, radacini) si de zona de cultura.Asolamentul la plantele medicinal si aromatice trebuie sa fie mixt. Asolamentul si rotatia culturii se caracterizeaza prin:1. Culturile de plante se infiinteaza cu terenuri cu grad redus de imbunuerare2. Samanatul, plantatul. Semanatul difera de la specie la alta.Alegerea momentului favorabil pt infiintarea unei culturi depinde de specie, de zona, de conditiile meteorologice. Semanatul se poate face direct in camp sau in spatii protejate; plantarea rasadului sau a diferitelor organe vegetale folosite ca materii de inmultire se face de obicei in zilele noroase, dimineata sau seara.Solul cerintele legate de sol se refera in mod deosebit la structura si textura prin prisma faptului ca majoritatea plantelor au seminte mici si foarte mici si necesita in primele stadia de dezvoltare un raport favorabil intre aer, apa si substante nutritive. Proprietatile chimice ale solului trebuie sa corespunda necesitatilor de micro- si macroelemente.Zonarea plantelor medicinale si aromatice reprezinta o activitate cu grad de dificultate ridicat menita sa asigure un raport optim intre conditiile climatic si cerintele biologice ale plantelor.

RECOLTAREA, USCAREA SI CONSERVAREAPrimul element pt obtinerea unei materii prime de buna calitate il constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in substante active (radacini, rizomi, parti aeriene, scoarte, frunze, flori, fructe si seminte).Al doilea element important legat tot de continutul de substante active este momentul optim pt recoltare. Alegerea momentului optim pt recoltare este conditionat de stadiul de vegetatie al plantelor (inainte de inflorire, in boboc, inflorit) si de anotimp. Tot in legatura cu acest factor sunt si perioadele din zin si conditiile meteorologice cand se face recoltarea. In general plantele medicinal se recolteaza pe timp uscat, dimineata dup ace roua s-a evaporat sau dupa amiaza pana la apusul soarelui.Plantele ce contin uleiuri volatile se vor recolta in special pet imp noros sau dimineata inainte de rasaritul soarelui.Al treilea element este metoda cea mai corecta de recoltare in special pt protectia plantelor medicinal pereche, pt asigurarea perpetorie specie. La recoltare trebuie sa se tina seama de anumite reguli. A valorifica rational o zona bogata in plante medicinal spontane nu inseamna a extermina plantele din zona respective.1. Radacinile (Radix), rizomii (Rhizome), bulbii (Bulbus) si tuberculii (Tubera) partile subterane ale plantelor se recolteaza primavera timpuriu inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantelor sau toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene.2. Partile aeriene (Herpa) ale plantei se recolteaza de obicei cu putin inainte de inflorirea completa sau in timpul infloririi. Momentul optim de recoltare al plantelor in acest caz este foarte diferit in functie de specie, altitudine si zona geografica unde creste planta.3. Mugurii florari se recolteaza primavera devreme inainte de desfacerea lor.4. Scoarta sau coaja tulpinilor, ramurilor sau radacinilor se recolteaza in special primacara la inceputul vegetatiei cand se desprind mult mai usor.5. Frunzele se recolteaza dup ace au ajuns la maxim de dezvoltare, manual pt a nu se zdrobi si pt a nu se distruge celulele ce contin uleiuri volatile.6. Recoltarea florilor pt unele specii se recomanda sa se faca boboc iar pt altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi inainte de ofilire.7. Fructele se recolteaza unele in parg cand contin maxim de vit iar altele cand nu au ajuns la coacere.8. Semintele se recolteaza cu putin inainte de completa maturizare apoi se intind imediat pt uscare in straturi subtiri.Toate aceste materii prime vegetale se usuca imediat dupa recoltare. Inainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor plantei, intelegand prin aceasta, indepartarea corpurilor straine, a partilor din planta care nu sunt indicate, partile alterate sau atacate de insecte. Dupa uscarea, materiile prime vegetale vor fi ambulate in pungi de hartie, saculet de panza sau cutii din carton, in nici-un caz in ambalaj din material plastic.Pt utilizarea plantelor medicinal ca atare sau sub forma de ceaiuri medicinal, tincture, extracte, ele trebuie sa aiba o puritate cat mai ridicata. Nu se vor folosi plante medicinal provenind din zone unde au fost combatuti daunatori cu mijloace chimice sau parcuri, gradini sau marginea soselei. Inainte de utilizare sub forma de infuzie, decocturi, extracte sau alte forme farmaceutice destinate uzului intern, plantele medicinal vor fi spalate cu apa rece la fel ca fructele si zarzavaturile.

CLASIFICAREA PLANTELOR DUPA CRITERII FITOCHIMICE principalele grupe de substante pe care le intalnim in regnul vegetal:1. Glucidele se numesc zaharuri sau zaharide sau hidrati de carbon. Desi o buna parte din glucide au gusturi dulci exista glucide sau zaharuri mult raspandite in regnul vegetal care nu au gustul dulce, ca de ex celuloza si amidonul, in schimb se intalnesc multe substante in natura ca glicerolul, inozitolul, zaharina care desi au gust dulce nu sunt glucide.In regnul vegetal glucidele sunt in cantitate mare, in medie 50% din substanta uscata a plantelor, ajugand chiar la 85-90%.Datorita procesului de fotosinteza glucidele reprezinta adevaratii acumulatori ai energiei solare. In plante, glucidele se intalnesc in toate organelle dar cantitatea cea mai mare se acumuleaza in organelle subterane si in fructe. Dupa structura chimica si dupa reactia de hidroliza, zaharurile sunt clasificate in:a. Glucide simple (monoglucide) sau oze b. Glucide complexe formate din denumirea mai multor molecule prin eliminarea de apa obtinand ozide.In plantele, cele mai raspandite oze fie in stare libera dar mai ales sub forma de poliglucide, sunt pentozele si hexozele. Dintre pentoze: arabinoza si arabani care se afla in cantitate mare in hemiceluloza, in pectin, mucilagii. Tot cu structura pentozanica sunt: xiloza si xilanii, poliglucide din membrane celulare, din cojile semintelor, paie. Dar cel mai raspandite in natura sunt hexozele; dintre hexoze, cele mai importante sunt: glucoza, fructoza, sorboza, galactoza (guma Arabica) si ramnoza.In regnul vegetal exista numeroase substante secundare, numite asa datorita originii lor si provin din substante plastic, din plante sau procesele de biosinteza sau de degradare a acestora. In plante se gasesc fie sub forma de glicozide sau heterozide. Din punct de vedere therapeutic glicozidele au o importanta deosebita. In aceasta grupa intra heterozidele cardiotonice care au fost numite astfel datorita actiunii care o au asupra inimii. (digitalice).2. Heterozidele cardiotonice se obtin numai din plante. Datorita actiunii specifice asupra inimii, vaselor sanguine si presiunii arteriale, au o importanta deosebita pt terapeutica. Pana in prezent sunt apoape de neinlocuit in insuficienta cardiaca, in tahicardie, fibrilatie arterial si in edemul pulmonary sau astmul cardiac.3. Heterozidele aromatice se gasesc in numeroase specii de plante; in aceasta gupa intra heterozidele cumarinice, furanocromonele sau unii pigmenti vegetali. In unele specii se gasesc si substante care se transforma in cumarina (fam. Leguminoase, rubiacee), substante cu miros placut dar cu activitate terapeutica. Cumarinele si derivatii lor au actiune anticoagulanta de tipul heparinei, de prevenire a trombozelor si a infarctului miocardic. Unele cumarine au actiune antimicrobiana, unele dintre ele fiind toxice sau citotoxice iar altele au proprietatea de a absorbi razele ultraviolet.4. Furanocumarinele au o actiune fotosensibilizatoare stimuland formarea pigmentilor pielii utile in vitiligo si au propritatea de a dilate vasele coronare.5. Furanocromonele au actiune spasmolitica asupra fibrelor muscular netede si vasodilatatoare, utile in tratamentul anginei pectoral, astmul bronsic, infarctul miocardic.6. Pigmentii vegetali in toate organelle plantelor exista pigmenti vegetali care determina culoarea organelor subterane, a florilor, fructelor, polenului si chiar a tulpinelor si frunzelor plantelor superioare. Dau gustul si aroma (alaturi de uleiurile vegetale) si in special culoarea produselor de origine vegetala.Pigmentii sunt clasificati astfel:a. Flavonoidele si izoflavonele sunt pigmentii galbeni din frunze, flori si fructe. Flavonoidele au o usoara actiune hipotensiva si diuretica. Dintre speciile mai bogate in flavonoide de la noi sunt: salcamul galben, hrisca.b. Carotenoidele sunt pigmentii cei mai raspanditi in regnul vegetal. Ele imprima testurilor vegetale culoarea galbena, portocalie, rosie sau chiar albastra si se gasesc atat in plantele superioare cat si in cele inferioare. Pt organismul uman si animal, carotenoidele au importantul rol de provitamina A care la nivelul intestinului subtire se transforma in vit A.c. Pigmentii chinonici sunt raspanditi in natura atat in plantele inferioare cat si in cele superioare, in special sub forma de glicozide; in organelle plantelor prin oxidare se transforma in chinoni colorate, colorati in galben, portocaliu si rosu.d. Pigmentii indolici (azotati) aceasta grupa are importanta terapeutica redusa.Alaturi de substantele chimice de origine vegetala secundara cum sunt glicozidele si heterozidele aromatice, in regnul vegetal intalnim si alte substante active importante pt terapeutica. Dintre acestea, mai importante sub aspect therapeutic sunt:1. Taninurile sunt substante neazotate de origine vegetala, heterogene; se gasesc in aproape toate organele plantelor superioare in proportie de pana la 48% din totalul de substante din planta. Datorita efectului coagulant, sunt utilizate ca hemostatice sau in infectile patogene intestinale, in diaree sau chiar in dizenterie. Dintre speciile cele mai bogate in taninuri din tara noastra, mentionam pe cele apartinand familiei: Pinaceae, Ranunculaceae, Rosaceae, Leguminoase, Cornaceae.2. Alcaloizii sunt substante de origine vegetala cu actiune farmacodinamica pronuntata, in general, toxici. In present se gasesc peste 3000 de alcaloizi in exclusivitate de origine vegetala. In natura alcaloizii sunt raspnaditi in ciuperci, in unele specii, mai putin in monocotiledonate, foarte mult in dicotiledonate. Sunt prezente in toate organelle plantelor, in special in seminte, in organelle subterane si in frunze. Din punct de vedere chimic se impart in:a. Oxigenati (Atropina, Morfina, Narcotina, Papaverina)b. Neoxigenati (Nicotina, Sparteina)Din punct de vedere therapeutic, alcaloizii prezinta o importanta mare si se utilizeaza in industria farmaceutica in foarte numeroase produse: pt cele mai diferite actiuni ale SNC si periferic, afectiuni ale aparatului cardio-vascular sau chiar citostatice.3. Saponinele (saponizidele) sunt substante active de origine vegetala. In general sunt toxice si iritante pt celule datorita tensioactivitatii superficiale reduse ducand la procese de hemoliza. Actiunea iritanta, de micsorare a cuagulabilitatii sangelui, de cresterea secretiilor bronsice, stomacale si intestinale le confera proprietati terapeutice emetice sau expectorante. In industria farmaceutica se utilizeaza la prepararea emulsiilor si suspensiilor.4. Uleiurile volatile alaturi de rasini, balsamuri formeaza o grupa de substante bine definite din punct de vedere chimic. Dintre componentii cei mai numerosi ai uleiurilor volatile avem terpenoidele care in plantele din flora tarii noastre sunt reprexentate de: Monoterpenoide aciclice: levantica, melisa, coriandrum Terpenoide monociclice: menta Monoterpenoide biciclice: rozmarin, valeriana, salvia, pinul Compusi din seria aroamata: cimbrul, cimbrisor, anason.Sunt multe intrebuintari in industria farmaceutica. Datorita actiunii lor bacteriostatice si bactericide in multe cazuri uleiurile volatile pot nu numai inlocui cu success antibioticele dar prezinta fata de acestea numeroase avantaje. Altele au proprietati carminative, sedative sau antispastice. Datorita numeroaselor aplicatii in terapeutica, utilizarea uleiurilor volatile au dezvoltat o noua subramura: aromaterapia. In present aromaterapia se aplica cu success in afectiunile aparatului digestive, ale cailor respiratorii, in afectiunile SNC si afectiuni dermatologice.5. Substantele antibiotice pe langa u.v in plantele inferioare sau superioare se gasesc numeroare substante cu actiune bacteriostatica sau bactericida. AB vegetale se mai numesc si fitoncide. Actiunea substantelor antibiotice, fiind mai slaba fata de celelalte AB preparate, prezinta un avantaj fata de acestea si anume ele pot fi active asupra unor tulpini rezistente la AB clasice. Ele mai prezinta avantajul unei toxicitati mai reduse si pot fi aplicate cu success la persoanele cu sensibiliate sau reactivitate adverse la AB. Din plantele din flora tarii noastre s-au izolat substante cu character antibacterian asupra organismelor gram positive, cum este acidul usinic (Usnea barbata) si din alti licheni. Datorita proprietatilor antimicrobiene, in randul plantelor medicinale se incadreaza ceapa si usturoiul. In semintele de hrean, mustar, ridichi si in numeroase specii de crucifere se gasesc numeroase substante care au proprietati antimicrobiene. Unele fitoncide isolate din plantele superioare sau inferioare actioneaza asupra parazitilor intestinali sau a parazitului care produce malaria. Pana in present s-au izolat din plante aproape 100 de substante active cu proprietati antibiotic.6. Enzyme si fitohormoni enzimele sunt organe proteice specific atat regnului animal cat si vegetal, avand un dublu rol esential in procesele metabolice, biosinteza si degradarea substantelor din material vie. Sunt prezente in toate plantele medicinale, in cantitati mai mari aflandu-se in semintele germinate si plantele tinere.7. Substantele minerale in regnul vegetal se gasesc sub forma de saruri. In plantele medicinale, substantele minerale cum sunt potasiu, sodium, siliciu, magneziul, fierul, se afla in cantitati apreciabile dar care nu depasesc 0,5%, iar altele cum ar fi galitiu, iodul s.a in cantitati mici.8. Vitaminele in cantitati mici se gasesc in numeroase specii de plante medicinal. Dupa solubilitatea in apa sau grasimi, se impart in doua grupe: hidrosolubile si liposolubile. Conform acestei clasificari din grupa hidrosolubilor fac parte complexul B si vit C care in unele specii se plante medicinal se gaseste in cele mai mici cantitati, vit PP si acidul folic. Din grupa liposolubile fac parte vit A care in plantele medicinal, in legume si fructe se faseste sub forma de carotene sau provit. A, vit D care se gaseste in ciuperci si cereal, VitE si vit K in urzica, varza. Desi sunt in cantitati mici, vit joaca un rol primordial in viata regnului uman, animal si vegetal.

CLASIFICAREA PLANTELOR DUPA UTILIZAREA LOR PE BAZA ACTIUNII TERAPEUTICEClasificarea plantelor dupa actiunea terapeutica a fost adaptata dupa criteriul de clasificare a medicamentelor elaborate pe grupe terapeutice.1. PLANTE MEDICINALE RECOMANDATE IN BOLILE APARATULUI CARDI-VASCULARa. Afectiuni cardice cu substrat nervos: florile, frunzele si fructele de paducel, talpa gastii, radacina de valerianab. Afectiuni vasculare: sulfina, frunzele de salvie, vasc, fructe de macese, radacina de tataneasac. Anghina pectorala: florile, frunzele si fructele de paduceld. Ateroscleroza: frunze vasc, traista ciobanului, papadia, frunze mesteacan.e. Edeme datorate insuficientei circulatorii: coada calului, frunza de mesteacanf. Hipertensiune arterial: frunze de vasc, flori, fructe, frunze de paducelg. Hemoragii: frunze de patlagina, de urzica, tataneasa, florile si radacinile de ciobotica cucului.2. PLANTE MEDICINALE RECOMANDATE IN BOLILE APARATULUI DIGESTIVa. Pt segmentul buco-faringial gingivite, stomatite, abcese dentare, amigdalite; ca dezinfectante si antiinflamatorii se recomanda ca tratament florile de musetel, sunatoarea, turita mare, frunze de mur, de nuc si patlagina precum si busuiocul si petalele de trandafir.b. Pt segmentul gastro-intestinal se recomanda radacina de coada soricelului, papadia.c. Ca antivomitive si calmante: menta, cerentelul, frunze de roinita.d. In gastritele hiperacide: radacina de tataneasa, flori de galbenele, sunatoarea, musetel.e. In hipoaciditate: pelin, salvief. In enterocolite: flori de musetel, coada calului, cimbru.g. In balonari: chimion, coriandru, flori de musetel, coada soricelului, frunze de coada gastiih. Colici abdominali: menta, museteli. In constipatii: lemn dulce, seminte de in, crusin, cicoareaj. In diaree: coaja de stejar, menta, frunze de afink. Ca tratament adjuvant al hemoroizilor se recomanda plante cu actiune laxative-purgativa (crusinul), dezinfectante (coada soricelului, musetel), ca antihelmintice (vermufige): radacina de pelin, seminte de dovleac.l. In disfunctii hepato-biliare: matase de porumb, turita mare, brusture, macesm. Colici hepato-biliari: rostopasca, coada soriceluluin. Dischinezie biliara: anghinara, papadia, rostopasca, sunatoarea, galbeneleo. Stimulente ale functiei hepatice: cimbru si cimbrisor, rostopasca, sunatoarea, coada soricelului.3. PLANTE RECOMANDATE IN AFECTIUNILE APARATULUI GENITALa. In dismenoree: traista ciobanului, urzica, galbenele, matase de porumb, musetelb. Leucoree: florile de urzica moarta alba, galbenele, traista ciobanuluic. Adjuvante in metroragii: frunza de urzica, traista ciobanului, coada soriceluluid. Trichomonoza: flori de galbenele-extern, fructe de paducel, matase de porumb, talpa gastiie. In prostate se recomanda florile de urzica moarta alba, radacina de tataneasa, busuioc.4. PLANTE RECOMANDATE IN AFECTIUNILE APARATULUI RESPIRATORa. In tusea de diferite etiologii iritativa avem specii de plante emoliente: flori de lumanarica, flori de nalba de cultura, frunze de patlagina; expectorante: flori de ciubotica cucului, flori de pinb. In brinsita: radacina de ciubotica cucului, chimion, cimbrisorc. In pneumonii: florile si radacinile de ciubotica cuculuid. In astmul bronsic pt efectul spasmolitic: cimbrisor, vasc, valeriana; emollient: patlaginae. In emfizem pulmonary si silicoza: flori si frunze de potbal.5. PLANTE RECOMANDATE IN AFECTIUNILE APARATULUI URINAR se recomanda specii diuretice, deznfectante, antiseptic si calmante:a. In cistite: flori de coada soricelului, frunze de merisor, flori de soc, teci de fasole, seminte de in, matase de porumb.b. In colica renala: rizomi de pir, matase de porumbc. Dezinfectante urinale: frunze de afin, muguri de plopid. Pt inflamatiile rinichilor si cailor urinare: muguri de plop, maces, anghinarae. Adjuvant in litiaza (calculoza) renala: frunze de merisor, frunze de urzica, maces, matase de porumb.6. PLANTE RECOMANDATE IN AFECTIUNI DERMATOLOGICEa. In acnee intern: 3 frati patati, flori de galbenele, cicoareab. In eczema, comprese: musetel, coada soricelului, galbenele, frunze de nucc. In furunculoza: 3 frati patati, cicoarea, comprese cu faina de in.d. In arsuri: flori de musetel, galbenelee. In degeraturi: flori de galbenele, coaja de stejarf. Cicatrizante: arnica, galbenele, levantica, sunatorea, tataneasa.7. PLANTE UTILIZATE IN BOLILE DE NUTRITIE SI METABOLISMa. In diabet zaharat: frunze de afin, dud, anghinara, salvie, urzicab. In obezitate: crusinul, papadia, mesteacan. Socc. In guta: soc, mesteacan, afin, catinad. Adjuvant in rahitism: pir, maces, cimbrisore. Ca mineralizant: coada calului, pir, troscotf. In alergii: 3 frati patati, coada soricelului, turita mare, menta8. PLANTE RECOMANDATE IN RESTABILIREA UNOR AFECTIUNI GLANDULAREa. Ca sudorifice si decorative: soc, papadia, anghinara, brustureb. Ca antisudorifice: frunze de nuc, salvie, isopul9. PLANTE RECOMANDATE IN AFECTIUNILE SISTEMULUI NERVOSa. Sedativele nervoase: teiul, levantica, valeriana, salvie, obligeanab. Stimulente nervoase central: menta, gentialac. Combatarea durerilor nevralgii si de cap: levantica, musetel, tataneasa.13