Cacaua boabe si cacaua pudra

Inapoi

Cacaua boabe Ca si cafeaua, acest produs, ce se extrage din semintele arborelui de cacao (Theobroma cacao) din familia Sterculiaceae - cultivat in plantatiile din zonele tropicale, face parte din marea grupa a stimulentelor naturale. Fructele acestui arbore au forma alungita, cu lungimea de 20-25 cm si greutatea de 300-500 g. In interiorul pulpei zemoase se gasesc boabele de cacao dispuse in randuri, avand dimensiuni diferite, in functie de specie. Un arbore de cacao produce circa 40 de fructe, de la care se pot recolta pana la 1 kg de boabe de cacao, iar un fruct contine 25-40 boabe. Odata ajunse la maturitate, fructele sunt recoltate, apoi taiate si invelisul lor este desfacut. Semintele sunt scoase apoi prin presare si supuse unui proces de fermentare timp de 5-6 zile in gramezi de circa 1 m (inaltime), in aceasta perioada are loc mai intai o fermentatie alcoolica, apoi una acetica a pulpei ramase pe seminte. Concomitent cu desprinderea pulpei de seminte, are loc si un proces de fermentare in interiorul boabelor de cacao, care modifica practic tesuturile vii si embrionul, proces care inlatura pericolul de incoltire a semintelor, in acest fel se produce o oxidare partiala a substantelor tanante, datorita careia gustul astringent al boabelor de cacao este atenuat. Prin aceasta fermentare boabele de cacao isi imbunatatesc calitatile organoleptice prin disparitia gustului amar, dezvoltarea substantelor aromatizante si schimbarea culorii acestora din violet in brun. Dupa fermentare, boabele de cacao se usuca in instalatii speciale la o temperatura de 60-65C. Boabele de cacao au, de regula, dimensiuni reduse (6-24 mm lungime; 12-16 mm latime; 4-9 mm grosime si greutatea de circa 1 g). Ele sunt compuse din doua cotiledoane gemene si invelis (coaja de cacao), care reprezinta 12-18% din greutatea bobului. O caracteristica de baza a boabelor de cacao o reprezinta corpusculele Mitzerlich (perisori cu gamalie ai peliculelor subtiri care acopera cotiledoanele, vizibili numai la microscop). Prezenta acestor corpuscule in orice produs care contine cacao dovedeste ca acesta contine boabe de cacao prelucrate. In situatia in care cacaua a fost obtinuta din coji, semnul caracteristic este aparitia Ia microscop a celulelor scleroidale (pietroase) in forma de potcoava cu pereti ingrosati. Constatarea unui numar important de celule scleroidale in produs, dovedeste ca in acesta au fost introduse, cu siguranta, coji ale boabelor de cacao. Coaja contine deci mai putina grasime (4-5%), mai multa celuloza (circa 15%) si pentozani (8-11%). Pudra de cacao obtinuta din coaja boabelor este denumita cacao vella si are un continut important de acid pectic (circa 4,8%) raportat la substanta degresata, in timp ce in miezul boabelor de cacao se gaseste acid pectic in cantitati mult mai reduse (0,12-0,20%).Prezentam, in acest sens, compozitia chimica a boabelor de cacao (in procente), care variaza in limitele indicate in tabelul urmator.Apa[%]Grasime[%]Proteine[%]Amidon[%]Celuloza[%]Pentozani[%]Teobromina[%]Acizi organici[%]Cenusa[%]Uleiuri eterice[%]

6-950-5513-165-103-51-21-2,41-1,52,5-50,001

Untul de cacao.Miezurile de cacao fara coji contin 50-55% grasimi, care poarta denumirea de unt de cacao. Acesta se obtine prin presarea la cald a boabelor de cacao decorticate si prajite (torrefiate), precum si din semintele altor varietati ale arborelui de cacao.Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca untul de cacao sunt: consistenta: solida, sfaramicioasa la temperatura de 20C; culoare: alba-galbuie in stare solida si galbena clar in stare topita; gustul: dulceag, specific, iar mirosu aromat; temperatura de solidificare: 21-27C; indicele de iod: 33-38; coeficientul de saponificare: 193-197; indicele de refractie: 1,4566-1,4579 (la temperatura de 40C); punct de topire: 30-35C; aciditate: (in acid oleic) maximum 1,69 g%. Untul de cacao se compune din gliceridele acizilor (oleic, stearic, palmitic si linolic). Aceasta grasime contine circa 55% oleo-palmito-stearina. Un alt component de baza al boabelor de cacao este teobromina (dimetil-xantina), un alcaloid care se gaseste in stare legata ca si cofeina si care variaza intre 1 si 2,4%. Aceasta substanta ingerata in organism actioneaza asupra sistemului nervos si asupra muschiului cardiac, in doze mari fiind chiar otravitoare. Dupa datele din literatura de specialitate medicala, doza mortala de teobromina pentru un iepure este de 1 g, iar pentru un om este de 10 g. Dozele de teobromina din ciocolata sunt insa extrem de mici (circa 0,4%), motiv pentru care ciocolata consumata in cantitati obisnuite nu este vatamatoare. Prin urmare, pentru ca actiunea teobrominei sa fie daunatoare ar trebui sa se consume dintr-o data 2,5 kg ciocolata, ceea ce nu este posibil. De asemenea, boabele verzi de cacao contin un pigment rosu, solubil in alcool, antocianidina, pigment care este denumit rosu de cacao, in boabele de cacao se gasesc sub diverse forme si substante tanante, care pot ajunge chiar pana la 17%. Calitatile inferioare de cacao contin in cantitate mare aceste substante, care dau un gust astringent. Desi se gasesc in cantitate destul de redusa (circa 0,001%), uleiurile eterice atribuie boabelor de cacao aroma lor specifica. Productia mondiala de cacao este evaluata la circa 1,5 mil. t anual - principalul producator fiind Africa si in mai mica masura cele doua Americi (Centrala si de Sud).Soiurile de boabe de cacaose deosebesc dupa calitate si aceasta este determinata de conditiile pedoclimatice in care sunt cultivati arborii de cacao. Dintre soiurile de cacao cele mai raspandite amintim Bahia si Para din Brazilia care sunt soiuri ieftine, iar ca soiuri de buna calitate enumeram: Arriba (Ecuador), Maracaibo, Puerto Cabello si Caracas (Venezuela), Trinidad (insulele Antile). Soiurile Acera si Thome (Africa) sunt soiuri de calitate inferioara, iar soiurile Ceylon si Java sunt soiuri de calitate buna.

Cacaua pudra Pudra de cacao este un produs fin macinat, obtinut din turtele rezultate la presarea miezului boabelor de cacao. Acest produs se intrebuinteaza in amestec cu zahar, cu apa fierbinte sau cu lapte, la prepararea bauturilor de cacao (la o cana utilizandu-se 5-10 g de pudra de cacao). Procesul tehnologic de obtinere a pudrei de cacao incepe cu prajirea boabelor de cacao, concasarea acestora si macinarea lor fina, procese care se realizeaza prin aceleasi metode tehnologice utilizate la fabricarea ciocolatei. Masa de cacao macinata se preseaza la temperatura de 70-80C, in prese hidraulice (la circa 640 atm), extragandu-se astfel prin presare si o parte din untul de cacao (40-45%), materie prima ce se utilizeaza la fabricarea ciocolatei. Turtele rezultate se zdrobesc, se macina la dezintegrator si se cern printr-o sita fina (cu minimum 1600 ochiuri pe cm2) sau se separa in particule fine aplicand principiul zvantarii. Pudra de cacao este apoi dirijata catre masinile de ambalat, care executa operatiunile de umplere si inchidere a recipientelor in care se ambaleaza acest produs.Sunt comercializate doua tipuri de cacao pudra:a) cacaua pudra netratata;b) cacaua pudra tratata sau cacaua solubila.

Cacaua solubila. Este obtinuta din masa de cacao tratata cu substante alcaline si apoi prajita din nou si macinata fin. Ca substante alcaline se utilizeaza carbonarul de sodiu si potasiu sau carbonarul de amoniu in proportie de 1% fata de masa prelucrata. Tratamentul cu substante alcaline nu mareste cantitatea de substante organice real solubile din cacao, mareste insa, in mica masura, cantitatea de substante minerale solubile. De asemenea, acest tratament chimic micsoreaza cantitatea de substante tanante, neutralizeaza acizii organici din boabele de cacao, saponificand acizii grasi liberi. Prezenta grasimii saponificate si actiunea substantelor alcaline asupra proteinelor maresc proprietatile coloidale ale suspensiei de cacao, asigurandu-i o mai buna solubilitate. In afara de pudra de cacao naturala, se fabrica de asemenea si surogate de cacao, care contin de regula amestec de pudra de cacao cu adaosuri ca: faina de soia, faina de ovaz etc., caz in care pe eticheta surogatului de cacao trebuie sa fie mentionate, in mod obligatoriu, adaosurile continute.Proprietati organoleptice pentru cacaua pudra naturala : aspect: pulbere fina uniforma in toata masa produsului, fara aglomerari stabile, solubila 100% in apa calda; culoare: bruna inchis uniforma in masa; gust si miros: caracteristic, aromat, bine precizat, fara gust si miros strain.Proprietati flzico-chimice pentru cacaua pudra naturala umiditate: maximum 6%; grasimi (raportat Ia substanta uscata): minimum 22%; celuloza bruna (raportat la substanta uscata): maximum 10%; cenusa totala (raportat la substanta uscata si degresata): maximum 10%; impuritati mecanice feroase sub forma de pulberi: maximim 0,1% pe kg de produs:- Cu (mg/kg produs): maximum 50;- Zn (mg/kg produs): maximum 75;- Pb (mg/kg produs): maximum 1,5;- Sn (mg/kg produs): maximum 3; carbonati alcalini (in carbonat de potasiu): maximum 6% (raportat la substanta uscata si degresata). Nu se admite in consum cacao pudra careia i s-a adaugat coaja de cacao sau de alta natura, precum si substante amidonoase sau substante straine fructului de cacao, substante minerale sau coloranti de orice natura. Prelevarea mostrelor pentru analize: din ambalajele deschise se extrag din diferite loturi probe elementare de circa 25-30 g, din care se constituie proba omogenizata. Din aceasta se formeaza o proba de laborator de circa 500 g. Pentru proba de pudra de cacao in ambalaje de desfacere se preleva pana la 0,010/00din totalul ambalajelor.Ambalarea:produsul va fi ambalat in saci din hartie (din 4 foi) sau polietilena egalizati la 25 kg netto. Ambalajele de transport (lazi din lemn sau cartoane) trebuie sa fie rezistente, uscate si fara mirosuri straine.Depozitare si transport:pudra de cacao se depoziteaza in incaperi uscate, dezinfectate, curate si bine aerisite la o temperatura de maximum 18C (fara variatii bruste de temperatura) si la o umiditate relativa a aerului de maximum 65%). In timpul transportului, pudra de cacao trebuie sa fie ferita de umezeala si de schimbari bruste de temperatura.

TehnologieProcesul de fabricatieOdata ajunse la fabrica, boabele de cacao sunt direct introduse in ciclul de productie.Cea dintai etapa este aceea de prajire. Pentru acest lucru sacii cu poabe sunt varsati in cuptoare speciale unde boabele sufera un proces de supra-uscare datorita curentilor de aer la 95-130 de grade Celsius. Aceasta etapa are ca rol atat eliminarea apei cat si sterilizarea totala a materiei prime. Deja din acest moment incepe diferentierea procesului tehnologic pentru boabele care vor ajunge pudra de cacao fata de cele care vor fi transformate ulterior in masa si unt de cacao atat de necesare industriei ciocolatei. Astfel, boabele ce vor deveni pudra se prajesc vreme de o ora la temperaturi de 100-130 de grade Celsius, in timp ce boabele destinate obtinerii de unt si/sau masa de cacao sunt supuse la temperaturi de 90-95 de grade pentru 30-40 de minute.In timpul operatiunii de prajire greutatea materiei prime scade si mai mult astfel ca din 100 de kilograme de seminte dupa fermentare, la sfarsitul prajirii nu mai raman decat 42-43 de kg. Prajirea se face diferit in functie de tehnologia producatorului. De asemenea exista producatori care, dupa prajire, amesteca diferite sortimente de seminte pentru obtinerea unor "blend-uri" speciale.Masa de cacaoDupa acest proces de prajire are loc macinarea semintelor. Pentru a obtine o calitate superioara a produsului finit, inainte de macinare se procedeaza la eliminarea cojilor boabelor de cacao care, macinate odata cu boabele, ar conduce la deprecierea produsului finit. Cu cat macinarea se face mai fin cu atat rezultatele si, implicit, produsele finite vor fi mai bune din punct de vedere calitativ.Pasta obtinuta poarta numele de "lichior", "pasta" sau "masa" de cacao. Cacaua contine mai mult de 50% grasimi astfel ca aceasta pasta are o consistenta cremoasa si reprezinta baza industriei ciocolatei fiind produsul principal obtinut in urma prelucrarii industriale a semintelor de cacao.Uneori, in timpul macinarii, la semintele de cacao supuse procesului se adauga unt de cacao pentru a mari concentratia in grasimi a masei de cacao in cazul in care asceasta este destinata obtinerii ciocolatei.Adaugarea de unt de cacao diminueaza aroma masei de cacao si de asemenea ii da acesteia o consistenta mai putin prafoasa. Bineinteles, marea provocare o reprezinta obtinerea acelei mase de cacao care sa fie si cremoasa si aromata.Mixul de unt si masa de cacao este agitat continuu, vreme de mai multe ore pentru a se omogeniza perfect. In general se omogenizarea se considera afi perfecta atunci cand toate particulele de cacao sunt invelite intr-un strat de cativa microni de grasime provenita fie din untul de cacao adaugat, fier din grasimea bobului in sine.Dupa omogenizarea masei de cacao urmeaza un proces special, numit "conching" de catre producatorulinventatorul sau, Rudolph Lindt, din cauza utilajului folosit. Acest utilaj are o serie de cochilii care se invart in sensuri contrare si al caror rol este acela de a rotunji fragmentele de cacao. Masa de cacao trecuta prin acest proces are la final o consistenta foarte fina, apropiata de a ciocolatei. Tot in cadrul acestui proces, ca urmare a frecarii la care sunt supuse particulele de cacao, dimensiunea acestora se micsoreaza ajungand pana la un diametru de 3-12 microni.Mai departe masa de cacao poate fi utilizata direct la fabricarea ciocolatei, in amestec cu pana la 20% alti aditivi alimentari ca zahar, arome, lecitina, etc.Pudra si untul de cacaoProcesul de fabricatie al pudrei de cacao este un pic diferit.Diferenta intre cele doua destinatii finale ale semintelor de cacao apare inca din faza de prajire si macinare. Semintelor care vor deveni pudra de cacao nu li se adauga pe parcursul macinarii unt de cacao ci se merge mai departe pana la obtinerea unei mase de cacao prafoase, fara adaosuri de grasime.Urmatoarea etapa este "alcalizarea" sau operatia de "dutching". Aceasta operatiune are ca scop obtinerea unei arome mai intense si a unui continut de grasime cat mai redus. Dupa ce s-a obtinut o granulatie de maxim 20 de microni prin conching, masa de cacao este presata cu ajutorul unei prese de tipVanHouten. Presiunea dezvoltata de aceasta presa este de peste 500 Kgf/cm2. Cea mai mare parte a continutului de grasime al masei de cacao este extrasa si colectata separat sub forma untului de cacao care este utilizat mai departe ca atare sau este adaugat la productia de masa de cacao pentru ciocolata.In presa vor ramane niste "turte" solide din cacao ce reprezinta baza pentru urmatorul pas tehnologic, respectiv a doua macinare dupa care pudra este gata de ambalare si consum. Pentru ciocolatele cu lapte si ciocolatele industriale in general nu se utilizeaza masa de cacao cu adaos de unt ci, din ratiuni de eficienta, se prefera "recompunerea" masei de cacao din pudra de cacao si unt de cacao sau pudra de cacao si inlocuitori grasi ai untului care astfel poate fi valorificat la un pret mai ridicat pe piata.

Inapoi la cacao

Despre arborele de cacao

Theobroma Cacao - hrana zeilorDenumirea stintifica a arborelui de cacao esteTheobroma Cacao. Face parte din familiaSterculiaceae. Arborele de cacao creste in regiunea cuprinsa intre paralelele de 10N si 20S, in zonele ecuatoriale umede. Desi originile arborelui sunt inca in discutie, cel mai probabil stramosul sau, cacaua salbatica (Theobroma Grandiflorum) provine din Mexic sau de undeva din junglele Venezulei sau Braziliei. Altii sunt de parere ca provine din valea Ula, Honduras.Indiferent de unde s-ar trage, cacaua este astazi cultivata in conditii foarte bune in zonele ecuatoriale si in multe paduri tropicale din Africa, Asia si America Latina.

Cultura arborelui de cacaoDesi in urma cu 100 sau 200 de ani productia de cacao era concentrata mai mult de 50% in zona de sud a Americii Centrale, astazi peste 75% din productia mondiala de cacao este furnizata de Coasta de Fildes, Ghana si Indonezia.Pentru miile de mici ferme din satele africane cultura arborelui de cacao reprezinta astazi principala sursa de venituri.Mediul ideal pentru cultivarea arborelui de cacao se gaseste in caldura torida a padurii ecuatoriale. Lastarii deTheobromase dezvolta numai in mediu cald, umed si umbrit de plante inalte cum ar fi bananierii sau diverse specii de palmier.Atat soarele cat si vintul puternic sunt inamici fara mila pentru tinerii si firavii lastari. Ciclul de dezvoltare al plantei este destul de lung astfel ca abia dupa 5 sau 6 ani arborii de cacao incep sa produca flori care ajung la maturitate. Abia in momentul in care arborele de cacao incepe sa produca flori care nu se usuca imediat dupa eflorescenta se poate aprecia ca isi incepe rolul economic. La maturitate planta poate ajunge la 5-6m inaltime. Durata de exploatare economica a unui arbore deTheobromaeste de cca. 25 de ani, dupa care capacitatea de productie a plantei incepe sa scada iar planta este inlocuita cu o alta mai tanara si mai puternica.

Varietati de cacaoPe langa varianta salbatica, Theobroma Grandiflorum, lipsita oarecum de valoare comerciala, cacaua este reprezentata de o serie de specii si varietati cu caracteristici diferite. Speciile cultivate sunt adesa hibrizi ce preiau de la parinti caracteristici specifice, astfel ca, in realitate, culturile pure sunt destul de rar intalnite. Hibrizii au avantajul rezistentei mai bune la conditiile de mediu si arome mai pregnante si mai atractive. Astazi exista trei specii de baza care sunt cultivate pentru exploatare economica:-Criollo, o specie recunoscuta pentru calitatea deosebita a produsului finit ce se obtine in urma procesarii, produce fructe acoperite cu o pielita subtire de culoare inchisa. Cacaua obtinuta din Criollo este mai deschisa la culoare si are o aroma rafinata si dulce. Randamentul speciei Criollo este din pacate invers proportional cu calitatea produsului finit. Planta este extrem de sensibila iar fructele mai mici ca dimensiune.

-Forasteroeste este o specie mai rezistenta si cu o productivitate mai mare decat Criollo. Fructele au o pielita mai groasa si sunt mai mari decat fructele produse de Criollo. Produsul finit obtinut din Forastero are o aroma puternica si aspra. Cacaua obtinuta din Forastero mai este numita in jargon si "bulk" deoarece este ingredientul specfic pentru peste 90% din ciocolata produsa in intreaga lume. Aceasta specie este responsabila pentru gustul si aroma specifice ciocolatei. De la specia Forastero se obtin atat cacaua praf cat si untul si masa de cacao necesare fabricarii ciocolatei. Produsele finite extrase din aceasta specie alcatuiesc peste 80% din continutul ciocolatei de consum.

-Trinitarioeste de fapt un hibrid rezultat din incrucisarea celor doua specii de mai sus. Preia cate ceva din caracteristicile ambelor specii, respectiv are o aroma puternica dar fina si se cultiva relativ usor, iar randmentul culturilor este destul de ridicat. Numele acestei specii provine de la insula Trinidad unde a fost obtinuta intaia oara.

Cultura arborelui de cacaoFlorile arborelui de cacao sunt deosebit de frumoase insa, din pacate, fara miros. Acest lucru face ca polenizarea sa fie destul de dificila deoarece florile nu sunt foarte atragatoare pentru insecte. Din aceasta cauza, pentru cresterea randamentului culturilor de multe ori este nevoie de polenizarea artificiala a florilor. Florile arborelui de cacao au doua cicluri de productie, a cate 6 luni fiecare.Miile de flori albe si roz cu 5 petale sunt atasate direct pe tulpina. Maxim 100 din ele vor fi polenizate iar la sfarsitul ciclului de productie cel mult 40 de fructe vor fi recoltate de pe fiecare tulpina pentru procesare ulterioara.Fructele sunt asemanatoare unor pepeni verzi mai mici, usor alungiti.La sfarsitul celor 6 luni de maturizare fructele au o culoare de la galben- portocaliu pana la mov, in functie de perioada de maturitate si de specie. Ele sunt culese cu multa grija pentru a nu deteriora crengile fragile. In cele mai multe ferme africane recolta principala dureaza din Octombrie pana la sfarsitul lui Martie iar cea secundara din Mai pana in August.Pulpa alba a fructelor de cacao este utilizata atat ca desert cat si pentru obtinerea pretioaselor seminte necesara fabricarii ciocolatei. Fructele care sunt destinate productiei de cacao sunt supuse unui proces de prima uscare pentru cateva zile, imediat dupa recoltare. Pielita este desfacuta cu grija cu ajutorul unor cutite lungi si foarte bine ascutite astfel incat semintele sa ramana intacte. Pulpa fructului, care contine semintele, este colectata in cosuri mari si este pusa la fermentat.In functie de specia plantei de care a fost produsa pulpa este lasata sa fermenteze intre 5 si 7 zile. Fermentarea are loc direct pe pamant sau in ladite bine aerisite, acoperite cu frunze de bananier. Fermentarea este o etapa foarte importanta deoarece elimina in mod natural pulpa fructului care altfel ar fi deosebit de dificil de eliminat. Pe parcursul fermentarii culoarea semintelor se modifica de la bej la caramiziu aprins. De asemenea pe parcursul fermentarii are loc si intensificarea aromei boabelor de cacao.Dupa incheierea fermentarii boabele sunt imprastiate si lasate sa se usuce bine in bataia soarelui. Regulat acestea sunt vanturate pentru a retine maxim 2% umezeala. Uscarea este esentiala, atat pentru oprirea fermentarii cat si pentru usurarea stocarii ulterioare.Dupa uscare fermierii duc recolta la centrele de colectare unde are loc evaluarea. Din lotul adus se iau probe de boabe care se taie si se analizeaza de catre specialisti. In functie de rezultate lotul in cauza primeste o anumita nota. Numai loturile cu note maxime vor intra mai departe in procesul nostru de fabricatie.

Inapoi la cacao

Un pic de istorie

Antichitatea sud-americanaIstoria dulciurilor incepe inca de acum 4000 de ani dupa cum atesta papirusurile egiptene. Dulciurile faceau obiectul operatiilor de vanzare-cumparare inca din anul 1566 en. Totusi ciocolata si produsele din familia sa nu au aparut in scena pana cand culturile azteca si maiasa nu au descoperit valoarea arborelui de cacao. Se presupune ca acest arbore provine de undeva din padurile tropicale de pe Amazon sau OrinocoIn anul 600 en maiasii au migrat inspre regiunile nordice ale Americii de sud si au pus bazele primelor culturi de arbore de cacao in peninsula Yucatan. Se pare ca la epoca migratiei maiasii aveau deja de cateva sute de ani un adevarat cult pentru fructele arborelui de cacao. Boabele de cacao erau considerate un bun de mare pret si erau folosite atat ca mijloc de plata cat si ca unitati de calcul al valorii altor bunuri. Maiasii si aztecii produceau din boabele de cacao o bautura numita "xocoatl". Lagende aztece sustineau ca semintele de cacao fusesera aduse din paradis si ca intelepciunea si puterea se trageau din consumul fructelor arborelui de cacao. Conform acestor legende zeul Quetzalcoatl adusese aceste seminte cand a coborat pentru prima oara pa pamant pe o raza a luceafarului de dimineata si le-a oferit omenirii ca dar de pace. Tot Quetzalcoatl este cel despre care se crede ca le-ar fi aratat oamenilor cum sa prajeasca si sa macine semintele de cacao, iar apoi sa le lase la macerat pentru a produce in acest mod o pasta solubila in apa.Aztecii au adaugat acestei bauturi diverse mirodenii si i-au transformat denumirea in "cacahuatl", adica "apa amara" si au ridicat-o la rangul de bautura rituala. In continuare cacaua era considerata ca fiind izvorul absolut al intelepciunii si al cunoasterii.Se pare ca la oficierea ceremoniilor maritale ale vremii parintii mirilor trebuiau sa "cinsteasca" nuntasii cu un vas din aceasta bautura a carui dimensiune dadea masura averii tanarului cuplu si ii atribuia acestuia un loc in ierarhia sociala. Semantic vorbind, cuvantul "ciocolata" se pare ca provine din teremnul maias "xocoatl", in timp ce "cacao" ar proveni din aztecul "cacahuatl". In dialectele ceva mai recente ale populatiilor amerindiene de pe teritoriul Mexicului de astazi termenii "choco" si "atl" s-ar traduce prin "spuma" si respectiv "apa". Indiferent insa de semantica si originile teremenilor de cacao si ciocolata, acestea au fost consumate de-a lungul timpului mai mult in forma lichida decat sub forma pe care o cunoastem noi astazi respectiv de pudra sau ciocolata solida.In cartea sa din 1923,"The Cocoa and Chocolate Industry", Arthur W. Knapp arata ca in mitologiile asteca si maiasa ciocolata era bautura zeilor si ca semintele de cacao reprezentau binecuvantarea Zeului Aerului pentru omenire. De asemenea zeitele protectoare ale ciocolatei erau Tonacatecutli, zeita mancarii si Calchiuhtlucue, zeita apei. Aceeasi lucrare arata ca in cinstea celor doua zeite, in fiecare an, aveau loc sacrificii umane rituale. Bineinteles, celor sacrificati li se dadeau ca ultima masa alimente bazate pe cacao.

Epoca marilor descopeririCand Columb a ajuns pe insula Guanaja, nu departe de ceea ce astazi numim Honduras, bastnasii i-au intampinat cu barci pline de seminte de cacao. Cand bastinasi au ajuns la corabie si au inceput sa transbordeze "pretioasele" cadouri un sac cu seminte s-a desfacut si s-a varsat in mare. Bastinasii au sarit imediat in apa pentru a recupera cat mai multe dintre boabele varsate, ca si cum ar fi fost bunurile cele mai de pret pe care le aveau. Spaniolii au ramas socati vazand aprecierea de care se bucurau aceste "alune ciudate" din partea bastinasilor. In ciuda acestei intamplari marinarii spanioli au continuat sa considere cacaua drept o simpla curiozitate locala.Odata cu era marilor exploratori cacaua ajunge in Europa, pe vasele lui Columb care o aduceregelui Ferdinand al Spaniei. La curtea europeana ciocolata nu produce efecte spectaculoase fiind pusa in umbra de celelalte comori exotice aduse de Columb.Ciocolata revine in forta insa in anul 1519 dupa vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma. Jurnalul de calatorie al conchistadorului spaniol afirma ca singura bautura pe care regele aztec o consuma era un mix de pudra de cacao, aromatizata cu vanilie si alte mirodenii de consistenta mierii care se dizolva treptat in gura atunci cand era consumata rece. In 1528 Cortez aducecu el din Mexic ciocolata si fructe de cacao la curtea regala. Ciocolata incepe a fi preparata in secret in manastiri de catre calugri care, sub amenintatrea cu moartea, pazeau cu strasnicie secretul miraculoasei bauturi. Tot spaniolii sunt cei care au adaugat "apei amare" pentru prima oara zahar obtinand o bautura aromata, energizanta si placuta la gust. Vreme de peste un secol afacerile cu ciocolata au inflorit astfel ca curtea regala spaniola decide crearea propriilor plantatii de cacao in colonii.

Epoca modernaOdata cu declinul imperiului spaniol secretul fabricarii ciocolatei scapa de sub monopolul Coroanei spaniole si, in cativa ani, se raspandeste in Franta, Italia, Germania si Anglia.Prima "casa" de ciocolata in lume ia nastere la Londra in 1657 sub tutela unui francez. Cu un cost de 10 pana la 15 shillingi pe pound, ciocolata era privita ca o bautura a elitelor.Istoricul Oviedo nota in scrierile sale ca "doar nobilii si bogatasii isi pot permite sa bea ciocolata deoarece asta inseamna efectiv a-ti bea banii. Cacaua a devenit si moneda noastra nu numai a paganilor. Astfel, in Nicaragua un iepure costa 10 seminte de cacao in timp ce un sclav puternic poate fi cumparat pentru 100 de seminte". Tot in aceeasi epoca incep sa devina cunoscute virtutile medicinale ale ciocolatei. Astfel, in tratatul sau, "Potus Chocolate", Christopher Ludwig Hoffmann recomanda cacaua ca panaceu universal. La jumatatea secolului al XVIII-lea naturalistul suedez Carolus Linnaeus (1707-1778)propune o noua denumire stiintifica pentru arborele de cacao, acesta devenind in mediile academice ale vremii "theobroma" - hrana zeilor. Odata cu raspandirea ciocolatei in Tarile de Jos incepe sa aiba loc scaderea pretului. Pe la anul 1730 deja ciocolata si cacaua in general erau accesibile si claselor mijlocii, pentru ca in anul 1828, odata cu inventarea presei de cacao pretul acesteia sa scada la jumatate. Inventarea presei de cacao de catre olandezul Coenraad Van Houten are ca efect dezvoltarea industrializarii semintelor de cacao. Cu noua masinarie se putea extrage grasimea din boabele de cacao iar cacaua ramasa era mult mai usor solubila in apa. Untul de cacao isi face aparitia si astfel ciocolata isi schimba textura si aroma devenind mult mai apropiata de ciocolata pe care o cunoastem astazi.

Revolutia industrialaOdata cu extragerea untului de cacao prin presare cacaua este supusa si unui proces de alcalizare care are ca efect obtinerea unei consistente mai fine si a unei arome mai placute a produsului finit. Aceasta metoda s-a rapandit mai departe sub denumirea de "dutching" sau "alcalizare". Revolutia industriala aduce dupa sine productia de masa a ciocolatei si a celorlalte produse adiacente astfel ca acestea devin accesibile marilor mase. Intre timp, desi de origine americana, ciocolata era aproape necunoscuta in Lumea Noua. Prima fabrica americana de ciocolata ia fiinta in 1765 la Dorchester, Massachusetts ca proprietate a lui John Hanan, seful breslei londoneze a producatorilor de ciocolata.Tot in aceasta perioada are loc "reinventarea" ciocolatei pe cuprinsul Americii de Sud-teritoriul sau natal, astfel ca pe la 1800 cei mai mari producatori de cacao erau Nicaragua, Columbia si Venezuela care asigurau impreuna mai mult de jumatate din necesarul de cacao al lumii. In 1849 isi face aparitia pe piata o noua companie care avea sa devina liderul de necontestat al pietei engleze pina in zilele noastre, Casa Cadburry. In 1876, elvetianul Daniel Peter Vevey obtine, dupa aproape 8 ani de experimente o tehnologie industriala pentru fabricarea laptelui praf si, implicit, a ciocolatei cu lapte. Aceasta tehnologie este vanduta unei firme elvetiene ce apartinea lui Henri Nestle care avea sa devina cel mai mare producator de ciocolata din lume. In 1879 un alt elvetian, Rodolphe Lindt, produce pentru prima oara ciocolata solida pe care o cunoastem astazi. Ea era fabricata prin topirea untului de cacao si adaugarea de zahar si alte ingrediente specifice si mixarea amestecului fierbinte pe parcursul a mai multor zile. Noua metoda de fabricatie a fost numita "conching". In anul 1913, tot un elvetian, Jules Sechaud de Montreux inventeaza un nou produs, ciocolata umpluta cu crema. In Octombrie 1925 se deschide la New York Bursa de cacao. Au loc numeroase modificari ae pietei, astfel ca in mai putin de 20 de ani Brazilia, Coasta de Fildes si Ghana erau responsabile de mai mult de jumatate din productia mondiala de cacao, in timp ce Statele Unite devin nr. 1 in productia de ciocoloata si produse derivate. Elvetia este detronata, ajungand nr. 1 mondial la consumul de ciocolata anual pe cap de locuitor. In anul 2000 pentru satisfacerea nevoii de cacao a intregului mapamond s-au procesat aproape 650.000 de tone de boabe de cacao.

masa de cacao [lichior de cacao] organica, cruda [250g]homesuperfoods raw.zantioxidant & antiaging masa de cacao [lichior de cacao] organica, cruda [250g]

tip:raw, organictara de origine:Perugramaj:250 gramepret:36 leiTop of Formcantitate:addtocartBottom of Form

Sa nu credeti ca vorbim aici despre lichior, caci alcoolul chiar nu este pe lista noastra de superalimente!Lichiorul de cacao este materia maronie produsa din rasnirea boabelor sau sfaramaturii de cacao. Untul de cacao natural care se afla in boabe se topeste in timpul rasnirii astfel ca boabele devin o pasta, care poarta denumirea de lichior sau masa de cacao.Dupa rasnire, treptat, lichiorul va deveni solid la temperatura camerei.Lichiorul de cacao [masa de cacao] este precursorul ciocolatei, al untului de cacao, al pudrei de cacao si al tuturor celorlalte produse de ciocolata. Bineinteles ca acesta poate fi consumat si ca atare, gustul fiind de ciocolata neindulcita.Daca vreti sa va faceti ciocolata in casa atunci puteti incepe chiar de la aceasta masa de cacao pe care fie o dati pe razatoare, fie o topiti la maximum 45 grade Celsius pentru a-si pastra intacti toti nutrientii. Puteti sa o amestecati cu miere sau nectar de agave si veti avea una din cele mai bune si sanatoase ciocolate pe care le-ati mancat vreodata. Sau puteti sa adaugati fulgi rasi de masa de cacao in inghetata ca sa faceti straciatella!

DescriereLichiorul de cacao este materia maronie produsa din rasnirea boabelor sau sfaramaturii de cacao. Untul de cacao natural care se afla in boabe se topeste in timpul rasnirii astfel ca boabele devin o pasta, care poarta denumirea de lichior sau masa de cacao.

Masa de cacao este atat produs intermediar cat si produs finit al industriei ciocolatei. Masa de cacao se obtine prin macinarea foarte fina a boabelor de cacao prajite si apoi decojite, eventual usor alcalizate inainte, in functie de destinatia produsului finit. Este in esenta un amestec de unt si pudra de cacao. In fapt, pudra de cacao se obtine prin eliminarea untului din masa. Masa de cacao constituie de fapt baza industriei ciocolatei ea raprezentand mai mult de 80% din continutul produsului finit.Masa de cacao este aceea care da calitatea, aroma si finetea ciocolatei. Contrar opiniei generale, din punct de vedere alimentar, ciocolata cea mai buna calitativ este aceea cu un continut de aditivi (inclusiv zaharuri) minim. Aceasta ciocolata se caracterizeaza prin culoare mai inchisa, gust amarui si textura solida. Aceasta ciocolata este preparata cu masa de cacao naturala, fara adaos de unt. Inca din etapa de macinare a boabelor se face o separatie intre masa ce va fi prelucrata ulterior pentru obtinerea pudrei de cacao si masa de cacao destinata industriei ciocolatei.

Se poate folosi si in tratamentele corporale si faciale, tratamente anticelulita, antivergeturi. Se poate utiliza si in masti de fata si de corp, scruburi anticelulitice, datorita continutului ridicat de cofeina, rezultatul este garantat.

Daca vreti sa va faceti ciocolata in casa atunci puteti incepe chiar de la aceasta masa de cacao pe care fie o dati pe razatoare, fie o topiti la maximum 45 grade Celsius pentru a-si pastra intacti toti nutrientii. Puteti sa o amestecati cu miere sau nectar de agave si veti avea una din cele mai bune si sanatoase ciocolate pe care le-ati mancat vreodata. Sau puteti sa adaugati fulgi rasi de masa de cacao in inghetata ca sa faceti straciatella!

200 g