Faclia_9-07-2015

13
  joi, 9 iulie 2015 • anul XXVI, nr. 7494 • ISSN 1843-7 311 • www. ziarulfa clia.r o • 12 pagini - 1,50 lei Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate : • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarul faclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziar ulfaclia.ro, 0788-307.324 Cluj-Napoca Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 146  în curte cu Impr. ARDEALUL Informaþii la telefon 0264-597.307  ÎNCHIRIEM spaþiu pentru DEPOZIT sau alte activitãþi economice suprafaþa 144 mp continuare în pagina a 12-a pagina 6 P pagina 5 pagina 11 pagina 3 Sã scriem o carte! Radu VIDA oate douã... Nu vreau ca îndemnul din titlul acestui editorial sã vã ducã cu gîndul la grafomani. Cu toate cã, ºi cu aceºtia, avem o problemã destul de gravã. Puzderia de tipografii ºi edituri umblã dupã bani, iar... bolnavii de scriiturã se întrec în a-ºi ridica socluri virtuale pentru diferite domenii ale literaturii ºi ºtiinþei. Regimurile de mare coerciþie nu-þi permiteau deloc sã scrii, sã citeºti, sã creezi... Dar asta este o poveste pentru... altãdatã. Mã gîndesc cã, în ultima vreme, oricine a intrat la puºcãrie, s-a apucat de scris. Vedete! Cei mai mulþi n-au scris nimic în viaþa lor, nici mãcar o scrisoare cãtre pãrinþi, prin care sã cearã bani pentru acoperirea golurilor de dupã solda mizerabilã din fosta armatã a întregului popor. Acum, se încumetã sã punã între coperþi 2-300 de pagini. Unii dau cu copy –  paste, alþii citeazã în draci tot felul de somitãþi din domeniile de care n-au auzit în viaþa lor. Bibliografia ºi citatul! Banii jos, ochii la... comisiile de evaluare a comportamentului deþinutului galonat ºi talonat. Evident cã între cei care au mai scris ºi cei care s-au apucat de acest „sport” în penitenciar existã mari diferenþe. Da. Unii îºi continuã, în mod firesc, preocupãrile „de afarã”. ªi chiar aduc contribuþii însemnate în domeniile în care se pricep. Alþii gãsesc cã timpul de penitenþã trebuie folosit în mod constructiv. Iau... pana calculatorului ºi dã- i sã meargã! În timp ce alþi colegi de suferinþã rînesc dupã semenii închiºi ºi ei dupã gratii pentru cele fapte, noii „intelectuali” ai bulãului din România se izoleazã. Cer cãrþi. Primesc telefoane. Se consultã. Se documenteazã (?!?). Se dedau la plagiat, sau mai rãu, pentru cã nu pot, îºi bagã om! κi „suflecã” mînecile ºi scriu pe brînci. Una, poate douã cãrþi. Sã ne înþelegem: sînt de acord cã trebuie schimbate condiþiile din penitenciarele patriei. Lipsirea de libertate nu trebuie sã imbecilizeze, iar recuperarea individului ºi Boc a gãsit o soluþie temporarã la problema gunoaielor, dar se spalã pe mîini în ceea ce priveºte situaþia pe termen lung O nouã loviturã primitã de Consiliul Judeþean Cluj în cazul proiectului de management al deºeurilor Proiectul „Management Integrat al Deºeurilor în Judeþul Cluj”, gestionat de Consiliul Judeþean Cluj se confruntã cu o nouã problemã gravã, care pune ºi mai mult în pericol finalizarea acestui obiectiv. Firma care a cîºtigat licitaþia pentru închiderea rampelor de la Pata Rît, Huedin, Turda ºi Gherla a constatat cã la cea din Cluj-Napoca s-a depozitat mai mult cu 541.300 de mc de deºeuri decît s-a prevãzut în caietul de sarcini folosit la licitaþia pentru închiderea acestei rampe. În acest context, firma responsabilã cu închiderea rampei a notificat Consiliul Judeþean cu privire la faptul cã diferenþa foarte mare de deºeuri constatatã în teren ºi cea raportatã în caietul de sarcini implicã alte costuri pentru realizarea acestui obiectiv, dar care nu pot fi cuprinse în proiect pentru cã nu sînt eligibile. Preºedintele, ºefii Camerelor ºi premierul vor avea, de la 1 august, un salariu brut de 21.540 de lei Ponta îl informeazã pe preºedinte cã din 9 iulie îºi reia activitatea Premierul Victor Ponta l-a înºtiinþat miercuri în scris pe preºedintele Klaus Iohannis cã începînd de joi, 9 iulie, îºi va relua activitatea ca prim-ministru, au declarat pentru  AGERPRES surse oficiale. “Avînd în vedere înlãturarea cauzelor care au generat imposibilitatea exercitãrii atribuþiilor de prim ministru, vã rog sã luaþi act, conform legii, de reluarea activitãþii mele în Guvern, începînd cu data de 09.07.2015. ºi de încetarea interimatului în funcþia de prim ministru, potrivit prevederilor art.107 alin 3, teza finalã din Constituþia României, republicatã”, se aratã în documentul trimis preºedintelui Klaus Iohannis, semnat de premierul Victor Ponta ºi de prim-ministrul interimar Gabriel Oprea. Preºedintele României, preºedintele Senatului, preºedintele Camerei Deputaþilor ºi premierul vor avea un salariu brut de 21.540 de lei, iar net de 15.108 lei, începînd cu 1 august 2015, la nivelul indemnizaþiei preºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, potrivit Ordonanþei privind majorarea indemnizaþiilor lunare pentru cele mai înalte funcþii de demnitate publicã din România, aprobatã în ºedinþa de Guvern de miercuri, au precizat pentru  AGERPRES surse oficiale. Tot odat ã, vicepremieru l va avea o indemnizaþie lunarã brutã de 20.000 de lei, suma netã pe care o va încasa lunar fiind de 14.024 de lei. De asemenea, potrivit actului normativ, au mai precizat sursele citate, miniºtrii ºi ºefii de servicii de informaþii - SRI, SIE, STS ºi SPP - vor avea o indemnizaþie lunarã de 19.055 de lei brut, suma netã pe care urmeazã sã o încaseze fiind de 13.365 de lei. Indemnizaþiile lunare pentru cele mai înalte funcþii de demnitate publicã din România se majoreazã începînd cu luna august a acestui an, a anunþat, miercuri, premierul interimar Gabriel Oprea, la Palatul Victoria. “Concret este vorba despre preºedintele României, prim-ministrul ºi miniºtrii, preºedinþii celor douã Camere ale Parlamentului, directorii SRI, SIE, SPP, STS. În total sînt 48 de funcþii vizate de aceastã ordonanþã”, a afirmat Oprea, adãugînd cã mãsura a fost introdusã printr-o ordonanþã adoptatã de Guvern în ºedinþa de miercuri. Oprea nu a precizat cuantumul cu care se vor majora salariile înalþilor demnitari, dar a spus cã “noul nivel de salarizare þine cont de reperul pe care îl reprezintã salarizarea în justiþie, ºi anume remunerarea funcþiilor de preºedinte ºi judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie”. • Deºeurile menajere ale clujenilor vor ajunge la depozitul ecologic din Oradea • Primãria municipiului Cluj-Napoca a încheiat un parteneriat cu Primãria municipiului Oradea, în vederea depozitãrii pentru urmãtoarele 3 luni a deºeurilor rezultate din gunoiul menajer ºi stradal al municipiului Cluj-Napoca în depozitul ecologic gestionat de cãtre Eco Bihor în municipiul Oradea, anunþã municipalitatea clujeanã. Potrivit acesteia, în urma discuþiilor iniþiate cu municipalitatea orãdeanã, acest parteneriat va fi pus în practicã începînd cu data de 15 iulie ºi se referã la o cantitate totalã de 9.000 de tone de deºeuri produse lunar la Cluj-Napoca. „Mulþumim Primãriei Oradea pentru sprijinul acordat în aceste momente dificile ºi sper ca timpul astfel cîºtigat sã fie utilizat responsabil de cãtre reprezentanþii Consiliului Judeþean Cluj pentru a soluþiona problema deºeurilor clujenilor, conform soluþiilor propuse de cãtre autoritãþile naþionale pentru protecþia mediului, ºi anume - prin construirea unei rampe temporare de depozitare a deºeurilor pe actualul amplasament al Centrului Integrat pentru Gestiunea Deºeurilor”, afirmã primarul Emil Boc, omiþînd faptul cã, în urma întîlnirii dintre autoritãþile clujene ºi reprezentanþii Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Mediului , desfãºuratã la începutul lunii februarie, aceºtia din urmã au concluzionat cã „Este responsabilitatea atît a Consiliul  Judeþean Cluj, cît ºi a Primãriei Cluj- Napoca, sã urmãreascã gunoiul produs pînã la distrugerea definitivã...Trebuie precizat faptul cã, în cazul în care autoritãþile locale ºi judeþene nu se vor conforma ºi nu vor construi o rampã definitivã de gunoi pînã la data de 15 iulie, rampa de gunoi de la Pata Rît se va închide definitiv, iar gunoiul urmeazã sã fie transportat în judeþele învecinate. Comisarul General al Gãrzii Naþionale de Mediu, domnul Florin Diaconu, a declarat cã atît Primãria Cluj-Napo ca, cît ºi Salprest Rampã vor rãspunde pentru recuperarea deºeurilor depozitate ilegal – cei 172.000 de metri cubi – ºi cã au termen pînã la 15 iulie sã aducã terenul la starea iniþialã”, se aratã în comunicatul transmis de ANPM în urma discuþiilor purtate în februarie cu autoritãþile clujene, printre care ºi primarul Emil Boc.  A.S. Consiliul Judeþean Cluj a anunþat, ieri, cã a fost notificat oficial de cãtre reprezentanþii Asocierii SC Nordconfore st SA - SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, în calitate de Antreprenor pentru Lotul I (Pata Rît, Huedin, Turda ºi Gherla) în cadrul contractului privind proiectarea ºi execuþia obiectivului de investiþii „Închidere ºi ecologizare depozite neconforme de deºeuri urbane din judeþul Cluj” în legãturã cu faptul cã a fost constatatã în mod clar existenþa unor volume considerabile de deºeuri suplimentare faþã de cele avute în vedere în momentul organizãrii licitaþiei. Constatarea a survenit în contextul studiilor topografice efectuate de antreprenor ulterior preluãrii amplasamentului, în data de 12 iunie a.c., în etapa de culegere a datelor necesare procesului de proiectare. ‘’Astfel, în cazul depozitului neconform de deºeuri de la Pata Rît, cantitatea suplimentarã de deºeuri constatatã cu ocazia culegerii datelor pentru proiectare ºi întocmirea studiilor tehnice de specialitate, raportat la cantitãþile de deºeuri indicate în momentul organizãrii licitaþiei în anul 2014 ºi determinate prin studiul topografic aflat la caietul de sarcini este de nu mai puþin de 541.300 de mc’’, aratã forul judeþean clujean. Reprezentanþii instituþiei susþin cã aceastã situaþie este extrem de gravã, precizînd cã a fost generatã de Salprest Rampã, care a operat pînã C.P. continuare în pagina a 9-a Grecia, la rãscrucea finalã pentru viitorul sãu  în zona euro Clujenii de la PITECHAPPS cîºtigãtori la „Business Wall of Fame” Dialoguri estivale C.U. – 100 ! Tabãrã studenþeascã de varã la Mînãstirea Oaºa

Transcript of Faclia_9-07-2015

  • joi, 9 iulie 2015 anul XXVI, nr. 7494 ISSN 1843-7311 www.ziarulfaclia.ro 12 pagini - 1,50 lei

    Redacia ziarului Fclia de Cluj str. Clinicilor nr. 33, (staiile Agronomia - str. Moilor)Mic i mare publicitate: ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminic orele 15-18

    Tel/fax: 0264-450.707 e-mail: [email protected], 0788-476.727 [email protected], 0788-307.324

    Cluj-Napoca

    Bd. 21 Decembrie 1989

    nr. 146

    n curte cu

    Impr. ARDEALUL

    Informaiila telefon

    0264-597.307

    NCHIRIEM

    spaiu pentru

    DEPOZITsau alte activiti

    economicesuprafaa 144 mp

    continuare n pagina a 12-a

    pagina 6

    P

    pagina 5

    pagina 11

    pagina 3

    S scriemo carte!

    Radu VIDA

    oate dou...Nu vreau ca ndemnul din titlulacestui editorial s v duc cu gndul

    la grafomani. Cu toate c, i cu acetia,avem o problem destul de grav. Puzderiade tipografii i edituri umbl dup bani,iar... bolnavii de scriitur se ntrec n a-iridica socluri virtuale pentru diferitedomenii ale literaturii i tiinei. Regimurilede mare coerciie nu-i permiteau deloc sscrii, s citeti, s creezi...

    Dar asta este o poveste pentru... altdat.M gndesc c, n ultima vreme, oricine

    a intrat la pucrie, s-a apucat de scris.Vedete! Cei mai muli n-au scris nimic nviaa lor, nici mcar o scrisoare ctreprini, prin care s cear bani pentruacoperirea golurilor de dup soldamizerabil din fosta armat a ntreguluipopor. Acum, se ncumet s pun ntrecoperi 2-300 de pagini. Unii dau cu copy paste, alii citeaz n draci tot felul desomiti din domeniile de care n-au auzitn viaa lor. Bibliografia i citatul! Baniijos, ochii la... comisiile de evaluare acomportamentului deinutului galonat italonat. Evident c ntre cei care au maiscris i cei care s-au apucat de acest sportn penitenciar exist mari diferene. Da.Unii i continu, n mod firesc,preocuprile de afar. i chiar aduccontribuii nsemnate n domeniile n carese pricep. Alii gsesc c timpul depeniten trebuie folosit n modconstructiv. Iau... pana calculatorului i d-i s mearg! n timp ce ali colegi desuferin rnesc dup semenii nchii i eidup gratii pentru cele fapte, noiiintelectuali ai bulului din Romnia seizoleaz. Cer cri. Primesc telefoane. Seconsult. Se documenteaz (?!?). Se dedaula plagiat, sau mai ru, pentru c nu pot,i bag om! i suflec mnecile i scriupe brnci.

    Una, poate dou cri.S ne nelegem: snt de acord c trebuieschimbate condiiile din penitenciarelepatriei. Lipsirea de libertate nu trebuie simbecilizeze, iar recuperarea individului i

    Boc a gsit o soluie temporar la problema gunoaielor, dar se spalpe mini n ceea ce privete situaia pe termen lung

    O nou lovitur primit deConsiliul Judeean Cluj n cazul proiectuluide management al deeurilor

    Proiectul Management Integrat al Deeurilor n Judeul Cluj, gestionat de Consiliul Judeean Cluj seconfrunt cu o nou problem grav, care pune i mai mult n pericol finalizarea acestui obiectiv. Firmacare a ctigat licitaia pentru nchiderea rampelor de la Pata Rt, Huedin, Turda i Gherla a constatat c

    la cea din Cluj-Napoca s-a depozitat mai mult cu 541.300 de mc de deeuri dect s-a prevzut n caietul desarcini folosit la licitaia pentru nchiderea acestei rampe. n acest context, firma responsabil cu nchiderearampei a notificat Consiliul Judeean cu privire la faptul c diferena foarte mare de deeuri constatat n tereni cea raportat n caietul de sarcini implic alte costuri pentru realizarea acestui obiectiv, dar care nu pot ficuprinse n proiect pentru c nu snt eligibile.

    Preedintele, efii Camerelor i premierul vor avea,de la 1 august, un salariu brut de 21.540 de lei

    Ponta l informeaz pe preedintec din 9 iulie i reia activitatea

    Premierul Victor Ponta l-a ntiinat miercuri n scris pe preedintele Klaus Iohannis cncepnd de joi, 9 iulie, i va relua activitatea ca prim-ministru, au declarat pentruAGERPRES surse oficiale.

    Avnd n vedere nlturarea cauzelor care au generat imposibilitatea exercitriiatribuiilor de prim ministru, v rog s luai act, conform legii, de reluarea activitii melen Guvern, ncepnd cu data de 09.07.2015. i de ncetarea interimatului n funcia deprim ministru, potrivit prevederilor art.107 alin 3, teza final din Constituia Romniei,republicat, se arat n documentul trimis preedintelui Klaus Iohannis, semnat depremierul Victor Ponta i de prim-ministrul interimar Gabriel Oprea.

    Preedintele Romniei, preedinteleSenatului, preedintele CamereiDeputailor i premierul vor avea unsalariu brut de 21.540 de lei, iar net de15.108 lei, ncepnd cu 1 august 2015, lanivelul indemnizaiei preedintelui nalteiCuri de Casaie i Justiie, potrivitOrdonanei privind majorareaindemnizaiilor lunare pentru cele mainalte funcii de demnitate public dinRomnia, aprobat n edina de Guvernde miercuri, au precizat pentru

    AGERPRES surse oficiale. Totodat,vicepremierul va avea o indemnizaielunar brut de 20.000 de lei, sumanet pe care o va ncasa lunar fiind de14.024 de lei.

    De asemenea, potrivit actuluinormativ, au mai precizat surselecitate, minitrii i efii de servicii deinformaii - SRI, SIE, STS i SPP - voravea o indemnizaie lunar de 19.055de lei brut, suma net pe care urmeazs o ncaseze fiind de 13.365 de lei.

    Indemnizaiile lunare pentru celemai nalte funcii de demnitate publicdin Romnia se majoreaz ncepnd culuna august a acestui an, a anunat,miercuri, premierul interimar GabrielOprea, la Palatul Victoria.

    Concret este vorba desprepreedintele Romniei, prim-ministruli minitrii, preedinii celor douCamere ale Parlamentului, directoriiSRI, SIE, SPP, STS. n total snt 48 defuncii vizate de aceast ordonan,

    a afirmat Oprea, adugnd c msuraa fost introdus printr-o ordonanadoptat de Guvern n edina demiercuri.

    Oprea nu a precizat cuantumul cucare se vor majora salariile nalilordemnitari, dar a spus c noul nivelde salarizare ine cont de reperul pecare l reprezint salarizarea n justiie,i anume remunerarea funciilor depreedinte i judector la nalta Curtede Casaie i Justiie.

    Deeurile menajere aleclujenilor vor ajunge ladepozitul ecologic din

    Oradea

    Primria municipiului Cluj-Napocaa ncheiat un parteneriat cu Primriamunicipiului Oradea, n vedereadepozitrii pentru urmtoarele 3luni a deeurilor rezultate dingunoiul menajer i stradal almunicipiului Cluj-Napoca ndepozitul ecologic gestionat de ctreEco Bihor n municipiul Oradea,anun municipalitatea clujean.Potrivit acesteia, n urma discuiiloriniiate cu municipalitatea ordean,acest parteneriat va fi pus n practicncepnd cu data de 15 iulie i serefer la o cantitate total de 9.000de tone de deeuri produse lunar laCluj-Napoca. Mulumim Primriei

    Oradea pentru sprijinul acordat naceste momente dificile i sper catimpul astfel ctigat s fie utilizatresponsabil de ctre reprezentaniiConsiliului Judeean Cluj pentru asoluiona problema deeurilorclujenilor, conform soluiilor propusede ctre autoritile naionale pentruprotecia mediului, i anume - princonstruirea unei rampe temporare dedepozitare a deeurilor pe actualulamplasament al Centrului Integratpentru Gestiunea Deeurilor, afirmprimarul Emil Boc, omind faptul c,n urma ntlnirii dintre autoritileclujene i reprezentanii AgenieiNaionale pentru Protecia Mediului,desfurat la nceputul luniifebruarie, acetia din urm auconcluzionat c Esteresponsabilitatea att a ConsiliulJudeean Cluj, ct i a Primriei Cluj-Napoca, s urmreasc gunoiul

    produs pn la distrugereadefinitiv...Trebuie precizat faptul c,n cazul n care autoritile locale ijudeene nu se vor conforma i nu vorconstrui o ramp definitiv de gunoipn la data de 15 iulie, rampa degunoi de la Pata Rt se va nchidedefinitiv, iar gunoiul urmeaz s fietransportat n judeele nvecinate.Comisarul General al Grzii Naionalede Mediu, domnul Florin Diaconu, adeclarat c att Primria Cluj-Napoca,ct i Salprest Ramp vor rspundepentru recuperarea deeurilordepozitate ilegal cei 172.000 demetri cubi i c au termen pn la15 iulie s aduc terenul la stareainiial, se arat n comunicatultransmis de ANPM n urma discuiilorpurtate n februarie cu autoritileclujene, printre care i primarul EmilBoc.

    A.S.

    Consiliul Judeean Cluj a anunat,ieri, c a fost notificat oficial de ctrereprezentanii Asocierii SCNordconforest SA - SC Finara ConsultSRL- SC Interdevelopment SRL, ncalitate de Antreprenor pentru LotulI (Pata Rt, Huedin, Turda i Gherla)n cadrul contractului privindproiectarea i execuia obiectivuluide investiii nchidere i ecologizaredepozite neconforme de deeuriurbane din judeul Cluj n legturcu faptul c a fost constatat n modclar existena unor volume

    considerabile de deeurisuplimentare fa de cele avute nvedere n momentul organizriilicitaiei. Constatarea a survenit ncontextul studiilor topograficeefectuate de antreprenor ulteriorprelurii amplasamentului, n datade 12 iunie a.c., n etapa de culegerea datelor necesare procesului deproiectare. Astfel, n cazuldepozitului neconform de deeuri dela Pata Rt, cantitatea suplimentarde deeuri constatat cu ocaziaculegerii datelor pentru proiectare i

    ntocmirea studiilor tehnice despecialitate, raportat la cantitile dedeeuri indicate n momentulorganizrii licitaiei n anul 2014 ideterminate prin studiul topograficaflat la caietul de sarcini este de numai puin de 541.300 de mc, aratforul judeean clujean.Reprezentanii instituiei susin caceast situaie este extrem de grav,preciznd c a fost generat deSalprest Ramp, care a operat pn

    C.P.

    continuare n pagina a 9-a

    Grecia, larscrucea finalpentru viitorul sun zona euro

    Clujeniide la PITECHAPPSctigtori laBusinessWall of Fame

    Dialoguri estivale

    C.U. 100 !

    Tabrstudeneascdevar la MnstireaOaa

  • TV *Sport *Vremea; 20:30 Las fierbini (s);21:30 Sunt spion (sua, 2002, ac. com.);23:30 tirile Pro TV; 0:00 Jane i Maura:Detectivi n Boston (s); 1:00 Las fierbini (r);1:45 CSI: Miami (s); 2:30 Sunt spion (sua,2002, ac. com.).

    6:00 Focus (r); 6:45 Teleshopping; 7:15Codul magicienilor (r); 8:20 Rzi i ctigi(s); 9:00 Click! Poft bun! (r); 9:30Teleshopping; 10:00 Mama mea gtetemai bine (r); 11:00 Teleshopping; 11:30Cireaa de pe tort (r); 12:30 Click! (r); 13:20Teleshopping; 13:50 Flavours, 3 buctari;14:30 Teleshopping; 15:00 Dragoste i ur(s); 16:00 Trsniii (r); 16:30 Focus; 17:00Mama mea gtete mai bine (s); 18:00Focus; 19:30 Cireaa de pe tort (s); 20:30Anihilare total (sua-lux.-it., 2004, aciune);22:30 Trsniii (s); 23:00 Focus din inimaRomniei (s); 23:30 Click! (s); 0:00 Mamamea gtete mai bine (r); 1:00 Anihilaretotal (r); 3:00 Trsniii (r); 3:30 Dragoste iur (r).

    07.00 Telejurnal TVR 1 - Preluare; 7.45Jurnal regional (r); 08.00 Bun dimineaa,Transilvania! - direct; 09.00 Observatortransilvan (maghiara) (r); 10.00 Bundimineaa, Transilvania! (r); 11.00 TelejurnalTVR 1 (r); 11.50 Regi i pioni (r); 12.00Transilvania la zi (r); 13.00 Cap de afi -preluare TVR 3; 14.00 Tableta de sntate(r); 15.00 Film serial: Toata pnzele sus (r);16.00 Observator transilvan (maghiara) direct; 17.00 Transilvania la zi - direct; 18.00Telejurnal TVR 2 - preluare; 18.20 JurnalRegional; 18.30 tvrcluj.ro (arhiva TVR Cluj);19.00 Proiect Romnia; 20.00 Preluare TVR3.

    T E L E S P E C T A T O R

    - joi, 9 iulie 2015 -

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Telejurnal Matinal Sport Meteo; 8:00 Lumeai noi - Salonul Evanghelescu Emisiunedespre comunitile de romni; 8:30Zestrea romnilor; 9:00 Connor subacoperire (s); 9:55 Starea naiei (r); 10:50Teleshopping; 11:30 Fr compromisuri (r);12:25 Vorbete corect!; 12:30 Lumea i noi(r) - Salonul Evanghelescu; Emisiune desprecomunitile de romni; 13:00 De joi pnjoi; 14:00 Telejurnal Sport Meteo; 15:00Teleshopping; 15:30 Akzente; 16:55Vorbete corect! (r); 17:00 Coolmeadistraciei Preluare TVR 2; 18:00 Lozul celmare *Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 i Noroc; 18:30 Robin Sharma@Bucureti (s); 18:40 Fr compromisuri (s);19:35 Vorbete corect! (r); 19:45 Sport; 19:59Telejurnal Meteo Omologarea tragerilorJoker, Loto 5 /40, Loto 6/49; i Noroc; 21:00Dr. House (s); 21:50 Robin Sharma@Bucureti (s); 22:00 Starea naiei; 23:10Maradona by Kusturica (spa.-fra., 2008, f.doc.); 0:55 Coolmea distraciei (r); 1:55Discover Romnia - Cuviosul DaniilSihastru-Sfnt Al Neamului Nostru; 2:00Connor sub acoperire (r); 2:50 Sport (r).

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Teleshopping; 8:00 Ferma (r) Nu mai aveiloc la ora? ncercai la ar!; 9:00Documentar 360 - GEO (s) - Ciniicampioni; 10:10 Ieri- Azi-Mine; 11:10Natur i sntate (r); 11:45 Teleshopping;12:10 Transformarea; 13:00 InterviurileFestivalului George Enescu 2013; 13:50Cartea cea de toate zilele; 14:00 Arta fericirii(r); 14:30 Cultura minoritilor - Maghiarade pe doi; 15:00 Telejurnal *Sport*MeteoTranslator mimico-gestual Laura Ioana;16:00 5 minute de istorie (s) - Pasiuni,gelozii i brfe comuniste; 16:10 Biscuii

    pentru animale (sua, 1930, com., a-n); 17:50Cartea cea de toate zilele (r); 18:00Telejurnal * tiri * Sport * Meteo; 18:30 Artafericirii; 19:00 Documentar 360 - GEO (r) -Cinii campioni; 20:10 ntr-o sear deoctombrie (it., 2009, f. dr.); 22:00 Ora de tiri*tiri *Sport *Meteo; 23:10 La birou (s); 0:00Natur i sntate (r); 0:30 Misterele istoriei(r); 1:00 Interviurile Festivalului GeorgeEnescu 2013 (r); 1:50 5 minute de istorie;2:00 Mituri muzicale romneti (r).

    6:00 Observator; 8:00 Neatza cu Rzvani Dani; 10:50 n gura presei; 11:40Teleshopping; 12:00 Mireas pentru fiulmeu; 13:00 Observator; 14:00 Mireaspentru fiul meu; 16:00 Observator; 17:00Acces direct; 19:00 Observator; 20:00Observator special; 20:30 n puii mei; 21:30Atracie exploziv (sua, 1995, aciune);23:30 Un show pctos; 1:00 Atracieexploziv (r); 3:00 Observator; 3:45 Accesdirect (r).

    06:50-08:00: Fresh Matinal- emisiunematinal cu muzic, joc i voie bun,informaii utile pentru clujeni i invitat peteme de actualitate, n cadrul creia puteiurmri la 06.50 i la 07.20 Meteo; 07.12Fresh Money; 07.25 Horoscopul Zilei; 10:50-12.00 Fresh Matinal (r); 16:45-17:00:Observator de Cluj i Regional.

    7:00 tirile Pro TV *Ce se ntmpl,doctore?; 10:30 La Mru (r); 12:00 Casecu personalitate (s); 13:00 tirile Pro TV;14:00 Trandafirul negru (r); 15:00 Inim defrate (r); 16:00 Lecii de via (s); 17:00 tirilePro TV; 17:30 La Mru; 19:00 tirile Pro

    agenda2www.ziarulfaclia.ro

    Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia "FARMADON", B-dul 21

    Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIAAPOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.

    Farmacii cu serviciu prelungit:Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.

    50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia INTERPHARM, str.Primverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; FarmaciaCLEMATISFARM, Piaa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-a M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-a A.Iancu (col cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.

    FARMACII

    joi, 9 iulie 2015

    TELEFOANE

    URGENE: 112

    PREFECTURA: 0264-50-33-00

    CONSILIUL JUDEEAN: 0372-64-00-00

    Telefonul ceteanului: 0800-80-03-30

    gratuit pentru orice reea

    Informaii de interes public:

    [email protected]

    PRIMRIA CLUJ-NAPOCA:

    POLIIA COMUNITAR: 0264-59-60-30

    PRIMRIA DEJ: 0264-21-17-90

    PRIMRIA TURDA: 0264-31-31-60

    PRIMRIA CMPIA TURZII: 0264-36-80-01

    PRIMRIA HUEDIN: 0264-35-15-48

    PRIMRIA GHERLA: 0264-24-19-26

    POLIIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27

    SERVICIUL RIDICRI AUTO:

    0264-44-45-71; 0264-44-45-72

    POLIIA TRANSPORT FEROVIAR

    CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88

    POLIIA DEJ: 0264-21-21-21

    POLIIA TURDA: 0264-31-33-80

    POLIIA CMPIA TURZII: 0264-36-82-22

    POLIIA HUEDIN: 0264-35-15-38

    POLIIA GHERLA: 0264-24-14-14

    POMPIERII (Inspectoratul Judeean pentru

    Situaii de Urgen Cluj) :

    0264-59-50-29;0264-59-12-55

    DIRECIA REGIONAL A FINANELOR

    PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70

    AGENIA JUDEEAN PENTRU PRESTAII

    SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25

    OFICIUL PT. PROTECIA

    CONSUMATORILOR 0264-43-13-67

    INFORMAII: 118-932

    DERANJAMENTE: 1921

    ORA EXACT: 1958

    R.A. TERMOFICARE: 0264-59-87-48

    tel. verde: 0800-82-37-91

    Compania de Ap Some: 0264-59-63-02

    R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01

    R.A.D.P. 0264-55-26-66

    C.T.P. 0264-43-08-74

    BRATNER-VERES: 0264-41-51-49

    dispecerat: 0264-59-84-77

    ROSAL GRUP: 0264-45-68-63

    SALPREST RAMPA: 0264-59-62-09

    E-ON GAZ DISTRIBUIE:

    0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgen

    JANDARMI: 0264-43-13-01

    GARA Cluj-Napoca: 0264-43-36-47

    AGENIA CFR: 0264-43-20-01

    AEROPORTUL CLUJ: 0264-41-67-02

    DIRECIA GENERAL DE ASISTEN

    SOCIAL I PROTECIA COPILULUI CLUJ

    0264-42-01-46

    AG. JUD. DE OCUPARE A FOREI DE

    MUNC CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16

    CASA JUDEEAN DE PENSII CLUJ:

    0264-43-10-10

    INSP. TER. DE MUNC: 0264-59-84-07;

    0264-59-84-74; 0264-59-86-48

    SESIZRI MUNC LA NEGRU:0800-86-86-22

    DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929

    CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE I

    CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEULUI CLUJ

    0264-43-28-99; 0800-87-00-700

    BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI

    ORGANIZATE CLUJ: 0264-43-78-80

    Acupunctur, Alergologie, Boli infecioase, Cardiologie, Cardiologie pediatric, Chirurgie, Dermatologie,Dermatocosmetic, Diabet-Nutriie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie general i special,

    EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicin Intern,Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatric, Obstetric-Ginecologie,

    Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medical,Reumatologie, Investigarea tulburrilor de somn, Urologie

    Doamnelor i Domnilor,Policlinica i Centrul de Recuperare i Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)

    v ofer o larg gam de servicii performante n majoritatea specialitilor medicale.Consultaiile snt asigurate de specialiti renumii, foarte muli fiind cadre didactice la Universitatea de

    Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu. Investigaiile se efectueaz cu aparatur modern de ultim generaie.n situaii speciale apelm la colaborri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa i SUA.

    Departamentul de Medicina Muncii completeaz n mod strlucit capacitatea Centrului.

    Filozofia noastr:ZI DE ZI, CU EXCELEN

    Medicina Muncii4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2

    Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177Mobil: 0728-180.973

    e-mail: [email protected]

    Policlinica Pasteur400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268e-mail: [email protected]

    Profesor Dr. N. HncuPreedinte

    Policlinica Regina Maria Cluj

    Dr. Wargha EnayatiPreedinte

    Grupul Regina Maria

    Redacia nu i asum responsabilitatea

    pentru schimbrile intervenite n

    programele posturilor de televiziune.

    CABINET

    STOMATOLOGIC

    CENTRUL

    MEDICO-CHIRURGICAL

    UNIVERSITAR

    INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,

    Program: zilnic 7-21Medic gard: 21-7

    Tel./fax: 0264-414.163Tel.: 0264-414.807

    Str. Moilor nr. 87Tel: 0364139925

    INTERNE - CARDIOLOGIE GASTRO-ENTEROLOGIE PNEUMOLOGIE

    MEDICINA MUNCII ENDOCRINOLOGIE

    DERMATOLOGIE + CHIRURGIE

    DERMATOLOGIC NEUROLOGIE

    PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE

    REUMATOLOGIE ALERGOLOGIE

    CHIRURGIE GENERAL +

    GINECOLOGIC + UROLOGIC +

    PLASTIC CHIRURGIE CERVICO-

    FACIAL + ORTOPEDIE + CHIRURGIE

    ORTOPEDICA + O.R.L. OFTALMOLOGIE

    GINECOLOGIE PEDIATRIE + GASTRO-

    ENTEROLOGIE UROLOGIE

    EKG, EKG de efort EEG EMG ECODOPPLER ECOGRAFIE de sn,

    abdominal, cardiac, endovaginal,osteoarticuar, tiroidian ENDOSCOPIE

    digestiv, abdominal HISTEROSALPINGOGRAFIE

    CISTOSCOPIE VIDEOCOLONOSCOPIE MAMOGRAFIE VIDEOGASTROSCOPIE

    TOMOGRAFIE RADIOLOGIE

    OSTEODENSITOMETRIE

    LABORATOR ULTRAMODERNCOMPUTERIZAT:

    - hematologie + biochimie + teste SIDA +imunologie + parazitologie + teste de

    imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreievaginal i uretral; - teste de toxoplasmoz

    i clamidia;

    TOMOGRAFIE COMPUTERIZATCU APARAT SIEMENS 2010

    GRATUITExaminri de LABORATOR i

    RADIOLOGIE, decontate de Casa deAsigurri de Sntate cu bilet detrimitere de la medicul de familie.

    RMN(General Electric,generaia 2014)

    Joi, 9 iulie 2015tiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00tiri Radio Romnia (retransmisie): 02:00, 04:00,

    06:00, 10:00, 15:00, 22:0007:00-10:00 Bibiliceala de diminea cu Daniel

    Dene i Rare Svan10:00-14:00 nFIRipeala cu Florin Grosu18:00-19:00 DediFIRcaii cu Ciprian Muncelean19:00-20:00 Pe Some n sus i-n jos cu Ciprian

    Muncelean

    Ascult-ne i citete-ne online: www.radiofir.roUrmrete i pe Facebook: www.facebook.com/radiofir

    Joi, 9 iulie 20156,00 Bun dimineaa. Prezint: Andrei Maxim; 8,00

    Emisiunea n limba maghiar; 10,00 De zece ori Romnia.Emisiune multiplex realizat de Reeaua StudiourilorRegionale Radio Romnia; 11,00 Buletin de tiri; 11,05Pulsul zilei Prezint: Doina Borgovan; 12,00 Jurnaltransilvan; 12,15 Pulsul zilei. Prezint: Doina Borgovan;14,00 Emisiune preluat de la Radio Romnia - Redaciaminoriti; 16,00 Emisiunea n l. maghiar; 18,00 Jurnaltransilvan; 18,10 Sens unic. Prezint: Florin Pruteanu; 19,00Buletin de tiri; 19,05 Sens unic. Prezint: Florin Pruteanu;21,05 Din grdina cu flori multe - emisiune de folclorrealizat de Daniela Chibora; 22,00 nchidereaprogramului pe 909, 1404 i 1593Khz.

    PROGRAMUL

    FILMELOR

    PROGRAMUL

    FILMELOR

    CINEMA "FLORIN PIERSIC"

    (fost REPUBLICA)

    3 - 9 IULIE 2015

    TERMINATOR: GENISYS 3D - SUAzilnic: 17.00; 20.00; 23.00 - 15 lei

    NTORS PE DOS 3D- SUAzilnic: 14.00 - 15 lei

    * redus la toate spectacolele cu cardul de

    student 3D - 10 lei exceptnd v, s, d.

  • joi, 9 iulie 2015

    roza vnturilorZiarul nostru folosete tiri i articole

    furnizate de agenia de pres AGERPRES

    3www.ziarulfaclia.ro

    Grecia, la rscrucea final pentru viitorul su n zona euro

    Presa german vede n rspunsul NU dat de greci lareferendum o respingere a austeritii

    Prevederile din tratate ce ar putea fi invocatede juritii UE pentru un eventual Grexit

    Grecia intr ntr-o zon gri, dup respingerea prinreferendum a propunerilor creditorilor internaionali

    Financial Times

    Fostul ministru de finane grecYanis Varoufakis a susinut nmod repetat c Grecia nu vaputea niciodat s prseasczona euro, pentru c nu existnimic n tratatele UniuniiEuropene care s permit ieireadin uniunea monetar, dar acestlucru nu i-a mpiedicat totui pejuritii UE s caute o variant.

    Potrivit unor oficiali din zonaeuro, experii juridici ai UEanalizeaz tratatele pentru a gsiprevederi care ar permiteGrexit-ul (ieirea Greciei dinzona euro) - nu pentru c esteceva pentru care ei fac presiuni,ci mai degrab ntruct sntngrijorai c Grecia ar puteaintra n curnd ntr-o dezbaterejuridic ce ar putea-o mpiedicas obin ajutorul financiar decare are nevoie cu disperare.

    Dac Grecia ncepe stipreasc propria moned - ceeace s-ar putea ntmpla n ctevasptmni dac Banca CentralEuropean (BCE) decide s taiecreditele de urgen acordateinstituiilor financiare greceti -,ea ar putea s nu mai fie eligibilpentru asisten de la fondul desalvare al zonei euro, n valoarede 500 de miliarde de euro,ntruct ar folosi o alt moned.Dar, ntruct juridic Grecia ar finc parte a zonei euro, ea nu arfi eligibil pentru schema deasisten rezervat rilor dinafara zonei euro, schemcunoscut drept program deasisten pentru balana depli. Ungaria, Romnia iLetonia pn s adere la zonaeuro (1 ianuarie 2014) aubeneficiat de aceste programe ntimpul crizei.

    Presupunerea tradiionaleste aceea c, ntruct nu existo modalitate explicit de a prsizona euro, singura clauz carepoate fi invocat este articolul 50al Tratatului privind UniuneaEuropean, care permiteretragerea din ntreaga UniuneEuropean. Acest lucru arpresupune ca Grecia s prezinteo cerere n acest sens, ceea ce,totui, este improbabil i, cutoate c snt tot mai muli lidericare vor ca Grecia s ias dinzona euro, nimeni nu vrea ca eas prseasc UniuneaEuropean.

    Oficiali europeni afirm cjuritii analizeaz n schimbarticolul 7, care a fost adoptatdintr-un motiv cu totul diferit:dup decizia guvernului austriacde a include ntr-o coaliieformaiunea de extrem dreaptaPartidul Libertii, alnaionalistului Jrg Haider,liderii europeni au dorit s existeo modalitate de a pedepsi rilecare nu se conformeaz valoriloreuropene.

    Potrivit articolului 7, ComisiaEuropean poate propune c oar ncalc valorile europene,iar dac toate statele membresnt de acord, UniuneaEuropean poate suspendaanumite drepturi derivate dinaplicarea Tratatelor statuluimembru n cauz.

    Este tiprirea proprieimonede, n timp ce faci parte dinzona euro, o nclcare clar avalorilor europene? Acesta arputea fi un gard greu de urcat.Dar articolul 7 ar permite, deasemenea, suspendarea dinzona euro mai degrab dect oexpulzare total i nu ar fi nevoiede consimmntul Greciei

    pentru a aplica aceastprevedere.

    Msura mult mai probabil,susin oficiali europeni, este untip de clauz a flexibilitiiinclus n Tratatul privindFuncionarea Uniunii Europene.Prevederea respectiv, articolul352, afirm cu alte cuvinte: dactrebuie s faci ceva care ajut UEn drumul su, dar acel lucru nueste deja inclus n tratat, atuncicontinu - dar vei avea nevoiede consimmnt unanim pentrua face acel lucru.

    Articolul n cauz sun oficialdup cum urmeaz: n cazul ncare o aciune a Uniunii sedovedete necesar, n cadrulpoliticilor definite n tratate,pentru a atinge unul dintreobiectivele menionate ntratate, fr ca acestea s fiprevzut atribuiile necesare nacest sens, Consiliul, hotrndn unanimitate la propunereaComisiei i dup aprobareaParlamentului European, vaadopta msurilecorespunztoare. Atunci cndmsurile n cauz snt adoptatede Consiliu n conformitate cuo procedur legislativ special,acesta acioneaz de asemeneacu unanimitate pe baza uneipropuneri a Comisiei i dupaprobarea ParlamentuluiEuropean.

    Partea referitoare launanimitate din aceast clauznseamn c Grecia nsi artrebui s fie de acord cuGrexit-ul, ceea ce n prezentpare extrem de improbabil. nscine tie? Dac aceasta arnsemna ca n final s se obinreducerea datoriei, acestscenariu (Grexit, n.r.) ar puteafi soluia.

    Kathimerini

    Grecia se afl la rscrucea final,fiind doar o chestiune de zile nainteca viitorul su n zona euro s fiedecis. Dac Alexis Tsipras dorete nmod sincer rmnerea rii n zonaeuro, atunci trebuie s ating douobiective aproape imposibile. nprimul rnd, s-i conving pe lideriieuropeni c votul Nu lareferendum a fost, n fapt, un Da,i c, n pofida strigtelor ilozincilor, a limbajului dur, estehotrt s ajung la un acord i s-l

    implementeze. Tsipras a primit unimpuls incredibil pe plan intern, dara pierdut aproape n ntregimencrederea omologilor si europenii este singurul care tie ce fel deacord ar fi dispus s semneze acum.

    Atmosfera n restul Europeirmne, ntre timp, extrem de ostil,iar ministrul de finane YianisVaorufakis a fcut tot ce i-a stat nputeri s ard orice puni maiexistau. Europa este, aa cum a spusAlexis Tsipras pe bun dreptate, unclub al compromisului.

    ns, chiar dac Tsipras reuete

    acordul pe care l dorete, rmnentrebarea dac va putea s-l vndpropriului popor, n specialradicalilor de extrem stnga ce auctigat o puternic influen npartidul Syriza dup anunareareferendumului. Apelurile la odesprire de Europa nu vor fi uorde potolit i nici nu este sigur cTsipras va putea s stvileasc valul,orict de puternic a ieit premieruldup votul de duminic.

    n plus, propunerea final ce va fifcut de summitul european nu va fispectaculos de diferit de cele primite

    anterior de Atena. Cel mai marepericol este ca timpul s continue sse scurg fr nicio schimbare majori ca Grecia s alunece n afara zoneieuro. nchiderea bncilor a fostnceputul acestei pante periculoase.Dac nu se ajunge la un acord nurmtoarele cteva zile, situaiaeconomiei se va deteriora foarterapid, iar ceteni furioi vor ncepes se obinuiasc tot mai mult cuideea revenirii la drahm. Facturile sevor acumula ns, att pentru Grecia,ct i pentru partenerii si, iar acetiavor trebui s-i mprumute nc 50 de

    miliarde de euro pentru a o ine pelinia de plutire - ceea ce nu prea par adori -, n schimbul unor termeni imsuri foarte dure.

    Europenii trebuie s decid dacvor cu onestitate ca Grecia s fie partea inimii Europei. n acest caz, Tsiprasva trebui s ia decizii dure de unulsingur. El are acum puterea nu doarde a face ceea ce este nevoie pentru amenine Grecia n zona euro, ci i dea conduce ara spre drahm i a davina pe alii. Vom ti ce decide ncteva zile. S sperm c rul produsntre timp poate fi ndreptat.

    EFE

    Presa german interpreteaz luni victorialui NU la referendumul de duminic dinGrecia ca o respingere a austeritii i areformelor.

    Tabloidul Bild, ziarul cu cel mai mare tirajdin Europa, titreaz pe prima pagin Greciisrbtoresc rspunsul NU i comparbucuria de pe strzile din Atena cu victoriaselecionatei de fotbal a Greciei dup ce actigat Campionatul European din 2004.

    Totodat, Bild dedic paginile doi i treireferendumului, analiznd n amnunt ceea ces-a ntmplat duminic n Grecia isemnificaia rezultatului pentru zona euro ipentru cancelarul german Angela Merkel.

    Ediia digital a sptmnalului Der Spiegelscoate n eviden semnele de ntrebare pecare le genereaz rezultatul plebiscitului:Victorie pentru nu: Grecia alege un viitorincert.

    Cotidianul Suddeutsche Zeitung scrie cGrecii resping cu claritate austeritatea i

    public pe prima pagin o fotografie cu tinericare srbtoresc cu drapele elene victoria luiNU la referendum.

    Frankfurter Allgemeine Zeitung (de centru-dreapta) opteaz pentru o abordare neutr ise limiteaz s titreze c Grecii au votat NU.

    Ilustrnd referendumul din Grecia cu ofotografie de la manifestaiile de bucurie dinAtena de dup plebiscit, Die Welt noteaz cGrecii au votat mpotriva reformelor i, nsubtitlu, scrie c majoritatea cetenilor grecinu accept condiiile creditorilor

    internaionali i c bncile ncep s rmnfr lichiditi. Die Welt public pe primapagin i un editorial dedicat crizei dinGrecia, cu titlul Toi trebuie s fac ceva.

    Principalul ziar economic al rii,Handelsblatt, dedic doar pagina a douascrutinului din Grecia i semnaleaz c Greciiau spus clar nu.

    n fine, sub titlul O ar divizat,cotidianul Tageszeitung (stnga) pledeazntr-un editorial ca zona euro s ascultecerinele grecilor.

    AFP

    Grecii au respins cu o maremajoritate propunerileformulate de creditoriiinternaionali - BCE, UE, FMI. Unadevrat test electoral pentruguvernul condus de stngaradical Syriza, care a ndemnatpopulaia s voteze NU. Petermen scurt, se clarific unelelucruri, deoarece un vot DA arfi determinat o perioad volatilpolitic, destabiliznd guvernul.Cu siguran ns, votul NU vacomplica obinerea unui acord,afirm Charles-Henri Colombier,economist al COE Rexecode. Nuse tie dac partenerii Atenei voraccepta s se reaeze la masanegocierilor sau dac vor faceconcesii. Guvernul lui AlexisTsipras s-a declarat ncreztorduminic sear, dnd asigurri ciniiativele pentru ajungerea laun acord se vor intensifica.

    Nu cred c creditorii vorceda, nuaneaz XavierTimbeau, din cadrulObservatorului Francez pentruCircumstane Economice(OFCE). O parte a opinieipublice europene, n special nGermania i rile baltice, esteostil compromisului, adaugel.

    Duminic sear, guvernulgerman a temperat speraneleprivind o reluare a negocierilor.Alexis Tsipras a tiat ultimelepuni ntre ara sa i Europa, aspus ministrul german eleconomiei, Sigmar Gabriel,considernd c noi negocieri sntdificil de imaginat.

    Riscul unei ieiri a Greciei dinzona euro devine astfel tot maimare. Ministrul slovac definane, Peter Kazimir, esteprimul membru al unui guvern

    din zona euro care a afirmat cGrexit-ul devine un scenariurealist.

    Este greu de crezut c Atenanu va profita de avantajele pecare spera s le obin n urmareferendumului. ns, n pofidatuturor acestor lucruri, nu esteimposibil ca Tsipras s caute unteren de nelegere. ara se aflntr-o situaie dificil, afirmColombier.

    Grecia se afl de mareatrecut n incapacitate de platfa de FMI. Atena trebuie splteasc mai multe rate i naceast lun, dintre care 3,5miliarde de euro ctre BancaCentral European (BCE) la 20iulie.

    Atena este ntr-o situaieextrem de complicat. Arenevoie de finanare externpentru a-i achita datoriile, dari pentru a-i completa resurselefiscale pentru a-i putea pltifuncionarii, reamintete AgnesBnassy-Qur, de la coala deEconomie din Paris.

    Economia elen, supus de osptmn sub un control alcapitalurilor, este n letargie.Numai BCE asigursupravieuirea rii, meninndfinanarea bncilor greceti, prinmprumuturi de urgen (ELA),al cror nivel a fost ngheat.

    Nu se tie deocamdat dacbncile greceti, nchise de luneatrecut, se vor putea deschidemari, aa cum era prevzut.

    BCE s-a reunit luni, pentru alua o decizie. Agnes Bnassy-Qur susine c nghearea ELAar putea fi meninut cteva zile.ns va fi dificil de fcut acestlucru i dup 20 iulie, dat la careinstituia cu sediul la Frankfurtar trebui s primeasc 3,5miliarde de euro.

    Dac mprumuturile deurgen vor fi suspendate,rezervele de bani lichizi labancomate vor fi rapidepuizate, iar Grecia va fi nincapacitate de a finanabunurile de import prin pli,afirm George Saravelos, dincadrul Deutsche Bank.

    Pentru a face fa lipsei delichiditi i a-i plti funcionarii,guvernul ar putea introduce omoned paralel, IOU (IOwe You). Documente derecunoatere a datoriei care,odat puse n circulaie, s-arextinde i la sectorul privat.

    ns aceste titluri provizoriirisc s se devalorizeze rapid. nacest caz, Grecia se va confruntacu o inflaia galopant i va ieide facto din zona euro.

    n opinia analitilor de laBarclays i JP Morgan, ieireaGreciei din zona euro este unscenariu plauzibil. ns o astfelde ieire din zona euro nu se vaface fr probleme. Dinmoment ce nu exist unmecanism legal pentrurenunarea la moneda unic, seconfigureaz riscul uneiincertitudini imense n Europa nlegtur cu ceea ce se va ntmpladup, subliniaz HenrikEnderlein, de la InstitutulJacques Delors.

    n acest caz, Grecia ar puteaintra ntr-o zon gri, continunds foloseasc euro ca monedcurent, fr a face oficial partedin zona euro. Amploareaefectelor negative ale unuiGrexit va depinde de ajutorulpe care l va oferi Europa pentrua amortiza ocul, n specialpentru a sprijini pensiile debaz i un flux de ajutormedical, subliniaz HenrikEnderlein.

  • joi, 9 iulie 2015

    politic4www.ziarulfaclia.ro

    Iohannis:

    SIE trebuie s-i consolideze instrumentelenecesare atingerii scopurilor strategice

    Liviu Dragnea:

    UDMR nu a avut o viauoar cu noi

    Consiliului Naional de Etic:

    Suspiciunile de plagiat ncazul tezei de doctoratelaborate de GabrielOprea nu se confirm

    Suspiciunile de plagiat n cazul tezei dedoctorat elaborate de prof. univ. dr. GabrielOprea nu se confirm, se precizeaz nDecizia Consiliului Naional de Etic.

    n urma sesizrii avnd ca obiect tezade doctorat elaborat de domnul prof.Univ. Dr. Gabriel Oprea, Consiliul Naionalde Etic a Cercetrii tiinifice, DezvoltriiTehnologice i Inovrii, singurul organismabilitat pentru soluionarea acestui tip desesizri la nivel naional n cazulpersoanelor care ocup funcii dedemnitate public, a finalizat procedurilede analiz n acest caz, adoptnd Hotrreanr. 2.165) 8.07.2015 prin care constat cnu se confirm suspiciunea de plagiat. nprocesul de soluionare a acestei spee,Consiliul Naional de Etic a Cercetriitiinifice, Dezvoltrii Tehnologice iInovrii a apelat la specialiti recunoscuii de prestigiu n domeniul juridic, seprecizeaz ntr-un comunicat al MinisteruluiEducaiei i Cercetrii tiinifice transmismiercuri AGERPRES.

    MEC menioneaz c prezentulcomunicat a fost elaborat avnd n vedereHotrrea CNE nr. 2.165/ 8.07.2015'.

    Iohannis, despre creterea salariilor minitrilor:

    O intenie neleapt; se poate ncadra la categoriaprevenirea corupiei

    Cazanciuc:

    Premierul Pontanu are motive si dea demisia

    Organizaia de Tineret a PNL Cluj continu campaniaSntem romni, citim romnete!

    Liviu Dragnea:

    PSD s-a suprat din cauza votului UNPR, dare un partid care-i revine i ine coaliia

    Preedintele Klaus Iohannisconsider c intenia Executivuluide a crete salariile minitrilor esteneleapt i cu btaie lung i ease poate ncadra la categoriaprevenirea corupiei.

    Am neles c exist o intenie aGuvernului de a crete salariileminitrilor. Mi se pare o intenieneleapt i cu btaie lung. Eucred c putem s ncadrm aceast

    intenie la categoria prevenireacorupiei. Pn la urm este unlucru destul de evident cremuneraia unui demnitar trebuies reflecte ntr-o msur rezonabilpoziia n stat, a declaratpreedintele, miercuri, la PalatulCotroceni. El a susinut c nministere exist funcionari cusalarii mult mai mari dect ale unuiministru i c, din punctul su de

    vedere, aceast situaie nu a fostrezolvat din raiuni pur populiste.

    tiu c minitrii snt de multe orin situaia ca n propriul ministerun numr mare de funcionari saib o remuneraie considerabilmai mare dect ministrul, lucru carenu poate fi o soluie. De asemenea,cred c din raiuni pur populiste nus-a rezolvat pn acum aceastsituaie, a artat Iohannis.

    Organizaia de Tineret aPartidului Naional Liberal Cluj sealtur demersului iniiat de ctreorganizaia naional de tineret, destrngere a peste 250.000 de cripentru nfiinarea n diaspora a 10biblioteci cu literatur romneasc.

    Scopul acestei campanii esteacela de a trezi interesul tinerilori al copiilor care triesc ncomunitile de romni din afararii pentru limba i cultura dinRomnia, punndu-le la dispoziiegratuit cri n limba romn.Tinerii din TNL n general i din TNLCluj n special susin promovareaculturii i a literaturii romneti. isusinem pe tinerii romni dinstrintate pentru a nu pierde

    contactul cu limba romn,crescnd pe aceast cale ansele caei s revin acas.

    Pn n acest moment, TNL Cluj acolectat un numr de 3500 devolume romneti, cu sprijinul iamabilitatea clujenilor, crora lemulumim i pe aceast cale. Pnn data de 15 august, moment ncare campania de colectare se vafinaliza, ne propunem s strngemnc 2500 de volume care vor fitransportate la Bucureti i apoidistribuite ctre cele 10 bibliotecidin diaspora (Republica Moldova,Spania, Italia, Frana). Crile vorfi colectate la cortul amenajat nCluj-Napoca, Bulevardul Eroilor,Nr. 2, de luni pn vineri, n

    intervalul orar 11-18. Donatoriicare nu au posibilitatea de atransporta crile, snt rugai s necontacteze la numrul de telefon:0752.843.848 pentru a facilitatransportul crilor.

    Biroul de pres al TNL Cluj

    Liviu Dragnea spune c PSD afost suprat din cauza votuluiUNPR pentru numirea lui MihaiRzvan Ungureanu la efia SIE, dare un partid care i revine repedei dispus s in coaliia,manifestndu-i, totodat, speranac acum, dup revenirea lui VictorPonta, relaiile se vor clarifica.

    ntrebat, miercuri, la Reghin,ntr-o conferin de pres, desprerelaia cu UNPR, coordonatorulpolitic al PSD Liviu Dragnea a spusc dup ntoarcerea lui Victor Pontaechipa este complet pentrudiscuii.

    Este o discuie care nu este

    finalizat i sperm s o clarificmct de curnd. S se clarifice inclusivrelaiile din coaliie, care nu sntfoarte tensionate, numai c trebuies fie clarificate. Am neles c s-antors i Victor Ponta n ar, deciam putea s fim n echip complets discutm.

    Potrivit acestuia, PSD a fostsuprat din cauza votului dinParlament pentru numirea luiMihai Rzvan Ungureanu cadirector al SIE, dar este unpartid care-i revine repede.

    A fost ceva neateptat i cevapuin neobinuit. Dar avemputerea s trecem i s inem

    aceast coaliie pentru a aveastabilitate guvernamental, aspus coordonatorul politic alPSD.

    ntrebat, mai departe, dacmai exist i alte nemulumiri,Liviu Dragnea a negat, artnd cUNPR a dat asigurri c pe acestsubiect a avut o alt poziiepentru c a avut o alt opiunei o alt concepie.

    n ceea ce privete actul deguvernare efectiv nu se puneproblema s nu se susin actelenormative sau s nu se susinGuvernul n ansamblu, a spusLiviu Dragnea.

    Preedintele Klaus Iohannis a participatmiercuri la ceremonia de nvestitur a luiMihai-Rzvan Ungureanu n funcia de directoral Serviciului de Informaii Externe, context ncare a afirmat c SIE trebuie s-i consolidezeinstrumentele necesare atingerii scopurilorstrategice.

    Potrivit Administraiei Prezideniale, ncadrul evenimentului, eful statului a subliniatpoziia important a SIE n recent adoptataStrategie Naional de Aprare, mai ales ncontextul modificrilor geopolitice rapide dinregiune.

    Preedintele Romniei a precizat, deasemenea, c Serviciul de Informaii Externese afl n prima linie a frontului mpotrivaprovocrilor neconvenionale din afaragranielor, de aceea trebuie s-i consolidezetoate instrumentele necesare atingeriiscopurilor strategice care se refer la evaluarestrategic, avertizare timpurie, prevenireaconflictelor, decizie n momente de criz

    ntemeiat pe informaie real, exact i latimp, arat sursa citat.

    eful statului a adugat c rolul Serviciuluieste important i din perspectiva relaiilor icooperrii euroatlantice i internaionale, undeprin contribuiile specifice i-a dovedit eficienan domeniul analizei strategice i n promovareamultiplelor interese naionale.

    n finalul interveniei sale, preedinteleIohannis a mulumit angajailor SIE pentru cau acionat n mod profesionist, ndeplinindu-icu succes misiunile desfurate.

    Totodat, el i-a exprimat convingerea cServiciul de Informaii Externe i va consolidaatt performanele n planul activitii specifice,ct i rolul de partener activ n formatele de lucrucare privesc asigurarea securitii naionale.

    La ceremonia care a avut loc la sediul SIE aumai participat consilierii prezideniali DanMihalache i Ion Oprior.

    Mihai-Rzvan Ungureanu a fost numitsptmna trecut de Parlament director al SIE.

    Coordonatorul politic al PartiduluiSocial Democrat (PSD), Liviu Dragnea, adeclarat miercuri, ntr-o conferin depres la Reghin, c formaiunea pe care oreprezint nu va susine niciodatdiscriminri pozitive care ar putea s lecreeze probleme romnilor ce triesc nminoritate n diferite zone ale rii i cinclusiv din acest motiv UniuneaDemocrat Maghiar din Romnia (UDMR)nu a avut o via uoar alturi de PSD,aa cum susinea Kelemen Hunor.

    Noi am plecat de la un principiu de lacare nu ne-am abtut. Nu, ncerc s gsesco formulare care s nu deranjeze nicioparte, nu susinem discriminarea pozitivpe criterii etnice. Noi considerm c toicetenii romni snt egali n drepturi inu dorim ca n comunitile mari deceteni romni de etnie maghiar, undeexist minoriti de ceteni romni,minoritile respective s aib de suferit.i n sensul acesta nu am dorit niciodat inu vom susine niciodat discriminripozitive care pot pune romnii nminoritate de acolo n dificultate. i credc am spus tot cu asta. Nu are rost s intrun detalii. tiu c ar fi interesant. Asta nunseamn c nu o voi spune, nu neapratacum. Asta nu nseamn c nu o voi spunepentru c deocamdat nu mi-a luat nimenidreptul de a vorbi liber. Dar, decid eu cndva fi momentul i sigur c va fi tot undevan Transilvania. Dar, ntr-adevr nu au avut(cei de la UDMR - n.r.) o via uoar cunoi, a artat Liviu Dragnea.

    Acesta a spus c PSD nu a acceptatcompromisuri n relaia cu UDMR, chiardac au existat discuii n cadrul relaieicu aceast formaiune.

    Ministrul Justiiei, RobertCazanciuc, a declarat miercuri,c, din punctul su de vedere,premierul Victor Ponta nu aremotive s i dea demisia.

    Nu am vorbit cu premierulPonta astzi. Aa cum v-amspus ultima dat, am vorbitacum cteva zile. Am vzut pefluxurile de tiri c s-a ntorsla Guvern astzi. Nu pot dects m bucur de acest lucru, adeclarat miercuri RobertCazanciuc, la sediul ConsiliuluiSuperior al Magistraturii.

    ntrebat despre faptul c nspaiul public se discut despreo eventual demisie apremierului, Cazanciuc areplicat: Cum v-am mai spus,din punctul meu de vedere,cred c premierul Ponta nu aremotive s i dea demisia.

    Victor Ponta este urmritpenal n dosarul Turceni -Rovinari pentru fals nnscrisuri sub semnturprivat, complicitate laevaziune fiscal n formcontinuat i splare de bani,n calitate de avocat,(reprezentant legal alCabinetului Individual deAvocat Ponta Victor-Viorel).

    Premierul Victor Ponta aajuns miercuri la PalatulVictoria, el ntorcndu-se dinTurcia unde, pe 16 iunie, a fostoperat la un genunchi.

    n perioada n care a lipsitdin ar, atribuiilepremierului au fost exercitatede vicepremierul GabrielOprea, ministru al AfacerilorInterne.

  • joi, 9 iulie 2015

    economia 5www.ziarulfaclia.ro

    EURO 4,4850 lei

    DOLAR 4,0594 lei

    LIRA STERLIN 6,2544 lei

    FRANC ELVEIAN 4,3071 lei

    LEU MOLDOVENESC 0,2148 lei

    100 FORINI 1,4130 lei

    1 gram aur 150,7730 lei

    Report uria la LotoLoteria Romn a anunat pentru

    extragerile de joi, 9 iulie, un report de peste10,3 milioane de lei (2,3 milioane de euro)la categoria I a jocului Loto 6/49. Laextragerea Noroc a rmas n joc un report depeste 2,8 milioane de lei (aproximativ640.000 de euro), la Joker, la categoria I, senregistreaz un report de peste 620.400 lei(peste 138.700 euro),la Noroc Plus reportulcategoriei I este de aproximativ 77.000 lei(peste 17.100 de euro), la Loto 5/40 senregistreaz un report n valoare de peste28.840 lei, iar la Super Noroc, la categoria I,se nregistreaz un report de peste 144.800lei (peste 32.300 de euro).

    Indemnizaie de omajpentru absolvenii

    instituiilor de nvmntAbsolvenii instituiilor de nvtmnt n

    vrst de minimum 16 ani pot beneficia de oindemnizaie de omaj timp de 6 luni,reprezentnd 50% din valoarea indicatoruluisocial de referin (500 lei), dac senregistreaz la agenia de ocupare a foreide munc din raza creia i au domiciliul, nmaximum 60 de zile calendaristice de la dataabsolvirii, ca persoan n cutarea unui locde munc. Indemnizaia de omaj de 250 leise acord dup 60 de zile calendaristice de ladata absolvirii, perioad n care absolventulbeneficiaz de servicii gratuite n vedereaangajrii (informare i consiliereprofesional, medierea muncii, formareprofesional). Actele necesare pentrunregistrarea la A.J.O.F.M. snt: * actul deidentitate, n original i copie * actele de studiii de calificare sau adeverina din care srezulte data absolvirii, n original i copie *adeverina medical din care s rezulte cpersoana este clinic sntoas sau apt demunc ori c are eventuale restricii medicale.

    BT continu conversiacreditelor n CHF

    Oferta de conversie a creditelor n francieleveieni (CHF) n euro sau lei la BancaTransilvania (BT) mai este valabil pn la31 iulie i const n urmtoarele: * returnareasumelor deja pltite de clienii cu credite nCHF, n contul comisionului de risc, prindiminuarea creditului n sold * reducere de22,5% pentru cei care accept conversiacreditelor din CHF, aplicabil la soldulcreditului curent rezultat ca urmare adiminurii cu comisionul de risc /administrare pltit efectiv i nerecuperat declieni pn la data conversiei.

    Oferta poate fi accesat n peste 100 desedii VBRO din ar, pentru localizareaunitilor putnd fi consultat site-ul VolksbankRomnia. Programul unitilor care fac partedin programul de conversie este urmtorul:luni, miercuri i vineri ntre orele 9 - 17, marii joi, ntre orele 9 - 19.

    Informaii suplimentare se pot obine latel.: 0800.800.881; 0800.672.222 i+4021.303.9333 (pentru apeluriinternaionale), adresa de [email protected], respectiv site-ulOfertaCHF.Volksbank.ro.

    Pn n prezent, peste 17.000 de clieniVBRO, reprezentnd 95% dintre cei vizai,s-au programat pentru a le fi prezentatoferta, iar 13.000 de persoane, adic aproape72% din cei vizai, au acceptat condiiile - fieau semnat deja, fie s-au programat pentrusemnarea contractelor.

    V.D.

    Tentativ de fraud prin telefon

    Obligaiile angajatorilor n perioadele de canicul

    Dezvoltare economic

    la Mintiu Gherlii

    Dac acum 25 de ani comuna Mintiu Gherlii eracunoscut ndeosebi prin agricultur, n prezentpe raza celor 6 sate componente gsim i alteuniti economice, unele din ele chiar specificemarilor orae. Cine credea acum civa ani c nlocalitatea rural (dar, care se apropie tot mai multde aspectul unui ora) de lng Gherla seefectueaz i inspeciile tehnice ale mainilor! Da,pe raza aezrii de pe Some funcioneaz atelierede service auto bine dotate i cutate chiar i deposesorii de autoturisme din Gherla sau Dej. Totla Mintiu Gherlii exist un modern laborator decofetrie-patiserie, precum i ateliere de tmplrie.De asemenea, au fost extinse unitile de prestriservicii ctre populaie, att de necesare i pentrulocuitorii din mediul rural. Dup ultimeleinformaii, n comun snt peste 20 de firme cudiferite domenii de activitate. Mai ales industriamic a luat un avnt deosebit. Desigur, agriculturarmne o ocupaie de baz. Aproape c nu existcurte unde s nu existe tractoare sau alte utilaje imaini agricole. n hotarul satului Salatiu am vzutrecent noi investiii n agricultur, iar la Petreti s-a dezvoltat sectorul zootehnic. n aceste zileprimordial este pregtirea n condiii bune aseceriului, peste 800 de hectare de gru i orzateptnd s intre combinele n lanuri. n ciudacldurii mari, activitatea se deruleaz n condiiibune. Edilii comunei au avut grij de agricultori,aa c n curnd locuitorii din Buneti i Nima voravea n casele lor ap de calitate, aa cum areGherla sau Dejul. SZ.Cs.

    Agenia Naional de Administrare Fiscal(ANAF) a fcut urmtoarele precizri

    n urma sesizrilor primite de lacontribuabili, cu privire la recepionarea

    unor apeluri telefonice de la diversepersoane care, sub pretextul desfurrii

    unui sondaj de opinie de ctre ANAF,le solicit diverse informaii confideniale.

    ANAF efectueaz n acest perioad unsingur sondaj de opinie, derulat telefonic,care nu cuprinde ntrebri referitoare la dateale contribuabililor legate de conturi bancare,carduri asociate conturilor deschise sau decuantumul datoriilor la bugetul de stat.

    Sondajul efectuat de ANAF are ca obiectivevaluarea efectelor i rezultatelor campanieimedia care se afl n desfurare, iarsingurele ntrebri din chestionar carevizeaz detalii legate de companie snturmtoarele:

    a). n ce an a fost nfiinat compania dvs.?b). Care este codul CAEN al companiei dvs.?c). Care este numrul mediu de angajai n

    anul 2014?d). Care este cifra de afaceri n anul 2014?e). n ce jude este sediul companiei/firmei

    dvs.?f). n ce localitate este sediul companiei /

    firmei dvs.?g). Ce tip de contribuabil sntei? (mare,

    mijlociu, mic)Orice alte ntrebri legate de persoane

    fizice sau de companii nu fac parte dinchestionarul ANAF.

    ntruct asupra acestei situaii existsuspiciunea unei tentative de fraud, ANAFrecomand s se acorde o atenie deosebitdac se primesc solicitri de natura celor demai sus i d asigurri c va lua toate msurilenecesare n vederea depistrii persoanelorvinovate.

    Clujenii de la PITECHAPPS ctigtori la Business Wall of Fame

    Inspectoratul Teritorial de Munc (ITM) Cluj readuce n ateniaangajatorilor obligaiile care le revin n perioadele de canicul,

    n vederea asigurrii condiiilor de microclimatla locul de munc.

    Ce snt temperaturile ridicateextreme? n sensul prevederilorOrdonanei de Urgen nr. 99/2000,prin temperaturi ridicate extreme seneleg temperaturile exterioare aleaerului, care depesc +37C sau,corelate cu condiii de umiditatemare, pot fi echivalate cu acest nivel.

    Msurile minimale. ITM Clujreamintete c, n perioadele cutemperaturi ridicate extreme,angajatorii trebuie s asigureurmtoarele msuri minimale pentruameliorarea condiiilor de munc imeninerea strii de sntate aangajailor: reducerea intensitiii ritmului activitilor fizice

    asigurarea ventilaiei la locurile demunc alternarea efortuluidinamic cu cel static alternareaperioadelor de lucru cu perioadele derepaus, n locuri umbrite, cu curenide aer asigurarea apei mineraleadecvate, cte 2-4 litri / persoan /schimb asigurarea echipamentuluiindividual de protecie asigurareade duuri.

    Msurile impuse de lege. nsituaia n care temperaturile ridicateextreme se menin pe o perioad decel puin dou zile consecutiv, imsurile minimale nu pot fi aplicate,se vor lua i urmtoarele msuri: a).reducerea duratei zilei de lucru; b).

    ealonarea pe dou perioade ale zileide lucru: pn la ora 11 i dup ora17; c). ntreruperea colectiv alucrului, cu asigurarea continuitiiactivitii n locurile n care aceastanu poate fi ntrerupt, potrivitprevederilor legale.

    De asemenea, conform aceleaiO. U.G. nr. 99/2000, art. 8, trebuieluate msuri i pentru prevenireaunor mbolnviri determinate demunca n condiii de temperaturiextreme: a). asigurarea de ctreangajator a examenului medical laangajare i a controlului medicalperiodic, urmrind depistareaprecoce a contraindicaiilor pentrumunca la temperaturi ridicate; b).asigurarea primului ajutor i atransportului la cea mai apropiatunitate sanitar a persoanelorafectate; c). trecerea, dup

    posibiliti, n alte locuri de munc,sau reducerea programului de muncpentru persoanele cu afeciuni careau contraindicaii privind munca latemperaturi extreme.

    Angajatorii - pasibili deamend. Constituie contravenii ise sancioneaz cu amend, de la1.500 lei la 2.500 lei, nclcrileprevederilor art. 8 din Ordonana deUrgen nr. 99/2000, dac faptele nuau fost svrite n astfel de condiiinct s fie considerate, potrivit legiipenale, infraciuni.

    ITM Cluj recomand ageniloreconomici, inclusiv celor caredesfoar activiti de comer cuproduse alimentare i alte produsede baz, s i organizeze activitateaeconomic astfel nct s fie evitateperioadele de temperaturi ridicateextreme.

    Telekom Romania a anunat c soluiade parcare inteligent n oraele supra-aglomerate PARKING+PLUS, dezvoltat

    n cadrul cluster-ului Cluj IT, estectigtoarea din Romnia al celei de-a

    doua ediii a competiiei internaionaleBusiness Wall of Fame, iniiate

    de grupul Deutsche Telekom.

    Dezvoltat de PITECHAPPS, conceptul propuneo nou abordare a serviciilor de parcare, cu accentpe oferirea de informaii referitoare ladisponibilitatea locurilor de parcare, metodealternative de plat cu telefonul, gestiunea flexibilde lung i scurt durat a accesului n parcrilesecurizate, att pentru segmentul corporate(gestiune acces angajai, colaboratori, vizitatori,participani evenimente), ct i pentru celrezidenial. PARKING+PLUS este un ecosisteminovativ de aplicaii web, mobile i hardware cepermite identificarea n timp real a celor maiapropiate locuri de parcare, precum i rezervareai plata acestora de pe telefonul mobil i accesulrapid n aceste spaii. Mai mult, utilizatorii i potnscrie pe platform propriile spaii de parcare ile pot oferi spre nchiriere pe timp de noapte saun weekend. Sntem convini c soluia noastrpoate fi implementat cu succes nu numai n

    Romnia, ct i n orice alt ar n care situaiaparcrilor poate fi optimizat, a declarat CristianUreche (foto), ef de proiect PARKING+PLUS.

    Soluia va intra n portofoliul dedicatcompaniilor i va beneficia de o campanienaional de promovare n valoare de pn la30.000 de Euro, dezvoltat de Telekom Romania.

    Premiul acordat companiei-suporter a soluieictigtoare care a avut cel mai convingtorargument n favoarea acesteia este ACIBADEMRomania, parte a unui grup de spitale private dinTurcia, care va beneficia de expunere n cadrulunei campanii de promovare n valoare de pn la20.000 de euro.

    La a doua ediie a competiiei, care s-a derulatn Romnia, Austria, Croaia, Germania, Grecia,Ungaria, Macedonia i Slovacia, peste 200 dedezvoltatori de soluii IoT au trimis aplicaii, 160de soluii fiind acceptate i ncrcate pe platformawallofbusiness.com. Soluiile nscrise provin dinindustrii diverse, precum transporturi, servicii,comer, logistic, cldiri ( orae inteligente. Peste42.000 de utilizatori din cele opt ri participanten competiie au votat pentru soluia favorit,ajutnd juriile naionale s aleag cele mai bunesoluii IoT din fiecare ar.

    Juriul va acorda n perioada urmtoare unpremiu special pentru cea mai bun soluie

    Internet of Things la nivel internaional, pe careDeutsche Telekom o va include n portofoliul celor8 ri participante n concurs, iar dezvoltatorul eiva participa alturi de Deutsche Telekom la un trgde profil, beneficiind de promovare n valoare de10.000 euro.

    V.D.

  • joi, 9 iulie 2015

    art-cultur6www.ziarulfaclia.ro

    Dialoguri estivale

    C.U. 100 !

    Avanpremier la Teatrul de Ppui PUCK

    Ruca cea urtde Hans Christian Andersen

    Concert de muziccretin

    Zilele trecute a fost din nou plinpn la refuz Biserica CretinBiblia Deschis din municipiulGherla, unde periodic au locdiferite manifestri religioase iculturale, cu mare priz la public.De ast dat lumea s-a nghesuit s-l asculte pe pastorul VladimirPustan din Beiu, aflat n premiern ora, dar unde va reveni cuplcere, aa cum ne-a spus lasfritul ntlnirii spirituale dinlcaul de cult de pe stradaArmeneasc. Cuvntul Domnuluirostit de oaspetele bihorean a fostcompletat de un concert de muziccretin susinut de formaiainstrumental a bisericii. Chiardac sntem n plin var, asistenaa manifestat mare interes fa deacest eveniment cretinesc, peste300 de oameni participnd laacesta. Cteodat omul simtenevoia s asculte prelegeri biblice,completate n mod armonios decntri pe msur, cei patrumembri ai grupului muzicaloferind un recital de un nalt nivelartistic. Amfitrionul serii a fostpastorul bisericii, Daniel Filip, iarevenimentul a fost onorat i demembrii administraiei locale.

    n municipiul Gherla astfel deconcerte de muzic cretin seorganizeaz la fiecare sfrit desptmn i n cadrul BisericiiCretine Sperana de pe stradaPlugarilor, unde pastorul GiovaniRaiu este deosebit de activ norganizarea i desfurarea unormanifestri religioase i culturalede referin n viaa spiritual aurbei.

    SZ.Cs.

    TRANSILVANIA O ISTORIE MEREU TNR

    ICR Berlin particip lacelebrul Zelt MusikFestival de la Freiburg Trupa Nightlosers alturide Buena Vista SocialClub i Joan Baez

    ntre 9 i 15 iulie 2015 muzicieni dintoate colurile lumii se reunesc an de an laFreiburg, faimosul ora verde al Germaniei,pentru a cnta n faa a 130.000 de vizitatorii de invitai speciali ai Zelt Musik Festival.Campusul festivalului este o uriasuprafa n aer liber cu o sumedenie deevenimente i o atmosfer unic. Festivalulare loc pe colinele de la intrarea n oraulFreiburg, cuprinde aproximativ 150 deevenimente n peste dou sptmni ireprezint un maraton cultural cu unprogram divers, care depete granieledintre generaii: artiti din ntreaga lume,star-uri sau newcomers, clasic sau pop,Orient sau Occident, tradiie i modernitate- o combinaie fantastic de direciiartistice. Institutul Cultural Romn dinBerlin susine prezena la festival a trupeiromneti Nightlosers, care va susine oserie de concerte n cadrul festivalului ndata de 11 iulie n cadrul seciunii Musikin der Stadt i n 12 iulie n cadrul Klassik-Jazz-Matinee Cross Countries. Formaiaromneasc Nightlosers va avea ocazia dea evolua alturi de nume internaionaleextrem de cunoscute, precum Buena VistaSocial Club (Cuba), Mariza (Portugalia),Joan Baez (USA), Tom Odell (UK), Juanes(Columbia), Rea Garvey (Irlanda) dar i cuartiti germani, ntre care Andreas Bourani,trupa Revolverhead i Tocotronic.

    Iniialele aparin scriitorului Cornel Udrea, un nume de importan culturalmajor n cetate, dar i n literatura umoristic naional, el fiind considerat,n consens, cel mai important din acest domeniu, iar argumentele se regsescn fiecare nou carte zmbitoare. Iat-l ajuns la un centenar de cri, ce poart,pe copert, numele su. Snt cri care, n cea mai mare parte, au fcutnconjurul planetei i nu exagerm cu nimic cnd spunem aceasta. Printreglume i bancuri, iat dialogul nostru, serios de data aceasta...

    Ne mai arde de rs, CornelUdrea?

    Cornel Udrea: Mai mult caoricnd! Dar un rs trist, un zmbet cucearcne. i n aceast nou carte deumor, Daghestan Pitul, m ntorc,cu arme i bagaje, i muniia aferentctre unii oameni i faptele lorreprobabile, specialiti aioportunismului, n deplin ignorarea moralei, a bunului sim i a verticaleide contiin, care au devenit, i pesuport politic, nite magneipersonalizai, ce atrag metalelepreioase sub orice form ar fi. Eitrebuie s rmn n istorie, pentru cgeneraiile viitoare, dac vor mai tice-i aia o carte, o s afle de acolodespre acetia, despre micimea lorpatetic i nepsarea fa de destinelerii.

    Poezie, proz, teatru,monografii, o munc enorm,susinut. De ce aceast frenezieeditorial?

    C. Udrea: Abia acum mi-am intratn mn, dup vreo 48 de ani de scris.Pentru poezie, sufletul mi cerecuvinte albastre, care nu vor s fiealtceva, proza umoristic i teatrul ausubiecte din belug n imediatulprezent i n progresie geometric.

    Monografiile, mai precispovestirile monografice?

    C. Udrea: Beneficiez de ansa dea lucra cu o echip de profesioniti:

    istoricul Vasile Lechinan, reporterii-scriitori Michaela Bocu, VasileTomoiag, Radu Vida, pentru parteade design l am pe Prof. univ. dr.Cristian Cheu, iar la ilustraiefotografic pe Emil Moritz.

    Care ar fi cea mai dragapariie de pn acum, n acestan, 2015?

    C. Udrea: Microfonul cu inim o monografie de suflet, scris dininim i cu inim de ctre foti ziaritiai radioului clujean, de ctrecolaboratorii plini de dragoste, cuamintiri de excepie; este undocument care vrea i reuete sredea sperana celor care au iubit iiubesc Radio Cluj, din pcate aflatacum n sevraj profesional, umbravorbitoare a ceea ce a fost, cndva,reper transilvan, prin vocaia sacultural, de excepie, i oameni careau slujit-o cu harul competenei. Chiardac acum nu mai sntem de folos noi,cei vechi, care am construit Radio Cluji pentru ziua de azi, o s devenimimportani, din nou, iar eu mi doresccel mai mult s realizez acolo, n salade spectacole, unde mi-am petrecut 40de ani de radiofonie, un Acusticon, ontlnire cu toi cei care au datlegitimitate acestui post de radioregional i s ne amintim despreviitor, pomenindu-i pe cei plecai,prieteni i colegi.

    Proiecte, n continuare

    C. Udrea: Oho!Multe i la zi! Doumonografii, doucri de umor i unvolum de versuri. N-a vrea s uitfestivalurile deumor din ar, vreo17 la numr, ipregtirea, pentruanul viitor, afestivalului carepoart numeledragului nostruLulu. Sper din totsufletul s putem srealizm n parculoraului ceea ce ne-am propus, statuialui, iar dac nu vomgsi nelegere, puri simplu o s ieimprintre clujeni i os cerem un leu detri!

    ***Am ncheiat

    dialogul cu CornelUdrea apelnd la uncitat aflat pe copertaa IV-a a celei de-a osuta apariiieditoriale a acestuiom deosebit iprieten, cu care nemndrim aici, la Cluj,i nu numai:

    Din pcate, nou,scriitorilor de umor, ni se face oconcuren masiv i neloial de ctreunii politicieni, care creeaz situaii detot rsul, prin comportament iexprimare pe gur. Acetia au uncomplex nemrturisit fa degramatic i aeaz, firesc, ortografia,ortoepia i ortopedia n aceeai oal,justificnd incontient alturea deceilali doi termeni prin limbajul delemn, violarea acordurilor

    gramaticale, nepedepsite, nc, delege, dar provocnd repercusiuniseismice n contiina retrospectiv afotilor lor profesori de romnetecare s-au nduioat nemernic omenete de chinurile, aproapeclinice ale elevilor lor, icnind laconjugri, sughind semantic laanaliza gramatical a unei fraze.

    A consemnat Michaela [email protected]

    Teatrul de Ppui PUCK din Cluj-Napocancheie stagiunea 2014-2015 vineri, 10 iulie,ora 11, cu avanpremiera spectacolului Rucacea urt de Hans Christian Andersen; scenariul:Ovidiu Pecican; regia: Varga Mt Ibolya;scenografia: Epaminonda Tiotiu; asistent deregie: Angelica Pamfilie; muzica: Venczel Peter.

    n distribuie: Ramona Atnsoaie,Frunzina Anghel, Andreea Bolovan, IonuConstantinescu, Iulia Dinescu, ClinMurean, Andra tefan.

    Dac intrm n poveste aflm c un ou delebd ajunge n cuibul unei rae domestice, iardin acest ou iese un boboc de ra, mai mare,mai altfel, mai urt dect celelalte rute.Apariia bobocului ieit din rnd o nelinitetepe raa mam i strnete adversitatea psrilor

    din ograd. Marginalizat i de propriii si frai,bobocul de lebd nu are alt cale dect s fugn lume, nutrind sperana c undeva exist unloc i pentru el. Drumul lui duce spre iazuri ipduri, spre mlatini i slbticie unde va ntlnifiine cuvnttoare i necuvnttoare, darnimeni nu va vedea, nu va recunoate nbobocul solitar i ciudat, cu penajul gri, cu capulmare i ciocul negru, magnifica pasre dinpovetile cu elfi: lebda. Nici mcar el nu tiecine este. Momentul cel mai dramatic al povetiieste momentul de maxim solitudine idisperare al personajului, cnd crdul de lebede- pe care l recunoate - apare i dispare nnlimile de neatins ale cerului, ca un visfrumos, ca o ultim speran. Promisiunea multateptat a metamorfozrii se mplinete sub

    taina iernii: n oglinda apelor de primvar isub privirea semenilor si, ruca cea urt idezvluie chipul i adevrata sa natur. Lebdacea tnr devine reprezentarea frumuseiiabsolute, transfigurat de nobleea suferinei.Memoria penajului gri, memoria rutii urte,e tributul pltit unui vis mplinit, care i el parela fel de trector precum clipele de comar : Pevremea cnd eram o ruc urt nici n visnu m-a fi gndit la atta fericire!

    M.B.

    Consiliul Judeean Cluj, SocietateaCultural-Patriotic Avram Iancu dinRomnia, Fundaia CulturalCARPATICA, mpreun cu primriilei consiliile locale din Huedin, Beli iMriel, Palatul Copiilor din Huedini Compania de Transport Public Cluj-Napoca organizeaz, n zilele de 10-

    12 iulie 2015, manifestareacultural intitulat TRANSILVANIA O ISTORIE MEREU TNR.Programul celor trei zile se prezintdup cum urmeaz:

    Vineri, 10 iulie, ntre orele 12-15, la Galeria CASA ARTELOR dinCluj-Napoca (B-dul Eroilor nr. 16):

    Lansarea revistei IANCULE MARE, Nr.59; Simpozionul Transilvania oistorie mereu tnr; Program artisticsusinut deineri artiti clujeni iFormaia folcloric Buciumul aSocietii Avram Iancu din Cluj-Napoca.

    Smbt, 11 iulie, ntre orele

    11-15, la Huedin: Lansarea revisteiIANCULE MARE, Nr. 59; SimpotionulTransilvania o istorie mereutnr; Program artistic susinut detineri artiti din Huedin i Formaiafolcloric Buciumul din Cluj-Napoca Tot smbt, ntre orele 19-21,la Beli, Hori din Apuseni, Searmoeasc de divertisment i spectacolfolcloric susinut de tineri artiti dinara Moilor, i Formaia folcloricBuciumul din Cluj-Napoca. Invitaispeciali, SURPRIZE!

    Duminic, 12 iulie, ntre orele10-19, la Mriel-Fntnele participare la Serbrile tradiionalede la CRUCEA IANCULUI i nchidereaFestivalului TRANSILVANIA OISTORIE MEREU TNR. M.B.

  • joi, 9 iulie 2015

    art-cultur 7www.ziarulfaclia.ro

    Prof. univ. dr. doc. ing. Ioan BOBE la 90 de ani

    Arte

    Masterclasses with Simona Noja 29 iunie 11 iulie

    n 9 iulie 2015, multe generaii de ingineriagronomi, protecionitii transilvneni,srbtoresc i omagiaz mplinirea a 90 ani devia i peste 60 ani de prodigioas, rodnic ieficient activitate pus n slujba agriculturii, anaiei romne, a distinsului lor dascl Prof.dr.doc. ing. Ioan Bobe. Prof. univ. Ioan Bobea fost pentru studenii, doctoranzii si, pentrutoi cei cu care s-a nconjurat nu numai uneminent profesor, educator, ci i un puternicexemplu de munc, de abnegaie, de dragostede ar i neam, crora le-a nsuflat aceste valorinestemate, acelea ale unui Om adevrat.

    O apreciere sugestiv, plin de adevr, fceaProf. univ. dr. ing. Mihai Berca, de laUniversitatea de Agricultur din Bucureti, cuocazia aniversrii a 80 de ani de via ai Prof.Ioan Bobe: ,,Trebuie s fim recunosctoriprofesorului, nu numai cei care l-au avut cadascl, ci i cei care l-au cunoscut sau i-au cuprinsnvtura, cci a tiut ca nimeni altul s prezintevaloarea uman a tiinei i lumina strlucitoarepe care o aduce n societatea omeneasc.

    Domnul Ioan Bobe i are obria, de careeste foarte mndru, ntr-o familie de vrednicirani sibieni, din satul Rui. A vzut lumina zilein 9 iulie 1925. La o anterioar aniversarecolegii domniei sale spuneau ,,s-a nscut ntr-odiminea senin de var, n mijlocul naturii,de unde i s-a predestinat dragoastea de pmnti cultivarea lui cu plante sntoase....Profesorul a replicat spunnd: ,,m-am nscut larsritul soarelui n hold, strjuit de snopi degru i triburi de ciocrlii.... Dup studiileprimare i liceale urmeaz, n perioada 1944-1951, Facultatea de Agricultur, specialitateaFitopatologie, din cadrul Universitii de tiineAgricole Cluj-Napoca. n 1961 i ia doctoratul

    n tiine agricole. Din 1965, la 40 ani, esteprofesor universitar, ef de catedr, profesoremerit, secretar tiinific 1968-1980, doctordocent din 1973.

    Face numeroase specializri i documentri,dintre care amintim: la Moscova (1960); Londra(1968); SUA 1972-1973, unde studiaz n specialbioterapia i rezistena plantelor la boli.Prezint lucrri tiinifice la numeroaseconferine i congrese internaionale ca: Viena(1967), Londra (1968); Sarajevo (1970); Paris(1978); Moscova (1980); Cairo (1983) etc. Esten fruntea participanilor la conferinele,simpozioanele, privind medicina plantelor, nRomnia: la Bucureti, Iai, Timioara, Craiova,Sibiu, Cluj, multe dintre ele fiind organizate sauconduse de dnsul. Este membru al unorsocietii de prestigiu: Societatea de Biologie,Societatea Naional de Protecia Plantelor,Societatea Romn de Horticultur, Societateade Protecia Plantelor Transilvania i altele.

    Activitatea de cercetare tiinific seconcretizeaz n 396 lucrri reprezentnd:monografii, tratate, manuale, cursuriuniversitare, referate, conferine etc., volumultotal al publicaiilor fiind de peste 14.000 pagini.Selectiv redm o parte a crilor al cror autoreste Ioan Bobe: Atlas fitopatologic,Determinator fitopatologic, Fitopatologie- 5ediii, Protecia plantelor cultivate, Economiaproteciei plantelor.

    Cercetrile n cadrul tezelor de doctorat, alcror conductor tiinific a fost, au adus noicontribuii la dezvoltarea tiinei, produciei,colii, la prosperarea agriculturii romneti. S-au studiat, n cadrul a 28 teze de doctorat, peste100 ageni patogeni, la 28 de culturi agricole,stabilindu-se, n final, noi sisteme de prevenire

    i combatere integrat puin poluante pentrumediu i om.

    Pentru munca sa neobosit, pentrureuitele sale, profesorul, omul de tiin, afost onorat cu multiple distincii, pe msurapersonalitii sale, dintre care amintim:Ordinul ,,Meritul tiinific-1968; PremiulAcademiei Romne ,,Traian Svulescu-1985;Prof.univ.emerit; Medalia memoranditilor-1994; Membru de Onoare al SenatuluiU.S.A.M.V.Cluj-Napoca; Diploma de onoare aSocietii de Protecia Plantelor din Romnia-1995; Diploma de excelen aS.P.P.Transilvania; Cetean de Onoare almunicipiului Cluj-Napoca din 1997. Este

    elogiat n: ,,Dicionarul specialitilor n tiini tehnic romneasc; n volumul ,,Oameniide seam ai tiinei agricole romneti, n,,Clujeni ai secolului al XX-lea, n alte cri imulte publicaii cotidiene.

    Paralel cu activitatea de la catedrauniversitar, din laborator, din cmpul deexperien, a avut i o prodigioas activitatesocial-patriotic. n tot ceea ce fcea, nprelegerile pe care le inea studenilor, ndiscuiile cu semeni, scotea n evideniubirea de patrie, de glia strmoeasc, dedreptate, fiind un patriot luminat. Prinactivitile din cadrul ,,Vetrei Romneti adat noi dimensiuni dragostei de neam i ar,insuflnd tuturor celor din jur un puternicsentiment de mndrie romneasc. Prinfaptele sale i-a asigurat o venic tinereespiritual. Un om cu largi disponibilitisufleteti pentru colegi, colaboratori, prietenii studeni privete viaa realist. Acestea imulte, multe alte nsuiri l-au fcut pe IoanBobe un Om stimat, admirat, iubit, respectat,copiat de cei din jur.

    Viorel Iulian Petean, n ncheiereacaracterizrii profesorului universitar IoanBobe din ,,Oameni de seam ai tiinei agricoleromneti - vol. III scrie: ,,...O asemeneapersonalitate merit recunotina generaiilorsale i a celor care n viitor vor gsi un modelluminos de urmat n munc, pentru progresultiinei i binele oamenilor.

    i pe aceast cale, n numele celor care vcunosc, v rugm s primii urrile noastre demult sntate, dumneavoastr, celor apropiai,multe satisfacii i mpliniri.

    Dr. ing. Elena TomaDr. ing. Mihai Toma

    Dansatorii de pe Somen Macedonia

    Unii n vacan, alii n turneu n stintate.Cam aa putem caracteriza activitateaformaiilor artistice de amatori de pemeleagurile noastre. n timp ce o parte dinartiti pleac la munte sau la mare, tinerii dincomuna Iclod transpir pe scenele de pestehotare. La sfritul sptmnii trecute, deexemplu, Ansamblul folcloric Dansatorii depe Some a participat cu dou grupe dedansatori, juniori i seniori, din Gherla iIclod, la Festivalul Internaional de Folclororganizat de Asociaia Youth Culture Centerdin Ohrid, Macedonia, o deplasare reuit atalentailor jucui transilvani. La acesttradiional festival folcloric au participatformaii din nou tri, ntre care Macedonia,Romnia, Lituania, Croaia, Bulgaria,Ucraina,Turcia. Ansamblul de dansuri dinIclod a efectuat deplasarea cu 52 de persoane,dansatori, coregrafi, dar i prini, prin efortpropriu. Programul deosebit de bogat i variatal festivalului a nceput cu paradaansamblurilor, iar Dansatorii de pe Somes-au distins prin frumuseea i originalitateacostumelor populare tradiionale din Gherla,de pe Valea Someului, din comuna Iclod(Orman), sau din zona Bistriei. Chiuiturilespecifice au atras ropote de aplauze din parteapublicului, fermecat de dinamismul ivioiciunea dansatorilor. A urmat apoievoluia celorlalte grupuri, care au prezentatdansuri specifice rilor de provenien.Ansamblul de juniori al dansatorilor romnia impresionat prin programul artistic, nrepertoriul abordat de reprezentaniifolclorului clujean figurnd: joc de Oa, dansde pe Valea Someului, specific zonei Gherlii,i un dans codrenesc de pe Valea Chioarului.Au urmat seniorii, cu un dans tradiionalcomunei Iclod (Orman), dans de pe ValeaSomeului Mic, dans din Nsud (Bistria) idans de codru. Ansamblul de dansuripopulare Dansatorii de pe Some estendrumat de soii Emil i Gianina Bodea, iarcu ocazia participrii la festivalul dinMacedonia s-a fcut primul pas pe drumulunei colaborri de durat cu gazdele, aa cuma procedat de-a lungul anilor i cunoscutulansamblu Ardealul din Gherla.

    SZEKELY Csaba

    Masterclass ul cu Simona Noja, cursuri dedicateelevilor cu vrste cuprinse ntre 6 i 8 ani ,a nceputn 29 iunie, cea de a 2 a lui ediie nsemnnd 35de copii din Romnia (Cluj Napoca, Bucureti,Iai, Satu Mare, Reghin) i Italia. Fa de primaediie din 2014, cursurile de anul acesta nseamnSimona Noja i ali cinci Maetri, VasileSolomon, Boris Nebyla (Slovacia/Austria),Shoko Nejime (Japonia/Austria), GianpieroTiranzoni (Italia/Austria) i Luminia Toader.ase Maetri ai baletului, ase personalitiinteresate de pregtire i nu n ultimul rnd, dedescoperirea de noi talente.

    Pregtirea este asigurat de FundaiaCultural Simona Noja, fundaie din nou alturide copii de toate vrstele i de un program dens,cu o mare noutate. i noutatea st n cele douforme de dans propuse, baletul clasic i jazzul,noutate absolut. i am avut ocazia cu prilejulFestivalului de dans contemporan STEPS,desfurat nu cu mult timp n Cluj Napoca, s

    vedem live ce mult nseamn baletul clasicdezvoltat n diferite alte forme corporale, jazz,musical, dans contemporan, ritmuri afro sau sudamericane. Iat un punct forte al cursului de anulacesta, un melanj perfect al celor dou stiluri,benefic n dezvoltarea profesional i ceapersonal.

    Snt patru grupe de lucru pe diferite categoriide vrst (6 8 ani, 9 11 ani, 12 14 ani, 15 18 ani), un program ce ncepe de la primele oreale dimineii, un lucru serios i responsabil dinpartea tuturor celor implicai din nou gazdexcelent Liceul de coregrafie i artdramatic Octavian Stroia, director prof.Marius Loga - , adaptare a copiilor mai ales lacerinele profesionalismului.

    Surprinztoare este viteza cucare copiii asimileaz informaiileoferite ...

    Simona NOJA : Scopul Fundaiei este de aaduce tineri talentai n Romnia i invers, ntlnirice trebuie vzute ca veritabile i autentice punide legtur ntre diversele coli naionale de balet,Slovacia, Japonia, Austria i Romnia n cazul de

    fa. Au de nvat nu numai copiii, ci i profesorii,cursurile devenind astfel benefice tuturora. Amavut tineri careau nceput cursurile la Viena i le-au continuat la Cluj Napoca. Au fost i snt tinericare au nceput aici i continu la Viena. Cesurprinde ns ? Surprinztoare este pentruprofesori, capacitatea elevilor de a asimila repedei bine, surprinztoare este viteza cu care copiiiasimileaz informaiile primite, multe, diverse.Surprinztoare este i capacitatea lor de aimplementa cele nvate n corp i mental. n plus,se observ o implicare total la cursuri, o conduitde profesioniti, o mentalitate ce vizeaz lucrulserios i responsabil, o disciplin a muncii frapant,dar binevenit.

    Secvene din balete clasice icontemporane

    smbt, 11 iulie, 18. 00, Casa decultur a studenilor

    Cursurile se finalizeaz cu un spectacol de gal,cu momente cunoscute din Lacul lebedelor,Corsarul, Carmen, Dama cu camelii (vals ncoregrafia lui Vasile Solomon), program din carenu vor lipsi polci, tarantelle, dansuri slave,jazz,afro, , un program interesant, pliat peaptitudinile tinerilor. Tot n programul serii desmbt, 11 iulie, a fost cuprins i Demonstraiade balet III oferit de Balet Transilvania soliti Andreea Jura, Dana Haja, Vincenzo Di Primo-, regia artistic Vasile Solomon, concept SimonaNoja. Demostene OFRON

  • joi, 9 iulie 2015publicitate8www.ziarulfaclia.ro

    SUBREDACIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    SUBREDACIA TURDA - Piaa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

    tel. 0737-023.577

    DIVERSE

    Vnd SRL. nformaii la tel:0747-89-60-58. (35070813)

    PIERDERI

    Pierdut cine AirdaleTerrier n 04.07.2015zona Clele PdureBeli, chiop picior stngafa, tatuat ureche stng402, CIP identificare cod6 4 2 0 9 0 0 0 0 5 4 5 2 3 9 ,zgard roie, mascul.Gsitorului recompens.Tel: 0722-36-53-80; 0264-44-05-13. (15070810)

    Mezei Zoltan Lajos PFA,F12/ 1784/ 2009, CUI26083336 pierdut certificatconstatator pentru sediuprofesional PFA nr. 111317/07.10.2009. l declar nul.(15070805) Radu Andrei Emanuelpierdut carnet de studenteliberat de UBB- Facultatea deTeatru i Televiziune. l declarnul. (35070808) Abrudan Rzvan Sergiupierdut carnet de studenteliberat de USAMV, MedicinVeterinar. Se declar nul.(35070812) Both Jozsef PFA, F12/635/2002, CUI 19459900 pierdutcertificat de nregistrare. Sedeclar nul. (35070802)

    SC ROSAL GRUP SA BUCURETI, SUCURSALACLUJ-NAPOCA, avnd ca domeniu de activitate

    salubritate i activiti similareanun selecie de personal pentru:

    1. CASIER NCASATOR (de teren)

    CONDIII PENTRU OCUPAREA POSTULUI:- Studii medii;- Cunotine de operare PC Microsoft;- Persoan care d dovada de:

    - bune abiliti de comunicare;- seriozitate, responsabilitate, iniiativ, loialitate;

    - experien minim 1 an.Cererile se pot depune la adresa:CLUJ-NAPOCA, str. Calea Baciului, nr. 81-83, ntre orele8,30 16.00

    Telefon: 0264/ 375.101; [email protected] (34947)

    DECESE

    COMEMORRI

    Cu inima zdrobit dedurere, aducem lacunotin rudeniilor ituturor cunoscuilor, ciubita noastr soie,mam, bunic i mtu,VANCU LAURA, a ncetatdin via, n ziua de 7 iulie2015, la vrsta de 82 ani.Rmiele pmntetivor fi aezate spre venicodihn, dup ritualulbisericii greco-catolice dela Capela Crian, vineri,10.07.2015, ora 12.00.Odihneasc-se n pace!Familia ntristat.(35070818)

    Cu durere n suflet nedesprim de iubitulnostru so, tat, socru ibunic, MARC COSTIC. Nute vom uita niciodat.nmormntarea va avealoc smbt, 11 iulie2015, ora 13.00 la casaprinteasc din satulSava. Dumnezeu s-lodihneasc. Familiandoliat. (15070808)

    Sincere condoleanefamiliei Szabo Maria lapierderea tatlui drag.Colectivul de muncSeven Nell. (35070816)

    Sntem alturi decolega noastr, dr.Carmen Cruciat, n acestemomente triste, latrecerea n nefiin atatlui. Sincerecondoleane. ColectivulIRGH- Secia ATI.(35070814)

    Cnta odat o vioar,/ Cnta i EL odinioar/Prin ri strine i n ar,/ Dar inima a ncetat s-ibat/ Plecnd n lumea. . .ndeprtat/ Iar noi,fotii colegi de laNORMAL/ i vom pstraamintirea. . . lsat.Familiei ndurerate,condoleane la trecerea nnefiin a celui care a fostJURJA IULIAN. Pentrufotii colegi, Av. GheorghePetrescu i prof. Trif Emil.(35070811)

    Sntem alturi defamilia colegului iprietenului, SanduFrunz, n durereapricinuit de prematuratrecere la cele venice aMARIEI FRUNZ. FamiliaCodoban. (35070817)

    Sntem alturi deDnua n momentelegrele pricinuite dedecesul surorii ei,PICUA. PICUA nu te vomuita niciodat. Tudorel iIldi. (35070809)

    Cu durere n sufletanun trecerea n nefiina surorii mele, POPOVICIELEONORA (PICUA), nvrst de 92 ani.nmormntarea va avealoc vineri, 10 iulie, ora10.00 n CimitirulCentral. Dumnezeu s oodihneasc n pace.Dnua. (35070810)

    Suntem alturi defamilia Bor n ncercareagrea pricinuit detrecerea la cele venice atatlui, socrului ibunicului drag, MARCCOSTIC. Odihneasc-sen pace! Lidia i Ionu Popcu familia. (35070804)

    Un gnd de mngierei alinare din parteaA s o c i a i e iMaramureenilor dinCluj-Napoca pentruvicepreedintele acesteiai colegul nostru, inginerGheorghe Chindri, naceste momente de marencercare cauzate detrecerea la cele venice amamei sale dragi.Dumnezeu s oodihneasc n pace.Comitetul Asociaiei.(35070803)

    Un ultim omagiuverioarei noastreLILIANA LUCA (NANA)plecat dintre noi prearepede, dup o lung inedreapt suferin.Suntem alturi de Monicai Vidu n aceste momentegrele. Sincerecondoleane. Adina iNelu Murean.(35070805)

    Sunt alturi de Monicai Vidu, la trecerea neternitate, dup o greasuferin, a nepoateinoastre, LILIANA LUCA(NANA). Sincerecondoleane. UnchiulTavi. (35070806)

    La trecerea neternitate a distinseiLILIANA LUCA,mprtim durereafamiliei. Sincerecondoleane. Camelia iSimona cu familia.(35070807)

    Cu adnc durere nsuflet anunm trecerean nefiin a profesoareide muzic, JAGAMASANNA, n vrst de 78 deani. Dumnezeu s oodihneasc n pace.Familia ndurerat.(15070806)

    Sntem alturi decolega noastr, Dr.Carmen Cruciat, n acestemomente grele pricinuitede pierderea tatlui.Sincere condoleanefamiliei. ColectivulClinicii Medicale III.(15070803)

    SUBREDACIA TURDA Piaa Republicii nr. 30

    SUBREDACIA DEJ str. 1 Mai nr. 2

    orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    orar: L-V 10-14; tel./fax: 0264-314.323 tel. 0737-023.577

    Cu durere n suflet nedesprim de coleganoastr drag,bibliotecar MARIAFLOAREA FRUNZ,plecat prea devremedintre noi. l rugm peBunul Dumnezeu s-iodihneasc sufletul iarfamilie ndoliate s-i deaputere n acestemomente de greacumpn. Conducerea icolegii de la BibliotecaJudeean OctavianGoga Cluj. (15070812)

    Sincere condoleanecolegilor notri Nicolae iFelicia S. Golban ladesprirea dureroas defiul lor TIBERIU S.GOLBAN. Fie-i rnauoar i memoriabinecuvntat! ColectivulA.P.I.A. Cluj. (35070819)

    Colectivul InstitutuluiRegional deG a s t r o e n t e r o l o g i e -Hepatologie Prof. Dr.Octavian Fodor Cluj-Napoca, este alturi dedoamna Dr. CarmenCruciat, n momenteletriste i de profunddurere pricinuite detrecerea n eternitate atatlui drag, transmitemsincere condoleanefamiliei ndoliate.Dumnezeu s-lodihneasc n pace!(15070807)

    Pios omagiu i unultim bun rmas latrecerea n nefiin abunei mele prietene,prof. LAURA VANCU.Alese sentimente decompasiune iubitului suso Florian, fiului Tibi intregii familii.Dumnezeu s-oodihneasc n pace. MiaMate. (15070809)

    Se mplinesc apteani de la trecerea, preadevreme, la cele venicea dragei noastre mam,fiic, sor, soie,nepoat, verioar,mtu, cumnat, NADIAANEMONA SZEKELYnscut IPOS. Mereu veifi n sufletele noastre.Dumnezeu s oodihneasc n pace.Familia nemngiat.(15070804)

    Dorul i durerea dinsufletele noastre sntfr alinare la mplinireaunui an de cnd dragulnostru fiu, frate, unchi,cumnat KONCZ ATTILA, aplecat ntr-o lume maibun. Buntatea lui,zmbetul i caracterulsnt amintiri ce nu pot fiterse din inimilenoastre. Mama OlgaKovacs i fraii PaulKoncz i Iosif Kovacs cufamiliile. (15070703)

    Zdrobii de durere anunm ncetarea din viaa scumpei noastre surori, mtu i cumnat,

    LILIANA RODICA LUCA,referent la DSP Cluj, n vrst de 59 de ani.

    nmormntarea va avea loc vineri, 10 iulie 2015,la ora 12, la Capela Mare a Cimitirului Central.

    Fie-i somnul lin i venic amintirea.Monica, Didi, Vidu i Carmen Luca(35070815)

    ANUN

    Primria Comunei Mrgu cu sediul n localitateaMrgu, nr. 204, jud. Cluj, telefon 0371-138035,organizeaz la sediul acesteia n data de20.07.2015, ora 10 licitaie de prestri serviciiexploatare mas lemnoas cu oferta scris n plicpentru un volum de 974 mc, mas lemnoas pepicior cu strigare pentru un volum de mc.471 mc.i n data de 10.08.2015 ora 10 licitaie de prestriservicii exploatre mas lemnoas cu oferta scrisn plic pentru un volum de 493 mc.

    Preselecia va fi n data de 17.07.2015 i 05.08.2015(34551)

    Pentru a v asigura n continuare

    un abonament la ziarul

    V putei adresa la:

    S.C. APEX S.R.L.

    str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213

    Factorul potal i Oficiul Potal

    de care aparinei

    Serviciul Difuzare Faclia: str. Clinicilor nr. 33.

  • joi, 9 iulie 2015

    diverse 9www.ziarulfaclia.ro

    O nou lovitur primit de Consiliul Judeean Clujn cazul proiectului de management al deeurilor

    Violeta Tristaru, noulprocuror general adjunctla Parchetul Curii deApel Cluj

    Noul adjunct al procurorului general alParchetului Curii de Apel Cluj esteprocurorul Violeta Tristaru. PotrivitConsiliului Superior al Magistraturii,Violeta Tristaru a fost promovat naceast funcie dup ce obinut nota 8,84la concursul organizat pentru ocupareaacestui post. Concursul a nceput n 27martie i s-a finalizat n 24 iunie. Candidaiiau trebuit s susin un test psihologiceliminatoriu, s prezinte un plan deconducere a unitii i s susin unexamen de management.

    Potrivit CSM, Violeta Tristaru a fostsingura care a intrat n cursa pentruocuparea funciei de procuror generaladjunct la Parchetul Curii de Apel Cluj.Tristaru a fost punctat la planul deconducere cu nota 9,89, iar la examenul demanagement a obinut nota 7,80, mediafiind de 8,84. Postul de procuror generaladjunct la Parchetul Curii de Apel Cluj armas vacant deoarece mandatul lui ViorelGzdac a expirat n aceast perioad i nua mai avut dreptul de a candida din noupentru aceast funcie. Procurorul Gzdaca avut dou mandate consecutive laconducerea Parchetului Curii de Apel Cluj.Violeta Tristaru a asigurat pn acum efiaSeciei Judiciare din cadrul ParchetuluiCurii de Apel Cluj, urmnd ca de acumaceast funcie s fie preluat de ViorelGzdac.

    O alt funcie care a fost scoas la concursa fost cea de prim procuror la ParchetulJudectoriei Gherla. Pentru aceast funciea candidat procurorul Florin Toloarg, carea obinut nota 8,45.

    C.P.

    Cartofi confiscai de poliitiNecordarea de prioritateface victime

    Dou persoane au fost rnite i treivehicule avariate n urma unui accidentrutier petrecut mari, 7 iulie, n jurul orei19:50, la intersecia strzilor Teodor Mihalicu Aleea Slnic, din Cluj-Napoca.

    Potrivit poliitilor, un brbat de 21 deani, din Mrgu, n timp ce conducea unautovehicul pe strada Teodor Mihali, laintersecia cu Aleea Slnic ar fi efectuat unviraj la stnga fr a se asiguracorespunztor i fr a acorda prioritatevehiculelor care aveau acest drept. n acestcontext, a intrat n coliziune cu unautoturism care circula din sens opus i pecare l-a proiectat ntr-un alt autovehiculoprit n intersecie.

    Accidentul s-a soldat cu rnirea a doiminori, de 14 i 15 ani, din Cluj-Napoca,pasageri n autovehiculul care circularegulamentar. Valoarea pagubelor materialea fost estimat la circa 40.000 de lei.

    D.S.F.

    Un tren a surprins unTIR, la o trecere la nivelcu calea ferat dinSnicoar

    Un tren a intrat n coliziune cu un TIRpe raza comunei Apahida, la o trecere lanivel cu calea ferat.

    La data de 7 iulie a.c., ora 12:50,poliia a fost sesizat cu privire la faptulc pe raza comunei Apahida, la o trecerela nivel cu calea ferat, s-a produs ocoliziune ntre un tren i un TIR. La faalocului, poliitii au stabilit c la trecereala nivel cu calea ferat, fr bariere cusemnale acustice i luminoase, de pe razalocalitii Snicoar, un tren, care circulape relaia Satu Mare - Cluj-Napoca, asurprins un TIR. Brbatul, de 37 de ani,din Dmbovia, ofer al autovehiculului,nu s-ar fi asigurat la trecerea la nivel cucalea ferat, fiind surprins i accidentatde locomotiva trenului - informeaz IPJCluj. n urma accidentului nu au fostvictime, nregistrndu-se doar pagubemateriale.

    Majoritatea evenimentelor de acestgen au avut loc ca urmare a nerespectriinormelor rutiere privind trecerea la nivelcu calea ferat, de ctre conductoriivehiculelor. n zonele neprevzute cusemnale acustice i luminoase, ori cubariere, conductorii auto trebuie s seasigure temeinic nainte de a proceda latraversarea unei treceri la nivel cu caleaferat. Cele cteva momente n caretrebuie s ateptai la barier, precum io asigurare temeinic la traversarea ciiferate, pot face diferena ntre un drumlinitit i o tragedie! avertizeazpoliitii.

    D.S.F.

    urmare din pagina 1

    n prezent fr respectarea normelor legale.Potrivit CJ Cluj, diferenele extrem de mari

    constatate snt de natur s afecteze gravsoluiile


Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

Bine ati venit! - Perfectionarea prin doctorat Dra… · europass informatii personale experienta profesionalÅ 07/2014-08/2014 08/2015-11/2015 2015-10/2018 2016-2017 educatie formare

Bine ati venit! - Perfectionarea prin doctorat Dra… · europass informatii personale experienta profesionalÅ 07/2014-08/2014 08/2015-11/2015 2015-10/2018 2016-2017 educatie formare

Şaguna_Fighiroae_Monica.pdf 382KB Nov 26 2015 08:32:07 AM

Şaguna_Fighiroae_Monica.pdf 382KB Nov 26 2015 08:32:07 AM

Sesiune 07 octombrie 2015

Sesiune 07 octombrie 2015

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI BUCUREŞTI … · 11 M 2015 04552 08/07/2015 ION BOGDAN PREOTEASA La Nasa Covrigarie Patiserie 12 M 2015 04553 08/07/2015 S.C. INTERMIX

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI BUCUREŞTI … · 11 M 2015 04552 08/07/2015 ION BOGDAN PREOTEASA La Nasa Covrigarie Patiserie 12 M 2015 04553 08/07/2015 S.C. INTERMIX

MADR - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Ruralemadr.ro/docs/declaratii-avere/2015/sefi-serviciu/ecater... · 2015-07-29 · domiciliul Bucuresti, cunoscând prevederile art.

MADR - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Ruralemadr.ro/docs/declaratii-avere/2015/sefi-serviciu/ecater... · 2015-07-29 · domiciliul Bucuresti, cunoscând prevederile art.

2015 07 27_pecat_brijuni

2015 07 27_pecat_brijuni

2015 07 28 Nomenclator Proiect

2015 07 28 Nomenclator Proiect

Ghidul General POR 14-07-2015

Ghidul General POR 14-07-2015

С3 - justice.gov.md · " С3 "2015 Nr. Сиprivire ... Directia Apostila este о subdiviziune а Ministerului JusЩiеi, ... 2015-07-06 (1) Created Date: 7/6/2015 8:04:29 AM ...

С3 - justice.gov.md · " С3 "2015 Nr. Сиprivire ... Directia Apostila este о subdiviziune а Ministerului JusЩiеi, ... 2015-07-06 (1) Created Date: 7/6/2015 8:04:29 AM ...

 · Created Date: 8/28/2015 1:07:06 PM

 · Created Date: 8/28/2015 1:07:06 PM

DEFINITIVĂ 07/07/2015 - agent.gov.mdagent.gov.md/wp-content/uploads/2015/04/VERETCO-RO.pdf · asistență medicală reclamantul, în caz de necesitate. 12. Reclamantul a depus o

DEFINITIVĂ 07/07/2015 - agent.gov.mdagent.gov.md/wp-content/uploads/2015/04/VERETCO-RO.pdf · asistență medicală reclamantul, în caz de necesitate. 12. Reclamantul a depus o

Lista de preturi Public Fiesta ST 21 07 2015 - EST MOTORSford.estmotors.ro/media/brosuri_preturi/lista_preturi_fiesta_st.pdf · Lista de preturi recomandate No. 02/2015, valabila

Lista de preturi Public Fiesta ST 21 07 2015 - EST MOTORSford.estmotors.ro/media/brosuri_preturi/lista_preturi_fiesta_st.pdf · Lista de preturi recomandate No. 02/2015, valabila

Universitatea din Craiova 3179 tobogan C2.pdf · 2015-07-24 · Universitatea din Craiova

Universitatea din Craiova 3179 tobogan C2.pdf · 2015-07-24 · Universitatea din Craiova

Reţea NetLife – Beneficii Iunie 2015 - publisind.ropublisind.ro/wp-content/uploads/2015/07/Parteneri_Medlife_-_actual... · Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie,

Reţea NetLife – Beneficii Iunie 2015 - publisind.ropublisind.ro/wp-content/uploads/2015/07/Parteneri_Medlife_-_actual... · Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie,

Ghid montaj - Bel Profilebelprofile.eu/en/wp-content/uploads/2015/07/Ghid-montaj... · 2015-07-01 · Măsurile de întreţinere periodică (stipulate în cartea tehnică) constau

Ghid montaj - Bel Profilebelprofile.eu/en/wp-content/uploads/2015/07/Ghid-montaj... · 2015-07-01 · Măsurile de întreţinere periodică (stipulate în cartea tehnică) constau

admitere.utgjiu.roadmitere.utgjiu.ro/uploads/admitere 2015/Inginerie... · 2015-07-08 · 3. diploma de bacalaureat Sau diploma echivalentå cu aceasta, în original sau copie legalizatå,

admitere.utgjiu.roadmitere.utgjiu.ro/uploads/admitere 2015/Inginerie... · 2015-07-08 · 3. diploma de bacalaureat Sau diploma echivalentå cu aceasta, în original sau copie legalizatå,

Facultatea de Chimie si Inginerie Chimicachem.ubbcluj.ro/admitere/files-2015/rezultate_admitere... · 2015-07-25 · Acad.prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop Conf. Dr. Gabriela Nicoleta

Facultatea de Chimie si Inginerie Chimicachem.ubbcluj.ro/admitere/files-2015/rezultate_admitere... · 2015-07-25 · Acad.prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop Conf. Dr. Gabriela Nicoleta

2015-07-28 Strategie Siguranta Rutiera 2015

2015-07-28 Strategie Siguranta Rutiera 2015

Beneficii acordate de angajatorii romani comparativ cu ...accace.ro/wp-content/uploads/sites/8/2015/07/RO-2015-07-23-Beneficii... · In Ungaria, angajatorii acorda tichete de masa,

Beneficii acordate de angajatorii romani comparativ cu ...accace.ro/wp-content/uploads/sites/8/2015/07/RO-2015-07-23-Beneficii... · In Ungaria, angajatorii acorda tichete de masa,