Faclia_29-07-2015

12
 miercuri , 29 iulie 2015 • anul XXVI, nr. 7511 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate : • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarul faclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziar ulfaclia.ro, 0788-307.324 Cluj-Napoca Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 146  în curte cu Impr. ARDEALUL Informaþii la telefon 0264-597.307  ÎNCHIRIEM spaþiu pentru DEPOZIT sau alte activitãþi economice suprafaþa 144 mp pagina 11 pagina 10 continuare în pagina a 12-a pagina 6 pagina 4  S Fonduri suplimentare pentru judeþul Cluj, prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã Lãpuºan îl acuzã pe Nicoarã cã încearcã sã fugã de responsabilitate în cazul crizei deºeurilor  Autonomii RADU VIDA e miºcã lumea! Dar, cred, într-o direcþie greºitã. ªi asta pentru cã, în umbra unui naþionalism deºãnþat, se cautã fãrîmiþarea puterii unor state mari ºi, aparent, serioase. Marea Britanie, bunãoarã. Englezii sînt miraþi cã supuºii Majestãþii Sale, scoþienii ºi irlandezii umblã dupã independenþã. Scoþienii vor sã reia referendumul pentru dezlipirea de GB, iar irlandezii cautã sã reînvie ºicanele trecutului. Tot în acelaºi scop. Dar, sã nu uitãm, însãºi englezii vor sã se desprindã de Uniunea Europeanã, un referendum pe acest subiect fiind programat pentru mijlocul anului viitor. ªi Spania are frãmîntãri deloc uºoare, în ceea ce priveºte Catalonia. Dinspre aceastã provincie vin ameninþãri serioase ºi, în aceastã toamnã, dacã Madridul se va opune independenþei , aceastã se va realiza unilateral. Zisa politicienilor catalani trebuie luatã în serios, fie ºi dacã ne gîndim cã, de ceva vreme, acþiunile pentru independenþã s-au intensificat. ªi, am putea spune, s-au radicalizat. Belgienii ºi canadienii s-au potolit, se pare, iar coreenii nu-ºi pun problema unificãrii þãrii lor. Fantomele trecutului. Dar existã, în numeroase alte pãrþi ale lumii tot felul de miºcãri separatiste. Kurzii vor statul lor (care n-a existat niciodatã!) ºi doresc sã rupã cîte o bucãþicã din Turcia ºi Siria. Se fac ºi uniuni intercontinentale, pentru a face faþã concurenþei, ºi pentru a contracara dezvoltarea statelor puternic industrializate. Dovada? BRICS. Brazilia, Rusia, India, China ºi Africa de Sud Pretenþii teritoriale au ºi vecinii noºtri. Nu ºtiu, zãu, dacã, cu toatã democraþia ºi libertatea de exprimare, s-ar îngãdui ca, în Ungaria. sã se facã ceea ce se face, de o bunã bucatã de vreme la Balvanyos. Nu sînt acþiuni armate, din fericire, nu sînt Guvernul a aprobat prima rectificare bugetarã din 2015 Guvernul a aprobat marþi prima rectificare bugetarã pe anul în curs, în forma propusã de Ministerul de Finanþe, a precizat, pentru AGERPRES, purtãtorul de cuvînt al Executivului, Corneliu Calotã. “Forma completã a actului privind rectificarea urmeazã sã fie publicatã pe site-ul Ministerului Finanþelor”, a precizat purtãtorul de cuvînt al Guvernului. Conform acestuia, “s-au adãugat douã alineate, respectiv la articolul 25, de cãtre MApN, prin care se autorizeazã Ministerul Apãrãrii sã utilizeze o sumã de bani pentru activitãþi specifice, iar la articolul 5 MAE a adãugat un alt alineat”.  Film Se filmeazã la Cluj ! Radu Mihãileanu în faþa primului sãu film în limba englezã: “The History of Love” Filmãrile la The History of Love au început în primãvara acestui an la Montreal, apoi pentru scurt timp la New York, pentru a se ajunge, din 25 iulie, pe meleagurile Clujului , mai precis în sat ul  Dâncu (comuna Aghireº; sat atestat documentar din 1435; uºor peste 100 de locuitori), respectiv  Cluj – Napoca. Producãtori ai filmului sînt Radu Mihãileanu, Tudor Giurgiu, Oana Giurgiu, Marc  Ant oin e Rob ert ºi Xa vie r Rigault, aflaþi din nou în faþa  Ancheta DNA vizeazã un medic de la Institutul Oncologic „Dr. Ion Chiricuþã”, dar ºi Secþia de Oncologie a Spitalului Clinic  Judeþean de Urgenþã Procurorii DNA au efectuat marþi percheziþii în 61 de locaþii situate în municipiul Bucureºti ºi în judeþele Ilfov, Sibiu, Mureº, Sãlaj, Cluj, Bistriþa-Nãsãud ºi Timiº, într-un dosar privind fapte de corupþie comise în perioada 2012- 2015. La Cluj, percheziþia procurorilor DNA a vizat un cabinet medical ºi un medic din cadrul Institutului Oncologic “Ion Chiricuþã”, a confirmat dr. Patriciu Achimaº, managerul instituþiei. Acesta a declarat marþi cã ancheta vizeazã o unei mari provocãri artistice, adaptarea romanului cu acelaºi titlu de Nicole Krauss, carte apãrutã în 2005, tradusã în peste 35 de limbi strãine, carte distinsã cu ‘William Saroyan International Prize for Writing’, ‘Prix du Meilleur Livre Etranger’, ‘Cartea  Anulu i’ pe amazo n com, carte finalistã la Orange Prize for Fiction, Prix Femina Etranger ºi Prix Medicis Etranger’ ! O obligaþie în plus pentru întreaga echipã artisticã a filmului, aflatã în faþa unei cãrþi de referinþã. Demostene ªOFRON continuare în pagina a 5-a continuare în pagina a 4-a Liderul PSD Cluj, Remus Lãpuºan , îl acuzã de fostul preºedinte al Consiliului Judeþean Cluj, liberalul Marius Nicoarã de faptul cã încearcã sã fugã de responsabilitatea administrativã în privinþa depozitãrii gunoaielor menajere ale Clujului. Lãpuºan spune cã Nicoarã încearcã sã arunce vina pe angajaþii instituþiei, în timp ce colegii sãi de partid Alin Tiºe, Horia Uioreanu ºi Mihai Seplecan dau vina unii pe alþii, fiecare considerîndu-se doar un simplu spectator cu puteri executive... „Îi reamintim domnului Marius Nicoarã cã eºecul Centrului de Management Integrat al Deºeurilor este exclusiv al PNL. Liberalii conduc de zece ani judeþul Cluj ºi au ajuns sã-ºi mascheze incompetenþa administrativã dînd vina unii pe alþii iar mai nou salariaþii instituþiei sînt problema. Este jenant ºi pãcat cã aceºti domni pun într-o ipoztazã deloc onorabilã instituþia” a declarat Remus Lãpuºan, preºedintele PSD Cluj. Liderul PSD Cluj susþine cã liderii PNL Cluj trebuie sã iasã din logica acestui ‘’vaiet îndelung’’ ºi sã vinã cu o soluþie clarã fiindcã au condus ºi conduc Consiliul  Jude þea n Cluj . ‘’V aiet ele nu scot gunoaiele din oraº domnilor Marius Nicoarã, Alin Tiºe, Emil Boc, Mihai Seplecan ºi Daniel Buda!’’, spune Lãpuºan. Reacþia liderului PSD vine dupã ce Marius Nicoarã a afirmat cã vina pentru eºecul proiectului vizînd Centrul de management Integrat al deºeurilor aparþine celor care au condus CJ Cluj în perioada 2012 - 2014. ”Nefinalizarea Centrului de Management Integrat al Deºeurilor (CMID) este una dintre cele mai grave probleme ºi crize ale judeþului Cluj dupã anul 1989. Este cu atît mai îngrijorãtor, cu cît, din punctul meu de vedere, nu existã nicio perspectivã de finalizare a lucrãrilor’’, a arãtat Nicoarã. C.P. Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi  Administ raþiei Publice (MDRAP) a suplimentat fondurile pentru judeþul Cluj alocate în cadrul prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã 2015.  Astfel, judeþul Cluj va primi o sumã suplimentarã de 6.410.029 lei, care se adaugã celor 26.148.306 lei iniþial alocaþi pentru finanþarea obiectivelor de investiþi din judeþul Cluj pentru anul 2015.. Fondurile vor fi folosite la finanþarea unor obiective de investiþii demarate de primãrii din judeþul Cluj ºi care au ca termen de finalizare trimestrul patru al acestui an. Preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, Mihai Seplecan susþine cã prin aceste alocãri vor putea fi finanþate o serie de investiþii extrem de importante pentru nu mai puþi n de 10 primãrii clujene. “Aceste investiþii vor contribui, cu certitudine, la dezvoltarea acceleratã a comunitãþilor rurale ale judeþului ºi la creºterea nivelului de trai ºi de bunãstare din satele clujene, astfel încît decalajele existente în acest moment între diferitele localitãþi sã fie eliminate iar clujenii sã fie trataþi egal ºi nediscriminatoriu, fie cã locuiesc în mediul urban sau în cel rural”, a declarat preºedintele Consiliului  Judeþean Cluj, Mihai Seplecan. Dacã preºedintele CJ Cluj se aratã mulþumit de sumele primite de judeþul Cluj prin Programul Naþional de Dezvoltare Localã 2015 nu C.P. continuare în pagina a 4-a Unguraº – un sfert de veac de trainicã colaborare cu Parcieux, Reyrieux ºi Saint Andre de Corcy – Franþa Dejul, mai bogat cu un Cetãþean de Onoare pagina 9 Reunirea lotului “U” Cluj. Încã incertitudini… Slujbe în domeniul hotelier - gastronomic din Germania Eugen ALBU: Catrenu’ care  înþeapã... Simpozion omagial internaþional Acad. Prof.dr. EMIL BURZO – OCTOGENAR pagina 5

description

Prima pagina

Transcript of Faclia_29-07-2015

  • miercuri, 29 iulie 2015 anul XXVI, nr. 7511 ISSN 1843-7311 www.ziarulfaclia.ro 12 pagini - 1,50 lei

    Redacia ziarului Fclia de Cluj str. Clinicilor nr. 33, (staiile Agronomia - str. Moilor)Mic i mare publicitate: ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminic orele 15-18

    Tel/fax: 0264-450.707 e-mail: [email protected], 0788-476.727 [email protected], 0788-307.324

    Cluj-Napoca

    Bd. 21 Decembrie 1989

    nr. 146

    n curte cu

    Impr. ARDEALUL

    Informaiila telefon

    0264-597.307

    NCHIRIEM

    spaiu pentru

    DEPOZITsau alte activiti

    economicesuprafaa 144 mp

    pagina 11

    pagina 10

    continuare n pagina a 12-a

    pagina 6

    pagina 4

    S

    Fonduri suplimentare pentru judeul Cluj, prinProgramul Naional de Dezvoltare Local

    Lpuan l acuz pe Nicoar c ncearc s fugde responsabilitate n cazul crizei deeurilor

    Autonomii

    RADU VIDA

    e mic lumea!Dar, cred, ntr-o direcie greit. iasta pentru c, n umbra unui

    naionalism denat, se caut frmiareaputerii unor state mari i, aparent,serioase. Marea Britanie, bunoar.

    Englezii snt mirai c supuii MajestiiSale, scoienii i irlandezii umbl dupindependen. Scoienii vor s reiareferendumul pentru dezlipirea de GB, iarirlandezii caut s renvie icaneletrecutului. Tot n acelai scop. Dar, s nuuitm, nsi englezii vor s se desprindde Uniunea European, un referendum peacest subiect fiind programat pentrumijlocul anului viitor.

    i Spania are frmntri deloc uoare,n ceea ce privete Catalonia. Dinspreaceast provincie vin ameninri serioasei, n aceast toamn, dac Madridul se vaopune independenei, aceast se va realizaunilateral. Zisa politicienilor catalanitrebuie luat n serios, fie i dac negndim c, de ceva vreme, aciunile pentruindependen s-au intensificat. i, amputea spune, s-au radicalizat.

    Belgienii i canadienii s-au potolit, separe, iar coreenii nu-i pun problemaunificrii rii lor. Fantomele trecutului.Dar exist, n numeroase alte pri alelumii tot felul de micri separatiste. Kurziivor statul lor (care n-a existat niciodat!)i doresc s rup cte o bucic din Turciai Siria.

    Se fac i uniuni intercontinentale,pentru a face fa concurenei, i pentru acontracara dezvoltarea statelor puternicindustrializate. Dovada? BRICS. Brazilia,Rusia, India, China i Africa de Sud

    Pretenii teritoriale au i vecinii notri.Nu tiu, zu, dac, cu toat democraia

    i libertatea de exprimare, s-ar ngdui ca,n Ungaria. s se fac ceea ce se face, de obun bucat de vreme la Balvanyos. Nusnt aciuni armate, din fericire, nu snt

    Guvernul a aprobat prima rectificarebugetar din 2015

    Guvernul a aprobat mari prima rectificare bugetar pe anul n curs, n formapropus de Ministerul de Finane, a precizat, pentru AGERPRES, purttorul decuvnt al Executivului, Corneliu Calot.

    Forma complet a actului privind rectificarea urmeaz s fie publicat pesite-ul Ministerului Finanelor, a precizat purttorul de cuvnt al Guvernului.

    Conform acestuia, s-au adugat dou alineate, respectiv la articolul 25, dectre MApN, prin care se autorizeaz Ministerul Aprrii s utilizeze o sumde bani pentru activiti specifice, iar la articolul 5 MAE a adugat un altalineat.

    Film Se filmeaz la Cluj !

    Radu Mihileanu n faa primului su filmn limba englez: The History of Love

    Filmrile la The History ofLove au nceput n primvaraacestui an la Montreal, apoipentru scurt timp la New York,pentru a se ajunge, din 25iulie, pe meleagurile Clujului,mai precis n satul Dncu(comuna Aghire; sat atestatdocumentar din 1435; uorpeste 100 de locuitori),respectiv Cluj Napoca.

    Productori ai filmului sntRadu Mihileanu, TudorGiurgiu, Oana Giurgiu, MarcAntoine Robert i XavierRigault, aflai din nou n faa

    Ancheta DNA vizeazun medic de la Institutul OncologicDr. Ion Chiricu, dar i Seciade Oncologie a Spitalului ClinicJudeean de Urgen

    Procurorii DNA au efectuat mari percheziii n 61 delocaii situate n municipiul Bucureti i n judeele Ilfov,Sibiu, Mure, Slaj, Cluj, Bistria-Nsud i Timi, ntr-undosar privind fapte de corupie comise n perioada 2012-2015.

    La Cluj, percheziia procurorilor DNA a vizat un cabinetmedical i un medic din cadrul Institutului Oncologic IonChiricu, a confirmat dr. Patriciu Achima, managerulinstituiei. Acesta a declarat mari c ancheta vizeaz o

    unei mari provocri artistice,adaptarea romanului cu acelaititlu de Nicole Krauss, carteaprut n 2005, tradus npeste 35 de limbi strine, cartedistins cu William SaroyanInternational Prizefor Writing, Prix duMeilleur LivreEtranger, CarteaAnului pe amazoncom, carte finalistla Orange Prize forFiction, Prix FeminaEtranger i PrixMedicis Etranger ! O

    obligaie n plus pentruntreaga echip artistic afilmului, aflat n faa unei cride referin.

    Demostene OFRONcontinuare n pagina a 5-a

    continuare n pagina a 4-a

    Liderul PSD Cluj, RemusLpuan, l acuz de fostulpreedinte al Consiliului JudeeanCluj, liberalul Marius Nicoar defaptul c ncearc s fug deresponsabilitatea administrativ nprivina depozitrii gunoaielormenajere ale Clujului. Lpuanspune c Nicoar ncearc s aruncevina pe angajaii instituiei, n timpce colegii si de partid Alin Tie,Horia Uioreanu i Mihai Seplecandau vina unii pe alii, fiecareconsiderndu-se doar un simpluspectator cu puteri executive...

    i reamintim domnului MariusNicoar c eecul Centrului deManagement Integrat al Deeuriloreste exclusiv al PNL. Liberalii conducde zece ani judeul Cluj i au ajunss-i mascheze incompetenaadministrativ dnd vina unii pe aliiiar mai nou salariaii instituiei snt

    problema. Este jenant i pcat caceti domni pun ntr-o ipoztazdeloc onorabil instituia a declaratRemus Lpuan, preedintele PSDCluj.

    Liderul PSD Cluj susine cliderii PNL Cluj trebuie s ias dinlogica acestui vaiet ndelung is vin cu o soluie clar fiindc

    au condus i conduc ConsiliulJudeean Cluj. Vaietele nu scotgunoaiele din ora domnilorMarius Nicoar, Alin Tie, EmilBoc, Mihai Seplecan i DanielBuda!, spune Lpuan. Reacialiderului PSD vine dup ce MariusNicoar a afirmat c vina pentrueecul proiectului viznd Centrulde management Integrat aldeeurilor aparine celor care aucondus CJ Cluj n perioada 2012 -2014.

    Nefinalizarea Centrului deManagement Integrat al Deeurilor(CMID) este una dintre cele maigrave probleme i crize ale judeuluiCluj dup anul 1989. Este cu att maingrijortor, cu ct, din punctul meude vedere, nu exist nicioperspectiv de finalizare alucrrilor, a artat Nicoar.

    C.P.

    Ministerul Dezvoltrii Regionale iAdministraiei Publice (MDRAP) asuplimentat fondurile pentru judeulCluj alocate n cadrul prin ProgramulNaional de Dezvoltare Local 2015.Astfel, judeul Cluj va primi o sumsuplimentar de 6.410.029 lei, carese adaug celor 26.148.306 lei iniialalocai pentru finanareaobiectivelor de investii din judeulCluj pentru anul 2015.. Fondurilevor fi folosite la finanarea unorobiective de investiii demarate deprimrii din judeul Cluj i care auca termen de finalizare trimestrulpatru al acestui an. PreedinteleConsiliului Judeean Cluj, MihaiSeplecan susine c prin acestealocri vor putea fi finanate o seriede investiii extrem de importante

    pentru nu mai puin de 10 primriiclujene. Aceste investiii vorcontribui, cu certitudine, ladezvoltarea accelerat acomunitilor rurale ale judeului ila creterea nivelului de trai i debunstare din satele clujene, astfelnct decalajele existente n acestmoment ntre diferitele localiti s fieeliminate iar clujenii s fie tratai egali nediscriminatoriu, fie c locuiesc nmediul urban sau n cel rural, adeclarat preedintele ConsiliuluiJudeean Cluj, Mihai Seplecan.

    Dac preedintele CJ Cluj se aratmulumit de sumele primite dejudeul Cluj prin Programul Naionalde Dezvoltare Local 2015 nu

    C.P.continuare n pagina a 4-a

    Ungura un sfertde veac de trainiccolaborare cuParcieux, Reyrieuxi Saint Andre deCorcy Frana

    Dejul, mai bogatcu un Cetean deOnoare

    pagina 9

    Reunirea lotuluiU Cluj. ncincertitudini

    Slujbe n domeniulhotelier -gastronomic dinGermania

    Eugen ALBU:

    Catrenu careneap...

    Simpozionomagialinternaional

    Acad. Prof.dr. EMILBURZO OCTOGENAR

    pagina 5

  • 2:15 n mintea criminalului (s); 3:00 Lasfierbini (r); 3:45 tirile Pro TV (r).

    6:45 Teleshopping (r); 7:15 Flavours,3 buctari (r); 7:45 Secrete de Stil (r); 8:20Rzi i ctigi (s); 9:00 Casa: construciei design (r); 9:30 Teleshopping; 10:00Mama mea gtete mai bine (r); 11:00Teleshopping; 11:30 Codul magicienilor(r); 12:30 Mondenii (s); 13:20Teleshopping; 13:50 Flavours, 3 buctari(s); 14:30 Teleshopping; 15:00 Iubirisecrete (s); 16:00 Trsniii (r); 16:30Focus; 17:00 Mama mea gtete maibine (s); 18:00 Focus; 19:30 Codulmagicienilor (s); 20:30 Cronica netului(s); 21:00 Nuni de poveste (s); 22:30Trsniii (s); 23:00 Focus din inimaRomniei (s); 23:30 OperaiuneaMonstrul (rom., 1976, com.).

    7.00 Telejurnal TVR 1 - Preluare; 7.45Jurnal regional (r); 8.00 Bun dimineaa,Transilvania! - direct; 9.00 Observatortransilvan (maghiara) (r); 10.00 Bundimineaa, Transilvania! (r); 11.00Telejurnal TVR 1 (r); 11.50 Regi i pioni(r); 12.00 Transilvania la zi (r); 13.00 Capde afi - preluare TVR 3; 14.00 Dincolode sport (r); 15.00 Film serial: La urgen(s); 16.00 Observator transilvan(maghiara) - direct; 17.00 Transilvania lazi - direct; 18.00 Telejurnal TVR 2 -Preluare; 18.20 Jurnal Regional; 18.30tvrcluj.ro (arhiva TVR Cluj); 19.00 Tabletade sntate - direct; 20.00 Preluare TVR3.

    T E L E S P E C T A T O R

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Telejurnal Matinal * Sport * Meteo; 7:57Lumea i noi Emisiune desprecomunitile de romni; 8:30 Zestrearomnilor; 9:00 Cltori n lumi paralele(s); 10:00 Dincolo de hart; 10:30Discover Romnia - Dimitrie Gusti; 10:40Istorii de buzunar (r); 10:50Teleshopping; 11:30 Fr compromisuri(r); 12:25 Vorbete corect!; 12:30 Lumeai noi (r) Emisiune despre comunitilede romni; 13:00 Fr etichet; 14:00Telejurnal Sport Meteo; 15:00Teleshopping; 15:30 ConvieuiriMagazin pentru alte naionaliti; 16:55Vorbete corect! (r); 17:00Transformarea; 18:00 Adevruri despretrecut (s); 18:30 Istorii de buzunar (r);18:40 Fr compromisuri (s); 19:35Vorbete corect! (r); 19:45 Sport; 19:59Telejurnal *Meteo; 21:00 Dr. House (s);21:55 Istorii de buzunar; 22:10 Ecouri nntuneric (sua, 1987, f. dr.); 0:40Transformarea (r); 1:40 Dincolo de hart(r); 2:05 Cltori n lumi paralele (r); 2:55Sport (r); 3:10 Telejurnal (r) Meteo.

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Teleshopping; 8:00 Mituri muzicaleromneti (r); 9:00 Documentar 360 -GEO (s) - A tri dincolo de Cercul Arctic;10:10 Ieri- Azi-Mine; 11:00 Dup 25 deani. Dreptul la memorie.; 11:10 Capcompas (r); 11:45 Teleshopping; 12:00Careul cu 5 ai; 13:00 Profil, poveste,personaj - Ion Marin; 14:00 Arta fericirii(r); 14:30 Cultura minoritilor -Identiti; 15:00 Telejurnal*Sport*Meteo; 16:00 5 minute de istorie;16:10 Serenad n trei (sua, 1933, com.rom., a-n); 17:50 Cartea cea de toate

    zilele; 18:00 Telejurnal; 18:30 Artafericirii; 19:00 Documentar 360 - GEO(r) - A tri dincolo de Cercul Arctic; 20:10Timpuri noi (sua, 1936, com., a-n); 21:50Dup 25 de ani. Dreptul la memorie.;22:00 Ora de tiri *tiri *Sport *Meteo;23:10 La birou (s); 0:30 Europa 360 (r);1:00 Profil, poveste, personaj (r) - IonMarin; 2:00 Popasuri folclorice (r); 3:00Misterele istoriei (r).

    6:00 Observator; 10:00 n gura presei;10:55 Teleshopping; 11:15 Mireaspentru fiul meu; 13:00 Observator; 14:00Mireas pentru fiul meu; 16:00Observator; 17:00 Acces direct; 19:00Observator; 20:00 Observator special;20:30 Prizoniera dragostei (s); 23:00 Unshow pctos; 1:00 Prizoniera dragostei(r); 3:45 Acces direct (r).

    06:50-08:00: Fresh Matinal; 06.50Meteo; 07.12 Fresh Money; 07.20 Meteo;07.25 Horoscopul Zilei; 10:50-12.00Fresh Matinal (r); 16:45-17:00:Observator de Cluj i Regional.

    7:00 tirile Pro TV *Ce se ntmpl,doctore?; 10:30 Vorbete lumea (r); 12:00Trandafirul negru (r); 13:00 tirile Pro TV;14:00 Inim de frate (r); 15:00 Vorbetelumea; 17:00 tirile Pro TV; 18:00 Cespun romnii; 19:00 tirile Pro TV *Sport*Vremea; 20:30 Las fierbini (s); 21:30Marele Stan (sua, 2008, ac. com.); 23:45tirile Pro TV; 0:15 Super Trip (s); 1:15Jane i Maura: Detectivi n Boston (s);

    Miercuri, 29 iulie 2015tiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00tiri Radio Romnia (retransmisie): 02:00, 04:00, 06:00,10:00, 15:00, 22:0007:00-10:00 Bibiliceala de diminea cu Daniel Dene iRare Svan10:00-14:00 nFIRipeala cu Florin Grosu16:00-17:00 Dincolo de aparene cu Ioana Jeler17:00-19:00 DediFIRcaii cu Ciprian Muncelean19:00-20:00 Pe Some n sus i-n jos cu Ciprian MunceleanAscult-ne i citete-ne online: www.radiofir.roUrmrete i pe Facebook: www.facebook.com/radiofir

    agenda2www.ziarulfaclia.ro miercuri, 29 iulie 2015

    Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia "FARMADON", B-dul 21

    Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIAAPOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.

    Farmacii cu serviciu prelungit:Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.

    50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia INTERPHARM, str.Primverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; FarmaciaCLEMATISFARM, Piaa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-a M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-a A.Iancu (col cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.

    FARMACII

    - miercuri, 29 iulie 2015 -

    TELEFOANE

    URGENE: 112

    PREFECTURA: 0264-50-33-00

    CONSILIUL JUDEEAN: 0372-64-00-00

    Telefonul ceteanului: 0800-41-09-99

    gratuit pentru orice reea

    Informaii de interes public:

    [email protected]

    PRIMRIA CLUJ-NAPOCA:

    POLIIA COMUNITAR: 0264-59-60-30

    PRIMRIA DEJ: 0264-21-17-90

    PRIMRIA TURDA: 0264-31-31-60

    PRIMRIA CMPIA TURZII: 0264-36-80-01

    PRIMRIA HUEDIN: 0264-35-15-48

    PRIMRIA GHERLA: 0264-24-19-26

    POLIIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27

    SERVICIUL RIDICRI AUTO:

    0264-44-45-71; 0264-44-45-72

    POLIIA TRANSPORT FEROVIAR

    CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88

    POLIIA DEJ: 0264-21-21-21

    POLIIA TURDA: 0264-31-33-80

    POLIIA CMPIA TURZII: 0264-36-82-22

    POLIIA HUEDIN: 0264-35-15-38

    POLIIA GHERLA: 0264-24-14-14

    POMPIERII (Inspectoratul Judeean pentru

    Situaii de Urgen Cluj) :

    0264-59-50-29;0264-59-12-55

    DIRECIA REGIONAL A FINANELOR

    PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70

    AGENIA JUDEEAN PENTRU PRESTAII

    SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25

    OFICIUL PT. PROTECIA

    CONSUMATORILOR 0264-43-13-67

    INFORMAII: 118-932

    DERANJAMENTE: 1921

    ORA EXACT: 1958

    R.A. TERMOFICARE: 0264-59-87-48

    tel. verde: 0800-82-37-91

    Compania de Ap Some: 0264-59-63-02

    R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01

    R.A.D.P. 0264-55-26-66

    C.T.P. 0264-43-08-74

    BRATNER-VERES: 0264-41-51-49

    dispecerat: 0264-59-84-77

    ROSAL GRUP: 0264-45-68-63

    SALPREST RAMPA: 0264-59-62-09

    E-ON GAZ DISTRIBUIE:

    0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgen

    JANDARMI: 0264-43-13-01

    GARA Cluj-Napoca: 0264-43-36-47

    AGENIA CFR: 0264-43-20-01

    AEROPORTUL CLUJ: 0264-41-67-02

    DIRECIA GENERAL DE ASISTEN

    SOCIAL I PROTECIA COPILULUI CLUJ

    0264-42-01-46

    AG. JUD. DE OCUPARE A FOREI DE

    MUNC CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16

    CASA JUDEEAN DE PENSII CLUJ:

    0264-43-10-10

    INSP. TER. DE MUNC: 0264-59-84-07;

    0264-59-84-74; 0264-59-86-48

    SESIZRI MUNC LA NEGRU:0800-86-86-22

    DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929

    CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE I

    CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEULUI CLUJ

    0264-43-28-99; 0800-87-00-700

    BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI

    ORGANIZATE CLUJ: 0264-43-78-80

    Acupunctur, Alergologie, Boli infecioase, Cardiologie, Cardiologie pediatric, Chirurgie, Dermatologie,Dermatocosmetic, Diabet-Nutriie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie general i special,

    EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicin Intern,Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatric, Obstetric-Ginecologie,

    Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medical,Reumatologie, Investigarea tulburrilor de somn, Urologie

    Doamnelor i Domnilor,Policlinica i Centrul de Recuperare i Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)

    v ofer o larg gam de servicii performante n majoritatea specialitilor medicale.Consultaiile snt asigurate de specialiti renumii, foarte muli fiind cadre didactice la Universitatea de

    Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu. Investigaiile se efectueaz cu aparatur modern de ultim generaie.n situaii speciale apelm la colaborri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa i SUA.

    Departamentul de Medicina Muncii completeaz n mod strlucit capacitatea Centrului.

    Filozofia noastr:ZI DE ZI, CU EXCELEN

    Medicina Muncii4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2

    Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177Mobil: 0728-180.973

    e-mail: [email protected]

    Policlinica Pasteur400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268e-mail: [email protected]

    Profesor Dr. N. HncuPreedinte

    Policlinica Regina Maria Cluj

    Dr. Wargha EnayatiPreedinte

    Grupul Regina Maria

    Redacia nu i asum responsabilitatea

    pentru schimbrile intervenite n

    programele posturilor de televiziune.

    Miercuri, 29 iulie 20156,00 Bun dimineaa. Prezint: Andrei Maxim; 8,00

    Emisiunea n limba maghiar; 10,00 De zece ori Romnia.Emisiune multiplex realizat de Reeaua Studiourilor Regionale

    Radio Romnia; 11,00 Buletin de tiri; 11,05 Pulsul zileiPrezint: Adela Groza; 12,00 Jurnal transilvan; 12,10 Pulsulzilei. Prezint: Adela Groza; 14,00 Emisiune preluat de laRadio Romnia - Reacia minoriti; 16,00 Emisiunea n limbamaghiar; 18,00 Jurnal Transilvan; 18,00 Sens unic. Prezint:Cristian Zoica; 19,00 Buletin de tiri; 19,05 Sens unic. Prezint:Cristian Zoica; 21,05 Din grdina cu flori multe - emisiunede folclor realizat de Alin Pop; 22,00 nchiderea programuluipe 909, 1404 i 1593Khz.

    CABINET

    STOMATOLOGIC

    CENTRUL

    MEDICO-CHIRURGICAL

    UNIVERSITAR

    INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,

    Program: zilnic 7-21Medic gard: 21-7

    Tel./fax: 0264-414.163Tel.: 0264-414.807

    Str. Moilor nr. 87Tel: 0364139925

    INTERNE - CARDIOLOGIE GASTRO-ENTEROLOGIE PNEUMOLOGIE

    MEDICINA MUNCII ENDOCRINOLOGIE

    DERMATOLOGIE + CHIRURGIE

    DERMATOLOGIC NEUROLOGIE

    PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE

    REUMATOLOGIE ALERGOLOGIE

    CHIRURGIE GENERAL +

    GINECOLOGIC + UROLOGIC +

    PLASTIC CHIRURGIE CERVICO-

    FACIAL + ORTOPEDIE + CHIRURGIE

    ORTOPEDICA + O.R.L. OFTALMOLOGIE

    GINECOLOGIE PEDIATRIE + GASTRO-

    ENTEROLOGIE UROLOGIE

    EKG, EKG de efort EEG EMG ECODOPPLER ECOGRAFIE de sn,

    abdominal, cardiac, endovaginal,osteoarticuar, tiroidian ENDOSCOPIE

    digestiv, abdominal HISTEROSALPINGOGRAFIE

    CISTOSCOPIE VIDEOCOLONOSCOPIE MAMOGRAFIE VIDEOGASTROSCOPIE

    TOMOGRAFIE RADIOLOGIE

    OSTEODENSITOMETRIE

    LABORATOR ULTRAMODERNCOMPUTERIZAT:

    - hematologie + biochimie + teste SIDA +imunologie + parazitologie + teste de

    imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreievaginal i uretral; - teste de toxoplasmoz

    i clamidia;

    TOMOGRAFIE COMPUTERIZATCU APARAT SIEMENS 2010

    GRATUITExaminri de LABORATOR i

    RADIOLOGIE, decontate de Casa deAsigurri de Sntate cu bilet detrimitere de la medicul de familie.

    RMN(General Electric,generaia 2014)

    PROGRAMULPROGRAMUL

    CINEMA "FLORIN PIERSIC"

    24 - 30 IULIE 2015

    AVANPREMIER - MISIUNE: IMPOSIBILA- NATIUNEA SECRET - SUA

    joi, 30 iulie: 20.00 - pre 10 lei;

    MINIONII 3Dzilnic: 14.00 - pre 15 lei;

    PIXELS:O AVENTUR DIGITAL 3D - SUAvineri-miercuri: 17.00; 20.00 - pre 15 lei

    joi: 17.00 - pre 15 lei

    O TIP... DEZASTRU - SUAzilnic: 23.00 - pre 10 lei

    * redus la toate spectacolele cu cardul de

    student 3D - 10 lei exceptnd v, s, d.

  • miercuri, 29 iulie 2015

    roza vnturilorZiarul nostru folosete tiri i articole

    furnizate de agenia de pres AGERPRES

    3www.ziarulfaclia.ro

    Obama i continu campania desusinere a acordului cu Iranul

    SUA:

    Cerere privinddeschiderea uneianchete penalen cazul e-mailurilor luiHillary Clinton

    New York Times

    Doi anchetatori i-au cerutMinisterului american alJustiiei s deschid oanchet penal pentru a afladac Hillary Clinton a comiso greeal folosind un contde e-mail privat pentruc o r e s p o n d e n aguvernamental n epoca ncare ea conduceaDepartamentul de Stat.

    Cererea survine unuimemorandum din 29 iunie,al unor inspectori generalipentru Departamentul deStat i serviciile deinformaii, potrivit cruiacontul privat al lui HillaryClinton conine sute de e-mailuri posibil clasificate.

    Documentul, conformziarului, a fost redactatpentru subsecretarul de statpentru afaceriadministrative, PatrickKennedy.

    Inspectorii generali sntnsrcinai cu ancheteinterne n cadrul unei ageniiguvernamentale. MinisterulJustiiei n-a luat nc deciziaprivind deschiderea uneianchete, au indicatresponsabili oficiali pentruNYT.

    Hillary Clinton, fostPrim Doamn a SUA, acondus diplomaiaamerican din 2009 pn n2013. Ea este n prezentcandidat la nvestiturademocrat pentru alegerileprezideniale prevzutepentru anul viitor.

    Polemica se refer la faptulc e-mailurile respective aufost trimise sau primiteprintr-o mesagerie i unserver private, i nu printr-uncont guvernamental, cumeste regula.

    Printre altele, o parte dinaceste corespondene serefer la Libia i ndeosebi laatentatul islamist mpotrivaconsulatului american dinBenghazi din 11 septembrie2012, n care i-au pierdutviaa ambasadorulChristopher Stevens i alitrei ageni americani.Administraia democrat iHillary Clinton snt acuzatede ctre republicanii dinCongres c ncearc sdisimuleze o parte din fapteledespre acest atac.

    Dna Clinton a dezminitprezena unor informaiiclasificate pe contul suprivat i i-a acuzat peadversarii si c ncearc s-iprejudicieze candidaturapunnd n evidencontroversa. Ea i-a predatDepartamentului de Stat circa30.000 de e-mailuri,imprimate pe 55.000 depagini.

    Scandalulexpedieriiaccidentale abacililor activide antrax

    AFP

    O anchet independentefectuat de Pentagon nu aidentificat nicio eroaremajor dup expediereaaccidental a unor baciliactivi de antrax ctre maimulte destinaii de la unuldin laboratoarele sale nluna aprilie.

    Nu a putut fi identificato cauz clar pentru aexplica trimitereaeantioanelor de bacili activide antrax. Personalul dinDepartamentul Aprriipare s fi urmat corectprotocoalele, menioneazcomisia de anchet ntr-unraport dat publicitii joi dePentagon.

    Eantioanele activetrimise, din greeal,proveneau de la laboratorulmilitar american Dugway(DPG) din Utah (vest).

    Noi tim n prezent c, ntimpul ultimului deceniu, 86de instalaii din SUA i dinapte alte ri au primit micicantiti de bacili activi deantrax, despre care DPGcrede c erau totuiinactivi, menioneazraportul care numr 37 depagini.

    Cu toate acestea, spunanchetatorii, nu a existatniciun risc pentru public caurmare a concentrriisczute de bacili i nimeninu a fost contaminat.

    Un punct-cheie descoperitn cadrul anchetei vizeazlipsa informaiilor tehnicela nivelul comunitiitiinifice n general asupraprotocoalelor privinddezactivarea bacililor.

    Aceast lips de elementede referin a condus lasituaia c fiecare laboratori-a stabilit propriileprotocoale i care nu asigursistematic sterilizarea idezactivarea bacililor ntr-omanier eficient, maimenioneaz raportul.

    Laboratorul DPG testeazbacilii dup iradiere pentrua verifica dac acetia au fostdezactivai n modcorespunztor, dareantioane testate snt preamici i ele snt verificateprea repede dup iradiere.

    Acest fapt poate explica dece bacilii considerai inactivila ieirea din laborator auputut fi considerai activicteva sptmni mai trziu,se mai spune n raportulcare face mai multerecomandri n acest sens.Pentagonul a instituit unmoratoriu cu privire laaceste transporturi.

    Antraxul este una dintrebacteriile potenial mortaleutilizate pe plan militardeoarece poate fi uor demprtiat sub form despori, fr ca poteniala ints observe acest lucru.

    Grecia:

    Tsipras nu renun la bastionul guvernrii

    Administraiile regionale din Rusia creeaz structuride reacie rapid n caz de proteste sociale

    Nezavisimaia Gazeta

    Administraiile regionale din Rusiacreeaz n prezent structuri de reacierapid n caz de proteste sociale,destinate s monitorizeze n acelai timpactivitatea civic.

    Dei n momentul de fa tendinelede protest se afl la un nivel minim,prelungirea crizei ar putea schimba rapidsituaia n toamn.

    Obiectivul principal al acestor structurieste monitorizarea activitii de protestn etapele sale incipiente. Autoritileruse ncearc, se pare, s elimine din faorice semne de nemulumire: princontacte directe cu organizatorii(manifestaiilor) sau prin crearea de totfelul de grupuri de lucru etc.

    Potrivit experilor, crearea unor astfelde echipe de reacie rapid este legatde temerile autoritilor ruse c apatiapopulaiei ar putea s se termine ncurnd.

    Criza cu care se confrunt n prezentRusia ca urmare a sanciuniloroccidentale i a preului sczut alpetrolului a afectat cel mai tare bugeteleregionale, iar, pe teren, oamenii sntnclinai s dea vina pe autoritile locale

    pentru necazurile lor. Pe fondul cderiieconomiei i a nivelului de trai,nemulumirea oamenilor s-ar puteamanifesta peste tot n Rusia. Seanticipeaz proteste la locul de munc,legate de neplata salariilor, reducereanumrului de cadre medicale etc.Teoretic, astfel de aciuni se politizeazrepede, iar crearea unor organisme demonitorizare, conduse de forele desecuritate, arat c autoritile sepregtesc din timp pentru astfel deevenimente, a declarat Denis Volkov,expert la centrul independent destudiere a opiniei publice din Rusia,Levada-entr.

    Konstantin Kalacev, de la un thinktank de analize politice din Moscova,opineaz, la rndul su, c fiecareadministraie regional din FederaiaRus studiaz n prezent variante dereacie la eventuale proteste i dezvoltscenarii pentru neutralizarea rapid aacestora.

    Guvernul nelege c fondul derezerv se va epuiza n curnd, iar pentruo reacie n lan, care ar putea duce laproteste n mas, poate fi suficient i uneveniment minor. Aa c s-au grbit sorganizeze comandamente, ncercnd s

    se pregteasc n avans, afirm ivicepreedintele Centrului pentrutehnologii politice, Aleksei Makarkin.

    De la sfritul anului trecut, AcademiaMilitar a Statului Major General alarmatei ruse desfoar o activitateintens metodologic n domeniulcombaterii revoluiilor colorate, dupcum a relatat anterior presa rus.

    La sfritul anului 2014, preedintelerus Vladimir Putin a declarat c putereade la Moscova trebuie s mpiedice oricefel de revoluie colorat (portocalie)n Rusia. Pentru noi aceasta este o leciei un avertisment i trebuie s facem totce este necesar pentru ca acest lucru snu se ntmple niciodat n Rusia, aavertizat Vladimir Putin, invocndevenimentele din Ucraina, undepreedintele Viktor Ianukovici a fostnlturat de la putere la sfritul luniifebruarie 2014 de ctre o micare decontestare, iar forele prooccidentale aupreluat puterea la Kiev.

    n martie 2015, Consiliul tiinific de pelng Consiliul Securitii Rusiei a nceputs pun la punct msuri de aprare asuveranitii rii, raportnd n modoperativ preedintelui Putin cu privire laameninrile n curs de apariie.

    France Presse

    Prim-ministrul grec Alexis Tsipras s-a declarat seardeterminat s nu renune la bastionul guvernrii i scontinue lupta pentru ameliorarea condiiilor planului deajutor convenit cu creditorii n care, a repetat el, nu crede.

    Prezena stngii n guvern este un bastion de aprare aintereselor poporului i nu se pune problema c voi renunala acest bastion n mod voluntar, a declarat prim-ministrul, ntimp ce se ntrevd vremuri grele pentru majoritatea saparlamentar i guvern dup dezertarea mai multor membricare se opun acordului convenit cu creditorii.

    Nu vom fi nite lai i vom continua luptele pe care le avemn faa noastr, a adugat prim-ministrul n faaparlamentarilor chemai s voteze un al doilea pachet demsuri cerute de UE i FMI.

    Votul asupra unei reforme a codului justiiei civile n special,este al doilea cerut n procedur de urgen de guvernul grecradical de stnga, la o sptmn dup un prim pachet demsuri de austeritate, dintre care o cretere puternic a TVA.

    Dar dup aceste voturi, trebuie s luptm din nou pentrua negocia finalizarea cu europenii i FMI a unui al treilea plande ajutor de aproximativ 80 miliarde de euro, a precizat el.Atena i Bruxellesul caut s ajung la o form oficial aacordului pn la jumtatea lunii august.

    Am fost forai la un compromis dificil... Am fost la limiteleeconomiei noastre i sistemului nostru bancar i la limiteleEuropei unde domin forele conservatoare obsedate deausteritate, a denunat Alexis Tsipras la tribun, repetnd cguvernul su va aplica un acord n care noi nu credem.

    Dar vom folosi toate posibilitile de alian din Europa idiviziunile pentru a ameliora textul final al acordului.

    Reuters

    Campania preedintelui americanBarack Obama de a convinge Congresuls sprijine acordul n domeniul nuclearcu Iranul l-a condus la o convenie aveteranilor i la emisiunea de satirpolitic The Daily Show, a lui JonStewart, n care i-a criticat pe opozaniiacordului i a parat ntrebrile dificileale gazdei sale.

    Acesta este un adversar. Sntantiamericani, antisemii, finaneazorganizaii teroriste precumHezbollah, a declarat Obama cureferire la Iran. Pare un bun partenerde pace, a comentat sarcastic Stewart.Ei bine, aa cum s-a spus adesea, nufaci pace cu prietenii, i-a replicatpreedintele, dup care a continua:ntrebarea este: vrem ca ei s aib oarm nuclear? Rspunsul este nu.

    Preedintele i-a ndemnat peamericani s le scrie reprezentanilorlor n Congres pentru a-i exprimaopinia fa de acordul ncheiat la 14iulie, dup ndelungate negocieriinternaionale.

    n aceast perioad administraiaObama depune eforturi intense pentrua ctiga susinere n favoareaacordului, att pe Dealul Capitoliului,ct i n rndul populaiei.

    Pentru a apra acordul, consideratuna dintre motenirile marcante alepreedintelui Obama n materie depolitic extern, Casa Alb a lansat unnou cont de Twitter, @theirandeal.Potrivit unui sondaj al Pew ResearchCenter de sptmna trecut, 79%dintre americani au auzit despreacordul cu Iranul, 48% snt mpotrivalui, 38% au o opinie favorabil, restulde 14% fiind indecii.

    Btlia va fi ns dur contraadversarilor republicani care dominCongresul. Acesta are la dispoziie 60de zile pentru a mpiedica eventualridicarea sanciunilor americane,promis de administraia Obama nschimbul concesiilor Teheranului.

    Vorbind la Pittsburgh(Pennsylvania) n faa celor 12.000 dedelegai la convenia fotilorcombatani n rzboaie din strintate,Barack Obama i-a criticat pe

    republicanii care se opun acordului.Unii dintre aceiai politicieni icomentatori care s grbesc sresping posibilitatea unei soluiidiplomatice la programul nuclear alIranului snt aceiai oameni care aufost att de grbii s porneascrzboiul din Irak i au spus c acestava dura cteva luni, a amintit Obama.Cunoatem consecinele acesteialegeri i preul pltit n snge i nbani, a adugat el.

    Potrivit Reuters, interviul de la TheDaily Show a fost cel de-al aptelea allui Obama la emisiunea lui Jon Stewart.

    Stewart nu a ratat nici ocazia s-lntrebe pe Obama ce prere are desprecandidatul republican Donald Trump,autorul unor comentarii extrem decontroversate, mergnd de la criticifa de imigranii mexicani pn lainsulte aruncate senatorilorrepublicani John McCain i LindseyGraham.

    Sunt convins c republicanii sntncntai de faptul c d-nul Trump ledomin alegerile primare, a glumitpreedintele democrat.

  • miercuri, 29 iulie 2015

    diverse4www.ziarulfaclia.ro

    Ancheta DNA vizeaz un medic de la Institutul Oncologic Dr. Ion Chiricu, dar i Seciade Oncologie a Spitalului Clinic Judeean de Urgen

    Fonduri suplimentare pentru judeul Cluj, prin Programul Naional de Dezvoltare Local

    urmare din pagina 1

    singur persoan, ns nu a dat alte detaliiprivind identitatea acestuia. Dup ora 11:30 aavut loc o percheziie din partea DNA laInstitutul Oncologic care a vizat un cabinetmedical i o singur persoan, un medic, carei desfoar activitatea n cadrul institutului.Am luat la cunotin de percheziie, dar nu tiuce vizeaz aceasta. Institutul Oncologic nu esteimplicat n aceast urmrire penal. Nu tiu dacs-au ridicat documente, nu pot spune desprecine este vorba, a spus Achima, citat deAGERPRES.

    De asemenea, alte percheziii ale procurorilorDNA au vizat, tot la Cluj, Secia de Oncologie aSpitalului Clinic Judeean de Urgen (SCJU)Cluj-Napoca. Managerul SCJU, Petric uca, aconfirmat derularea cercetrilor n cadrul

    spitalului, dar a spus c nu are informaii despreobiectul cercetrilor.

    Ancheta DNA vizeaz productori demedicamente care ar fi oferit unor medici dinjudeele Mure, Slaj, Sibiu, Bistria i Clujachitarea cheltuielilor la diverse simpozioanei congrese internaionale, excursii n diverseri, bunuri, foloase i alte servicii,condiionndu-le de prescrierea unormedicamente. Firmele de medicamente seofereau s plteasc participarea medicilor ladiverse simpozioane i congrese n strintate,care erau ns fictive, n realitate fiind vorbade excursii de lux.

    Procurorii mai susin c medicii vizai au fostimplicai i n realizarea unor aa-zise studiiclinice, pentru care au fost remunerai, nsstudiile n cauz nu au la baz date reale,aceasta fiind nc o modalitate prin care

    medicii erau recompensai financiar pentrusprijinul acordat productorilor demedicamente.

    Conform unor surse judiciare, ar fi implicai16 medici, inclusiv avnd funcii de efi de clinicii secii de oncologie, medici specialiti oncologi,coordonatori i responsabili ai ProgramuluiNaional de Sntate - subprogramul oncologie.

    Ministerul Sntii a condamnat maripracticile prin care medicii pot fi influenai laprescripie de ctre companiile farmaceutice, ncontextul n care procurorii DNA fac o anchetntr-un dosar privind fapte de corupie n acestdomeniu comise n perioada 2012 - 2015.

    Ministerul Sntii a transmis, printr-uncomunicat, c stoparea acestui tip decomportament al unei pri a corpului medicaleste benefic pentru sistemul sanitar, pentrupersonalul medical i pacieni deopotriv.

    Am fcut o prioritate din implementarea deinstrumente care s eficientizeze sistemul i cares reduc pierderile financiare, ca de exempluintroducerea cardului naional de sntate iactualizarea preurilor la medicamente. Maimult, anul trecut, Ministerul Sntii a nspritcondiiile de acces n cadrul comisiilor despecialitate i, printr-un ordin, au fost clarificatesituaiile de incompatibilitate prin extindereaariei de conflict de interese pentru medicii dincomisiile de specialitate. De asemenea, anulacesta, conform prevederilor contractului cadru,furnizorilor de servicii le este interzis s ncheiecontracte de prestri servicii n urma crora sobin comision pentru ndrumarea pacienilorctre un furnizor sau altul. Astfel de anchetesperm s descurajeze faptele de corupie, adeclarat ministrul Sntii, Nicolae Bnicioiu,citat n comunicat.

    Ungura un sfert de veac de trainic colaborare cu Parcieux,Reyrieux i Saint Andre de Corcy Frana

    Administraiilelocale vor primi1,3 miliarde de leila rectificareabugetar

    Administraiile locale care aupierdut bani n trecut vor primitoate aceste sume la actualarectificare bugetar, respectiv 1,3miliarde de lei, inclusiv pentruinvestiii locale, a declarat maripremierul Victor Ponta, ndeschiderea edinei de Guvern.

    Alocm prin aceastrectificare toate sumele care s-aupierdut la buget pentru anumiteautoriti locale. (...) Alocm toiaceti bani i pentru investiiilelocale, n total 1,3 miliarde delei, a precizat premierul.

    Acesta a mai spus c larectificare se aloc toi baniinecesari n Educaie, pentru platatitlurilor executorii att n zonapreuniversitar ct i n ceauniversitar. Vreau s i asigurpe toi profesorii dinpreuniversitar: avei banii nbuget, da! n aa fel nct s fie lazi cu ceea au ctigat n instan,a mai spus premierul.

    Victor Ponta a subliniat c laSntate nu se taie, ci se d,preciznd c s-au creat confuziipentru c s-au mutat bani dintr-oparte n alta, dar la final a reieitun plus de 478 de milioane delei. n plus, asigurm pentruDepartamentul pentru Situaii deUrgen - UPU toi banii pe caredepartamentul i-a cerut, n aa felnct s nu fie niciun fel deproblem nici de salarii, nici decheltuieli, a subliniat primulministru.

    De asemenea, la MinisterulAprrii Naionale, bugetul sesuplimenteaz cu 150 demilioane de lei i 650 de milioanede lei credite de angajament, amai spus Ponta, iar la Ministerulde Interne se aloc 500 demilioane de lei pentru plataactualizat a drepturilor pentrutoi poliitii, pompierii, toiangajaii Ministerului.

    n plus, la Cultur sesuplimenteaz bugetul i se alocposturi pentru Teatrul Naional,iar la Culte se asigur baniipentru drepturile tuturor cultelordin Romnia, a explicat primulministru.

    urmare din pagina 1

    aceeai prere o are vizavi de moduln care s-au alocat bani n urmarectificrii bugetare. Sepelcan spunec primul ministru Victor Ponta aacionat discreionar i iresponsabil,neacordnd judeului Cluj fonduriproporionale cu contribuia acestuiala bugetul naional.

    Consider c ceea ce se ntmpl nprezent este absolut inadmisibil i numai poate fi tolerat. Este total deneconceput ca judeul Cluj, al patruleamare contributor la bugetul de stat, sse afle n permanen printre ultimelejudee n ceea ce privete nivelulfondurilor alocate de Guvern. ncontextul n care Clujul este unuldintre cei mai mari contributori la

    bugetul naional, se impune ca isumele care ne snt alocate s fie pemsur. Vreau s subliniez foarte clarfaptul c nu vrem nici un leu n plusfa de ce ni se cuvine, ns solicitminsistent ca, n baza principiuluicontributivitii, fondurile alocate dela bugetul de stat s fie directproporionale cu veniturile pe care noile transmitem bugetului central. Nu voi

    rmne indiferent i nu voi permite caseriozitatea, hrnicia iresponsabilitatea clujenilor s fietratate altfel dect se cuvine, adic pemsura banilor pe care i produc i ivars la bugetul de stat, a spusSepelcan preciznd c va face tot ceeace depinde de el pentru ca banii pe careClujul vrs la bugetul de stat s sentoarc ntr-un procent ct mai mare.

    Evenimentul desfurat smbt,duminic i luni la Ungura are vechime,dar mai ales consisten economic,umanitar i social-cultural. Din 90, decnd s-au deschis punile de legtur culumea bun a Europei, comuna Unguraa oficializat cea mai trainic prieteniecu localitile Parcieux, Reyrieux i SaintAndre de Corcy din Frana, prinintermedierea Asociaiilor ValdombesVilages i Operaiunea SatelorRomneti. A trecut un sfert de veac ncare s-au structurat i consolidatstatornice i sincere legturi deprietenie ntre administraiile acestoruniti administrative, dar i ntre sutede familii din Ungura, Batin, ValeaUnguraului, Sicfa, Doro i localitilefranceze aflate la 2200 km distan.Drumul a fost bttorit mai ales defrancezi, care au dat nu doar o mn deajutor ungurenilor n a trece mai uorde la regimul totalitar spre anevoioasaintegrare european, ci au pus umrulla schimbrile impuse de reabilitareai dotarea instituiilor publice alecomunei i chiar la dezvoltareasuprastructurii acestora.

    La mplinirea celor 25 de ani de cndi-au strns mna prieteniei ifraternitii, conducerile celor patrucomune s-au reunit ntr-un cadru festiv,la Ungura, pentru a privi retrospectivi a jalona coridoarele pe care vor dirijaeforturile consolidrii acestor relaii cepot avea rezonana cuvenit chiar i latimona Comunitii Europene, pesegmentul solidaritii i ajutoruluiconcret al integrrii comunitare.

    La evenimentul desfurat smbtseara n sala de spectacole a Cminuluicultural, dotat cu mobilier de la francezi,primria comunei, doamna IldikoMurean, a salutat cu toat prieteniacomunitii pe care o conduce delegaiafrancez din care au fcut parte MarcLouis, preedinte VVR Frana, dnaAnne Marie Scotti, preedinte OVRSolidarite Frana, BernardLombard, preedinte OVR 01Frana, Henri Ramirez, primaronorific SaintAndre de Corcy, dnaChantal Ramirez, membru OVRFrana, Silvain Clame, consiliermunicipal Reyrieux i doara

    Louise Vallin, membr OVR Frana.De reinut este i faptul c la

    festivitate au fost prezeni fotii primariai Unguraului, Marius Cornea,Alexandru Mocodean i GavrilAbrudan, care au avut contribuii nderularea fr sincope a acesteiconsistente prietenii.

    Trecndu-se la bilan, preedintelefilialei Ungura a Societii Operaiuneasatelor romneti, domnul AlexandruMocodean, a punctat principalelelucrri i reabilitri finanate deprietenii francezi. Iat-le: betonareacurii colii Ungura, realizarea nclziriin aceast unitate de nvmnt,montarea geamurilor termopan,dotarea cu calculatoare, inclusiv agrdiniei, unde au asigurat jocuripentru cei mici i mobilierul necesar. ipentru a respecta ordineamplinirilor prezentat de dlMocodean, trebuie sadugm faptul c Primriaare un stivuitor de la prieteniifrancezi, terenul de fotbal arescaune la tribun, fotbalitiimbrac i echipamentsponsorizat de aceti oamenide bine, iar dispensaruluman rspunde cerinelorprin dotrile i reabilitrile cepoart aceeai semntur, cas nu mai vorbim demedicamente, crucioarepentru persoanele cuhandicap i caravanele dehaine aduse n comun duprevoluie.

    Investiii s-au fcut i n satele Batini Valea Unguraului, punctele strategicefiind colile, grdiniele unde pe lngnecesarele reabilitri ale cldirilor, aufost mobilate, amenajate noi grupurisociale, reea de nclzire, iarcalculatoarele i alt aparaturelectronic sprijin procesul educativ iinstructiv de pe bncile grdinielor. Bamai mult, la Batin au introdus apapotabil din izvoare locale i au montatun rezervor de 100 mc pentru stocareaacesteia. La acest capitol au plusat cuachiziionarea a dou rezervoare dinfibr de sticl pentru ap i extindereareelei de distribuie pe trei strzi aleUnguraului.

    Buna colaborare a fost evideniat in numeroasele intervenii aleoaspeilor francezi, primria Ildiko

    Murean concluzionnd c fr aportulsubstanial al celor trei comunitifranceze, conduse de oameni de marevaloare, Unguraul nu putea s seprezinte n 2015 n aceast inuteuropean, semne solide cparteneriatul va cunoate creteri ntoate componentele sale.

    Seara s-a ncheiat cu un frumosspectacol artistic asigurat de foreproprii: grupul vocal maghiar dinUngura, dansatorii din ValeaUnguraului; copiii din Ungura ielevii din Batin au prezentat o scenetn limba oaspeilor, ncheindprogramul, care a avut i ctevasurprize. ntre acestea am reinutcadoul fcut de francezi doamnei Ildiko o butelie de vin francez de 25 de ani,reprezentnd vrsta colaborrii i o altade 10 ani, dar cu vin mbuteliat de laUngura.

    Smbt, duminic i luni a fostvizitat expoziia de fotografii dinspaiul celor patru localiti, realizatde francezi, duminic a avut loc unceremonial de comemorare a celordisprui n cei 25 de ani, plantndu-seun pom lng monumentul eroilor nmemoria lor. Luni au fost vizitateobiectivele realizate din finanarefrancez, iar mari s-au pus bazeleviitorului program i a fost primit ocaravan a unor tineri biciclitifrancezi, care pedaleaz de multe zilepentru a ajunge n Delta Dunrii.

    Dumitru VATAU

  • miercuri, 29 iulie 2015

    art-cultur 5www.ziarulfaclia.ro

    Eugen ALBU:

    Catrenu care neap...Moda vine i trece. Ct o... suflat, vorba...

    fuslerului. Boare...Dar, din Epoca Luminilor (de cnd s-a

    luminat trtcua i a nceput s consumela 220 W curent de uzin inexistent)epigrama n-a ncetat s incite, s excite, snumere leucocite, dup cel care ucide. Cuvorba. i cu tolba.

    Domnul Eugen Albu a scris. n ritm deepifoneme. Tari, cteodat. Necrutoare,altdat. Dar, ntotdeauna, cu frunteadescreit i zmbetul pe buze.

    Epigramul ca i Epigrama au fostcununate de Simonide. Dup care muliviteji s-au artat pe cmpiile cele literare.

    Dar Eugen Albu este autorul care a nelesdin prima c epi n-are nimic cu grama,dar c amndou se puneau sus. Pe piatrade jos a inscripiei. i astfel, insul moaremai linitit. Dac se permite comparaiaorganic. Domnul Eugen Albu a scris desprecei vii. i i-a omort cu blndee deneologisme acide. Ca ploaia bazic, dinchimia anorganic.

    n imaginea de alturi (privit de jos nsus i de sus n jos, ca n legea lui tataArhimede, n care, dac scufunzi un ceva nap, ori se neac, ori disloc ceva ct... altceva-ul la nedefinit), domnul VirgilTomule a imortalizat personajul.

    Iar n cartea despre E.A.(care nc nu sevede, dar, dac punei urechea pe asfaltulrii, vei auzi tropotit de elefant indian, dinpdurile africane, venind, huind...) ncartea, zic, pe care o pregtete domnulCornel Udrea, vei gsi epi-caturi i cari-grame. Dac le inversai, se cheam c v-ainsuit reeta de rs a zilei, cu brandul EugenAlbu, care dureaz de ani buni, i nebuni,i merg, n pas de gazel, spre eternitate.

    ... Cum laude.Radu VIDA

    Expoziie de fotografie

    Farmecul Clujuluide altdat

    Expoziia ofer o promenad prin Clujul de altdat prin intermediulunor imagini pline de farmec: o vizit prin Piaa Unirii sau Parcul Central,pe strzi aerisite i cochete, o plimbare cu trsura, o baie la trand, patinajpe lacul din parc, dar i curse de maini ori fascinante velocipede. Acesteai nc multe altele ntr-o expoziie captivant i ncnttoare.

    Organizat de Casa de Cultur a municipiului Cluj-Napoca i AsociaiaClujul de altdat, coordonatori Lcrimioara Chi i Ucu Bodiceanu,expoziia va putea fi vizitat n perioada 29 iulie-14 august 2015 laGaleria ntre trepte din incinta Casei de Cultur a Studenilor (etaj 1).

    M.B.

    Film Se filmeaz la Cluj !

    Radu Mihileanu n faa primului su film n limba englez: The History of Loveurmare din pagina 1

    Am folosit sintagma echip artistic. Din eafac parte Derek Jacobi (Leo), Sophie Nelisse(Alma), Mark Rendall (Young Leo), ElliotGould, Gemma Arterton, Mihai Clin, OvidiuCuncea, , Laurent Dailland (cameraman),Viorica Petrovici (costume), Ludo Troch(montaj), Seim Azzazi (montaj sunet), MikeMyers (coordonator efecte speciale), ArmanAmar (compozitor), , o echip numeroas,prins ntr-un proiect extrem de ambiios.

    The History of Love/Istoria dragosteieste povestea unei cri disprute ani buni,reaprut n mod misterios, dar care pune nmicare n oameni, interesai nu numai deconinut, ci i de numele reale care se ascundn spatele fiecrui personaj n parte. Practic,cartea leag un btrn, Leo (a crui via este

    urmrit din vremea Holocaustului i pn nNew York ul zilelor noastre) care i cautfiul i o tnr care caut un medicamentpentru boala mamei. i m opresc aici, carteaeste tradus i n limba romn, motiv pentrucare v ndemn s citii Istoria dragostei.

    Scriitoarea american Nicole Krauss (40 deani) este autoarea extrem de bine cunoscut,cri precum Un brbat intr n camer(2002), Istoria dragostei (2005) sau Mareacas (2010) fiind foarte bine primite de cititorii criticii de specialitate.

    Radu Mihileanu (n. 1958) face parte, frexagerare, din categoria regizorilor de succes.V supun ateniei cteva din reuitele sale, dela debutul cu Trahir (Grand Prix desAmeriques la Festival des Films du Monde,Montreal) la Trenul vieii (FIPRESCI la

    Veneia; Premiului Publicului la Sundance iAspen), Triete ! (Label Europa Cinemas,Premiul Publicului la Berlin, premiul pentruscenariul original la gala Cesar, 2005),Concertul (Cesar pentru sunet i coloansonor; nominalizare la Globul de Aur pentrufilm strin; GOPO 2010 pentru montaj,scenografie, machiaje/coafuri, muzicoriginal), Izvorul femeilor (nominalizatPalme d Or la Cannes 2011)

    Filme turnate n ClujM voi referi la cteva pelicule doar, turnate

    fie n jude, fie n Cluj Napoca. Trebuieamintite Gaudeamus igitur (regia GheorgheVitanidis; turnat n Clujul universitar al anilor60), apte biei i o trengri (regia

    Bernard Borderie; cu Jean Marais, SydneyChaplin, Marilu Tolo, Florin Piersic, Jean LorinIonescu; filmat n 1965, la Cheile Turzii i nFloreti; ntreaga echip de realizatori a fostcazat la fostul hotel Continental !; realizaici oameni ateptau s-i vad idolii!),Pistruiatul (regia Francisc Munteanu; filmatn Cluj Napoca, n 1972; detectabile snt Gara,strada fost 6 Martie/actuala Iuliu Maniu,strada fost 23 August/actuala IC Brtianu,Turnul Croitorilor, intrarea lateral aUniversitii Babe Bolyai). n 2014, laSalina Turda au fost filmate cadre pentruproducia filmului Nameless (regia BryanThurman i Luis Esteban). i acuma TheHistory of Love, a crui premier esteprevzut pentru 2016. i ce bine ar fi s fie laClujNapoca!

    S-a deschis ediia jubiliara Festivalului Internaional de Canto Hariclea Darcle

    Ediia jubiliar a FestivaluluiInternaional de Canto HaricleaDarcle, care marcheaz mplinireaa 20 de ani de la prima ediie afestivalului, s-a deschis asear cuun concert inaugural, susinut desoprana Adela Zaharia i basulBogdan Talos, laureai aiConcursului Darcle, acompaniaila pian de Alexandru Petrovici.Potrivit sopranei MarianaNicolesco, iniiatoarea FestivaluluiInternaional de Canto Hariclea

    Darcle, ediia de anul acesta, carese va desfura n perioada 28 iulie- 9 august, reunete 184 de tineretalente din ntreaga lume. Onormastfel memoria legendareipredecesoare Hariclea Darcle itransmitem noilor generaii mariletradiii ale artei cntului. La acestconcurs, fiecare participant va fi nfelul su nvingtor, n msura ncare se va depi pe sine, adeclarat Mariana Nicolesco.

    Din juriul Festivalului fac parte

    Marco Balderi din Italia - directorartistic al Operei din Seul, BaoyiBi - mezzosopran, profesor laOpera Center of Central ChinaNormal University, EugenioGirardi din Italia - scenograf,Josef Hussek din Austria - directorartistic al Festivalului de laSalzburg i Consilier alFestivalului de Pate creat deHerbert von Karajan, StanislawDaniel Kotlinski din Polonia -bariton, profesor doctor la

    Academia de Muzic din Gdanski la Hochschule fr Musik undTheater din Mnchen; StephanPoen din Israel - doctor n Medicini Doctor n Muzicologie,confereniar pe tema artei lirice,Felix Serraclara din Spania,bariton, regizor, productor despectacole de oper i organizatorde turnee lirice, i Flavio Trevisandin Italia - regizor a nenumratespectacole de oper de succes nEuropa, America de Sud i Asia.

    Muzeul de Istorie Gherla inta vizitatorilor de vacann aceast perioad estival,

    municipiul Gherla este vizitat ncontinuare de foarte multe grupuride turiti din ar i strintate(ndeosebi din Ungaria), printrecele mai cutate obiective aflndu-se i Muzeul de Istorie de pe stradaMihai Viteazu. Este vorba de CasaLszlffy, construit n stilbaroc n anul 1747 i n carea funcionat prima farmaciedin ora. Instituia culturaldin municipiu prezint nslile sale mii de exponatereferitoare la trecutul maindeprtat i mai apropiat aloraului, desfurndtotodat i o bogat ivariat activitate tiinific(expoziii, lansri de carte,simpozioane etc.). Cldireamuzeului gherlean este plinde semnificaii. Aici afuncionat un renumitinstitut teologic, n curteainterioar se afl un foatebine dotat muzeu eparhial alBisericii Greco-Catolice (cu obogat colecie de obiecte

    bisericeti , icoane i picturi), aici atradus marele nostru poet GeorgeCobuc Divina Comedie de DanteAlighieri i tot din acest loc cusemnificaii istorice a plecatdelegaia oraului la MareaAdunare de la Alba Iulia, la 1Decembrie 1918. Valorificarea

    patrimoniului muzeal se face prinexpoziii permanente i temporare,iar n ultimii ani i prin expoziiiitinerante. Expoziia permanentdeschis la parterul cldiriiprezint materialele arheologice idocumentare din paleolitic pn nsecolul al XIX-lea. Apar n vitrine

    exponate descoperite n localitatei n mprejurimi, aparinndepocilor paleolitic, neolitic,perioadei dacice i romane, precumi piese valoroase aparinndevului mediu i epocii moderne. ncurtea instituiei s-a amenajat i unlapidarium, unde snt prezentate

    publicului obiectele demare valoare istoricdescoperite n urmaspturilor arheologiceefecuate de-a lungul anilorla Castrul Roman dinvecintatea SC SortilemnSA (fostul CPL).

    La parterul cldirii, i naceast var, este deschisexpoziia de mainue imachete militare aletnrului colecionar AlexRotar, care se bucur ncontinuare de apreciere dinpartea vizitatorilor. Avndn vedere fluxul mare deoaspei, muzeul gherleaneste deschis i duminicdup-amiaz.

    SZ.Cs.

  • miercuri, 29 iulie 2015

    art-cultur6www.ziarulfaclia.ro

    Simpozion omagial internaional

    Acad. Prof.dr. EMIL BURZO OCTOGENARUniversitatea Babe-Bolyai

    Facultatea de Fizic iAcademia Romn Fliala Cluj-Napoca organizeaz mine, 30iulie 2015, cu ncepere de laora 10, n Aula Magna a UBB,Simpozionul omagialinternaional Acad. Prof.dr.Emil BURZO OCTOGENAR,

    dedicat savantului idistinsului universitar,Preedinte al Filialei clujene aAcademiei Romne.

    Potrivit organizatorilor,cuvntul de deschidere va firostit de Acad. Prof.dr. IoanAurel Pop RectorulUniversitii Babe-Bolyai. ncontinuare, n program sntprevzute mesaje i alocuiunidin partea: I.P.S.S. AndreiAndreicu, Mitropolit Ortodoxal Clujului, Maramureului i

    Slajului; P.S.S. FlorentinCrihlmeanu, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla; Prof.dr.ing. Gheorghe Vucan,Prefectul judeului Cluj; EmilBoc, Primarul municipiuluiCluj-Napoca; Prof.dr. MarilenPirtea, Rectorul Universitiide Vest Timioara; Prof.dr.

    Teodor Ardelean din parteacentrului universitar BaiaMare; Prof.dr. Aurel Pop,Decanul Facultii de FizicCluj-Napoca; Acad. Prof.dr.Marius Porumb, AcademiaRomn Filiala Cluj-Napoca;Prof.dr. Wilhelm Kappel, ICPE-CA Bucureti: Prezentareacarierei d-lui Acad. Prof. dr.Emil Burzo; Prof.dr. OlivierIsnard, Universitatea JosephFourier, Institut Neel,Grenoble, Preedinte al

    Federaiei Franceze deMateriale Realizritiinifice de excepie aleAcad. Prof.dr. Emil Burzo;Dr. Dumitru Mihalache,Membru corespondent alAcademiei Romne Acad.Prof.dr. Emil Burzo personalitate marcant a

    mediului academic dinRomnia.

    Dup alocuiuni aleinvitailor i cuvntul Acad.Prof. dr. Emil Burzo, la ora12.30 va avea loc lansareacrii profesorului clujeanOnufrie Vineler, intitulatFile de istorie.Academicianului EmilBurzo cu prilejulaniversrii a 80 de ani(Editura Napoca Nova, 2015);prezint dr. Gelu Neamu.

    ***

    Devenirea, mplinirile oistorie ct o via, subsemnul erudiiei

    Dintr-un amplu documentarspicuim: Fizicianul Emil Burzo(n. 30 iulie 1935, Moreni),studii: Facultatea de Mecanic,Institutul Politehnic Cluj(1958), Facultatea de Fizic,Universitatea Cluj (1959);doctor n Fizic laUniversitatea din Timioara(1969). A fost, pe rnd: inginerla Carbochim Cluj (1958-1963), inginer i lector asociatla Univesitatea Babe-Bolyai(1963-1969), cercettorprincipal gr.III (1971), gr. II(1978), gr.I (1984-1990),Insitutul de Fizic AtomicBucureti; Profesor universitar(1990) i decan (1992-2000),Facultatea de Fizic a UBB;conductor de doctorat nspecialitile Fizica corpuluisolid i tiina Materialelor;Director al Centrului deExcelen n Fizica Solidului(din 2000); cercettor asociat

    CNRS Grenoble, Frana (1970);profesor asociat CarnegieMellon University Pittsburgh,SUA (1985, 1989); profesorUniversitatea J. Fourier,Grenoble (1992). Referent saumembru n comitetul deredacie la 8 revisteinternaionale; editor alseciunii Fizica corpului solid laEditura Springer (Germania).

    De-a lungul unei activitiprodigioase, Acad. Prof.dr.Emil Burzo a predat cursuri launiversiti din Europa, SUA,China. Din 1993 este membrui din 1999 vicepreedinte alConsiliului Naional deAtestare a Titlurilor,Diplomelor i CertificatelorUniversitare i preedinte decomisie, Consiliul Naional alCercetrii tiinificeUniversitare (1997-2006),Ministerul Educaiei iCercetrii; membru ncomitetele internaionale deorganizare la peste 20 deconferine de specialitate,participant cu comunicri laconferine naionale iinternaionale, membru n

    consiliul tiinific PAC IUCN-Dubna (din 2006).

    n domeniul cercetrii aelaborat i studiat proprietilefizice a peste 200 de noisisteme de aliaje, compuiintermetalici sau materialesupraconductoare i adezvoltat modele care sjustifice proprietile fizice aleacestora, precum: efectelevecinitii atomice locale,modelul magnetismului indus,blocarea fluctuaiilor de spinde cmp intern, polarizrilebenzilor 4d i 5d, extindereamodelului ferimagnetismuluila sisteme metalice. Rezultatelecercetrilor au fost reprodusen peste 30 de cri aprute peplan internaional. Este autora 20 de cri sau capitole decri, a 450 de lucrri tiinificepublicate n reviste cotate ISI,n reviste ale AcademieiRomne, distins cu cele mainalte premii ale AcademieiRomne, ale AcademieiMaghiare, ale MinisteruluiEducaiei i Cercetrii, ale unorprestigioase foruri tiinifice iacademice internaionale.

    Alturi de profesorul Olivier Isnard, Institut Neel Univ. Joseph Fourier, Grenoble

    O Carte, un Om, o Via

    O carte scris de un om de tiin: OnufrieVineler, filolog i mare slavist, File de istorie.Academicianului Emil Burzo cu prilejulaniversrii a 80 de ani, Editura Napoca Nova,2015, 316 p.

    Deci, o carte pentru un Om, i ce Om! Un mareom de tiin; fizician; Academicianul EmilBurzo.

    Dup attea cri nchinate unora i altora,mai mult sau mai puin cunoscui, personalitimai mult sau mai puin cunoscute, iat i o cartenchinat unui academician ajuns la venerabila

    vrst a nelepciunii... Cartea dezvluieo via de munc i de lupt, de izbndi de suferin.

    n fapt, cartea aduce la lumin istoriaa dou familii nobile romneti careau sacrificat multe pentru aceast ari pentru meninerea identitiinaionale. Cnd am spus nobile, amspus-o i la propriu, nu numai lafigurat. i din partea familiei paternei din partea familiei materne are cteun blazon. Arealul celor dou familiiera cuprins ntre judeele Maramurei Bistria-Nsud.

    Autorul Filelor de istorie, dlProfesor universitar dr. OnufrieVineler reproduce o caracterizare alocuitorilor din zona respectiv, fcutde episcopul Iuliu Hossu cu ocaziasfinirii bisericii din Trliua, care mi s-a prut extrem de semnificativ: DacChristos ar fi fost ntre asemeneaoameni, nimeni nu l-ar fi pututrstigni.

    Lumea zugrvit n aceast carte,unde documentele din evul mediu se

    ntreptrund cu cele de istorie recent(nelegnd prin aceasta i dosare de urmrireinformativ), este secondat i de noteinformative i alte documente care descriusugestiv lumea familiei Burzo.

    Dintre prietenii tatlui, Teodor Burzo, fceauparte Ilie Lazr, Silviu Dragomir, Vasile Hossui alte personaliti marcante. n anul 2000, luiTeodor Burzo, tatl Academicianului Emil Burzo,i este recunoscut postmortem calitatea delupttor n rezistena anticomunist.

    Oricine cunoate ct de ct vremurile n care a

    trit familia Burzo i poate imagina cu uurini condiiile pe care le-a avut pe atunci tnrulEmil Burzo. Dei tnrul absolvent termin liceulca ef de promoie, cu Diplom de Merit, caleaspre nvmntul superior i-a fost nchis i unan de zile lucreaz la I.L.I.C. ca strungar-frezor.n anul urmtor, tnrului Emil Burzo i zmbetenorocul o hotrre a Ministeruluinvmntului prevede c elevii cu peste 9,50i cu diplom de merit pot intra la facultate frexamen de admitere. Astfel c devine studentla Facultatea de Electrotehnic din Timioara,dup care se mut la Cluj.

    La absolvirea facultii, cu diplome excelente,tot ce poate face este s se angajeze ca maistrulctu la uzinele Carbochim din Cluj, undelucra uneori i 48 de ore. Interesant, coincidenaface ca i autorul acestor File de istorie s fiparcurs n parte i el traseul n care lucra 48 deore. Grele vremuri pentru intelectualii decalitate.

    Calitatea trebuia s nving, totui, n pofidatuturor invidiilor i rutilor. i, la urmaurmelor, trebuie s admitem c i n comunismau existat ngeri!

    ngerul pzitor n cazul d-lui Emil Burzo s-anumit Prof. univ. dr. Ioan Ursu, care pe atunciera prorector al Universitii Babe. Dei n-aputut fi angajat ca i cadru didactic, cum ar fimeritat, a fost ncadrat ca inginer la AteliereleDidactice ale Universitii, ulterior permindu-i-se s in cursuri la Hidraulic i MecanicaFluidelor.

    Tot ngerul d-lui E. Burzo l-a sftuit s senscrie la doctorat, ceea ce a i fcut, laTimioara, la profesorul A. Ciman, n 1966. n1969 Emil Burzo s-a transferat la Bucureti, laInstitutul de Fizic Atomic. n 1970 i-a susinut

    cu succes doctoratul la Timioara. n 1980 s-aprezentat la concurs pentru ocuparea unui postde profesor la Catedra de Fizic a InstitutuluiPolitehnic din Bucureti. A reuit, fiind atestatprofesor la Facultatea de Automatic.Securitatea a reuit ns s-i anuleze concursul!

    Dup 1990, Emil Burzo a revenit laUniversitatea Babe-Bolyai din Cluj-Napoca.Aici, Prof. E. Burzo a fost ales decan al Facultiide Fizic (1992-2000). Urmeaz o perioad deefervescen tiinific, n care scrie sute destudii importante n ar i strintate i zeci decri. n 2003 devine membru corespondent alAcademiei Romne iar n 2009 este ales MembruTitular.

    Premiile i declararea sa ca Doctor HonorisCausa al mai multor universiti vin specetluiasc o carier strlucit n lupt grea idreapt, nsoit de mari nedrepti, dar plinde satisfacii...

    Omul de tiin Emil Burzo, pasionat demunca sa, este sclavul laboratorului, oarece debibliotec i permanent conectat la reelele dedate tiinifice.

    Astzi este director al Centrului de Excelen Fizica Corpului Solid (atestat MEC) i al Bazeide Cercetare cu Utilizatori Multipli. Deasemenea, este ilustrul preedinte al Filialei dinCluj-Napoca a Academiei Romne.

    E greu de cuprins o via att de rodnic ntr-o modest recenzie, chiar dac Fclia noastrclujean a fost mereu alturi de renumita sapersonalitate...

    80 de ani s fie, oare, vrsta celei mai naltenelepciuni?

    Dr. Gelu NEAMU

    Pagin realizat de Michaela [email protected]

  • publicitate 7www.ziarulfaclia.ro

    SUBREDACIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    SUBREDACIA TURDA - Piaa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

    tel. 0737-023.577miercuri, 29 iulie 2015

    Primaria Comunei Margaucu sediul n localitatea Mrgu, nr. 204 , jud. Cluj,

    telefon /fax 0371138035 , organizeaz la sediul

    acesteia n data de 10.08.2015, ora 10,

    licitaie de prestri servicii exploatare mas

    lemnoas cu ofert scris n plic pentru un volum

    de 1013 mc. i mas lemnoas pe picior cu

    strigare pentru un volum de 127 mc.

    Preselecia va fi n data de 05.08.2015. (34590)

    SC NERA MUREAN

    SECURITY SRL,

    asigur servicii de:- paz obiective

    - transport valori

    - instalare sisteme

    securitate

    - monitorizare sisteme

    securitate i intervenie

    Organizeaz cursuri

    agent securitate.

    Tel: 0264-591880.

    (CP336)

    (CP200)

    SC ROSAL GRUP SA

    Sucursala Cluj

    caut companie n scopul instalriia 7 aparate de aer condiionat.

    V rugm s ne contactaila tel. 0264-456863.

    V mulumim.(34947)

    (34943)

    (34882)

    (34887)

    (3503)

    Atelier: str. Ortiei nr. 10; Tel: 417.637, fax: 417.944Birou ofertare: P-a Cipariu 15, Mezanin; Tel: 0264-441.300, 0743-123.486

    www.geamuritermopan.com

    producie, montare rapid, garania lucrrii efectuate, consultan si service

    Pentru a v asigura n continuare

    un abonament la ziarul

    V putei adresa la:

    S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213

    Factorul potal i Oficiul Potal de care aparinei

    Serviciul Difuzare Faclia: str. Clinicilor nr. 33.

    VNZRI

    CUMPRRI

    Cumpr discuri de vinil. Ofer30 lei/ bucat. Tel. 0727-59-03-55. (35070206)

    DIVERSE

    ROMNIA, JUDECTORIATURDA, Turda, Piaa Romannr. 12, jud. Cluj. Operator dedate cu caracter personal nr.3186. Prezentul documentconine date cu caracterpersonal aflate sub incidenaLegii nr. 677/2001. Dosar civilnr. 6180/328/2014. SOMAIEdin data de 12.01.2015. Seaduce la cunotina celorinteresai c petenii reclamaniMOCAN GHEORGHINA (fostPOP) domiciliat n com.Tureni, sat Ceanu Mic nr. 123,jud. Cluj, MOCAN VASILE dom.n com. Tureni, n sat Ceanu Mic,nr. 123, jud Cluj, GRBOVANMARIA (fost POP) dom. ncomuna Bioara, sat Scel, nr.134 A, jud. Cluj i POP FLORINdom. n comuna Tureni, satCeanu Mic, nr. 125, jud. Cluj auintrodus la Judectoria Turda,n dosar civil nr. 6180/328/2014, aciune prin care solicitinstanei s constate c audobndit cu titlu de uzucapiunedreptul de proprietate, prinprescripie achizitiv, asupraimobilelor revendicate dePetean Roman, nscrise n TPnr.14839/06.04.2009, tarlaua28, parcela 125/2 n suprafade 500 mp, tarlaua 28, parcela125/1 n suprafa de 700 mp,tarlaua 28, parcela 125 nsuprafa de 1000 mp, printr-oposesiune continu, panic,public, netulburat i subnume de proprietar, mpreuncu antecesorii lor POP SIMIONi POP VERONICA (prini) iPETEAN IOAN i PETEANLUCREIA (bunici) pe operioad de aproximativ 70 anitotodat a se dispunentabularea dreptului deproprietate al reclamanilorasupra acestor imobile, cu titlude drept de uzucapiune, cundeplinirea condiiilorprevzute de disp. art. 1051Noul Cod de Procedur Civil.Persoanele interesate pot sfac opoziie la JudectoriaTurda, potrivit disp. art. 1051Noul Cod de Procedur Civil,n caz contrar, n termen de 6luni de la emiterea celei dinurm publicaii se va trece lajudecarea cererii. Prezentasomaie a fost emisa n bazancheirii Civile nr 40/2015 dindata de 12.01.2015 pronunatn dosarul civil nr. 6180/328/2014. Grefier, Semnturaindescifrabil, tampilaJudectoriei Turda. (15072805)

    SUBREDACIA TURDA

    Piaa Republicii nr. 30 orar: L-V 10-14;

    tel./fax: 0264-314.323 tel. 0737-023.577

    SUBREDACIA DEJ

    str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13;tel/fax 0264-216.075

  • miercuri, 29 iulie 2015publicitate8

    www.ziarulfaclia.ro

    SUBREDACIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    SUBREDACIA TURDA - Piaa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

    tel. 0737-023.577

    Academia de Muzic Gheorghe Dimaanun cu profund regret dispariia celei care a fost

    (34591)

    prof. univ. dr.

    VICTORIA NICOLAE,artist, pedagog, om de aleas inut moral i

    profesional, distins cadru didactic i fost decan alFacultii de Interpretare Muzical.

    Consternai de aceast tragic veste,ne exprimm ntreaga compasiune

    i suntem alturi de familia ndoliat.Comunitatea academic i mulumete postum pentruo via dedicat artei i pedagogiei muzicale.

    Conducerea Academiei de MuzicGheorghe Dima

    Cluj-Napoca, 28 iulie 2015.

    Vasile Bodea, Viorica Bodeaanun iniierea PUD:Construire locuinunifamilial amplasat nmunicipiul Cluj-Napoca, str.Ghioceilor nr. 9. Consultareapropunerii se poate realiza ncadrul Primriei Cluj-Napoca,Compartimentul Strategiiurbane, camera 62. (35072801)

    PIERDERI

    SC Axidan SRL, CUI22589200, pierdut certificateconstatatoare i certificat denmatriculare. Se declare nule.(65072801)

    DECESE

    COMEMORRI

    Cu adnc durere nsuflet anunm ncetareadin via a celei care afost doamna farmacistNADEJDA TUTU.nmormntarea va avealoc n Cimitirul Central,joi, 30.07.2015, ora10.00. Roxana, Alina iAlexandra. (35072806)

    Cu nemrginitdurere n sufleteanunm ncetarea dinvia n data de27.07.2015, a celui carea fost so, tat, socru ibunic, precum i unminunat frate i cumnatZARE DUMITRU, n vrstde 60 ani.nmormntarea va avealoc la data de30.07.2015, ora 13.00,ncimitirul Mntur,capela nou. Dumnezeus-i cluzeasc i s-iodihneasc sufletul.Familiile Zare i Silaghi.(75072803)

    Pe data de 27.07.2015s-a stins din via ANIANGABRIELA ANA, profesorpensionar. Ne vom luarmas bun de la cea carea fost soie, mam ibunic n vrst de 88ani. nmormntarea vaavea loc dup ritulbisericii greco-catolice nCimitirul Central, vineri,31.07.2015, ora 13.00.Soul Ioan (Niuc), copiiiAlexandra-Maria itefan-Mihai, nora Mariai nepoii Mihai-Andrei iAna-Tereza. (35072804)

    Cu profund durere nsuflet anunm trecerea neternitate, dup o scurtdar grea suferin, a drageinoastre prof. univ. dr.VICTORIA NICOLAE, dascleminent al Academiei deMuzic Gheorghe Dima,apreciat i iubit de colegi igeneraii ntregi destudeni, om de o calitatesufleteasc deosebit. Unultim rmas bun i pot luacei care au iubit-o, joi, 30iulie ntre orele 10.00-12.00 n foaierul SliiStudio al Academiei deMuzic Gh. Dima. Slujbade nmormntare va avealoc joi, 30 iulie, orele 13.00la capela CimitiruluiCentral din Cluj-Napoca.Dumnezeu s o odihneascn pace! Nepoata Raluca icumnata Adriana.(35072808)

    Un gnd, un dor, olacrim minunatei meleprofesoare, VICTORIANICOLAE. Vei rmnevenic n sufletul meu. Profuniv. dr. Dorina Mangra.(35072807)

    Sntem alturi devecinii i asociaii notri,fam. Dr. ing. Anian Ioan,copiii Sanda i tefan cufamilia, n aceste momentegrele prilejuite de trecereala cele venice a iubitei lorsoie, mam i bunic,profesor GABRIELAANIAN, buna noastrvecin. Sincerecondoleane. Dumnezeu so odihneasc n pace.Familia Borza Ioan iMirela i familia opaVasile i Marina.(35072803)

    n conformitate cu O. U. G.195/2005 privind proteciamediului, aprobat prin Legea265/2006, cu modificrile icompletrile ulterioare i Ord.1798/2007, SC Metal IG SRLanun nceperea demersurilorn vederea obinerii autorizaieide mediu pentru obiectivulFabricarea produselor prindeformare plastic- metalurgiapulberilor; zincare slab acid;fabricarea produselor prinformare plastic (injectare,extrudare), pentru punctul delucru din localitatea Gilu, zonaCplna, Ferma 6, Hala 3.Eventualele sugestii ireclamaii se vor depune lasediul APM Cluj, CaleaDorobanilor nr. 99, n zilele deluni ntre orele 9.00-16.30,mari- joi ntre orele 9.00-14.00,vineri 9.00-12.00. (24794) n conformitare cu O.U.G.195/2005 privind proteciamediului, aprobat prin Legea265/2006, cu modificrile icompletrile ulterioare i Ord.1798/2007, S.C. DOREM-LEMNS.R.L., anun ncepereademersurilor n vedereaobinerii autorizaiei de mediupentru obiectivul atelier dedulgherie, din localitateaSncraiu nr. F.N. Eventualelesugestii i reclamaii se vordepune la sediul APM Cluj,Calea Dorobanilor nr. 99, nzilele de luni: 8.30-18.30; mari,miercuri, joi: 8.30-16.30, vineri:8.30-14.00. (75072802) Mihai-Ionel Bondor, Ana-Teodora Bondor anuniniierea PUD: Construirelocuin unifamilial amplasatn municipiul Cluj-Napoca, str.Ghioceilor nr. 11. Consultareapropunerii se poate realiza ncadrul Primriei Cluj-Napoca,Compartimentul Strategiiurbane, camera 62. (35072802)

    Suntem alturi decolega noastr, ec. IoanaVasiliu Stolworthy, nmomentele grele pricinuitede pierderea bunicii dragi.Sincere condoleane.Decanatul Facultii deMedicin Dentar Cluj-Napoca. (75072801)

    Suntem alturi de coleganoastr Knobloch Danielan aceste momente grelepricinuite de pierdereamamei dragi. Dumnezeus o odihneasc. Sincerecondoleane. Colegii de la2 Invest, Civitas Proiectarei Proiect Invest Construct.(15072806)

    Aducem un ultim ipios omagiu angajatuluinostru MIHU ADRIAN.Sntem alturi de soiaacestuia n aceste clipe degrea ncercare pricinuitede trecerea n eternitate asoului drag. Sincerecondoleane! Dumnezeus-l odihneasc n pace!Conducerea SC CarbochimSA. (15072802)

    (34847)

    Familia ndureratanun stingerea din via,dup o grea suferin, aremarcabilului om, celcare a fost ing. LEMNIANEUGEN. Slujba denmormntare va avea locjoi, 30 iulie 2015, ora11.00 n CimitirulMntur, capela nou.Dumnezeu s-l odihneascn pace i s-i aeze sufletulsu bun i blnd n rndulcelor drepi. (35072805)

    Cu durere n sufletamintim c s-au scurs treiani de cnd fiul nostruANDRU, a plecat ntr-olume mai bun. Amrmas singuri, doar cuamintirea celor 21 de anipetrecui mpreun.Prinii: Mihaela iHoraiu Bugner.(15072801)

    externe

    Noi aplicaii ale trupelor ruse n Transnistria

    Yemen: 4.000 depersoane au muritn conflict ncepnddin martie

    Un numr de 4.000 de persoane aumurit ncepnd din luna martie nconflictul din Yemen, unde o coaliiepanarab condus de Arabia Sauditlupt contra rebelilor iii houthi, aanunat mari Organizaia Mondial aSntii (OMS), transmite DPA.

    Tarik Jasarevic, purttor de cuvntal OMS, a declarat c 1.859 dintre cele3.984 persoane ucise n conflictul dinYemen n perioada 26 martie - 19 iuliesnt civili.

    n aceeai perioad, n conflictularmat au fost rnite 19.300 depersoane, printre care 4.200 de civili.

    Susinui de Iran i ajutai de unitiale armatei rmase fidele fostuluipreedinte yemenit Ali Abdallah Saleh,rebelii houthi au cucerit capitala Sanaai mai multe regiuni din nordul,centrul i vestul Yemenului.

    Dup ce au cucerit capitala yemenitn septembrie, ei au avansat i l-auforat pe preedintele Abd RabboMansour Hadi s plece n exil, acestagsindu-i refugiu n Arabia Saudit,ar care conduce ncepnd din 26martie o campanie de raiduri aerienen Yemen.

    Potrivit ONU, 80% din populaiaYemenului, respectiv 21 de milioanede oameni, au nevoie de ajutor i deprotecie, n timp ce peste 10 milioanesufer din cauza penuriei de alimentei ap potabil.

    NATO asigur Turcia de solidaritatea saputernic n faa terorismului

    Armele atomice nord-coreene nusnt jucrii care pot fi negociateArmele atomice nord-coreene nu snt jucrii i viitorul

    lor nu este subiect de negocieri, a avertizat mariambasadorul Phenianului n China, cu cteva zile naintede sosirea unui negociator american la Beijing, relateazAFP.

    Declaraiile ambasadorului Ji Jae-Ryong au fost fcute nmomentul n care un acord internaional cu Iranul tocmaia fost ncheiat i care ar trebui s limiteze capacitilenucleare ale statului islamic n schimbul ridicriisanciunilor.

    Cu ocazia unei rare conferine de pres la Beijing,ambasadorul a declarat c capacitatea nuclear a Coreii deNord nu este o jucrie care s fie pus pe masanegocierilor, pentru c este mijlocul esenial pentru(Phenian) de a-i proteja suveranitatea i un drept vital nfaa ameninrii nucleare i a politicii ostile a SUA.

    Ambasadorul Ji Jae-Rong a fcut aceste declaraii laambasada nord-coreean din Beijing, sub portretelefondatorului regimului, Kim Ir-sen, i al fiului su Kim Jong-Il, tatl actualului lider nord-coreean Kim Jong-Un.

    Avem mijloacele necesare pentru a rspunde metodelorde rzboi ale imperialitilor americani i puterea de careeste nevoie pentru a opri aciunile belicoase iprovocatoare ale Statelor Unite, a mai spus el.

    Ambasadorul a fcut aceste declaraii n momentul ncare emisarul Washingtonului, Sydney Seiler, la negocierilen format de ase - care au drept scop s conving Coreeade Nord s renune la programul de narmare nuclear -efectueaz un turneu regional i este ateptat mareaviitoare la Beijing. Sydney Seiler a declarat luni la Seul cacordul cu Iranul demonstreaz deschidereaWashingtonului n negocierile privind denuclearizarea.

    Iranul i Coreea de Nord, aliai de la Revoluia Islamicdin 1979, snt supuse unor sanciuni economice dure dincauza programului lor nuclear. Acordul internaional cuTeheranul a lsat s se neleag c ar putea servi dreptmodel pentru relansarea negocierilor cu Coreea de Nord,care a efectuat deja trei teste nucleare n 2006, 2009 i2013.

    Secretarul general al NATO,Jens Stoltenberg, a asiguratmari Turcia de solidaritateaputernic a Alianei n faaterorismului, n deschidereaunei reuniuni de urgen laBruxelles, solicitat deAnkara, n contextul dubleisale ofensive mpotrivagruprii jihadiste StatulIslamic i a rebelilor kurzi,potrivit AFP i DPA.

    Aceast reuniune esteoportun pentru a reaciona lainstabilitatea de la porileTurciei i la frontierele NATO,a afirmat Stoltenberg,relevnd c terorismul ntoate formele sale nu poate fi

    n niciun caz tolerat saujustificat.

    La cererea Turciei,ambasadorii celor 28 de rimembre NATO s-au reunitmari la Bruxelles pentruconsultri cu privire lacreterea tensiunii ntreAnkara i o parte a rebelilorkurzi, pe de o parte, igruparea jihadist StatulIslamic (SI), pe de alta.

    Cu o zi n urm, Stoltenberga amintit c NATO a desfuratdeja - de la nceputul anului2013 n sud-estul Turciei -baterii de rachet Patriotpentru a contribui la aprareaantiaerian a rii.

    Salutnd faptul c Ankara s-

    a angajat ferm n luptampotriva Statului Islamic,secretarul general al NATO asubliniat luni c autoaprareatrebuie s fie proporional nceea ce privetebombardamentele turceasupra poziiilor PartiduluiMuncitoresc din Kurdistan(PKK) n nordul Irakului.

    De ani de zile, existprogrese n activitatea vizndo soluie politic panic ntreTurcia i rebelii kurzi, aexplicat el duminic seara lateleviziunea norvegian NRK.Este important s nu serenune la aceast activitate,fcuse apel Stoltenberg, citatde AFP.

    Trupele ruse dislocate nregiunea de est a RepubliciiMoldova au nceput o nouetap de exerciii militare, careimplic, ntre altele, misiunidestinate distrugerii deechipamente grele de lupt aleunui inamic imaginar, relateazmari ageniile de presUnimedia i Novostipmr.com.

    Militarii vor simulainteraciunea practic ncondiii de lupt modern - nofensiv, n defensiv, n mar.

    Unitile vor ndeplini sarcinicomune de recunoatere idistrugere a grupurilor deinfanterie i tehnic greaaparinnd unui inamicimaginar, a specificat, ntr-odeclaraie pentru RIA Novosti,eful serviciului de pres alDistrictului militar Vest alFederaiei Ruse, Oleg Kocetkov.

    Potrivit acestuia, militarii sevor antrena pentru misiuni ncondiii de destabilizare asituaiei n zona de

    responsabilitate dinTransnistria.

    Exerciiile snt programate sdureze pn la sfritul lunii iuliei se vor ncheia cu trageri laint.

    n Transnistria staioneaz1350 de militari n cadrulGrupului Operativ de Trupe Ruse(GOTR), creat n baza Armatei a14-a, plus aproximativ 400 demilitari n cadrul contingentuluide meninere a pcii n stngaNistrului.

  • miercuri, 29 iulie 2015

    economia 9www.ziarulfaclia.ro

    EURO 4,4155 lei

    DOLAR 3,9927 lei

    LIRA STERLIN 6,2317 lei

    FRANC ELVEIAN 4,1441 lei

    LEU MOLDOVENESC 0,2138 lei

    100 FORINI 1,4268 lei

    1 gram aur 140,5505 lei

    Noi obligaii de informare pentru furnizorii de programe TV

    Potrivit celor mai recente date publicate de ANCOM,aproape apte milioane de gospodrii din Romnia au acces

    la servicii de retransmisie TV, contra cost.

    Autoritatea Naional pentru Administrare i Reglementare nComunicaii (ANCOM) a impus furnizorilor noi obligaii de

    informare a utilizatorilor cu privire la abonamentele la servicii deretransmisie a programelor TV.

    Furnizorii au obligaia de acomunica la punctele de lucru,nainte de semnarea contractului,numrul minim de canale incluse n

    n Gherla se cresctot mai puine gini

    Periodic facem o vizit la Dispensarulveterinar de pe strada Fizeului dinmunicipiul Gherla i de fiecare dat aflmcteva nouti. Zilele trecute am trecutdin nou pragul medicului veterinar IuliuLupea, pe care l-am gsit mpreun cu uncresctor de animale din satul Hdate,localitate component a oraului, cu carediscuta probleme legate de vaccinrile desezon. Aa am aflat c, n aceastperioad, pe raza municipiului Gherla ia celor trei localiti rurale aparintoare- Hdate, Siliva i Bia - se efecuazvaccinrile la gini. L-am ntrebat pedoctorul Iuliu Lupea cam cte gini existn gospodrii gherlene, pe baza ultimuluirecensmnt la animale. Domnia sa ne-aspus c mai exist aproximativ (estenormal ca zi de zi s se schimbeefectivele) 4.000 de gini, n ultimii aninumrul acestora scznd foarte mult. Nuc oamenii nu s-ar ocupa cu cretereapsrilor, dar foarte multe familii (chiari din localitile rurale aparintoaremunicipiului) au plecat la lucru nstrintate, prsindu-i efectivgospodriile pentru un trai mai bun imai sigur n strintate. Printre cei careau plecat se numr i muli productoride ou, care i desfceau zilnic produselen pieele din localitate. Situaie trist,dar adevrat! Totui, n Gherla maiexist i gospodari - cum este familiaFrgu - care cresc multe gini, iar oulesnt valorificate, n fiecare diminea, npiaa din vecintatea Grii CFR (Gherlamai are o pia agroalimentar i ncartierul nou).

    SZ.Cs.

    abonamentul ales i lista completa acestora, n format tiprit sau pesuport durabil, dar i obligaia de ainclude separat n facturile detaliate

    informaii despre tarifele perceputepentru nchirierea ori furnizarea deechipamente, dac este cazul.

    Atunci cnd consult ofertele deabonament la programe TVprezente pe paginile de internet alefurnizorilor (indiferent c e vorbade abonament prin cablu, DTH sauIPTV), utilizatorii trebuie sregseasc urmtoarele informaii: aria de acoperire a serviciilor; lista programelor audiovizualeretransmise i incluse n fiecareplan tarifar, precum i, dac estecazul, meniunea c aceasta poatesuferi modificri pe parcursulderulrii contractului tariful deinstalare a serviciului, dac estecazul diferenele tarifare pentrufiecare variant de perioadminim contractual (1 an, 2 ani,perioad promoional), dac estecazul detalii despre eventualepenaliti percepute utilizatoruluin cazul rezilierii contractului ncadrul perioadei minimecontractuale eventuale restriciiaplicabile n cazul echipamentelorincluse planul tarifar ofertat defurnizor perioada de valabilitatea fiecrui plan tarifar (data intrriin vigoare, respectiv data pn lacare este disponibil pentrucontractare), precum i perioada de

    valabilitate a discount-urilor saupromoiilor oferite n cadrulplanului tarifar respectiv n cazul ncare astfel de promoii sau reducerisnt oferite.

    n cazul n care aceste informaiinu se regsesc pe paginile deinternet ale furnizorilor, sauutilizatorii nu primesc la cerereastfel de informaii referitoare laofertele pentru serviciile deteleviziune, ei pot face o sesizare laANCOM, informaii despreprocedura de sesiza fiinddisponibile la adresa de internethttp://www.ancom.org.ro/sesizeaz-ancom_3771.

    Potrivit noilor obligaii impuse deANCOM, furnizorii de servicii deretransmisie a programeloraudiovizuale trebuie s elibereze, lacererea abonailor, facturi detaliatecare s includ informaii precum: perioada de tarifare tarifullunar perceput pentru abonament tarifele percepute pentruconectare/instalare/reconectare/deconectare, dac este cazul gratuitile i reducerile tarifare decare abonatul a beneficiat i modulde aplicare a acestora, dac estecazul un numr de telefon pe careutilizatorul l poate apela pentru asolicita informaii suplimentare cu

    privire la factura detaliat.Decizia ANCOM nr. 158/2015

    privind obligaiile de informare autilizatorilor finali a intrat nvigoare la 27 iunie 2015 istabilete categoriile de informaiipe care furnizorii de comunicaiielectronice trebuie s le aduc lacunotina utilizatorilor i extindeobligaiile de informare i lafurnizorii de servicii de internet iretransmisie TV, pe lng furnizoriide telefonie, care aveau asemeneaobligaii nc din 2009.

    Mai multe informaii privindabonamentele TV snt disponibilepe pagina de internet a Autoritii(http://www.ancom.org.ro/utilizatori_3761). De asemenea,seciunea InfoCentru din paginade internet ANCOM (http://www.ancom.org.ro) pune ladispoziia utilizatorilor informaiiutile despre serviciile decomunicaii electronice (telefonie,internet i televiziune) i serviciilepotale, referitoare la ncheiereacontractelor, modalitatea detarifare, calitatea serviciilor,deblocarea terminalelor sauserviciul de roaming, precuzm ighiduri dedicate, pe teme precumfraudele prin telefon sau serviciilede acces la internet.

    Var linitit n economia romneasc

    Managerii din comertul cu amanuntul apreciaz c n perioada de varse va nregistra o uoar scdere a preurilor devnzare.

    Ancheta de conjunctur, realizat n lunaiulie de Institutul Naional de Statistic,

    relev o tendin de cretere a activitiiconcomitent cu o scdere moderat

    a preurilor n comerul cu amnuntul,precum i o relativ stabilitate

    a numrului de salariai n industrie,construcii i servicii.

    Managerii din industria prelucrtoarepreconizeaz, pentru urmtoarele trei luni (iulie- septembrie), o cretere moderat a volumuluiproduciei, pentru unele dintre activiti urmnds se nregistreze chiar o tendin de cretereaccentuat, n special n fabricarea buturilor in fabricarea hrtiei i a produselor din hrtie.Se estimeaz i o relativ stabilitate a numruluide salariai, susinut i de meninerea la nivelulactual al preurilorproduselor industriale.

    Potrivit estimrilor managerilor din acestsector, n activitatea de construcii se vanregistra, n urmtoarele trei luni, o creteremoderat a volumului produciei i a stoculuide contracte i comenzi. De asemenea se maiestimeaz o relativ stabilitate a numrului desalariai i a preurilor lucrrilor de construcii.

    n sectorul comer cu amnuntul, manageriiau estimat pentru urmtoarele trei luni otendin de cretere a activitii economice i avolumului comenzilor adresate furnizorilor demrfuri de ctre unitile comerciale.Angajatorii prognozeaz pentru o creteremoderat a numrului de salariai i o scdere

    moderat a preurilor de vnzare cu amnuntul.Conform estimrilor din luna iulie, cererea

    de servicii (cifra de afaceri) din servicii vacunoate o cretere moderat n urmtoareaperioad. De asemenea, managerii din acestsector apreciaz c se va nregistra o relativstabilitate a numrului de salariai i a preurilor

    de vnzare sau de facturare ale prestaiilor.Reamintim c indicatorul sold conjunctural,

    pe baza cruia este realizat aceast anchet,indic percepia managerilor ntreprinderilorasupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuieconfundat cu ritmul creterii sau scderiivalorii unui indicator statistic. V.D.

    Slujbe n domeniul hotelier - gastronomic din GermaniaPrin Reeaua EURES snt furnizate

    50 de posturi pentru lucrtorii calificain domeniul hotelier - gastronomic care

    vor s lucreze sezonier n Germania,selecia urmnd s aibe loc n Bucureti,

    n octombrie.

    Angajatori germani ofer posturi pentrubuctari / buctari efi / buctari specialiti (15posturi), osptari (15), barmani (5) i personaln industria gastronomiei de sistem (15). Pentruocuparea posturilor de osptar, barman ipersonal n industria gastronomiei de sistem estenevoie de calificare profesional ncheiat,experien n domeniu i cunotine bune de

    limba german (nivel B1/B2), iar pentru posturilede buctari, este nevoie de calificare profesionalncheiat, experien n domeniu i cunotinede limba german (minim nivel A2).

    Angajarea se face pe minim 6 luni, dinoctombrie, cu posibilitate de prelungire acontractului pe durat nedeterminat. Salariuleste de 1.500 2.200 euro brut / lun pentruosptari i barmani, 1.700 - 2.400 euro brut ( lunpentru buctari, respectiv 1.450 euro brut / lunpentru personal n industria gastronomiei.Cazarea poate fi asigurat de angajator sau acestapoate oferi sprijin pentru gsirea unei locuine.

    Persoanele interesate trebuie s se adresezeConsilierului EURES din Agenia Municipal

    pentru Ocuparea Forei de Munc (AMOFM)Bucureti (strada Sptarul Preda nr. 12, sector 5,telefon 021/316.55.08, interior 233), pentru a finregistrate n baza de date i a primi invitaie laselecie. Pentru nregistrare snt necesare:cerere tip (se completeaz la sediul AMOFM)copie act de identitate sau paaport (valabilitateminim 6 luni) C.V model Europass (cufotografie) n limba german (Lebenslauf)cazier judiciar n original din care s reias cpersoana nu are antecedente penale (valabilitate6 luni) adeverin de la medicul de familie, cumeniunea Clinic sntos / Apt pentru munc.

    V.D.

  • miercuri, 29 iulie 2015

    sportwww.ziarulfaclia.ro

    10

    Reunirea lotului U Cluj. nc incertitudini Liga 1 etapa 3

    Fotb

    al CFR Cluj poate trece pe plus Ajuni la minus 1 dup egalul cu Steaua,feroviarii au ansa de a trece pe plus la finalulmeciului cu nou-promovata FC Voluntari, caredeschide etapa a 4-a.

    n etapa a 3-a s-au nscris numai zece goluri, mai puinedect n prima etap, cnd s-au nregistrat trei rezultate de0-0. Zece goluri i tot atia marcatori. apte echipe au rmasnenvinse, iar printre acestea se afl i CFR Cluj, n vreme cease echipe nu au obinut nici un succes. Poli Timioara estesingura formaie care nu a nregistrat nici o remiz. n etapaa 3-a s-a acordat un singur cartona rou, respectiv n partidaASA Tg. Mure Concordia Chiajna, lui Marin, de la oaspei.n schimb, a plouat cu cartonae galbene: 38. Cea maiavertizat echip a fost Petrolul Ploieti, care a primit asecartonae galbene. S-a acordat un singur penalty, n meciulCSU Craiova Astra Giurgiu, scor 1-2, ratat de Ferfelea, de lagazde. Din totalul de zece goluri, doar unul singur s-a marcatn prima repriz, respectiv de ctre portughezul Tiago Lopes,n minutul 16 al meciului Steaua CFR Cluj.

    Rezultatele complete FC Voluntari Pandurii Tg. Jiu 0-0 ASA Tg. Mure Concordia 1-0A marcat: Axente (51) Viitorul Constana Dinamo 1-1Au marcat: Marin (47) P. Petre (78) Steaua Bucureti CFR 1907 Cluj 1-1Au marcat: Tudorie (57) Tiago Lopes (16) CSU Craiova Astra Giurgiu 1-2Au marcat: Mateiu (88) Boldrin (50), Dandea (90+2) CSMS Iai Petrolul Ploieti 1-0A marcat: Golubovic (86) ACS Poli Timioara FC Botoani 1-0A marcat: Elek (64)

    Clasament 1. Tg. Mure 3 2 1 0 6-1 7 (+ 1) 2. CSMS Iai 3 2 1 0 3-1 7 (+ 4) 3. Steaua 3 1 2 0 4-1 5 (- 1) 4. Dinamo 3 1 2 0 2-1 5 (+ 2) 5. Pandurii 3 1 1 1 1-3 4 (+ 1) 6. Astra 3 1 1 1 5-8 4 (- 2) 7. Viitorul 3 0 3 0 5-5 3 (- 3) 8. Voluntari 3 0 3 0 2-2 3 (- 3) 9. ACS Poli 3 1 0 2 1-2 3 (- 3)10. Botoani 3 0 2 1 2-3 2 (- 1)11. Concordia 3 0 1 2 2-4 1 (- 2)12. Craiova 3 0 1 2 1-3 1 (- 5)13. CFR Cluj 3 1 2 0 4-3 -1 (+ 2)*14. Petrolul 3 0 2 1 1-2 -4 (- 1)**- echipe penalizate cu cte ase puncte.

    Top 10 golgeteri 1. Filip Jazvic (ASA Tg. Mure) - 2 goluri 2


2015 07 27_pecat_brijuni

2015 07 27_pecat_brijuni

Catalog ORIFLAME C16/2015: 17 nov - 07 dec 2015

Catalog ORIFLAME C16/2015: 17 nov - 07 dec 2015

Beneficii acordate de angajatorii romani comparativ cu ...accace.ro/wp-content/uploads/sites/8/2015/07/RO-2015-07-23-Beneficii... · In Ungaria, angajatorii acorda tichete de masa,

Beneficii acordate de angajatorii romani comparativ cu ...accace.ro/wp-content/uploads/sites/8/2015/07/RO-2015-07-23-Beneficii... · In Ungaria, angajatorii acorda tichete de masa,

Raspuns DGMRU Ref Normarea Muncii de Politie,Salarizare Chirii Etc 07-04-2015

Raspuns DGMRU Ref Normarea Muncii de Politie,Salarizare Chirii Etc 07-04-2015

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

Ghidul General POR 14-07-2015

Ghidul General POR 14-07-2015

Şaguna_Fighiroae_Monica.pdf 382KB Nov 26 2015 08:32:07 AM

Şaguna_Fighiroae_Monica.pdf 382KB Nov 26 2015 08:32:07 AM

grila pentru licenta - Administrarea... · Created Date: 5/18/2015 11:43:07 PM

grila pentru licenta - Administrarea... · Created Date: 5/18/2015 11:43:07 PM

NOTĂ DE FUNDAMENTAREgov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_OG_17-2015.pdf · 2015-07-22 · 1 Ordonanţă 17 2015-07-15 Guvernul României privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

NOTĂ DE FUNDAMENTAREgov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/NF_OG_17-2015.pdf · 2015-07-22 · 1 Ordonanţă 17 2015-07-15 Guvernul României privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

Data : 15/07/2015 Tit: Prevederi anuale buget 2015 Prevederi trimestriale buget 2015 ... local... · 2015. 7. 16. · Prevederi anuale buget 2015 BUGETUL LOCAL PE ANUL 2015 SI ESTIMARI

Data : 15/07/2015 Tit: Prevederi anuale buget 2015 Prevederi trimestriale buget 2015 ... local... · 2015. 7. 16. · Prevederi anuale buget 2015 BUGETUL LOCAL PE ANUL 2015 SI ESTIMARI

2015-07-28 Strategie Siguranta Rutiera 2015

2015-07-28 Strategie Siguranta Rutiera 2015

Lista de preturi Public Fiesta ST 21 07 2015 - EST MOTORSford.estmotors.ro/media/brosuri_preturi/lista_preturi_fiesta_st.pdf · Lista de preturi recomandate No. 02/2015, valabila

Lista de preturi Public Fiesta ST 21 07 2015 - EST MOTORSford.estmotors.ro/media/brosuri_preturi/lista_preturi_fiesta_st.pdf · Lista de preturi recomandate No. 02/2015, valabila

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI ......4 M 2015 04604 10/07/2015 MUSAT ION Baby blue fashion 5 M 2015 04605 10/07/2015 S.C. EXPO 24 PLUS S.R.L. EXPOTRAFIC 6 M 2015 04606

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI ......4 M 2015 04604 10/07/2015 MUSAT ION Baby blue fashion 5 M 2015 04605 10/07/2015 S.C. EXPO 24 PLUS S.R.L. EXPOTRAFIC 6 M 2015 04606

ii confortabile de la Chi[in=u la Ia[itracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-10-07... · 2015-10-07 · ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA N 40 (5856) 7 octombrie

ii confortabile de la Chi[in=u la Ia[itracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-10-07... · 2015-10-07 · ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA N 40 (5856) 7 octombrie

Reţea NetLife – Beneficii Iunie 2015 - publisind.ropublisind.ro/wp-content/uploads/2015/07/Parteneri_Medlife_-_actual... · Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie,

Reţea NetLife – Beneficii Iunie 2015 - publisind.ropublisind.ro/wp-content/uploads/2015/07/Parteneri_Medlife_-_actual... · Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie,

MTS.ROmts.ro/wp-content/uploads/2015/07/...CSN-Botosani.pdf · Created Date: 7/9/2015 2:52:33 PM

MTS.ROmts.ro/wp-content/uploads/2015/07/...CSN-Botosani.pdf · Created Date: 7/9/2015 2:52:33 PM

Universitatea din Craiova 3179 tobogan C2.pdf · 2015-07-24 · Universitatea din Craiova

Universitatea din Craiova 3179 tobogan C2.pdf · 2015-07-24 · Universitatea din Craiova

Newsletter I 2015 -Rocbcromaniabulgaria.eu/user/file/Newsletter I 2015 -Ro.pub... · 2015-07-30 · nie 2015, Balcic, Bulgaria) • Conferinţa Anuală a Programu-lui din (4 iunie

Newsletter I 2015 -Rocbcromaniabulgaria.eu/user/file/Newsletter I 2015 -Ro.pub... · 2015-07-30 · nie 2015, Balcic, Bulgaria) • Conferinţa Anuală a Programu-lui din (4 iunie

Reţea de formare profesională pentru administraţia publică …reteaformare-aplvs.ro/wp-content/uploads/2015/07/Manu… ·  · 2015-07-172.3.7.Relaţia cu mass-media ... sociala

Reţea de formare profesională pentru administraţia publică …reteaformare-aplvs.ro/wp-content/uploads/2015/07/Manu… ·  · 2015-07-172.3.7.Relaţia cu mass-media ... sociala

Sesiune 07 octombrie 2015

Sesiune 07 octombrie 2015