Explorarea motilitatii si a tonusului muscular

            I.Examenul obiectiv al motilitatii vizeaza motilitatea pasiva, activa, automata, reflexa, involuntara si sincinetica.

            1.Motilitatea pasiva se efectueaza de catre examinator care imprima o serie de miscari diferitelor segmente ale aparatului locomotor. Tulburarile motilitatii se manifesta prin:

            -  limitarea - dureroasa sau nu a miscarilor ce poate merge pana la lipsa oricarei motilitati, ca in anchilozele osoase;

            - prin pareze sau plegii mai mult sau mai putin extinse.

            Prin mobilizare pasiva se exploreaza si tonusul musular.

            2.Motilitatea activa, voluntara se examineaza invitand pacientul sa efectueze 727f59h miscarile fiziologice, incepand cu cele ale degetelor, urmarite simetric si rizomelic; se examineaza deasemenea si miscarile coloanei vertebrale.

            Pentru depistarea unor tulburari discrete de motilitate activa se folosesc "probele de pareza".

            Pentru membrele inferioare:

Proba Grasset. Bolnavul in decubit dorsal este solicitat sa mentina coapsele flectate pe bazin la 50o-60o; de partea

deficitului motor membrul inferior cade usor spre planul patului. Proba Mingazzini. Bolnavul in decubit dorsal cu membrele inferioare departate cu 5-10 cm este invitat sa-si

flecteze la 90o coapsele pe bazin si gambele pe coapse; de partea paretica (deficit piramidal) gamba cade usor

spre planul patului. Proba Vasilescu. In decubit dorsal, bolnavul flecteaza rapid membrele inferioare de partea cu defict piramidal,

membrul ramane in urma. Proba Brarré. In decubit ventral, bolnavul flecteaza gambele pe coapse in unghi de 50o - 60o ; in cazul unui deficit

unilateral, gamba respectiva cade treptat spre planul patului. In conditii fiziologice, metinerea gambelor in aceasta

pozitie este posibila aproximativ 10 minute.

            Pentru membrele superioare.

            Bolnavul , indiferent in care postura, este invitat sa intinda bratele cu palmele in sus. De partea paretica, membrul superior nu poate fi mentinut si va cadea treptat, iar antebratul ia atitudine de pronatie.

Gradul tulburarii motilitatii active va fi notat: usor dimminuata, diminuata, foarte diminuata, limitata, schitata.

            3.Motilitatea automata se apreciaza prin urmarirea clipitului, masticatiei, rasului, plansului, vorbirii, mersului in pas de voie sau in fuga, urcatul sau coboratul scarilor, balansarea bratelor in mers.

            4. Motilitatea involuntara se exploreaza prin urmarirea eventualelor miscari involuntare prezente mai ales in leziuni extrapiramidale: convulsiile tonice sau clonice, tremuraturi, fasciculatii, miscari coreice sau atetozice, mioclonii, ticuri, crampe functionale, hemibalism.

            5. Motilitatea sincinetica ( miscari asociat patologice) consta din miscari sincinetice de partea hemiplegica sau hemiparetica ce apar cand se face o flexie de partea sanatoasa, careia i se opune o rezistenta.

            II. Tulburari de motilitate.

            1.Disociatia functiilor motorii se manifesta ca tulburari ale miscarilor refelxe, automate sau voluntare ale extremitatilor.

            2. Parezele si paraliziile se realizeaza ca urmare leziunilor fasciculului piramidal si a neuronului motor periferic.

            Parezele reprezinta scaderi ale motilitati active privind atat ritmul cat si amplitudinea si forta musculara. Paraliziile reprezinta pierderea motilitatii active si sunt produde de:

-leziuni ale neuronului motor central:

●hemiplegia corticala , insotita de convulsii si tulburari de vorbire;

●hemiplegia capsulara, asociata cu tulburari de sensibilitate;

●in leziuni de trunchi cerebral, se poate asocia cu paralizia unor nervi cranieni;

●hemiplegia medulara;

●paraplegia: cerebrala sau medulara.

-leziuni ale neuronului motor periferic prin afectarea cornului anterior , radacinilor motorii, leziuni ale plexurilor, polinevrite si alte afectiuni ale nervilor periferici.

      Tetraplegiile pot fi determinate de leziuni ale fasciculului piramidal, bilateral, deasupra lui C5 , frecvent prin leziuni medulare sau de trunchi cerebral.

            III. Explorarea tonusului muscular

            In mod fiziologic muschii sunt intr-o usoara si permanenta satre de tensiune musculara chiar si in conditii de repaus; este o stare de semicontractie. Se va explora tonusul de repaus, tonusul de atitudine si in timpul unei contratii voluntare.

Tonusul de repaus. Se urmareste prin palpare consistenta si tensiunea muschiului, extensibilitatea maxima a muschiului si rezistenta la miscarea pasiva impusa de examinator.

            Tonusul de atitudine (posibilitatea tonusului muschiului de a se adapta la o noua pozitie). Acest tonus asigura pozitia corpului printr-o serie de refelexe de postura generala sau locala.

In timpul unei contratii voluntare tonusul creste.

Tulburarile de tonus muscular sunt hipertonia si hipotonia.

Hipertonia este:

            -piramidala= contractura

-extrapiramidala=rigiditatea

-spinala.

Se poate intalnii si contarctura antalgica.

Hipotonia survine in :

-leziuni ale nervilor periferici

-leziuni ale fascicolelor medulare ascendente

-leziuni ale cerebelului

-in coree si atetoza se asociaza cu miscari involuntare caracteristice.

In hipertonia extrapiramidala se evidentiaza semnul "rotii dintate" al lui Negro si semnul Noica.

Semul "rotii dintate" se evidentiaza prin executarea unei miscari pasive cu deosebire al nivelul cotului sau gatului mainii, cand se observa ca cedarea hipertoniei se face sacadat sau intrerupt, dand o senzatie similara cu cea pe care o da un lant tras pe o roata dintata.

Semunl Noica evidentiaza hipertonia extrapiramidala latenta: bolnavul este asezat in decubit dorsal. In timp ce isi plimba incet membrul inferior in jos si in sus, examinatorul executa la mana de aceeasi parte, miscari pasive de flexie si de extensie ale mainii bolnavului din articulatia radiocarpiana. In caz de hipertonie extrapiramidala se evidentiaza o rezistenta musculara care cedeaza sacadat sau tinde sa blocheze miscarea.

In cazul leziunilor piramidale avem semnul lamei de briceag.

Intrebari:

1.Care este scopul examenului obiectiv al motilitatii?

2.Care sunt probele de pareza?

3.Care sunt etaple evaluarii tonusului muscular?