Explorarea africii

4
lnconjurat de bariere puterni- ce, interiorul Africii nu a fost prea cunoscut panii fn secolul 19, cand comertu1, religia ~i curiozitatea ~tiintificii i-a determinat pe exploratorii fndriizneti sii a~eze pe hartii "continentul negru ". ~ ~ ~ ~ D e~i Africa avea propria sa istorie complexa ~i variat~, pentru str~ini ea p~rea un continent misterios ~i interzis. Coasta sa de nQrd f~cea parte din istoria Mediteranei. Spre sud, Ins~, existau obstacole naturale peste tot: 1ntinsul de~ert Sahara, sub Sudan m1a~tinile (Sudd) In care se ascunde izvorul Nilului; o coast~ cu o clim~ fierbinte ~i dominatil de boli ~i paralel cu coasta, pe o distant~ de mii de kilometri, pantele abrupte str:lbatute de fluvii a caror curgere rapid~ le face imposibil de trecut. De asemenea, nici ~ locuitorii din interior -chinuiti in trecut de ~ ~---~~~OC,,-- O In apropierea lacului Tanganyka in 1871, a avut loc cea mai celebra intalnire din istoria explorarii Africii. Henry Morton Stanley, care venise pe jos din Zanzibar, a ajuns fa~a in fa~a cu omul pe care toata lumea il credea mort. Stanley a rostit atunci faimoasele cuvinte: "Dr. Livingstone, presupun !". C Exp~orarile Africii catre comerciantii de sclavi -nu erau foarte prieteno~i. Cu toate acestea, cateva explorari ale Africii fusesera Intreprinse Inainte ca europenii sa intre In scena. in jurul anului 450 l.e.n. cartaginezul Hanno a trecut prin Coloanele lui Hercule (stramtoarea Gibraltar) ~i a navigat de-a lungul coastei de vest. Romanii au intrat parte a locuitorilor Mricii de vest, In timp ce corabiile lor au poposit pe coasta de est, unde au construit ora~e splendide. Timbuktu a devenit un centru celebru al studiului, iar geografii arabi calatoreau foarte mult In zonele islamizate. Unul dintre ace~tia, El Idrisi, a facut o harta, gravata pe argint) In care elemente descriptive impresionante erau Imbinate cu fantezii ~i gre~eli tipice In construirea de hal1i. Expedi1ii europene Explorarile europene au Inceput In secolul15, cand exploratorii portughezi au navigat de-a lungul coastei de vest ocolind probabil Capul ~i ajungand In India. Portughezii au construit un lant de fortarete de-a lungul coastelor, sperand zadarnic sa-i tina la distanta pe ceilalti europeni ~i sa monopolizeze comel1ul cu filde~, piper, cupru, aur ~i sclavi. jn anul1514 portughezul Antonio Fernandez a adus cu el informatii despre un mare regat din Zimbabwe, Insa nici portughezii, nici adversarii lor nu doreau sa se deplaseze spre interiorul continentului, facand comel1 cu acesta prin intermediul comerciantilor africani. jn concluzie, un secol Intreg a trecut pana cand Gaspar Bocarro a descoperit Lacul Malawi (1616). Printre alte incursiuni ocazionale s-a numarat ~i strabaterea raului Gambia, pe o distanta de 600 km, de catre un capitan englez pe nume George Thompson. Asemenea multor exploratori, acesta a pierit In timpul calatoriei. Chiar ~iln secolul 18, europenii se aflau In numar mic In Mrica., ace~tia fiind mai degraba soldati ~i comercianti decat coloni~ti. Olandezii, Insa, au facut exceptie, Infi.ihtand o colonie In anul1652 la Capul Bunei Sperante. in contact cu Lacul Chad, strabatand de(iertul, conducand probabil un comet trans -saharian infloritor. De asemenea, chinezii au strabatut Oceanul Indian, ajungand pe coasta de est a Africii. Arabii au patruns (ii mai adanc, aducand cu ei religia islamica. calatorind prin de(iert pe camile (ii cai, au reu(iit sa converteasca o mare 197 de Est. inaintea celor mai mari expedi1ii, inima "continentului negru" parea sa fie un mister, cu obstacole greu de depa~it ~i cu animale salbatice.

Transcript of Explorarea africii

Page 1: Explorarea africii

lnconjurat de bariere puterni-ce, interiorul Africii nu a fostprea cunoscut panii fn secolul19, cand comertu1, religia ~icuriozitatea ~tiintificii i-adeterminat pe exploratoriifndriizneti sii a~eze pe hartii" continentul negru ".

~~~~

D e~i Africa avea propria sa istoriecomplexa ~i variat~, pentru str~ini eap~rea un continent misterios ~i interzis.

Coasta sa de nQrd f~cea parte din istoriaMediteranei. Spre sud, Ins~, existau obstacolenaturale peste tot: 1ntinsul de~ert Sahara, subSudan m1a~tinile (Sudd) In care se ascundeizvorul Nilului; o coast~ cu o clim~ fierbinte ~idominatil de boli ~i paralel cu coasta, pe odistant~ de mii de kilometri, pantele abruptestr:lbatute de fluvii a caror curgere rapid~ leface imposibil de trecut. De asemenea, nici ~locuitorii din interior -chinuiti in trecut de ~ ~---~~~OC,,--

O In apropierealacului Tanganyka in1871, a avut loc ceamai celebra intalniredin istoria explorariiAfricii. HenryMorton Stanley, carevenise pe jos dinZanzibar, a ajunsfa~a in fa~a cu omulpe care toata lumeail credea mort.Stanley a rostitatunci faimoaselecuvinte: "Dr.

Livingstone,presupun !".

C Exp~orarile Africii

catre comerciantii de sclavi -nu erau foarte

prieteno~i.Cu toate acestea, cateva explorari ale Africii

fusesera Intreprinse Inainte ca europenii saintre In scena. in jurul anului 450 l.e.n.cartaginezul Hanno a trecut prin Coloanele luiHercule (stramtoarea Gibraltar) ~i a navigatde-a lungul coastei de vest. Romanii au intrat

parte a locuitorilor Mricii de vest, In timp cecorabiile lor au poposit pe coasta de est, undeau construit ora~e splendide. Timbuktu adevenit un centru celebru al studiului, iargeografii arabi calatoreau foarte mult Inzonele islamizate. Unul dintre ace~tia, ElIdrisi, a facut o harta, gravata pe argint) Incare elemente descriptive impresionante erauImbinate cu fantezii ~i gre~eli tipice Inconstruirea de hal1i.

Expedi1ii europeneExplorarile europene au Inceput In secolul15,cand exploratorii portughezi au navigat de-alungul coastei de vest ocolind probabil Capul~i ajungand In India. Portughezii au construitun lant de fortarete de-a lungul coastelor,sperand zadarnic sa-i tina la distanta pe ceilaltieuropeni ~i sa monopolizeze comel1ul cufilde~, piper, cupru, aur ~i sclavi. jn anul1514portughezul Antonio Fernandez a adus cu elinformatii despre un mare regat dinZimbabwe, Insa nici portughezii, niciadversarii lor nu doreau sa se deplaseze spreinteriorul continentului, facand comel1 cuacesta prin intermediul comerciantilor africani.jn concluzie, un secol Intreg a trecut panacand Gaspar Bocarro a descoperit LaculMalawi (1616). Printre alte incursiuniocazionale s-a numarat ~i strabaterea rauluiGambia, pe o distanta de 600 km, de catre uncapitan englez pe nume George Thompson.Asemenea multor exploratori, acesta a pierit Intimpul calatoriei.

Chiar ~iln secolul 18, europenii se aflau Innumar mic In Mrica., ace~tia fiind mai degrabasoldati ~i comercianti decat coloni~ti.Olandezii, Insa, au facut exceptie, Infi.ihtand ocolonie In anul1652 la Capul Bunei Sperante.

in contact cu Lacul Chad, strabatand de(iertul,conducand probabil un comet trans -saharianinfloritor. De asemenea, chinezii au strabatutOceanul Indian, ajungand pe coasta de est aAfricii.

Arabii au patruns (ii mai adanc, aducand cuei religia islamica. calatorind prin de(iert pecamile (ii cai, au reu(iit sa converteasca o mare

197

de Est. inaintea celormai mari expedi1ii,inima "continentuluinegru" parea sa fieun mister, cuobstacole greu dedepa~it ~i cu animalesalbatice.

Page 2: Explorarea africii

EXPLORAREA AFRICII

00 Exploratorul sco,ian James Bruce(stanga) ~i-a petrecut perioada dintre anii 1768

-1773 calatorind prin Etiopia. Aceasta gravura(sus) ilustreaza redescoperirea izvorului NiluluiAlbastru. Scrierile sale, in special cea denumita

Calatorii pentru Descoperirea Izvorului Nilului.sunt adevarate modele de descriere ~tiin,ifica.

c~rui fapte glorioase l-au transformat In emupopular. ins~ fostul servitor al acestuia, penume Richard Lander, a fost cel care adescoperit gura Nigerului, In anul 1830. inconsecint~, britanicii au avut posibilitatea s~p~trund~ In interior ~i s~ traseze hartaacestuia, s~ opreasc~ comertul cu sclavi ~i Infinal s~ creeze colonia Nigeria.

La Inceputul secolului 19, europenii -Inmare parte francezi ~i germani -au p~truns Innordul Africii, uncle majoritatea populatiilormusulmane erau ostile fat~ de cre~tinii albi.Una dintre cele mai Indraznete expedi1;ii a fostIntreprins~ de un francez, Rene Caillie, careIntre anii 1827-1828 a reu~it s~ ias~ din SierraLeone deghizat In egiptean, a ajuns InIndep~rtatul Timbuktu, apoi a traversatnestingherit Sahara de vest.

Mistere dezvaluiteTimbuktu s-a dovedit a fi o mare dezam~gire,deoarece epoca sa glorioas~, cand era centrual imperiului ~i al studiului, trecuse de mult.Un mister asemaruItor a Inconjurat izvorulnecunoscut al Nilului, inc~ din antichitate. Unbrat al acestui mare fluviu, Nilul Albastru,izvorat In Etiopia, a fost descoperit de JamesBruce ~i de alti exploratori. Ins~ Nilul Albizvora Intr-un loc necunoscut, s1;r~b~tand odistan1;:l nedetermina~ Inainte de a ie~i prinrnla~tinile din sudul Khartumului. Dorinta de a

Considerand clima accept;abila, au inceput sase indrepte incet ~i spre interiorulcontinentului.

Schimbari importantejn aceste circumstante, explorarea erasporadica ~i nesistematica. Schifibariimportante s-au petrecut insa spre sfa~itulsecolului 18. Marea Britanie devenise centrulcomercial al Europei, fiind insetata decomertul maritim. Opozitia impotriva sclavieiincepea sa creasca, prezentand un interesdeosebit in Africa. Aceasta opozitie erasustinuta: ~i de cre~tinismul evanghelic ~imi~carea sa misionaca.

Exista, de asemenea, o dorinta crescandade cunoa~tere ~tiintifjca a lumii. jn ceea ceprive~te Africa, scrierile unui exploratorscotian pe nume James Bruce au fostreprezentative din acest punct de vedere; de~iacesta a parcurs o distanta mica pe un teritoriuneatins parul atunci. jn timpul ~ederii inEtiopia, scrierile sale calatorii pentru

Descoperirea Izvorului Nilului (1790) au fostadevarate modele de descriere ~tiint,ifica, celncurajau continuarea investigatiilor.

O dovada a noli conceptii generale areprezentat-o fondarea In 1788 a Asociatiei

pentru promovarea Descoperirii RegiunilorInterioare ale Africii, cunoscuta de obicei subriumele de Asociatia Africii.

in 1795, Asociatia a decis sa-l trimita peMungo Park, un tanar chirurg scotian, In Africade Vest In cautarea legendarului fluviu Niger.Acesta a reu~it sa gaseasca fluviul, de~i nu aputut sa-l strabata pana la gura de varsare,deoarece a fost prins ~i lntemnitat de catre ocapetenie araba, trecand printr-o serie deaventuri lngrozitoare lnainte sa se lntoarca InMarea Britanie. El a reu~it sa supravietuiascaunei alte expeditii In care a fast lnsotit doar dedoi servitori, lnsa a murit lntr-o alta aventura,lmpreuna cu lnca 45 de lnsotitori.

Aceasta zona a Africii, denumita adeseori"Mormantul Omului Alb", a facut multe altevictime engleze, inclusiv Hugh Clapperton, ale

O Expedi,ia luiMunga Park traver-seaza Raul Negru.Trimis in numele Asa-cia~iei Africii, acesttanar saldat a pierit intimpul celei de-adaua expedi~ii.

O Timbuktu lainceputul secalului19. in aceasta

periaada,explaratarii eurapeniactivau in Africa de ~

.~Nard. Tlmbuktu, :3

insa, s-a davedit a fia dezamagire,deaarece epaca sa ~de centru de studiu ttrecuse de mult. ~

19H

Page 3: Explorarea africii

lroboln~yindu-se foarte gray. Fiind expulzatidin lndep~rtatul centru commercial arab dinTabora, In februarie 1858, ei au fost priroiieuropeni ce au ajuns la Lacul Tanganyka;Burton credea c~ acesta este izvorul Nilului,cu toate c~ existau rnulte obiectii la teoria sa.La Intoarcere, in timp ce Burton s-a lns~n~to~it~i ~i-a elaborat lnsemn~rile la Talbora, Speke,de~i pe jumatate orbit de oftalmie (inflaroatiea ochiului), a pomit In c~utarea unui mare lac,ce se credea c~ se afl~ in nord. Acesta a ajunsla cap~tul sudic al unei rnari lntinderi de ap~,pe care a nuroit-o Lacul Victoria, apoi s-alntors conyins c~ acesta era adey~ratul izvor alNilului.

~~

O Sir RichardBurton, imbracat inarab in timpulcalatoriei sale laMecca, in anul 1853.Acest intelectualsolitar exploraseArabia inainte saintreprinda oexpedi1ie in Somalia,in anul 1853.

Schimbare de roluriDe~i Speke nu avea dovezi concludente, el ~i-a sustinut teoria la intoarcerea In Anglia,eclipsftndu-l pe tovara~ul sau Burton. Burton acontrazis cu asprime parerile lui Speke,du~mania dintre cei doi urmftnd sa aibaconsecinte tragice. In 1860, SocietateaGeografica Regala a trimis o a doua expeditie,de aceasta data condusa de Speke, secundatde capitanul James Grant. Ma~aluind in jurullacului Victoria, Speke a observat cascadelecare se revarsau din acesta spre nord,ajungftnd la concluzia ca acesta era In modsigur izvorul Nilului. Ca ~i Inainte, el banuia,Insa banuia corect. S-a Intors in Anglia dupa oexpeditie epuizanta de doi ani ~i jumatate ~i,In ciuda conditiei sale fizice, a fost de acordsa-l Infrunte pe Burton Intr-o dezbatere

O Aceasta picturarealizata de ThomasBaines infa,i~eazacascada Victoria,descoperita deLivingstone in anul

1855. Livingstone,care era medic, afost trimis in Africain calitate de

O John Speke. in tim-

:' O Unyanyembe,

~ desenat de Speke in

f timpul expedi~iei.

public;!. Cind dezbaterea era pe cale s;!Inceap;!, Speke a fost g;!sit mort -ucis depropria lui arm;!, fie accidental, fie s-a sinucisIntr-un moment de depresie.

La Gondakoro, la Intoarcerea acas;!, Speke~i Grant au Intilnit un cuplu neobi~nuit departeneri exploratori -Samuel Baker ~i sotiasa maghiar:l, pe nume Florence. Cu ajutorulinformatiilor fumizate de Speke ~i Grant, sotiiBaker au pomit spre sud, descoperind Inc;!un lac necunoscut pin;! atunci, pe care l-aunumit Lacul Albert, dup;! numele sotuluiReginei Victoria. Navigind In jurul acestuia,cei doi au reu~it s;! dovedeasc;! c;! Nilul sev;!rsa In lac ~i izvora din nou la CascadaMurchison.

O Pictura a lui Thomas Baines, ce reprezintaexpedi,ia lui Livingstone pe fluviul Zambezi.Livingstone sperase ca acesta avea sa fie oruta comerciala utila, insa curen'ii s-audovedit a fi prea puternici.

Asemenea multor predecesori ai s~i,Livingstone era scotian, $i lucrase In copil~rieIntr-o fabric~ de buillbac, studiind In fiecareseara pan~ a ajuns s~ se califice ca medic $im:isionar. Trimis In Africa de Sud In 1841, el apetrecut ani de zile In misiuni la margineaDe$ertului Kalahari, Inainte s~ devin~ obsedatde explorare. Primele sale succese au culminatIn obiectivul turistic al Raului ZaillbeziSuperior, $i l-au Indemnat la eforturi $i maimari. Dup~ ce $i-a trimis familia Inapoi InMarea Britanie, a Inceput o c~l~torie pe odistant:l de 4800 kill, de la Oceanul Atlantic lacel Indian, urmand cursul clului Zaillbezi spremare; In druillul s~u a descoperit cele maimari cascade din lume, c~rora le-a dat nuilleleReginei Victoria.

Fiind acuill o celebritate, Livingstone aIntreprins o noud expeditie pentru explorareaclului Zainbezi, care s-a dovedit a fi mai putinaccesibil corabiilor, decat s-ar fi a$teptat. Deasemenea, Livingstone a avut divergente cuportughezii In ceea ce privea comertul cusclavi, iar la Intoarcerea In Marea Britanie Inanu11864, $i-a folosit Intreaga influent:lpentrua asigura Int~rirea patrulei $i a relnnoi efortulmisionar. Neputand s~ stea departe de Africa,

Exploratorii misionariFlorence Baker a fost un personaj exceptionalprintre exploratori., Insotindu-l pe sotul ei, cucare Impartea greutatile $i pericolele.Majoritatea protestantilor misionari nu $i-auluat doar nevestele cu ei, ci $i copiii, cand aupomit la evanghelizarea Intunecatei Africi. A$aa ajuns Mary Livingstone sa ia parte la primeleaventuri ale sotului ei, David, cel mai celebruexplorator misionar .

rezolva aceste mistere a fost responsabil;l deexplorarea interiorului Mricii de Est intr-aserie de expeditii intre anii 1850 -1860.

In anul 1857, Societatea Geografic;l Regal;la trimis o expeditie In frunte cu doi ofiteri dearmat;l, Richard Burton ~i John Speke.p;lrnsind Zanzibarul, ace~tia au pornit lntr-oc;ll;ltorie de 7 luni in vest, In timpul c;lreia ceamai mare parte a hamalilor au murit, ei ln~i~i

199

pul expedi,iei dintreanii 1857- 1859,Speke l-a lasat peBurton la Tabora ~i a

~ descoperit lacul~ Nyanza, pe care l-a: redenumit Victoria.

Page 4: Explorarea africii

EXPLORAREA AFRICII

Livingstone s-a lntors In anuI1865. De aceastadata, Societatea Geografica Regala i-a cerut saexploreze regiunile din sud ~i vest ale laculuiTanganyka ~i, ~ cat posibil, sa rezolvecontroversele dintre Speke ~i Burton. Cea maimare descoperire a sa a fost fluviul africanLualaba, la vest de Tanganyka, care dupaparerea lui se varsa In Nil.

Livingstone ~i StanleyFiind bolnav de malarie, Livingstone a fosttransportat lnapoi In Ujiji pe lacul Tanganyika.intre timp, pierduse coniplet contactul cueuropenii, lncat se credea ca era mort. ZiarulNew York Herald a organizat o expeditie Incautarea lui. cand conducatorul acesteiaHenry Morton Stanley a ajuns In Ujiji i s-aadresat albului pe care l-a gasit aici,' cu fai-moasele cuvinte: "Dr. Livingstone, presupun".

Stanley adusese cu el medicamente care 1- ~au 1nsanato~it ~ Livingstone ~i, lmpreuna, cei rdoi, care devenisera cei mai buni prieteni, auajuns In cele din urma la concluzia ca laculTanganyka nu putea fi izvorul Nilului. Mai ~hotarat ca niciodata sa exploreze Laulaba, ~

0

O Scena realizatade Samuel Baker.probabil la Patiko inUganda moderna.Baker ~i so\ia saFlorence se afla inpartea stanga a

imaginii.

O Ilustra\ie din car-tea lui Stanley des-pre calatoriile lui

Livingstone, publica-ta in anul 1884.

~

:;,"'

~

:e0=

O Livingstone ~iStanley pe fluviulRuzizi. Dupa int31-nirea lor de la Ujiji, ~cei doi au devenit ~foarte buni prieteni. ~

Livingstone a refuzat s~ se lntoarc~ la Londracu Stanley, lns~ a murit In mai 1873, lnainte dea putea ajunge la fluviu.

Munca sa a fost preluat1 ~i completat~ deStanley -un ziarist american, care l~ipetrecuse copila:ria lntr-un azil de munc~ InTara Galilor ~i s-a impus ca un personajcolorat ~i lipsit de scrupule. Expeditia pe carea lntreprins-o In anul1874 sem~na cu o mic~armat~ -pierderile acesteia fiind extrem deimportante In urm~torii trei ani. Totu~i,c~l~toria lui Stanley prin lacurile Ta:nganyika ~iVictoria a dovedit, 1n final, c~ Speke aveadreptate. jn tin1pul unei c~l~torii de-a lungulfluviului Lualaba, Stanley a ajuns la concluzia ~c~ fluviul nu era Nilul, ci unul dintre bratele ~

ofluviului Congo, pe care l-a urmat pan~ la ]

Oceanul Atlantic. ~De~i mai rnm:lseser~ multe de f~cut, acum

nu mai existau vaste portiuni neexplorate peharta Mricii. Sfar~itul marii epoci a explorarii afost urmat aproape imediat de o nou~, febril~,perioad~ de colonizare ~i control european.

O Atacurile triburilor de pe fluvii erau unul din-tre pericolele cu care s-a confruntat Stanley intimpul expedi~iei din 1874- 1877. in doar cate-va zile, ace~tia au avut cinci ciocniri cu canibalii.

200