Bilanţul muscular al gâtului

Flexia gâtului este realizată de muşchii sternocleidomastoidieni (S.C.M.).

Muşchi Origine Inserţie

SternocleidonastoidianCap sternalCap clavicular

Manubriu (antero-superior)Clavicula (faţa superioară, medială)

Apofiza mastoidă (lateral)Occiput (jumătatea laterală, a liniei nuchale superioare)

Poziţie:

f0-f1: decubit dorsal cu capul sprijinit pe masă, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia capului, muşchiul se palpează pe părţile laterale ale gâtului;

f2: decubit dorsal cu capul sprijinit pe masă, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia parţială a capului;

f3: decubit dorsal cu capul sprijinit pe masă, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia capului, mişcarea se execută în amplitudine completă, până când mentonul atinge sternul;

f4-f5: decubit dorsal cu capul sprijinit pe masă, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia capului împotriva unei rezistenţe crescânde, aplicată la nivelul frunţii.

Extensia gâtului este realizată de un complex de muşchi format din: trapez superior, splenius al capului şi al gâtului, longissimus al capitis, cervicis, semispinalis al capitis şi cervicis.

Muşchi Origine Inserţie

Trapez superior Protuberanţa occipitală externăLigament occipital posterior

Clavicula (1/3 laterală a marginii posterioare)

Splenius al capului şi al gâtului

Vertebrele C3-C7 (ligament nuchal)Vertebrele C7-T4 (apofize spinoase)

Os temporal (mastoidă)Occiput (sub linia nuchală)

Longissimus al capului Vertebrele C4-T5 (apofize transverse şi articulare)

Os temporal (mastoidă)

Spinali Coastele 3-6 Vertebrele C4-C6 (apofize transverse)

Semispinalis al capului Vertebrele C4-T6 (apofize transverse şi articulare)

Occiput (între liniile nuchale)

Poziţie:

f0-f1: decubit ventral cu capul şi gâtul în afara mesei de testat, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze extensia capului, muşchii se palpează în bloc, paravertebral cervical;

f2: decubit ventral cu capul şi gâtul în afara mesei de testat, kinetoterapeutul fixează toracele subiectului şi îi indică acestuia să realizeze extensia parţială a capului;

f3: decubit ventral cu capul şi gâtul în afara mesei de testat, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze extensia capului, mişcarea se execută în amplitudine completă;

f4-f5: decubit ventral cu capul şi gâtul în afara mesei de testat, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze extensia capului, împotriva unei rezistenţe crescânde, aplicată la nivelul occiputului.

Bilanţul muscular al trunchiului

Flexia trunchiului este realizată de muşchii drepţi abdominali şi piramidali.

Muşchi Origine Inserţie Drepţi abdominali Coastele 5-7

Stern Pubis (simfiză)

Piramidali Simfiza pubiană Linia albă, marginea medială a muşchiului drept

Evaluarea porţiunii supraombilicale: se realizează prin flexia dinamică a trunchiului pe membrele inferioare.

Poziţie:

f0-f1: decubit dorsal, cu membrele superioare extinse pe lângă corp, şoldurile şi genunchii flectaţi, picioarele în repaus pe masă, kinetoterapeutul îi indică subiectului să tuşească, să inspire sau să execute flexia capului, muşchiul se palpează de o parte şi de alta a liniei albe, între ombilic şi apendicele xifoid (se urmăreşte deplasarea ombilicului, atras de partea respectivă);

f2: decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse, relaxate, membrele superioare poziţionate în plan anterior, umăr în flexie, cot în extensie, mână în pronaţie, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia trunchiului, cu desprinderea umerilor de pe suprafaţa de sprijin şi menţinerea scapulelor pe masă (se urmăresc muşchii drepţi, cărora li se apreciază volumul muscular prin palpare, notându-se asimetriile);

f3: decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse, relaxate, membrele superioare încrucişate în plan anterior, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia trunchiului, până la desprinderea de pe masă a omoplaţilor;

f4: decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse, relaxate şi fixate, membrele superioare încrucişate în plan anterior, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia trunchiului, până la desprinderea de pe masă a întregii coloane dorsale şi lombare;

f5: decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse, relaxate şi fixate, cu umerii abduşi, coatele flectate şi mâinile la ceafă, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia trunchiului, până la desprinderea de pe masă a întregii coloane dorsale şi lombare.

Evaluarea porţiunii subombilicale: se realizează prin extensia membrelor inferioare pe trunchi, cu menţinerea statică la diverse nivele.

Poziţie:

f0-f1: decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate şi picioarele sprijinite pe masa de examinare, kinetoterapeutul îi indică subiectului să desprindă picioarele de pe planul mesei, muşchiul se palpează de o parte şi de alta a liniei albe, între regiunile subombilicală şi suprapubiană;

f2: decubit dorsal, kinetoterapeutul mobilizează pasiv membrele inferioare ale subiectului, în flexie de 90o din articulaţiile coxofemurale, cu genunchii extinşi, fixează bazinul şi îi indică acestuia să menţină poziţia;

f3: decubit dorsal, kinetoterapeutul îi indică subiectului să menţină membrele inferioare la 60o;

f4: decubit dorsal, kinetoterapeutul îi indică subiectului să menţină membrele inferioare la 45o;

f5: decubit dorsal, kinetoterapeutul îi indică subiectului să menţină membrele inferioare cât mai aproape de planul mesei.

Extensia şi menţinerea în rectitudine a coloanei sunt realizate de muşchii rotatori multifizi, longissimus thoracis (lungul dorsal), iliocostal (lombar, toracal şi cervical), spinali şi interspinali.

Muşchi Origine Inserţie Rotatori Sar peste o vertebră În regiunea toracicăMultifizi Sar peste 3-4 vertebreLongissimus Sacrolombar Procesele transverse toracice

Marginea inferioară a coastelor IX-X

Iliocostali Sacrospinal Lombar (pe unghiul ultimelor 10 coaste)Pe primele 6 coasteTuberculii posteriori C4-C6

SpinaliToraciciCervicali

Procesele spinoase T11-L3Ligamentul nuchal

Procesele spinoase ale celorlalte vertebre toraciceC1 (tubercul posterior)

Interspinali Se prind pe procesele spinoase a două vertebre vecine

Poziţie:

f0-f1: decubit ventral, cu o pernă sub abdomen, membrele superioare atârnă de o parte şi de alta a mesei de examinare, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze extensia trunchiului cu desprinderea umerilor de pe planul mesei, muşchiul se palpează de o parte şi de alta a apofizelor spinoase toracale (mişcarea poate fi compensată de contracţia muşchilor dorsali superficiali, care apropie omoplaţii);

f2: decubit ventral, cu o pernă sub abdomen, membrele superioare atârnă de o parte şi de alta a mesei de examinare, kinetoterapeutul fixează coloana subiectului la nivel lombar şi îi indică acestuia să realizeze extensia trunchiului până la desprinderea părţii superioare a toracelui de pe suprafaţa de sprijin;

f3: decubit ventral, cu o pernă sub abdomen, membrele superioare atârnă de o parte şi de alta a mesei de examinare, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze extensia trunchiului până la desprinderea întregului torace de pe suprafaţa de sprijin;

f4-f5: decubit ventral, cu o pernă sub abdomen, membrele superioare atârnă de o parte şi de alta a mesei de examinare, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze extensia trunchiului împotriva unei rezistenţe crescânde aplicată la nivelul primelor vertebre toracice.

Rotaţia este realizată de muşchii marele şi micul oblic.

Muşchi Origine Inserţie

Marele oblic Coastele V-XII (feţele externe şi

Marginile inferioare)

Creasta iliacă

Spina iliacă antero-superioară

Fascia lata

Fascia iliacă

Micul oblic Fascia toracolombară

Creasta iliacă

Ligamentul inghinal (1/3 laterală)

Ultimele 3-4 coaste (marginea inferioară)

Membrana sternală şi linia albă

Evaluarea marelui oblic

Poziţie:

f0-f1: decubit dorsal, cu membrul inferior stâng flectat şi sprijinit pe masă (testarea se realizează pentru marele oblic de partea dreaptă), membrele superioare extinse pe lângă trunchi, kinetoterapeutul îi indică subiectului să tuşească, să flecteze capul sau să expire (dacă deficitul este important apare o bombare a peretelui abdominal de partea dreaptă), apoi subiectul va flecta şi va rota concomitent trunchiul, încât umărul drept să se orienteze către hemibazinul stâng, muşchiul se palpează pe partea anterolaterală şi superioară a abdomenului;

f2: decubit dorsal, cu membrul inferior stâng flectat şi sprijinit pe masă (testarea se realizează pentru marele oblic de partea dreaptă), membrele superioare extinse pe lângă trunchi, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia cu rotaţie a trunchiului, astfel încât umărul drept să se orienteze către genunchiul stâng flectat, mişcarea de flexie a trunchiului se va realiza fără propulsie, până la desprinderea spinei scapulei, unghiul inferior rămânând în contact cu masa;

f3: decubit dorsal, cu membrul inferior stâng flectat şi sprijinit pe masă (testarea se realizează pentru marele oblic de partea dreaptă), membrele superioare extinse pe lângă trunchi, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia cu rotaţie a trunchiului cu desprinderea completă a omoplatului de pe masă (în timpul mişcării regiunea dorsală inferioară rămâne în contact cu suprafaţa de sprijin), spre sfârşitul mişcării fixează picioarele (pentru a evita tendinţa lor de flexie);

f4: decubit dorsal, cu membrul inferior stâng flectat şi sprijinit pe masă (testarea se realizează pentru marele oblic de partea dreaptă), membrele superioare încrucişate pe torace, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia cu rotaţie a trunchiului cu desprinderea completă a omoplatului de pe masă (în timpul mişcării regiunea dorsală inferioară rămâne în contact cu suprafaţa de sprijin), spre sfârşitul mişcării fixează picioarele (pentru a evita tendinţa lor de flexie);

f5: decubit dorsal, cu membrul inferior stâng flectat şi sprijinit pe masă (testarea se realizează pentru marele oblic de partea dreaptă), mâinile la ceafă, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia cu rotaţie a trunchiului.

Bilanţul articular al membrului superior

Evaluarea amplitudinii de mişcare a umărului

Umărul este alcătuit din cinci articulaţii:

trei adevărate:

1. art. scapulo-humerală;

2. art. acromio-claviculară;

3. art. sterno-claviculară.

două false:

1. art. scapulo-toracică

2. planul de alunecare subacromio-deltoidian.

Articulaţiile acromio-claviculară, sterno-claviculară şi scapulo-toracică formează centura scapulară prin care umărul realizează în raport cu toracele mişcări specifice:

proiecţie anterioară-posterioară;

ridicare-coborăre.

Mişcările de proiecţie anterioară (antepulsie) şi proiecţie posterioară (retropulsie)

Valorile acestor mişcări se apreciează în centimetrii, iar în acest caz se realizează deplasări de 10-12 cm. Axul este vertical şi trece prin extremitatea sternală a claviculei.

În timpul mişcării de proiecţie anterioară (antepulsie), extremitatea acromială este orientată anterior, iar cea sternală posterior.

În timpul mişcării proiecţie posterioară (retropulsie), extremitatea acromială este orientată posterior, iar cea sternală anterior.

În cadrul acestor mişcări, scapula translează, îndepărtându-se sau apropiindu-se de coloana vertebrală, realizând abducţii şi adducţii, şi în acelaşi timp, basculează cu 40-45o.

Mişcările de proiecţie anterioară (antepulsie) şi proiecţie posterioară (retropulsie) pot însoţii flexia-extensia braţului.

Mişcările de ridicare şi coborâre

Valorile acestor mişcări se apreciează în centimetrii, iar în acest caz acestea sumează 12-13 cm (3 cm pentru coborâre şi 9-10 cm pentru ridicare).

Mişcările de ridicare şi coborâre se desfăşoară în jurul unui ax transversal şi sagital, care trece prin extremitatea sternală a claviculei.

În timpul mişcării de ridicare, extremitatea acromială a claviculei se ridică, iar cea sternală coboară.

În timpul mişcării de coborâre, extremitatea acromială a claviculei coboară, iar cea sternală se ridică.

În cadrul acestor mişcări, scapula suferă deplasări verticale şi rotaţii.

Evaluarea amplitudinii de mişcare a articulaţiei scapulo-humerale

Mişcările în plan sagital şi ax frontal sunt reprezentate de flexie şi extensie. Axul mişcării trece prin centrul tuberculului mare al humerusului şi prin centru cavităţii glenoide.

Poziţia subiectului: stând sau aşezat;

Poziţia zero (0): membrul superior pe lângă trunchi cu mâna în supinaţie;

Goniometrul:

axul: se plasează pe proiecţia cutanată a axului biomecanic al mişcării;

braţul fix: se plasează paralel cu linia medio-axilară, orientat spre tuberculul mare;

braţul mobil: se plasează pe linia mediană a feţei laterale a braţului, orientat spre olecran.

Flexia: constă în orientarea anterioară a braţului, până la verticală, pe lângă ureche. Aceasta progresează de la 0 la 180o, fiind realizată de următoarele articulaţii:

scapulo-humerală – primele 90o;

scapulo-toracică – următoarele 60o;

hiperlordoză lombară – ultimele 30o.

În timpul testării, kinetoterapeutul, trebuie să urmărească cu atenţie mişcarea subiectului, pentru a evita:

extensia trunchiului;

abducţia umărului;

ridicarea umărului;

schimbarea poziţiei braţului goniometrului fixat pe trunchi.

Extensia: constă în orientarea posterioară a braţului. Aceasta progresează de la 0 la 50-60o, când se realizează activ şi poate ajunge la 90o când se realizează pasiv.

În timpul testării, kinetoterapeutul, trebuie să urmărească cu atenţie mişcarea subiectului, pentru a evita:

flexia trunchiului (din poziţiile stând sau aşezat);

abducţia umărului;

schimbarea poziţiei palmei, care trebuie să fie orientată mereu spre înainte.

Mişcările în plan frontal şi ax sagital sunt reprezentate de abducţie şi adducţie. Axul mişcării trece prin partea inferioară a capului humeral.

Poziţia subiectului: stând sau aşezat;

Poziţia zero (0): membrul superior pe lângă trunchi cu mâna în supinaţie;

Goniometrul:

axul: se plasează pe proiecţia cutanată a axului biomecanic al mişcării;

braţul fix: se plasează pe linia axilară anterioară (când examinarea se realizează din faţă) sau posterioară (când examinarea se realizează din spate);

braţul mobil: se plasează pe linia mediană a feţei anterioare a braţului (pentru examinarea din faţă) sau a feţei posterioare (pentru examinarea din spate).

Abducţia: constă în depărtarea braţului de corp, până când acesta atinge urechea. Mişcarea de abducţie progresează de la 0 la 180o. Peste amplitudinea de 90o, abducţia se numeşte elevaţie şi se realizează cu translarea scapulei.

În timpul testării, kinetoterapeutul, trebuie să urmărească cu atenţie mişcarea subiectului, pentru a evita:

înclinarea laterală a trunchiului;

flexia sau extensia umărului;

ridicarea centurii scapulare.

Adducţia: constă în apropierea braţului de linia mediană a corpului. În acest caz deosebim:

revenirea braţului din abducţie, până la poziţia zero (această mişcare reprezintă adducţia în cursă externă);

adducţia în planul propriu (cursă internă), atunci când mişcare relealizează concomitent cu flexia sau extensia braţului (adducţia din poziţia zero anatomic, nu se poate realiza din cauza trunchiului).

Atunci când adducţia se realizează cu flexie, valoarea ei creşte cu cât flexia se apropie de 90o, iar când se realizează cu extensie, valoarea ei scade, deoarece şi extensia este limitată.

Adducţia în cursă internă nu se poate aprecia cu goniometrul obişnuit, deoarece este o mişcare bidimensională şi necesită goniometre speciale.

Mişcările în plan orizontal şi ax vertical sunt reprezentate de rotaţia internă şi rotaţia externă. Axul mişcării trece prin centrulcapului şi al capitulului humeral.

Poziţia subiectului: stând, aşezat sau decubit dorsal cu membrul superior în afara suprafeţei de sprijin;

Poziţia zero (0): antebraţ în flexie pe braţ în unghi de 90o, braţ abdus la 90o, la nivelul liniei umerilor, mâna în pronosupinaţie;

Goniometrul:

axul: se plasează pe olecran;

braţul fix: se plasează perpendicular sau paralel pe/sau cu solul;

braţul mobil: se plasează pe linia mediană a feţei posterioare a antebraţului, între procesele stiloide.

Rotaţia internă: constă în orientarea antebraţului în jos (caudal). Aceasta progresează de la 0 la 90-95o.

În timpul testării, kinetoterapeutul, trebuie să urmărească cu atenţie mişcarea subiectului, pentru a evita:

schimbările de poziţie ale umărului, mai ales căderea lui pe planul mesei (retropulsie);

abducţia braţului să fie bine fixată.

Rotaţia externă: constă în orientarea antebraţului în sus (cranial). Aceasta progresează de la 0 la 80-90o..

Circumducţia: este mişcarea sumativă complexă, prin care braţul descrie un cerc, trecând prin toate axele şi planurile mişcărilor descrise anterior.

Bilanţul muscular al articulaţiei scapulo-humerale

Flexia este realizată de muşchii deltoid anterior şi coracobrahial.

Muşchi Origine Inserţie

Deltoid anterior Clavicula (anterior) Humerus (tuberozitate – V-ul deltoidian)

coracobrahial Scapula (apofiza coracoidă) Humerus ( faţa internă opusă V-ului deltoidian)

Evaluarea deltoidului anterior se realizează în uşoară abducţie, iar a coracobrahialului în uşoară adducţie.

Poziţie:

f0-f1:decubit dorsal sau aşezat, cu cotul uşor flectat, kinetoterapeutul susţine antebraţul subiectului şi îi indică acestuia să realizeze flexia braţului, muşchiul deltoid anterior, se palpează pe faţa anterioară, partea supero-externă a braţului, iar muşchiul coracobrahial, se palpează pe faţa internă, în partea superioară a braţului (partea scurtei porţiuni a bicepsului);

f2: decubit lateral, cu cotul flectat, kinetoterapeutul susţine cu o mână antebraţul subiectului, iar cu cealaltă mână fixează în priză lumbricală clavicula şi acromionul (pensă acromio-claviculară – degetele II-V se plasează pe clavicula, iar policele pe acromion) şi apoi îi indică subiectului să realizeze pe amplitudine de mişcare completă flexia braţului (în timpul mişcării se va evita compensarea acesteia prin fasciculul clavicular al pectoralului mare);

f3: aşezat cu cotul uşor flectat, fără susţinerea antebraţului, cu umărul fixat în pensă acromio-claviculară, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze pe amplitudine de mişcare completă flexia braţului (în timpul mişcării se va evita compensarea acesteia prin fasciculul clavicular al pectoralului mare);

f4-f5: aşezat cu cotul uşor flectat, fără susţinerea antebraţului, cu umărul fixat în pensă acromio-claviculară, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze pe amplitudine de mişcare completă flexia braţului împotriva unei rezistenţe crescânde plasată pe 1/3 inferioară a feţei anterioare a braţului.

Extensia este realizată de muşchiul deltoid posterior.

Muşchi Origine Inserţie

Deltoid –

fibre posterioare

Scapula (marginea posterioară

şi inferioară a spinei)

Humerus (tuberozitate –

V-ul deltoidian)

Poziţie:

f0-f1: aşezat cu braţul în abducţie la 50o, cotul flectat, antebraţul sprijinit pe masa de examinare, kinetoterapeutul îi indică subiectului să execute extensia braţului în abducţie, muşchiul se palpează între spina scapulei şi buza inferioară a V-ului deltoidian (în partea posterioară a umărului);

f2: : aşezat, cu braţul în abducţie şi flexie, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară şi îi indică acestuia să realizeze pe amplitudine de mişcare completă, extensia braţului în abducţie;

f3: decubit ventral, membrul superior cu cotul flectat în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul fixează cu o mână umărul subiectului în pensă acromio-claviculară, iar cu cealaltă mână fixează hemitoracele homolateral, apoi îi indică acestuia să realizeze pe amplitudine de mişcare completă, extensia braţului în abducţie;

f4-f5: decubit ventral, membrul superior cu cotul flectat în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul fixează cu o mână umărul subiectului în pensă acromio-claviculară şi apoi îi indică acestuia să realizeze extensia braţului în abducţie, împotriva unei rezistenţe crescânde aplicată în 1/3 inferioară a feţei posterioare a braţului.

Adducţia este realizată de următorii muşchi: dorsal mare, rotund mare, pectoral mare.

Muşchi Origine Inserţie

Dorsal mare Vertebrele T6-S4

Coastele 9-12

Scapula (unghi inferior)

Creasta iliacă

Humerus (şanţ

Intertubercular)

Rotund mare Scapula (unghi inferior) Humerus (intertubercular)

Pectoral mare Clavicula (jumătatea sternală)

Stern (suprafaţa anterioară)

Humerus (tuberculul mare)

Coastele 1-7 (cartilaj)

Poziţie:

f0-f1: decubit dorsal, cu membrul superior de testat în abducţie, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze adducţia braţului în rotaţie internă, tendonul se palpează aproape de şanţul delto-pectoral;

f2: aşezat, kinetoterapeutul susţine cu o mână membrul superior de testat al subiectului în abducţie, iar cu cealaltă mână fixează umărul în pensă acromio-claviculară, şi apoi îi indică acestuia să realizeze pe amplitudine de mişcare completă, adducţia braţului în rotaţie internă (în timpul mişcării se va evita rotaţia de aceeaşi parte a trunchiului);

f3: decubit dorsal, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară şi apoi îi indică acestuia să realizeze pe amplitudine de mişcare completă, adducţia braţului în rotaţie internă;

f4-f5: decubit dorsal, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară şi apoi îi indică acestuia să realizeze adducţia braţului în rotaţie internă, împotriva unei rezistenţe crescânde aplicată în 1/3 inferioară a feţei anterioare a braţului.

Abducţia este realizată de muşchii deltoid mijlociu, supraspinos, deltoid anterior şi posterior.

Muşchi Origine Inserţie

Deltoid –

Fibre mijlocii

Scapula (acromion) Humerus (tuberculul deltoidian)

Supraspinos Scapula (fosa supraspinoasă) Humerus (tuberculul mare)

Deltoid –

Fibre anterioare

Clavicula (anterior) Humerus (tuberozitate – V-ul deltoidian)

Deltoid –

Fibre posterioare

Scapula (marginea posterioară şi inferioară a spinei)

Humerus (tuberozitate – V-ul deltoidian)

Poziţie:

f0-f1: decubit dorsal, cu membrul superior extins pe lângă trunchi, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze abducţia braţului, muşchiul deltoid mijlociu, se palpează pe faţa postero-externă a umărului;

f2: decubit dorsal, cu membrul superior extins pe lângă trunchi, kinetoterapeutul cu o mână susţine cotul subiectului, iar cu cealaltă mână îi fixează umărul în pensă acromio-claviculară, apoi îi indică acestuia să realizeze pe amplitudine de mişcare completă, abducţia braţului până la 80o;

f3: aşezat cu membrul superior extins pe lângă trunchi, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară, apoi îi indică acestuia să realizeze pe amplitudine de mişcare completă, abducţia braţului;

f4-f5: aşezat cu membrul superior extins pe lângă trunchi, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară, apoi îi indică acestuia să realizeze abducţia braţului, împotriva unei rezistenţe crescânde aplicată în 1/3 inferioară a feţei laterale a braţului.

Rotaţia internă este realizată de următorii muşchi: infrascapular, rotund mare, pectoral mare, marele dorsal.

Muşchi Origine Inserţie

Infrascapular Scapula (marginea subscapulară) Humerus (tuberculul mic)

Rotund mare Scapula (unghi inferior) Humerus (intertubercular)

Pectoral mare Clavicula (jumătatea sternală)

Stern (suprafaţa anterioară)

Coatele 1-7 (cartilaj)

Humerus (tuberculul mare)

Marele dorsal Vertebrele T6-S4

Coastele 9-12

Scapula (unghi inferior)

Creasta iliacă

Humerus (şanţ intertubercular)

Evaluarea muşchiului infrascapular/subscapular

Poziţie:

f0-f1: decubit ventral, cu membrul superior în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze rotaţia internă a braţului, muşchiul se palpează prin axilă pe faţa anterioară a omoplatului;

f2: decubit ventral, cu membrul superior în rotaţie externă, în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară, şi apoi îi indică acestuia să realizeze rotaţia internă pe amplitudine de mişcare completă, orientând faţa anterioară a braţului din exterior spre interior;

f3: decubit ventral, cu braţul în abducţie, cotul flectat, sprijinit pe o pernă, antebraţul în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară, şi apoi îi indică acestuia să realizeze rotaţia internă pe amplitudine de mişcare completă, prin care antebraţul este orientat de sus în jos;

f4-f5: decubit ventral, cu braţul în abducţie, cotul flectat, sprijinit pe o pernă, antebraţul în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară, şi apoi îi indică acestuia să realizeze rotaţia internă, împotriva unei rezistenţe crescânde aplicată în 1/3 inferioară a feţei mediale a antebraţului.

Rotaţia externă este realizată de muşchii supraspinos şi rotund mic.

Muşchi Origine Inserţie

Subspinos Scapula (fosa infraspinoasă) Humerus (tuberculul mare)

Rotund mic Scapula (marginea axilară) Humerus (tuberculul mare)

Poziţie:

f0-f1: decubit ventral, cu braţul în abducţie, cotul flectat, sprijinit pe o pernă, antebraţul la marginea mesei de examinare, kinetoterapeutul fixează scapula subiectului şi apoi îi indică să realizeze rotaţia externă a braţului, prin care antebraţul este orientat de jos în sus, spre verticală, muşchiul subspinos, se palpează în fosa cu acelaşi nume a scapulei;

f2: decubit ventral, cu membrul superior în afara mesei de examinare, braţul în rotaţie internă (faţă anterioară a acestuia este orientată spre interior), cotul extins, kinetoterapeutul fixează umărul subiectului în pensă acromio-claviculară, apoi îi indică acestuia să realizeze rotaţia externă pe amplitudine de mişcare completă;

f3: decubit ventral, cu membrul superior în afara mesei de examinare, braţul în rotaţie internă (faţă anterioară a acestuia este orientată spre interior), cotul extins, kinetoterapeutul fixează cu o mână umărul subiectului în pensă acromio-claviculară,iar cu cealaltă mână fixează scapula,apoi îi indică acestuia să realizeze rotaţia externă pe

amplitudine de mişcare completă (mişcarea poate fi compensată prin ridicarea şi rotaţia de aceeaşi parte);

f4-f5: decubit ventral, cu braţul în abducţie, cotul flectat, antebraţul în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul îi indică să realizeze rotaţia externă a braţului, prin care antebraţul este orientat de jos în sus, împotriva unei rezistenţe crescânde aplicată în 1/3 inferioară a feţei lateralele a antebraţului.

Bilanţul articular al cotului

Mişcările în plan sagital şi ax frontal sunt reprezentate de flexie şi extensie. Axul mişcării trece prin mijlocul trohleei şi capitulului humeral.

Poziţia subiectului: stând sau aşezat, cu membrul superior pe lângă trunchi;

Poziţia zero (0): cotul în extensie maximă, cu mâna în supinaţie;

Poziţia preferenţială: umăr în flexie la 90o, cotul în extensie maximă, cu mâna în supinaţie;

Goniometrul:

axul: se plasează pe proiecţia cutanată a axului biomecanic al mişcării;

braţul fix: se plasează pe linia mediană a feţei laterale a braţului;

braţul mobil: se plasează pe linia mediană a feţei laterale a antebraţului;

Flexia: constă în apropierea feţei anterioare a antebraţului, de faţa anterioară a braţului. Aceasta progresează de la 0 la 140o, când se realizează activ şi creşte la 160o, când se realizează pasiv.

Extensia: constă în depărtarea feţei anterioare a antebraţului, de faţa anterioară a braţului. Este practic revenirea la zero (0).

La nivelul cotului nu există extensie în cursă internă, însă există cazuri de hiperlaxitate articulară, în care putem depista valori de 5-10o.

Bilanţul muscular al cotului

Flexia este realizată de muşchii biceps brahial, brahial anterior şi brahioradial.

Muschi Origine Inserţie

Biceps brahial

Cap scurt

Cap lung

Scapula (apofiza coracoidă)

Scapula (tuberculul supraglenoid)

Radius (tuberozitatea

radială)

Brahial Humerus (partea anterioară, în 2/3 distal) Ulna (tuberozitatea ulnară)

Brahioradial Humerus (marginea laterală, supracondiliar)

Radius (proximal de apofiza stiloidă)

Evaluarea muşchiului biceps brahial

Poziţie:

f0-f1: decubit dorsal sau aşezat, membrul superior cu cotul în uşoară flexie, kinetoterapeutul susţine antebraţul subiectului în supinaţie şi îi indică acestuia să realizeze flexia antebraţului pe braţ, tendonul se palpează la nivelul plicii cotului, iar corpul muscular se palpează pe faţa anterioară a braţului;

f2: aşezat, cu braţul în flexie şi uşoară abducţie, cotul sprijinit pe panul mesei de examinare, antebraţul în supinaţie, pumnul relaxat, kinetoterapeutul fixează paleta humerală a subiectului şi îi indică acestuia, să realizeze pe amplitudine de mişcare completă, flexia antebraţului pe braţ, menţinând supinaţia;

f3: aşezat, cu braţul pe lângă trunchi, antebraţul în supinaţie, kinetoterapeutul fixează atât umărul subiectului în pensă acromio-claviculară, cât şi paleta humerală şi îi indică acestuia, să realizeze pe amplitudine de mişcare completă, flexia antebraţului pe braţ, menţinând în timpul mişcării antebraţul în supinaţie şi pumnul relaxat;

f4-f5: aşezat, cu braţul pe lângă trunchi, antebraţul în supinaţie, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze flexia antebraţului pe braţ, împotriva unei rezistenţe crescânde aplicată în 1/3 inferioară a feţei anterioare a antebraţului.

Extensia este realizată de muşchii triceps brahial şi anconeu.

Muşchi Origine Inserţie

Triceps brahial

Cap lung

Cap lateral

Cap medial

Scapula (tuberozitatea infraglenoidiană)

Humerus (posterior)

Humerus (posterior, sub capul lateral)

Ulna (olecran)

Anconeu Humerus (epicondilul lateral) Olecran (marginea laterală)

Evaluarea muşchiului triceps brahial

Poziţie:

f0-f1: decubit ventral sau aşezat, braţul în abducţie cu o pernuţă în 1/3 inferioară, cotul uşor flectat, în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze extensia antebraţului pe braţ, tendonul tricepsului se palpează în partea superioară a olecranului, muşchiul anconeu se palpează tot pe olecran, lateral de tendonul tricepsului;

f2: decubit lateral, kinetoterapeutul susţine braţul şi cotul subiectului în flexie (această poziţie uşurează acţiunea lungii porţiuni a tricepsului) şi îi indică acestuia să realizeze pe amplitudine de mişcare completă extensia antebraţului pe braţ;

f3: decubit ventral, cu braţul în abducţie, cotul flectat, antebraţul în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul susţine braţul subiectului în 1/3 inferioară şi îi indică acestuia să realizeze pe amplitudine de mişcare completă extensia antebraţului pe braţ, cu menţinerea antebraţului în poziţie intermediară;

f4-f5: decubit ventral, cu braţul în abducţie, cotul flectat, antebraţul în afara mesei de examinare, kinetoterapeutul îi indică subiectului să realizeze extensia antebraţului pe braţ, împotriva unei rezistenţe crescânde aplicată în 1/3 inferioară a feţei posterioare a antebraţului.

Bilanţul articular al pumnului

Acest complex osteoarticular cuprinde:

art. radiocarpiană;

art. mediocarpiană.

Mişcările în plan sagital şi ax frontal sunt reprezentate de flexie şi extensie. Axul mişcării trece prin osul semilunar.

Poziţia subiectului: stând, aşezat, decubit dorsal / lateral;

Poziţia zero (0): antebraţul în flexie pe braţ, în unghi de 90o, cu mâna în pronaţie;

Poziţia preferenţială: mâna în poziţie intermediară, de pronosupinaţie;

Goniometrul:

axul: se plasează pe proiecţia cutanată a axului biomecanic al mişcării;

braţul fix: se plasează pe linia mediană a feţei mediale a antebraţului;

braţul mobil: se plasează paralel cu metacarpul V;

Flexia: constă în apropierea feţei palmare a mâinii de faţa anterioară a antebraţului. Aceasta progresează de la 0 spre 85o.

Kinetoterapeutul, trebuie să fie atent, la modul în care fixează braţului mobil al goniometrului pe metacarpianul V.

Extensia: constă în apropierea feţei dorsale a mâinii de faţa posterioară a antebraţului. Aceasta progresează de la 0 la 85o. Când mâna se află în poziţie intermediară mişcările de flexie-extensie sunt mai ample, în timp ce în pronaţie acestea au valori mai mici.

Mişcările în plan frontal şi ax sagital sunt reprezentate de abducţie şi adducţie. Axul mişcării trece prin centrul osului mare (capitat).

Poziţia subiectului: stând,aşezat, decubit dorsal / lateral;

Poziţia zero (0): antebraţul în flexie pe braţ, în unghi de 90o, cu mâna în supinaţie (măsurătorile se pot realiza şi din pronosupinaţie sau pronaţie);

Goniometrul:

axul: se plasează pe proiecţia cutanată a axului biomecanic al articulaţiei radiocarpiene;

braţul fix: se plasează pe linia mediană a feţei anterioare a antebraţului;

braţul mobil: se plasează paralel cu metacarpul III.

Abducţia: constă în orientarea laterală a mâinii (mai poartă denumirea de deviaţie sau înclinare radială). Aceasta progresează de la 0 la 15-20o.

Adducţia: este mişcarea prin care mâna se apropie de linia mediană (mai poartă denumirea de deviaţie sau înclinare cubitală). Aceasta progresează de la 0 la 40-45o.

În timpul testării, kinetoterapeutul, trebuie să urmărească cu atenţie mişcarea subiectului, pentru a evita:

flexia sau extensia pumnului;

pronaţia sau supinaţia antebraţului;

utilizarea falangei ca punct de referinţă pentru nivelul de mişcare.

Circumducţia: este mişcarea sumativă complexă, realizată prin toate axele şi planurile descrise anterior (în acest caz nu se descrie un cerc perfect, ci o elipsă, deoarece mişcările în plan sagital sunt mai ample, decât cele în plan frontal).