MEMORIU DE PREZENTARE pentru Proiectul ,,Exploatarea …apmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara... ·...

MEMORIU DE PREZENTARE

pentru Proiectul

,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din

perimetrul Certej, jud. Hunedoara”

Octombrie

2013

1

I. DENUMIREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului:, EXPLOATAREAMINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN

PERIMETRUL CERTEJ, JUD. HUNEDOARA”

II. TITULAR

- S.C.DEVA GOLD SA., cu sediul administrativ în localitatea Certeju de Sus, str.

Principală nr. 89 jud. Hunedoara, CUI RO 10381352, nr. de ordine în Registrul Comerţului

J20/994/24.12.1997

- Adresa poştală: loc. Certeju de Sus, str. Principală Bl. A jud. Hunedoara

- Persoană de contact: director general Nicolae Stanca, ţel. 0254233680, fax.

0254233682.

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

1. Rezumatul proiectului

Proiectul minier ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” a

fost evaluat din punct de vedere al procedurilor de reglementare în etapele de avizare

SEA , respectiv EIA, proceduri care s-au incheiat cu emiterea avizului de mediu nr. 5

din 30.04.2010 respectiv a acordului de mediu nr.8/05.07.2012.

Menţionăm că în timpul derulării acestor proceduri conform legislaţiei în vigoare la

data desfăşurării, au fost solicitate şi obţinute şi alte avize din partea altor autorităţi

dintre care amintim :

- Acordul nr.58 din 24 februarie 2011 de funcţionare în siguranţă pentru

soluţia tehnică prevăzută în proiectul tehnic „Barajele de la exploatarea

minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara” cu

amplasarea pe valea Măcriş (afluent al râului Certej), bazinul hidrografic

Mureş, în zona comunei Certeju de Sus, judeţul Hunedoara

- Acordul nr.58/2 din 25.07.2013 de funcţionare în siguranţă pentru soluţia

tehnică prevăzută în proiectul tehnic „Barajele de la exploatarea minereurilor

auro-argintifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara” cu amplasarea pe

valea Măcriş (afluent al râului Certej), bazinul hidrografic Mureş, în zona

comunei Certeju de Sus, judeţul Hunedoara

- Avizul nr 58 din 21.02.2011 privind documentaţia tehnică Referat de

expertizare-avizare a proiectului proiectul tehnic „Barajele de la exploatarea




- Avizul nr. 58/2 din 18.07.2013 privind documentaţia tehnică Referat de


pentru Proiectul



Octombrie

2013

2

expertizare-avizare a proiectului proiectul tehnic „Barajele de la exploatarea




- Aviz de gospodărire a apelor nr.84 din 25 mai 2012

- Aviz Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural Naţional Direcţia

Monumentelor Istorice şi Arheologie

- Avize de securitate la incendiu

- Aprobarea Planului de gestionare a deşeurilor de către Agenţia pentru

protecţia mediului Hunedoara

- Avizarea Planului de gestionare a deşeurilor de către ANRM Bucureşti – aviz

nr.400658/14.02.2012

- Aviz Romsilva nr.1951/13.02.2012

În cadrul procedurii EIA au fost prezentate autorităţilor de mediu spre analiză şi alte

documentaţii precum:

Studiul de risc pentru barajele iazurilor de decantare de la exploatare

minereurilor auro-argentifere de la Certej,

Raport de securitate

Plan de urgenţă internă

Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale

Impactul potenţial în context transfrontieră

Impactul cumulat al proiectelor de la Certej şi Roşia Montană

Proiect tehnic de Închidere

Plan de încetare a activităţii

Plan de refacere a mediului

Plan de monitorizare

Toate aceste documentaţii au fost evaluate şi analizate de către autoriţăţile de mediu şi

au stat la baza luării deciziei de emitere a acordului de mediu şi emitere a acordului de

mediu nr.8/05.07.2012 pentru proiectul mai sus menţionat.

MENŢIONĂM CĂ FAŢĂ DE DATELE PROIECTULUI CARE AU STAT LA

BAZA EMITERII ACORDULUI DE MEDIU NR. 8/05.07.2012 SE VA MODIFICA

AMPLASAMENTUL UZINEI DE PROCESARE ÎN LIMITELE PERIMETRULUI

PUZ APROBAT;

Încadrarea în indicii urbanistici aprobaţi, schemele şi fluxurile funcţionale,

dotarea şi echiparea construcţiilor, inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare

a acestora la infrastructura râmân aceleaşi ca în proiectul pentru care s-a emis acordul

de mediu nr 8-05.07.2012

Proiectul minier ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”

prevede Continuarea ș i dezvoltarea activităţii miniere din comuna Certeju de Sus, judeţ

Hunedoara, ceea ce implică exploatarea ș i dezvoltarea carierei existente, extracţia metalelor


pentru Proiectul



Octombrie

2013

3

preţioase de aur ș i argint din minereu, depozitarea controlată a rocilor sterile ș i a deș eurilor

provenite din procesare precum ș i alte obiective privind dezvoltarea economică a zonei (căi

de acces, reţele utilitare, protecţia mediului ș i altele).

Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor

Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb – Brad - Roşia Montană -

Baia de Arieş şi este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a bazinului

neogen Brad-Săcărâmb, la cca. 20 km NE de municipiul Deva.

Harta zonei de amplasare se prezintă în Anexa 1.1.

Zăcământul din perimetrul Certej se află localizat conform fişei perimetrului, pe teritoriul

administrativ al comunei Certeju de Sus, localitatea Bocşa Mică.

Perimetrul proiectului propus are următoarele coordonate în sistem STEREO 70:

INVENTAR DE COORDONATE

Sistem de proiecţie: stereografic 1970

Pct. E (m) N (m) Pct. E (m) N (m)

1 346103.16 503214.3 19 346240.76 500523.21

2 345936.49 502443.36 20 346352.50 500691.80

3 345820.34 502260.79 21 346493.46 500693.74

4 345771.55 502166.7 22 346641.76 500693.46

5 345825.56 502107.63 23 346733.76 500781.2

6 345462.54 501744.2 24 346854.02 500727.35

7 345416.91 501672.29 25 346950.43 500740.15

8 345120.12 501532.05 26 346991.55 500843.17

9 345056.18 501431.76 27 347048.84 500814.07

10 345016.18 501323.29 28 347128.58 501044.2

11 345014.66 501071.96 29 347226.94 501055.42

12 345032.69 500925.36 30 347231.34 501114.21

13 344987.42 500786.85 31 347148.31 501137.81

14 345224.35 500633.45 32 347094.68 501204.76

15 345620.96 500475.17 33 347098.21 501454.61

16 345934.66 500281.27 34 347038.75 501538.19

17 346028.42 500268.73 35 346905.66 501669.56

18 346224.86 500312.31 36 346907.91 501758.16

INVENTAR DE COORDONATE

Sistem de proiecţie: stereografic 1970

Pct. E (m) N (m) Pct. E( m) N (m)

37 346872.41 501848.38 46 345991.3 503580.21

38 346783.48 501896.53 47 346006.36 503646.33

39 346851.63 502179.09 48 346388.03 503851.56

40 346777.81 502363.48 49 346324.02 504062.4

41 346781.16 502507.62 50 345705.88 504082.27

42 346872.6 502680.94 51 345311.61 504063.76

43 346934.92 502867.21 52 345272.01 503822.19

44 346665.17 503165.68 53 345246.30 503587.86

45 346614.3 503592.75 54 345607.34 503392.01

Zonarea proiectului

Suprafaţa aferentă proiectului de 456,2 este organizată arhitectural – urbanistic, conform

bilanţului teritorial astfel:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

4

suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente proiectului 300,5 ha, respectiv 65,87 %;

suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7 ha,

respectiv 34,13 % (pe această suprafaţă nu se schimbă folosinţa actuală a

terenului).

Folosinţa actuală ș i propusă a terenurilor aferente proiectului este prezentată în tabelele de

mai jos:

FOLOSINŢA ACTUALĂ SUPRAFAŢA (ha)

PĂDURI 187, 0

FÂNEŢE 30,7

TERENURI ARABILE 5,3

ZONE PENTRU LOCUINŢE 18,7

CĂI DE COMUNICAŢII 3,2

ZONE INDUSTRIALE 55,6

SUPRAFAŢA TOTALĂ 300,5

Folosinţa propusă a terenurilor

Nr.

Crt.

LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha)

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ

1. Cariera Certej 62,8

2. Halda Nord 32,6

3. Halda Sud 40,2

4. Incintă - Uzina de preparare 20,9

5. Drumuri acces (în afara uzinei) 6,9

6. Construcţii edilitare (în afara uzinei) 0,2

7. Halde sol vegetal 7,7

8. Zone de protecţie între obiective (zone verzi) 65,3

TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ

9. Iazuri de decantare sterile flotaţie şi sterile IAZ DE DECANTARE

STERILE DE CIANURAŢIE

63,6

TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ 300,5

Zona perimetrală de protecţie 155,7

SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2

Obiectivele proiectului sunt: cariera Certej, cariera de andezit, haldele de steril, haldele de

sol vegetal, barajele iazurilor de decantare, iazurile de decantare, uzina de oxigen, depozitul

de explozivi ș i uzina de preparare.

Lucrările corespunzătoare obiectivelor proiectului se vor realiza în etape:

o Lucrări executate în faza de construcţie (unele activităţi de construcţie vor

continua şi în timpul perioadei de exploatare)

o Lucrări executate în faza de exploatare.

o Lucrări în faza de închidere

o Lucrări Postinchidere

Lucrări executate în faza de construcţie ș i exploatare


pentru Proiectul



Octombrie

2013

5

A. Defrişarea terenurilor

Se va face etapizat pe obiective şi pe faze de execuţie cu solicitarea şi obţinerea actelor de

reglementare pentru scoaterea temporară a suprafeţelor ce vor fi afectate de implementarea

proiectului.

Suprafaţa propusă pentru defriș are, statutul acesteia ș i etapele de defriș are pe ani ș i

obiective sunt prezentate în tabelele de mai jos:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

6

STRATEGIA DE DEFRIŞARE CE VA FI APLICATĂ ÎN PROIECTUL, EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE, DIN

PERIMETRUL CERTEJ, JUDEŢUL HUNEDOARA”

N

r.

C

rt

.

DENUMIRE OBIECTIV Suprafaţ

a

Totală de

defrişat

Proprietate Statutul defrişărilor Etapa de defrişare

Stat Privată Scoatere

definitivă

din FFN

Ocupat

temporar din

FFN

Construcţie Operare

11ani

(ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)

1 Cariera Certej 28,34 - 28,34 28,34 - 5,20 23,14

2 Halda Nord şi construcţii anexe 9,20 - 9,20 - 9,20 7,55 1,65

3 Halda Sud şi construcţii anexe 11,01 - 11,01 - 11,01 0,58 10,43

4 Uzina de procesare 1,55 - 1,55 - 1,55 1,55 -

5 Iaz sterile de flotaţie şi

construcţii anexe 62,90 37,73 25,17 - 62,90 12,23 50,67

6 Iaz de decantare sterile de

cianuraţie şi construcţii anexe 36,00 36,00 - 36,00 - 8,82 27,18

7 Căi de comunicaţie – drumuri 5,25 2,40 2,85 5,25 - 5,25 -

8 Construcţii edilitare - - - - - - -

9 Halde de sol vegetal - - - - - - -

1

0

Cariera de andezit, Valea

Măcrişului” 10,86 10,86 - 10,86 - 4,13 6,73

TOTAL 165,11 86,99 78,12 80,45 84,66 45,31 119,80


pentru Proiectul



Octombrie

2013

7

ETAPELE DEFRIŞĂRILOR DE PĂDURE

N

r

.

C

r

t.

DENUMIRE

OBIECTIV

SUPRAFAŢ

A

TOTALĂ

DE

DEFRIŞAT

ETAPELE DE DEFRIŞARE

Cons-

Trucţ

ie

Operare (11ani)

TOTA

L

11 ANI

An

1

An

2

An

3

An

4

An

5

An

6

An

7

An

8

An

9

An

10

An

11

(ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)

1 Cariera Certej 28,34 5,20 23,14 0,82 - 3,83 - - 2,43 3,0 8,06 5,00 - -

2 Halda Nord şi

construcţii anexe 9,20 7,55 1,65 1,65 - - - - - - - - - -

3 Halda Sud şi construcţii

anexe 11,01 0,58 10,43 0,17 - 3,34 1,58 1,0 2,34 1,0 1,0 - - -

4 Uzina de procesare 1,55 1,55 - - - - - - - - - - - -

5 Iaz sterile de flotaţie şi

construcţii anexe 62,90 12,23 50,67 7,67 7,50 5,50 5,50 5,50 4,50 4,00 4,00 3,50 3,00 -

6 Iaz de decantare sterile

de cianuraţie şi

construcţii anexe

36,00 8,82 27,18 3,18 3,50 3,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,00 -

7 Căi de comunicaţie –

drumuri 5,25 5,25 - - - - - - - - - - - -

8 Construcţii edilitare - - - - - - - - - - - - - -

9 Halde de sol vegetal - - - - - - - - - - - - - -

1

0

Cariera de andezit,

Valea Măcrişului” 10,86 4,13 6,73 - 0,92 1,47 3,38 0,96 - - - - - -

TOTAL suprafaţă defrişată 165,11 45,31 119,80 13,49 11,92 17,64 12,96 9,96 11,77 10,50 15,56 11,00 5,00 -


pentru Proiectul



Octombrie

2013

8

Fazele de lucru pentru realizarea lucrărilor de defriș are

A) Pregătirea parchetului (a suprafeţei bine delimitate).

B) Recoltarea lemnului, care cuprinde fazele de doborâre, curăţare de crăci ș i de fasonare

parţială (secţionarea coroanei sau părţi din coroană) a arborilor.

C) Colectarea lemnului, care cuprinde fazele de scos (colectarea de la cioată prin târâre a

trunchiurilor, arborilor cu părţi din coroană ș i a coroanei secţionate) ș i de apropiat (transport

prin semitârâre până la depozitele primare temporare).

D) Curăţirea suprafeţei parchetului de crăci ș i resturi de exploatare.

E) Lucrări de fasonare, sortare ș i depozitare a lemnului în depozitele primare temporare pe

suprafeţe destinate în acest scop, pe suprafaţa de exploatat sau în afara acesteia, situate la

acces auto.

F) Transportul lemnului fasonat cu autovehicule din depozitele primare temporare la

depozitele finale special amenajate.

B. Lucrări la haldele de sol vegetal

Haldarea solului ș i construcţia haldelor se va face respectând tehnologia clasică de haldare

pentru asigurarea stabilităţii acestora, cu trepte, taluze şi asigurarea unghiului de aşezare

naturală al pământului.

C. Lucrări premergătoare execuţiei barajelor iazurilor de decantare:

În vederea realizării barajelor se vor executa în prealabil următoarele lucrări:

Galeria de preluare a apelor pr. Măcriş, pe sub barajele principale.

Galeria se execută chiar pe albia pârâului, cu o secţiune semi-îngropată în stâncă. Intrarea în

galerie a apelor din pârâu se va face prin bazine de liniştire. Lungimea galeriei pe Valea

Măcrişului va fi de 2400 m.

Galeria principală va fi construită în două faze:

- în prima fază se vor construi tronsoanele de galerie de sub barajul sterile de flotaţie

şi barajul sterile de cianuraţie şi se prelungeşte de la baza fiecărui baraj până la

extremitatea zonei de inundare;

- în faza a doua se prelungesc tronsoanele de galerie până la limita amprentei finale

a zonei de inundare a celor două iazuri.

Preluarea apelor din pârâuri, torenţi ș i a celor ce se scurg pe versanţi

În galeria principală, pe perioada construcţiei, se vor racorda conductele laterale din ţeava de

oţel, îmbrăcată în beton, cu diametre între 0,3 – 0,6m.

După înălţarea iazului şi ajungerea lui la cota finală aceste conducte îşi pierd funcţionalitatea,

apele pluviale fiind colectate de canalele de gardă perimetrale.

Conductele laterale vor urmări talvegul văii.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

9

Bazine de liniştire – intrare galerii

Bazinele de liniştire preiau apa din pârâul pe care sunt amplasate din zona amonte.

Bazine de liniştire – intrare drenuri

Bazinele de liniştire pentru preluarea apei în conductele laterale se vor executa în rocă,

deoarece sunt provizorii.

Canale de gardă la iazurile sterile de flotaţie şi iaz steril de cianuraţie

Canalele de gardă ce s-au proiectat la iazul sterile de flotaţie sunt de formă dreptunghiulară şi

în funcţie de apele ce le vor prelua şi care apoi se descarcă au fost calculate hidraulic pe mai

multe zone şi tronsoane cu secţiuni şi lungimi diferite.

Canalele vor fi pereate cu dale din beton.

Cele două batardouri pe cele două ramuri ale pr. Măcriş vor fi executate din material local de

consistenţă argiloasă şi se amplasează amonte faţă de limita amonte al barajului starter.

D) Construcţia barajelor din anrocamente

Baraj principal din anrocamente Iaz sterile de flotaţie se va realiza în etape, astfel:

Barajul de iniţiere (starter),

Supraînălţări succesive.

Barajul principal se execută din anrocamente.

Barajul de iniţiere (starter) al iazului de flotaţie se amplasează pe pârâul Măcriş, cu axă la

circa 550m amonte de confluenţa dintre pârâul Măcriş şi afluentul de dreapta, Pârâul lui

Avram.

Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –

0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor

rezultaţi din pista experimentală.

Taluzul amonte este protejat cu 3 straturi filtrante, şi anume:

- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă

- filtru fin de 1,50 m grosime realizat din pietriş şi nisip

- Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru

impermeabilizarea barajului.

Baraj principal din anrocamente iaz de sterile de cianuraţie se va realiza în etape, astfel:

Barajul de iniţiere (starter),

Supraînălţări succesive

Barajul de iniţiere (starter) al iazului de sterile de cianuraţie se amplasează la confluenţa

dintre primele două văi care formează pr. Măcriş, la cota 741,00mdM.


0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor

rezultaţi din pista experimentală.



pentru Proiectul



Octombrie

2013

10



- peste filtrul de protecţie fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD,

pentru impermeabilizarea barajului.

Supraînălţare Baraj iaz sterile flotaţie la cota finală

Supraînălţarea barajului la cota finală se realizează în etape, prin supraînălţări succesive a

barajului de iniţiere – starter.

Supraînălţările barajului principal, pentru realizarea iazului de decantare a sterilelor rezultate

din procesul de flotaţie, se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi

succesive de (0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea

parametrilor rezultaţi din pista experimentală.

Taluzul amonte al supraînălţărilor este protejat cu 3 straturi filtrante, şi anume:

- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă cu dimensiuni până la 70

mm


- filtru de protecţia antierozională de 1,5 m grosime

La supraînălţările pe verticală (cote 670 – 707,0 m) se va prevedea un geotextil de separaţie

între tranşele de supraînălţare. În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei

prin îndepărtarea tufişurilor şi arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din rocă

alterată sau slab fixată. În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m

şi înălţimi de (2,0 – 3,0) m.

Baraj de închidere laterală iaz sterile flotaţie

Barajul de închidere a unei zone cu cote sub nivelul iazului de flotaţie (între cotele 670 şi

707m) se va amplasa pe versantul stâng, la obârşia primului afluent al pr. Măcriş situat

imediat amonte de barajul principal.

Barajul de închidere laterală este format din:

- Barajul de iniţiere

- 4 supraînălţări de câte 5m şi o supraînălţare de 7m ale barajului, cu ridicarea

succesivă a coronamentului la cotele: 685,00m, 690,00m, 695,00m, 700,00m, şi

707,00m.


0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis.

Corpul central al barajului este realizat din argilă, care asigură etanşarea barajului. Argila este

protejată cu 2 straturi filtrante în aval, şi anume:



Supraînălţarea barajului de închidere laterală se realizează în etape prin supraînălţări

succesive a barajului de iniţiere

La supraînălţările pe verticală, în amonte (cote 685.0 – 707,0 m) se va prevedea un geotextil

de separaţie.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

11

Baraj închidere amonte iaz flotaţie

Barajul de închidere amonte iaz de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, la circa 950 m

distanţă de barajul principal, măsurată pe firul apei.


0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis.

Paramentul amonte (spre iazul sterile de cianuraţie) este protejat cu filtru de protecţie

antierozională de 1,5 m grosime. Peste filtrul de protecţie antierozională se aşeză un geotextil

şi o geomembrană din PEHD, pentru impermeabilizarea barajului. În vederea fundării

barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea tufişurilor şi arborilor şi a

materialului vegetal, precum şi o parte din rocă alterată. În versant se vor realiza trepte de

înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de (2,0 – 3,0) m.

Baraj supraînălţare la cota finală iaz decantare sterile de cianuraţie

Barajul de supraînălţare la cota finală iaz de decantare sterile de cianuraţie se realizează în

etape prin supraînălţări succesive a barajului de iniţiere – starter.

Supraînălţările barajului se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi

succesive de (0,80 – 1,00) m care se compactează cu compactor vibrator lis.




- filtru de protecţia antierozională de 1,5 m grosime

La supraînălţările pe verticală (cote 790 – 810,0 m) se va prevedea un geotextil de separaţie.

E) Canalul de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate iazuri de decantare sterile

Apele de exfiltraţie din iazuri vor fi colectate într-un canal la baza barajului şi evacuate spre

un bazin de stocare situat în aval de baraje . Din bazinul de stocare apele vor fi pompate

înapoi în iazuri, de unde, împreună cu apa decantată din iaz, vor fi recircuitate în incinta

uzinei de preparare.

Apele exfiltrate din iazuri se vor colecta în canale cu menţiunea că pe tronsonul amonte al

canalului (imediat aval de baraj), la fiecare supraînălţare a acestuia, se va adânci albia

canalului până la baza fundaţiei barajului pentru a se asigura captarea integrală a apelor

exfiltrate din baraj. Acest tronson se va reface la fiecare supraînălţare a barajului.

- adâncimea canalelor trebuie să corespundă cu adâncimea fundaţiei barajului: ~3,0

m în albie

- taluzul dinspre baraj al canalelor va fi permeabil, din pereu uscat de piatră brută

- fundul şi taluzurile dinspre versanţi vor fi impermeabile: săpate în rocă sau din

pereu de piatră brută, rostuit cu mortar de ciment. Funcţie de adâncimea la care se află rocă de

bază.

F) Canale de colectare şi evacuare ape pluviale iaz sterile de flotaţie şi cianuraţie

Colectarea şi evacuarea apelor pluviale provenite din scurgerile de pe versanţi iazului sterile

de flotaţie se va face pe canalele de pe versantul stâng şi pe versantul drept. Evacuarea apelor

pluviale se face direct în albia pr. Măcriş.

Colectarea şi evacuarea apelor pluviale provenite din scurgerile de pe versanţii iazului sterile


pentru Proiectul



Octombrie

2013

12

de cianuraţie se va face pe canalele de pe versantul stâng şi pe versantul drept. Evacuarea

apelor pluviale se face direct în iazul de flotaţie.

G) Lucrări de descopertă - Cariera Certej

Pregătirea zăcământului Certej pentru exploatarea în carieră se asigură prin săparea lucrărilor

miniere la zi, a tranşeelor de deschidere şi a celor de pregătire.

În cariera Certej vor exista mai multe tipuri de tranşee şi anume:

tranşeea principală (drumul principal de acces) care asigură accesul de la suprafaţă

spre orizonturile de lucru ale carierei servind pe tot parcursul exploatării rezervei

tranşeea de pregătire care creează frontul iniţial pentru extragerea treptei (se sapă

din tranşeea principală)

tranşeea specială, este o tranşee de legătură care are un rol auxiliar, asigură

deplasarea materialului rulant şi a utilajului din carieră

Proiectul carierei cuprinde două rampe principale de acces cu pantă de 1: 10, una deserveşte

zona de Vest iar cealaltă deserveşte zona Centrală, Intermediară şi de Est.

Pregătirea pentru exploatare a carierei se va face, în prima fază, prin înlăturarea materialului

alterat ce se găseşte pe treptele existente, concomitent cu realizarea drumului de acces la

treptele superioare proiectate, pentru deschiderea acestora.

După executarea lucrărilor principale de deschidere a câmpului de exploatare la zi, se trece la

săparea tranşeelor de pregătire.

Lucrările de decopertare se execută treptat, respectiv solul vegetal şi deluviul. Lucrările de

deschidere şi pregătire a rezervelor pentru exploatare se vor executa în avans faţă de operaţiile

de exploatare pentru asigurarea frontului de lucru.

H) Lucrări de amenajare pentru Halda Nord şi Halda Sud

Amenajarea fundamentului

Drenuri pe fundamentele haldelor Nord şi Sud

Ziduri de sprijin la cele două halde

Captare şi evacuare ape din ampriza haldei Nord respectiv haldei Sud

Captare şi evacuare ape din ampriza haldei Nord

Are ca scop canalizarea pr. Corănzii pe zona Hălzii Nord, pentru a evacua controlat debitele

pr. Floroaia şi Pârâul lui Toader, afluenţi ai pr. Corandă cu următoarele construcţii:

- Galeria de evacuare sub Halda Nord

-Construcţii amonte galerie respectiv aval de galerie

-Canale de gardă

Bazine de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2

Conform STAS 4273, bazinele de stocare a apelor acide sunt construcţii hidrotehnice, clasa

de importantă este IV, iar conform STAS 4068/2 acestea se calculează la debitul maxim de

5%.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

13

Aceste bazine vor fi amplasate în aval de halda de steril Nord, au fost proiectate să colecteze

scurgerile de la o ploaie cu asigurarea de 5%. Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril

Nord va fi direcţionată prin intermediul canalelor de gardă într-un bazin de decantare a

sedimentelor, bazin care va micşora viteza apei de scurgere şi va permite sedimentarea

suspensiilor. Bazinul de decantare va avea dimensiunile de 12m x 6m x 4,1m. Preaplinul

bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de

stocare ape nr. 1. Bazinul de decantare va fi din beton, necesitând întreţinere periodică pentru

îndepărtarea sedimentelor acumulate, sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare

sterile de flotaţie. Bazinele de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2, sunt construcţii subterane

deschise, din beton armat protejat antiacid.

Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord va avea capacitatea utilă de 3.000m3 şi

dimensiunile L x B x H = 81m x 18,5m x 2m.

Bazinul de stocare nr.2 al haldei de steril Nord va avea capacitatea utilă de 1.200m3 şi

dimensiunile L x B x H = 30m x 20m x 2 m.

Captare şi evacuare ape din ampriza Haldei Sud

Reprezintă ansamblul lucrărilor hidrotehnice care au ca scop eliberarea

amplasamentelor Carierei de minereuri Coranda – Certej şi a Haldei Sud prin devierea

pârâului Ciongani şi a afluenţilor săi (pr. Grozei, pr. Borzii, Vale 1 şi Vale 2) în bazinul

hidrografic vecin Pârâul Mare.

Sistemul de deviere a apelor de suprafaţă va cuprinde următoarele lucrări principale:

-Canal de gardă pe latura estică a Carierei Coranda

-Captarea pârâului Ciongani şi pr. Grozei

-Canal de evacuare în pr. Pârâul Mare a debitelor captate

-Lucrări pe canalul de deviere

-Regularizarea pr. Pârâul Mare cu amplasarea a 7 podeţe din tuburi prefabricate de

beton – tuburi Premo, amplasate la intersecţia Pârâului Mare regularizat cu drumurile din

intravilanul Bocşa Mică

-Canale de gardă

Bazinul de stocare ape halda Sud

Conform STAS 4273, bazinele de stocare a apelor acide sunt construcţii hidrotehnice a căror

clasa de importantă este IV, iar conform STAS 4068/2 acestea se calculează la debitul maxim

de 5%.

Acest bazin va fi amplasat în aval de halda de steril Sud şi a fost proiectat să colecteze

scurgerile de la o ploaie cu asigurarea de 5%. Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril

Sud va fi direcţionată prin intermediul canalelor de gardă într-un bazin de decantare a

sedimentelor, bazin care va micşora viteza apei de scurgere şi va permite sedimentarea

suspensiilor. Bazinul de decantare va avea dimensiunile de 25m x 6m x 4m. Preaplinul

bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de

stocare ape acide. Bazinul de decantare va fi din beton, necesitând întreţinere periodică pentru

îndepărtarea sedimentelor acumulate, sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare


pentru Proiectul



Octombrie

2013

14

sterile de flotaţie.

Bazinul de stocare ape acide halda Sud este o construcţie subterană deschisă, din beton armat

protejat antiacid.

Bazinul de stocare al haldei de steril Sud va avea capacitatea utilă de 3.000m3 şi dimensiunile

L x B x H = 50m x 30m x 2m.

I) Culoarul conductelor de hidrotransport

La stabilirea traseelor conductelor de hidrotransport se va avea în vedere următoarele:

- realizarea unei pante continue, crescătoare, de la uzina de preparare la iazurile de

decantare

- realizarea unei pante care să nu depăşească 10% pentru a se putea executa un drum

de execuţie, exploatare şi intervenţie în lungul conductelor

Traseele conductelor de transport au pante mai mari de 10% numai în zonele de urcare la

iazurile de decantare (zonele barajelor).

Pe coronamentele barajelor, în diferitele etape de înălţare a barajelor, se vor monta conducte de

transport pentru a realiza descărcarea hidrosterilului în iazurile de decantare. Pe această zonă

(coronament baraj) traseul conductelor va avea aceeaşi cotă.

După realizarea supraînălţării barajului, conducta de descărcare amplasată pe coronamentul

treptei inferioare este recuperată şi montată pe coronamentul barajului supraînălţat.

Conductele se aşează la suprafaţa terenului, pe suporţi din beton, care asigură realizarea

pantelor necesare.

Traversările de viroage se realizează prin supratraversarea acestora cu conductele de transport

montate pe piloni din beton armat.

Sistem de recirculare ape limpezite de pe iazuri

Iaz sterile de flotaţie

Conductele tehnologice utilizate la recircuitarea apei limpezite de iazul de la flotaţie au

diametrul Dn 150 şi Pn 25 bari. Conducta de hidrotransport este metalică pe tot traseul.

Pe porţiunea de montare îngropat conducta de transport va fi izolată anticoroziv. Pe traseu,

conducta de transport a apei de recircuitare întâlneşte 4 zone depresionare, datorate unor

pâraie, unde traseul va fi suprateran. Pe porţiunile de traseu suprateran conductă va fi montată

pe suporţi, fiind izolată termic împotriva îngheţului. Pe traseul unde conducta subtraversează

zone circulabile auto, ea este pozata printr-o ţeavă metalică de protecţie. La cea mai înaltă

cotă, conducta este montată într-un cămin betonat, prevăzut cu supapa de aerisire, pentru

eliminarea pungilor de aer.

În caz de avarie, este prevăzută o instalaţie de golire conductă, care constă dintr-un cămin

betonat, care are 2 compartimente ce comunica între ele, într-un compartiment este traseul de

golire cu un robinet cu sertar, iar al doilea compartiment este bazinul tampon pentru o

electropompă submersibilă, care refulează apa din bazin la rezervorul de recircuitare prin

intermediul unui furtun.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

15

Iazul Iaz de decantare sterile de cianuraţie

Conductele tehnologice utilizate la recircuitarea apei limpezite de iazul de la flotaţie au

diametrul Dn 150 şi Pn 16 bari. Conducta de hidrotransport va fi metalică pe tot traseul.

Pe porţiunea de montare îngropat, conducta de transport va fi izolată anticoroziv. Pe traseu,

conducta de transport a apei de recircuitare întâlneşte 7 zone depresionare, datorate unor

pâraie, unde traseul va fi suprateran. Pe porţiunile de traseu suprateran conductă va fi montată

pe suporţi, fiind izolată termic împotriva îngheţului. Pe traseul unde conducta subtraversează

zone circulabile auto, ea este pozata printr-o ţeavă metalică de protecţie. La cea mai înaltă

cotă, conducta este montată într-un cămin betonat, prevăzut cu supapa de aerisire, pentru

eliminarea pungilor de aer.

În caz de avarie va fi prevăzută o instalaţie de golire conductă, care constă dintr-un cămin

betonat, care are 2 compartimente ce comunica între ele, într-un compartiment este traseul de

golire cu un robinet cu sertar, iar al doilea compartiment este bazinul tampon pentru o

electropompă submersibila, care refulează apa din bazin la rezervorul de recircuitare prin

intermediul unui furtun.

I. Construcţia de drumuri

La proiectarea drumurilor principale din amplasamentul Certej s-au avut în vedere

următoarele:

- Proiectarea elementelor geometrice în plan conform cu STAS 863/85.

- Viteza minimă de proiectare la care s-a studiat traseul este de 25 km/h (pentru asigurarea

vizibilităţii în plan şi profil longitudinal în serpentine şi în curbe cu raze mici).

- Aliniamentele vor fi racordate prin curbe circulare, cu raze cuprinse între 32 m şi 400 m.

- În proiectarea profilului longitudinal, s-a urmărit pe cât posibil linia terenului existent. Panta

longitudinală maximă proiectată este de 12 %.

- Conform prescripţiilor tehnice în vigoare la schimbătorii de panta au fost prevăzute

racordări verticale cu raze cuprinse între 500 m şi 4000 m.

În profil transversal elementele geometrice a drumurilor vor fi:

- Lăţimea părţii carosabile – până la 7,00 m

- Lăţimea acostamentelor consolidate, stânga şi dreapta, până la 2 x 0,50 m

- Spaţii pe stânga şi pe dreapta, după cum este cazul, pentru amplasarea şanţurilor

(pereate în lungul drumului) sau rigolelor pentru colectarea apelor pluviale şi evacuarea lor.

Structura rutieră a platformelor proiectate va fi alcătuită din:

- Umpluturi compactate pentru aducerea la cota proiectată, de grosimi variabile

- Strat de fundaţie de balast

- Piatră spartă

Pentru acostamente s-a prevăzut următorul sistem rutier: piatră spartă şi balast.

Principalele drumuri de pe amplasament, necesare transportului utilului, sterilului,

materialelor şi personalului:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

16

A. Drum principal de acces la uzină (asigură accesul din Certej pe amplasamentul uzinei)

B. Drum de acces din carieră la uzină şi haldele de steril (asigură transportul minereului la

uzină şi a sterilului la hălzi);

C. Drum de acces la iazul sterile de flotaţie cota +720 m (asigură legătura între uzină şi iazul

sterile de flotaţie);

D. Drum de acces la iazul de decantare sterile de cianuraţie cota +745 m (asigură legătura

între uzină şi iazul de decantare sterile de cianuraţie, se desprinde din drumul de acces la iazul

sterile de flotaţie);

E. Refacere drum existent pentru începerea lucrărilor la barajele starter.

J) Amenajări incinte industriale-colectarea apelor pluviale

Toate platformele vor avea o pantă minimă de scurgere a apelor de 0,5% astfel încât apele de

precipitaţii de pe amplasamente vor curge în rigolele construite la marginea platformelor. În

secţiunile de debleu, pentru evacuarea apelor meteorice a fost prevăzută execuţia de rigole din

beton armat (rostuite din 5 în 5 m) acoperite cu grătare metalice, iar cele peste care trec utilaje

şi autovehicule se vor face carosabile descărcarea acestora făcându-se longitudinal fata de

platforma proiectată.

K)Clădiri şi construcţii industriale

Amplasamentul uzinei de procesare s-a mutat pe un teren de fundare corespunzător

din punct de vedere al caracteristicilor geotehnice rezultând astfel un plan general modificat –

aşa cum este prezentat în anexa 2 plan general .

Principalele clădiri şi construcţii industriale sunt prezentate mai jos:

Platformă cota + 580 m

Incinta carieră 1 Atelier întreţinere utilaje de carieră – construcţie tip hală care se dezvoltă pe parter şi are dimensiunile în

plan de 38,6 x 15,2 = 586,72 mp iar pentru anexe (depozit de lubrefianţi, magazie piese schimb şi atelier de

vulcanizare) cu dimensiunile în plan de 22 x 10 = 220 mp

Aria construită = 850,0 mp; Aria construită desfăşurată = 850,0mp;

Din punct de vedere funcţional atelierul de întreţinere va avea următoarele spaţii:

- Hala de întreţinere S = 626,4 mp

- Spaţii anexe compuse din: - magazie lubrefianţi S = 61,98 mp

- Magazie piese de schimb S = 57,6 mp

- Atelier vulcanizare S = 25,30 mp

2 Anexă tehnico-socială - cu dimensiunile în plan 39,55 x 12,55 = 496,35mp

3 Platformă de spălare utilaje de carieră cu dimensiunile în plan 9 x 28 m

4 Peronul pompelor de distribuţie – construcţie metalică acoperită tip copertină cu dimensiunile în plan de 25

x 20 m

5 Depozitul de carburant – construcţie din beton armat cu dimensiunile în plan de 12 x 14 m, cu capacitatea

de 180 mc.

Depozitul conţine trei rezervoare metalice îngropate, fiecare rezervor fiind prevăzut cu gură de vizitare şi

conducte de aerisire.

6 Rezervoarele pentru uleiuri uzate – rezervor metalic cu un volum de 40mc amplasat într-o construcţie din

beton armat tip cuvă cu dimensiunile în plan de 10 x 5,6 m


pentru Proiectul



Octombrie

2013

17

Staţie de epurare ape menajere incintă carieră

1 Staţie de epurare ape menajere de tipul BIO CLEANER 75

Staţia de concasare şi platformă de depozitare minereu brut 1 Depozitul de minereu brut – are dimensiunile 20m x 30m,

2 Secţia sfărâmare primară -

3 Transportor cu bandă - lăţimea de 1000 mm, lungimea de circa 20 m, şi înălţimea de ridicare de 3,1m, cel de al

doilea, lăţimea de 1000 mm, lungimea de circa 170 m şi cu înălţimea de ridicare de 40,7 m

Ambele benzi transportoare sunt montate pe pasarele suspendate, susţinute pe stâlpi metalici montaţi în fundaţii

din beton armat, prevăzute cu culoar de circulaţie pe o parte

Depozit de minereu concasat 1 Depozit de minereu concasat - Sub depozit este amenajat un tunel din elemente de beton prefabricate, cu

dimensiunile interioare L = 78 m, H = 5,2 m, B = 3,5 m, prevăzut la partea superioară cu 2 guri cu dimensiunile

de 5,5 m x 1,5 m, prin care se alimentează cele 2 alimentatoare cu plăci

Posturi de transformare incintă

1 Cameră de comandă şi control sfărâmare primară (MCC 001) – o construcţie metalică cu dimensiunile în plan

de 5,4m x 12,60m

Platformă cota + 605 m, unde vor fi amplasate următoarele clădiri:

Staţia trafo ST 110/6kV

1 Staţia electrică – construcţie tip hală metalică cu regimul de înălţime subsol şi parter, dimensiunile în plan 29,6

x 10,6 = 313,76mp, aria desfăşurată = 627,52mp

Din punct de vedere funcţional staţia trafo va avea următoarele spaţii:

- Subsolul la cota -2,60 m având în întregime cabluri electrice de forţă montate pe rastele metalice.

- Parterul clădirii (Cota ±0,00) unde se montează pe două rânduri celulele electrice.

Uzina de oxigen

1 Uzina de oxigen – dimensiunile în plan de 40 x 85m cu echipamentele aferente

Laborator analize chimice

1 Laborator analize chimice cu următoarele caracteristici: regim de înălţime: parter şi etaj; dimensiunile în plan:

18,55m x 12,55m; suprafaţa construită = 232,80mp; înălţimea utilă a încăperilor = 3,3m

Grup social

1 Grup social - regim de înălţime: parter; dimensiuni în plan: 18,55m x 10,55m;

Clădire administrativă

1 Clădire administrativă cu următoarele caracteristici: regim de înălţime - parter; suprafaţa construită = 454,37

mp;

Atelier întreţinere uzină

1 Atelier întreţinere - construcţia propusa are dimensiunile în plan de 70,10 x 19,24 m

Staţie de epurare ape menajere

1 Staţie de epurare ape menajere de tipul ECO CLEANER VFL AT 100.

Platformă cota + 585 m, unde vor fi amplasate următoarele clădiri:

Uzina de preparare (măcinare, clasare, flotare, îngroşare, concentrare)

1 Îngroşător concentrat – fundaţie îngroşător de tip circular cu raza de 4,83m, fundaţie bazin suprascurgere de tip

octogonal cu latura de 1,574m, cuvă retenţie cu dimensiunile de 18,8 x 15,9m cu parapet cuvă 1,6m deasupra

cotei ±0,000, platformă metalică din EUROPROFILE

2 Secţia măcinare - este o hală industrială parter, pe structură metalică cu dimensiunile în plan de: 35m x 54 m şi

având suprafaţa construită la sol de 2.116,96 mp.

Camera de comandă şi control.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

18

3 Clădire flotaţie - este o hală industrială parter, pe structură metalică cu dimensiunile în plan de: 36mx 48m şi o

suprafaţă construită la sol de 1.788,40 mp

Camera de comandă şi control şi secţia de reactivi.

4 Preparare reactivi pentru flotaţie - este o hală industrială parter cu două deschideri alăturate flotaţiei, pe

structură metalică cu dimensiunile în plan de: 20,70 m x 48m şi o suprafaţă construită la sol de: 365,62 +

677,93= 1.043,55 mp

5 Îngroşător sterile – cuvă de retenţie din beton cu dimensiunile de 44,6 x 29,15m cu parapet protecţie cuvă având

înălţimea de 1,80m peste cota 0,000 a terenului de fundare, fundaţie îngroşător de tip circular cu raza de 20,6m,

fundaţie bazin apă recirculare – hexagonală cu latura de 4,37m, platformă metalică din EUROPROFILE

6 Batal Avarie – secţiune 16,6 x 7,6 x 1,8m, din beton monolit hidroizolat, dimensionat să preia zestrea

conductelor de hidrotransport sterile iaz flotaţie, în caz de avarie (220 mc).

Platforme depozitare bile de măcinare

1 Platformă depozitare bile de măcinare – platformă betonată cu dimensiunile de 50m x 20m, împrejmuită

Depozit de reactivi

1 Depozit de reactivi – construcţie metalică cu dimensiunile de 45m lungime x 18m lăţime x

4,5m înălţime

Posturi de transformare incinte

1 Cameră de comandă şi control uzina de preparare (MCC 002+MCC 003+ MCC 004+MCC 005)- realizată în

structură metalică fiind dispusă alăturat flotaţiei şi în partea opusă a halei de reactivi. Suprafaţa construită este de

717,90 mp.

2 Cameră de comandă şi control îngroşător (MCC 006) – o construcţie metalică cu dimensiunile în plan de 5,4m

x 12,60m

Staţie de epurare ape iaz flotaţie

1 Staţie de epurare ape iaz flotaţie – fundaţie monobloc pe care sunt amplasate echipamentele specific staţiei de

epurare

Staţie de epurare ape acide carieră +halde

1 Staţie de epurare ape acide carieră + halde – fundaţie monobloc pe care sunt amplasate echipamentele specific

staţiei de epurare

Instalaţia Albion

1 Tancurile Albion

Lucrările de construcţii, aferente montajului tancurilor de leşiere, respectiv îndiguirii incintei în vederea

protejării zonei în caz de avarie, constau în:

- Fundaţiile tancurilor de leşiere, sunt fundaţii izolate de tip bloc, din beton armat monolit, cu suprafaţa

construită Ac = 135,77mp

- Pereţii de îndiguire sunt dispuşi pe conturul zonei aferente instalaţiei de leşiere la cota +2,3m, din beton

armat monolit

- Pardoseală, cu pantă de 1% orientata pe direcţia transversala - către başa colectoare, din beton;

pardoseala propriu-zisă: - de grosime = 20cm; o folie de polietilena de 0,8cm grosime pentru izolare hidrofuga;

un un strat de 10cm beton simplu de egalizare.

- Başa are formă dreptunghiulară în plan cu dimensiuni de 1,20m x 1,20m

- Scările de acces în incinta

2 Îngroşător Albion

Lucrările de construcţii, aferente montajului de utilaje, respectiv îndiguirii incintei în vederea protejării zonei în

caz de avarie, constau în:

- Fundaţia tancului de neutralizare este o fundaţie izolată de tip bloc, din beton armat monolit, cu

suprafaţa construită Ac = 15,35mp;

- Fundaţiile pompelor de suprascurgere îngroşător; pompe alimentare tanc neutralizare; fundaţiile

pompelor de îngroşat (2buc) au formă dreptunghiulară în plan; lăţime A= 1,00m; lungime B =1,40m;

- Platforma de susţinere tanc suprascurgere îngroşător are formă pătrată în plan, cu latura de 3,00m;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

19

fundaţiile sunt de tip izolat, cu dimensiuni în plan de 0,70mx0,70m;

- Pereţii de îndiguire sunt dispuşi pe conturul zonei aferente instalaţiei de leşiere

Din beton armat monolit; cota superioară a elevaţiei = +2,20m;

- Pardoseală, cu pantă de 1% orientata pe direcţia transversala - către başa colectoare cu formă

dreptunghiulară în plan cu dimensiuni de 1,10mx1,20m ș i pereţii de 20cm grosime.

- Scările de acces în incinta

3 Turn răcire produs Albion

Lucrările de construcţii, aferente montajului de utilaje, respectiv îndiguirii incintei în vederea protejării zonei în

caz de avarie, cuprind:

- Hala cu structura de rezistenta alcătuită din 2(două) cadre metalice transversal ș i fundaţii izolate din

beton monolit, de tip bloc (cu două trepte pe latura lunga) din beton simplu şi cuzinet din beton armat

- Platforma de circulaţie de la cota +2,30m

- Fundaţiile pompelor de neutralizare (2 buc) care au formă dreptunghiulară în plan;

şi au pereţii de îndiguire dispuşi pe conturul zonei aferente incintei de răcire produs albion;

- Pardoseală, cu pantă de 1% orientată către başa colectoare cu formă dreptunghiulară în plan, cu

dimensiunea de 1,00m x 1,10m

- Scara de acces din incinta turn de răcire produs albion în incinta îngroşător albion

Instalaţia CIL

1 Staţie compresoare – clădire cu un singur nivel cu dimensiunile în plan de 15 x 10m

2 Tancurile CIL – fundaţie monobloc cu dimensiunile în plan de 39 x 9,9m, suprafaţa este împrejmuită cu pereţi

de îndiguire dispuşi pe conturul zonei aferente tancurilor CIL, peretele vertical este de grosime constantă pe

înălţime h=1,5m, pardoseală, cu pantă de 1%, orientată către başa colectoare este amplasată în vecinătatea

peretelui de îndiguire longitudinal prevăzută cu jomp

3 Preparare şi stocare cianură – clădire de siguranţă cu un singur nivel cu dimensiunile în plan de 18 x 15 m, are

cuvă (împrejmuire) internă din beton cu înălţimea de 0,4 m cu pardoseala înclinată spre un jomp

4 Turn răcire compresoare – construcţie metalică amplasată în exteriorul clădirii staţiei de compresoare

Staţie de preparare a laptelui de var

1 Instalaţie preparare lapte de var – siloz de var, amplasat pe o structură metalică din care varul este preluat cu un

transportor cu melc într-un rezervor de amestec şi de aici transferat într-un rezervor de stocare. Toate utilajele

sunt amplasate pe fundaţii din beton, în interiorul unei împrejmuiri betonate cu înălţimea de 0,8m, cu o suprafaţă

de 17,5 x 13,15m, prevăzută cu pardosea înclinată spre jompul zonei staţiei.

Posturi de transformare incinte

1 Clădire control + comandă (MCC 007+MCC 009) – hală metalică cu dimensiunile în plan de 20,84 x 8,83m,

P+1

2 Grup electrogen – puterea 1600 kVA/400 V

Rezervor calcar

1 Rezervor calcar - incinta instalaţiei de stocare calcar are suprafaţa construită: Ac = 211,72mp,

Lucrările de construcţii, aferente montajului tancului de stocare calcar şi pompelor, respectiv îndiguirii incintei

în vederea protejării zonei în caz de avarie, constau în:

- Fundaţia tancului de stocare calcar - este o fundaţie izolată din beton armat monolit, cu forma

octogonala în plan, cu suprafaţa construită Ac = 75,94mp;

- Fundaţiile pompelor centrifuge de formă dreptunghiulară în plan, lăţime A= 0,90m; lungime B

=1,30m;

- Pereţii de îndiguire sunt dispuşi pe conturul zonei aferente instalaţiei de stocare calcar; sunt de tip zid

de sprijin elastic.

- Pardoseală, cu pantă de 1% orientata pe direcţia transversala - către rigola colectoare cu secţiunea de

30cmx30cm.

- Başa are formă dreptunghiulară în plan cu dimensiuni de 1,2mx1,2mx1,2m

- Scara de acces în incinta este o scară metalică înclinată la 450,

1 Electroliză camera de aur - Construcţia pe două nivele, cu structura este realizată pe cadre din oţel cu două


pentru Proiectul



Octombrie

2013

20

deschideri modulare de 11,70 m şi 8,30 m dispuse la 5,0 m între ele

2 Eluţia – clădirea are suprafaţa totală în plan de 28m lungime x 10m lăţime

3 Preparare/stocare acid clorhidric, rampă descărcare - Construcţia la nivelul terenului şi constă în realizarea

unei platforme betonate cu dimensiunile în plan de 9,00 x 9,00, formând astfel o incintă împrejmuită cu un

perete din beton armat de 1,25m înălţime, în interiorul acestei platforme este amplasată fundaţia rezervorului de

acid clorhidric.

Fundaţia acestui rezervor este de formă circulară inelară, se realizează din beton armat şi se ridică cu 15 cm

deasupra cotei pardoselii.

Accesul în incintă se face pe scări de beton armat, care face posibilă trecerea peste peretele împrejmuitor.

Pardoseala din incintă este realizată în pantă spre un canal colector cu deversare într-un jomp.

Adiacent acestei incinte, pe latura de sud-est se realizează o platformă betonată de descărcare (rampă) 2,0 x

5,50m, având un bordaj pe contur de 30cm grosime, realizat tot din beton armat. Pardoseala platformei este

realizată şi ea în pantă spre un jomp colector.

Rampă de descărcare amplasată în zona de nord-est faţă de incinta principală, în ampatamentul drumului de

incintă. Rampa de descărcare se realizează din beton rutier B300 de 30cm grosime prevăzut cu armătură de

siguranţă şi aşezat pe un strat de balast pilonat de 20cm grosime şi în acest caz se prevăd pante de scurgere spre

un jomp.

Se prevăd măsuri speciale de protecţie antiacidă realizate cu mixturi bituminoase, în special în zona rezervorului

de acid clorhidric şi celelalte (platformă, rampă).

4 Preparare/stocare reactivi eluţie (metabisulfit, floculant şi soda caustică)- construcţia este o hală metalică, pe un

singur nivel, dimensiunile în plan la axele modulare sunt de 12,0 x 26,0 m, S = 312 mp.

Fundaţiile sunt de tip fundaţii izolate din beton armat cu talpă şi cuzinet,

Structura pardoselilor se realizează din beton de 15cm grosime prevăzut cu armătură de siguranţă.

5 Îngroşător CIL - construcţia la nivelul terenului - platformă betonată cu dimensiunile în plan de 9,00 x 9,00,

formând astfel o incintă împrejmuită cu un perete din beton armat de 1,25m înălţime, în interiorul acestei

platforme este amplasată fundaţia rezervorului de apă recircuitată de la iazul CIL şi rezervorul de la

suprascurgerea îngroşătorului. Fundaţia acestui rezervor este de formă circulară inelară, se realizează din beton

armat şi se ridică cu 15cm deasupra cotei pardoselii.

Staţie de epurare DETOX 1

1 Staţie de epurare DETOX 1 - platforma pentru staţia de epurare este împrejmuită cu un perete de beton armat de

2,20m înălţime, iar accesul în interiorul platformei se face pe scări de beton care depăşesc înălţimea

împrejmuirii; sunt prevăzute canale colectoare şi jomp cu pompare pentru cazuri de avarii.

În această incintă este amplasat tancul de neutralizare DETOX 1 care se montează pe o fundaţie circulară inelară

din beton armat realizată cu 15cm deasupra pardoselii, în interiorul unei împrejmuiri betonate cu H = 2,2m. Sunt

prevăzute scări metalice pentru accesul la platformele tehnologice de la partea superioară a panoului de

neutralizare. Platforma staţiei este situată în aer liber fără închideri perimetrale şi neacoperite

2 Staţii de pompe DETOX 1 - Platforma staţiei de pompare este alăturată staţiei de epurare şi este împrejmuită cu

pereţi de beton armat cu înălţimea de 0,50m, accesul se face prin scări de beton armat care depăşesc înălţimea

peretelui împrejmuitor. Pardoselile se realizează dintr-un radier de beton armat de 15cm grosime cu armătură de

siguranţă, având o pantă de 10% spre un canal marginal colector prevăzut şi cu jomp de pompare. Platforma

staţiei este situată în aer liber fără închideri perimetrale şi neacoperite.

Staţie de epurare ape limpezite IAZ DE DECANTARE STERILE DE CIANURAŢIE –

DETOX 2

1 Staţie de epurare ape limpezite IAZ DE DECANTARE STERILE DE CIANURAŢIE – DETOX 2 - construcţia se

dezvoltă la nivelul terenului - platformă betonată cu dimensiunile în plan de 23,50 x 16,50 m, formând astfel o

incintă împrejmuită cu un perete din beton armat de 1,50 m înălţime. Peretele împrejmuitor de 1,5m înălţime.

Accesul în interiorul incintei se face pe două scări de trecere. Fundaţiile şi suporţii se realizează din beton armat.

Pentru rezervor Detox 2 se realizează postament de beton armat de 30 cm grosime având formă în plan de

octogon înscris într-un pătrat cu latura de 5,90 m.

În interiorul incintei împrejmuite cu laturile de 23,50 m şi 16,50 m se realizează o pardosea de beton armat de 15

cm grosime cu pantă spre un canal colector cu deversare într-un jomp.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

21

Sunt prevăzute, de asemenea, scări metalice de acces la partea superioară a rezervorului Detox 2 şi de trecere de

pe aceasta pe platforma de deasupra îngroşătorului.

2 Preparare reactivi pentru DETOX 2 - hală metalică, pe un singur nivel – parter, cu S = 120,0 mp şi înălţimea la

cornişă de 4,50 m.

Structura este realizată din cadre metalice din oţel cu deschiderea modulară de 10,0 m dispuse la 4,0 m distanţă

în axele modulare

Posturi de transformare incintă

1 Cameră de comandă şi control instalaţie CIL (MCC 008+MCC 010) - hală metalică cu dimensiunile în plan de

20,84 x 8,83m, P+1

2 Grup electrogen – puterea 1600 kVA/400 V

Batal avarie

1 Batal avarie - secţiune 16,6 x 7,6 x 1,8m, din beton monolit

Depozit GPL

1 Rezervor gaz petrolier lichefiat – montat pe o platformă betonată

Platformă cota +625m, unde vor fi amplasate următoarele clădiri:

Instalaţia de preparare a calcarului

1 Secţia de preparare calcar – suprafaţa totală în plan a clădirii măcinare calcar va fi de circa 19x18m. În clădire

va funcţiona un pod rulant de 15t.

2 Depozitul de calcar

K) Depozitul de exploziv

Este situat în localitatea Bocș a Mică, accesul la depozitul complex de explozivi este asigurat

printr-un drum de acces pietruit.

L) Cariera de andezit

Este amplasată pe versantul drept al văii Măcrişului, în afara amprizei iazurilor de decantare.

Extragerea andezitului se va face prin dizlocarea cu explozivi, încărcarea cu excavatoare

clasice cu cupă şi transportul auto al acestuia la baraje.

Deschiderea carierei se va face din drumul existent de pe Valea Măcrişului printr-o

semitranşee în pantă.

Executarea lucrărilor de exploatare se desfăşoară conform tehnologiei propuse, iar eşalonarea

lor pe operaţii, se prezintă astfel:

execuţia drumului de acces (ramificaţii la front);

forarea şi împuşcarea găurilor de sondă;

încărcarea şi transportul andezitului.

M) Staţia de pompe Mureş

Este amplasată pe malul drept al Râului Mureş, în dreptul localităţii Balata, comuna Şoimuş.

N) Staţia de repompare Certej

Este amplasată lângă rezervoarele de apă industrială existente în localitatea Certej.

O) Instalaţia de alimentare cu apă potabilă


pentru Proiectul



Octombrie

2013

22

Apă potabilă necesară pentru igiena personalului şi în procesul tehnologic va fi asigurată

dintr-un izvor, cu debitul de 2,5 l/s, situat în localitatea Bocşa Mică.

P) Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a obiectivului minier propus se face prin linie aeriană LEA

110 kV dublu circuit proiectată, racordată la sistemul energetic din zonă şi staţie de

transformare ST 110/6 kV 2 x 40 MVA propusă a fi amplasată în incinta Uzinei de preparare.

Distribuţia energiei electrice la consumator se face la tensiunea de 6 kV şi 0,4 kV.

Receptoarele care funcţionează la tensiunea de 6 kV se vor alimenta prin cabluri direct de pe

barele de 6 kV ale staţiei de 110/6 kV.

Pentru alimentarea consumatorilor de joasă tensiune de pe platforme sunt prevăzute posturi de

transformare amplasate în centrele de greutate ale consumatorilor, numărul lor şi puterea

transformatoarelor fiind dimensionate în funcţie de puterea maximă necesară.

Exploatarea în cariera de la Certej se va desfăşura pe locaţia vechii cariere Coranda prin

Metoda de exploatare propusă în cariera Certej este ,,Metoda de exploatare cu trepte

descendente şi transportul rocilor sterile la halda exterioară".

Zăcământul Certej va fi deschis şi pregătit pentru exploatare prin lucrări

miniere specifice exploatării în carieră:

- lucrări de deschidere

- lucrările de descopertare.

- Lucrări miniere de exploatare

Tehnologia de exploatare în carieră cu trepte constă în principal din:

- forarea pentru puşcarea primară

- forarea pentru puşcarea secundară,

- puşcarea găurilor încărcate. Explozivii utilizaţi: nitramon (exploziv de bază, obţinut

prin amestecul dintre azotatul de amoniu şi motorină care se realizează chiar la locul de

puscare), buster şi dinamită (explozivi de iniţiere) pentru împuşcarea masei miniere şi

dinamita DII pentru sfărmarea secundară.

- încărcarea masei miniere derocate cu excavatoare şi autoîncărcătoare.

- transportul masei miniere la uzină cu basculante.

Zăcământul Certej poate asigura prin exploatarea în carieră, realizarea unor capacităţii de

producţie de până la 3.000.000 t/an extras industrial. Raportul de descopertă este în medie 3t/t

pentru total masă minieră extrasă.

TEHNOLOGIA DE HALDARE

Sterilul rezultat din descopertă şi lucrările de exploatare din cariera Certej va fi transportat şi

depozitat în haldele de steril Nord şi Sud; procesul de haldare constă din următoarele etape:

- descărcarea sterilului din autobasculante,

- împrăştierea sterilului cu buldozerul,


pentru Proiectul



Octombrie

2013

23

- nivelarea şi compactarea sterilului cu ruloul compactor pentru a nu permite apelor pluviale

să pătrundă uşor în corpul haldei.

Halda Nord – cota +585m Halda Sud – cota +610m

- suprafaţa 326.000mp 402.200mp

- unghiul de taluz al treptei 350 35

0

- unghiul de taluz general 200

260

- patru trepte cu înălţimea de 30m fiecare trei trepte cu înălţimea de

60m - volumul haldei 20,5 mil mc; 48,7 mil t 15,1 mil mc; 36 mil t

- panta bermelor 3% 3%

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE

Procesarea minereului se realizează în mai multe etape:

Etapa I - Flotarea minereului cu obţinerea unui concentrat aurifer şi a unui steril de flotare

Etapa II - Oxidarea concentratului de pirită auriferă (Procesul Albion);

Etapa III - Cianurarea (leşierea CIL) a concentratului oxidat şi recuperarea electrolitică a

aurului şi argintului eluat de pe cărbune - şi turnarea în lingouri de aliaj Dore.

Etapa I – Prepararea minereului prin flotare cu obţinerea concentratului aurifer

Prepararea minereului constă din următoarele operaţii principale:

▪ concasarea minereului, într-un concasor giratoriu;

▪ depozitarea minereului rezultat după concasare;

▪ măcinarea minereului într-o moară semiautogenă SAG, care lucrează în circuit cu un

concasor conic pentru a sfărâma fracţia critică;

▪ remăcinarea umedă a grobului într-o moară cu bile care lucrează în circuit cu o

baterie de hidrocicloane, bateria de hidrocicloane alimentează agitatorul de condiţionare, din

care se alimentează instalaţia de flotare;

▪ condiţionarea cu reactivi de flotaţie: Sulfat de cupru, Silicat de sodiu şi Xantat

amilic de potasiu;

▪ flotarea minereului şi obţinerea unui concentrat de pirită auriferă şi a sterilului final

de flotaţie;

▪ îngroşarea sterilului de flotaţie într-un îngroşător de mare capacitate. Sterilul

îngroşat este trimis la iazul de decantare, iar apa limpezită rezultată de la îngroşare este

introdusă într-un bazin de stocare, de unde va fi recircuitată în procesul de măcinare.

▪ filtrarea / pompare concentratului rezultat din îngroşător. Concentratul este fie

filtrat (partea solidă fiind depozitată în vederea valorificării ca atare – primii doi ani de

activitate, sau a unei prelucrări ulterioare iar partea lichidă recirculată în proces), fie pompat

direct în instalaţia Albion pentru prelucrare în continuare.

a. Concasarea şi măcinarea minereului

Minereul este livrat de la carieră cu basculante de 65 t în regim de 24 h/zi, 7

zile/săptămână, 360 zile/an.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

24

Minereul este basculat direct în buncărul de minereu brut, dar poate fi basculat şi în

depozitul de minereu brut din apropiere. Supragabaritele reţinute pe grătar, sunt sparte cu un

ciocan hidraulic, montat pe un suport articulat rotativ, care acoperă toată suprafaţa de lucru.

Din depozit se va alimenta buncărul de minereu cu ajutorul unui încărcător frontal. Din

buncăr, minereul trece pe un alimentator cu bare vibrante, care descarcă refuzul, printr-un

jgheab căptuşit cu blindaje, în concasorul cu fălci. Trecerea este dirijată, prin jgheaburi

căptuşite cu blindaje, direct pe banda colectoare de sub concasor. Alimentatorul cu bare are

viteza reglabilă manual pentru controlul debitului de alimentare.Concasorul cu fălci poate

prelua roca cu dimensiunea maximă de 1000 mm şi o aduce la dimensiunea de 100 mm, cu o

productivitate de 434 t/h. Concasorul are rol de a produce un material sfărâmat la cca 80% -

100mm.

Roca concasată este dirijată printr-un jgheab căptuşit cu blindaje, pe banda

transportoare colectoare. Toate echipamentele fluxului tehnologic sunt montate pe o structură

metalică, care asigură montajul în cascadă a utilajelor.

Întreaga structură este montată într-o cuvă betonată, în trepte, cu placa de bază

amenajată cu pante spre un jomp colector al apelor de scurgere. Evacuarea din acest jomp se

face cu o pompă verticală, în canalele de drenaj ale amplasamentului.

De pe banda transportoare nr.1, roca este descărcată, printr-un jgheab căptuşit cu

blindaje, pe o altă bandă transportoare, care transportă minereul în depozitul de minereu

sfărâmat. Pe traseul acestei benzi este montat un cântar de bandă pe o singură rolă, cu senzori

digitali de viteză a benzii şi role de calitate a cântăririi, care monitorizează cantitatea de rocă

prelucrată.Pentru a preveni pătrunderea de corpuri metalice în depozitul de minereu sfărâmat,

pe traseul acestei benzi este prevăzut un electromagnet desupra benzii şi un detector de

metale. Piesele metalice reţinute vor fi descărcate alături de banda într-un recipient metalic.

Pentru monitorizarea funcţionării utilajelor din flux sunt prevăzute o serie de echipamente,

conectate la sistemul de control al procesului sau la sistemul de control distribuit, astfel:

- Camera de luat vederi deasupra buncărului de minereu brut.

- Sistem de control al nivelului în buncărul de minereu brut cu indicarea prin semnal

semaforizat a permiterii basculării de rocă şi a pornirii alimentatorului cu bare.

- Camera de luat vederi deasupra zonei de alimentare a concasorului.

- Cabluri de decuplare, detectori de alunecare şi aliniere la transportoarele cu bandă.

- Camera de luat vederi la descărcarea benzii în depozitul de minereu sfărâmat

- Sistem de semnalizare şi transmitere la distanţă a blocării jgheaburilor de descărcare

a transportoarelor.

Pentru a preveni poluarea cu praf a zonei de lucru este prevăzut un sistem de desprăfuire

folosind jeturi de apă la:

- Punctul de basculare a camioanelor

- Intrarea în concasor

- Ieşirea din concasor

- Evacuarea transportorului de colectare

- Evacuarea transportorului de transfer al minereului sfărâmat în depozit

Sistemul de desprăfuire, de tip cu stropire, operează automat. Alimentarea cu apă a punctelor

de desprăfuire se face pe conducte din oţel carbon zincate, cu dimensiuni descrescătoare spre


pentru Proiectul



Octombrie

2013

25

aval de la Dn 40 la Dn 25. Reglajul debitului de apă se face cu vane de reglare acţionate cu

aer instrumental.

Depozitul de minereu sfărâmat

Depozitul de minereu sfărâmat are o formă circulară, asigurând o capacitate pentru 18 ore de

functionare pentru moara SAG. Sub depozit este amenajat un tunel. Placa de bază a tunelului

este amenajata cu pante spre un jomp colector al apelor de scurgere.

Evacuarea din acest jomp se face cu o pompă verticală, în sistemul de colectare a scurgerilor

de la măcinare. Alimentatoarele cu plăci, montate în dreptul gurilor, preiau minereul măcinat,

prin intermediul unor jgheaburi şi îl transferă pe o bandă transportoare, care descarcă în

jgheabul de alimentare al morii semiautogene. Alimentatoarele cu plăci au viteză variabilă,

controlată prin debitul de alimentare al morii, măsurat cu un cântar de bandă şi condusă de

programul de control al morii.

Pentru monitorizarea funcţionării utilajelor din flux sunt prevăzute o serie de echipamente,

conectate la sistemul de control al procesului sau la sistemul de control distribuit, astfel:

- Camera de luat vederi a depozitului de minereu măcinat.

- Camera de luat vederi a zonei de funcţionare a fiecărui alimentator.

- Cabluri de decuplare, detectori de alunecare şi aliniere la transportorul cu

bandă.

-Sistem de semnalizare ș i transmitere la distanţă a blocării jgheaburilor de

alimentare a alimentatoarelor.

Pentru a preveni poluarea cu praf a zonei de lucru este prevăzut un sistem de desprăfuire

folosind jeturi de apă la punctele de descărcare pe alimentatoare. Sistemul de desprăfuire, de

tip cu stropire, operează automat, cu funcţionarea alimentatorului asociat.

Circuitul de măcinare primară cuprinde o moară semiautogenă – SAG echipată cu un

motor cu viteză variabilă de Recuperare a Energiei de Alunecare (SER), o moară cu bile cu

viteză fixă, care funcţionează în circuit închis cu hidrocicloane şi un sistem de recircuitare a

materialului grob. Moara SAG (semiautogenă) este alimentată din depozitul de minereu

sfărâmat de două alimentatoare cu plăci cu viteză variabilă, acţionate hidraulic. Debitul de

alimentare al morii semiautogene este controlat de un program de control al morii prin

modificarea vitezei alimentatoarelor. Minereul care nu este măcinat la dimensiunile

corespunzătoare, este recircuitat. Moara semiautogenă – SAG este prevăzută cu un sistem de

recircuitare a fracţiei critice. Minereul măcinat în moară este evacuat în ciurul Trommel al

morii, de unde trecerea ciurului este evacuată printr-un sistem de jgheaburi în bazinul de

alimentare al pompei centrifuge de tulbureală, iar refuzul ciurului, constând din fracţia

nemăcinată cu dimensiunea peste 12 mm, este descărcată în circuitul de concasare şi

redirecţionat în alimentarea morii.

Tulbureala rezultată din mori este preluată de câte un jgheab pentru fiecare moară, este

deversată într-un jgheab colector, care descarcă direct în bazinul pompelor, prevăzut cu 2

compartimente. Jgheabul colector este prevăzut cu 2 vane cauciucate, care permit descărcarea

în ambele compartimente, sau succesiv în fiecare compartiment al bazinului. Toate

jgheaburile sunt cauciucate. Legătura de la fiecare compartiment al bazinului la pompă, se

face cu un tronson scurt de ţeavă Dn 500, din oţel carbon, căptuşit cu cauciuc sau HDPE.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

26

Menţinerea constantă a nivelului în bazinele pompelor se face prin bucla de reglare a turaţiei

pompei. Pardoseala suprafeţei pe care se montează O moară semiautogenă şi moară cu bile,

este amenajată cu pantă spre un jomp, de unde scurgerile sunt preluate cu o pompă verticală şi

alimentate în bazinul de la evacuarea morilor sau direct la bazinul pompelor de alimentare a

îngroşătorului de steril. La fel şi pardoseala suprafeţei pe care se montează moara de

remăcinare, este amenajată cu pantă spre un jomp, de unde scurgerile sunt preluate cu o

pompă verticală şi alimentate direct la bazinul pompelor de alimentare a îngroşătorului de

steril.

Morile lucrează în circuit închis cu o baterie de 8 hidrocicloane, 7 în funcţiune şi unul în

rezervă. Grobul de la hidrocicloane este recircuitat la moară cu bile care a fost proiectată

pentru o sarcină de recircuitare de 250%. Suprascurgerea hidrocicloanelor ajunge

gravitaţional în agitatorul de condiţionare a flotaţiei primare. Moară cu bile descarcă

tulbureala obţinută prin măcinare în acelaşi bazin de colectare cu cel de la moară

semiautogenă. La moară cu bile este adăugat silicat de sodiu care are rol de depresant al

mineralelor de gangă în procesul de flotaţie. Bilele sunt adăugate în ambele mori din butoaie.

Sisteme de control:

Moara SAG este echipată cu detector de sarcină prin presiunea în lagăre şi detectarea

zgomotului. Controlul funcţionarii morii se face prin transmisie de date printr-un PLC

conectat la sistemul de control al uzinei DCS. Viteza morii va fi reglată manual. Apa de

diluţie din alimentarea morii SAG va fi controlată automat, proporţional cu debitul de

alimentare cu minereu a morii SAG.

Apa de diluţie în bazinul pompelor este controlată prin menţinerea unei valori a densităţii

tulburelii de intrare în hidrocicloane, iar nivelul din bazinul pompelor principale este controlat

prin reglarea turaţiei pompei.

Pentru alimentarea hidrocicloanelor, sunt prevăzute 2 pompe – 1 în funcţiune şi 1 în rezervă

(pentru cazul defectării uneia dintre ele).

Hidrocicloanele sunt echipate cu vane comandate. Hidrocicloanele sunt reglate manual online

cu referire la presiunea de intrare în hidrociclon care este monitorizată în DCS.

Este măsurată şi înregistrată în computerul central atât alimentarea cu minereu a morii SAG

cât şi debitul de alimentare cu bulgări recirculaţi.

Granulometria suprascurgerii hidrociclonului este măsurată de un granulometru în flux

continuu.

Legături tehnologice

La morile de măcinare se alimentează în circuit apă recircuitată (rezultată din decantarea

sterilului de flotaţie), reactiv (silicat de sodiu) pentru moara cu bile şi bile de măcinare. Apa

recircuitată este dozată în alimentarea morii semiautogene şi a morii cu bile, la stropirea

ciurului Trommel, în bazinul pompelor principale. Circuitele de alimentare sunt prevăzute cu

sistem de reglare a debitului şi cu sistem de control şi transmitere la distanţă a parametrilor de

lucru.

b. Flotarea minereului şi obţinerea concentratului de pirită auriferă

Minereul clasat în instalaţia de hidrociclonare este evacuat gravitaţional, pe o conductă din PE

80 (8 bari), în agitatorul de condiţionare, cauciucat, cu timp de retenţie de circa 11 minute,


pentru Proiectul



Octombrie

2013

27

existent în hala flotaţiei. Granulometria atât a alimentării primare (suprascurgerea

hidrocicloanelor de la măcinarea primară) cât şi suprascurgerea hidrocicloanelor de la

remăcinare este probată şi măsurată cu analizorul de granulometrie în flux continuu. Sunt

instalate pompe de transfer a probelor la analizorul granulometric. Va fi prevăzut un sistem de

filtrare pentru a furniza probe compuse pentru analiza de laborator.

Din agitator, tulbureala este evacuată gravitaţional în prima celulă a liniei de flotaţie primară,

care este compusă din 5 celule de flotaţie, montate în cascadă în gruparea 1+2+2, cu cutie de

golire după fiecare treaptă. Concentratul (spuma), colectat în jgheaburi, este evacuat

gravitaţional într-un bazin de unde este preluat de pompe şi trimis în alimentarea liniei de

celule de îmbogăţire 1.Sterilul, colectat în cutia de golire a ultimei trepte, este evacuat

gravitaţional, într-un bazin de 11,5 m3, de unde este preluat cu pompe şi trimis la bazinul

pompelor de alimentare a îngroşătorului de steril.

Linia de celule de îmbogăţire 1 este compusă din 4 celule de flotaţie, montate în cascadă în

gruparea 2+2, cu cutie de golire după fiecare treaptă. Concentratul (spuma), colectat în

jgheaburi, este evacuat gravitaţional într-un bazin de 7,8 m3, de unde este preluat de pompe şi

trimis în alimentarea liniei de celule de îmbogăţire 2. Sterilul, colectat în cutia de golire a

ultimei trepte, este evacuat gravitaţional, într-un bazin de 11,5 m3, de unde este preluat cu

pompe şi trimis în alimentarea hidrocicloanelor de la moară de remăcinare, amplasată în hala

de măcinare.

Linia de celule de îmbogăţire 2 este compusă din 4 celule de flotaţie, montate în cascadă în

gruparea 2+2, cu cutie de golire după fiecare treaptă.Concentratul (spuma), colectat în


trimis în alimentarea liniei de celule de îmbogăţire 3.Sterilul, colectat în cutia de golire a

ultimei trepte, este evacuat gravitaţional, în alimentarea liniei de celule de îmbogăţire 1.

Linia de celule de îmbogăţire 3 este compusă din 3 celule de flotaţie de, montate în cascadă în



trimis în alimentarea îngroşătorului de concentrat. Sterilul, colectat în cutia de golire a ultimei

trepte, este evacuat gravitaţional, direct, în cutia de alimentare a liniei de celule de îmbogăţire

2. Tulbureala remăcinată şi clasată în hidrocicloanele morii de remăcinare este alimentată,

gravitaţional, în cutia de alimentare a liniei de celule de curăţire.

Linia de celule de curăţire este compusă din 4 celule de flotaţie, montate în cascadă în



trimis în alimentarea liniei de celule de îmbogăţire 1. Sterilul, colectat în cutia de golire a

ultimei trepte, este evacuat gravitaţional, într-un bazin de 11,5 m3, de unde este preluat cu

pompe şi trimis la bazinul de 11,5 m3 al pompelor de alimentare a îngroşătorului de steril.

Reactivii de flotaţie se dozează în cutiile de alimentare.

Măcinarea sterilului de la linia de celule de îmbogăţire 1se face in moara turn convenţională.

Tulbureala este alimentată pe la partea superioară, la fel şi bilele de măcinare cu diametrul de

12 mm, iar prin aruncarea centrifugală se realizează măcinarea la 0,045 mm.Tulbureala

măcinată este evacuată pe la partea superioară în bazinul pompei verticale, de unde, partea

grobă este preluată de pompă şi trimisă la recircuitare în moară, iar partea fină, colectată în


pentru Proiectul



Octombrie

2013

28

jgheabul bazinului, este evacuată gravitaţional într-un bazin, preluată de către pompe şi

trimisă în alimentarea instalaţiei de hidrociclonare.

Grobul de la hidrocicloane este alimentat gravitaţional în moară turn, iar suprascurgerea

hidrocicloanelor (80% -0,045 mm) ajunge prin gravitaţie la linia de celule de curăţire. De la

bazinul celulelor de îmbogăţire 3, concentratul este trimis cu ajutorul pompelor, la

îngroşătorul de concentrat, împreună cu returnările de probe şi scurgerile din jompul secţiei de

flotare. Concentratul este îngroşat într-un îngroşător de mare productivitate. Tulbureala

alimentată în îngroşător, din cutia de alimentare, este distribuită central, iar prin agitarea

redusă din cuvă, se realizează îngroşarea prin decantare a concentratului din tulbureală. Pentru

a favoriza decantarea, în îngroşător se dozează floculant, care este preparat în instalaţia care

alimentează uzina de flotaţie.

Apa rezultată, este colectată la partea superioară, într-un jgheab, şi descărcată gravitaţional

într-un bazin de unde este preluată de către pompe şi trimisă la bazinul de apă reciclată.

Pompa de suprascurgere a îngroşătorului este cu viteză variabilă controlată de nivelul din

rezervorul suprascurgerii îngroşătorului.

Materialul îngroşat este colectat spre centrul cuvei şi evacuat prin pâlnia centrală de evacuare,

de unde este preluat de 2 pompe şi alimentat la moară ISAMILL, în cantitate controlată,

surplusul este trimis prin bypas înapoi în cuvă.

Viteza pompei pentru îngroşatul de la îngroşător este controlată prin densitatea pulpei

îngroşate măsurată de un instrument de densitate. Grosimea patului din îngroşător, nivelul

patului şi torsiunea sunt monitorizate cu senzorii. Nivelul patului este folosit pentru a

controla debitul de floculant prin DCS-ul uzinei folosind pompa cu viteză variabilă de

alimentare cu floculant.

Mecanismul de agitare poate fi ridicat, automat, pe verticală, reglându-se astfel concentraţia

fluidului evacuat.

Rotorul cu racleţi este susţinut de un pod suport şi este prevăzută o pasarelă cu balustrade

pentru accesul personalului la partea centrală. Există sistem de măsurare a înălţimii de reglaj a

racletelor faţă de fundul cuvei, cu sistem de transmitere la distanţă la sistemul de control

distribuit (DCS) al uzinei. Deasemenea există sistem de măsurare şi transmitere la distanţă a

momentului de torsiune a arborelui de acţionare, pentru prevenirea blocării.

Pardoseala suprafeţei pe care se va monta îngroşătorul de concentrat, va fi amenajată cu pantă

spre un jomp, amplasat la extremitatea suprafeţei de montaj, în apropierea bazinului de apă

decantată, de unde scurgerile sunt preluate cu o pompă verticală si pompate direct la cutia de

alimentare a îngroşătorului.

De la bazinul de steril de la flotarea primară, sterilul de flotaţie este pompat la bazinul de

alimentare a îngroşătorului de steril împreună cu returnările de probe şi diferitele scurgeri de

la pompe. Pentru a favoriza decantarea, în îngroşător se dozează floculant, care este preparat

în instalaţia care alimentează uzina de flotaţie.

Apa separată este colectată la partea superioară într-un jgheab şi descărcată gravitaţional într-

un bazin din oţel. Bazinul de apă de recircuitare poate să asigure stocarea pentru un timp de

0,5 ore, pentru a asigura debitul necesar în cazul scurtelor opriri ale pompelor de apă returnată

de la iazul de decantare amplasat la distanţă. Cu debitul preconizat de apă returnată de la iazul

de decantare, nivelul rezervorului va coborî cu o viteză de cca 0,6 m/h dacă pompa de la iazul


pentru Proiectul



Octombrie

2013

29

de decantare se opreşte.

Din bazin, apa este utilizată ca apă recircuitată, prin preluarea de către 2 pompe, pe 2 circuite

independente, unul care alimentează măcinarea primară, moară Isamill, prepararea reactivilor,

iazul de decantare sterile de flotaţie şi alte 2 pompe , care alimentează liniile de flotaţie.

Pompele de apă de recircuitare sunt cu turaţie fixă cu o buclă parţial închisă pentru a asigura

un debit minim cerut de pompă.

Materialul îngroşat este colectat spre centrul cuvei şi evacuat prin pâlnia centrală de evacuare,

de unde este pompat la iazul de decantare flotaţie.

Viteza pompei pentru îngroşat este controlată prin densitatea pulpei îngroşate măsurată de un

instrument nuclear de densitate. Grosimea patului din îngroşător, nivelul patului şi torsiunea

sunt monitorizate cu senzorii. Nivelul patului poate fi folosit pentru a controla debitul de

floculant prin DCS-ul uzinei folosind pompa cu viteză variabilă de alimentare cu floculant.

Există sistem de măsurare a înălţimii de reglaj a racletelor faţă de fundul cuvei, cu sistem de

transmitere la distanţă la sistemul de control distribuit (DCS) al uzinei.

Deasemenea există sistem de măsurare şi transmitere la distanţă a momentului de torsiune a

arborelui de acţionare, pentru prevenirea blocării.

Pardoseala suprafeţei pe care se montează îngroşătorul de steril, este amenajată cu pantă spre

un jomp, amplasat la extremitatea suprafeţei de montaj, în apropierea bazinului de apă

colectată, de unde scurgerile sunt preluate cu o pompă verticală şi pompate direct la cutia de

alimentare a îngroşătorului.

Fluxul de aer comprimat

Pentru realizarea unei flotaţii corespunzătoare a concentratului în celulele de flotaţie, în

acestea se insuflă aer la 0,5 bari, produs de către 2 suflante, una pentru celulele de 130 m3 şi

una pentru celelalte celule.Toate conductele pe care circulă fluide tehnologice (aer suflante,

apa tehnologică, reactivi) sunt prevăzute cu robineţi de reglare cu comandă la distanţă,

acţionaţi cu aer instrumental.

Aerul instrumental este produs în 2 compresoare (unul în rezerva) cu debitul de 935 Nm3/h, la

presiunea de 8 bari.

Etapa II – Oxidarea concentratului de pirită auriferă (Procesul Albion)

Concentratul obţinut prin flotaţie trebuie să fie măcinat ultrafin de la 80% -45 microni la 80%

-9 microni, aceasta fiind o cerinţă a procesului Albion. Această fineţe de măcinare se obţine

folosind o moară IsaMill înaintea oxidării Albion.

Procesul Albion se poate desfăşura în condiţii acide sau mai alcaline la un pH de 5.5. Procesul

alcalin este folosit acolo unde nu este necesară recuperarea metalelor de bază din concentrat

cum ar fi exemplul de la Certej. Procesul alcalin este adecvat mineralelor precum pirita,

arsenopirita, seleniurile.

Sulfurile refractare purtătoare de aur cum ar fi pirita eliberează atât fier cât şi acid sulfuric

când este oxidată. În procesul alcalin, acest fier şi acid este neutralizat în mod continuu şi

precipită din leşie prin adaos de calcar. Eliminarea permanentă a produselor de reacţie din

soluţie înseamnă că leşierea avansează rapid şi se pot atinge nivele foarte ridicate de oxidare a

sulfurilor. Măcinarea ultrafină a mineralelor la minus 10 microni sau chiar sub această valoare

preîntâmpină decaparea cu aceste produse de leşiere precipitate deoarece mineralele de leşiere

se consumă înainte de a se forma un strat suficient de precipitate.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

30

Oxigenul se injectează în tulbureală pentru a controla rata de oxidare, iar neutralizarea

sulfaţilor produşi se realizează prin adaos de calcar fin măcinat printr-o reţea inelară.

Reacţia generală de leşiere este:

FeS2 + 15/4 O2 + 2 CaCO3 + 9/2 H2O = FeO.OH + 2 [CaSO4.2H2O] + 2 CO2

Gradul de oxidare este variabil cu o rată de oxidare de 70% care s-a stabilit că reprezintă

nivelul optim. Aceasta înseamnă că 30% din pirita care intră în circuitul de leşiere Albion va

ieşi sub formă de sulfură.

Cheia procesului constă în asigurarea menţinerii reacţiei de mai sus prin monitorizarea şi

controlul pH-ului (aciditate pH≈5-5,5) şi a potenţialului redox. Acest lucru se poate obţine

prin monitorizare pH şi Eh şi cu ajutorul dispozitivelor de măsurat oxigenul aflate pe fiecare

tanc, dispozitive ce vor controla adaosul de oxigen şi calcar. Reacţia de oxidare are loc în 5

reactoare cu agitare continuă în care se injectează oxigen.Cantitatea de oxigen ce se injectează

în tulbureală este controlată în funcţie de gradul de oxidare al sulfurilor cu ajutorul unui

senzor electrochimic, neutralizarea sulfaţilor produşi în timpul reacţiei se realizează prin

adaos de calcar fin măcinat.

Oxidarea concentratului de pirită auriferă constă din următoarele operaţii principale:

măcinarea concentratului de pirită auriferă la fineţe avansată;

oxidarea concentratului aurifer (oxidarea Albion) se realizează la presiune

atmosferică prin injectarea de oxigen gazos, cu menţinerea pH-ului în domeniul 5,5 - 6 prin

adaos de calcar măcinat;

îngroşarea produsului de oxidare într-un îngroşător cu 20 m. Produsul

îngroşat este dirijat la neutralizare, iar apa limpezită din preaplinul îngroşătorului este

pompată şi recirculată la măcinarea şi la oxidarea concentratului aurifer (procesul Albion);

neutralizarea şi răcirea îngroşatului rezultat de la oxidarea concentratului.

a. Măcinarea concentratului

Concentratul de flotaţie îngroşat la 60% solid este pompat la un debit de 39,1 m3/h cu pompa

de transfer al concentratului la rezervorul de alimentare a morii IsaMill. În rezervorul de

alimentare al morii IsaMill tulbureala este diluată la 45% solid cu apă de recircuitare.

Corpurile de măcinare IsaMill, cuprinzând bile ceramice Keramax de 2mm, sunt alimentate

continuu din buncărul de alimentare cu corpuri de măcinare IsaMill cu un alimentator

elicoidal în rezervorul de alimentare IsaMill. Tulbureala de la evacuarea morii curge în

bazinul de alimentare al leşierii Albion de unde este pompată în tancurile de leşiere cu

ajutorul unei pompe de alimentare. Această pompă este cu turaţie variabilă controlând nivelul

în rezervorul de alimentare a leşierii Albion.

b. Oxidarea Albion

Leşierea Albion oxidează sulfurile din concentrat prin insuflarea de oxigen la presiune

atmosferică. Nu este necesară oxidarea completă.Prin leşierea Albion se tratează 40 t/h de

concentrat măcinat la o fineţe de 80% -9 microni cu 30% solid într-o serie de 5 tancuri cu

agitare la presiune atmosferică la un timp total de retenţie de 30 ore. Leşierea operează la 90o

C şi oxidarea sulfurilor este realizată prin injectarea de oxigen prin numeroase duze aproape

de baza tancurilor pentru a menţine concentraţia necesară de oxigen dizolvat în soluţie.

Oxidarea eliberează acid sulfuric şi pH-ul este controlat în fiecare tanc menţinându-se la 5,5

prin adaos de calcar măcinat. Reacţia este exotermă dar temperatura este controlată prin


pentru Proiectul



Octombrie

2013

31

vaporii de apă din gazul care părăseşte tancul împreună cu pierderea de căldură prin pereţii

tancului. Gazul emis, la cca 96o C, din tancuri este sărac în oxigen şi bogat în bioxid de

carbon format prin reacţia calcarului cu acidul sulfuric. Pentru motive de siguranţă, tancurile

sunt acoperite toate şi fiecare echipat cu un ventilator şi un coş de tiraj cu înălţimea de 7 m

deasupra tancurilor pentru a controla emisia gazelor evacuate departe de personal. Tancurile

sunt din oţel carbon cu trei deflectoare şi un ridicător şi sunt fabricate din LDx2101 pentru

protecţie acidă. Tancurile se golesc în nişte jgheaburi de scurgere acoperite, în formă de U,

din LDx2101 cu capace rabatabile pentru uşurinţa îndepărtării depunerilor de material. Toate

tancurile pot fi scurtcircuitate prin şuberele de pe jgheab pentru întreţinere. Fiecare tanc este

echipat cu o elice dublă de 225 kW. Elicea de la bază este mai înaltă pentru a îmbunătăţi

transferul de oxigen, iar elicea superioară este portantă pentru a menţine solidele în suspensie.

Oxigenul este injectat la 3,2570 Nm3/h în fiecare tanc prin 24 duze de oxigen la 6,5 bari.

Oxigenul este furnizat cu puritate de 95% O2 de către fabrica de oxigen la un debit de 533

t/zi. Cele 5% din gaz care nu este oxigen contribuie la gazul de ieşire şi prin urmare la răcirea

tulburelii din tancuri prin evaporarea de apă.

PH-ul este măsurat în fiecare tanc şi controlat prin adaosul de calcar de la conductă inelară de

calcar. Pentru neutralizare şi control al pH-ului la 5,5 este necesar un total de cca 30 t/h de

calcar.

Leşierea operează la 30% solid şi alimentarea de la IsaMill este diluată cu apă de procesare de

la suprascurgerea îngroşătorului Albion. Suprascurgerea îngroşătorului CIL care conţine 200-

300 ppm CNT nu va fi folosită ca apă de diluţie în procesul Albion din cauza riscului de

siguranţă datorat apariţiei de HCN în leşie. Din acest motiv completarea de apă în procesul

Albion se poate face în caz de necesitate doar cu apa recuperată de la iazul de decantare CIL

care va avea un conţinut de până la 4 ppm CNT funcţie de degradarea naturală din iaz.

Datorită adaosului de calcar şi oxidării sulfurilor există o creştere a masei solidelor în

procesul Albion. Tonajul de solide în reziduul Albion este de 2,16 ori tonajul concentratului

alimentat şi de 1,22 ori tonajul combinat din concentrat şi calcar adăugat. Există o pierdere de

apă în gazele de la ventilaţie de la leşierea Albion. Aceasta este înlocuită cu apa conţinută în

şlamul de calcar şi prin adaos de apă de procesare Albion în fiecare tanc.

Suprafeţele fierbinţi vor fi protejate fie cu balustrade fie izolate pentru a evita arderea.

c. Îngroşarea produsului de oxidare Albion

Reziduul de la ultimul tanc în funcţiune de la leşierea Albion curge în bazinul de evacuare şi

de aici în bazinul de alimentare a îngroşătorului Albion împreună cu scurgerile dacă există.

Reziduul este îngroşat într-un îngroşător, în care se adaugă floculant Magnafloc 1011 în

consum de 40 g/t de reziduu. Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de preparare a

floculantului de unde se dozează şi la îngroşătorul CIL. Floculantul este dozat la îngroşător cu

pompa şi este diluat în flux cu apa recircuitată de la iazul de decantare CIL pentru a obţine o

soluţie dozată cu concentraţia de 0,05% floculant.

Soluţia din suprascurgerea îngroşătorului este pompată cu pompa de suprascurgere la

alimentarea leşierii Albion pentru a menţine diluţia corectă în timp ce se reţine căldura.

Completarea apei se face cu apa recircuitată de la iazul de decantare CIL. Această apă este

adăugată în jgheabul de la îngroşător pentru a reduce saturarea gipsului cât mai curând posibil


pentru Proiectul



Octombrie

2013

32

pentru a reduce crustele din conductele de apă. Îngroşatul de la îngroşător cu 60% solid este

pompat la turnul de răcire a tulburelii.

Suprafeţele îngroşătorului şi ale tancurilor care intră în contact cu soluţia sunt din LDx2101.

Conductele de tulbureală sunt din oţel căptuşit cu cauciuc. Suprafeţele fierbinţi vor fi protejate

fie cu balustrade fie prin izolare pentru a evita arderea.

d. Neutralizarea şi răcirea îngroşatului Albion

Reziduul îngroşat de la leşierea Albion are un pH de 5,5 şi cca 980C. Pentru CIL, pH-ul

tulburelii trebuie ridicat la cca 10,5 , temperatura redusă la 450C şi tulbureala diluată la 40%

solid. Diluarea se face cu suprascurgere de la îngroşătorul CIL care conţine de obicei 100 –

300 mg NaCN/l. În consecinţă, pentru a evita emisia de HCN, tulbureala trebuie să fie

neutralizată înainte să se facă diluarea. Diluarea trebuie făcută înainte ca tulbureala să curgă

prin ciurul de rebuturi CIL.

Îngroşatul de la îngroşător este neutralizat cu var de la conducta inelară cu lapte de var în

tancul cu agitare pentru neutralizarea tulburelii Albion. PH-ul este ridicat la cca 10,5, ajustări

în continuare putând fi făcute la CIL. Tancul este făcut din oţel carbon şi are un timp de

retenţie de 30 minute.

Reziduul neutralizat de la leşierea Albion este pompat în turnul de răcire a tulburelii Albion.

Tulbureala răcită la o temperatură sub 450C este diluată la 40% solid pentru CIL folosind apa

de la suprascurgerea îngroşătorului CIL adăugată la baza turnului de răcire. Tulbureala răcită

şi diluată curge din turn pe un ciur de rebuturi cu ochiurile de 600 microni şi apoi în bazinul

pompei de alimentare CIL. Din acest bazin, tulbureala este pompată prin aparatul de probare a

alimentării CIL în primul tanc CIL. La baza turnului de răcire există un şuber pentru etanşare

pentru a nu se pierde aer pe la bază. Tulbureala este distribuită în turn printr-o conductă

inelară cu duze rezistente la colmatare.Crustele se vor acumula în turnul de răcire atât pe

separatoarele de picături cât şi pe pereţi. Separatoarele superioare pot fi ridicate în exteriorul

turnului cu o macara mobilă pe un cadru suport unde sunt spălate de solide din când în când.

Este prevăzut un set de rezervă de separatoare pe un al doilea suport cadru lângă turnul de

răcire pentru a înlocui setul scos pentru curăţire. Pentru a curăţa pereţii, este coborâtă în turn o

instalaţie specială de detartrare. Depunerea este curăţată manual de pe pereţii din această

instalaţie. Crusta cade la baza turnului şi se evacuează printr-o conductă într-o chiblă. Turnul

de răcire, cadrele suport a separatoarelor de picături şi chibla pentru crustă sunt amplasate

într-o îngrădire separată pentru a localiza crusta într-o singură zonă. Deoarece aceasta crustă

conţine metale preţioase, periodic se reintroduce în circuitul de măcinare la moară SAG.

Toate utilajele din procesul Albion sunt amplasate în cuve betonate pentru evitarea scurgerilor

în afara incintelor, iar scurgerile accidentale sunt recuperate în jompurile amplasate în fiecare

incintă şi repompate în flux.

Etapa III – Procesul CIL

Procesul CIL constă din următoarele operaţii principale:

a. Leşierea cu cianură a tulburelii rezultată de la Albion;

b. Îngroşarea şi pomparea sterilului rezultat de la leşiere;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

33

c. Spălarea acidă, eluţia şi regenerarea cărbunelui activ, extragerea metalelor

preţioase

d. Detoxifierea sterilului de cianuraţie (Detox 1) şi pomparea pe iazul de decantare

a. Leşierea cu cianură

Tulbureala oxidată, îngroşată, neutralizată şi răcită rezultată din procesul Albion este dirijată

la pompa de alimentare CIL printr-un aparat de probare transversal pe alimentarea CIL, la

primul tanc, la un debit de 87 t/h solid, 40% conţinut de solid şi 450C. Conţinutul în

alimentarea CIL este în medie de 8 g/t Au şi 45 g/t Ag dar în anii când sunt prelucrate

minereuri cu conţinut mare de argint acesta se poate schimba la cca 6 g/t Au şi 81g/t Ag.

Reacţia chimică ce are loc în procesul de cianuraţie este următoarea:

4 Au + 8(NaCN) +O2 + 2 H2O = 4 NaAu (CN)2 + 4 NaOH

CIL cuprinde o serie de şase tancuri din oţel carbon, cu agitare, montate în serie. Fiecare tanc

are un volum util de 830 m3, un diametru de 10,1 m, o înălţime totală de 11,1 m, 4 deflectoare

şi un timp de retenţie de 5 ore. Timpul total de retenţie în CIL este prin urmare 30 ore. Fiecare

tanc este echipat cu un agitator dublu de 55 kW, cu ambele agitatoare căptuşite cu cauciuc.

Oxigenul este adăugat la baza agitatoarelor prin duze de presiune joasă.

Fiecare tanc este echipat cu un ciur interstadial de tip MPS (P) cu deschiderea ochiurilor de

0,8 mm din lamele de oţel inox. Prin ciururile interstadiale tulbureala este evacuată din fiecare

tanc în jgheaburi prevăzute cu şubere care permit scurtcircuitarea oricărui tanc pentru

întreţinere. Cărbunele se mişcă între stadii cu ajutorul pompelor de cărbune verticale cu

rotorul încastrat. Acestea sunt dimensionate pentru a pompa până la 22 t de cărbune pe zi

folosind toate pompele în funcţionare simultană. Această deplasare va fi necesară pe durata

perioadelor cu conţinuturi mari de argint, perioade în care vor fi făcute două eluţii pe zi, 6 zile

pe săptămână. Atunci mişcarea cărbunelui va avea loc 20 ore/zi, 6 zile/săptămână.

În perioadele cu conţinuturi medii, va fi necesară numai 1 eluţie pe zi şi mişcarea cărbunelui

poate fi făcută într-o perioadă mai scurtă de timp sau poate fi pompat intermitent, mai degrabă

decât să funcţioneze toate pompele simultan, permiţând oarecum cărbunelui să se încarce mai

mult. Pompa de cărbune din tancul 1, sau dacă tancul 1 este scurtcircuitat, pompa din tancul 2

refulează la ciurul vibrant pentru cărbune încărcat cu ochiuri de 0,5mm. Trecerea ciurului se

întoarce la primul tanc CIL, iar refuzul este colectat într-un rezervor de cărbune încărcat.

Acest rezervor este un rezervor căptuşit cu cauciuc, conic şi deschis la partea superioară care

poate înmagazina 11 tone de cărbune. Din acest rezervor cărbunele este pompat în şarje de 11

tone la coloana de spălare acidă cu pompa de transfer a cărbunelui. Acest rezervor este

necesar pentru colectarea cărbunelui deoarece la 2 eluţii pe zi va fi un timp insuficient să se

descarce cărbunele încărcat direct în coloana de spălare acidă. Varul poate fi adăugat la tancul

CIL din amonte pentru a ajusta pH-ul la 10,5 dacă este cazul, deşi majoritatea varului va fi

adăugat în tancul de neutralizare în zona de răcire a tulburelii. Soluţia de cianură de sodiu se

va adăuga la oricare tanc CIL după cum este necesar. Debitul de cianură este măsurat şi

monitorizat pe DCS-ul uzinei. În cadrul procesului CIL este prevăzut un analizor în flux

continuu care măsoară pH-ul şi concentraţia de cianură liberă în tancul 2 şi 6. Datele

din acest analizor sunt monitorizate de DCS-ul uzinei şi utilizate la optimizarea

dozajului cianurii.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

34

Reziduul de la ultimul tanc curge pe un ciur vibrant de control al cărbunelui cu deschidere a

ochiurilor de 0,6mm pentru a recupera orice scăpări de cărbune grosier. Trecerea ciurului de

control curge la bazinul de alimentare a îngroşătorului de steril CIL.

Soluţia recircuitată de la circuitele de eluţie şi electroextracţie şi diferitele scurgeri sunt

pompate la începutul CIL. Deoarece debitul de soluţie de la eluţie este mare comparativ cu

debitul de alimentare proaspătă de la CIL, debitele maxime ale acestor curgeri sunt

comparabile cu debitul mediu prin CIL. Prin urmare pentru a evita şocurile şi nevoia unor

ciururi interstadiale mai mari, soluţiile recircuitate sunt colectate în rezervorul de recircuitare

a soluţiei CIL din care acestea sunt pompate cu un debit constant în tancul primar CIL. Un

comutator de nivel scăzut în acest rezervor opreşte pompa. Turaţia pompei este fixată manual

de către operatorul DCS în funcţie de nivelul din rezervor.

Aerul pentru CIL şi pentru neutralizarea cianurii este furnizat de compresoarele CIL. Sunt

prevăzute 3 compresoare cu şurub din care 2 sunt normal în funcţiune şi 1 va fi de rezervă.

Este prevăzută o pompă de rezervă pentru cărbune şi un ciur de rezervă interstadial. Este

prevăzută o pompă submersibilă pentru drenarea tancului de leşiere pentru a evacua cât de

mult este posibil din conţinutul tancului într-un tanc în funcţiune când se goleşte un tanc

pentru întreţinere.

Principalele controale în CIL sunt:

Aparatul de probat alimentarea CIL acţionat la intervale de timp

Adaosul de var controlat prin pH

Adiţia şi măsurarea debitului de cianură controlate prin punctul de reglare

manuală, dar cu potenţial de a fi controlate de la analizorul de cianură

Măsurarea cianurii şi pH-ului în tancurile 2 şi 6

Alarme de nivel în fiecare tanc CIL

Debitul de aer la fiecare tanc măsurat şi controlat prin punctele de reglare

manuală

Debitul soluţiei recircuitate controlat prin pompa cu viteză variabilă de

recircuitare a soluţiei la CIL cu un punct de reglare manuală

Nivelul de cărbune monitorizat în rezervorul de cărbune încărcat.

b. Îngroşarea şi pomparea sterilului CIL

Îngroşătorul sterilului CIL este prevăzut în flux pentru a recupera cianura în vederea

reutilizării la CIL prin recircuitarea suprascurgerii îngroşătorului şi de a reduce de asemenea

consumul de reactivi pentru neutralizarea cianurii. Trecerea ciurului de control al cărbunelui

de la CIL curge în bazinul de alimentare a îngroşătorului de steril CIL împreună cu scurgerile

şi ocazional cu nămolul Detox 2. Sterilul este îngroşat într-un îngroşător cu adăugarea de

Magnafloc 1011 la un consum de 36 g/t de concentrat. Floculantul este pregătit într-o

instalaţie specială de pregătire a floculantului amplasată lângă îngroşător. Floculantul este

livrat în saci de 25 kg la pâlnia de alimentare a instalaţiei de preparare floculant şi apoi este

dozat automat la un rezervor de amestec cu apă brută pentru a da o soluţie 0,5%. Soluţia de

floculant este depozitată într-un rezervor de stocare. Floculantul este dozat prin conducte la

îngroşător cu pompa de alimentare şi diluarea în flux cu apă de la suprascurgerea de la

îngroşător pentru a obţine o soluţie cu concentraţia de 0,05% floculant. Această instalaţie de


pentru Proiectul



Octombrie

2013

35

dizolvare a floculantului alimentează şi îngroşătorul Albion.

Suprascurgerea de la îngroşător este pompată cu pompa de suprascurgere în primul rând la

CIL ca apă de diluţie a alimentării CIL, dar este de asemenea folosită pentru stropirea ciurului

de control al cărbunelui CIL şi pentru diluarea floculantului. Dacă este nevoie de apă de

completare pentru suprascurgerea îngroşătorului aceasta este furnizată ca apă recircuitată de la

iazul de decantare CIL. Totuşi, bilanţul de apă arată că va fi un surplus de apă în

suprascurgere şi acest surplus va fi pompat la INCO Detox 1 pentru neutralizarea cianurii.

Îngroşatul de la îngroşător este pompat la 60% solid la INCO Detox 1 pentru neutralizarea

cianurii. Densitatea pulpei din îngroşatul îngroşătorului nu este critică deoarece aceasta este

diluată în alimentarea INCO Detox 1.

Turaţia pompei pentru îngroşatul de la îngroşător este controlată de densitatea pulpei

îngroşate măsurată de un instrument de densitate. Grosimea patului din îngroşător, nivelul

patului şi torsiunea sunt monitorizate cu senzori . Nivelul patului poate fi folosit pentru a

controla debitul de floculant prin DCS-ul uzinei folosind pompa cu viteză variabilă de

alimentare cu floculant.Sistemul de preparare a floculantului este controlat cu sistemul de

control al furnizorului şi monitorizat în DCS-ul uzinei.

Pompa pentru suprascurgerea îngroşătorului are viteză fixă. Nivelul în rezervorul pentru

suprascurgerea îngroşătorului este controlat mai jos de un nivel maxim prin deschiderea vanei

de control de pe conducta spre Inco Detox 1 şi peste un nivel minim prin controlarea unei

vane de pe conducta de completare cu apă recircuitată la iazul CIL.

Toate utilajele din procesul CIL sunt amplasate în cuve betonate pentru evitarea scurgerilor în

afara incintelor, iar scurgerile accidentale sunt recuperate în jompurile amplasate în fiecare

incintă şi repompate în punctele din flux aşa cum este arătat pe planşele corespunzătoare.

c. Spălarea acidă, eluţia şi regenerarea cărbunelui acid

Secţia de eluţie este proiectată să proceseze două şarje de cărbune încărcat pe zi la 11 t

cărbune per şarjă. Proiectul se bazează pe o funcţionare de 24 h/zi, 6 zile/săptămână. Cu

producţia folosită pentru proiectare, în perioadele cu conţinut mare de argint, vor fi tratate cca

624 de şarje pe an cu până la 2 şarje/zi. În medie, pe durata de viaţă a exploatării, vor fi tratate

411 şarje/an necesitând o medie de 1,3 şarje/zi, astfel că pe durata conţinutului scăzut de

argint va fi tratată numai 1 şarjă/zi.

Din cauza conţinutului mare de argint şi a nevoii de a manipula multiple şarje/zi, a fost

selectat un circuit divizat de eluţie AARL. Cu acest circuit, ultima porţiune din eluatul de la

coloana de eluţie este recircuitată la tancul de soluţie pentru preumectare. Acest lucru reduce

volumul de soluţie încărcată care trebuie tratată prin electroextracţie, creşte conţinutul

acesteia şi reduce consumul de căldură. Din cauza numărului mare de şarje, pentru a încerca

să se reducă consumul de apă potabilă, există posibilitatea de a folosi parte din electrolitul

epuizat pentru ciclul de stripare în circuitul de eluţie. Pentru acest scop, electrolitul epuizat

este stocat în tancul de electrolit epuizat. Va fi întotdeauna folosită apă potabilă pentru ultima

parte a ciclului de stripare pentru a spăla cărbunele şi a răci coloana. Totuşi proiectul permite

folosirea de apă potabilă în loc de soluţie epuizată pe tot ciclul de eluţie dacă se preferă aşa.

Ciclul global de spălare acidă şi eluţie inclusiv transferul cărbunelui înăuntru şi înafară,

durează până la 12 ore. Ciclul spalare –elutie consta in:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

36

Pomparea până la 11 t de cărbune încărcat din rezervorul de cărbune încărcat

într-o coloană goală de spălare acidă

Spălarea acidă a cărbunelui cu acid clorhidric diluat la temperatura mediului şi

la presiune atmosferică.

Spălarea acidului epuizat

Transferul cărbunelui spălat acid şi limpezit la coloana de eluţie

Preumectarea cărbunelui la 1300C cu o soluţie de preumectare de cianură şi

sodă caustică urmată de striparea la 1300C cu electrolit epuizat şi apă tratată

Stocarea soluţiei încărcate de la etapa de eluţie în unul din cele două rezervoare

de soluţie încărcată în vederea electroextracţiei

Regenerarea cărbunelui eluat în cuptorul pentru cărbune la 7500

C

Recircuitarea cărbunelui eluat şi regenerat la tancul 6 CIL împreună cu

cărbunele proaspăt necesar

Electroextracţia şarjei de electrolit, recircuitarea electrolitului epuizat în

rezervorul de electrolit uzat pentru reutilizare sau la rezervorul tampon de recircuitare a

soluţiei CIL, după cum este necesar

Operaţiile de spălare acidă, eluţie şi transfer al cărbunelui sunt programate în secvenţe

automate de DCS-ul uzinei. Este de asemenea posibilă operarea semiautomată şi manuală prin

DCS.

Spălarea acidă

Spălările acide sunt realizate în şarje de 11 t de cărbune/şarjă. Spălarea acidă poate fi făcută

pe o şarjă în timp ce şarja spălată anterior este la eluţie. Coloana de spălare acidă este un

recipient cu fundul conic din oţel carbon căptuşit cu cauciuc cu inserţii de sită de plastic

pentru a reţine cărbunele. Spălarea acidă se face la temperatura ambientală folosind o soluţie

3% de acid clorhidric (HCl). Cărbunele spălat este transferat din coloana de spălare acidă la

coloana de eluţie cu pompa de cărbune. HCl este furnizat uzinei ca acid cu concentraţia de

32%, livrat de o cisternă. Volumele selectate de acid concentrat sunt pompate în rezervorul de

circulaţie acidă ca parte a unei operaţii programate în timp. Ciclul automat de spălare acidă,

inclusiv transferul cărbunelui din coloană, durează cca 5,5 ore şi funcţionează după cum

urmează :

Cărbunele încărcat este pompat în coloana de spălare acidă folosind apă de transfer.

Apa antrenată cu cărbunele se scurge pe la baza coloanei în rezervorul de apă de transport.

Durata nominală este de 0,9 ore.

În acelaşi timp este pregătită o şarjă care cuprinde 1 volum de pat (BV) de 3% HCl

prin pomparea unui volum fixat de acid concentrat într-o şarjă de apă brută în rezervorul de

circulaţie acidă. Cantităţile de apă şi acid sunt controlate de DCS prin măsurarea nivelului în

rezervorul de circulaţie acidă. Volumul de apă adăugată este controlat de creşterea nivelului în

rezervorul de circulaţie acidă. Volumul de acid concentrat adăugat este controlat prin timpul

de pompare a pompei de transfer a acidului concentrat şi de un factor de calibrare a pompei.

Această etapă de completare durează cca 0,6 ore.

Pompa pentru circulaţie acidă este pornită şi refulează acid diluat la un debit regulat de

2 BV/oră timp de 1,5 ore prin coloană şi înapoi în rezervorul de circulaţie până când spălarea


pentru Proiectul



Octombrie

2013

37

acidă este terminată.

Pompa de circulaţie acidă este oprită şi cărbunele este spălat printr-un debit regulat de

apă brută livrată la baza coloanei de spălare acidă. Parte din acidul epuizat poate fi reîntors în

rezervorul de circulaţie acidă dacă se constată că acidul epuizat poate fi refolosit. Spălăturile

rămase sunt direcţionate la rezervorul de neutralizare a acidului. Curgerea apei brute continuă

în timpul programat până când cărbunele a fost complet limpezit de orice acid rezidual.

(curgere 2BV/oră pe o durată de cca 2 ore)

Cărbunele este pompat din coloana de spălare acidă cu apa de transport ca diluţie în

coloana de eluţie într-un timp programat până când coloana de spălare acidă este goală (durata

nominală 0,9 ore).

Coloanele de spălare acidă şi de eluţie sunt lăsate să se dreneze înapoi în rezervorul de

apă de transport (durata nominală 0,5 ore).

Echipamentul de spălare acidă este amplasat într-o zonă îndiguită rezistentă la acid, deservită

de o pompă specială pentru scurgeri. Este prevăzut un duş de siguranţă. Rezervorul de HCl

concentrat este amplasat în exterior şi este ventilat printr-un scruber de coloană. Rezervorul

de circulaţie acidă este ventilat în exteriorul clădirii cu ventilatorul spălării acide.

Acidul epuizat nu este direcţionat la sterilul CIL deoarece instalaţia Inco Detox 1 este

proiectată să îndepărteze cianura numai până la <10mg/l şi există riscul de emanare de HCN

dacă s-ar adăuga acid. În schimb, acidul epuizat este neutralizat cu var din conducta inelară de

var din instalaţie cu controlul pH-ului. Pompa de evacuare a acidului refulează acidul

neutralizat la îngroşătorul sterilului de flotaţie pentru deversare eventuală în iazul de

decantare al flotaţiei.Spălarea acidă este controlată periodic de DCS-ul uzinei.

Circuitul de eluţie

Este prevăzut un circuit de eluţie AARL divizat. Acesta este proiectat să elueze o şarjă de 11 t

de cărbune la 1300C. Durata ciclului de eluţie, inclusiv transferul cărbunelui din coloană va fi

de cca 6,5 ore.

Coloana de eluţie este un vas de presiune din oţel inox de cu inserţii de sită din inox pentru a

reţine cărbunele. Conducta la eluţie este din inox. Coloana de eluţie, conducta fierbinte, tancul

de preumectare, tancul de soluţie epuizată şi rezervoarele de soluţie încărcată sunt izolate şi

blindate cu inox pentru a reduce pierderea de căldură şi a proteja personalul.

Eluantul este încălzit indirect de un încălzitor alimentat cu GPL care încălzeşte fie fluidul

termic fie apa sub presiune recircuitată printr-o placă a schimbătorului de căldură. O placă de

recuperare a schimbătorului de căldură răceşte soluţia încărcată care părăseşte coloana de

eluţie încălzind soluţiile care intră.Sunt prevăzute filtre cu sită dublă ca şi capcane pentru

cărbune după coloana de eluţie.

Soluţia de preumectare cuprinde soluţia încărcată cu conţinut redus de la capătul ciclului

anterior, pregătită la 2,0% NaOH şi 3,0% NaCN. Soluţia de stripare pentru prima parte a

ciclului de stripare poate cuprinde electrolitul epuizat de la rezervorul cu electrolit epuizat.

Pentru partea finală a circuitului de stripare este folosită apă de eluţie pentru răcirea

cărbunelui. Această apă cuprinde apă potabilă cu conţinut scăzut de clor.Zona de eluţie este

într-o cuvă prevăzută cu un jomp pentru pompă. Este prevăzut un duş de siguranţă.

Ciclul de eluţie este complet automatizat cu operarea valvelor, pornire/oprire şi control

al încălzitorului eluantului, a pompei de eluţie, a distribuţiei apei de eluţie, pompele de apă


pentru Proiectul



Octombrie

2013

38

pentru eluant şi apă de transport fiind programate în timp de DCS-ul uzinei.

Etapele de operare executate pe durata ciclului de eluţie :

Prepararea soluţiei de preumectare

Este pregătit 1,3 BV de soluţie din soluţia încărcată cu conţinut scăzut de la capătul

ciclului anterior. La aceasta este adăugată soluţie de NaOH cu pompa de dozare a sodei

caustice şi cianură cu pompa de dozare a cianurii pentru a obţine o soluţie cu concentraţia de

2% NaOH şi până la 3% NaCN. Pregătirea soluţiei este parte a secvenţei controlate de DCS.

Umplerea rezervorului cu apă, dacă nu a fost reţinută soluţie încărcată cu conţinut redus din

ciclurile anterioare, durează 1 oră.

Umplerea coloanei, încălzirea şi umectarea (durata nominală de 1 oră)

Soluţia de preumectare este pompată în coloana de eluţie cu ajutorul unei pompe din

rezervorul de preumectare prin schimbătoarele de căldură cu încălzitorul de eluţie pornit. Pe

durata acestei operaţii valvele automate sunt setate să recircuiteze soluţia care iese din

schimbătorul de căldură înapoi la rezervorul de preumectare, realizând astfel un circuit închis.

Circulaţia este continuată un timp programat, 1 oră la 2 BV/oră. Pe durata încălzirii, valva de

reglare a presiunii de pe latura de ieşire a circuitului controlează presiunea în coloană pentru a

preveni stropirea.

Striparea (durata nominală 2 – 2,6 ore)

Odată ce temperatura soluţiei de umectare care rezultă de la schimbătorul de căldură este

suficient de înaltă (de obicei 110 – 1200C), începe striparea cărbunelui folosind soluţia

epuizată din rezervorul de soluţie epuizată, folosind aceeaşi pompă de eluţie şi încălzitorul de

soluţie care controlează temperatura eluţiei. Valvele schimbă traseul soluţiei încărcate la

rezervorul selectat de soluţie încărcată. Sunt prevăzute două rezervoare de soluţie încărcată

pentru a permite două electroextracţii pe zi lăsând un rezervor să primească eluantul în timp

ce celălalt alimentează celulele de electroextracţie.

Striparea este realizată prin pomparea până la 5BV de soluţie epuizată la 2 BV/oră prin sistem

în rezervorul de soluţie încărcată. A fost prevăzută flexibilitate în volumul total al soluţiei de

stripare folosită pentru a permite schimbări în cinetica eluţiei datorate variaţiilor în raportul

Au : Ag. La terminarea stripării încălzitorul de eluţie este decuplat.

Această treaptă de stripare poate fi realizată cu apă de eluţie în loc de soluţie epuizată dacă

este nevoie. Dar nu se aşteaptă să fie suficientă apă potabilă din surse municipale pentru a

înlocui complet utilizarea de soluţie epuizată, chiar pentru 1 eluţie/zi.

Răcirea coloanei (durata nominală 1 oră)

Încălzitorul de eluţie este decuplat şi este folosită pompa de eluţie pentru a pompa apă de

eluţie tratată (apă potabilă rece) prin coloană şi urmând circuitul până la rezervorul de soluţie

încărcată. În baza unui timp presetat valvele schimbă direcţionarea soluţiei încărcate spre

rezervorul de preumectare.

Prin coloana de eluţie este pompat un volum total de cca 2 BV de apă de eluţie la o viteză de

2 BV/h. După un timp care asigură folosirea suficientă a eluţiei şi cu condiţia ca temperatura

în soluţia încărcată să coboare sub 950C înainte că vana de reglare să fie închisă, pompa de

eluţie este decuplată şi coloana de eluţie este ventilată.

Transferul cărbunelui eluat (durata nominală 0,9 ore)

Coloana de eluţie este presurizată cu apa de transport şi cărbunele este transferat sub


pentru Proiectul



Octombrie

2013

39

presiune la ciurul de desecare a cărbunelui eluat la începutul circuitului de regenerare a

cărbunelui. Trecerea ciurului ajunge gravitaţional în rezervorul cu apa de transport. Cărbunele

eluat şi desecat este descărcat de un ciur în rezervorul de cărbune eluat.

Drenarea coloanei de eluţie (durata nominală 1 oră)

După ce a trecut un timp suficient astfel încât coloana de eluţie să fie golită de

cărbune, pompa de apă de transport este oprită şi coloana drenată. Apa de transport drenată

din coloana de eluţie ajunge la jompul pompei de eluţie şi este refulată la rezervorul tampon al

recircuitării soluţiei CIL pentru pompare la începutul circuitului. Eluţia este controlată

secvenţial de DCS-ul uzinei. Coloana de eluţie este protejată la presiunile ridicate atât de

supapa de presiune cât şi de membrană de explozie. Încălzitorul de eluţie va fi controlat de

PLC-ul furnizorului cu conectare la DCS-ul uzinei prin legarea în serie pentru a monitoriza

alarmele de avarie şi a permite încălzitorului să fie cuplat şi decuplat ca parte a secvenţei de

eluţie.

Regenerarea cărbunelui

Cărbunele transferat de la coloana de eluţie este desecat pe un ciur vibrant cu ochiurile de

0,6mm înainte de a fi descărcat în bazinul de cărbune eluat.

Bazinul de cărbune eluat conţine 17 t (1,5 BV) de cărbune, asigurând o capacitate tampon în

circuitele de eluţie şi regenerare.

Cărbunele este recuperat din bazinul de cărbune eluat la un debit de 1000 kg/h de un

alimentator elicoidal cu viteză variabilă. Cărbunele se descarcă de pe alimentator într-un

cuptor orizontal de regenerare a cărbunelui încălzit electric la 1100kW cu funcţionare

continuă. Cuptorul este prevăzut cu un motor de urgentă DC acţionat cu o baterie.Cuptorul

conţine o secţiune de preîncălzire a cărbunelui şi zone de încălzire care operează la 7500C.

Temperatura din cuptor este controlată de PLC-ul utilajului şi monitorizată de DCS-ul uzinei.

Gazele evacuate din cuptor ajung la un scruber pentru îndepărtarea prafului.

Cărbunele regenerat este descărcat la < 4500C din cuptor direct într-un tanc de stingere

umplut cu apă care este capabil să primească 2 t de cărbune. Cărbunele proaspăt va fi adăugat

de asemenea ocazional în tancul de stingere la un debit de cca 100 kg/zi.Cărbunele va fi

pompat din tancul de stingere pe un ciur cu deschiderea de 1mm în şarje intermitente

controlate de secvenţa de timp. Trecerea ciurului care conţine cărbune fin cu conţinut scăzut

va fi evacuată cu o pompă de transfer a şlamurilor de cărbune la rezervorul Inco Detox pentru

evacuare la iazul CIL. Cărbunele granulat şi regenerat care se descarcă de pe refuzul ciurului

trece într-un tanc de cărbune regenerat cu capacitatea de 11 t. Cărbunele va fi pompat

intermitent din acest tanc la coada circuitului CIL de pompă de transfer a cărbunelui regenerat

ca parte a secvenţei globale de mişcare a cărbunelui.

Cuptorul poate fi ocolit prin direcţionarea cărbunelui eluat care iese din coloana de absorbţie

direct pe ciurul de clasare a cărbunelui.

Rezervorul cu apa de transport este alimentat pentru completare de apă de eluţie tratată printr-

o vană plutitoare. Ocazional, cărbunele fin acumulat poate fi drenat din rezervor şi deoarece

aceste şlamuri pot conţine cărbune încărcat este colectat într-un sac de recuperare a

cărbunelui. Regenerarea este controlată secvenţial de DCS-ul uzinei. Cuptorul de regenerare

va fi controlat de PLC- cu conectare la DCS-ul uzinei prin legătură în serie pentru a

monitoriza temperaturile şi starea de funcţionare.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

40

Extragerea electrolitică şi topirea

Soluţia încărcată produsă în procesul de eluţie este colectată în unul din cele două

rezervoare de soluţie încărcată pentru electroextracţie. De obicei vor fi 5,5-6 BV de soluţie

încărcată per şarjă, dar rezervoarele de soluţie încărcată asigură până la 8 BV de soluţie per

şarjă. Ciclul de electroextracţie este de aşteptat să dureze între 8 şi 10 ore per şarjă. Cele două

rezervoare de soluţie încărcată sunt prevăzute în aşa fel ca electroextracţia să poată funcţiona

cu un rezervor în timp ce circuitul de eluţie umple al doilea rezervor.

Circuitul este proiectat spre a fi capabil să opereze fie cu recircuitarea electrolitului prin celule

înapoi la rezervoarele de soluţie încărcată, fie cu o singură trecere.

Electroextracţia metalelor preţioase se face în patru celule de electroextracţie de 340 l de tip

« cu sedimentare » aranjate în două rânduri paralele de 2 celule în serie amplasate în camera

de aur. Celulele sunt din inox cu căptuşeli din polipropilenă şi sunt echipate fiecare cu 33

catozi din ţesătură de inox. Hotele celulelor sunt conectate la un ventilator pentru evacuare în

exteriorul clădirii. La completarea ciclului de eluţie va fi un total de 5,5 – 8 BV de soluţie la

90 – 950C în rezervorul de soluţie încărcată. Soluţia încărcată este pompată prin aparatul de

probare în circuitul de electroextracţie. Debitul de soluţie este monitorizat, iar valvele setate în

aşa fel încât soluţia să fie divizată uniform între cele două baterii de celule.

La părăsirea celulelor de electroextracţie, electrolitul epuizat curge gravitaţional la pompa de

transfer de unde va fi pompat prin aparatul de probare a electrolitului epuizat la rezervorul de

soluţie încărcată. Electroextracţia va continua prin recircuitare până când conţinutul

electrolitului epuizat are o astfel de valoare încât încă o trecere asigură gradul de epuizare

dorit. Electrolitul epuizat este apoi direcţionat la rezervorul de soluţie epuizată până când se

umple şi apoi la tancul de recircuitare al soluţiilor de la începutul circuitului CIL. Dacă este

folosită funcţionarea cu o singură trecere, electrolitul epuizat prima dată umple rezervorul de

electrolit epuizat şi apoi ceea ce rămâne este pompat la rezervorul de returnare a soluţiilor de

la începutul instalaţiei CIL.

Aurul şi argintul electroextras formează un sediment care se desprinde uşor de pe catozi şi un

nămol la fundul celulelor de electroextracţie. Celulele vor fi curăţate manual de două ori pe

săptămână.

Curăţirea celulelor presupune pentru început îndepărtarea soluţiei de electrolit înainte de

îndepărtarea nămolului cu metale preţioase. Majoritatea electrolitului este îndepărtat din

celulă printr-o vană de golire în filtrul de nămol cu metale preţioase şi pompat prin

intermediul unei pompe în rezervorul de nămol de la electroextracţie. Acest fapt permite

accesarea catozilor pentru spălare. Nămolul de metale preţioase este apoi spălat de pe catozi”

în situ” cu un jet de apă sub presiune şi este pompat la filtrul de metale preţioase.

Turta care rezultă de la filtrul de metale preţioase este uscată şi apoi topită într-un cuptor de

inducţie cu fondanţi şi cu o cantitate de zgură sfărâmată de la topirea anterioară. Dore-ul este

turnat în lingouri de 1000 oz folosind forme de turnare în cascadă. Lingourile sunt curăţate,

probate, cântărite şi apoi depozitate în tezaur. Zgura de la topire este sfărâmată manual şi o

parte este returnată la moară SAG. Fiind folosiţi catozii de inox va fi puţin oxid de fier în

topitură şi cantitatea de zgură va fi mică.

Este prevăzut un filtru cu saci pentru a curăţa cuptorul de topire şi zona de turnare de gazul

rezultat.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

41

Secţia de electroextracţie şi topire este situată în interiorul camerei de aur care este o zonă de

securitate cu acces controlat şi monitorizare CCTV. Sunt prevăzute două palane pentru a

manipula anozii şi catozii celulelor de electroextracţie. Pardoseala camerei de aur de sub

celule şi filtrul pentru aur este înclinată spre un jomp de scurgeri unde este prevăzută o

pompă. Orice scurgere şi apa de la spălarea pardoselii sunt pompate la primul tanc CIL sau la

rezervorul de nămol.

d. Detoxifierea sterilului de cianuraţie (Detox 1)

Tulbureala sterilă îngroşată rezultată de la îngroşătorul CIL este pompată la Staţia de

epurare DETOX 1, pentru neutralizarea cianurii, înainte de evacuare la iazul de decantare

CIL.

Staţia de epurare Detox 1 este compusă din:

instalaţie de neutralizare INCO care îndepărtează cianura din tulbureală sterilă CIL

prin oxidare cu aer şi SO2 (furnizat de metabisulfitul de sodiu) folosind cupru drept

catalizator. Tulburela sterilă neutralizată este apoi dirijată la iazul de decantare prin

intermediul staţiei de pompare steril CIL;

instalaţie de dizolvare a metabisulfitului de sodiu, dozat sub formă de soluţie.

Staţia de epurare Detox 1 a fost proiectată să reducă nivelul CNWAD sub 10 mg/l.

Procedeul INCO, de neutralizare a cianurilor se bazează pe reacţia de oxidarea a formelor

libere şi complexate ale cianurii cu metabisulfit de sodiu, conform următoarei reacţii:

Na2S2O5 + 2O2 +H2O + 2CN- → 2OCN

- + Na2SO4 + H2SO4

Procedeul INCO este capabil să îndepărteze din soluţie complecşii stabili de cianură

de fier. Fericianurile sunt reduse la săruri insolubile de fericianură şi precipitate din soluţie.

Îndepărtarea tiocianatului este posibilă continuând să se adauge metabisulfit, după oxidarea

completă a formelor libere şi complexate ale cianurii. În condiţii tipice de operare, doar 10-

20% din tiocianat este îndepărtat. Acest fapt are drept rezultat o cerinţă chimică suplimentară

de metabisulfit şi asigură de asemenea îndepărtarea unor forme mai toxice ale cianurii.

Îndepărtarea suplimentară a tiocianatului este posibilă continuând să se adauge SO2 sau

metabisulfit, după oxidarea completă a formelor libere şi complexate ale cianurii, conform

reacţiei:

SCN- + Na2S2O5 + 3O2 + 4OH

- →

OCN

- + Na2SO4 + 2SO4

2- + 2H2O

Principalele etape ale procesului de epurare prin procedeul INCO sunt:

Oxidarea cianurilor libere şi uşor eliberabile cu SO2 /aer, conform reacţiilor:

CN- + SO2 + O2 + H2O → OCN

-+ H2SO4

M (CN)4 2-

+ 4 SO2 + 4 O2 + 4 H2O → 4 OCN- + 4 H2SO4 + M

2+

M2+

= Zn2+

, Cu2+

Neutralizarea acidului sulfuric format şi precipitarea metalelor cu Ca (OH)2:

H2SO4 + Ca (OH)2 → CaSO4 + 2 H2O

M2+

+ Ca (OH) 2 → M (OH)2 + Ca2+

2 M2+

+ Fe (CN)6 4-

→ (M) 2Fe (CN)6

Unde M = Zn, Cu etc, metalele grele precipita sub formă de hidroxizi insolubili sau ciano-

complecşi cu Fe.

Hidroliza cianatului:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

42

OCN -+ 3 H2O → NH4

+ + HCO3

- + HO

-

- Instalaţia de neutralizare INCO este amplasată lângă îngroşătorul sterilului CIL.

Îngroşatul de la îngroşătorul sterilului CIL, cu conţinut de cca 60% solid este pompat la tancul

de neutralizare Detox 1 prevăzut cu sistem de agitare , prin cutia de alimentare a Staţiei

DETOX 1 în care este diluat la un conţinut de 40% solid, folosind apă recircuitată de la iazul

de decantare CIL şi soluţie (leşie) de la suprascurgerea îngroşătorului de steril CIL, precum şi

orice posibile scurgeri din zonele de preparare-stocare a reactivilor alcalini utilizaţi în fluxul

de extracţie a aurului prin procedeul CIL. Pulpa de steril CIL astfel diluata, va avea o

concentraţie de cianură (CNWAD) de cca.175 mg/l.

În cutia de alimentare se dozează sulfatul de cupru sub formă de soluţie, pentru a asigura

concentraţia de ioni de cupru (de cca 0,3 g Cu/g CNWAD) necesară catalizei reacţiei de

oxidare, tot în cutie se va doza var (dacă va fi necesar) de la conducta circulară de var a

uzinei, pentru menţinerea pH-ului la 9 - 10 unităţi Soluţia de sulfat de cupru cu concentraţia

de 23%, preparată în instalaţia de dizolvare reactivi a uzinei de flotaţie, este aprovizionată la

instalaţia INCO, cu containere de 1 m3, manipulate cu un motostivuitor. Dozarea soluţiei de

sulfat de cupru în cutia de alimentare, se realizează cu o pompă peristaltica care asigură

necesarul zilnic de cca. 2 m3 de soluţie CuSO4.

Apa de diluţie a tulburelii sterile CIL, în principal - apă recircuitată de la iazul de decantare

CIL, este furnizată de la rezervorul de apă recircuitată CIL cu ajutorul pompelor de apă

recircuitată CIL . Pulpa de steril CIL diluată, în amestec cu soluţia de sulfat de cupru şi

cu lapte de var, este dirijată la tancul de neutralizare Detox 1 , prevăzut cu agitator mecanic

şi sistem de insuflare a aerului (pulverizator ). În tancul de neutralizare este adăugat

metabisulfit de sodiu, dozat sub formă de soluţie cu ajutorul unor pompe dozatoare amplasate

în instalaţia de dizolvarea a metabisulfitului, debitul soluţiei de metabisulfit de sodiu (MBS)

este reglat astfel încât să se asigure necesarul de 9,9 g SO2/g CNWAD distrus (14,65 g MBS/g

CNWAD). Debitul de soluţie de metabisulfit, cu concentraţia de 20%, este în medie de 1,2

m3/h, putând atinge până la 2,4 m

3/h, funcţie de debitul şi concentraţia în cianură a tulburelii

de steril CIL.

Tancul de neutralizare Detox 1 cu un volum util de 270m3 asigură un timp de retenţie a

amestecului de tulbureală şi reactivi de 1,5 ore, suficient reducerii concentraţiei de cianuri din

tulbureala de steril CIL.

Aerul furnizat de compresoarele CIL, este adăugat la debitul de 2,207 Nm3/h prin duzele

pulverizatorului, sub elice, la un debit măsurat şi controlat.

Tancul de neutralizare este echipat cu aparat de măsurare şi controlul a pH-ului precum şi cu

aparate de prelevare probe din alimentarea şi evacuarea tancului şi cu un analizor de CNWAD

în flux continuu . Toate datele de la aparatele de măsurare şi control vor fi afişate în camera de

control şi vor fi înregistrate.

Tulbureala de steril CIL denocivizată la conţinut în CNWAD sub 5 mg/l , este evacuată din

tancul de neutralizare şi este dirijată la pompele de steril, care o pompează la iazul de

decantare a sterilului CIL.

În cazuri de urgenţă (diverse avarii la sistemul de hidrotransport a tulburelii spre iazul CIL)

tulbureala sterilă poate fi descărcată la iazul de golire de urgenţă (batal de avarii), de unde


pentru Proiectul



Octombrie

2013

43

după rezolvarea avariei, este pompată cu ajutorul unei pompe de recircuitare la alimentarea

pompelor de steril CIL.

Instalaţia de neutralizare INCO este prevăzută cu duşul de siguranţă.

Zona tancului de neutralizare va avea pardoseala de beton în pantă, pentru a permite

colectarea eventualelor scurgeri în jomp, de unde cu pompa centrifugă verticală , sunt

pompate la tancul de neutralizare Detox1.

- Instalaţia de dizolvare a metabisulfitului de sodiu (SMBS)

Prepararea soluţiei de metabisulfit se realizează într-o instalaţie de dizolvare reactivi (reactivi

eluţie), amplasată într-o clădire din apropierea instalaţiei de neutralizare INCO.

Metabisulfitul de sodiu Na2S2O 5 (MBS) este aprovizionat în baloţi de 1000kg, care sunt

manipulaţi cu un palan şi sunt descărcaţi într-un tanc de dizolvare prevăzut cu agitator şi

jgheab de alimentare prin intermediul unui sistem de manipulare a baloţilor . Sistemul de

golire este astfel proiectat încât gura sacului să fie fixată la jgeabul de alimentare a tancului de

dizolvare printr-un dispozitiv de etanşare), care asigură golirea sacilor fără emisii de praf.

Soluţia de metabisulfit 20%, este pompată cu o pompă de transfer, centrifugală , la un tanc de

stocare. Soluţia de MBS degajă vapori de SO2 şi prin urmare atât tancul de stocare cât

şi cel de dizolvare sunt vase închise şi sunt aerisite cu ajutorul unui ventilator în exteriorul

clădirii. Soluţia de metabisulfit de sodiu din tancul de stocare este dozată direct la tancul de

neutralizare Detox- din instalaţia INCO cu pompa dozatoare .

Instalaţia de dizolvare MBS este prevăzută cu o pompă centrifugă la jomp care preia toate

posibilele scurgeri colectate în jompul din zona instalaţiei de preparare a soluţiei de MBS şi le

refulează în tancul Detox 1.

Controale

Principalele controale în această zonă sunt:

Adaosul de var pentru a controla pH-ul

Controlul debitului de sulfat de cupru adăugat de pompa dozatoare

Controlul debitului de metabisulfit de sodiu prin valva de control

Măsurarea şi controlul pH-ului prin adaos de var

Debitul apei de diluţie a alimentării Detox prin valva de control

Analiza CNWAD a conţinutului din tancul Detox

Măsurarea şi controlul debitului de aer la punctul de reglare

TEHNOLOGIA DE PRODUCERE A OXIGENULUI

Descrierea unei unitati de separare a aerului

Compresia si Purificarea aerului

Aerul de proces ce urmează a fi separat intră in compresor printr-un dispozitiv de filtrare si

este apoi comprimat de către un compresor multi-trepte fără ulei. Aerul comprimat trece

printr-o unitate de purificare (pentru înlăturarea apei, a dioxidului de carbon si a altor

componente) compusă din doua schimbătoare reversibile. In timp ce unul din cele doua vase

este în operare, celalalt se reactivează cu azotul rezidual ce vine din turnul de răcire. In timpul

ciclului de încălzire, un radiator electric încalzeste gazul de regenerare.

Producerea frigului si Distilarea


pentru Proiectul



Octombrie

2013

44

Aerul comprimat si purificat intra in turnul de răcire unde este răcit cu ajutorul oxigenului

gazos rece si a azotului rezidual într-un schimbător de căldură în contracurent. Tot aerul ce

vine din purificare este mai departe comprimat intr-un booster combinat cu o turbină. O parte

din aerul comprimat de booster este decomprimat de către turbină pentru a genera „‟frigul‟‟

necesar pentru pornirea fabricii si compensarea pierderilor termice, si apoi este trimis in

coloanele de distilare.

Cealaltă parte, înainte de a fi trimisă către coloanele de distilare, este condensată în

schimbătorul de caldură principal de către produsele reci.

După linia de schimbătoare de căldură, aerul atinge punctul de rouă ș i este trimis către

coloanele de distilare (distilare în coloană dublă). Coloanele de distilare eliberează oxigen de

puritate înaltă la presiune medie(10 barg) GOX (oxigen gazos).

Sistemul de stocare al oxigenului lichid

Pentru asigurarea livrărilor de oxigen în cazul opririi fabricii de producţie precum ș i pentru

asigurarea vârfurilor de consum, se vor instala tancuri de oxigen lichid (LOX).

Oxigenul lichid (LOX) va fi partial produs (~ 3% din productia de GOX) de către unitatea de

separare a aerului (ASU). Oxigenul lichid LOX va fi apoi stocat temporar în niș te unităţi de

stocare dedicate pentru a putea fi vaporizat atunci când e necesar.

TEHNOLOGIA DE DEPUNERE A STERILULUI ÎN IAZURILE DE DECANTARE

Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare se va realiza prin

conducte metalice supraterane, montate pe suporţi. Punctele de deversare a tulburelilor sterile

vor fi amplasate pe toată lungimea coronamentelor celor două baraje începând de la cota

coronamentului barajelor de iniţiere.

IAZ STERILE DE FLOTAŢIE

Staţia de pompare tulbureală la iazul sterile de flotaţie va fi amplasată pe platforma incintei

uzinei. Pentru traseul de transport al hidroamestecului, ce va fi compus din conducte de oţel

cu diametrele nominale de 200 şi 250 mm, pierderea totală de presiune a fost calculată la 381

mCA.

Vor fi folosite 5 pompe centrifugale, înseriate, primele două montate în cuva îngroşătorului de

sterile, iar următoarele trei în cuva staţiei propriu-zise.

Apele limpezite, după sedimentarea fracţiei solide în iazuri, sunt preluate de staţia de pompare

amplasate pe barje plutitoare şi vor fi transportate la rezervorul apă recircuitată de la Staţia de

epurare ape limpezite iaz flotaţie din incinta uzinei. De aici o parte va fi preluată în fluxul

tehnologic, surplusul va fi dirijat la staţia de epurare şi apoi evacuată în emisar.

IAZ STERILE DE CIANURAŢIE – IAZ CIL

Staţia de pompare tulbureală la iazul CIL va fi amplasată pe platforma incintei uzinei.

Traseul de transport al hidroamestecului, va fi compus din conducte de oţel cu diametrele

nominale de 150 şi 200 mm. Pierderea totală de presiune a fost calculată la 437 mCA.

Ca şi în cazul sterilelor de flotaţie vor fi folosite tot 5 pompe centrifugale, înseriate, toate

montate în cuva staţiei propriu-zise.

Apele limpezite, după sedimentarea fracţiei solide în iazuri, vor fi preluate de staţiile de

pompare amplasate pe barje plutitoare şi vor fi dirijate prin conducte la rezervorul apă


pentru Proiectul



Octombrie

2013

45

recircuitată DETOX 2; de aici va fi reintrodusă în fluxul tehnologic; în cazul unor debite mari

(datorate unor cantităţi mari de precipitaţii), la depăşirea cantităţii necesare în flux această apă

se epurează în staţia DETOX 2 şi va se evacuează în emisar.

6.EVACUAREA APELOR UZATE

În timpul perioadei de exploatare vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:

1. ape acide din carieră şi de pe haldele de rocă sterilă;

2. ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie;

3. ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de la cianuraţie (CIL).

4. ape uzate menajere

a. Ape acide din carieră şi de pe haldele de rocă sterilă

a.Ape potenţial acide din Cariera Certej

Apele acide colectate în Carieră vor fi evacuate prin pompare la staţia de epurare a

apelor acide amplasată în incinta uzinei de preparare.

b. Ape potenţial acide colectate de pe taluzurile haldelor de steril

Apele potenţial acide colectate de canalele de gardă ale haldelor de steril în bazinele

colectoare vor fi dirijate prin conducte la staţia de epurare a apelor acide, împreună cu cele din

carieră urmând aceeaşi tehnologie de epurare. Epurarea acestor ape (potenţial acide) se va

realiza prin tehnologia clasică «activă» de neutralizare a acidităţii şi precipitarea metalelor

grele cu var urmând ca apele rezultate să fie utilizate în procesul tehnologic, iar excedentul

evacuat în emisar.

Principalele faze tehnologice ale fluxului de epurare sunt:

♦ precipitarea metalelor cu var (lapte de var);

♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare şi limpezirea apei

tratate;

♦ evacuarea nămolului îngroşat.

Descrierea fluxului tehnologic de epurare ape acide

Prin intermediul unei conducte din otel carbon, apele acide vor fi dirijate peste un ciur

stationar care va alimenta tancul de tratare ape prevăzut cu un sistem de agitare mecanică.

Controlarea şi mentinerea pH-ul în tancul de tratare, între 8,5 – 9, se va face prin adausul de

lapte var. În tancul de tratare ape acide se va asigura condiţionarea apei acide cu laptele de var

timp de cca.30 minute, realizându-se neutralizarea acidităţii şi precipitarea metalelor grele.

Suprascurgerea–apa neutralizată din tancul de tratare, va fi dirijată la un Tanc Clarificator–

Decantor apă acidă. În acest tanc va avea loc sedimentarea precipitatului format şi limpezirea

apei.

Pentru facilitarea depunerii/îndepărtării nămolul precipitat, în clarificator este adăugat

floculant (17 g/mc) sub formă de soluţie de 0,05 % din rezervorul de stocare floculant.

Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului vor avea pardoselile de beton şi vor fi făcute

cu pantă pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jomp şi pomparea acestora spre

cutia de alimentare a decantorului.

Suprascurgerea de la decantor (clarificator) este colectată în rezervorul/tancul de

suprascurgere a decantorului de apă acidă pentru folosire în uzină .


pentru Proiectul



Octombrie

2013

46

În cazul neutilizarii apei epurate suprascurgerea rezervorului cu apa de la decantor

(clarificator), va ajunge în emisar. Apele epurate în staţia de epurare a apelor acide vor fi

recirculate în totalitate în proces, cu excepţia cazurilor de avarie când apa epurată va fi

evacuată în pârâul Grozii. Nămolul va fi considerat ca steril de flotaţie şi va fi pompat cu

sterilul la iazul de decantare flotaţie (TMF).

Staţia este proiectată pentru construcţie în primul an de exploatare şi va funcţiona cât

timp se vor colecta ape acide, inclusiv în etapa postînchidere. Va asigura tratarea apelor

colectate din carieră şi de pe cele două halde de sterile.

b.Ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie

Apele limpezite după sedimentarea fracţiei solide în iaz, sunt recirculate la uzina de preparare,

fiind stocate în rezervorul tampon amplasat deasupra platformei Uzinei de flotaţie. Din acest

rezervor apa se va dirija gravitaţional, fiind recirculată în cea mai mare parte în fluxul

tehnologic al uzinei de preparare iar excedentul se va epura în Staţia epurare aferentă

Flotaţiei după care va fi evacuată în emisar (valea Corănzii).

Principalele faze tehnologice ale fluxului de epurare sunt:

precipitarea metalelor cu var (lapte de var);

sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare şi limpezirea apei

tratate;

evacuarea nămolului îngroşat.

Descrierea fluxului tehnologic

Apa alimentată de la iazul de flotaţie, trece peste un ciur staţionar pentru îndepărtarea

vegetaţiei şi apoi curge într-un tanc de tratare - prevăzut cu sistem de agitare care asigură un

timp de retenţie de 30 minute, necesar precipitării metalelor grele cu var.

În tancul de tratare a apei, pH-ul este menţinut între 8,5 - 9 prin adaos de lapte de var, care

este dozat dintr-un tanc de stocare a laptelui de var. Apa tratată cu var curge din tancul de

tratare, în decantorul unde are loc depunerea (sedimentarea) precipitatului format la tratarea

apei şi limpezirea apei tratate. În vederea creşterii vitezei de sedimentare a precipitatului, în

decantor este adăugat floculant, sub formă de soluţie de concentraţie 0,05%.

Suprascurgerea decantorului – apa tratată limpezită, este evacuată fie direct în emisar –

pârâul Corănzii, fie dirijată în rezervorul suprascurgerii decantorului instalaţiei de epurare a

apelor acide - ARD (apă din carieră + ape de la Haldele de roci sterile), de unde aceasta poate

fi pompată la rezervorul de apă brută. Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat cu o pompă

de îngroşat la tancul de tratare a apei, pentru a asigura o sarcină de recircuitare a solidelor

pentru a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat, va fi pompat împreună cu sterilul de flotaţie la

iazul de decantare.

Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului şi zona tancului de stocare a varului vor avea

pardoselile de beton în pantă, pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jompuri şi

evacuarea lor cu pompe centrifuge verticale corespunzătoare fiecărei zone, pompe la jompuri.

Cele două pompe din jompuri dirijează scurgerile colectate, spre tancul de tratare a apei

respectiv cel de stocare a varului.

Controale

Debitul de intrare este măsurat


pentru Proiectul



Octombrie

2013

47

Dozarea floculantului este controlată de debitul de intrare

Dozarea varului controlată de pH

Alarmă comună de avarie pentru clarificator

Nivelele din tancurile de var şi floculant monitorizate

Staţia va fi construită din primul an de exploatare şi va funcţiona pe întreaga perioadă de

derulare a proiectului până când în etapa de închidere a iazului va fi posibilă evacuarea apelor

din iaz în emisar fără tratare

c.Ape limpezite evacuate din iazul de decantare CIL (Statia de epurare DETOX 2)

Apele limpezite după sedimentarea fracţiei solide în iaz sunt recirculate integral la uzina de

preparare fiind stocate în rezervorul tampon (cu capacitate de 300 mc) amplasat deasupra

incintei măcinare calcar. Din acest rezervor apa se va dirija gravitaţional, fiind recirculată

integral în fluxul tehnologic al uzinei de preparare (instalaţia CIL, staţia de epurare DETOX

1). În situaţii deosebite (precipitaţii excepţionale care duc la creşterea nivelului apei în iaz

peste nivelele impuse de asigurarea siguranţei barajului) se impune evacuarea excedentului de

apă în emisar. Datorită conţinuturilor de metale grele şi eventual cianuri din aceste ape, se

impune epurarea lor înaintea deversării în receptorul natural într-o staţie de epurare (DETOX

2) care va fi amplasată în incinta uzinei de preparare, aval de instalaţia CIL şi în apropierea

depozitului de var. Tehnologia de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare CIL

constă în oxidarea cianurilor cu apă oxigenată în prezenţa unui catalizator (cupru), cu formare

de cianat, în condiţii specifice de operare (Procedeul Degussa).

Procedeul de neutralizare a cianurilor cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată) se

bazează pe reacţia de oxidarea a cianurii (libere şi/sau complexate) conform reacţiei (1):

CN- + H2O2 → OCN

- + H2O (1)

Procedeul cu peroxid de hidrogen îndepărtează din soluţie complecşii stabili de

cianură de fier, fericianurile sunt reduse la săruri insolubile de fericianură şi precipitate din

soluţie în prezenţa cuprului, conform reacţiei :

[Fe (CN)6]4-

+ 2Cu2+

→ Cu2Fe (CN) 6 (2)

Îndepărtarea tiocianatului are lor continuând să se adauge apă oxigenată, după

oxidarea completă a formelor libere şi complexate ale cianurii, conform reacţiei :

SCN- + 4H2O2 + 2OH

- →

OCN

- + SO4

2- + 5H2O (3)

Cianatul rezultat din oxidarea cianurilor şi tiocianurilor (silfocianurilor) în final

hidrolizează conform reacţiei (4):

OCN -+ 3 H2O → NH4

+ + HCO3

- + HO

- (4)

Staţia de epurare Detox 2 este compusă din:

instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare

cu peroxid de hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxificată fiind apoi deversată

în emisar;

instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub formă de soluţie.

Instalaţia de neutralizare Detox 2 este amplasată lângă instalaţia de neutralizare

INCO a Staţiei de epurare DETOX1.

Staţia de epurare Detox 2 este proiectată pentru un debit maxim de 126 m3/h .


pentru Proiectul



Octombrie

2013

48

Debitul de apă recircuitată de la iazul CIL pentru Detox 2 este luat din conducta de apă

recircuitată de la acest iaz, în regim controlat, înainte de bazinul de apă recircuitată care este

amplasat în instalaţia de neutralizare INCO. Apa brută este adăugata în alimentarea instalaţiei

de neutralizare Detox 2 la un debit controlat, la un raport pre-stabilit faţă de debitul

alimentării cu apă recircuitată de la iazul CIL, în general se va respecta un raport de 1:1 apa

recircuitată: apa brută.

Staţia de epurare Detox 2 are în componenţă ca principale utilaje un Tanc de neutralizare (cu

agitator) în care se realizează adaosul de peroxid de hidrogen şi sulfat de cupru şi un

Clarificator – Decantor, cu diametrul de 12 m pentru limpezirea apei tratate şi îndepărtarea

nămolului de precipitat cu adăugare de floculant. Decantorul a fost inclus deoarece această

unitate încorporează recircuitarea internă a nămolului care îmbunătăţeşte viteza de

sedimentare a nămolului. Debitul combinat este folosit pentru controlul debitului de peroxid

de hidrogen, sulfat de cupru şi floculant. Apa de alimentare trece prin tancul de neutralizare

prevăzut cu agitator, capacitatea tancului de neutralizare asigura un timp de retenţie de 60

minute, în care are loc epurarea cianurii prin adaos de peroxid de hidrogen şi de sulfat de

cupru. PH-ul din agitator nu este măsurat sau controlat deoarece apa de alimentare are deja un

pH necesar (8,5 -9) şi nu va fi necesar adausul de var.

Suprascurgerea din vasul de neutralizare curge în decantor unde este adăugat floculant sub

formă de soluţie 0,05%, pentru mărirea vitezei de sedimentare a precipitatului (nămol)

rezultat la neutralizatrea apei tratate. Apa limpezită este evacuată prin suprascurgerea

decantorului şi curge în emisar pe conducta de evacuare unde este probată continuu cu un

aparat de luat probe , montat într-o cutie de scurgere a efluentului .

Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat, cu ajutorul pompele centrifuge la tancul de tratare

(neutralizare) pentru a asigura o sarcină de circulaţie a solidelor şi a ajuta flocularea. Nămolul

îngroşat, la o consistenţă corespunzătoare, va fi evacuat la îngroşătorul de steril CIL în şarje,

prin deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului. Prin pomparea în şarje

de la jompul Detox 2, nămolul va ajunge în final la iazul de decantare CIL.

Peroxidul de hidrogen la 50% H2O2 este dozat la tancul de neutralizare cu pompele

dozatoare peristaltice .

Sulfatul de cupru este transportat de la o instalaţie de dizolvare a sulfatului de cupru

din dotarea uzinei de flotaţie, folosind containere, din care este dozat în tancul de neutralizare

cu pompe dozatoare.

Floculantul este pregătit într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului,

amplasată într-o clădire lângă decantorul instalaţiei de neutralizare.

Instalaţia de neutralizare este prevăzută cu duş de siguranţa.

Deoarece această instalaţie produce un efluent în mediu, toate pompele au câte o unitate de

rezervă.

Instalaţie de preparare a floculantului Detox 2

Instalaţia de preparare a floculantului - este compusă dintr-un buncăr cu pâlnie în care sunt

descărcaţi saci cu floculant de 25 kg, prin intermediul unui alimentator cu melc. Floculantul

este dirijat şi dozat automat la un tanc de dizolvare (cu agitator), unde are loc amestecare cu

apă brută – furnizată cu o pompă, pentru a rezulta o soluţie de concentraţie 0,5%.

Soluţia de floculant 0,5% este dirijată cu pompe de transfer floculant la un tancul de stocare,


pentru Proiectul



Octombrie

2013

49

unde poate fi stocată un timp de 24 ore. Din tancul de stocare, soluţia de floculant este dozată

cu pompa de alimentare cu floculant la decantorul Instalaţiei de neutralizare Detox 2, cu

diluarea în flux continuu cu apă din suprascurgerea decantorului, pentru a da o concentraţie a

soluţiei dozate de 0,05% floculant.

Controale

o Debit de intrare controlat la punctul de reglare

o Dozarea de sulfat de cupru, peroxid de hidrogen şi floculant controlată de

debitul de intrare

o Alarmă comună de avarie pentru decantor (clarificator)

o Nivelul din rezervorul de floculant controlat

Staţia este proiectată pentru construcţie începând cu momentul în care se va începe

procesarea minereului concentrat prin cianurare (procesul CIL) şi va funcţiona şi după

închiderea iazului astfel încât să se menţină capacitatea de denocivizare până la scăderea

concentraţiilor de cianură în apele evacuate din iazul de decantare CIL (inclusiv a

exfiltraţiilor prin corpul barajului) sub limitele impuse de normativele în vigoare.

d. Ape uzate menajere

Apele uzate menajere vor fi epurate în trei Staţii de epurare cu namol activ tip BIO

CLEANER

2. Justificarea necesităţii proiectului

Importanţa noului obiectiv de investiţii este atât de natură economică cât şi socială. Singura

activitate cu pondere însemnată în zonă a constituit-o activitatea de minerit, aceasta asigurând

populaţiei comunei Certeju de Sus şi din împrejurimile acesteia, mijloacele necesare unui trai

decent.

Oprirea activităţii miniere în zonă şi a dus atât la diminuarea veniturilor populaţiei din

comuna Certeju de Sus cu consecinţe restrictive asupra economiei locale, cât şi la diminuarea

veniturilor bugetului local

Nu este posibilă reutilizarea activelor (dependinţelor şi anexelor tehnologice) şi a suprafeţelor

de teren rămase disponibile prin închiderea activităţii miniere, în scopul dezvoltării de

activităţi economice alternative în zonă;

Regiunile afectate de restructurarea sectorului minier vor rămâne, o perioadă de timp,

dependente într-un grad ridicat de activitatea minieră, atât prin nivelul de ocupare a forţei de

muncă direct şi indirect, cât şi prin resursele care urmează să fie atrase de această activitate.

Implementarea proiectului va avea un efect benefic atât pentru creşterea potenţialului

economic al comunei Certeju de Sus cât şi pentru populaţie prin crearea de locuri de muncă.

Proiectul se va realiza prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile aşa cum s-a

prezentat şi în Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului iar mineritul în

această zonă va fi unul modern şi viabil.

Toate măsurile de reducere a impactului asupra mediului transformă activitatea minieră într-o

activitate responsabilă faţă de mediu. Sistemul de monitorizare asigură un sistem eficient de

răspuns în situaţii de urgenţă.

Este de remarcat influenţa favorabilă pe care care o poate genera implementarea noului


pentru Proiectul



Octombrie

2013

50

proiect minier în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii.

Ecologizarea zonelor afectate de activitatea minieră, în corelare cu programul de sistematizare

a teritoriului va permite identificarea, în interesul dezvoltării economice a zonei, de noi

oportunităţi.

3. Capacităţi de Producţie

Producţia Resurse folosite pentru realizarea producţiei

Denumire Cantitate anuală

(medie)

Denumire Cantitate anuală

(medie)

Minereu prelucrat 3.000.000 tone Motorină 5.400.000 l Rompetrol

Concentrat aurifer 315.000 tone GPL 240 t Rompetrol

Aur în aliaj Doré 5.512 kg Energie electrică 145.194 MWh ENEL

Apa industrială 1.848.960 m3

r. Mureş

Apă potabilă 29.376 m3

captare izvor

Capacitatea de producţie a carierei este corelată cu capacitatea de prelucrare în uzina de

preparare, aceasta prezentându-se în tabelul următor.

Capacităţi de producţie uzina de preparare

U/M An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total

Minereu

prelucrat

mil. t/an 3,0 3,0 2,99 2,99 3,00 2,99 3,01 3,03 3,06 1,12 28,20

mil. mc/an 1,27 1,27 1,26 1,26 1,27 1,26 1,27 1,28 1,29 0,47 11,90

4. Materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea materiei prime, a

substanţei sau preparatului

chimic

Cantitatea anuală/

Existenţa în stoc

Clasificarea substanţelor sau preparatelor chimice*

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate

*

Fraze de risc*

Azotat de amoniu 3697 t/an, stoc 90 t N

Exploziv de iniţiere -

dinamita

229 t/an, stoc 10 t P Exploziv R2-6-44

Xantat amilic 390 t/an ; stoc 20 t N - -

Spumant Dowfroth 150 t/an ; stoc 5 t N - -

Aero 3477 - colector 120 t/an ; stoc 10 t N - -

Sulfat de cupru 955 t/an ; stoc 25 t P Toxic, iritant,

periculos pt.

mediu

R22-36/38-50/53

Silicat de sodiu 40% 4120 t/an ; stoc 160 t N - -

Var hidratat (inclusiv lapte de

var)

7791 t/an ; stoc 219,5 t P Iritant R34-36-37-38-41

Calcar in fluxul tehnologic 241605 t/an ; stoc 250 t N - -

Calcar pentru fundament

halde

1372000 t N - -

Cianură de sodiu (solidă şi

soluţie)

1653 t/an ; stoc 276 t P Foarte toxic,

periculos pt.

mediu

R26/27/28-32-

50/53

Cărbune activ 35 t/an ; stoc 55 t N - -

Acid clorhidric (soluţie) 898 t/an ; stoc 87 t P Coroziv R 35-36/37


pentru Proiectul



Octombrie

2013

51

Hidroxid de sodiu 328 t/an ; stoc 27 t P Coroziv R 35

Metabisulfit de sodiu 1909 t/an ; stoc 159 t P Toxic, iritant R22-31-41

Floculant 171 t/an ; stoc 28 t N - -

Apă oxigenată (soluţie 50

%)

12 t/an ; stoc 1 t P Oxidant,

coroziv

R5-8-20/22-35

Oxigen 183.901 t/an ; stoc 154 t P Oxidant R 8

Motorină 5.400.000 l/an; stoc 153 mc P F. Inflamabil R10-40-65-66-

51/53

Uleiuri (de motor, hidraulice)

/lubrifianţi

63.000 l/an P Iritant, toxic,

periculos

pentru mediu

R38, R41, R43, R45,

R36/38 R51/53,

R52/53

GPL 240 t/an ; stoc 10 t P Foarte

inflamabil

R12

Fondant (borax) 0,607 t/an N - -

5.Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a obiectivului minier propus se face prin linie aeriană LEA

110 kV dublu circuit proiectată, racordată la sistemul energetic din zonă şi staţie de

transformare ST 110/6 kV 2 x 40 MVA propusă a fi amplasată în incinta Uzinei de preparare.

Distribuţia energiei electrice la consumator se face la tensiunea de 6 kV şi 0,4 kV.

Receptoarele care funcţionează la tensiunea de 6 kV se vor alimenta prin cabluri direct de pe

barele de 6 kV ale staţiei de 110/6 kV.

Pentru alimentarea consumatorilor de joasă tensiune de pe platforme sunt prevăzute posturi de

transformare amplasate în centrele de greutate ale consumatorilor, numărul lor şi puterea

transformatoarelor fiind dimensionate în funcţie de puterea maximă necesară.

În incinta Uzinei de preparare se vor amplasa posturi de transformare de 6/0,4 kV echipate cu

transformatoare de putere în răşină sintetică de interior şi tablouri de joasă tensiune.

6. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă industrială

Apa industrială va fi adusă prin captare din râul Mureş. Apa captată din râu este preluată de o

staţie de pompare care refulează într-o conductă montată subteran până la rezervoarele

existente cu capacitatea totală de 2 x 2500 m3, din localitatea Certej, şi care au aparţinut în

trecut de fosta exploatare minieră.

Din aceste rezervoare apa este preluată de staţia de repompare din Certej şi va transporta apă

industrială până la rezervorul (cu capacitatea de 3300 m3) din incinta uzinei proiectate.

Alimentarea cu apă potabilă

Apă potabilă necesară pentru igiena personalului şi în procesul tehnologic va fi asigurată

dintr-un izvor, cu debitul de 2,5 l/s, situat în localitatea Bocşa Mică.

Din izvor apa este adusă în rezervorul de înmagazinare (cu capacitatea de 20 m3) din incinta

uzinei prin intermediul unei staţii de pompare echipată cu un ansamblu de pompare.

7 . Lucrări în faza de inchidere ș i postinchidere

Lucrările în etapa de închidere şi postînchidere sunt :


pentru Proiectul



Octombrie

2013

52

Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, şi anume:

rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, taluzări.

Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran

Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere

Lucrări necesare dezafectării infrastructurii

Lucrări necesare refacerii mediului:

Ecologizarea carierei Certej

Ecologizare incinte miniere

Ecologizare halde de steril

Ecologizare iazuri de decantare

8. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, se urmăreşte atât modernizarea, cât şi adaptarea

acesteia la necesităţile proiectului. Teritoriul comunei Certeju de Sus este străbătut de drumul

judeţean DJ 761 care face legătura între DN 76 şi DJ 705 trecînd prin localităţile Şoimuş,

Bălata, Bîrsău, Certeju de Sus, Hondol, Bocşa Mică, Săcărîmb, Geoagiu Băi şi care este

modernizat pe distanţa Şoimuş-Săcărîmb. Localitatea Bocşa Mică este străbătută pe partea

sudică de DJ 761 modernizat şi de drumul industrial ce face legătura între DJ 761 şi zona

carierei Coranda (localitatea Bocşa Mare). Localitatea Bocşa Mare este străbătută de două

drumuri locale ce fac legătura cu localităţile Hondol şi cu Voia. Porţiunea de drum industrial

ce duce spre exploatarea minieră Coranda este pietruită dar celelalte drumuri nu sunt pietruite

şi nu au un profil corespunzător nici măcar pentru nivelul de drum comunal.

În vederea asigurării accesului din Certej pe amplasamentul uzinelor de preparare se vor

executa drumuri cu două benzi, având lăţimea părţii carosabile de până la 7,0 m şi două

acostamente de 0,5 m.

Transportul sterilului la halde şi a minereului în uzina de preparare se va face pe drumuri

staţionare având lăţimea de 16 m.

De asemenea s-a prevăzut refacerea unor drumuri existente, aducându-se la o lăţime de parte

carosabilă egală cu 2,75 m şi două acostamente de 0,375 m.

9. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Resurse necesare pentru proiect

Denumire Cantitate anuală(medie)

Minereu 3.000.000 t

Calcar 241.605 t/an

Apa industrială 1.848.960 m3

Apă potabilă 29.376 m3

Agregate de carieră(piatră brută) ș i balastieră

a. Materiale de construcţie pentru baraje

Volumele de anrocamente necesare realizării barajelor:

Baraj principal sterile de flotaţie 6.990.000mc


pentru Proiectul



Octombrie

2013

53

Baraj închidere laterală sterile de flotaţie 83.000mc

Baraj închidere amonnte sterile de flotaţie 77.500mc

Baraj sterile cianuraţie (CIL) 763.000mc

Materialele care asigură protecţia împotriva eroziunii sunt constituite din pietriş cu granulaţia

de 2-200 mm, necesarul pentru baraje fiind de:

Baraj principal sterile de flotaţie 93.000mc

Baraj închidere laterală sterile de flotaţie 4.800mc

Baraj închidere amonnte sterile de flotaţie 2.550mc

Baraj sterile cianuraţie (CIL) 46.000mc

b. Elementele filtrante

Filtrul fin constituit dintr-un strat de nisip sortat cu granulaţia cuprinsă între 20-0,6 mm şi

grosimea de 1,5 m. Filtru grosier aşezat sub filtrul fin cu granulaţia de 200-2 mm şi grosimea

stratului de 1,5 m. Volumele de material filtrant necesare pentru construcţia barajelor sunt:

filtru fin filtru grosier

Baraj sterile de flotaţie 119.000 mc 122.000 mc

Baraj închidere laterală sterile de flotaţie 5.000mc 5.000mc

Baraj sterile cianuraţie (CIL) 56.000 mc 53.000 mc

c. Elementele naturale de etanşare

Argila care este utilizată la impermeabilizarea barajului de închidere laterală de pe versantul

stâng, atât la barajul starter cât şi la supraînălţări (27000 mc).

10. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

A fost studiat potenţialul impact cumulat al proiectului minier de la Certej cu proiectul miner

de la Roș ia Montană; scopul evaluarii impactului cumulat a fost pentru

prevenirea/minimizarea impactului transfrontiera.

Pentru evaluarea impactului cumulativ au fost urmărite căile potenţiale de propagare a

poluării ș i anume, prin reţeaua hidrografică tributară cursurilor de apă care drenează apa de

pe amplasamentele analizate, respectiv pe calea aerului prin aportul de concentraţii

suplimentare de substanţe la concentraţiile de fond. Ca urmare, evaluarea efectelor cumulative

ale proiectelor Roș ia Montana ș i Certej, în context tranfrontiera s-a concretizat în

urmatoarele:

• „Impactul Potential asupra Calităţii Apei din Bazinul Hidrografic Mureș în Cazul unor

Deversari Accidentale de la Proiectele Miniere Roș ia Montană ș i Certej” realizat de prof.

Paul Whitehead de la Universitatea Oxford, Marea Britanie ș i de prof. Steven Chapra de la

Universitatea Tufts din Boston, SUA în urma studiilor de modelare a debitelor râurilor ș i a

dispersiei poluanţilor în bazinul hidrografic Mureș ;

Rezultatele simularilor modelului de dispersie reprezinta evenimentele de poluare care pot

avea loc în conditii de debit mare, mediu si scazut al bazinului hidrografic. În conditii de debit

mare, undele se deplaseaza în aval rapid, dar exista un volum mare de apa care dilueaza

deversarile. Conditiile de debit mic reprezinta cealalta extrema în care volumele de apa reduse


pentru Proiectul



Octombrie

2013

54

nu dilueaza deversarile atât de mult, dar timpul de transport de-a lungul bazinului hidrografic

este mult mai îndelungat favorizând procesele de amestec si de dispersie.

Simularile arata ca, atât în conditii de debit scazut, mediu si mare, a doua unda în bazinul

hidrografic creste concentratiile CN în râul Mures, în aval de municipiul Deva. Acest lucru

este de asteptat, deoarece undele coincid, iar efectele acestora se vor cumula. În conditii de

debit mare, apare o dilutie foarte ridicata în bazinul hidrografic si, desi CN este trasportata în

aval cu viteza mare, concentratiile de CN sunt foarte scazute si mult sub limitele de CN

impuse pentru calitatea apelor de suprafata.

În conditiile unui debit mediu, unda de poluare are un efect semnificativ asupra

concentratiilor în râu în sectiunea Deva si imediat în aval, dar, concentratiile CN sunt de

asemenea mult sub valoarea de 0,1 mg/l. În plus, procesele de dilutie si de dispersie ulterioare

care au loc în aval în cadrul bazinului hidrografic determina scaderea concentratiilor de CN la

valori si mai mici, pâna când unda poluatoare ajunge la granita.

În conditii de debit scazut, unda poluatoare determina cresterea concentratiilor de CN din apa

râului în sectiunea Deva. Cu toate acestea, procesele de dilutie si disperise reduc aceste

concentratii în mod semnificativ în aval, astfel încât concentratiile de CN vor atinge valori cu

mult sub valoarea de 0,1 mg/l pâna când unda poluatoare ajunge la granita.

• „Raport privind impactul cumulat ș i impactul transfrontieră generat asupra calităţii

aerului de proiectele Roș ia Montană ș i Certej” realizat de catre SC WESTAGEM SRL, în

urma studiului de modelare a dispersiei poluanţilor atmosferici emiș i din activităţile aferente

celor două proiecte ș i a cuantificării câmpurilor de concentraţii atât la nivel local cât si la

nivel regional.

Rezultatele pun în evidenta faptul ca valorile maxime ale concentratiilor de poluanti în cazul

efectului cumulat al etapei de constructie sau a celei de operare prognozate în localitatile

cuprinse pe grila de modelare sunt cu mult sub valorile limita sau valorile tinta impuse de

legislatia în vigoare (sub 16 % din acestea pentru etapa de constructie ș i sub 11 % pentru

etapa de operare).

Rezultatele pun în evidenta faptul ca valorile maxime ale concentratiilor de poluanti în cazul

efectului cumulat al etapei de constructie sau a celei de operare prognozate la nivelul la

nivelul ariilor protejate (rezervatii si parcuri nationale) ș i al siturilor NATURA 2000

cuprinse pe grila de modelare sunt cu mult sub valorile limita sau valorile tinta impuse de

legislatia în vigoare (sub 9 % din acestea pentru etapa de constructie ș i sub 10% pentru etapa

de operare).

11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

În alegerea alternativei proiectului ce se va implementa au fost studiate următoarele cazuri:

Alternative pentru amplasarea obiectivelor miniere:

Amplasarea uzinei de procesare a minereului - în imediata vecinătate a exploatării

miniere, pe un teren cu valoare de utilizare redusă, la o cotă care să determine

reducerea gradienţilor de transport. Se asigură de asemenea o distanţă rezonabilă faţă


pentru Proiectul



Octombrie

2013

55

de amplasamentul iazurilor de decantare. Acest amplasament asigură de asemenea

păstrarea unor distanţe adecvate faţă de zonele vulnerabile (zone locuite, cursuri de

apă), acces facil la infrastructura de transport şi la reţeaua de energie electrică

existente în zonă.

Amplasarea haldelor de steril - Alternativa viabilă, selectată pentru proiect este

depozitarea rocilor sterile în halde special amenajate situate în apropierea exploatării

miniere, prin extinderea celor existente.

Amplasarea iazurilor de decantare –Pe baza constrângerilor de natură economică,

topografică, geologică şi ecologică, s-a adoptat soluţia iazului de umplutură de vale,

situat cât mai aproape de uzina de procesare.

Cariera Certej se va dezvolta pe vechiul amplasament al carierei Coranda-Certej cu

dezvoltare spre Vest şi spre Est.

Depozitul de exploziv – folosirea celui existent.

Amplasarea uzină de oxigen – cât mai aproape de uzină pentru a evita accidentele ce

pot surveni la aprovizionare auto cu oxigen.

Alternativa tehnologică s-a ales în conformitate cu recomandările Reference Document On

Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining

Activities :

sfărâmarea primară a minereului extras în carieră - concasor cu fălci

http://www.anpm.ro/Files/bref/BREF/BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_EN.pdf

http://www.anpm.ro/Files/bref/BREF/BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_EN.pdf


pentru Proiectul



Octombrie

2013

56

Măcinarea - deoarece fineţea ce trebuie obţinută în urma procesului de măcinare este

de 80% -0,074 mm, în cadrul proiectului de la Certej a fost aleasă o moară

semiautogenă pentru prima treaptă de măcinare şi o moară cu bile pentru treapta a

doua de măcinare.Clasarea – cu hidrocicloane

Concentrarea- Datorită faptului că metalele preţioase din zăcământul de la Certej sunt

incluse în diferite minerale până la dimensiuni micronice, randamentele de recuperare

ale acestora sunt destul de mici prin metoda gravitaţională ș i nerentabil din punct de

vedere economic, astfel că, pentru minereul de la Certej s-a ales ca metodă de

concentrare - flotaţia metalelor preţioase şi a sulfurilor.

Extracţia prin leşiere - pentru proiectul de la Certej s-a ales leşierea cu cianură CIL

datorită faptului că se urmăreşte dizolvarea metalelor preţioase din concentratul

obţinut prin flotaţie. Această metodă a fost aleasă pentru că oferă cele mai mari

randamente de extracţie, iar procesul de neutralizare a cianurii este bine stăpânit, pe

plan internaţional cunoscându-se metode prin care conţinutul de cianură în apele

evacuate poate fi redus până la valori impuse prin normele europene în vigoare.

Desecarea – îngroș area.

Pretratarea concentratului flotat - S-a ales varianta de solubilizare cianurică a

concentratului obţinut la flotare, după o măcinare avansată şi preoxidare,

deoarece concentratul reprezintă 7-10% din masa de minereu prelucrat (250.000

- 315.000 t/an), deci necesită o capacitate de prelucrare mult mai mică;

s-a ales varianta utilizării oxigenului ca reactiv pentru oxidarea concentratului de la

Certej, cu fabricarea lui pe amplasamentul proiectului – într-o instalaţie dedicată,

eliminându-se astfel şi problemele legate de transport.

Neutralizarea cianurii - prin tratarea sterilului de cianuraţie cu metabisulfit – reactiv

solid, uşor manevrabil, care nu mai generează aceleaşi probleme de transport şi stocare

ca SO2 lichefiat.

Recuperarea cianurii din tulbureală prin recirculare este o metodă favorabilă economic

şi ecologic, deoarece reduce atât inputul de cianură al uzinei de procesare, cât şi

consumul de reactivi şi energie în instalaţia de denocivizare distructivă a tulburelii.

Epurarea apelor acide - procesul propus prin proiect pentru tratarea apelor acide (cu

var) este alternativa optimă şi unul dintre cele mai aplicate pe scară industrială, cu o

bună performanţă de mediu.

Epurarea apelor limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie -

tehnologia proiectată de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare TMF constă

în precipitarea metalelor cu var şi sedimentarea precipitatului cu floculant. La

stabilirea tehnologiei de epurare şi pentru proiectarea staţiei de epurare s-a ţinut cont şi

de compoziţia prognozată a acestor ape uzate.

Epurarea apelor cu conţinut de cianuri - pentru epurarea apelor cu cianuri, prin proiect

au fost propuse următoarele etape de epurare:

- etape primare:

- treapta I de epurare - prin procedeul INCO în staţia DETOX 1, înainte de

evacuarea tulburelii în iazul de decantare sterile de cianuraţie; Procedeul INCO

prezintă următoarele avantaje:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

57

• eficienţa ridicată de epurare pentru toate tipurile de sisteme apoase care conţin

cianuri (tulbureli, leşii, ape uzate) cu îndepărtarea majoritară a tuturor formelor de

cianură;

• tehnologia este verificată industrial pe plan european şi internaţional, acceptată de

către Reference Document On Best Available Techniques For Management Of

Tailings And Waste-Rock In Mining Activities;

• eficient, flexibil (rezolvă fluctuaţii importante ale calităţii influentului). Procesul

poate fi modulat prin doza de reactivi aplicată şi dozarea catalizatorului;

• reactivii utilizaţi sunt uşor de aprovizionat;

• costurile de operare sunt comparabile sau mai mici raportate la celelalte tratamente

chimice (clorinare alcalină, apă oxigenată, acid Caro) de denocivizare a sistemelor

apoase cu cianuri aplicate sau în curs de aplicare la nivel industrial;

• instalaţiile utilizate în proces sunt simplu de repornit şi reintră rapid în parametri

după o oprire temporară a uzinei.

• instalaţia poate fi uşor adaptată pentru implementarea altor procedee, dacă este cazul,

în perioada de închidere

- treapta II - autoepurarea în iazul de decantare sterile de cianuraţie.

- etapa secundară

- este necesară în condiţii meteo speciale (precipitaţii excepţionale) când se impune

evacuarea excesului de ape uzate cu cianuri ce nu pot fi recirculate în proces - constă în

oxidarea cu apa oxigenată în prezenţă de catalizator de cupru, cu formare de cianat, în condiţii

specifice de operare (Procedeu Degussa).

În cadrul managementului apelor cu conţinut de cianuri, atât alegerea tehnologiilor de

extracţie (ALBION -CIL) cât şi a celor de epurare (DETOX 1, iaz de decantare şi DETOX 2),

s-a făcut datorită următoarelor considerente principale:

a. tehnologia de extracţie (procedeu ALBION -CIL) prevede denocivizarea parţială

a tulburelii prin îngroşare şi recuperarea cianurii din limpedele recirculat în proces,

prin care:

• se reduce consumul de cianură proaspătă necesară pentru procesarea minereului;

• se reduce concentraţia de cianură din tulbureala supusă tratării în instalaţia

DETOX I (procedeu INCO);

• permite recircularea în proces a apei cu conţinut de cianură.

b. tehnologia de epurare (DETOX I) prin denocivizarea distructivă a cianurii din

tulbureală;

c. tehnologia de epurare (DETOX 2) prin denocivizarea distructivă a cianurii

reziduale din apele limpezite evacuate din iazul decantor (numai în situaţii de avarie

sau exfiltraţii), utilizând procedeul de oxidare cu perhidrol (Degussa) prezintă

următoarele avantaje:

• eficienţă ridicată de epurare pentru toate tipurile de sisteme apoase care conţin

cianuri (tulbureli, leşii, ape uzate) cu îndepărtarea majoritară a tuturor formelor

de cianură prin reacţii de oxidare – precipitare şi respectiv a metalelor;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

58

• tehnologia este verificată industrial pe plan european şi internaţional, acceptată

de către Reference Document On Best Available Techniques For Management

Of Tailings And Waste-Rock In Mining Activities

• procesul este eficient şi flexibil (rezolvă fluctuaţii importante ale calităţii

influentului). Procesul poate fi optimizat prin doza de reactivi aplicată şi doza de

catalizator.

12. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

Prin implementarea proiectului se vor aparea noi linii de transport energie, se va

dezvolta reţeaua de drumuri, se vor crea locuri de muncă, pot aparea noi agenţi economici

care vor extrage agregate din zona râului Mureş, se vor dezvolta activităţi conexe.

13. Alte autorizaţii cerute pentru proiect

Nu sunt necesare autorizaţii în afara avizelor şi acordurilor cerute prin certificatul de

urbanism.

14. Localizarea proiectului

14.1 Localizare geografică

Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara, este localizat în partea de sud-est a Munţilor

Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb – Brad - Roşia Montană

-Baia de Arieş şi este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a

bazinului neogen Brad - Săcărâmb, la cca. 20 km NE de municipiul Deva.

14.2 Încadrarea amplasamentului din punct de vedere Hidrologic.

Perimetrul propus pentru exploatarea minereului, haldarea sterilului, construirea uzinei pentru

prepararea minereurilor şi amenajarea iazurilor de decantare implicit construcţia barajelor,

este amplasat pe văile următoarelor pâraie:

- Pârâul Valea Măcrişului (necadastrat) cu afluenţi;

- Valea Coranda (necadastrat) cu afluenţi;

- Valea Băiegii (necadastrat) cu afluenţii.

Toate aceste ape sunt afluenţi ai pârâului Hondol; Valea Certejului cod cadastral IV-

1.120.00.00.00.00 este principalul colector din zonă ș i este tributar râului Mureş; acesta are

ca afluenţi principali pe dreapta, pârâul Făerag şi pârâul Mireşului iar pe stânga pârâul

Hondol, pârâul Ciongani şi Valea Nojagului. Cursurile de apă sunt scurte, cu pante repezi, iar

debitele medii anuale nesemnificative.

Codificarea corpului de apă de suprafaţă ”Certej şi afluenţii” este: RW4.1.120-B1 – corp de

apă puternic modificat datorită vechii activităţi miniere, aflat la risc în privinţa substanţelor

prioritar periculoase şi organice, stare chimică proastă, potenţial ecologic moderat;

14.3 Încadrarea amplasamentului din punct de vedere geologic.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

59

Perimetrul de exploatare a Zăcământului Certej – structura Hondol – Băiaga – Corandă – Dl.

Grozii este situată în partea sudică a Bazinului tectono-magmatic “Brad-Săcărâmb”, între

localităţile Hondol, Bocşa Mare şi Bocşa Mică. La alcătuirea geologică participă formaţiuni

vulcanogene bazice şi depozite cretacice – bazimentul mezozoic, precum şi sedimente

vulcanice neogene.

În zona carierei Certej, depozitele flişoide cretacice, sedimentarul detritic neogen şi andezitele

amfibolice de tip Hondol sunt localizate în cupolă sau în jurul unui corp subvulcanic de

compoziţie andezitică, subvulcanul andezitic de Băiaga. Local, întreaga structură, prezintă

secvenţial aspecte de melanj tectonic.

Mineralizaţia auro-argentiferă de la Certej are în general o compoziţie simplă, însă modul de

prezentare a mineralelor metalice este extrem de diversificat, tipurile structural-texturale

alternând pe distanţe metrice. Forma dominantă de prezentare este cea piritoasă, apar filoane

centimetrice sau decimetrice şi cuiburi de minereu, bogate în blendă şi galenă.

Mineralele metalice primare sunt: pirita, blenda săracă în fier şi galenă, componenţi minerali

vizibili macroscopic. Minerale identificate microscopic: pirotina şi arsenopirita în pirită,

calcopirita în sfarelit, tetraedrit, bournonit, telururi şi destul de frecvent, aur nativ. În zona

vestică a structurii, mineralizaţiile aurifere alcătuiesc sisteme filoniene. În acest tip de

mineralizaţii, aurul nativ sub formă de paiete şi dendrite este asociat cu cuarţul.

În zona de amplasare a celor două iazuri (iaz decantare sterile de flotaţie şi iaz de decantare

sterile de cianuraţie) s-au executat 43 de puţuri deschise, (sondaje manuale, geotehnice) şi un

număr mare de foraje. Toate puţurile, fără excepţii, după ce au traversat solul, deluviul sau

grohotişul de pantă s-au oprit în rocă de bază, reprezentată prin andezite în general, proaspete.

Doar în apropierea suprafeţei, pe adâncimi variind între 0,10 m şi 1,00 m, andezitele sunt

fisurate şi oxidate.

Conform testelor şi determinărilor efectuate pe probe prelevate din foraje, puţuri de vizitare,

valorile obţinute pentru caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor din amplasamentul

iazurilor de decantare, indica roci (andezite) care constituie teren bun de fundare. Stratele de

andezit situate între 1 m şi 19 m adâncime au un RQD care variază între 26% şi 100% cu o

medie de 79%. Brecia monomicta situată între 19 m şi 21 m prezintă o valoare foarte scăzută

cu un RQD egal în medie cu 16%. Al doilea strat de andezit situat între 21 m şi 24 m

adâncime are rezistenţă mare şi RQD egal cu 96%.

14.4. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere hidrogeologic.

A) Zona exploatării miniere Certej

În această zonă nu apar acvifere importante, circulaţia de adâncime a apelor subterane se

desfăşoară la nivelul sistemelor de fracturi. Nivelul apelor subterane rezultate din infiltraţiile

apelor meteorice sunt cu ≈80m sub cota 410m (puţul Hondol). Debitul de apă din galeria

Nicodim care colectează apele meteorice infiltrate din carieră este mic, cca2 l/s, iar apa este

puternic mineralizată şi un pH puternic acid (2,2 – 3 unităţi pH).

Acviferele subterane din zona carierei şi a haldelor de steril sunt de dimensiuni reduse şi nu

constituie surse de alimentare cu apă potabilă.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

60

B) Zona amplasamentului iazurilor de decantare

În această zonă nu a fost interceptat nivelul hidrostatic al apei subterane până la adâncimea de

forare. Acviferele subterane din zona de amplasament a iazurilor de decantare sunt de

dimensiuni reduse şi nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă.

Testele hidrogeologice efectuate în teren arată ca masă de rocă nu este foarte fracturată, iar

permeabilitatea să este sub 10 -9

m/s. Rezultatele corespund cu inspecţia vizuală a carotelor

prelevate şi cu valorile RQD.

14.5. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al structurii tectonice ș i activitatea

seismologică

Zona comunei Certeju de Sus este situată într-un areal caracterizat de intensităţi seismice

probabile 6. Zona Certej este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a acceleraţiei

terenului este de 0,08, cea mai mică valoare de pe teritoriul României.

14.6. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al solurilor

Solurile (clasa protisoluri, clasa cambisoluri, clasa luvisoluri, clasa hidrisoluri, clasa

antrisoluri) din zona amplasamentului minier prezintă fenomene de degradare, procese care se

manifesta diferit şi pe suprafeţe diferite precum eroziunea de suprafaţă, eroziunea de

adâncime, alunecările de teren, exces de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale. De

asemenea solurile studiate prezintă poluări induse de conţinutul de metale, dar cu manifestări

punctuale iar pH-ul solurilor indică o reacţie acidă sau moderat acidă.

14.7. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere climatologic

Zona perimetrului minier Certej are o climă de tip continental temperat. Valoarea medie

multianuală a temperaturii aerului este de 9,7 oC.

Valoarea medie multianuală a frecvenţei calmului atmosferic este de 60,5 %. Viteza medie a

vântului pe direcţii prezintă valori cuprinse între 2,2 şi 3,7 m/s.

Cantităţile anuale de precipitaţii din ultimii 15 ani au variat între 263,6 mm şi 830,7 mm la

Certeju de Sus. Perioada cu căderile cele mai abundente de zăpadă la Certeju de Sus este

ianuarie-februarie când grosimea medie lunară a stratului de zăpadă poate varia, de la un an la

altul, între 1 şi 20 cm.

14.8. Distanţa faţă de graniţe

Zona de amplasare propusă pentru proiect se află la o distanţă de peste 160 de km de

cea mai apropiată graniţă cu Serbia. Distanţa care ar trebui parcursă pe cursurile de apă de la

exploatarea minieră Certej până la graniţă cu Serbia este de cca. 300 km.

Zona de amplasare propusă se află la o distanţă de peste 140 de km de cea mai

apropiată graniţă cu Ungaria.. Distanţa care ar trebui parcursă pe cursurile de apă de la

exploatarea minieră Certej până la graniţă cu Ungaria este de cca. 250 km.

14.9. Informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului

Descrierea reliefului


pentru Proiectul



Octombrie

2013

61

Relieful perimetrului de exploatare Certej este muntos şi corespunde sectorului de

sud-vest al Munţilor Metaliferi, diviziune geografică a Munţilor Apuseni de Sus.

Din punct de vedere geomorfologic este caracterizat de prezenţa unor înălţimi cu

forme abrupte sau domoale, cu altitudini cuprinse între 400 şi 1000 m. Munţii Metaliferi sunt

formaţi din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), fliş cretacic, magmatite

şi subvulcanice neogene. În zona, relieful vulcanic este prezent sub forma unor neckuri

vulcanice vechi, cum ar fi: Haitau (1056 m), Sarcau (894,9m), Găunosa (678m), Făeraguţ

(702,1), Făeragu (781 m), Măgura (677,9m), Oancii (905,1), Stogului (897,3 m).

Descrierea terenurilor care vor fi utilizate pentru activităţi miniere şi modalitatea de

ocupare a acestora

Terenurile aferente proiectului se suprapun peste o carieră existentă, 2 halde de steril

existente, şi peste păşuni, fâneţe şi păduri (figurile de mai jos).


pentru Proiectul



Octombrie

2013

62


pentru Proiectul



Octombrie

2013

63

14.10. Arealele sensibile

În zona perimetrului de exploatare nu exista obiective civile, industriale sau de altă

natură.

5. Impactul potenţial prognozat asupra mediului

Pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului s-au avut în vedere atât efectele

directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a ţinut cont de durata

prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung).

În continuare se prezintă în rezumat formele de impact identificate ca fiind relevante

pentru proiectul minier propus, grupate pe componente de mediu. Impactul a fost prognozat

considerând aplicarea măsurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare propuse prin

proiect.

I. Managementul deşeurilor

1. Generarea unor cantităţi importante de roci sterile

Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe mari de teren (inclusiv proprietăţi

particulare), modificarea reliefului şi a regimului de curgere a apelor. Efectele secundare

constau în emisii de praf datorate derocării, manipulării şi transportului din carieră la haldele

de steril, emisiile de gaze de eşapament de la utilajele ce realizează operaţiile de derocare,

manipulare şi transport, riscuri de accidente de muncă datorate activităţilor specifice

desfăşurate (în special cele asociate utilizării explozivilor), riscuri de mediu datorate unor

posibile alunecări de teren şi antrenării de poluanţi în cursurile de apă din aval de către apele


pentru Proiectul



Octombrie

2013

64

pluviale, generare de ape acide. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse

şi/sau compensate.

-durata impactului: pe termen mediu

-impactul prognozat: impact negativ minor

2. Generarea unor importante cantităţi de sterile de procesare sub formă semilichidă

(tulbureală)

Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe mari de teren (inclusiv terenuri

particulare), modificarea reliefului şi a regimului de curgere a apelor. Efectele secundare

constau în generarea de ape uzate cu conţinut ridicat de poluanţi din care o parte trebuie

evacuate în emisar, riscuri de mediu datorate unor posibile scurgeri accidentate din conductele

de hidrotransport pe terenul adiacent acestora sau chiar din iazurile de decantare cu antrenarea

de poluanţi în cursurile de apă din aval. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi

prevenite, reduse şi/sau compensate.


-impactul prognozat: impact negativ minor

3. Generarea de sterile de procesare sub formă semilichidă (tulbureală) cu conţinut de

cianuri

Efectul direct constă în riscul poluării apelor de suprafaţă cu substanţe toxice. Efectele

secundare constau în emisii de vapori de acid cianhidric, generarea de ape uzate cu conţinut

ridicat de poluanţi, riscuri de mediu datorate unor posibile scurgeri accidentate din conductele

de hidrotransport pe terenul adiacent acestora şi a expunerii păsărilor la contactul direct cu

aceste sterile şi apele limpezite stocate în iazul de decantare CIL, riscul de accidente de

muncă asociate vehiculării şi stocării acestor sterile cu conţinut de cianuri. Prin aplicarea

măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite şi reduse.


- impactul prognozat: impact negativ minor

II. Managementul apelor

1. Consumul de apă industrială preluată din râul Mureş

Efectul direct constă în preluarea din cursul râului a unei cantităţi relativ mari de apă şi

deci modificarea debitului natural aval de captare. Efectele secundare constau în consumul de

resurse asociate transportului până la punctele de consum.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse.



2. Generarea de ape acide din carieră şi suprafeţele adiacente

Efectul direct constă în riscul poluării apelor subterane prin infiltrarea apelor pluviale

care sunt colectate de pe suprafeţele mari de teren rezultate datorită lucrărilor de exploatare în

carieră şi care au un potenţial relativ ridicat de generare de ape acide. Efectele secundare


pentru Proiectul



Octombrie

2013

65

constau în riscuri de mediu datorate unor posibile scurgeri a acestor ape în cursurile din aval

prin intermediul vechilor galerii de mină ce vor fi interceptate în cursul exploatării şi în

necesitatea colectării şi evacuării acestora din incinta carierei pentru a permite desfăşurarea

normală a activităţilor de exploatare. La ora actuală aceste efecte sunt evidente şi

semnificative, situaţia evaluată având în vedere şi efectul cumulat prin implementarea

proiectului propus.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte (inclusiv cele actuale) vor fi reduse.

-durata impactului: pe termen mediu şi lung

- impactul prognozat: impact pozitiv important

3. Generarea de ape uzate de la depozitarea sterilelor de flotaţie în iazul de decantare

Efectul direct constă în evacuarea în emisar a excesului de ape limpezite colectate şi

deci afectarea calităţii şi creşterea debitului natural a cursului de apă din aval. Efectele

secundare constau în riscuri de mediu datorate unor posibile scurgeri accidentale din

conductele de vehiculare a apelor limpezite pe terenurile adiacente sau evacuări accidentale

ale apelor de exfiltraţie prin corpul barajului direct în emisar.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite şi reduse.



4. Generarea de ape uzate de la depozitarea sterilelor de procesare în iazul CIL

Efectul direct constă în riscul de mediu datorat unor posibile scurgeri accidentale din

conductele de vehiculare a apelor limpezite pe terenurile adiacente. Un efect secundar este cel

datorat necesităţii de a evacua o parte din apa limpezită stocată în iaz (în condiţii deosebite

asociate unor precipitaţii excepţionale), când poate fi afectată calitatea apei din emisar.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite şi reduse.



5. Utilizarea apei potabile din surse naturale existente în zonă

Efectul direct constă în preluarea dintr-un izvor a apei necesare pentru consumul

menajer al angajaţilor şi deci modificarea debitului natural aval de captare. Efectele secundare

constau în consumul de resurse asociate tratării şi transportului până la punctele de consum.

Deoarece sistemul de captare, tratare, stocare şi vehiculare dezvoltă infrastructura edilitară a

zonei trebuie avut în vedere şi efectul pozitiv rezultat din posibilitatea utilizării de către

comunitatea locală.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse şi compensate.


-impactul prognozat: impact pozitiv minor

III. Solul şi subsolul

1. Depozitarea unor cantităţi importante de roci sterile pe halde


pentru Proiectul



Octombrie

2013

66


particulare), schimbarea folosinţei terenului, modificarea reliefului şi a peisajului, modificarea

regimului de curgere a apelor. Efectele secundare constau în riscuri de mediu datorate unor

posibile alunecări de teren şi antrenării de poluanţi în cursurile de apă şi pe suprafeţele de

teren din aval de către apele pluviale, generarea de ape acide.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi/sau

compensate.

-durata impactului: pe termen lung


2. Depozitarea unor importante cantităţi de sterile de flotaţie în iazul de decantare


particulare), schimbarea folosinţei terenului, modificarea reliefului şi a peisajului, modificarea

regimului de curgere a apelor. Un efect secundar este riscul de mediu datorat unor eventuale

scurgeri accidentate din iaz cu antrenarea de poluanţi în cursurile de apă din aval. Prin

aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi/sau compensate.



3. Depozitarea sterilelor de procesare cu conţinut de cianuri în iazul CIL

Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe relativ mari de teren (inclusiv

proprietăţi particulare), schimbarea folosinţei terenului, modificarea reliefului şi a peisajului,

modificarea regimului de curgere a apelor. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor

fi reduse şi/sau compensate.



4. Exploatarea minereurilor în carieră

Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe relativ mari de teren, modificarea

reliefului şi a peisajului, modificarea regimului de curgere a apelor. Un efect indirect

important îl constituie diminuarea sau chiar epuizarea resurselor de minereuri utile din acest

perimetrul de exploatare. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte pot fi doar reduse şi

compensate parţial.



5. Construcţia de drumuri industriale şi miniere

Efectul direct constă în ocuparea şi modificarea folosinţei unor suprafeţe relativ mici

de teren, modificarea peisajului. Un efect indirect important îl constituie dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii rutiere. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi

reduse şi compensate.


- impactul prognozat: impact pozitiv minor


pentru Proiectul



Octombrie

2013

67

6. Construcţia şi funcţionarea uzinei de preparare


de teren. Un efect indirect îl constituie riscurile asociate unor poluări accidentale a solului cu

substanţe periculoase. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse

şi compensate.



7. Realizarea şi utilizarea culoarului de conducte de hidrotransport


de teren. Un efect indirect îl constituie riscurile asociate unor poluări ale solului de pe

suprafeţele adiacente datorită scurgerilor accidentale din conducte. Prin aplicarea măsurilor

propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi compensate.



8. Infrastructura de alimentare cu energie electrică


de teren, modificarea peisajului. Un efect indirect important îl constituie dezvoltarea

infrastructurii locale de distribuţie a curentului electric asigurându-se astfel posibilitatea

alimentării cu energie electrică şi la unele zone locuite din Bocşa Mare care în prezent nu

beneficiază de această facilitate. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse

şi compensate.



IV. Aerul

1. Emisii în aer datorate exploziilor în carieră

Efectul direct constă în emisii de praf şi gaze datorate derocării prin puşcare. Efectele

secundare constau în poluarea solului de pe suprafeţele adiacente. Prin aplicarea măsurilor

propuse, aceste efecte vor fi reduse.



2. Emisii de gaze de eşapament de la utilajele şi autovehiculelor de transport utilizate

Efectul direct constă în creşterea cantităţii de emisii de gaze (inclusiv cu efect seră) în

aerul atmosferic datorită în special traficului intens impus de transportul unor importante

cantităţi de minereu şi de roci sterile. Efectele secundare constau în emisii de praf datorate

deplasării utilajelor pe drumurile miniere şi industriale. Prin aplicarea măsurilor propuse,

aceste efecte vor fi reduse.



pentru Proiectul



Octombrie

2013

68


3. Emisii de pulberi de pe suprafaţa haldelor de steril

Efectul direct constă în antrenarea în aer de pulberi de pe suprafeţele expuse vântului.

Efectele secundare constau în poluarea solului de pe suprafeţele adiacente. Prin aplicarea

măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse.



4. Emisii de pulberi şi vapori de pe suprafaţa iazurilor de decantare

Efectul direct constă în antrenarea în aer de pulberi de pe suprafeţele uscate expuse

vântului şi vapori de acid cianhidric de pe suprafaţă iazului CIL. Efectele secundare constau

în poluarea solului de pe suprafeţele adiacente. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste

efecte vor fi reduse.



5. Emisii de pulberi, vapori şi gaze din incinta uzinei

Efectul direct constă în emisii de gaze tehnologice cu conţinut de pulberi metalice de

la cuptorul de topire, emisii fugitive de acid cianhidric din instalaţia CIL, emisii fugitive de

pulberi de la utilajele de măcinare uscată şi deci degradarea locală a calităţii aerului. Efectele

secundare constau în poluarea solului de pe suprafeţele adiacente. Prin aplicarea măsurilor

propuse, aceste efecte vor fi reduse şi compensate.



V. Patrimoniului natural şi arheologic

1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar

Formele de impact prognozate a se produce în urma aplicării proiectului sunt următoarele:

- modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă

a terenurilor;

- modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe

specii, a tipurilor de pădure;

- pierderi şi modificări de habitate;

- modificări/distrugeri asupra populaţiilor de plante;

- modificări ale resurselor de specii de plante cu importanţă economică;

- modificarea resurselor de ciuperci;

- modificarea/distrugerea habitatelor speciilor de animale protejate;

- alterarea speciilor şi populaţiilor de nevertebrate, reptile, amfibii, peşti, mamifere,

păsări;

- dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti;

- modificarea rutelor de migrare;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

69

-modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi

iernat;

Impactul în faza de construcţie este manifestat pe perioadă scurtă de timp.

Toate habitatele vor fi eliminate etapizat, corelat cu faza de construcţie, de pe teritoriul

viitoarelor cariere, halde de steril, iazuri de decantare, depozit de explozibil, uzina de prepare

precum şi de pe drumurile industriale.

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, vor avea mai puţin de suferit de pe urma

proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt

strâns legate de locurile de cuibărit.

În faza de constructie impactul pozitiv identificat este dat de:

- delimitarea suprafeţelor de lucru de cele cu vegetaţie forestieră prin crearea unei

bariere de crengi ce va împiedica accesul animalelor mari în zona de lucru. Aceste

bariere, chiar dacă pe termen scurt, vor constitui locuri de cuibărit pentru păsări ș i

alte animale mici;

- datorită defriș ării etapizate, impactul asupra păsărilor va fi diminuat;

- prin construirea canalelor de gardă se crează condiţii propice pentru fauna de

amfibieni;

- prin programul de monitorizare se vor colecta inforaţii referitoare la dinamica

biodiversităţii în zona proiectului, informaţii care vor putea fi folosite ca bază de date

pentru elaborarea planului de management.

În faza de operare pe lângă cronicizarea unora dintre componentele impactului descris pentru

faza de construcţie, exploatarea implicând în bună parte continuarea construcţiei carierelor,

haldelor şi umplerii iazurilor, apar şi unele componente noi ale acestuia.

Acestea sunt legate de exploatarea drumurilor industriale care va provoca efectul de barieră şi

fragmentarea habitatelor rămase neafectate cum ar fi cele dintre zona Certej şi Voia. Speciile

afectate vor fi amfibienii, reptilele, unele mamifere.

Posibila reducere a succesului cuibăririi unor specii de păsări se va datora în special

zgomotului.

În acestă fază, impactul pozitiv constă în îmbunătăţirea calităţii cursului de apă, datorită

faptului că sunt construite canalele de colectare a apelor acide ș i apele acide sunt folosite în

procesul de producţie, iar surplusul acestora epurat ș i apoi deversat în emisar.

În faza de închidere - Lucrările de demolare ș i de punere în siguranţă au efect punctual

negativ nesemnificativ.

În faza de închidere, odată cu renaturarea zonei păsările vor fi printre primele care-şi vor

reface efectivele în zona proiectului.

Păsările nu vor părăsi de fapt habitatele din afara zonei de maximă activitate a proiectului,

lucru dovedit de prezenţa lor în zonă, în condiţiile habitatelor distruse, a apelor poluate, şi a

impactului major din prezent.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

70

Faza postînchidere – impact pozitiv prin monitorizarea impusă postînchidere ș i refacerea

zonelor ecologizate care nu se dezvolta precum trebuie – nu s-au prins copacii, iarba s-a uscat

etc

2. Impactul asupra fondului forestier

Amplasarea principalelor obiective propuse presupun scoaterea din circuitul forestier a

unor importante suprafeţe de teren. O parte din suprafaţa de pădure va fi afectată direct de

implementarea proiectului ceea ce presupune defrişări pe o suprafeţe mari. Cea mai mare

parte a acestor defrişări vor fi aferente amplasamentului iazurilor de decantare şi se vor

efectua treptat, pe măsura creşterii cantităţilor de sterile depozitate şi deci a suprafeţelor ce

vor fi acoperite de acestea, pe toată durata de implementare a proiectului.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi în mare parte compensate.

-durata impactului: pe termen mediu şi parţial reversibile pe termen lung,

- impactul prognozat: impact negativ important

3. Lucrări de cercetare arheologică

Amplasarea proiectului într-o zonă cu o îndelungată tradiţie în minerit, poate

presupune existenţa unor vestigii nedescoperite încă (cu toate că cercetările efectuate până în

prezent nu confirmă această supoziţie). Ca atare lucrările şi cercetările arheologice vor

continua pentru a vita orice degradare a unor eventuale valori existente în zona afectată direct

de proiect, ceea ce va avea şi un efect benefic indirect prin dezvoltarea bazei de date cu

informaţii suplimentare despre istoricul acestei zone.

-durata impactului: pe termen scurt şi mediu


VI. Riscuri de accidente industriale majore

1. Riscuri asociate utilizării de substanţe periculoase în uzina de preparare

Efectul utilizării de substanţe periculoase (în special cianura şi explozivii) constă în

posibilitatea eliberării în mediu în caz de accidente tehnologice cu consecinţe deosebit de

grave pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu în general. Efectele secundare constau în

creşterea riscurilor de producere a unor accidente rutiere în care sunt implicate substanţe

periculoase pe căile rutiere utilizate pentru aprovizionare.

Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi compensate.



2. Riscuri asociate iazului de decantare a sterilelor de flotaţie

Pericolul asociat depozitării sterilelor de flotaţie în iazul de decantare este datorat

cantităţii foarte mari de material stocată amonte de baraj care în anumite condiţii deosebite

(cutremure şi precipitaţii excepţionale) ar putea fi deversate în aval, cu posibila afectare a

locuinţelor situate în zona inundabilă a cursului de apă şi afectarea semnificativă a calităţii

apei din emisar.




pentru Proiectul



Octombrie

2013

71


3. Riscuri asociate iazului de decantare CIL

Pericolul asociat depozitării sterilelor de procesare cu conţinut de cianuri în iazul de

decantare CIL este datorat conţinuturilor reziduale de cianuri şi alţi compuşi potenţial

poluatori a sterilelor depozitate amonte de baraj care condiţii deosebite (cutremure şi

precipitaţii excepţionale) ar putea fi deversate în aval, cu posibila afectare semnificativă a

calităţii apei din emisar.




VII. Impactul potenţial transfrontieră

Având în vedere specificul activităţilor propuse prin proiectul minier şi a faptului că

zona de amplasare propusă se află la o distanţă de peste 140 de km de cea mai apropiată

graniţă (cu Ungaria), un eventual impact transfrontieră ar putea avea loc doar în ceea ce

priveşte factorul de mediu apa de suprafaţă.

În condiţii normale de funcţionare a obiectivelor din cadrul proiectului propus nu se

evacuează ape cu conţinut de cianuri (care sunt integral recirculate). De asemenea apele

potenţial acide din zona carierei, a haldelor de sterile şi din zonele adiacente sunt colectate şi

tratate înainte de evacuarea în cursul natural de apă, ceea ce reduce semnificativ impactul

existent în momentul de faţă. Totodată trebuie avut în vedere că până la graniţă mai are loc un

important efect de degradare şi atenuare şi de diluare (debitul mediu al râului Mureş la ieşirea

din România fiind mult mai mare decât debitul total estimat al evacuărilor din cadrul

proiectului propus).

Ca atare concentraţia anticipată a principalilor indicatori pentru calitatea apelor uzate

şi evacuate din cadrul activităţii propuse prin proiectul minier sunt sub pragurile de alertă

stabilite prin reglementările privind calitatea apelor de suprafaţă în Ungaria şi deci nu poate

exista un impact transfrontieră semnificativ.

Un eventual impact transfrontieră se poate produce doar în cazul unor accidente

soldate cu deversări de ape şi sterile în cazul cedării barajelor iazurilor de decantare.

Proiectarea şi construcţia barajelor iazurilor de decantare se va realiza conform

normelor de reglementare şi celor mai bune tehnici din domeniu aplicabile, ţinând cont de

condiţiile specifice zonei de amplasare, a dimensiunilor şi a caracteristicilor deşeurilor ce vor

fi depozitate în iazuri. Exploatarea sistemului iazurilor de decantare se va realiza cu

respectarea strictă a parametrilor de siguranţă impuşi prin proiect şi ţinând cont în special de

regimul precipitaţiilor. Barajele celor două iazuri de decantare vor fi construite din

anrocamente, vor fi consolidate prin depunerea treptată a sterilelor de procesare în amonte

(colectarea apelor limpezite prin decantare se face la coada iazului ) şi vor fi permeabile (ceea

ce duce la stabilizarea sterilelor depuse).


pentru Proiectul



Octombrie

2013

72

În aceste condiţii, producerea unui eventual accident soldat cu cedarea barajelor

iazurilor de decantare este foarte puţin probabilă şi deci generarea unor eventuale efecte

transfrontaliere nefavorabile semnificative are o probabilitate extrem de redusă.

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA

ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

APA

Sursele de ape uzate generate sunt diferite, funcţie de activităţile specifice derulate în

fiecare din obiectivele şi în concordanţă cu etapele de dezvoltare ale proiectului.

Etapa de construcţie

În faza de construcţie sursele de ape uzate care pot sǎ aparǎ (suplimentar faţǎ de apele

acide rezultate datoritã exploatãrilor miniere din trecut) sunt :

- ape din precipitaţii care pot antrena particule de solid (sedimente) de pe

amplasamentele obiectivelor proiectului;

- ape uzate menajere provenite de la grupurile sociale (necesitǎ epurare înaintea

evacuǎrii în emisar).

În faza de funcţionare, sursele de ape uzate sunt :

- ape acide rezultate din percolarea carierei şi a haldelor de steril de către apele

meteorice (existente şi în prezent ca rezultat al fostei exploatări CN CAF MINVEST SA –

Filiala CERTEJ, la care se vor adăuga şi apele acide rezultate din extinderea prevăzutǎ prin

proiect a carierei şi a haldelor de steril).

- ape uzate din procesele tehnologice:

- ape cu conţinut de metale grele - faza lichidă componentă a tulburelii rezultate la

faza de flotaţie (evacuate în Iazul de decantare a sterilelor de flotaţie);

- ape cu conţinut de cianuri şi metale grele din fazele de cianuraţie a minereului –

faza lichidă a tulburelii (epurate şi evacuate în Iazul de decantare a sterilelor de cianuraţie).

- ape limpezite în Iazurile de decantare:

- ape limpezite evacuate din Iazul de decantare a sterilelor de flotaţie (parţial

recirculate în proces şi parţial evacuate în emisar după epurare);

- ape limpezite evacuate din Iazul de decantare a sterilelor de la cianuraţie CIL

(recirculate în proces şi evacuate în emisar doar în condiţii meteo speciale după epurare).

- ape uzate menajere provenite de la grupurile sociale (necesită epurare înainte de

evacuarea în emisar);

- ape pluviale colectate de pe amplasamentul Uzinei

Etapa de sistare temporara a activităţilor

- ape acide rezultate din percolarea carierei şi haldelor de steril de către apele meteorice

(necesită epurare înainte de evacuarea în emisar);


pentru Proiectul



Octombrie

2013

73

- ape evacuate din iazurile de decantare TMF şi CIL în situaţii de precipitaţii abundente

(necesita epurare înainte de evacuarea în emisar);

- ape pluviale care spală suprafaţa Uzinei de preparare (nu necesită epurare).

Etapa de dezafectare şi închidere

- ape uzate generate ca urmare a dezafectării instalaţiilor (inclusiv DETOX 1) - provenite

din spălarea utilajelor, rezervoarelor şi conductelor care au fost în contact cu produşi cianurici

şi reactivi;

- ape potenţial acide rezultate din percolarea carierei şi haldelor de steril de către apele

meteorice (necesită epurare înaintea evacuării în emisar);

- ape evacuate din iazurile de decantare până la finalizarea lucrărilor de închidere

(necesită epurare);

-ape uzate menajere (necesită epurare înaintea evacuării în emisar);

-ape pluviale care spală suprafaţa Uzinei de preparare (nu necesită epurare).

Etapa postînchidere

- ape rezultate din percolarea carierei şi haldelor de steril de către apele meteorice

(posibil să necesite epurare o anumită perioadă de timp, până la încadrarea în parametrii de

calitate care să permită evacuarea directă în emisar)

- ape de infiltraţie prin corpul celor două baraje ale iazurilor de decantare (posibil să

necesite epurare o anumită perioadă de timp, până la încadrarea în parametrii de calitate care

să permită evacuarea directă în emisar)

Masuri de reducere a impactului :

Pproiectul prezintă un management riguros al factorului de mediu apa, evidenţiat prin

emiterea avizului de gospodărire a apelor, având în vedere următoarele măsuri :

- implementarea unor tehnologii moderne care reclamă un consum minim de apă

industrială ș i maximizarea gradului de recirculare/reutilizare a apelor uzate industrial

- recircularea integrală a apelor limpezite colectate de pe iazul de decantare sterile de

cianuraţie

- asigurarea în condiţii normale de funcţionare a unui grad de recirculare general al apei

tehnologice de 75% (apa limpezită de pe cele 2 iazuri de decantare ș i apa potenţial

acidă după colectare ș i neutralizare).

- realizarea unui sistem de canale de gardă perimetrale, galerii ș i drenuri de coletare ș i

deviere a pâraielor din zona haldelor de steril ș i a iazurilor de decantare

- impermeabilizarea sistemului de galerii din zona iazurilor de decantare

- impermeabilizarea unui sistem de colectare ș i reţinere a apelor scurse din corpul

barajelor celor două iazuri de decantare

- tratarea excesului de ape limpezite colectate din iazul de decantare sterile de flotatie

ș i iaz sterile de cianuraţie prin staţii de epurare corespunzătoare fiecărui tip de apă

uzată ș i evacuarea în emisar

- colectarea ș i tratarea apelor acide din carieră ș i de pe haldele de steril în staţia de

epurare ape acide


pentru Proiectul



Octombrie

2013

74

- depunerea unui strat de calcar de cca. 1 m grosime pe fundamental haldelor de

decantare

- monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă ș i subterane

- impermeabilizarea taluzului amonte a barajelor starter pentru cele 2 iazuri cu 3 straturi

filtrante

- impermeabilizarea barajului de închidere a iazului sterile de flotaţie

- impermeabilizarea barajului de închidere laterală cu nucleu de argilă

- depunerea unor straturi de geotextil la amenajarea treptelor la supraînalţările barajelor

- asigurarea împotriva infiltraţiilor a paramentului amonte al treptelor de supraînaltare

din anrocamente în ax al ambelor baraje

- decianurarea sterilului de cianuraţie în staţia de epurare DETOX I sub 5 ppm CN

- monitorizarea apelor subterane, tehnologice, apelor uzate menajere, apelor acide ș i

apelor de suprafaţă pe amplasament; monitorizarea calităţii apei de suprafaţă Valea

Certej înainte de vărsarea în râul Mureș , iar a calităţii apei râului Mureș amonte ș i

aval de vărsarea Văii Certej în Mureș se va face de către D.A Mures

-în proiectarea barajelor au fost luate în considerare următoarele recomandări internaţionale:

European Commission (2002). Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities.

Directorate General JRC. Seville.

EPA - US Environmental Protection Agency (1994). Design and evaluation of

tailings dams. Technical Report, Washington.

ICOLD/UNEP (2000). Improving tailings dam performance. Common

difficulties revealed by case histories. Draft bulletin. Paris.

ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1982). Bul etin 45.

Manual on tailings dams and dumps. Paris.

ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1989). Bulletin 74.

Tailings dam safety. Paris.


Tailings dams. Design of drainage . Paris.


Tailings dams and seismicity . Paris.


Tailings dams.. Transport, placement and decantation. Paris.


Monitoring of tailings dams. Paris.


A guide to tailings dams and impoundments. Paris.


Tailings dams. Risk of dangerous occurrences. Lessons learnt from practical

experiences. Paris.

Finn,W.D.L. (1990). Seismic analysis of embankment dams. Dam Engineering,

Vol.1, issue 1, January.

A fost utilizată de asemenea lucrarea de sinteză:

STEMATIU, D., Iazuri de decantare. Managementul riscului., Ed. MATRIX ROM,

Bucuresti, 2002


pentru Proiectul



Octombrie

2013

75

S-a ţinut cont ș i de următoarele norme naţionale :

IPROMIN. Norme pentru proiectarea, executia si exploatarea iazurilor de decantare

din industria miniera. MIR, 2001,Bucuresti.

NP 076- 002. Normativ de proiectare, executie si evaluarea sigurantei la actiuni

seismice a lucrarilor hidrotehnice din frontul barat. Buletinul Constuctiilor nr. 19

/2003.

NP 090 – 2003. Normativ pentru instrumentarea seismica a barajelor. Monitorul

Oficial, PI, nr. 771/ 2003.

Instructiuni tehnice departamentale privind proiectarea, executarea, întretinerea,

exploatarea iazurilor de decantare din industria miniera –1988.

HGR 766/1997. Regulament privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile

în timp si post-utilizarea constructiilor- Monitorul oficial, Anul IX nr.352

MEE – ISPH. PE 729/ 1989. Normativ departamental pentru clasificarea, gruparea si

evaluarea actiunilor pentru constructii hidrotehnice.

CNA-ICPGA Instructiuni tehnice pentru proiectarea barajelor de pamânt - 1978.

MAIAA - Departamentul Îmbunatatirilor Funciare si Constructiilor Agricole.

Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea barajelor de pamânt P.D. 19-

72.

MLPAT. Normativ privind urmarirea comportarii în timp a constructiilor. P 130 –

1997, Buletinul Constructiilor, Vol. 4, 1998.

NTLH-021/2002 Metodologie privind stabilirea categoriilor de importanta a

barajelor

NTLH-023 Metodologie privind evaluarea starii de siguranţa în exploatare a

barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale.

Soluţia tehnică prevede normele constructive ș i exploatare în siguranţă a barajelor

fiecarui iaz de decantare prin:

- construirea acestora din anrocamente ( andezite nedegradabile),

- amplasarea iazurilor a fost stabilită după executarea studiilor geotehnice ș i

geologice, studierea condiţiilor hidrogeologice, a condiţiilor hidrologice, seismicităţii

amplasamentului, după studierea restricţiilor în zonă, a distanţei faţă de uzină, a

impactului asupra mediului înconjurător ș i a poziţiei comunităţilor locale.

- executarea în zona de amplasare a celor doua iazuri ș i a barajelor respective (TMF

si CIL) a 40 de puturi deschise, (sondaje manuale, geotehnice) ș i 20 de foraje.

Conform testelor ș i determinărilor efectuate pe probe prelevate din foraje, puţuri de

vizitare, valorile obţinute pentru caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor din

amplasamentul iazurilor de decantare, indică roci (andezite) care constituie teren bun

de fundare.

- executarea de teste hidrogeologice care arată că masa de rocă nu este foarte

fracturată, iar permeabilitatea sa este sub 10-9

m/s.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

76

- realizarea barajelor starter ale iazurilor de decantare care vor avea 2 straturi

filtrante – filtru grosier din piatră spartă ș i filtru fin din pietriș ș i nisip ș i

impermeabilizare cu geomembrană ș i geotextile.

- protejarea peste cota barajelor starter a taluzului amonte cu 3 straturi filtrante care să

împiedice antrenarea şlamului prin anrocamente.

- prevederea la supraînălţările pe verticală a unui geotextil de separaţie între tranşele

de supraînălţare.

- alegerea soluţiei constructive – baraje permeabile peste coronamentul barajelor

starter pentru a mentine curba de depresie la cote joase îmbunătăţind condiţiile de

stabilitate.

- impermeabilizarea barajului de închidere laterală pe întreaga înălţime cu argila

- construirea unui baraj de închidere între iazul de decantare sterile de cianuraţie ș i

iazul de decantare sterile de flotaţie, din anrocamente, cu impermeabilizare pe taluzul

amonte pe întrega înălţime

- s-a realizat Studiul de risc pentru barajele iazurilor de la exploatare minieră Certej,

document care are ca obiect cuantificarea ș i analiza probabilităţilor de apariţie a unor

consecinţe adverse în aval de iazurile de decantare de la exploatarea minereurilor auro

argentifere din perimetrul Certej, ca urmare a unor defecţiuni majore sau cedări ale

barajelor aferente. Cuantificarea ș i analiza probabilităţilor serveș te la evaluarea

măsurii în care siguranţa barajelor de la aceste iazuri se înscrie în domeniul siguranţei

curent acceptate în domeniul barajelor de retenţie ș i a iazurilor de decantare.

Studiul stabileș te de asemenea măsura în care barajele aferente ansamblului celor

doua iazuri - iazul de flotatie pentru sterilul de flotaţie ș i iazul sterile de cianuraţie

pentru cel de cianurare – asiguăa marja de siguranţă împotriva eliberării necontrolate a

apei ș i a sterilului depus ș i evidenţiază măsurile din exploatare care condiţionează

evitarea unor asemenea evenimente.

- Cele 2 baraje - lucrări principale ș i definitive de categoria 1, clasa de importantă I –

construcţii de importanţă exceptională au fost calculate la o probabilitate de depăș ire

anuală a debitelor naturale de 0.1% ș i verificate pentru condiţii speciale de exploatare

la debite cu probabilităţi anuale de depăș ire de 0.01% ( o data la 10 000 ani)

- se vor colecta ș i evacua apele tehnologice conform BAT, inclusiv recircularea

apelor limpezite de pe cele 2 iazuri ( de pe iazul de decantare sterile de cianuraţie se

vor recircula integral în condiţii climaterice normale)

AER

Sursele de poluare, măsurile şi sistemele pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de poluanţi

în aer, respectiv, a efectelor negative asupra calităţii aerului înconjurător, în timpul realizării

Proiectului (executarea lucrărilor de construire), în timpul etapei de funcţionare şi în timpul

etapei de închidere sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Măsurile constau dintr-o combinaţie între decizia privind amplasarea unei anumite amenajări,

măsurile tehnice şi tehnologice pentru controlul (reducerea) emisiilor şi măsurile

administrative/instituţionale de control (management). Aceste măsuri de diminuare a

impactului sunt prevăzute prin Proiect.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

77


pentru Proiectul



Octombrie

2013

78

FAZA DE CONSTRUCŢIE

Denumirea

sursei de poluare

Poluanţi specifici Denumirea şi tipul

de instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT

Poluanţii

controlaţi

Eficienţa

instalaţiei/măsuri

i aplicate

Alte măsuri

pentru

prevenirea

poluării (toate

sursele)

Zonele de

construcţie –

manevrare pământ

şi agregate de

construcţie

TSP, PM10 Măsuri operaţionale –

stropirea cu apă a

materialelor

Conformare cu

BAT

TSP, PM10 75 – 90 % Proceduri operaţionale

speciale care vor

prevedea încetarea

activităţilor

generatoare de praf în

situaţii de vânt puternic

(> 4 m/s)

Acţiuni de

monitorizare şi

corectare/prevenire în

funcţie de necesităţi

Transportul şi

descărcarea

materialelor,

agregatelor de

construcţie, utilaje

de construcţie şi

deşeuri aferente

acestei faze


program de control al

prafului pentru

suprafeţele de drum

neasfaltate, în

perioadele uscate,

prin intermediul

camioanelor cisternă

şi prin utilizarea

substanţelor chimice

pentru fixarea

prafului

Conformare cu

BAT

TSP, PM10

90 %

Acţiuni de

monitorizare şi

corectare/prevenir

e în funcţie de

necesităţi

Stabilirea şi

impunerea unor

N/A -


pentru Proiectul



Octombrie

2013

79

Denumirea

sursei de poluare


de instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT

Poluanţii

controlaţi

Eficienţa


i aplicate

Alte măsuri

pentru

prevenirea

poluării (toate

sursele)

limitări de viteză

Implementarea de

proceduri

operaţionale pentru

minimizarea înălţimii

de cădere în

manevrarea/amplasar

ea materialelor

-

Funcţionare

utilaje motorizate,

trafic vehicule

transport

materiale

NOx, SO2, CO,

CO2, COV, N2O,

particule cu

conţinut de

metale grele (Cd,

Cu, Cr, Ni, Se,

Zn) şi HAP

(emise de

motoarele

utilajelor)

Utilizarea de vehicule

şi de utilaje mobile

motorizate cu emisii

reduse de poluanţi şi

conformarea

emisiilor acestora cu

reglementările în

vigoare

Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO,

COV, particule cu

conţinut de metale

grele (Cd, Cu, Cr,

Ni, Se, Zn) şi

HAP (emise de

motoarele

utilajelor)

N/A -

Includerea de specificaţii

privind eficienţa

carburantului la

achiziţie/leasing de

vehicule şi utilaje

motorizate

-

Implementarea de

proceduri

operaţionale şi

planificare pentru

întreţinere regulată,

periodică a

-


pentru Proiectul



Octombrie

2013

80

Denumirea

sursei de poluare


de instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT

Poluanţii

controlaţi

Eficienţa


i aplicate

Alte măsuri

pentru

prevenirea

poluării (toate

sursele)

vehiculelor şi

utilajelor mobile

Staţia mobilă de

alimentare cu

carburanţi

COVnm Nu sunt aplicabile Nu sunt aplicabile - N/A Implementarea de

proceduri pentru

minimizarea

scurgerilor în

operaţiile de

alimentare cu

carburanţi

Generator energie

electrică

NOx, CO, SOx,

TSP, PM10, CH4,

COT,

formaldehidă,

benzen, toluen,

xilen, HAP,

dibenzo(a)antrace

n, benzo(a)piren

Reducere catalitică

neselectivă

Nu sunt aplicabile NOx

CO

HC

45,8 %

40 - 50 %

30 – 40 %

Utilizarea

carburanţilor

diesel cu conţinut

scăzut de sulf

Implementarea de

proceduri pentru

operare şi

întreţinere corecte

Acţiuni de

monitorizare şi

corectare/prevenir

e în funcţie de

necesităţi,

Vopsire clădiri şi

structuri

COVnm Utilizarea de vopsele

cu conţinut redus de

solvenţi organici

Nu sunt aplicabile COVnm 50 % -

Transportul

personalului



Conformare cu

BAT

TSP, PM10

90 %

Acţiuni de

monitorizare şi


pentru Proiectul



Octombrie

2013

81

Denumirea

sursei de poluare


de instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT

Poluanţii

controlaţi

Eficienţa


i aplicate

Alte măsuri

pentru

prevenirea

poluării (toate

sursele)

prafului pentru

suprafeţele de drum

neasfaltate, în

perioadele uscate,

prin intermediul

camioanelor cisternă

şi prin utilizarea


pentru fixarea

prafului


funcţie de necesităţi,

NOx, SO2, CO,

CO2, COV, N2O,

particule cu

conţinut de

metale grele (Cd,

Cu, Cr, Ni, Se,

Zn)

Utilizarea de vehicule

cu emisii reduse de

poluanţi şi

conformarea

emisiilor acestora cu

reglementările în

vigoare


COV, particule cu

conţinut de metale

grele (Cd, Cu, Cr,

Ni, Se, Zn)

N/A -


privind eficienţa

carburantului la


vehicule

-

Implementarea de

proceduri operaţionale şi

planificare pentru


periodică a vehiculelor

-


pentru Proiectul



Octombrie

2013

82

ETAPA DE OPERARE

Denumirea sursei de

poluare

Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de

instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii

aplicate

Alte măsuri pentru prevenirea poluării

(toate sursele)

Activităţile de

extracţie a minereului

din carieră

TSP, PM10 Măsuri operaţionale

pentru reducerea emisiilor

de particule – stropirea cu

apă a materialelor aplicate

pentru activităţile de

profilare teren, încărcare

în camioane

Conformare cu BAT TSP, PM10 75 % Proceduri operaţionale speciale care vor prevedea încetarea activităţilor generatoare de praf în situaţii de vânt puternic

Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi

Transportul

minereului, solului

vegetal, rocilor sterile

şi al altor deşeuri

solide


programul de control al

prafului pentru suprafeţele

de drum neasfaltate, în

perioadele uscate, prin

intermediul camioanelor

cisternă şi prin utilizarea

substanţelor chimice de

eliminare a prafului

Conformare cu BAT TSP, PM10 90 % Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi

Stabilirea şi impunerea

unor limitări de viteză

N/A

Activităţi în

amplasamentele

depozitelor de roci

sterile

TSP, PM10 Stropirea cu apă a

haldelor în perioade

secetoase

Conformare cu BAT TSP, PM10 75 % Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi Implementarea de

proceduri operaţionale


pentru Proiectul



Octombrie

2013

83

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

pentru minimizarea

înălţimii de descărcare

Funcţionare utilaje

motorizate, trafic

vehicule transport

materiale

NOx, SO2, CO, CO2,

COV, N2O, particule

cu conţinut de metale

grele (Cd, Cu, Cr, Ni,

Se, Zn) şi HAP (emise

de motoarele

utilajelor)

Utilizarea de vehicule şi

de utilaje mobile



conformarea emisiilor

acestora cu reglementările

în vigoare

Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO, COV, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) şi HAP (emise de motoarele utilajelor)

N/A -


privind eficienţa

carburantului la



motorizate

-

Implementarea de


planificare pentru


periodică a vehiculelor şi

utilajelor mobile

-

Depozitarea sterilelor

de procesare (iazurile

de decantare)

TSP, PM10 Tratarea coronamentului

şi a pantelor iazurilor de

decantare prin acoperire

cu roci sterile concasate

Depozitarea umedă a

sterilelor de procesare

Conformare cu BAT TSP, PM10 95 % Implementarea de proceduri operaţionale pentru inspecţia zilnică a iazurilor de decantare

Implementarea de proceduri operaţionale Sisteme de depunere

selectivă a tulburelii de


pentru Proiectul



Octombrie

2013

84

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

sterile care permit

schimbarea frecventă a

punctelor de descărcare

pentru a se menţine

permanent suprafaţa

umedă şi a preveni

uscarea suprafeţelor de

sterile

pentru operarea unor sisteme de depunere selectivă a tulburelii de sterile, pentru a preveni uscarea plajelor de sterile în perioade lipsite de precipitaţii


Transportul sterilelor de

procesare prin conducte

Depozitarea sterilelor

de procesare din

circuitul CIL

HCN

Denocivizarea prin

procedeu SO2/aer a

cianurii din tulbureala de

sterile din circuitul CIL,

înainte de evacuarea

acesteia de la Uzina de

procesare

Conformare cu BAT HCN

97 % Monitorizarea

cianurii reziduale în sterilele denocivizate rezultate din circuitul CIL


Uzina de procesare

Staţia de concasare-

Depozitul de minereu

– descărcare minereu

TSP, PM10 Sistem stropire cu apă Conformare cu BAT TSP, PM10 96 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă a sistemelor de stropire cu apă


pentru Proiectul



Octombrie

2013

85

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)



Secţia sfărâmare

primară:

- Alimentare concasor

- Transfer minereu

concasat pe benzile

transportoare

TSP, PM10 Sistem stropire cu apă Conformare cu BAT TSP, PM10 96 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă a sistemelor de stropire cu apă



Secţia sfărâmare

primară:

- Transport minereu

concasat

TSP, PM10 Benzi transportoare

carcasate

Conformare cu BAT TSP, PM10 100 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Staţia de concasare - Sisteme control proces Conformare cu BAT - - Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă


concasat:

- Transferul

minereului de pe

TSP, PM10 Sistem stropire cu apă Conformare cu BAT TSP, PM10 96 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere


pentru Proiectul



Octombrie

2013

86

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

banda transportoare de

la concasor în

depozitul de minereu

concasat (descărcare

benzi transportoare)

- Încărcarea

minereului concasat de

la depozit pe cele două

alimentatoare ale

benzii de alimentare a

circuitului de măcinare

pentru moara

semiautogenă

preventivă a sistemelor de stropire cu apă



concasat

- Sisteme control proces Conformare cu BAT - - Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Secţia de măcinare TSP, PM10 Incintă închisă

Sistem de măcinare umed

Conformare cu BAT TSP, PM10 100 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă - Sisteme control proces Conformare cu BAT - -

Preparare reactivi

pentru flotaţie -

transferul reactivilor

solizi (PAX, sulfat de

cupru) din baloţi în

tancurile de dizolvare;

Eventuale scăpări de

TSP, PM10

Incintă închisă

Sisteme patentate de

golire baloţi vrac,

completate cu valve

rotative pentru a

minimaliza prăfuirea în

tancuri şi sisteme de

etanşare pentru a ataşa

balotul vrac la pâlnia de

ieşire pentru a preveni

Conformare cu BAT Eventuale scăpări de TSP, PM10

≈100 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă


pentru Proiectul



Octombrie

2013

87

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

scăparea prafului

Preparare reactivi

pentru flotaţie –

stocare PAX şi

spumant în rezervoare

Eventuale scăpări,

incidentale, de vapori

organici

Incintă închisă

Rezervoare închise

Instalaţie locală de

ventilaţie

Conformare cu BAT Eventuale scăpări, incidentale, de vapori organici

≈100 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Tancurile de leşiere

oxidativă ALBION

Vapori de H2O şi CO Incintă închisă

Tancuri de leşiere

oxidativă acoperite,

Instalaţii locale de

ventilaţie

Conformare cu BAT Eventuale scăpări de vapori de H2O şi CO

> 99 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

- Sisteme control proces Conformare cu BAT - -

Tancurile de leşiere şi

decantorul din

circuitul CIL

HCN Menţinere pH puternic

alcalin

Monitoare de pH, puncte

de monitorizare proces şi

alarme de HCN

Conformare cu BAT HCN 98 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă



Preparare şi stocare

soluţie cianură

Scăpări incidentale de

NaCN/HCN

Incintă închisă

Rezervoare închise

Sistem manevrare saci

mari cu cianură, cu valvă

rotativă alimentare

cianură pentru micşorarea

prafului în rezervor şi

etanşare la gura de

Conformare cu BAT Scăpări incidentale de NaCN/HCN

≈100 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă



pentru Proiectul



Octombrie

2013

88

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

scurgere a sacului.


ventilaţie pentru

evacuarea eventualelor

scăpări, incidentale, de

cianură/acid cianhidric.

Coloana de spălare

acidă şi neutralizarea

cărbunelui

Ultra-urme de HCN

Emisii reduse de HCl

Incintă închisă

Neutralizare cărbune cu

soluţie diluată de NaOH

Proces umed de transfer

cărbune


ventilaţie pentru


emisii de HCl

Conformare cu BAT

Ultra-urme de HCN

Emisii reduse de HCl

≈100 % -

Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă



Eluarea – coloanele de

eluare

Procesul de eluare în

sine, nu va produce

emisii atmosferice

Incintă închisă

Sisteme control proces

Conformare cu BAT - - Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Preparare/stocare acid

clorhidric

Emisii potenţiale de

HCl.

Rezervor închis

Instalaţie locală captare,

racordată la scruber

pentru reţinerea acidului

Conformare cu BAT Emisii potenţiale de HCl

90 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă


pentru Proiectul



Octombrie

2013

89

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

clorhidric.

Instalaţia de

regenerare (reactivare)

a cărbunelui activ

TSP, PM10 Incintă închisă

Instalaţie locală de captare

racordată la un scruber

umed pentru controlul

emisiilor de particule

Conformare cu BAT TSP, PM10 95 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Preparare/stocare

reactivi eluare

(metabisulfit de sodiu,

floculant şi sodă

caustică)

Rezervoarele de

preparare şi de stocare

soluţie de metabisulfit

de sodiu sunt

prevăzute cu conducte

de aerisire prin care ar

putea apărea scăpări

de particule de

metabisulfit de sodiu

şi de SO2 desorbit din

soluţie

Incintă închisă

Rezervoare închise

Sisteme de manevrare saci

cu valvă rotativă de

alimentare pentru

micşorarea prafului în

rezervoare şi etanşare la

gura de scurgere a sacului

Zona rezervoarelor de

metabisulfit va fi dotată

cu o instalaţie locală de

ventilaţie pentru


scăpări, incidentale, de

metabisulfit de sodiu şi de

SO2 desorbit din soluţie

Conformare cu BAT TSP, PM10, SO2 N/A Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Tancuri de decianurare HCN Adaos de var pentru a

controla pH-ul

Controlul debitului de

sulfat de cupru adăugat de

pompă dozatoare

Controlul debitului de

Conformare cu BAT HCN 99 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenir


pentru Proiectul



Octombrie

2013

90

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

metabisulfit de sodiu prin

valva de control

Măsurarea şi controlul

pH-ului prin adaos de var

Controlul debitul apei de

diluţie a alimentării Detox

prin valva de control

Analiza CNWAD a

conţinutului din tancul

Detox

Măsurarea şi controlul

debitului de aer la punctul

de reglare

e în funcţie de necesităţi

Celulele de electroliză PM10, HN3 Incintă închisă

Celulele sunt prevăzute cu

capace

Instalaţii locale de captare

a poluanţilor la fiecare

baterie, racordate la o

instalaţie centrală de

captare-evacuare

mecanică

Sisteme control proces:

- Celulele de electroliză

sunt situate în interiorul

camerei de aur care este o

zonă de securitate cu

Conformare cu BAT PM10, HN3 N/A Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă



pentru Proiectul



Octombrie

2013

91

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

acces controlat şi

monitorizare CCTV

- Monitorizare: probe

electrolit încărcat/uzat,

debite electrolit

încărcat/uzat, nivel,

intensitate şi tensiune

curent electric în celule

- Alarme avarie

Cuptorul de topire şi

zona de turnare a

lingourilor


Cuptor cu inducţie cu

carcasă gaze

Carcasă gaze la turnare

lingouri

Hote evacuare fum

Hotă la amestecare

fondant (borax) Ventilator

aeraj extracţie cuptor


şi evacuare poluanţi

racordată la un filtru cu

saci

Controlul proceselor şi

monitorizarea

parametrilor tehnologici:

- control automat

funcţionare, cu

semnalizare

Conformare cu BAT TSP, PM10 98 – 99 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă



pentru Proiectul



Octombrie

2013

92

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

- monitorizare intensitate

şi tensiune curent electric

- alarmă avarie

Staţie preparare lapte

de var – siloz var

TSP, PM10 Stocare sistem închis –

siloz

Siloz prevăzut cu filtru

textil

Conformare cu BAT TSP, PM10 98 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Instalaţie preparare

calcar



şi evacuare poluanţi

racordată la un filtru cu

saci

Nu sunt aplicabile TSP, PM10 98 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă

Depozit nisip TSP, PM10 Stocare în buncăr Conformare cu BAT TSP, PM10 N/A -

Depozit reactivi

(numai solizi)

Incidental TSP, PM10

în cazul ruperii unui

ambalaj

Incintă închisă

Stocare în ambalajele

originale

Instalaţie ventilaţie

Sistem securitate

Conformare cu BAT TSP, PM10 N/A Proceduri operaţionale şi instruire manevrare

Încălzitorul pentru

coloanele de eluare

NOx, CO, PM10 Utilizarea drept

combustibil a GPL, care

reprezintă cel mai „curat”

combustibil fosil, având

asociate emisii foarte

reduse de particule, emisii

nesemnificative de SOx şi

nu are asociate emisii de

Nu sunt aplicabile CO, SOx, PM10 N/A Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă


pentru Proiectul



Octombrie

2013

93

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)

metale şi de dioxine şi

furani

Controlul arderii

Coş dispersie

Generator energie

electrică

NOx, CO, SOx, TSP,

PM10, CH4, COT,

formaldehidă, benzen,

toluen, xilen, HAP,

dibenzo(a)antracen,

benzo(a)piren

Reducere catalitică

neselectivă

Nu sunt aplicabile NOx

CO

HC

45,8 % 40 - 50 % 30 – 40 %

Utilizarea carburanţilor diesel cu conţinut scăzut de sulf

Implementarea de proceduri pentru operare şi întreţinere corecte

Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi,

Transportul

personalului









pentru fixarea prafului

Conformare cu BAT TSP, PM10

90 %

Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi,

NOx, SO2, CO, CO2,

COV, N2O, particule



Se, Zn)

Utilizarea de vehicule cu

emisii reduse de poluanţi

şi conformarea emisiilor


în vigoare

Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO, COV, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn)

N/A -


pentru Proiectul



Octombrie

2013

94

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare


aplicate


(toate sursele)


privind eficienţa

carburantului la


vehicule

-

Implementarea de


planificare pentru



-

ETAPA DE ÎNCHIDERE

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT

Poluanţii controlaţi Eficienţa

instalaţiei/măsurii

aplicate

Alte măsuri pentru

prevenirea poluării

(toate sursele)

Demolare/demontare

clădiri şi structuri

metalice de la Uzina de

procesare


stropirea cu apă a

materialelor

Nu sunt aplicabile TSP, PM10 75 % Acţiuni de

monitorizare şi



Pregătirea suprafeţelor

afectate de activităţile

miniere în vederea

revegetării:

- amplasamentul carierei

– lucrările de depozitare


stropirea cu apă a

materialelor

Nu sunt aplicabile TSP, PM10 75 % Acţiuni de

monitorizare şi




pentru Proiectul



Octombrie

2013

95

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT



aplicate

Alte măsuri pentru


(toate sursele)

în carieră a deşeurilor

inerte acceptabile

(descărcarea din

vehicule), nivelarea

acestora, corectarea

taluzurilor carierei;

- amplasamentul Uzinei

de procesare – lucrările de

umplere a concavităţilor

rezultate din

dezafectarea/demolarea

structurilor subterane şi a

fundaţiilor, nivelarea şi

scarificarea terenului;

- amplasamentele

iazurilor de decantare –

lucrările de consolidare a

taluzurilor barajelor;

- amplasamentele

depozitelor de roci sterile

– lucrările de corectare şi

de stabilizare a

taluzurilor;

Excavarea, încărcarea în

vehicule şi transportul

solului vegetal/de

decopertă din depozitele

de sol în amplasamentele

supuse reabilitării;

Depunerea (descărcare

din vehicule, împrăştiere,


pentru Proiectul



Octombrie

2013

96

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT



aplicate

Alte măsuri pentru


(toate sursele)

nivelare, compactare)

straturilor de sol pe

suprafeţele din carieră,

din amplasamentul Uzinei

de procesare, din

amplasamentele iazurilor

de decantare şi de pe

haldele de roci sterile;

Transportul şi descărcarea

materialelor şi deşeurilor

aferente acestei faze











90 %

Acţiuni de

monitorizare şi

corectare/prevenir

e în funcţie de

necesităţi

Stabilirea şi impunerea

unor limitări de viteză

N/A -

Implementarea de

proceduri operaţionale

pentru minimizarea

înălţimii de cădere în

manevrarea/amplasarea

materialelor

-

Funcţionare utilaje

motorizate, trafic vehicule

transport materiale şi

deşeuri

NOx, SO2, CO, CO2,

COV, N2O, particule



Se, Zn) şi HAP (emise

Utilizarea de vehicule şi

de utilaje mobile



conformarea emisiilor


COV, particule cu

conţinut de metale

grele (Cd, Cu, Cr,

Ni, Se, Zn) şi HAP

N/A -


pentru Proiectul



Octombrie

2013

97

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT



aplicate

Alte măsuri pentru


(toate sursele)

de motoarele

utilajelor)


în vigoare

(emise de motoarele

utilajelor)


privind eficienţa

carburantului la



motorizate

-

Implementarea de


planificare pentru


periodică a vehiculelor şi

utilajelor mobile

-

Staţia mobilă de

alimentare cu carburanţi

COVnm Nu sunt aplicabile Nu sunt aplicabile - N/A Implementarea de

proceduri pentru

minimizarea

scurgerilor în

operaţiile de

alimentare cu

carburanţi

Transportul personalului











90 %

Acţiuni de

monitorizare şi


funcţie de necesităţi,


pentru Proiectul



Octombrie

2013

98

Denumirea sursei de

poluare


instalaţie de

epurare/măsura de

diminuare

Compararea cu

BAT



aplicate

Alte măsuri pentru


(toate sursele)

NOx, SO2, CO, CO2,

COV, N2O, particule



Se, Zn)

Utilizarea de vehicule cu

emisii reduse de poluanţi

şi conformarea emisiilor


în vigoare


COV, particule cu

conţinut de metale

grele (Cd, Cu, Cr,

Ni, Se, Zn)

N/A -


privind eficienţa

carburantului la


vehicule

-

Implementarea de


planificare pentru



-


pentru Proiectul



Octombrie

2013

99

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Zgomotul şi vibraţiile sunt poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul

lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare a carierei, rezultaţi din activităţile de

încărcare, transport şi prelucrare. Acestea provin din:

- Zgomotul şi vibraţiile produse de activitatea de şantier, la deschiderea şi exploatarea

carierei;

- Zgomotul şi vibraţiile produse de activitatea de prelucrare a minereului

- Zgomotul şi vibraţiile produse de activitatea de puşcare în carieră;

- Zgomot şi vibraţii produse de utilaje de transport.

Se vor lua măsuri de protecţie fonică pentru personalul de pe ș antier;

- evitarea în măsura posibilităţilor a intravilanului localităţilor, iar unde nu se poate circulaţia

se va face cu respectarea vitezei legale de deplasare, evitarea staţionării autovehiculelor în

apropierea locuinţelor cu motorul pornit;

- utilizarea de utilaje ș i mijloace de transport dotate cu echipamente de reducere a

zgomotului;

- întreţinerea permanentă a drumurilor de acces;

- folosirea de panouri fonoabsorbante în special în jurul echipamentelor care produc un

zgomot puternic

- în cazul unor depăș iri ale nivelului de zgomot, respectiv 50db conform STAS 10009-88 la

limita zonei funcţionale vecină cu zone de locuit vor fi amplasate panouri de protecţie

împotriva zgomotului

4. Protecţia împotriva radiaţiilor

Nu există surse de poluare prin radiaţii.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

100

5. Protecţia solului şi a subsolului

Nr.

crt. Obiectivul Faza Sursele de poluare identificate Observatii

1. Cariera

de construcţie

- operaţiunile de pregătire şi amenajare a carierei, cele de încărcare şi transport către haldele exterioare (a

materialului de descopertă) reprezintă surse de emisii difuze de pulberi (pulberi cu conţinut de metale);

-mijloacele de transport (autobasculante de 100 t şi alte utilaje) generează emisii de gaze de eşapament ce

constituie surse mobile de poluare a solurilor din vecintătea carierei;

- depozitul de carburanţi în carieră reprezintă o sursă potenţială de poluare a solurilor cu produse petroliere

în situaţia unor scurgeri apărute în timpul operaţiunilor de încărcare a carburanţilor în depozit şi alimentării

autovehiculelor, numai în situaţia în care nu se realizează o amenajare corespunzătoare a acestui depozit

cariera va fi extinsa la

628 524 mp, pornind

de la fosta cariera

Coranda care ocupa in

prezent 156 432 mp,

extinderea carierei se

va face prin

decopertarea solurilor

2. de operare

- extinderea carierei, respectiv afectarea unor suprafeţe acoperite de păduri şi fâneţe;

-operaţiunile de puşcare din carieră, cele de încărcare şi transport către haldele exterioare reprezintă surse de

emisii difuze de pulberi (pulberi cu conţinut de metale) care pot afecta solurile din vecinătatea carierei;

- mijloacele de transport (autobasculante şi alte utilaje) generează emisii de gaze de eşapament ce constituie

surse mobile de poluare a solurilor din vecinătatea carierei;

- depozitul de carburant în carieră reprezintă o sursă potenţială de poluare a solurilor cu produse petroliere în

situaţia unor scurgeri apărute în timpul operaţiunilor de încărcare a carburanţilor în depozit şi alimentării

autovehiculelor, numai în situaţia în care nu se realizează o amenajare corespunzătoare a acestui depozit;

- scurgerile de ape cu caracter acid, pot afecta solurile învecinate şi induce prin percolare o modificare a pH-

ului, precum şi o creştere a conţinutului de metale.

3. de închidere/

postînchidere

- operaţiunile de depozitare pe vatra carierei a materialelor de construcţie rezultate din demoarea obiectivelor

(Uzina) şi a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare , constituie sursa de poluare cu pulberi;

- emisiile de gaze de eşapament de la sursele mobile de emisie, respectiv de la mijloacele de transport care

lucrează la închiderea şi refacerea ecologică a carierei.

4.

Halda Sud

de construcţie

- operaţiunile de amenajare din carieră, transportul şi depozitarea materialului de descopertă în haldă

reprezintă surse de emisii difuze de pulberi (pulberi cu conţinut de metale);

- mijloacele de transport (autobasculante şi alte utilaje) generează emisii de gaze de eşapament ce constituie

surse mobile de poluare a solurilor din vecinătatea haldei; -situată în zona de

influenţă a văii Băiegii,

prin extindere va afecta

suprafeţe acoperite cu

păduri şi fâneţe 5. de operare

- extinderea haldei sud, respectiv afectarea unor suprafeţe acoperite de păduri şi fâneţe;

- transportul şi depozitarea materialului steril în haldă constituie surse de emisii difuze de pulberi (pulberi cu

conţinut de metale);

- amenajarea haldei de steril prin tasarea şi compactarea materialului haldat, reprezintă de asemenea surse

potenţiale de poluare a solurilor cu pulberi;

- apele de percolare a haldei provenite din precipitaţii pot induce afectarea solurilor învecinate prin

modificarea pH-ului şi creşterea conţinutului de metale.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

101

6. de închidere

- operaţiunile de amenajare a haldei şi refacere ecologică constituie surse potenţiale de poluare cu pulberi;


lucrează la închiderea şi refacerea ecologică a carierei;

- apele de percolare a haldei provenite din precipitaţii pot induce afectarea solurilor învecinate prin


7.

Halda Nord

de construcţie

- operaţiunile de amenajare, de transport şi depozitarea materialului de descopertă reprezintă surse de emisii

difuze de pulberi (pulberi cu conţinut de metale);

-mijloacele de transport (autobasculante şi alte utilaje) generează emisii de gaze de eşapament ce constituie

surse mobile de poluare a solurilor din vecintatea haldei;

-situată în zona de

influenţă a văii

Macrişului şi văii

Corănzii, se va extinde

pe suprafete acoperite

de păduri, şi fâneţe.

8. de operare

- extinderea haldei nord, respectiv afectarea unei suprafeţe soluri acoperite în principal de păduri şi fâneţe -

transportul şi depozitarea materialului steril în haldă constituie surse de emisii difuze de pulberi (pulberi cu

conţinut de metale);

- amenajarea haldei de steril prin tasarea şi compactarea materialului haldat, precum şi operaţiunile de

intercalare a stratelor de calcar cu cele de steril pentru diminuarea posibilităţii generării apelor acide,

reprezintă de asemenea surse potenţiale de poluare a solurilor cu pulberi;

- apele de percolare a haldei provenite din precipitatii pot induce afectarea solurilor învecinate prin


9. de închidere

- operaţiunile de amenajare a haldei şi refacere ecologica constituie surse potenţiale de poluare cu pulberi;


lucrează la închiderea şi refacerea ecologică a carierei;

- apele de percolare a haldei provenite din precipitaţi pot induce afectarea solurilor învecinate prin

modificarea pH-ului sş creşterea conţinutului de metale.

Nr.

crt. Obiectivul Faza Sursele de poluare identificate Observatii

10.

Uzina de

procesare

de construcţie

- îndepărtarea învelişului de sol constituie principala sursă de afectare, soluri acoperite în

principal de paduri şi fâneţe;

- emisiile gazoase de gaze de eşapament provenite de la mijloacele de transport auto şi alte

utilaje care vor lucra la construcţia uzinei(surse mobile);

- emisii de pulberi provenite din materiale de construcţie utilizate la construcţia uzinei.

Constructiile aferente uzinei

de procesare vor afecta

suprafeţe de teren la care

utilizarea actuală este

preponderent de fâneţe si


pentru Proiectul



Octombrie

2013

102

11. de operare

- transportul auto cu autobasculante a minereurilor din carieră reprezintă o sursă de emisii

difuze de pulberi;

- surse de emisii de pulberi de la concasor, benzi transportoare, cicloane;

- emisiile de gaze arse şi pulberi de la sursa fixa de emisie aferentă centralei termice;

- sursa potenţiala de poluare a solului o constituie zona de întretinere şi reparatii a parcului

auto unde pot apare scurgeri de produse petroliere unde nu sunt zone betonate;

- situaţiile de distrugeri, avarii şi accidente tehnologice care pot surveni în funcţionarea

uzinei de procesare constituie surse potenţiale de poluare pentru componenta de mediu sol;

mai putin padure.

12. de închidere

- operaţiunile de dezafectare a uzinei constituie surse potenţiale de poluare cu pulberi;


utilaje care vor lucra la dezafectarea uzinei (surse mobile).

13.

Iazurile de

decantare

de construcţie

- modificarea folosinţei actuale constituie principala sursă de afectare a învelisului de sol

prin scoaterea din folosinţa a unei suprafete de zona forestieră;


utilaje care vor lucra la construcţia iazurilor (surse mobile);

Zona de amplasament

propusă pentru construcţia

celor două iazuri de decantare

este străbătută de Valea

Măcrişului şi afluenţii săi

(pârâul Icoanei), care adună

de pe versanţi, torenţi cu

debite nepermanente.

Versanţii prezintă declivitate

accentuată şi sunt împaduriţi.

14. de operare

- situaţiile de distrugeri, avarii şi accidente tehnologice care pot surveni în functionarea

iazurilor şi a staţiilor de epurare ape uzate constituie surse potenţiale de poluare pentru

componenta de mediu sol;

15. de închidere


utilaje care vor lucra la reconstrucţia ecologică a zonei după desecarea iazurilor (surse

mobile);


pentru Proiectul



Octombrie

2013

103

Măsuri pentru diminuarea impactului

-respectarea limitelor perimetrului aprobat pentru exploatarea zăcământului, fără

afectarea altor suprafeţe;

- respectarea metodei de exploatare, a tehnologiei de puşcare şi încărcare, pentru

diminuarea degradării terenului prin deplasări pe verticală şi orizontală a suprafeţei;

- utilizarea unui exploziv (nitramon) care să emane cantităţi cât mai mici de gaze toxice

şi poluante (CO2, CO, NO) şi care să asigure o ,,desprăfuire” cât mai rapidă a norului de gaze;

- respectarea cantităţii calculate de exploziv ce poate fi utilizată;

- folosirea obligatorie a perforajului umed, stropirea minereului derocat şi umectarea

drumurilor din carieră pentru reducerea pulberilor din atmosferă;

- se va respecta unghiul de taluz al treptelor carierei pentru a se evita acumulările de apă

pluvială pe berme;

- bermele carierei se vor amenaja astfel încât apa pluvială căzută pe acestea, să se

scurgă fără dificultate;

- apele pluviale vor fi dirijate în afara perimetrului carierei pe canale de gardă, colectate

pentru a preveni acumulările de apă în ampriza carierei şi epurate înainte de eliminare în

emisarul natural;

- se va evita degradarea solului cu ulei şi motorină scurse de la utilajele de transport din

carieră, prin verificari periodice ale stării tehnice a acestora;

- se vor urmări în timp eventualele fisuri apărute în terenul limitrof ca urmare a

exploziilor din carieră;

- se va interzice defrişarea pădurilor din zona limitrofă pentru a nu declanşa eroziunea

de suprafaţă.

- aşternerea unui strat de calcar pe fundamentul haldei;

- compactarea rocilor depuse;

- colectarea apelor meteorice care percolează haldele şi tratare în staţia de epurare ape

acide.

La închidere se vor lua măsuri de realizare cât mai rapidă, după încetarea exploatării,

a unor straturi de acoperire pentru realizarea “barierei de oxigen” diminuând astfel

posibilitatea generării apelor acide atât în perimetrul haldelor cât şi a iazurilor de decantare.

La iazul de decantare CIL se va realiza încapsularea prin acoperire cu un sistem de

geotextile, geogrile şi geomembrană.

Se recomandă ca haldele de depozitare sol să fie amenajate corespunzator pentru

limitarea proceselor de eroziune şi a posibilitatilor de drenare a apelor din precipitaţii care pot

afecta calitativ solurile din vecinătate precum şi cele din depozite.

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Surse de poluare sunt praful datorat eroziunii şi transportului materialelor, zgomotele şi

vibraţiile, accidentele, scurgeri accidentale de substanţe periculoase etc

Măsuri de reducere a impactului :

- tăierile de pădure se vor realiza în mod gradual permiţând elementelor mobile din habitatele

forestiere deplasarea spre habitate similare din afara zonei de impact;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

104

- menţinerea unde, şi cât este posibil a şirurilor de tufişuri şi de păpurişuri care să facă

legătura între habitatele în curs de afectare şi habitate naturale din afara zonei de impact;

- restricţionarea suprafeţelor săpate şi a deponiilor;

- desemnarea de suprafeţe de protecţie în jurul habitatelor valoroase din apropierea zonei de

construcţie şi îngrădirea lor temporară;

- translocarea speciilor cu mobilitate redusă sau a celor cu cerinţe stricte de habitat (ex.

amfibieni, reptile, unele mamifere mici etc.);

- păstrarea unor porţiuni uşor colmatate va duce la apariţia unor habitate importante pentru

izvoraşul cu burtă galbenă şi pentru insectele cu stadii de dezvoltare acvatică;

- unde este posibil, restricţionarea activităţilor majore de construcţie în timpul perioadei de

reproducere a amfibienilor şi păsărilor;

- crearea unei baze de seminţe produse de speciile de plante native şi locale, în vederea

renaturării zonelor degradate în perioada de postconstrucţie;

- refacerea habitatelor distruse, în special a zonelor umede la sfârşitul fazei de construcţie;

- în cazul distrugerii arborilor bătrâni, scorburoşi se recomandă montarea, în habitatele

alăturate, a cuiburilor artificiale şi adăposturilor pentru lilieci;

- păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de management

al habitatelor, ex. cosiri târzii în pajişti, pentru a se evita invazia speciilor lemnoase şi a ferigii

de câmp;

- păstrarea în pădurile rămase a arborilor morţi, scorburoşi, amplasarea de scorburi artificiale,

menţinerea subarboretului, la periferia zonei de impact al proiectului;

- pentru iluminatul nocturn în zona incintei industrializate se vor folosi becuri speciale (cele

cu sodiu cu presiune scăzută sunt de preferat în comparaţie cu cele cu mercur sau cele cu

sodiu cu presiune mare) pentru a se împiedica atragerea în masă a insectelor nocturne şi

implicit a liliecilor.

- organizarea de şedinţe de conştientizare în vederea explicării faptului că este interzisă

omorârea animalelor de către muncitori;

- realizarea unor praguri pe cursul de apă cu turbiditate ridicată în scopul creării unor bazine

de decantare precum şi evitarea depunerilor de pământ şi materiale de construcţii, pe malul

apelor pentru a se evita antrenarea de suspensii în pâraie;

- acoperirea pe timpul nopţii a unor „capcane”, gen gropi, şanţuri, canale; în cazul celor de

mici dimensiuni, crearea de rampe care să permită „evadarea” animalelor captive în cele de

dimensiuni mari;

- păstrarea unei benzi neacoperite de vegetaţie de jurîmprejurul iazurilor şi a altor metode de

îndepărtare a animalelor, va face ca zona din apropierea acestor iazuri să nu fie atractivă

pentru mamifere;

- folosirea conductorilor electrici izolaţi corespunzător;

- limitarea vitezei de deplasare pe drumurile de pe Valea Măcriș ului;

- curăţirea marginilor drumurilor industriale de cadavre de animale (ex. câini, păsări etc)

produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidee, păsări

răpitoare, vulpi etc);

- măsuri pentru sfârciocul roș ietic:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

105

- defriș area vegetaţiei lemnoase, inclusiv arbuș tilor izolaţi se va face exclusiv în

perioada septembrie-mai pentru sfârciocul roș ietic;

- plantarea în zona de protecţie a iazurilor ș i pe pajiș tile din imediata apropiere a

speciilor arbustive,

- Realizarea unui management conservativ al pajiș tilor din apropierea viitoarelor

cuiburi. Managementul conservativ realizat pentru conservarea pajiș tilor va consta în

cosirea târzie a pajș tilor (în prima decadă a lunii iulie)

- măsuri pentru ciocănitoarea de stejar:

- defriș area vegetaţiei lemnoase, inclusiv arbuș tilor izolaţi se va face exclusiv în

perioada august-februarie.

- amplasarea de cuiburi (scorburi) artificiale în pădurile din apropierea zonei afectate.

Această acţiune este utilă pentru reducerea impactului asupra teritoriului potenţial

afectat ș i pentru înbunătăţirea stării de conservre a speciei în situl Natura 2000.

Propunem amplasarea a cel puţin 20 de scorburi artificiale. Aceste scorburi vor fi

construite ș i amplasate sub îndrumarea unui expert ornitolog.

- se vor proteja toţi arborii maturi din apropiere din pădurile aflate în proprietatea

titularului;

-se va urmări achiziţionarea unei suprafeţe de pădure, aflată în zonele din imediata apropiere

a sitului, care să fie integrată în viitorul plan de management al sitului;

-o parte din materialul lemnos care va fi defriș at se va transporta în zonele împădurite din

apropierea zonei afectate pentru creș terea cantităţii de “lemn mort” care va putea susţine

populaţiile de insecte în special ale celor xilofage;

- aplicarea planului de monitorizare al biodiversităţii;

- perioada in care se va face defrisarea nu trebuie să se suprapună pe sezoanele de

împerechere ale speciilor de pe amplasament;

- lucrările de defriș are să se facă pe cât posibil în perioada indicată de către specialiș ti;

- respectarea graficului de lucrări, în sensul limitării traseelor ș i programului de lucru;

- utilizarea de utilaje ș i mijloace de transport silenţioase, pentru diminuarea zgomotului;

- pentru evitarea accidentelor atât umane cât şi cu animale, executantul defrişării va instala

bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse;

- se impune colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi tehnologice pentru a evita

riscul de îmbolnăvire şi accidentare a animalelor care pot apărea în zonă;

- amplasarea obiectivelor propuse în proiect să nu depăşească perimetrul preconizat;

- la transportul materialelor lemnoase se vor folosi utilaje cât mai uș oare care să nu afecteze

foarte mult solul prin crearea de ș anţuri ș i ravene periculoase pentru oameni şi faună.

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă prin aplicarea

măsurilor de reducere a impactului:

- realizarea lucrărilor pe baza unui grafic de lucrări cu respectarea programului de funcţionare;

- optimizarea traseelor utilajelor de construcţii ș i a mijloacelor de transport astfel încât să fie

evitate blocajele ș i accidentele de circulaţie;

- curăţarea mijloacelor de transport înainte de intrarea acestora pe drumurile publice;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

106

- evitarea depozitării oricăror deș euri în spaţii neamenajate ;

- utilizarea de mijloace de transport silenţioase;

- funcţionarea mijloacelor de transport ș i a utilajelor la parametri optimi proiectaţi pentru

reducerea zgomotului ș i reducerea noxelor;

- semnalizarea zonelor de lucru cu panouri de avertizare;

- fronturile de lucru se vor semnaliza cu benzi reflectorizante pentru a demarca perimetrele ce

intră în răspunderea executanţilor, cu panouri de identificare a obiectivului

Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Gestionarea deşeurilor generate în industria minieră extractivă este legiferată prin

Directiva 2006/21/EC. Pentru a defini tipurile de deşeuri care trebuie gestionate se face o

distincţie între deşeurile de extracţie şi alte categorii de deşeuri conform clasificării prin

Articolul 2 la prezenta directivă, astfel:

• Deşeurile de la extracţie reprezintă deşeurile miniere rezultate din prospectarea,

extracţia, tratarea şi depozitarea resurselor minerale şi a lucrărilor miniere din carieră.

• Alte deşeuri care sunt generate prin prospectare, extracţie şi tratare a resurselor

minerale şi lucrările efectuate în cariere, dar care nu rezultă direct din aceste operaţii

sunt denumite în cele ce urmează “neminiere” (neextractive).

Deşeurile generate de activitatea ce se va desfăşura în cadrul proiectului minier se pot

clasifică astfel:

► Deşeuri de la extracţie (deşeuri extractive) sunt generate din următoarele

activităţi:

▪ descopertare (sol nepoluat, material de descopertă); deşeuri rezultate pe

parcursul fazelor de construcţie şi de exploatare ale obiectivului;

▪ extracţie (rocă sterilă); deşeuri rezultate pe parcursul fazei de exploatare /

funcţionare a obiectivului;

▪ epurare a apelor acide din carieră şi de la haldele de steril (nămol de la

epurarea apelor acide); deşeuri rezultate pe durata întregului ciclu de viaţă al exploatării,

începând cu faza de construcţie şi incluzând faza post-închidere;

▪ procesarea minereului (steril de la prepararea minerului prin flotare, steril de

la cianurarea concentratului aurifer, nămol de la epurarea apelor evacuate din

iazul de decantare a sterilelor de flotaţie; nămol de la epurarea apelor evacuate

din iazul de decantare a sterilelor de cianuraţie). Deşeuri rezultate în faza de

funcţionare a obiectivului;

► Alte deşeuri (deşeuri neminiere/neextractive) generate pe durata Proiectului vor fi

deşeuri generale nespecifice, rezultând în special din activităţile auxiliare celor de extracţie şi

procesare a minereului aurifer. Aceste deşeuri vor rezulta în toate fazele Proiectului

(construcţie, exploatare şi închidere) din activităţi conexe / auxiliare:

▪ construcţii (pământ, produse de balastieră, beton, lemn, deşeuri metalice, etc);

▪ întreţinere şi reparaţii: echipamente miniere, vehicule, instalaţii şi aparate

industriale (uleiuri uzate, anvelope uzate, metal vechi, acumulatori cu acid şi plumb, etc);


pentru Proiectul



Octombrie

2013

107

▪ sociale desfăşurate de angajaţi şi contractori (deşeuri de tip menajer, nămol de

epurare ape menajere, deşeuri din ambalaje de alimente, deşeuri de la laborator, deşeuri

medicale, etc);

▪ dezafectare a uzinei de procesare şi a altor instalaţii (deşeuri din demolări - moloz,

fier vechi).

SC DEVA GOLD SA a întocmit a a supus analizei autorităţilor ANRM şi de mediu

documentaţia – PLAN DE GESTIONARE DEŞEURI – document care a fost avizat favorabil.

Deşeuri extractive

Deşeuri Faza de generare Cantitatea

totală estimată

Depozitare

Sol vegetal Construcţie/ Operare 1407898 mc Halde de sol

Roci sterile

Construcţie/ Operare 84500

mii tone

Halde de roci sterile:

- Halda Nord (48,7 mil. tone),

- Halda Sud (35,8mil tone),

Sterile de procesare

flotaţie

Operare 25856

mii tone

Sistemul iazului de decantare a

sterilelor de flotatie


cianuraţie

Operare 4409

mii tone


sterilelor de cianuratie

Nămol de la staţia

de epurare ape acide

Operare/Închidere 17338

tone/an

(s.u. 700 t/an

)


sterilelor de flotatie

Nămol de la epurare

ape recircuitate de la

iaz sterile flotatie

Operare/Închidere 17345

tone/an

(s.u. 438 t/an

)

Sistemul iazului de decantare sterile

flotaţie



iaz sterile cianuratie

Operare/Închidere

Doar in cazuri de avarie la

Uzina preparare

7848 t/an

(s.u. 0,86

t/zi)


sterilelor de cianuratie

Cantităţi de deşeuri generate pe ani de operare:

Roci sterile:

An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An

8

An

9

An

10 Total

Halda Nord 1500 4700 4500 12400 6100 9300 5200 5000 48700

Halda Sud 6000 2000 7300 5000 9400 5300 800 35800

Total 1500 4700 4500 12400 12100 11300 12500 10000 9400 5300 800 84500

Volum 833 2611 2500 6889 6778 6278 6945 5556 5222 2944 444 46945

Cantitatea de steril de flotaţie depozitat pe ani în iazul decantare Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total

Steril flotaţie mii t 2.788 2.784 2.754 2.732 2.706 2.732 2.760 2.737 2.826 1.032 25.851

Cantităţile de steril de cianurare ce vor fi eliminate din fluxul tehnologic Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total

(steril

Albion+CIL) mii t - - 535,54 606,95 688,82 611,52 577,39 670,89 536,38 181,68 4.409


pentru Proiectul



Octombrie

2013

108

Deşeuri Categorie Faza de generare Cod deşeu1 Cantitatea totală

estimată2

Depozitare / valorificare

Sol vegetal Deşeuri speciale - industrie

extractivă

Construcţie/ Operare 01 01 01 1.407.898 m3 Halde de sol

Utilizat la refacerea mediului

Roci sterile

Deşeuri speciale - industrie

extractivă

Construcţie/ Operare 01 01 01 84.500 mii tone Halde de roci sterile ,

Infrastructuri rutiere , rambleere goluri


flotatie


extractivă

Operare 01 03 06 25.856 mii tone Sistemul iazului de decantare sterile flotatie


cianuratie


extractivă

Operare 01 03 07* 4.409 mii tone Sistemul iazului de decantare sterile cianuratie

Nămol de la staţia de

epurare ape acide

Deşeuri de la statii de epurare

a apelor uzate - nepericuloase

Operare/Închidere 19 08 14

17340 tone/an – umed

(s.u. 700 t/an )

Sistemul iazului de decantare sterile flotatie



iaz sterile flotatie



Operare/Închidere 19 08 14

17345 tone/an - umed

(s.u. 438 t/an )

Sistemul iazului de decantare sterile flotatie



iaz sterile cianuratie



Doar in caz de avarii

la Uzinei de

preparare

Operare/Închidere

19 08 14

7848 tone/an - umed

(21,5 t/zi – umed)

(s.u. 0,86 t/zi)

Sistemul iazului de decantare sterile cianuratie

CLASIFICAREA DEŞEURILOR extractive generate în cadrul proiectului Certej din punct de vedere al periculozităţii

1 Deşeuri menţionate în H.G. nr. 856/2008-Gestionarea deseurilor din industria extractiva, pentru clasificarea deseurilor in conformitate cu Decizia 2000/532/CE .

Deşeurile periculoase sunt marcate cu *. 2 Estimări pentru o durată de 11 ani a ciclului de viaţă al Proiectului Certej, Namolurile din statii epurare – cantitati anuale.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

109

În Planul de Gestionare a deș eurilor extractive întocmit în conformitate cu Hotărârea

Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive şi avizat de

către ANRM şi APM Hunedoara, s-a evidenţiat că:

- gestionarea deș eurilor s-a analizat din faza de proiectare prin alegerea metodei utilizate

pentru extracţia ș i tratarea mineralului;

- au fost analizate modificările pe care deș eurile extractive le pot suferi ca urmare a extinderii

suprafeţei de depozitare ș i expunerii acestora la condiţiile de depozitare la suprafaţă ;

- au fost caracterizate toate instalaţiile de deș euri extractive conform Directivei 2006/21/CE

completata de Deciziile 2009/359/CE, 2009/360/CE si 2009/337/CE, conform Deciziei

2000/532/CE, conform Directivei 91/689/CEE, Directivei 1999/45/CE si Regulamentului

(CE) Nr. 1272/2008 astfel:

Halda Nord si Halda Sud sunt instalaţii de gestionare a deș eurilor din industria

extractivă, care NU se clasifică în categoria „A” pe baza conţinutului de deș euri

periculoase

Iazul de decantare sterile flotatie este o instalaţie de gestionare a deș eurilor din

industria extractivă, care nu se clasifică în categoria „A” pe baza conţinutului de

deș euri periculoase dar se clasifică în categoria „A” datorită faptului că în urma unui

eşec (pierderea integritatii structurale a digurilor iazului) se poate produce un accident

major (pierderea rapidă şi necontrolată a conţinutului iazului de decantare sterile

flotatie, ceea ce poate avea ca si consecinţe pierderi de vieţi omeneşti, efecte asupra

mediului si pagube materiale), conform anexei III prima liniuţă din Directiva

2006/21/CE.

Iazul de decantare sterile de cianuraţie este o instalaţie de getionare a deș eurilor din

industria extractivă, care se clasifică în categoria „A” pe baza conţinutului de cianuri

anorganice dizolvabile/disociabile (CNWAD) clasificate ca substanţe foarte toxice

(categoria H6), conform Directivei 91/689/CE anexele II si III.

Conform prevederilor Directivei 2006/21/CE, a Deciziei 2009/359/CE de completare a

definiţiei deș eurilor inerte, în aplicarea art.22, alin.(1), lit.(f) din Directiva 2006/21

ș i a Deciziei 2009/360/CE, solurile din perimetrul Certej se clasifică ca deș eu inert /

nepericulos ce se poate elimina într-o instalaţie de depozitare ce NU se clasifică în

categoria „A”.

se va pune la loc stratul de sol vegetal după închiderea instalaţiilor pentru deș euri;

se vor utiliza substanţe mai puţin periculoase pentru tratarea resurselor minerale, acolo

unde este posibil;

se va asigura eliminarea în siguranţă a deș eurilor extractive, prin gestionarea

corespunzătoare în timpul exploatării ș i în perioada postînchidere a instalaţiilor

pentru deș euri;

se vor implementa măsuri de monitorizare, control ș i management ale instalaţiilor

pentru deș euri ș i în etapa postînchidere;

se va asigura, pe termen lung, stabilitatea geotehnică a barajelor ș i haldelor.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

110

Măsuri de reducere a impactului asupra mediului datorat generării, colectării şi depozitării

deşeurilor, pe faze de proiect, sunt :

Fata de constructie:

- deș eurile vor fi colectate selectiv în containere separate , având inscripţionate pe ele tipul

de deș eu pentru care este destinat: deș euri menajere, de construcţii ( separat cele metalice,

lemn, beton, etc), de ambalaje ( excepţie cele care vor fi returnate la producător), anvelope

uzate, cabluri electrice, baterii ș i acumulatori, uleiuri uzate ș i vor fi predate agenţilor

economici autorizaţi pentru colectare/valorificare;

- WC-urile ecologice vor fi vidanjate de firme autorizate;

- se va asigura pe amplasamentele organizărilor de ș antier colectarea deș eurilor menajere cu

predarea acestora agenţilor economici de salubritate;

- deș eurile din construcţii vor fi depozitate în containere în spaţii special amenajate cu

eliberarea terenului la terminarea unei etape de construcţie;

Măsuri faza de operare:

- deș eurile neextractive vor fi colectate selectiv în containere separate, având inscripţionate

pe ele tipul de deș eu pentru care este destinat: deș euri menajere, de construcţii ( separat cele

metalice, lemn, beton, etc), de ambalaje ( excepţie cele care vor fi returnate la producător),

anvelope uzate, cabluri electrice, baterii ș i acumulatori, uleiuri uzate ș i vor fi predate

agenţilor economici autorizaţi pentru colectare/valorificare;

- deș eurile rezultate din activităţi de reparaţii ș i întreţinere vor fi colectate separat, funcţie de

tip ș i vor fi predate spre valorificare/eliminare către unităţi autorizate;

- depozitarea nămolurilor de la staţiile de epurare se va face funcţie de tipul de nămol

(nămolul de la staţiile de epurare ape menajere – pe haldele de sol vegetal, nămolul de la

DETOX II pe iazul sterile de cianuratie , iar restul nămolurilor pe iazul sterile de flotaţie);

- minimizarea suprafeţelor de teren utilizate pentru depozitarea deș eurilor;

- gestionarea deș eurilor extractive se va face în conformitate cu specificaţiile Planului de

gestionare a deș eurilor extractive:

- respectarea tehnologiilor de depunere a sterilelor în iazurile de decantare cu păstrarea

gardei minime atât în condiţii normale de funcţionare cât ș i în condiţii extreme;

- realizarea de bazine de avarie impermeabile pentru colectarea conţinutului conductelor

de hidrotransport în caz de necesitate;

- realizarea unui sistem de colectare şi reţinere a apelor scurse prin corpul barajelor

celor două iazuri de decantare, ș i a apelor acide scurse din zona haldelor;

- preluarea apelor pluviale ș i a torenţilor prin canalele de gardă realizate la halde ș i la

iazurile de decantare, ș i dirijarea lor în afara perimetrului instalaţiilor de deș euri;

- evitarea defrişării pădurilor din zona limitrofă pentru a nu declanşa eroziunea de

suprafaţă;

- evitarea degradării solului cu substanţe scurse de la utilajele de transport din carieră,

prin verificari periodice ale starii tehnice a acestora;

- realizarea de ziduri de sprijin la haldele de roci sterile;

- reducerea unghiului general de taluz prin creerea bermelor intermediare la nivelul

cotelor de supraînălţare a digurilor;

- împădurirea pe taluze şi pe platforme cu vegetaţie care se pretează în zonă;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

111

- respectarea măsurilor de exploatare şi de întreţinere pentru asigurarea stabilităţii

haldelor si iazurilor de decantare: construirea corectă a depozitelor de deș euri cu

respectarea tuturor caracteristicilor; respectarea tehnologiilor de haldare; executarea

ș i întreţinerea canalelor de gardă, a galeriilor, conductelor ș i drenurilor de colectare

şi deviere a pâraielor; executarea zidurilor de sprijin, baraje, etc;

- proiectarea şi construcţia barajelor iazurilor de decantare (în faza de exploatare se va

continua cu realizarea supraînălţărilor) se va realiza conform normelor de

reglementare şi celor mai bune tehnici din domeniu aplicabile, ţinând cont de

condiţiile specifice zonei de amplasare, a dimensiunilor şi a caracteristicilor deşeurilor

ce vor fi depozitate în iazuri;

- tratarea tulburelii de steril de procesare prin decianurare înainte de pomparea pe iazul

de decantare sterile de cianuraţie ;

- urmărirea în timp a stabilitatii depozitelor de deseuri, prin intermediul reperelor

topografice, a piezometrelor, a coloanelor telescopice de adancime cu reperi de tasare;

- la finalizarea activităţii vor fi efectuate lucrări de amenajare şi redare în circuitul silvic

şi agricol pentru toate terenurile ocupate temporar - suprafeţele haldelor de steril, a

iazurilor de decantare şi a carierei vor fi amenajate şi ecologizate;

- prevenirea poluării cu cianuri a cursurilor de apă prin recircularea integrală a apelor

limpezite colectate din iazul de decantare sterile de cianuraţie;

- exploatarea fiecărui iaz se va face având liber în permanenţă volumul necesar pentru

acumularea unei precipitaţii la nivelul PMP în cazul unor situaţii excepţionale când

apa pluvială depăș eș te capacitatea de preluare a staţiilor de epurare, caz în care

nivelul maxim al apei faţă de nivelul coronamentului va fi de 0,70m;

- evacuarea volumului de viitură reţinut temporar în iaz în 5 zile;

- deversarea, pentru situaţii extraordinare când volumul precipitaţiilor depăș eș te chiar

PMP, surplusului de apă prin practicarea, la contactul cu versantul drept, pe o porţiune

limitată, a unui nivel al coronamentului mai scăzut ș i prin plasarea la contactul

taluzului cu acest versant a unor blocuri de anrocamente agabaritice;

- exploatarea sistemului iazurilor de decantare se va realiza cu respectarea strictă a

parametrilor de siguranţă impuşi prin proiect şi ţinând cont în special de regimul

precipitaţiilor;

urmărirea mărimilor meteorologice ce pot influienţa exploatarea iazurilor (

precipitaţii lichide sau solide, evaporaţie, temperatura aerului, direcţia ș i intensitatea

vântului);

urmărirea elementelor caracteristice exploatării (debitul trimis în iaz, debite

evacuate, bilanţul de apă, eventuale avarii pe conductele de hidrotransport, etc);

urmărirea evoluţiei etapelor de execuţie a barajelor care definesc iazul (cotele

coronamentului, lăţimeai plajei, nivelul apei în zona de decantare, pantele taluzelor,

raportul dintre suprafaţa totală ș i suprafaţa luciului de apă, starea pompelor, etc);

urmărirea calităţilor materialului depus ( granulometrie, stare de îndesare, umiditate,

etc);

urmărirea chimismului apelor exfiltrate din cele două iazuri;

urmărirea regimului hidrochimic în zona de influenţă a iazurilor de decantare;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

112

urmărirea comportării barajelor (presiunii în pori, starea de îndesare, etc.);

urmărirea stabilităţii haldelor de steril prin realizarea unei reţele de borne

topometrice;

urmărirea stabilităţii iazurilor de decantare prin realizarea:

o unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si

deplasărilor suprafeţei platformei iazului şi a barajelor;

o unei reţele de tuburi piezometrice - pentru urmărirea nivelului hidrostatic in

corpul iazului de decantare.

o unei reţele de coloane telescopice de adâncime cu reperi de tasare - asigură

măsurarea tasărilor în terenul de fundaţie şi în corpul barajului cu o precizie de ±

2 - 5 mm.

o Mire hidrometrice - Se montează pe versanţii iazurilor iniţiale şi se vor

completa pe măsura ridicării nivelurilor sedimentelor din iazuri

- monitorizarea stabilităţii iazurilor de decantare prin :

etapa 1, cuprinzând inspecţiile vizuale, măsurătorile la piezometre şi borne

topografice şi interpretarea primară a rezultatelor, realizată de personal propriu

etapa 2, cuprinzând sinteza periodică a observaţiilor, măsurătorilor şi inspecţiilor

tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei iazului de

decantare, realizată de către specialişti din cadrul beneficiarului DEVAGOLD S.A.

etapa 3, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuală, realizate de

Comisia Centrală de Avizare a Documentaţiilor de Evaluare a Stării de Siguranţă în

Exploatarea Barajelor

-întocmirea ”Cartea Construcţiei” pentru barajele iazului de decantare sterile flotaţie şi sterile

de cianuraţie;

- asigurarea garanţiei financiare, sub forma de depozit financiar, incluziv fond mutual de

garanţie, astfel încât toate obligaţiile autorizaţiei de funcţionare, inclusiv dispoziţiile

referitoare la postînchidere să fie respectate ș i să existe fonduri disponibile în orice moment

pentru reabilitarea amplasamentului afectat de depozitele de deș euri;

- supravegherea continuă ș i inspecţia vizuală ș i prin sisteme de control a stării conductelor

de hidrotransport;

- reabilitarea terenurilor poluate cu deș euri datorate unor incidente/accidente.

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Conţinutul notificarii privind substanţele periculoase ce vor fi utilizate în

implementarea proiectului nu a suferit nici o modificare faţă de situaţia la care aceasta a fost

înaintată la APM Hunedoara prin adresa SC DEVA GOLD SA nr. 118-23.04.2010.

Menţionăm de asemenea că nici în procesul tehnologic nu au intervenit modificări în datele

proiectului care au stat la baza emiterii acordului de mediu nr. 8/05.07.2012.

Măsuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu la gestionarea substanţelor

periculoase:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

113

- utilizarea unei zone de depozitare exterioare – o clădire separată pentru depozitarea

substanţelor periculoase ; Zonele de depozitare a substanţelor ambalate sunt separate de alte

zone ale fluxului tehnologic;

- separarea zonei clădirilor de depozitare a substanţelor periculoase ambalate de alte depozite,

de sursele de aprindere ș i de alte clădiri din cadrul sau din afara amplasamentului prin

aplicarea unei distanţe suficiente;

- numirea mai multor persoane care sunt responsabile de exploatarea depozitului de substanţe

periculoase;

- menţinerea unei liste actualizate de substanţe periculoase de pe amplasament;

- aprovizionarea cu substanţe chimice se va realiza în funcţie de consumurile zilnice pentru a

se evita stocarea pe amplasament a unor cantităţi mari;

- aplicarea unei politici pentru prevenirea sau tratarea tuturor emisiilor de la depozitarea,

transferul ș i manevrarea substanţelor periculoase înainte ca ele sa fie emise;

- marea majoritate a substanţelor chimice şi a altor materiale necesare procesului tehnologic

(cianura de sodiu, hidroxidul de sodiu, sulfatul de cupru, metabisulfitul de sodiu, floculantul,

cărbunele activ, xantatul amilic de potasiu) vor fi aprovizionate în stare solidă, ambalate;

- cianura de sodiu, hidroxidul de sodiu, sulfatul de cupru şi metabisulfitul de sodiu vor fi

stocate în rezervoare numai ca soluţii. Soluţiile vor fi preparate în momentul utilizării şi vor fi

transferate în rezervoarele de stocare;

- cianura de sodiu, floculanţii, metabisulfitul de sodiu, sulfatul de cupru, cărbunele activ,

xantatul amilic de potasiu şi hidroxidul de sodiu se vor depozita în depozitul de reactivi,

separat, în ambalajele originale;

- achiziţionarea cianurii se va face doar de la fabricanţi care folosesc practici ș i proceduri

corespunzătoare limitării ș i prevenirii emisiilor de cianură în mediu;

- transportul cianurii se va face de către transportatori autorizaţi pentru această activitate ș i

care implementează planuri de intervenţie de urgenţă, iau măsuri adecvate gestionării cianurii

ș i au stabilite limite clare în ceea ce priveș te siguranţa, securitatea, prevenirea emisiilor,

intervenţiile de urgenţă;

- descărcarea cianurii se va face respectând practicile inginereș ti, procedurile de control a

calităţii ș i de prevenire a deversărilor.

- se vor aplica proceduri clare de folosire a cianurii, de inspecţie, mentenanţă ș i intervenţie pe

fluxurile unde se foloseș te cianură;

- reducerea utilizării cianurii în cadrul proiectului, se va realiza prin:

- strategii operaţionale pentru minimalizarea adaosului de cianură (controlul

strict al adaosului de apă, monitorizarea concentraţiei de cianură în circuit şi

în iaz, îmbunătăţirea aerării)

- controlul automat al cianurii

- aplicarea următoarele măsuri de siguranţă în cadrul proiectului :

- asigurarea unui rezervor de rezervă cu un volum egal cu capacitatea rezervorului de

depozitare a soluţiei de cianură;

- încorporarea unui circuit integrat de distrugere a cianurii în instalaţia de leşiere;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

114

- folosirea sistemului iazurilui de decantare ca o a doua staţie de tratare a cianurii,

ceea ce serveşte ca rezervă pentru circuitul de distrugere a cianurii;

- instalarea unui sistem de rezervă pentru adăugarea de var;

- amplasarea tancurilor de leşiere într-un bazin de beton cu o bermă înconjurătoare,

care funcţionează şi ca bariera de coliziune. Capacitatea bazinului depăşeşte volumul

unui tanc de leşiere;

- păstrarea tancurilor de leşiere deschise, în aer liber;

- instalarea de generatoare de curent de rezervă.

- formarea angajaţilor va fi permanentă ș i în concordanţă cu necesităţile de a răspunde

situaţiilor de expunere ș i de emisie a cianurii;

- controlarea automată a întregului proces tehnologic cu urmărirea parametrilor esenţiali

pentru funcţionarea normală a instalaţiilor ( debite, presiuni, nivele, detectori de alunecare,

dozarea reactivilor, a vitezei pompelor, a mecanismelor de agitare, pH-ul , Eh-ul, temperaturi,

măsurarea cantităţii de cianură, dozarea automată a substanţelor periculoase folosite în flux,

operarea corespunzătoare a valvelor etc.);

- urmărirea procesului tehnologic prin camere de luat vederi;

- dotarea cu alarme de avarie ale procesului tehnologic;

- dotarea cu duș uri de siguranţă;

- rezervoarele de carburanţi vor fi subterane şi vor fi construite cu pereţi dubli. Acestea vor fi

dotate cu guri de vizitare şi cu conducte de aerisire;

- zona de stocare a carburanţilor va fi dotată cu sisteme automate de detectare a incendiilor

prin autoaprindere;

- conductele pentru transportul substanţelor chimice vor fi marcate corespunzător, conform

normelor europene;

- numărul de flanşe utilizate va fi limitat la cerinţele operaţionale;

- prevenirea coroziunii conductelor se va realiza astfel :

- utilizarea de materiale rezistente la produsul transferat;

- aplicarea unor metode constructive adecvate;

- aplicarea unui program de întreţinere preventivă;

- aplicarea, după caz, de protecţii anticorozive;

- prevenirea coroziunii externe prin unul sau mai multe straturi de grund şi de

vopsea.

- traseele de conducte vor fi montate în interiorul cuvelor de retenţie, atât cât este posibil;

- la proiectarea rezervoarelor s-au luat în considerare proprietăţile substanţelor ce urmează a fi

stocate; calitatea accesoriilor şi a echipamentelor va fi corespunzătoare necesităţilor impuse

de fluxul tehnologic şi de proprietăţile substanţelor implicate;

- rezervoarele şi echipamentele vor fi construite din materiale rezistente la coroziunea internă

şi externă (oţel inox, GRP, oţel carbon căptuşit);

- vopsirea se va face cu vopsea adecvată;

- amplasarea rezervoarelor şi a altor echipamente pe platforme şi în clădiri se va face astfel

încât va permite accesul pentru serviciile de intervenţie în cazuri de urgenţă;

- toate rezervoarele care operează la presiunea atmosferei sunt amplasate suprateran;

- rezervoarele şi echipamentele sunt prevăzute a fi amplasate pe suprafeţe impermeabile;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

115

- toate rezervoarele pentru stocarea substanţelor toxice vor fi amplasate în cuve de retenţie

conectate la sisteme etanşe de drenare;

- rezervoarele vor fi amplasate pe fundaţii adecvate, special proiectate şi construite;

- amplasarea rezervoarelor se va face în bazine de beton cu o bermă înconjurătoare, care

funcţionează şi ca bariera de coliziune. Capacitatea bazinului va depăşi volumul unui

rezervor;

- se vor implementa proceduri de întreţinere a rezervoarelor;

- se vor utiliza sisteme manuale şi automate de măsurare a volumului de lichid din rezervoare

şi de prevenire a supraumplerii, inclusiv sisteme de alarmare;

- proiectul prevede amplasarea în aceeaşi cuvă de retenţie numai a substanţelor compatibile;

- cuvele de retenţie vor fi impermeabile, protejate antiacid, după caz, fiind rezistente la

substanţele depozitate;

- cuvele de retenţie vor fi construite fără drenuri. Fiecare cuvă va fi prevăzută cu o başă

interioară pentru colectare şi cu pompe pentru transvazarea eventualelor pierderi;

- cuvele de retenţie sunt proiectate pentru captarea scurgerilor de la rezervoare/echipamente;

- cuvele de retenţie sunt proiectate, după caz, cu capacităţi cu peste 110% mai mari decât cel

mai mare rezervor sau peste 25% din capacitatea totală a rezervoarelor;

- cuvele de retenţie vor face obiectul inspecţiei vizuale regulate şi orice eventuale scurgeri vor

fi pompate în siguranţă;

- punctele de umplere a rezervoarelor sunt prevăzute în interiorul cuvelor de retenţie sau al

halelor, prevăzute cu pardoseli de beton şi cu başe de colectare;

- stocarea în rezervoare deschise doar a substanţelor care nu sunt volatile;

- materialele şi modul de construire vor fi selectate în funcţie de necesităţile procesului şi de

proprietăţile substanţelor chimice utilizate;

- monitorizarea valvelor cu risc crescut pe baza procedurilor de inspecţie şi de întreţinere;

- transferul substanţelor periculoase se va realiza utilizând valve cu pereţi dubli;

- pompele şi tipurile de etanşare selectate sunt adecvate procesului tehnologic;

- pompele vor fi montate în mod corespunzător;

- conectările cu conductele vor fi realizate conform recomandărilor producătorului şi

proiectantului;

- operarea pompelor se va efectua în conformitate cu recomandările proiectantului şi ale

producătorului, precum şi cu prevederile regulamentului de fabricaţie;

- monitorizarea regulată a stării tehnice a pompelor;

- implementarea unui program regulat de revizie ș i întreţinere a pompelor;

- toate bazinele pompelor sunt construite din oţel şi sunt cauciucate;

- toate jgheaburile sunt cauciucate;

- sunt prevăzute pompe de rezervă în procesului tehnologic;

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizarea factorilor de mediu se va face după următorul program corespunzător

etapelor de construcţie, operare, închidere şi postînchidere:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

116

V. PLANUL DE MONITORIZARE A MEDIULUI

I. FAZA DE CONSTRUCŢIE

Program de monitorizare a calităţii apelor în faza de construcţie Sursa Locul de prelevare Frecvenţa Indicatori de calitate Observaţii

Ape Acide Din Cariera Certej,

Halda de Sterile Nord ș i

Halda de Sterile Sud

WHN, WHS, WQ

trimestrial

- pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, As, sulfaţi, reziduu fix,

suspensii, Ca

Se completează baza de date iniţială

Anual -Thiobacillus Ferrooxidans

-Thiobacillus Thiooxidans

Apă de suprafaţă

Calitatea apelor de suprafaţă aval de

obiectivele miniere W1,W3,W5,W4

W6, W12

lunar

- pH, CCO-Cr, reziduu filtrabil uscat la 105 grd. C,

, azotiţi, cloruri, sulfaţi, sulfuri, alcalinitate, Fe,

Cd, Ca, Cu, Pb, Zn, Mg,Mn, As

Să nu schimbe caracteristicile

corpului de apă, analiza calitatii apei

se va face de catre DAM semestrial

Apă din fântâni ș i din foraje

hidrogeologice

Apa din fântânile

F1,F2,F5,F7,F11,F26ș i forajul

hidrogeologic de pe Valea

Măcriș ului CJSD 404 ș i PS1, PS7,

PS2,

trimestrial

pH, conductivitate, sulfaţi, amoniu,

azotaţi, azotiţi, Cu, Pb, Zn, Fe total, Mn,

As

Pentru fiecare foraj in parte se

va tine o evidenţă specifică

pentru evidenţierea evoluţiei în

timp a fiecărui indicator precizat

Program de monitorizare a solului faza de construcţie

Sursa Puncte monitorizare perioada indicatori Observaţii

Suprafaţa iazurilor S5,S6

semestrial

pH, humus, substanţă uscată, Fe tot sulfaţi, Cr tot,

Zn, Ni, Cu, Pb, Mn, As, Cd

Rezultatele obţinute la analiza

solurilor vor fi comparate cu valorile

de referinta pentru

elemente chimice din sol, specificate in

Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului

756/1997 – privind evaluarea

poluarii mediului.

Suprafaţa adiacenta

haldelor S1,S2

Suprafaţa adiacenta carierei S3,S4

Amplasamentul platformelor S7


pentru Proiectul



Octombrie

2013

117

Program de monitorizare a aerului faza de construcţie

Sursa Puncte monitorizare perioada Indicatori Observaţii

Suprafaţa adiacentă iazurilor

de decantare

Staţie meteo - permanent Direcţia vântului viteza vântului, temperatura, presiunea

atmosferei, cantitatea de precipitaţii, radiaţia solară

A8,A9,A10,A11 trimestrial Particule totale în suspensie, PM10, NOx, CO,

Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni Legea 104/2011

STAS 12574 -87

Suprafaţa adiacenta haldelor

ș i carierei A1,A2,A3,A4,A7 Trimestrial

Particule totale în suspensie, PM10.

Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni

Amplasamentul platformelor A5 (halda de sol), A6 (limita

amplasament Bocș a Mică) A12 Trimestrial



Program de monitorizare instalaţii de deș euri Obiectiv Puncte

Monitorizare

Paramentru

de control

Frecvenţa

Metoda de monitorizare

Barajele

iazurilor de

decantare

sterile

întocmirea documentului ”Cartea Construcţiei” iazului de decantare sterile de flotaţie şi sterile de cianuraţie care trebuie să conţină:

proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie

proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor

un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă a proiectului

(schiţei, dispoziţiei) pe baza căruia s-a făcut lucrarea

planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală, determinată după execuţie, pentru toate lucrările invizibile (acoperite în

timp de depozitul de steril, galerii etc.)

studiile periodice de stabilitate şi de evaluare a stării de siguranţă

rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp

studiile şi proiectele tehnice de închidere a iazului de decantare etc.

P7,P10,P11 – iaz

flotatie P15,P17

iaz de decantare

sterile de

cianuraţie

Stabilitate

baraje trimestrial

- măsurarea se face cu coloane inclinometrice care

se montează în corpul barajului, pe măsura înălţării acestuia. Precizia măsurătorilor este de 0,2-0,3 mm/mp

pentru deformaţiile orizontale şi +2-5 mm pentru deformaţiile verticale (tasări)


pentru Proiectul



Octombrie

2013

118

R7,R9, R10 –iaz

sterile de flotaţie;

R11, R12, R14,

R15, R16 – iaz

sterile de

cianuraţie

2det/trimestru

- realizarea unei reţele de borne topografice - pentru urmărire topografică a tasărilor (măsurarea tasărilor în

terenul de fundaţie şi în corpul barajului cu o precizie de ± 2 - 5 mm) si deplasărilor pe orizontală ș i pe

verticală a coronamentului ș i a bermelor barajelor;

- se vor instala borne în terenul natural – borne martor, amplasate pe versanţi şi borne amplasate pe iazurile de

decantare, pe mai multe aliniamente

-determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS

Întreaga structură

(evoluţia etapelor

de execuţie a

barajelor)

Stabilitatea

pantei

taluzului, cote

coronament,

evacuarea

scurgerilor

etc

permanent

Urmărirea vizuală - se face pe fiecare schimb (urmarind o lista prestabilita: erozoiune, ravene, starea canalelor

de gardă)

-Se vor executa inspecţii excepţionale, de ex. după vibraţii puternice şi în timpul ploilor torenţiale, cutremure,

uragane, viituri

Activitate

pararseismică

indusă de

exploatarea

minieră

Acceleraţia

terenului

-verificarea criteriilor seismice ale zonei

Staţia meteo

Mărimi

meteorologic

e Permanent

( precipitaţii lichide sau solide, evaporaţie, temperatura aerului, direcţia ș i intensitatea vântului

regimului

hidrochimic

Parametrii ș i perioada conform

programului de monitorizare apă

Activitatea de

urmărire a

comportării în

timp a barajelor

pe 3 niveluri-

in conformitate cu

prevederile

Ordonanţei de

urgenta nr. 244

din 28.11.2000

privind siguranţa

barajelor

verificarea

-nivelul I,

cuprinzând

inspecţiile vizuale (

de ritună ale

locaţiei ),

măsurătorile la

aparate de măsură

şi control şi

interpretarea

primară a

rezultatelor -

depăşirea unor

valori de atenţie şi

zilnic

In constructia barajelor :

• vor fi tinute schite „de construire" si dosare de procedura „actuala", subliniind orice variatie de la planul

initial si, daca este necesar, revizuind criteriile de design

• constructia va fi supervizata de un specialist inginer/geo-tehnic independent

vor fi pastrate corespunzator dosarele rezultatelor de la testele de lucru (expl: compactare) efectuate pentru si

in timpul constructiei.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

119

respectării

exigenţelor de

performanţă

referitoare la

siguranţa barajelor

si

În conformitate cu

Documentul de

referinta asupra

Celor Mai Bune

Tehnici

Disponibile

pentru

Managementul

Sterilului şi a

Sedimentelor

Reziduale

rezultate din

Activităţile

Miniere 4.2.1.5 Control and monitoring

alarmă -, realizate

de personalul de

exploatare cu

sarcini specifice,

certificat de

Ministerul Apelor

şi Protecţiei

Mediului;

Supervizarea se

face de manager

sau de o persoana

desemnata

O dată pe

lună

nivelul II, cuprinzând sinteza

periodică a observaţiilor, a

măsurătorilor şi a inspecţiilor

tehnice anuale şi interpretarea

acestora din punct de vedere al

siguranţei barajului, realizată prin

grija deţinătorului de specialişti

care întocmesc rapoarte sintetice

anuale;

nivelul III, cuprinzând analiza şi

avizarea rapoartelor de sinteză

anuale, realizate de o comisie de

urmărire a comportării în timp a

barajelor, organizată de către

deţinător, a cărei componenţă este

avizată de CONSIB şi aprobată de

Ministerul Apelor şi Protecţiei

Mediului; în cazul deţinătorilor

care nu organizează comisii

proprii, analiza şi avizarea

rapoartelor anuale vor fi realizate

fie de comisiile aprobate ale altor

deţinători, fie de grupuri de

specialişti aprobaţi de Ministerul

Apelor şi Protecţiei Mediului, cu


pentru Proiectul



Octombrie

2013

120

avizul tehnic consultativ al

CONSIB.

Sinteza

observaţiilor de

către specialiș ti

ai titularului

Schiţe, registre,

rezultate teste,

controlul

calităţii

materialelor, etc

O dată pe

semestru

sinteza periodică a observaţiilor, a

măsurătorilor şi a inspecţiilor tehnice

anuale şi interpretarea acestora din

punct de vedere al siguranţei

barajului

Anual

realizată prin grija deţinătorului de baraj de specialişti care întocmesc rapoarte sintetice anuale

Haldele de

roci sterile

R17,R18,R19,R20

,R21,R22- Halda

Nord

stabilitatea

haldelor 2det/trimestru

- realizarea unei reţele de borne topografice - pentru urmărire topografică a tasărilor si deplasărilor;

- se vor instala borne în terenul natural – borne martor, amplasate pe versanţi şi borne amplasate pe iazurile de

decantare, pe mai multe aliniamente

- determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS


permanent

Urmărire vizuală - Se face pe fiecare schimb (urmarind o lista prestabilita: erozoiune, ravene, starea canalelor

de gardă, canale de dren, apă exfiltrată zid sprijin)

anual Inspecţie anuală planificate - Se va face de către echipe de specialiș ti

Program de monitorizare a defriș ărilor in faza de construcţie Descrierea măsurii de

monitorizare

Monitorizare Perioada de

monitorizare

Măsuri de remediere/ rezultate monitorizare

Delimitarea terenurilor

afectate direct de construcţiile

proiectului minier

Măsurători topografice pentru determinarea suprafeţelor de teren

ocupate de carieră, uzina de procesare, drumuri industriale, halda

de sterile Nord, iaz sterile de flotaţie – baraj starter şi zona ocupată

de steril, iaz sterile IAZ DE DECANTARE STERILE DE

CIANURAŢIE – baraj starter şi zona ocupată de steril si alte faiaz

de decantare sterile de cianuraţieitati industriale

Periodic până la

finalizarea lucrărilor de

construcţie ș i

amenajare

- Identificarea strictă a zonei ocupate de viitoarele

obiective.

- Identificarea strictă a tuturor parcelelor de teren ce

urmează a li se schimba destinaţia.

Delimitarea suprafetelor de

teren împădurite

Măsurători topografice efectuate în zonele destinate construcţiei

obiectivelor.

Periodic până la

finalizarea lucrărilor de

construcţie

- Identificarea strictă şi pichetarea tuturor parcelelor de

pădure ce urmează a se defrişa.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

121

Evidenţa suprafeţelor defrişate Măsurători topografice Periodic pana la

finalizarea lucrarilor

- Verificarea periodică a picheţilor şi implicit a

respectării suprafeţei defrişate.

Program de monitorizare a zgomotului ș i vibraţiilor

Sursa Locul prelevării Frecvenţa Locaţia Norme legale în vigoare

Suprafaţa adiacenta iazurilor

Suprafaţa adiacenta haldelor ș i

Carierei

PZ1, PZ2, PZ3

la limita zonei industriale spre

zona de locuit(zgomot si

vibratii)

Vibratiile se vor monitoriza in 3

puncte si in zona iazurilor de

decantare sterile.

Lunar Măsurători la limita

zonelor de locuit

STAS 10009/88

STAS 12025-1 / 81 (Efectele

vibraţiilor produse de traficul rutier

asupra clădirilor sau părţilor de clădire

– Metode de măsurare), SR 12025-2 /

94 Efectele vibraţiilor asupra clădirilor

sau părţilor de clădire – Limite

admisibile)

lunar

Monitorizarea deș eurilor

Sursa Descrierea măsurii de monitorizare Perioada de

monitorizare

Observaţii

Amplasamentul pe care se

execută lucrările de

construcţie

Evidenţa gestiunii deș eurilor neminiere

(deș euri manajere, uleiuri uzate, metalice

etc.)

lunar

Raportarea cantităţilor de deș euri către autoritatea de mediu se va conform

legislaţiei în vigoare.

Evidenţa gestiunii deș eurilor minere:

descopertă zilnic

Program de monitorizare – protejarea patrimoniului arheologic Sursa Măsuri de monitorizare perioada Indicatori

Amplasament

Toate interventiile cu scop industrial asupra solului, care

urmeaza sa fie executate (amenajari de drumuri, foraje,

aductiuni de apa, lucrari de excavare si construire etc.) se

vor face numai cu supraveghere arheologica

Permanent, pâna la

Obtinerea certificatului

de descarcare arheologica

Identificarea unor posibile

lucrari miniere antice sau orice vestigii arheologice


pentru Proiectul



Octombrie

2013

122

II FAZA DE EXPLOATARE

Program de monitorizare a calităţii apelor în faza de exploatare Sursa Locul de prelevare Frecvenţa Indicatori de calitate Observaţii

Apă potabilă Uzină, deposit explozivi permanent debit

Apă tehnologică Râul Mureș permanent debit

Apă recirculată de la iaz sterile de

flotaţie, apă acidă ș i iaz sterile de

cianuraţie

Ape acide din

Carieră

Ape acide Halda

Nord

Ape acide Halda

Sud

1) bazin de colectare – pompare

Halda Nord trimestrial

- pH, Fe ionic total, Cu2+

, Pb2+

, Zn2+

, Mn

total, As, sulfaţi, reziduu fix, suspensii, Ca2+

2) bazin de colectare – pompare

Halda Sud trimestrial

-pH, Fe ionic total, Cu2+

, Pb2+

, Zn2+

, Mn

total, As, sulfaţi, reziduu fix, suspensii, Ca2+

Influent Staţie de epurare ape acide W1

permanent - Debit, pH Staţia de epurare are sistem de urmărire

permanenta a pH-ului si a debitului de intrare

si dozarea floculantului săptămânal

- Fe ionic total, Cu2+

, Pb2+

, Zn2+

, Mn total,

As, sulfaţi, reziduu fix, suspensii, Ca2+

,

Mg2+

trimestrial Cr total , Cd

2+, Hg

2+, Ni

2+

Efluent Staţie de neutralizare ape acide

evacuare în emisar (V. Grozii)

zilnic

Debit

-pH, MTS, NH4+, NO3

-,

Cu2+

, Ni2+

, Fe ionic total,

Zn2+

, sulfaţi, reziduu fix,

CCOCr , Mg2+

, Ca2+

Cr

total, Mn total, Cd2+

,

Pb2+

, Hg2+

,As,

Doar în perioadele în care se face descărcarea în emisar

Valorile admisibile sunt conform NTPA 001

anual Thiobacillus Ferrooxidans

-Thiobacillus Thiooxidans

Apa iaz sterile de

flotaţie

Influent iaz sterile de flotaţie (tulbureală)

Apă pompată la iazul sterile de

flotaţie semestrial

-pH, , Fe ionic total,

Cu2+

, Pb2+

, Zn2+

, Mn

Se recirculă fără epurare


pentru Proiectul



Octombrie

2013

123

total, As, sulfaţi, reziduu

fix, suspensii, Ca2+

Influent staţie de epurare apa flotaţie

Intrare staţia de epurare apă iaz

flotaţie

Permanent - Debit

- pH

Staţia de epurare are sistem de urmărire permanentă a pH-ului si a debitului de

intrare si dozarea floculantului

săptămânal

-pH, , Fe ionic total,

Cu2+

, Pb2+

, Zn2+

, Mn

total, As, sulfaţi, reziduu

fix, suspensii, Ca2+

Efluent staţie de epurare apa flotaţie

Evacuare în emisar (V.

Coranda) zilnic

-debit

- pH, MTS, NH4+, NO3

-,

Cu2+

, Ni2+

, Fe ionic

total, Zn2+

, sulfaţi,

reziduu fix, CCOCr ,

Mg2+

, Ca2+

Cr total, Mn

total, Cd2+

, Pb2+

,

Hg2+

,As

Staţia de epurare are sistem de urmărire permanenta a pH-ului ș i debitului

Doar în perioadele în care se face descărcarea în emisar


Apa iaz IAZ DE

DECANTARE

STERILE DE

CIANURAŢIE

Influent IAZ DE DECANTARE STERILE DE CIANURAŢIE

Influent ș i efluent staţie de

epurare DETOX I (tulbureală)

Zilnic in

perioada de

funcţionare

cianuraţie

- pH, cianura disociabilă

în mediu slab acid

- debit

Staţia de epurare are sistem de urmărire permanenta a pH-ului si a debitului de

intrare precum si a ionului cian , a sulfatului de cupru si apei oxigenate

CN WAD limită maximă 5ppm

De pe suprafaţa iazului sterile

de cianuraţie lunar

- pH, cianura disociabilă

în mediu slab acid,

cianuri totale, Fe ionic

total, Cu2+

, Pb2+

, Zn2+

,

Mn total,sulfaţi, reziduu

fix

Influent DETOX II

Intrare statie de epurare Zilnic cand

functionează

- pH, MTS, cianuri

totale, CN wad ,Fe ionic

total, Cu2+

, Zn2+

, sulfaţi,

Doar în perioadele în care funcţionează


pentru Proiectul



Octombrie

2013

124

NH4+, reziduu fix

Efluent DETOX II

Evacuare în emisar pr. Coranda Zilnic

-debit

-pH, MTS, Cianuri

totale, NH4, azotaţi,

Cu2+

, Ni2+

, Fe ionic

total, Zn2+

, sulfaţi,

reziduu fix , CCOCr,

Pb2+

Doar in perioade exceptionale in care se impune evacuarea în receptor natural


Apa de suprafaţa

1.Hondol (Măcriș ): Amonte

De Galeria De Deviere Ș i

Aval În Zona Halda Sud

2. V. Coranda Amonte Ș i Aval

galeria de deviere

3. Canale De Deviere V.pr.

Grozii ș i afluenţilor

săiCiongani

4. R. Certej : aval de zona

generală de influenţă a

proiectului

lunar

- pH, CCOCr, reziduu

filtrabil, azotaţi, azotiţi,

cloruri, sulfaţi, Fe ionic

total, Cd2+

, Cr total,

Ca2+

, Cu2+

, Pb2+

, Ni2+

,

Zn2+

, Mg2+

,Mn total,

cianuri totale.

-debite pe P. Măcriș ș i

V. Hondol

Pentru fiecare secţiune în parte se va tine o evidenţă specifică pentru evidenţierea

evoluţiei în timp a fiecărui indicator precizat pentru a urmări probabilitatea de

modificare a caracteristiiaz de decantare sterile de cianuraţieor corpului de apă,

analiza semestriala

-prag deversor cu miră hidrometrică

Ape menajere

Efluent Staţie de epurare ape

menajere depozit explozivi

(emisar p. Ciongani), effluent

staţie de epurare uzină de

preparare (emisar p. Coranda)

ș i staţie de epurare incintă

carieră (emisar canal de

deviere p. Ciongani)

lunar

- pH, CCOCr, CBO5,

azotati, reziduu fix,

suspensii

Calitatea efluentului trebuie să fie conform NTPA 001/2005

Apa din

fântâni F1,F2,F5,F7,F11,F26 trimestrial

pH, sulfaţi, amoniu,

azotaţi, azotiţi, Cu, Pb,

Zn, Fe total, Mn, As

Pentru fiecare foraj se va ţine o evidenţă specifică pentru evidenţierea evoluţiei în

timp a fiecărui indicator precizat


pentru Proiectul



Octombrie

2013

125

Apa din foraje

hidrogeologic

e

PS1, PS2, PS3, PS4, PS5(aval

de iazuri), PS6 (iaz de

decantare sterile de cianuraţie)

trimestrial


azotaţi, cianuri totale

(PS6), Pb, Cu, Fe total,

Mn, Ni, Zn, As

Fh1

Fh2, Fh3, Fh4 la iazul de

decantare sterile de cianuraţie


azotaţi, cianuri totale

(PS6), Pb, Cu, Fe total,

Mn, Ni, Zn, As

Monitorizare instalaţii de deș euri Obiectiv Puncte Monitorizare Paramentru de control Frecvenţa

Metoda de monitorizare

Barajele iazurilor de

decantare sterile

Completarea documentului ”Cartea Construcţiei” iazului de decantare sterile flotaţie şi sterile de cianuraţie care trebuie să conţină:

proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie

proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor

un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă

a proiectului (schiţei, dispoziţiei) pe baza căruia s-a făcut lucrarea

planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală, determinată după execuţie, pentru toate lucrările invizibile

(acoperite în timp de depozitul de steril, galerii etc.)

studiile periodice de stabilitate şi de evaluare a stării de siguranţă

rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp

studiile şi proiectele tehnice de închidere a iazului de decantare

P1-P12 –iaz flotatie P13-P18

iaz sterile de cianuraţie

Stabilitate baraje ș i

iazuri trimestrial

- măsurarea se face cu coloane inclinometrice care

se montează în corpul barajului, pe măsura înălţării acestuia. Precizia

măsurătorilor este de 0,2-0,3 mm/mp pentru deformaţiile orizontale şi

+2-5 mm pentru deformaţiile verticale (tasări)


pentru Proiectul



Octombrie

2013

126

R1-10 –TMF R27-28 baraj

inchidere lateral iaz flotaţie ,

R11-16 iaz sterile de

cianutaţie

2det/trimestru

- realizarea unei reţele de borne topografice - pentru urmărire

topografică a tasărilor (măsurarea tasărilor în terenul de fundaţie şi în

corpul barajului cu o precizie de ± 2 - 5 mm) si deplasărilor pe

orizontală ș i pe verticală a coronamentului ș i a bermelor barajelor;

- se vor borne instala în terenul natural – borne martor, amplasate pe

versanţi şi borne amplasate pe iazurile de decantare, pe mai multe

aliniamente

-determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS

C1-4 iaz sterile de flotaţie

C5-8 iaz sterile de cianuraţie

trimestrial Coloane Telescopice Reperi De Tasare asigură măsurarea tasărilor în

corpul barajului cu o precizie de + 2-5 mm. Coloanele sunt alcătuite

dintr-o tubulatură telescopică de PVC pe care se montează reperii de

tasare

Caracteristici

tehnologice

Cotă coronament, gardă, exfiltraţii, turbiditate apă exfiltrată, etc.

Întreaga structură (evoluţia

etapelor de execuţie a

barajelor)

Stabilitatea pantei

taluzului , cote

coronament,

evacuarea scurgerilor,

canale colectoare ape

exfiltrate, canale de

gardă, calitate

material anrocamente

etc.

permanent

Urmărirea vizuală - se face pe fiecare schimb (urmarind o lista

prestabilita: erozoiune, ravene, starea canalelor de gardă)

-Se vor executa inspecţii excepţionale, de ex. după vibraţii puternice şi

în timpul ploilor torenţiale, cutremure, uragane, viituri

Activitate pararseismică

indusă de exploatarea minieră

Acceleraţia terenului

-verificarea criteriilor seismice ale zonei

Staţia meteo

Mărimi

meteorologice Permanent

( precipitaţii lichide sau solide, evaporaţie, temperatura aerului, direcţia

ș i intensitatea vântului

regimul hidrochimic

Parametrii conform

faza de monitorizare

ape


pentru Proiectul



Octombrie

2013

127

Activitatea de urmărire a

comportării în timp a

barajelor

pe 3 niveluri-

in conformitate cu prevederile

Ordonanţei de urgenta nr. 244

din 28.11.2000

privind siguranţa barajelor

verificarea respectării

exigenţelor de performanţă

referitoare la siguranţa

barajelor si

În conformitate cu

Documentul de referinta

asupra Celor Mai Bune

Tehnici Disponibile pentru

Managementul Sterilului şi a

Sedimentelor Reziduale

rezultate din

Activităţile Miniere 4.2.1.5

Control and monitoring

-nivelul I, cuprinzând

inspecţiile vizuale ( de

ritună ale locaţiei ),

măsurătorile la aparate

de măsură şi control şi

interpretarea primară a

rezultatelor - depăşirea

unor valori de atenţie şi

alarmă -, realizate de

personalul de exploatare

cu sarcini specifice,

certificat de Ministerul

Apelor şi Protecţiei

Mediului;

zilnic In constructia barajelor :

• vor fi tinute schite „de construire" si dosare de procedura

„actuala", subliniind orice variatie de la planul initial si, daca este

necesar, revizuind criteriile de design

• constructia va fi supervizata de un specialist inginer/geotehnic

independent

vor fi pastrate corespunzator dosarele rezultatelor de la testele de lucru

(expl: compactare) efectuate pentru si in timpul constructiei.

Supervizarea se face de

manager sau de o

persoana desemnata

O dată pe lună

nivelul II, cuprinzând sinteza periodică a

observaţiilor, a măsurătorilor şi a inspecţiilor

tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct

de vedere al siguranţei barajului, realizată prin

grija deţinătorului de specialişti care întocmesc

rapoarte sintetice anuale;

nivelul III, cuprinzând analiza şi avizarea

rapoartelor de sinteză anuale, realizate de o

comisie de urmărire a comportării în timp a

barajelor, organizată de către deţinător, a cărei

componenţă este avizată de CONSIB şi aprobată

de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului; în

cazul deţinătorilor care nu organizează comisii

proprii, analiza şi avizarea rapoartelor anuale vor

fi realizate fie de comisiile aprobate ale altor

deţinători, fie de grupuri de specialişti aprobaţi de

Ministerul Mediului si Padurilor , cu avizul tehnic


pentru Proiectul



Octombrie

2013

128

consultativ al CONSIB.

Sinteza observaţiilor de către

specialiș ti ai titularului

Schiţe, registre,

rezultate teste,

controlul calităţii

materialelor, etc

O dată pe semestru

sinteza periodică a observaţiilor, a măsurătorilor şi a

inspecţiilor tehnice anuale şi interpretarea acestora din

punct de vedere al siguranţei barajului,

Anual

realizată prin grija deţinătorului de baraj de

specialişti care întocmesc rapoarte sintetice anuale

Ordonanta de urgenta nr. 244 din 28.11.2000

privind siguranţa barajelor verificarea respectării exigenţelor de

performanţă referitoare la siguranţa barajelor se realizează

de experţi şi specialişti atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice,

Transporturilor şi Locuinţei şi certificaţi/avizaţi de Ministerul Apelor şi

Protecţiei Mediului.

Iazurile de decantare Inspecţia facilităţilor de

management a sterilelor

Formarea plajei, lungime

permanent

Inspecţie vizuală

Debit tulbureală

Adancime apă

Presiunea apei interstiţiale Trimestrial

Indicatori de instabilitate :

Fierberi de-a lungul bazei,

sediment murdare în

scurgeri , creș terea ratei

apei exfiltrate , noi arii de

infiltrare, crăpături

longitudinale ș i

transversale, starea

conductelor de

hidrotransport, starea

pompelor etc.

2ori pe zi

Inpecţie vizuală

Haldele de roci sterile R17-22 Halda Nord

R23-26 Halda Sud Stabilitate structura halde

Trimestrial se vor instala reperi topometrioci în terenul natural şi pe taluzele şi

platforma haldelor


- măsurători topografice periodice pentru urmărirea evoluţiei în timp a

variaţiei nivelului terenului de bază şi a modificării profilelor treptelor


pentru Proiectul



Octombrie

2013

129

de haldă

Control de compactare

roci sterile Determinări fizico-chimice

Urmărirea vizuală

permanent Se vizualizează dacă apar crăpaturi, eroziuni, ravene, alunecări a

frontului de lucru, geometria treptelor ș i bermelor , starea canalelor

perimetrale


permanent

Urmărire vizuală - Se face pe fiecare schimb (urmarind o lista

prestabilita: erozoiune, ravene, starea canalelor de gardă, canale de

dren, apă exfiltrată zid sprijin)

anual Inspecţie anuală planificate - Se va face de către echipe de specialiș ti

Valea Măcriș si pârâul

Hondol

prag deversor

Mire hidrometrice

Măsurarea debitului ș i a

temperaturii apei

Zilnic

Program de monitorizare a aerului faza de operare

Suprafaţa

adiacentă

iazurilor de

decantare

Staţie meteo permanent Direcţia vântului viteza vântului, temperatura, presiunea

atmosferei, cantitatea de precipitaţii, radiaţia solară

A8,A9,A10,A11 lunar

Particule totale în suspensie, PM10, NOx, CO,


Legea 104/2011

STAS 12574 -87

Trebuie menţionat că în legislaţia

românească ș i în cea europeană

nu există valori limită pentru HCN

-limita maxim admisa pentru

continutul de acid cianhidric la

locurile de munca este de 1 mg/mc

(expuneri de max 15 min) conform

HG 1/2012

Suprafaţa

adiacenta

haldelor

ș i carierei

A1,A2,A3,A4,A7 lunar



Se vor face

măsurători

periodice a

imisiilor la limita

zonelor

rezidentiale cele

mai apropiate

(Hondol,Bocsa

Mica si Bocsa

Mare)

A5 (halda de sol), A6,

A12

lunar




pentru Proiectul



Octombrie

2013

130

Monitorizarea emisiilor la uzină Sursa Frecvenţa Indicatori Observaţii

Monitorizarea emisiilor

la celulele de electroliză

Durata ș arjei

Concentraţii de amoniac exprimate în

mg/Nm3

Debitul volumetric al gazelor evacuate

exprimat în Nm3/timp mediere şi în

Nm3/h

Temperatura gazelor la evacuare,

exprimată în oC

Viteza gazelor la evacuare, exprimată în

m/s

Nu există standarde naţionale sau internaţionale pentru măsurarea emisiilor de

amoniac de la surse fixe.

Pentru a asigura o cât mai bună acurateţe a datelor se recomandă utilizarea unui

analizor automat pentru NOx cu convertor pentru NH3 şi sistem pentru diluţia

gazelor.

SR ISO 14164:2008

Emisii de la surse fixe. Determinarea debitului volumetric al efluenţilor gazoşi în

conducte. Metoda automată

Monitorizare emisii la

cuptorul de topire Durata ș arjei

Concentraţii de particule exprimate în

mg/Nm3


exprimat în Nm3/timp mediere şi în

Nm3/h


exprimată în oC


m/s

SR EN 13284-1:2002

SR EN 13284-1:2002/C91:2010

Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice mici de pulberi. Partea 1:

Metoda gravimetrică manuală

SR ISO 14164:2008



Monitorizare emisii la

instalaţia de regenerare

cărbune activ

Trimestrial (Durata

fiecărei faze a

procesului tehnologic

(inclusiv a celor

simultane) –

prelevarea mai multor

probe pe durata

fiecărei faze

Concentraţii de particule exprimate în

mg/Nm3


exprimat în m3/timp mediere şi în

SR EN 13284-1:2002

SR EN 13284-1:2002/C91: 2010

Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice mici de pulberi. Partea 1:

Metoda gravimetrică manuală

SR ISO 14164:2008


pentru Proiectul



Octombrie

2013

131

(intervalul de timp

stabilit ca interval de

mediere), cu medierea

rezultatelor pe fiecare

fază şi pe durata

procesului complet

Nm3/timp mediere


exprimată în oC


m/s



Monitorizare emisii de

la preparare ș i stocare

cianură

Trimestrial

Concentraţii de HCN exprimate în

mg/m3 – preparare cianură de sodiu (faza

1 = Operarea proceselor de descărcare

cianură, dizolvare, transfer în rezervorul

de stocare )

Concentraţii de HCN exprimate în

mg/m3 – stocare cianură de sodiu (faza 2

= La 15 - 30 minute după transferul

cianurii în rezervorul de stocare )


exprimat în m3/timp mediere (faza 1 ș i

faza 2)


exprimată în oC faza 1 ș i 2


m/s

Nu există standarde EN, ISO sau naţionale pentru măsurarea emisiilor de HCN de la

surse O metodă de măsurare este metoda US EPA OTM-29 (Draft method OTM-29

revised march, 2011, Other test method 29 - sampling and analysis for hydrogen

cyanide emissions from stationary sources) care constă în prelevarea de probe într-o

soluţie de adsobţie şi analiza acestora prin metoda ion cromatografică.

Măsurarea concentraţiilor de HCN se poate efectua, de asemenea, cu aparate portabile

controlate de microprocesoare, bazate pe sistem electrochimici. (1)

SR ISO 14164:2008



Se monitorizează

permanent starea

drumurilor

miniere si a suprafetei

haldelor

de sterile

Permanent

Vizual Se asigura o umiditate suficienta a suprafetelor pentru a reduce la

minim cantitatea de praf

generata de trafic si antrenata de vânt

in perioadele calde si uscate ale anului se asigura stropirea

drumurilor si a suprafetelor din cariera si halde

(1) Aparatul portabil pentru măsurarea concentraţiilor de HCN poate fi utilizat pentru măsurări test la instalaţia de regenerare a cărbunelui activ şi la celulele de electroliză, în vederea identificării apariţiei unor eventuale

emisii de HCN.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

132

Program de monitorizare a solului faza de operare

obiectiv Puncte monitorizare Perioada parametri Observaţii


semestrial

pH, humus, substanţă uscată, Fe tot sulfaţi, Cr

tot, Zn, Ni, Cu, Pb, Mn, As, Cd

Rezultatele obţinute la analiza solurilor

vor fi comparate cu valorile de referinta

pentru

elemente chimice din sol, specificate in

Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului


poluarii mediului.


haldelor S1,S2


carierei S3,S4

Amplasamentul

platformelor S7

Program de monitorizare a zgomotului ș i vibraţiilor Sursa Locul prelevării Frecvenţa Locaţia Norme legale în vigoare



Carierei ș i a platformelor

PZ1, PZ2, PZ3

la limita zonei industriale spre zona de

locuit(zgomot si vibratii)

Vibratiile se vor monitoriza in cel

putin 3 puncte si in zona iazurilor de

decantare sterile.

Lunar Măsurători la limita zonelor de locuit STAS 10009/88

STAS 12025-1 / 81 (Efectele vibraţiilor

produse de traficul rutier asupra clădirilor

sau părţilor de clădire – Metode de

măsurare), SR 12025-2 / 94 Efectele

vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de

clădire – Limite admisibile)

lunar

Program de monitorizare a defriș ărilor faza de operare

Descrierea măsurii de monitorizare Monitorizare Perioada de monitorizare Măsuri pentru monitorizare

Delimitarea terenurilor afectate direct de

proiectul minier

Evidenta suprafetei de padure defrisata

Măsurători topografice pentru

determinarea suprafeţelor de teren

ocupate de carieră, halde de steril,

iazuri de decantare etc..

Periodic pana la încetarea

activităţii - Identificarea strictă a zonei ocupate de extinderea viitoare a

obiectivelor.

- Identificarea strictă a tuturor parcelelor de teren (pădure, păşune,

agricol, etc.) ce urmează a li se schimba destinaţia, cuprinse în

zonele de extindere a obiectivelor.

- Identificarea strictă şi pichetarea tuturor parcelelor de pădure ce

urmează a se defrişa.

- Verificarea periodică a picheţilor şi implicit a respectării

suprafeţei defrişate.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

133

Delimitarea suprafetelor de teren ce

urmează a fi ecologizate/împădurite în

această perioadă

Verificarea lucrărilor de ecologizarea

efectuate

Măsurători topografice pentru

determinarea suprafeţelor de teren din

cadrul carierei Certej şi haldele de

sterile Nord şi Sud care pot fi

ecologizate.

- Observaţii în teren a evoluţiei

plantaţiilor efectuate.

Periodic pana la încetarea

activităţii

Identificarea strictă şi pichetarea tuturor zonelor ce pot fi

ecologizate / împădurite.

- Verificarea picheţilor şi implicit a respectării suprafeţei

ecologizate / împădurite.

- Identificarea tuturor plantelor uscate de pe suprafaţa iazurilor de

decantare sterile şi înlocuirea acestora.

Monitorizarea deș eurilor faza de operare


monitorizare

Indicatori Observaţii


execută lucrările de

construcţie în continuare ș i

lucrări de operare


(deș euri menajere, uleiuri uzate, metalice

etc.)

lunar

Cantităţi colectate, eliminate ș i/sau

valorificate

Raportare Conform legislatiei in vigoare

Evidenţa gestiunii deș eurilor minere: sol

din descopertă, roci sterile, steril de

flotaţie, steril de cianuraţie

zilnic

Cantităţi

Debit tulbureala la iazuri

Analiza chimică a compoziţie /

potenţialului de generare ape acide pentru

roiaz de decantare sterile de cianuraţiee

sterile ce vor fi depozitate în halde

Semestrial

pH, Sulf, carbonati, sulfati, SiO2,oxizi de Fe,

CaO, MgO, Al2O3, metale grele

test ABA (sau test

AP/NP sau test raport

de Sulf) se face anual

Analiza chimică ș i teste de levigabilitate

pentru sterile de flotaţie ș i de cianuraţie Semestrial

cloruri, sulfati, metale grele si metale grele

Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, si As)

test ABA (sau test

AP/NP sau test raport

de Sulf) se face anual

Monitorizarea procesului tehnologic

Faza de proces Descrierea măsurii de

monitorizare/indicatori Perioada de monitorizare

Observaţii

Macinare-Clasare

Debitul de alimentare cu minereu permanent 377 t/h Masurare automata

Apa de dilutie la hidrocicloane permanent 349 m3/h Masurare automata

Sistemul de desprăfuire Permanent Vizual , control automat

Flotatie si remacinare Debit de aer la alimentare celule permanent 248 Nm3/min Masurare automata


pentru Proiectul



Octombrie

2013

134

Nivelul apei din jompuri permanent Nivel prestabilit Masurare automata

Debit de apa la hidrocicloanele de la

remacinarea sterilului permanent

1 m3/h Masurare automata

Ingrosarea concentratului

Densitatea pulpei ingrosate permanent 1,72 t/m3 Masurare automata

Debitul de alimentare cu floculant permanent 0,1 m3/h Masurare automata

Grosimea patului din ingrosator permanent Nivel prestabilit Masurare automata

Nivelul bazinului de suprascurgere

ingrosator permanent

Nivel prestabilit Masurare automata

Ingrosarea sterilului de flotatie

Densitatea pulpei ingrosate permanent 1,6 t/m3 Masurare automata

Debitul de alimentare cu floculant permanent 2 m3/h Masurare automata


Nivelul bazinului de apa recircuitata permanent Nivel prestabilit Masurare automata

Macinarea ultrafina in moara

IsaMill

Debitul de intrare cu tulbureala in moara

IsaMill permanent

60,8 m3/h Masurare automata

Densitatea pulpei la alimentarea IsaMill permanent 1,4 t/m3 Masurare automata

Debitul apei de dilutie la alimentarea

IsaMill permanent


Sistemele de ungere, motorul de 3MW,

reductorul şi sistemele de lagăre de la

IsaMill

permanent

Mentinere parametri optimi

de functionare

Masurare automata

Debitul si presiunea apei de la presetupe

IsaMill permanent


Oxidarea Albion

Debitul de alimentare a tancurilor de lesiere

Albion permanent


pH-ul din fiecare tanc de lesiere Albion, Eh permanent 5-5,5 Masurare automata si reglare calcar


pentru Proiectul



Octombrie

2013

135

Temperatura din fiecare tanc Albion permanent 90-95oC Masurare automata

Debitul de oxigen insuflat in tancurile de

lesiere Albion permanent

23,1 t/h Masurare automata

Debitul de apa de dilutie de la alimentarea

fiecarui tanc de lesiere Albion permanent


Ingrosarea produsului de la

lesierea Albion

Densitatea ingrosatului permanent 1,6 t/m3 Masurare automata


Debitul de floculant permanent 13,7 m3/h Masurare automata

Neutralizarea si racirea

produsului Albion

pH-ul tulburelii din tancul de neutralizare permanent 10,5 Masurare automata si reglare var

Nivelul in tancul de neutralizare permanent Nivel prestabilit Masurare automata

Temperatura la intrare din turnul de racire permanent 98 oC Masurare automata

Temperatura la iesirea din turnul de racire permanent 45 oC

Debitul de tulbureala evacuata din turnul de

racire permanent


Densitatea pulpei de la alimentarea CIL permanent 1,36 t/m3 Masurare automata

Lesierea CIL

Probe alimentare CIL permanent pH Masurare automata

pH-ul tulburelii si continutul de cianura in

tancurile 2 si 6 permanent

pH=10,5

CN- = 0,3%

Masurare automata si reglare var si

cianura

Debitul de cianura in tancuri permanent 1 m3/h Masurare automata

Nivelul tulburelii in tancurile CIL permanent Nivel prestabilit Masurare automata

Debitul de aer insuflat in fiecare tanc CIL permanent 1250 Nm3/h Masurare automata


pentru Proiectul



Octombrie

2013

136

Nivelul carbunelui din rezervorul de

carbune incarcat permanent

Nivel prestabilit Masurare automata

Ingrosarea si pomparea

sterilului CIL

Densitatea ingrosatului permanent 1, 63 t/m3 Masurare automata


Debitul de floculant permanent 6,3 m3/h Masurare automata

Nivelul in rezervorul pentru suprascurgerea

ingrosatorului permanent

Nivel prestabilit Nivelul în rezervorul pentru

suprascurgerea îngroşătorului este

controlat mai jos de un nivel maxim

prin deschiderea vanei de control de

pe conducta spre Inco Detox şi peste

un nivel minim prin controlarea unei

vane de pe conducta de completare cu

apă recircuitată la iazul CIL.

Spalarea acida

Nivelul solutiei de HCl din tancul de

circulatie permanent

Nivel prestabilit Mentinerea unui nivel minim si

maxim

pH in tancul de neutralizare acid permanent 10,5 Masurare automata si reglare var

Nivelul solutiei in coloana de spalare permanent Nivel prestabilit Masurare automata

Debitul de acid la intrarea in coloana de

spalare acida permanent


Debitul de apa bruta la spalarea acida permanent 46 m3/h Masurare automata

Circuitul de elutie

Temperatura in coloana de elutie permanent 130 oC Masurare automata

Presiunea in coloana de elutie permanent 2,5 bari Masurare automata

Nivelul de solutie din tancuri permanent Nivel prestabilit Masurare automata

Temperatura in ansamblul de incalzire permanent 140 oC Masurare automata


pentru Proiectul



Octombrie

2013

137

Regenerarea carbunelui Temperatura din cuptorul de regenerare permanent 750 oC Masurare automata

Electroextractia si topirea

Curentul la electroliza permanent optimizat in functie de

suprafata electrozilor

Masurare automata

Presiunea la filtrul de namol permanent 6-16 bari Masurare automata

DETOX I

pH, alimentarea si evacuarea din tanc,

CNWAD permanent

Masurare autormata a Ph, CN WAD,

aparat de prelevare probe intrare/ieș ire tanc

Debitul sulfatului de cupru Permanent Masurare automata

Debit metabisulfit de sodiu permanent Masurare automata

Debitul aerului la intrare permanent Masurare automata

Statia de epurare ape acide

Debit de intrare

Permanent

Masurare automata

Dozare floculant

Dozare var, pH, nivelul din tanc

Apa apa evacuata din statie Aparat de prelevarea probe Analiza in laboratorul propriu

DETOX II

Debit intrare

permanent

Masurare automata

La apa evacuata se masoara continuu cianura Ph

Debitul peroxid de oxigen

Debitul de floculant

CN Apa evacuata

Monitorizare Riscuri

Locul de monitorizare Descrierea măsurii de

monitorizare Frecvenţa Indicatori Observaţii

Iazul de decantare al

sterilelor de flotaţie

Controlul permanent al stării de

siguranţă a barajului prin

măsurători vizând parametrii de

siguranţă

zilnic Garda coronamentului şi lungimea plajelor Acesti parametrii trebuie sa aiba valori

inferioare celor stabilite prin regulamentul

de exploatare al barajului Nivelului apei în piezometre şi analiza

evoluţiei în timp

Bilanţul apei pe iaz pe baza măsurătorilor de

nivel al luciului de apă în iaz, debitul de apă

intrat în iaz şi debitul de apă limpezită evacuată

Se urmăreşte menţinerea permanentă a

echilibrului între cantitatile de apa intrate şi

cele ieşite din iaz

Măsurători meteo permanente (precipitaţii, strat

de zăpadă, etc)

In cazul depăşirii nivelului de precipitatii

şi/sau topirea zăpezii stabilit prin


pentru Proiectul



Octombrie

2013

138

regulamentul de exploatare al barajului,

se aplică măsurile de intervenţie necesare

Iazul de decantare al

sterilelor de cianuraţie

Controlul permanent al stării de

siguranţă a barajului prin

măsurători vizând parametrii de

siguranţă

zilnic Garda coronamentului şi lungimea plajelor Acesti parametrii trebuie sa aiba valori

inferioare celor stabilite prin regulamentul

de exploatare al barajului Nivelului apei în piezometre şi analiza

evoluţiei în timp

Bilanţul apei pe iaz pe baza măsurătorilor de

nivel al luciului de apă în iaz, debitul de apă

intrat în iaz şi debitul de apă limpezită evacuată

Se urmăreşte menţinerea permanentă a

echilibrului între cantitatile de apa intrate şi

cele ieşite din iaz

Măsurători meteo permanente (precipitaţii, strat

de zăpadă, etc)

In cazul depăşirii nivelului de precipitatii

şi/sau topirea zăpezii stabilit prin

regulamentul de exploatare al barajului,

se aplică măsurile de intervenţie necesare

Uzina de procesare Controlul permanent al

emisiilor accidentale în

atmosferă

Permanent si

continuu

Senzori automaţi pentru detectarea prezenţei

acidului cianhidric în aerul atmosferic

Se declanşează alarma acustică la depăşirea

concentraţiilor de HCN peste limitele maxim

admisa pentru continutul de acid cianhidric

la locurile de munca este de 1 mg/mc

(expuneri de max 15 min) conform Normelor

departamentale de protectia muncii 2002

Haldele de sterile Nord şi

Sud

Controlul stabilităţii haldelor

zilnic Control vizual

Se observă dacă apar crăpaturi, eroziuni,

ravene, alunecări a frontului de lucru,

geometria treptelor şi bermelor , starea

canalelor perimetrale

trimestrial Măsurători topografice (se vor instala reperi

topometrici în terenul natural şi pe taluzele şi

platforma haldelor)

Urmărirea evoluţiei în timp a variaţiei

nivelului terenului de bază şi a modificării

profilelor treptelor de haldă

saptamanal Măsurători a nivelului apei în piezometre Analiza evoluţiei în timp

Conductele de hidrotransport Controlul integrităţii fiecărei

conducte

zilnic Control vizual

Se observă dacă apar fisuri, umeziri,

deformări, etc.

Permanent şi

continuu

Control automat al presiunii şi debitelor la cele

două capete a fiecărei conducte

Orice variaţie anormala a diferentei de

presiune sau debit indica formarea unui dop

sau a unei spărturi pe traseu

Intreg amplasamentul Identificarea, raportarea şi

documentarea incidentelor

De câte ori este

nevoie

Cauzele şi consecintele incidentelor Se urmăreşte dacă un anumit tip de incident

apare în mod repetat, precum şi eficienţa

măsurilor corective aplicate


pentru Proiectul



Octombrie

2013

139

III FAZA DE ÎNCHIDERE

Program de monitorizare a calităţii apelor în faza de închidere

Sursa Locul de prelevare Frecvenţa Indicatori de calitate Observaţii

Ape acide din Carieră

Ape acide Halda Nord

Ape acide Halda Sud

Influent Staţie de epurare ape acide

W1

Pemanent - Debit, pH Staţia de epurare are sistem

de urmărire permanenta a pH-

ului si a debitului de intrare si

dozarea floculantului Lunar

Debit

- pH, CBO5, CCOCr Fe, Cu, Pb, Zn,

Mn, sulfaţi, reziduu fix

Efluent Staţie de neutralizare ape

acide W2

Permanent - Debit, pH Calitatea efluentului nu

trebuie sa se înrăutăţească

Lunar

Anual

- Debit

- pH, CCOCr, CBO5, Ca, Fe, Cu, Pb,

Zn, Mn, sulfaţi, reziduu fix, suspensii,

alcalinitate

Thiobacillus Ferrooxidans -

Thiobacillus Thiooxidans

Apa de suprafaţa ș i

sedimente

W7 (Valea Hondol), W8(valea

Hondolului), W9 (pârâul Grozii),

W10 (paraul Baiaga) W11 (pârâul

Coranzii), W12 (pârâul Măcriș ),W13

(amonte iaz de decantare sterile de

cianuraţie) W14 (pârâul Borzei)

Trimestrial/semestrial

- pH, CCOCr, reziduu filtrabil uscat la

105 grd. C, azotaţi, azotiţi, cloruri,

sulfaţi, Fe, Cd, Cr, Ca, Cu, Pb, Ni, Zn,

Mg,Mn.

Ord.MMG A 161/2006 –

Urmărirea calitatea apei Văii

Hondol – calitatea apei

trebuie să se îmbunătăţească.

Ape menajere

Efluent Staţie de epurare ape

menajere

W15

zilnic

- Debit

- pH, CCOCr, CBO5, substanţe

extractibile, detergenti, sulfaţi, azotaţi,

cloruri, suspensii

Staţia rămâne în funcţiune

până la terminarea lucrărilor

de ecologizare

Apa limpezită evacuată din

Iazul de decantare sterile

flotaţie

Influent Staţie de epurare W3

Permanent - Debit, pH

Staţia de epurare are sistem

de urmărire permanenta a pH,

debitului ș i floculantului

Lunar

Debit

- pH, CCOCr , Fe, Cu, Pb, Zn, Mn,

sulfaţi, reziduu fix


pentru Proiectul



Octombrie

2013

140

Efluent Staţie de epurare W4

Permanent - Debit

- pH



ului ș i debitului

Lunar

Debit

- pH CCOCr, Ca, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn,

sulfaţi, reziduu fix, suspensii,

alcalinitate

Apa limpezita de pe iazul

sterile de cianuraţie

colectata si epurata in

DETOX II

Influent staţie de epurare W4

Zilnic in perioada de funcţionare

- Debit

- pH,

cianura



ului si a debitului de intrare

precum si a ionului cian , a

sulfatului de cupru si apei

oxigenate

Efluent staţie de epurare W5

- Debit

- pH, CCOCr, Ca, Fe, Cu, Pb, Zn,

Mn, sulfaţi, reziduu fix, suspensii,

cianură totală

Staţia are in dotare aparat de

prelevare probe automat

pentru analiza cianurii .

Apa din foraje

hidrogeologice

PS1, PS2, PS3, PS4, PS5(aval de

iazuri), PS6 (iaz de decantare

sterile de cianuraţie) trimestrial


azotaţi, cianuri totale (PS6), Pb, Cu,

Fe total, Mn, Ni, Zn, As

Fh1

Fh2, Fh3, Fh4 la iazul de decantare

sterile de cianuraţie


azotaţi, cianuri totale (PS6), Pb, Cu,

Fe total, Mn, Ni, Zn, As

Monitorizarea

permanenta a

calitatii apei paraului

Hondol

Statie automata amplasata imediat

aval dupa confluenta cu valea Baiegii Permanent

Se determina automat pH-ul,

conductibilitatea si continutul de

cianuri


pentru Proiectul



Octombrie

2013

141

Program de monitorizare a calităţii aerului în faza de închidere

Suprafaţa adiacentă iazurilor

de decantare

Staţie meteo permanent

Direcţia vântului viteza vântului, temperatura,

presiunea atmosferei, cantitatea de precipitaţii,

radiaţia solară

A8,A9,A10,A11 lunar

Particule totale în suspensie, PM10, NOx, CO,


Legea 104/2011

STAS 12574 -87

Trebuie menţionat că în

legislaţia românească ș i în

cea europeană nu există

valori limită pentru HCN

Suprafaţa adiacenta haldelor

ș i carierei A1,A2,A3,A4,A7 lunar



Se vor face măsurători

periodice a imisiilor la limita

zonelor rezidentiale cele mai

apropiate (Hondol,Bocsa Mica

si Bocsa Mare)

A5 (halda de sol), A6, A12

lunar



Program de monitorizare a solului faza de închidere

sursa Puncte de monitorizare Frecvenţa Indicatori Observaţii


semestrial

pH, humus, substanţă uscată, Fe tot sulfaţi,

Cr tot, Zn, Ni, Cu, Pb, Mn, As, Cd

Rezultatele obţinute la analiza

solurilor vor fi comparate cu valorile

de referinta pentru

elemente chimice din sol, specificate

in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului


poluarii mediului.

Suprafaţa adiacenta haldelor S1,S2

Suprafaţa adiacenta carierei S3,S4

Amplasamentul platformelor S7


pentru Proiectul



Octombrie

2013

142

Program de monitorizare a zgomotului ș i vibraţiilor

Sursa Locul prelevării Frecvenţa Locaţia Norme legale în vigoare



Carierei ș i a platformelor

PZ1, PZ2, PZ3

la limita zonei industriale spre zona de

locuit(zgomot si vibratii)

Vibratiile se vor monitoriza in cel putin

3 puncte si in zona iazurilor de decantare

sterile

Lunar Măsurători la limita zonelor de locuit

respectiv limita amplasamentului

STAS 10009/88

lunar

Monitorizarea stabilităţii instalatiilor de deș euri Sursa Monitorizare Parametru Frecvenţa

Observaţii

Barajele iazurilor de

decantare sterile ș i

suprafaţa iazurilor

P1-P12 –iaz flotatie P13-P18 iaz

de decantare sterile de cianuraţie

Stabilitate fizică

semestrial

- coloane inclinometrice - se montează în corpul barajului, pe măsura

înălţării acestuia. Precizia măsurătorilor este de 0,2-0,3 mm/mp pentru

deformaţiile orizontale şi +2-5 mm pentru deformaţiile verticale

(tasări)

R1-10 –TMF R27-28 inchidere

laterala, R11-16 iaz CIL semestrial

- borne topografice - realizarea unei reţele de borne topografice -

pentru urmărire topografică a tasărilor si deplasărilor suprafeţei

platformei iazului şi a barajelor;

- se vor instala borne în terenul natural – borne martor, amplasate pe


aliniamente


Urmărire vizuală

permanent

Se face urmarind erozoiune, ravene, starea canalelor de gardă, apa

exfiltrată, sufozii, revegetare

Inspecţii excepţionale după evenimente extreme: cutremur, viituri,

uragane, inundaţii, alunecări teren, avalanș e

Inspecţie anuală planificate

anual Se va face de către echipe de specialiș ti

Staţia meteo

Parametri

meteorologici permanent


pentru Proiectul



Octombrie

2013

143

Haldele de roci sterile

borne topografice R17-22 –

halda Nord; R23-26 halda Sud

semestrial

- realizarea unei reţele de borne topografice - pentru urmărire

topografică a tasărilor si deplasărilor suprafeţei platformei iazului şi a

barajelor;

- se vor borne instala în terenul natural – borne martor, amplasate pe


aliniamente


Urmărire vizuală

permanent Se face urmarind erozoiune, ravene, starea canalelor de gardă, canale

de dren, apă exfiltrată zid sprijin, revegetare

Inspecţie anuală planificate anual Se va face de către echipe de specialiș ti

Instalaţii deș euri

Foraje apă subterană, calitate apă

exfuiltraţii, calitate ape staţii

epurare

Stabilitate chimică

permanent

Starea florei ș i faunei după

revegetarea instalaţiilor de

deș euri

Stabilitate biologică

semestrial

Program de monitorizare a lucrărilor de revegetare faza de închidere

Descrierea măsurii de monitorizare Monitorizare Perioada de monitorizare Măsuri de remediere/rezultate monitorizare

Delimitarea spatiala a

suprafetelor de teren

rămase de ecologizat si redarea acestora în

folosinta forestiera, agricola, etc. dupa

închiderea obiectivelor miniere (iazuri de

decantare, halde de

roci sterile, uzina de preparare)

Masuratori topografice pentru

determinarea suprafetelor de

teren rămase de reabilitat si ecologizat

Periodic, pana la

Finalizarea lucrarilor de ănchidere

ș i revegetare

- Identificarea strictă şi pichetarea tuturor zonelor ce

trebuie ecologizate prin lucrări de împădurire,

conform proiectului tehnic de închidere.

- verificarea amplasamentelor revegetate

Urmarirea evolutiei vegetatiei pe

suprafetele insamantate sau instalate cu

vegetatie forestiera

Observatii privind evolutia vegetatiei,

modificari vizuale a

starii suprafetelor, etc

Semestrial, dupa

Finalizarea lucrarilor de revegetare

până la maturizarea plantaţiilor

- Identificarea tuturor plantelor şi copaiaz de

decantare sterile de cianuraţieor uscaţi şi înlocuirea

acestora cu alţi puieţi.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

144

Monitorizarea deș eurilor faza de închidere


monitorizare

Indicatori Observaţii


execută lucrările lucrări de

dezmembreare, reabilitare ș i

ecologizare


(deș euri menajere, uleiuri uzate, metalice

, deș euri din demolări etc.)

lunar

Cantităţi colectate, eliminate ș i/sau

valorificate

Raportare Conform legislatiei in vigoare

Evidenţa gestiunii deș eurilor minere: sol

din haldele de sol vegetal zilnic

Cantităţi folosite la ecologizare

Nota:punctele de monitorizare indicate in tabele sunt figurate pe plansele de monitorizare aferente documentatiei care sta la baza emiterii acordului de

mediu.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

145

MONITORIZAREA BIODIVERSITĂŢII

PROTOCOL 1- MONITORIZAREA HABITATELOR

Indicator: Suprafaţa habitatelor. Starea de conservare a habitatelor.

Justificare: Habitatele vor suferi modificări ale suprafeţei ș i stării de conservare datorită

impactului produs de proiect. Impactul se va manifesta atât pe suprafaţa amprentei proiectului

cât si în imediata vecinătate.

Prin acest protocol vor fi monitorizate ș i habitatele speciilor pentru care a fost desemnat situl

natura 2000 Munţii Metaliferi. .

Atribute: Suprafaţa habitatelor. Starea de conservare.

Protocoalele de prelevare a probelor

Numărul zonelor de monitorizare - O zonă tampon în jurul amprentei proiectului.

Distribuţia ș i selecţia zonelor de monitorizare - O zona tampon în jurul amprentei

proiectului.

Mărimea zonelor monitorizate - Zona tampon va avea o lăţime de 3 km.

Localizarea/marcarea zonei de monitorizare - Zona selectată va fi cartografiată, va fi

marcată pe ortofotoplanuri coordonatele St 70 vor fi prezentate sub formă tabelară.

Zona nu va fi marcată în teren pentru a nu interfera cu marcaje ale autorităţilor silvice.

Colectarea datelor

Informaţii detaliate asupra datelor colectate ș i a metodelor

Aerofotograme cu zona care urmează să fie monitorizată vor fi achiziţionate ș i analizate.

Toate habitatele la care se vor constata modificări vor fi analizate în teren.

Vor fi realizate hărţi de dinamică a habitatelor, hărţile din ani diferiţi vor fi comparate. Orice

diferenţă între hărţile vechi ș i noi o să fie inspectate în teren, suprafeţele afectate vor fi

măsurate iar diferenţele în valoarea de conservare vor fi descrise alături de cauzele

producerii acestor modificări.

Format de culegere a datelor

Mecanisme de asigurare a calităţii şi standardizare -Personalul care este implicat în

monitorizare trebuie să demonstreze capacităţi în citirea hărţilor ș i fotogramelor, în folosirea

GPS-ului ș i în identificarea habitatelor naturale din România.

Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare - Prima analiză se va realiza în anul

1. Analizele se vor repeta la fiecare 3 ani.

Protocoale de management şi analiză a datelor

Stocarea datelor şi managementul informaţiilor

Fotografiile aeriene ș i harţile rezultate din analiza acestora vor fi păstrate în format

electronic ș i printate.

Analizele vor fi păstrate în format electronic ș i printat.

Procedeele de analiză a datelor Comparaţia simplă a hărţilor. Comparaţia descrierilor

privind starea de conservare a habitatelor.

Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor

Rapoartele vor fi scurte, cu concluzii marcate de “bullet points”, grafice. Rapoartele vor fi

predate departamentului de mediu al companiei cu recomandarea trimiterii către agenţia de

mediu.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

146

PROTOCOL -2 MONITORIZAREA BIODIVERSITĂŢII

Indicator: Populaţiile plantelor din zona de impact ș i vecinătate. Asociaţiile vegetale din

zona de impact ș i vecinătate.

Justificare: Speciile de orhidee sunt specii care apar în unele liste roș ii publicate în

România.

Atribute: Abundenţa relativă

Protocoalele de prelevare a probelor

Numărul zonelor de monitorizare 15 transecte cu pieţe de probă.

Distribuţia şi selecţia transectelor/ pieţelor de monitorizare

Transectele vor fi distribuite în jurul amprentei proiectului ș i în interiorul acestuia în aș a fel

încât să acopere habitatele plantelor ţintă.

Mărimea transectelor Transectele vor avea o lungime de 30 metri.

Localizarea/marcarea transectelor

Transectele vor fi marcate pe harţi.

Coordonatele Stereo 70 de start ș i finish vor fi înregistrate sub formă tabelară. Punctele de

start si finish vor fi marcate în teren cu ajutorul unor ţăruș i. Centrul pieţelor de probă vor fi

marcate pe hărţi ș i în teren. Se va realiza o descriere amănunţită a transectelor.

Frecvenţa ș i programarea acţiunilor de monitorizare

Analiza de teren va fi realizată anual în mai-iunie.

În fiecare an vor fi alocate 7 zile de teren ș i cel puţin 7 zile de analiză a datelor.

Protocoale de management ș i analiză a apelor

Stocarea datelor ș i managementul informaţiilor

Datele vor fi colectate în două seturi fotocopiate la sediile Deva Gold ș i la Consultant.

Informaţia va fi imortată în fiș iere Excel de către consultanţi. Vor fi realizate doua seturi de

date depozitate în computerele companiei ș i consultantului.

Procedeele de analiză a datelor ș i detalii privind metodele statistice utilizate.

Acoperirea va fi estimată pentru fiecare transect. Fiecare transect va fi considerat ca fiind un

eș antion separat. Difrenţele anuale din acelaș i set de transecte pot fi identificate prin

calculul diferenţelor în acoperire. Când modificările sunt aparente abundenţa speciilor poate fi

comparată anual utilizînd diferite teste statistice (ex. T test) iar tendinţa va fi verificată de-a

lungul timpului utilizând regresia progresivă.

Formatul de raportare

Raportarea va fi anuală prin note scurte, explicite cu grafice ș i recomandări.

PROTOCOL 3 – MONITORIZAREA MACROZOOBENTOSULUI

Indicator: macrozoobentosul

Justificare: Calitatea pâraielor din zona de impact a proiectului este semnificativ afectată

negativ de impactul istoric al vechilor exploatări miniere de subteran ș i suprafaţă.

Începând de la confluenţa pârâului Măcriș cu pârâul Coranda ș i până la confluenţa râului

Certej cu Mureș ul se constată fenomenul de pustiire biolgică produs de impactul

exploatărilor miniere ș i a poluării cu ape fecaloid menajere produse de comunităţile care

locuiesc în localităţi care nu sunt prevăzute cu sistem de canalizare.

Macrozoobentosul este cel mai bun ș i uș or de studiat indicator privind calitatea apei unui

sistem lotic.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

147

Atribute: compoziţia de specii, densitatea, abundenţa, indicii biologici.

Numărul staţiilor de colectare Vor fi folosite un număr de minim 10 staţii de colectare a

macrozoobentosului.

Distribuţia staţiilor de colectare

Staţiile vor fi dispuse la distanţe egale de aproximativ 1,5 km. Prima va fi dispusă aval de cel

de-al doilea iaz de decantare de pe Valea Măcriș , ultima staţie fiind dispusă în zona de

vărsare a Certejului în Mureș .

Suprafaţa de monitorizat: Cel puţin 0,09 m2/staţie, reprezentând suprafaţa surberului.

Localizarea ș i marcarea staţiilor de colectare

Coordonatele GPS ale fiecărui punct vor fi stocate într-o bază de date.

Staţiile vor fi marcate pe hărţi ș i pe teren prin marcaje vizibile.

Descrierile fiecărei staţii vor fi colectate într-o bază de date dedicată.

Frecvenţa ș i programul de monitorizare.

Datele vor fi colectate de cel puţin 4 ori pe an (după topirea gheţii, vara, toamna ș i înainte

de primul îngheţ). Daca vor apărea factori externi (poluare severă, punere în funcţiune a

staţiilor de epurare ș i detoxifiere a apelor etc) se vor realiza sesiuni de colectare ș i analiză

suplimentare.

Managementul ș i analiza datelor

Stocarea datelor ș i managementul informaţiei

Toate datele primare sunt în proprietatea comună a Deva Gold SA si a Consultantului.

Datele în format electronic vor fi copiate pe computere sau harduri externe pentru back up

ș i vor fi tipărite ș i păstrate ș i în acest format.

Proceduri de analiza a datelor

Vor fi calculate densitatile, abundentele ș i frecvenţele utilizând metode statistice clasice.

Vor fi calculaţi indicii de calitate a apelor după metodele clasice.

Raportare ș i comunicarea rezultatelor

Rapoartele către departamentul de mediu al companiei vor fi simple ș i concise. Se va realiza

un raport larg la sfârș itul fiecărui an cu recomandarea predării acesteia către agenţia de

mediu desemnată verificării acestor rapoarte.

Orice variaţie semnificativă legată de calitatea apei (poluare severă, curăţarea apei) va fi

imediat raportata.

PROTOCOL 4 – MONITORIZAREA AMFIBIENILOR

Măsură/ Indicator: Specii de amfibieni, abundenţă relativă a fiecărei specii.

Justificare: Amfibienii sunt sensibili faţă de modificările habitatelor acvatice si terestre.

Acest grup este protejat la nivel european. Modificări ale mărimii populaţiei pot indica

deteriorări sau refaceri ale habitatului.

Atribute: compoziţia speciilor, abundenţa relativă

Protocoale de prelevare a probelor

Număr de terenuri/ puncte de monitorizare

În primul an de monitorizare se va marca mai întâi pe hartă suprafaţa bălţilor. Aceasta va

însemna cartografierea tuturor bălţilor permanente şi zonelor în care se pot forma bălţi semi-

permanente favorabile reproducerii amfibienilor. Aceste zone vor fi verificate în sezonul de


pentru Proiectul



Octombrie

2013

148

reproducţie pentru a identifica ce arii sunt utilizate curent de speciile de amfibieni. După

identificarea distribuţiei zonelor potenţiale cu amfibieni, se vor selecta un număr de până la 15

bălţi reprezentative ca bază pentru monitorizarea pe termen lung.

Distribuţia unităţilor de monitorizare

Pe baza studiului situaţiei de bază, cele mai reprezentative bălţi permanente şi

semipermanente. Vor fi incluse bălţi din diferite areale ale zonei.

Mărimea unităţilor de monitorizare:

Vor fi căutate toate bălţile reprezentative şi semi-permanente. Maxim 15 vor fi utilizate în

monitorizarea pe termen lung.

Locul/marcarea punctelor specifice

Se vor face înregistrări GPS şi pe hartă pentru fiecare baltă permanentă şi semipermanentă

care să ajute la relocalizare în anii următori. Se vor include instrucţiuni pentru a ajunge în

fiecare din aceste locuri.

Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată

De obicei populaţiile de amfibieni sunt cel mai bine evaluate în sezonul de împerechere şi

post împerechere. Recensământul se va repeta anual.



Datele privind poziţia bălţilor cu amfibieni vor fi păstrate confidenţiale (în caz de risc de

apariţie a interesului colecţionarilor). Sistemul GIS va fi actualizat pentru a urmări

înregistrările trecute şi prezente ale distribuţiei amfibienilor. Locurile şi numărul de

exemplare vor fi introduse în computer. Înregistrările computerizate se vor fi stoca de rezervă

şi se vor păstra fişele de înregistrare originale.


Rapoartele vor fi scurte cu subpuncte şi grafice care să asigure adoptarea acţiunilor adecvate

de către conducerea departamentului de mediu a companiei.

PROTOCOL 5 – MONITORIZAREA PĂSĂRILOR DEPENDENTE DE PÂRAIE

Indicator: Codobatura de munte (Motaiaz de decantare sterile de cianuraţiela cinerea), mierla

de apă (Cinclus cinclus), Fluierar de munte (Actitis hypoleuca)

Justificare:

Resursele de hrană ale speciilor dependente de pâraie ș i râuri depind de calitatea apei şi

variaţiile de densitate a acestor specii pot fi puse în legătură cu acest parametru.

Proiectul poate afecta semnificativ calitatea apelor în caz de accident.

Investitorul si-a asumat colectarea ș i epurarea apelor acide de pe amplasament , apariţia unor

specii ș i creș terea densităţii speciilor deja prezente poate fi folosit drept criteriu pentru

atestarea creș terii calităţii apelor din râuri.

Atribute: Atributele măsurate privesc abundenţa relativă şi densităţile speciilor indicator pe

km.


Număr de terenuri/ puncte de monitorizare Cinci transecte


pentru Proiectul



Octombrie

2013

149

Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare Transectele vor fi distribuite

uniform de la zona de vărsare a râului Certej până la cel de-al doilea iaz de decantare de pe

Valea Măcriș .

Mărimea terenurilor/ punctelor de monitorizare: Cinci transecte, de câte 1,5 km.


Transectele vor fi marcate pe o hartă. În fiecare an vor fi parcurse aceleaşi trasee fixe.

Descrierea traseelor şi a amplasării principalelor puncte de urmărire se va face în scris.

Ambele capete vor fi marcate pe teren ș i pe hărţi. .


În mod ideal, recensămintele se vor face de două ori pe an odată în aprilie - mijlocul lui mai şi

în prima parte a lunii iunie.

Transectele vor fi supravegheate cinci zile de biologii consultanţi ș i delegaţii Deva Gold.

Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere

Studiul râurilor va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul monitorizării transmis

directorului de mediu al companiei. Dacă nu vor fi constatate modificări semnificative, acest

lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate de acurateţea recensământului vor fi de

asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate modificări semnificative, datele vor fi

prezentate pe subpuncte, sau sub formă grafică, după caz. Dacă din rezultate se constată o

semnificaţie statistică, datele statistice vor fi reproduse şi interpretate. Implicaţiile acestor

rezultate vor fi evidenţiate sub formă de subpuncte, ca şi acţiunile de management şu/sau

continuare a cercetărilor recomandate.

PROTOCOL 6 – MONITORIZAREA CIOCĂNITORILOR ÎN SPECIAL A CELOR

DE INTERES COMUNITAR

Indicator: Populaţiile de ciocănitori

Justificare: Toate speciile de ciocănitori înregistrate în zonă sunt clasificate ca protejate.

Ciocănitorile sunt afectate în mare parte în România prin pierdere de habitat în urma

defrişărilor. Unele specii oferă indicaţii privind modificările habitatelor de pădure sau crâng.

Prin Implementarea Acestui Protocol Se Vor Monitoriza Ș i Speciile De Ciocănitori Criteriu

Pentru Desemnarea Sitului Natura 2000 Munţii Metaliferi. (Dendrocopos Leucotos,

Dryocopus Martius, Dendrocopos Medius Ș i Picus Canus) de pe suprafaţa afectată din sit ș i

de pe celelalte suprafeţe afectate de proiect.

Atribute: Speciile de ciocănitori cuibăritoare. Atributele măsurate privesc abundenţa şi

densităţile relative.


Număr de unităţi de monitorizare Vor fi definite zece transecte.

Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare

Traseele independente (fără legătură) (transecte) vor fi distribuite pe zonele şi habitatele cheie

din zona situată în pădurile din jurul zonelor miniere şi în celelalte păduri rămase pe

amplasamentul minier. În recensăminte vor fi incluse şi unele arii precum livezi, grădini şi

păşuni împădurite.

Mărimea unităţilor de monitorizare:


pentru Proiectul



Octombrie

2013

150

Transectele vor fi lineare. Transectele vor fi de circa 3km (abundenţa va fi estimată pe fiecare

km parcurs). Se vor stabili puncte fixe de numărătoare la fiecare 100 m. Păsările vor fi

observate pe distanţe de 25-50m faţă de punctele de observare din pădure şi de 50-100 m în

câmp deschis.


Traseele vor fi marcate pe o hartă. În fiecare an vor fi parcurse aceleaşi trasee fixe. Descrierea

traseelor şi a amplasării punctelor de urmărire se va face în scris.


Studiile se vor face între 10 martie şi 10 iunie. Recensămintele se vor repeta în fiecare lună

(martie-iunie) şi în fiecare an.


Recensământul ciocănitorilor va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul

monitorizării transmis directorului de mediu al Deva Gold. Dacă nu vor fi constatate

modificări semnificative, acest lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate de

acurateţea recensământului vor fi de asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate

modificări semnificative, datele vor fi prezentate pe subpuncte, sau sub formă grafică, după

caz. Dacă din rezultate se constată o semnificaţie statistică, datele statistice vor fi reproduse şi

interpretate. Implicaţiile acestor rezultate vor fi evidenţiate sub formă de subpuncte, ca şi

acţiunile de management şi/sau continuare a

PROTOCOL 7 – MONITORIZAREA PASERIFORMELOR CUIBĂRITOARE

Indicator: Populaţiile de păsări cuibăritoare sunt uș or de monitorizat ș i reprezintă indicatori

foarte buni de estimare a calităţii habitatelor.

Unele specii de paseriforme cuibăritoare sunt specii criteriu pentru desemnarea sitului Natura

2000 Munţii Metaliferi. .

Justificare: Speciile de păsări cuibăritoare înregistrate în zonă sunt trecute în diferite anexe

ale legislaţiei de protecţie a naturii din Europa şi din România. Păsările sunt un indicator

excelent al modificărilor de habitat şi altor forme de impact.

Prin implementarea acestui protocol se vor monitoriza ș i speciile de paseriforme criteriu

pentru desemnarea sitului natura 2000 Munţii Metaliferi. (lullula arborea, ficedula albicollis,

lanius collurio) de pe suprafaţa afectată din sit ș i de pe celelalte suprafeţe afectate de proiect.

Atribute: Accent pe speciile cuibăritoare.

Atributele măsurate privesc abundenţa relativă, densităţile şi prezenţa/absenţa unor specii.


Număr de unităţi de monitorizare Cel puţin ș apte transecte.


Se va utiliza o selecţie stratificată aleatorie care să cuprindă toate principalele tipuri de

habitate.

Mărimea terenurilor/ punctelor de monitorizare: Traseele vor fi lineare, de circa 3 km

lungime.



traseelor şi a amplasării punctelor de urmărire se va face în scris. Punctele de început şi sfârşit

vor fi marcate pe teren cu prăjini de metal sau marcaje colorate pe copaci.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

151


Este necesară o vizită la început (aprilie-mijlocul lui mai) şi la sfârşit (mijlocul lui mai-iunie)

pentru a se maximiza şansele de înregistrare a exemplarelor cuibăritoare locale şi a speciilor

migratoare care cuibăresc mai târziu.



Va fi proiectată o bază de date privind speciile de păsări clocitoare. Consultantul va fi

responsabil de managementul datelor. Datele vor rămâne în proprietatea comună

consultant/companie. În plus, datele vor fi puse la dispoziţia bazelor de date naţionale cu

acordul proprietarilor datelor. Copii de rezervă ale datelor se vor păstra într-un alt sistem, la

sediile companiei ș i consultantului. Se vor păstra fişele de date originale.

Procedeele de analiză a datelor şi detalii privind metodele statistice utilizate

Se va utiliza programul Distance 5.0 pentru a determina densităţile populaţiilor de păsări

observate.


Recensământul păsărilor clocitoare va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul







acţiunile de management şu/sau continuare a cercetărilor recomandate. Scăderea populaţiilor

de răpitoare va fi de asemenea raportată direcţiilor silvice şi asociaţiilor de vânătoare.

PROTOCOL 8 – MONITORIZAREA PASĂRILOR RĂPITOARE DIURNE

Indicator: Populaţia de păsări răpitoare

Justificare: Mai multe dintre speciile de răpitoare înregistrate în zonă sunt clasificate ca rare.

Unele dintre speciile de pradă diurne sunt specii criteriu pentru desemnarea sitului Natura

2000 Munţii Metaliferi. .

Ca specii de pradă, răpitoarele oferă o indicaţie despre abundenţa animalelor pe care le

vânează în zonă, determinată de modificările de ecosistem.

Prin implementarea acestui protocol se vor monitoriza ș i speciile de păsări de pradă diurne

criteriu pentru desemnarea sitului natura 2000 Munţii Metaliferi. (aquila chrysaetos posibil

ș i alte specii în cazul în care vor fi observate) de pe suprafaţa afectată din sit ș i de pe

celelalte suprafeţe afectate de proiect.

Atribute: Accent pe speciile cuibăritoare.

Atributele măsurate privesc abundenţa relativă şi numărul de cuiburi la speciile de răpitoare.


Număr de unităţi de monitorizare Vor fi amplasate 5 puncte de observaţie la limita

amprentei proiectului.

Distribuţia şi unităţilor de monitorizare În zonele cu cea mai mare vizibilitate asupra zonei

tampon ș i amprentei proiectului.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

152

Mărimea unităţilor de monitorizare: Puncte de observaţii.

Locul/marcarea punctelor specifice Punctele vor fi marcate pe hartă. În fiecare an vor fi

folosite aceleaș i puncte fixe de observaţie. Descrierea punctelor de se va face în scris.


Studiile se vor face între 10 martie şi 10 iunie. Recensămintele se vor repeta în fiecare lună

(martie-iunie) şi în fiecare an.



Se va realiza în Excel o bază de date cu observările de păsări răpitoare în care se va trece

„numărul total de exemplare pe punct” pe fiecare specie ţintă. Biologul consultant se va ocupa

de managementul. Datele vor rămâne în proprietatea comună consultant-companie. În plus,

datele vor fi puse la dispoziţia bazelor de date naţionale. Copii de rezervă ale datelor se vor

păstra într-un alt sistem, la sediul proprietarilor de date. Se vor păstra fişele de date originale.


Variabilele „exemplare pe punct de observaţie” pentru fiecare specie vor fi completate pe toţi

anii de monitorizare. Se va ţine seama de „total răpitoare pe punct de observaţie”.

Datele vor fi introduse într-un program statistic de analiză a regresiei pe cel puţin patru ani de

date colectate. În plus, numărul mediu de exemplare pe punct/ an (pe toate transectele) se va

utiliza pentru reprezentarea grafică a datelor într-o formă uşor accesibilă. Un nivel de p<0,05

va fi considerat relaţie semnificativă în timp.


Recensământul păsărilor de pradă va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul







acţiunile de management şu/sau continuare a cercetărilor recomandate. Scăderea populaţiilor

de răpitoare va fi de asemenea raportată direcţiilor silvice şi asociaţiilor de vânătoare.

PROTOCOL 9 – MONITORIZAREA MAMIFERELOR PRIN METODA CITIRII

URMELOR ÎN TIMPUL IERNII

Măsură/ Indicator: mustelide, vulpe roşie, ungulate

Justificare: Unele specii sunt trecute pe listele speciale din România sau internaţionale, fiind

de importanţă naţională sau comunitară.

Atribute: Abundenţa relativă, teritoriu şi utilizarea habitatelor


Număr de terenuri/ puncte de monitorizare: Vor fi alese 5 transecte în limitele

amplasamentului minier şi imediata vecinătate a acestuia.


Traseele (transectele) vor fi definite in principalele habitate. Poate fi necesar să se utilizeze

transecte flexibile, dar este de preferat să se poată merge pe aceleaşi poteci vizibile şi drumuri


pentru Proiectul



Octombrie

2013

153

principale în fiecare an. Transectele vor fi legate printr-un traseu care poate fi parcurs într-o zi

de lucru.

Mărimea transectelor de monitorizare:

Parcurgerea traseelor se va face în aproximativ o zi (cam 5 km pe zi). Punctul de începere şi

de încheiere a observării vor fi definite în funcţie de ariile cunoscute ca habitat pentru

carnivore. Fiecare transect va fi parcurs de trei ori iarna, la intervale de cel puţin o săptămână

şi după căderea zăpezii.



traseelor şi a amplasării principalelor puncte de urmărire se va face în scris.


Studiul se va face în perioada de iarnă. Va trebui să se ţină seama de ritmurile de activitate

sezonieră ale diferitelor specii. Dacă stratul de zăpadă este adânc, ungulatele se concentrează

în zonele de hrănire, de obicei în văi. Deci, există aşa-numite "puncte de concentrare” de care

se poate ţine seama în recensământ. Studiul se va face anual în perioada de iarnă o dată/lună.

Toate transectele trebuie parcurse într-o singură zi pentru a evita complicaţii statistice.

Intervalul pentru continuarea recensămintelor trebuie să fie cât mai scurt posibil.

Ori de câte ori va fi posibil, aceste recensăminte vor fi repetate la aceeaşi dată în fiecare an,

dacă vremea o permite. Condiţiile meteorologice şi adâncimea stratului de zăpadă sunt

principalii factori ce influenţează data şi perioada programată.



Răspunderea pentru stocarea şi analiza datelor revine biologului consultant. Datele reprezintă

proprietatea comuna consultant/companie. Zonele cu densitate mare sau redusă a

mamiferelor vor fi integrate într-un sistem GIS. Copii de rezervă ale datelor se vor păstra într-

un alt sistem. Se vor păstra fişele de date originale.


Va fi proiectată în Excel o bază de date privind speciile de mamifere mari.

Datele din habitate similare pot fi grupate pe fiecare secţiune de transect pentru a compara

utilizarea pe tip de habitat. Trebuie reţinut că numărul scăzut de înregistrări de urme detectate

determină o distribuţie nenormală a datelor. Se recomandă ca în analiza tendinţelor să se

utilizeze procedee statistice non-parametrice (ex. testul Kurskal-Wallis de analiză a variaţiei

sau testul Dunn de comparare multiplă). Pentru a evita pseudo-repetarea temporală a datelor

de urmărire culese la diferite ninsori, se va utiliza în analiză valoarea medie a numărului de

urme observate pe fiecare transect în cursul recensământului de o lună.


Recensământul mamiferelor va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul







pentru Proiectul



Octombrie

2013

154


acţiunile de management şi/sau continuare a cercetărilor recomandate.

PROTOCOL 10 – MONITORIZAREA LILIEIAZ DE DECANTARE STERILE DE

CIANURAŢIEOR ÎN TERITORIILE DE HRĂNIRE

Măsură/ Indicator: Specii de lilieci

Justificare: Liliecii sunt sensibili la schimbările de habitat şi locuri de odihnă şi unele specii

de interes pentru conservare au fost observaţi în zona proiectului.

Atribute: Numărul speciilor de lilieci, activitatea generală.


Număr de transectelor de monitorizare Vor fi desemnate în zonă cel puţin 7 transecte.

Transectele vor fi monitorizate de cel puţin de patru ori pe an.


Vor fi trasate transecte lungi de cel puţin patru km pe cărările apropiate de zona centrală a

proiectului minier şi în împrejurările sale. Transectele vor trebui să acopere toate habitatele

importante.

Mărimea transectelor de monitorizare: Transectele trebuie să fie de cel puţin patru km. Ele

vor trebui să fie de lungime egală. Această lungime trebuie înregistrată.

Locul/marcarea transectelor

Traseul transectelor se va marca pe hartă şi se vor marca pe teren punctele exacte de început şi

sfârşit al transectului cu prăjini de metal şi GPS pentru descrierea completă.


Se vor parcurge cele ș apte transecte o dată primăvara (aprilie-mai), de două ori vara (iunie şi

august) şi o dată la începutul toamnei (octombrie).

Va fi alocată câte o noapte pentru fiecare transect în fiecare etapă de teren, ș apte nopţi/etapă

însumând 28 de nopţi/an pentru fiecare specialist implicat.



Numărul total de treceri pe lungimea transectului şi lista speciilor identificate vor fi

computerizate pe un tabel desfăşurător. Acesta va fi păstrat separat în copie de rezervă şi se

vor păstra şi fişele de date originale.


Nivelul de activitate pe fiecare interval de 20 de minute parcurse pe transect vor fi mediate pe

fiecare porţiune a fiecărui transect şi aceste numere pot fi apoi comparate cu tipul dominant de

habitat în porţiunea respectivă de transect. Activitatea totală a lilieiaz de decantare sterile de

cianuraţieor pe fiecare transect se va media anual, ceea ce va permite compararea

modificărilor de activitate de la un an la altul (grafic în funcţie de timp). Numărul de specii

detectate în timpul recensămintelor va fi înregistrat pentru fiecare an. Dacă o specie nu este

înregistrată patru ani la rând, se vor face recensăminte suplimentare pentru a verifica dacă a

scăzut bogăţia speciilor de lilieci din zonă.


Dacă apar modificări semnificative ale activităţii lilieiaz de decantare sterile de cianuraţieor

pe o perioadă de ani, acest lucru va fi raportat directorului de mediu al Deva Gold împreună

cu o explicaţie a implicaţiilor posibile ale acestei constatări.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

155

PROTOCOL 11 –MONITORIZAREA POPULAŢIILOR DE MISTREŢI Ș I

CERVIDE DIN ZONA POTENŢIAL IMPACTATĂ

Indicator: Populaţia de mistreţi (Sus scrofa) ș i cervide (căprior Capreolus capreolus ș i cerb

Cervus elaphus)

Justificare: Mistreţii (Sus scrofa), căpriorul Capreolus capreolus ș i cerbul Cervus elaphus

sunt specii de interes cinegetic importantă pentru zonă.

Atribute: Atributele măsurate privesc abundenţa relativă a adulţilor şi proporţia de

exemplare tinere din populaţia respectivă


Număr de transecte de monitorizare - 7 transecte lungi de parcurs în fiecare (din cele patru)

arii în care se cunosc populaţii rezonabile de mistreţi.


Traseele (transectele) vor fi stabilite de-a lungul zonelor cu mistreţi şi cervide ș i se va

înregistra efortul pentru fiecare transect (distanţa parcursă şi durata). Poate fi necesar să se

utilizeze transecte flexibile (se poate merge pe poteci laterale în explorarea habitatelor cu

mistreţi ș i cervide) dar este de preferat să se poată merge pe aceleaşi poteci şi drumuri

principale în fiecare an.

Mărimea transectelor de monitorizare:

Traseele vor avea o lungime de aproximativ 7 km ș i se pot parcurge într-o zi. Punctul de

începere şi de încheiere a observării vor fi definite în funcţie de ariile cunoscute ca habitat

pentru mistreţi ș i cervide.


Transectele vor fi marcate pe o hartă. În fiecare an vor fi parcurse aceleaşi trasee fixe.

Descrierea traseelor şi a amplasării principalelor puncte de urmărire se va face în scris.


Recensămintele se vor face în lunile de vară (iunie-august) şi în timpul iernii (decembrie-

ianuarie). Ori de câte ori va fi posibil, recensămintele vor fi distribuite pe o perioadă de 14

zile. Recensămintele se vor face anual (de două ori, o dată iarna, o dată vara în fiecare an).



Se va realiza în Excel o bază de date cu mistreţi ș i cervide în care se va trece „numărul total

de exemplare pe unitate de efort (timp sau distanţă)” pe fiecare transect parcurs în fiecare zi a

recensământului. În plus, se va evalua anual proporţia de tineret din totalul populaţiei .

Consultantul se va ocupa de managementul datelor, dar zonele cu densitate mare de mistreţi

ș i cervide vor fi integrate în sistemul GIS. Datele vor rămâne în proprietatea comuna a

consultantului si companiei, dar vor fi puse la dispoziţia programelor naţionale de

monitorizare şi comunităţii ştiinţifice la decizia biologilor consultanţi. Copii de rezervă ale

datelor se vor păstra într-un alt sistem. Se vor păstra fişele de date originale.


Variabilele „exemplare pe unitate de efort de căutare” vor fi completate pe toţi anii de

monitorizare (fiecare traseu parcurs anual fiind considerat variabilă separată, prin urmare

trebuie să se ţină seama de locurile în care au fost parcurse transectele). În plus, se va analiza

„proporţia de exemplare tinere din populaţie” în toate ariile studiate pe fiecare an şi vor fi


pentru Proiectul



Octombrie

2013

156

trasate curbele de variaţie în timp. Precizia datelor se poate îmbunătăţi prin delinearea

distanţei la care sunt observaţi mistreţi (de ex. la 250 m). Acesta va ajuta şi la estimarea

densităţilor în ariile respective. Numărul mediu de exemplare pe unitate de efort pe an (pe

toate transectele) se va utiliza pentru reprezentarea grafică a datelor într-o formă uşor

accesibilă. În plus, datele vor fi introduse într-un program statistic de analiză a regresiei pe cel

puţin patru ani de date colectate (dacă datele vor arăta că este necesar). Un nivel de p<0,05 va

fi considerat relaţie semnificativă în timp.


Recensământul mistreţilor ș i cervidelor va fi centralizat sumar în raportul anual privind

mersul monitorizării transmis departamentului de mediu al companiei. Dacă nu vor fi

constatate modificări semnificative, acest lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate

de acurateţea recensământului vor fi de asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate




acţiunile de management şu/sau continuare a cercetărilor recomandate. Dacă în zonă nu sunt

observate scăderi ale populaţiilor, or fi informate asociaţiile de vânători şi direcţiile silvice.

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, ÎN PREVEDERILE

ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA

COMUNITARĂ

Fiind activitate cu specific minier acest proiect se încadrează în prevederile HG 856/2008

privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, care transpune în legislaţia naţională

Directiva 2006/21/CE.

Fiind activitate în care se folosesc substanţe periculoase se încadrează în prevederile HG 804 /

2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe

periculoase care transpune Directiva SEVESO II .

Fiind activitate care prevede construirea a 2 baraje pentru depozitarea în siguranţă a

sterilelor din procesul de producţie s-a ţinut cont ș i de următoarele norme naţionale :

IPROMIN. Norme pentru proiectarea, executia si exploatarea iazurilor de decantare

din industria miniera. MIR, 2001,Bucuresti.

NP 076- 002. Normativ de proiectare, executie si evaluarea sigurantei la actiuni

seismice a lucrarilor hidrotehnice din frontul barat. Buletinul Constuctiilor nr. 19

/2003.

NP 090 – 2003. Normativ pentru instrumentarea seismica a barajelor. Monitorul

Oficial, PI, nr. 771/ 2003.

Instructiuni tehnice departamentale privind proiectarea, executarea, întretinerea,

exploatarea iazurilor de decantare din industria miniera –1988.


pentru Proiectul



Octombrie

2013

157

HGR 766/1997. Regulament privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile

în timp si post-utilizarea constructiilor- Monitorul oficial, Anul IX nr.352

MEE – ISPH. PE 729/ 1989. Normativ departamental pentru clasificarea, gruparea si

evaluarea actiunilor pentru constructii hidrotehnice.

CNA-ICPGA Instructiuni tehnice pentru proiectarea barajelor de pamânt - 1978.

MAIAA - Departamentul Îmbunatatirilor Funciare si Constructiilor Agricole.

Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea barajelor de pamânt P.D. 19-

72.

MLPAT. Normativ privind urmarirea comportarii în timp a constructiilor. P 130 –

1997, Buletinul Constructiilor, Vol. 4, 1998.

NTLH-021/2002 Metodologie privind stabilirea categoriilor de importanta a

barajelor

NTLH-023 Metodologie privind evaluarea starii de siguranţa în exploatare a

barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale.

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Obiectivele lucrărilor de şantier vor fi următoarele:

Drumuri de acces la platformele de lucru şi de depozitare

Platformă cu depozitul central pentru baza materială:

Depozitul central, este prevăzut a fi organizat în spaţii în aer liber pentru depozitare:

- platformă depozitare confecţii metalice şi platformă de asamblare confecţii

metalice

- platformă pentru panourile de închidere;

- platformă pentru materiale vrac;

- platformă depozitare utilaje;

S-a prevăzut o hală metalică pe structură uşoară, demontabilă două containere de depozitare

pentru depozitare pentru materialele care cer condiţii speciale de depozitare sau pentru scule.

Toate depozitele vor avea acces auto.

baracă metalică pentru magazie

baracă vestiar pentru muncitori ș i personalul tesa – containere tip birou

împrejmuire temporară

platformă de depozitare alte materiale (armături, betoane...)

platforma depozitare utilaje

dotări PSI

WC-uri ecologice

Lucrările ce se vor executa în punctele organizării de şantier sunt:

se va curăţa terenul (prin defrişări, etc),

se va executa îndepărtarea, evacuarea şi haldarea stratului vegetal,

se va executa orizontalizarea terenului conform prevederilor din proiect;

se vor executa acolo unde este cazul şanţuri de scurgere a apelor pluviale, başe de


pentru Proiectul



Octombrie

2013

158

colectare şi se vor instala pompele pentru epuismente;

se va executa trasarea şi pichetarea amplasamentului conform planului de trasare;

se va realiza aprovizionarea cu materiale şi piese, în cantităţile şi de calitatea cerută prin

proiect, astfel încât să se asigure începerea şi continuitatea lucrărilor;

se vor realiza căile de acces şi platforma de depozitare a materialelor.

Alimentarea cu apă potabilă a şantierului se va face cu apă îmbuteliată. În primă fază

alimentarea cu curent electric se va face cu grup electrogen.

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, şi anume:

rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, taluzări.

Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran

- Rambleiere cu placă de beton armat 4/4m a suitorului de aeraj de la depozitul de

exploziv;

- Rambleiere pe 30 m intrare la galeria de acces la depozitul de exploziv;

- Diguri la baza suitorului de aeraj în galeria de legătură cu acesta;

- Dig la gura galeria galeriei de acces în depozit şi la 30 m în spatele rambleului;

- Digurile şi plăcile de beton se vor executa din beton cu o grosime de minim 0,5 m

încastrate în rocă compactă pe tot perimetrul, digurile vor fi prevăzute cu tuburi pentru

scurgerea apelor şi a gazelor.

Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere:

Demolarea obiectelor de construcţii de pe platforme:

demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor;

îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice;

recuperarea metalului provenit din structurile de rezistenţă şi a panourilor metalice

folosite la închiderile perimetrale şi la acoperişuri;

rambleierea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile

şi compactarea până la nivelul existent al solului;

degajarea amplasamentului de moloz, spărturi şi îndepărtarea în totalitate de pe şantier

a materialelor inacceptabile;

nivelarea terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi redarea în

circuitul iniţial;

recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor

valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în

care să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate.

Lucrări necesare dezafectării infrastructurii


pentru Proiectul



Octombrie

2013

159

-Demontare reţele electrice exterioare, LEA 0,4 kV iluminat incintă, LEA 0,4 kV

iluminat iazuri şi LEA 110 kV Certej;

-Demontare reţele de hidrotransport steril. Conductele de hidrotransport sterile;

-Demontare reţele de recircuitare a apei limpezite;

-Demontarea conductelor tehnologice de pe estacade;

-Demontare reţele de alimentare cu apă industrială .

Lucrări necesare refacerii mediului:

Ecologizarea carierei Certej

Pentru reabilitarea carierei Certej şi încadrarea ei în peisagistica zonei se impun următoarele

lucrări:

- depunerea molozului rezultat din demolări pe vatra carierei şi a altor deşeuri

acceptabile din zonă (steril din haldele de steril) pentru ridicarea nivelului vetrei

carierei;

- nivelarea molozului transportat şi aşternerea suprafeţei cu pământ vegetal din halda de

sol vegetal;

- lucrări de corectare a taluzelor carierei;

- curăţirea canalelor de gardă existente;

- înierbarea şi împădurirea platformelor cu vegetaţie care se pretează în zonă;

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.

Ecologizare incinte miniere

Principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică a suprafeţei de teren

ocupată de incintă sunt următoarele:

- nivelarea mecanică, cu buldozerul a suprafeţei ;

- scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm;

- curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare;

- acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de

20 cm, împrăştiat şi nivelat cu buldozerul;

- fertilizarea solului;

- revegetare suprafaţă.

Ecologizare halde de steril

Principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică a haldelor de steril

prevăd următoarele operaţiuni:

- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor;

- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi;

- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă de nuiele

distanţate la 3m pe curbele de nivel;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

160

- lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare (grăpatul terenurilor;

acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de

20cm.; procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier; însămânţarea

suprafeţelor cu ierburi perene; administrarea de îngrăşăminte; udarea suprafeţelor.

- lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire (săparea manuală a

gropilor 0,3x0,3x0,3; plantare puieţi; administrarea îngrăşămintelor organice din

mraniţă; administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd); mobilizarea

solului în jurul puieţilor; udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m3/groapă 3 cicluri;

împădurirea cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de

30x30x30cm umplute cu pământ vegetal;

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor .

Ecologizare iazuri de decantare

Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului de flotaţie sunt menite să pună

în siguranţă iazul, să reducă efectele poluării asupra ecosistemelor şi solurilor din jur:

- lucrări de amenajare a suprafeţei iazului - realizarea unor pante de 5‰ pe axul

longitudinal al plajei iazului dinspre amonte către aval şi 5‰ în profilul transversal al

plajei iazului pentru asigurarea scurgerii apelor de precipitaţii, căzute pe suprafaţa iazului,

din axul central către canalele de gardă proiectate şi executate în perioada de exploatare a

iazului;

- reamenajarea şanţului de gardă pentru asigurarea funcţionalităţii sale prin decolmatare,

reprofilare şi execuţia de peree din beton;

- supraînălţarea barajului la coronament;

- drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului;

- acoperirea în totalitate a depozitului cu un strat de pământ vegetal

în grosime de 20cm;

- lucrări de redare in circuitul silvic prin împădurire a plajei cu specii

din zonă (salcâm, mesteacăn, cătină);

- lucrări de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a

lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post –

închidere (30 ani).;

- alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea documentaţiilor la data

închiderii.

Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului de decantare sterile de

cianuraţie sunt menite să pună în siguranţă iazul, să reducă riscul de producere a unor

evenimente nedorite la iazul de decantare si implicit de evitare a poluării ecosistemelor:

- lucrări de reconfigurare a suprafeţei iazului identice ca la iazul sterile de flotaţie;

- lucrări de impermeabilizare a suprafeţei iazului care constau în acoperirea cu strat de

geomembrană şi cu două straturi de pământ (strat de pământ argilos cu nisip/pietriş în

grosime de 0,30m şi strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20m);

- lucrări de ecologizare prin înierbare a plajei;


pentru Proiectul



Octombrie

2013

161

- implementarea unui sistem de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a

lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere (30 ani);

- alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea documentaţiilor la data închiderii.

ÎNTOCMIT :

Ing . BĂDESCU ELENA

MEMORIU DE PREZENTARE pentru Proiectul ,,Exploatarea …apmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara... ·...

Documents

Transcript of MEMORIU DE PREZENTARE pentru Proiectul ,,Exploatarea …apmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara... ·...