Expertiza Medico-legala Psihiatrica, Simularea

7/25/2019 Expertiza Medico-legala Psihiatrica, Simularea

http://slidepdf.com/reader/full/expertiza-medico-legala-psihiatrica-simularea 1/6

EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PSIHIATRICĂ

Ca disciplină medicală de sinteză, interpretare şi avizare a actului medical pentru justiţie,Medicina legală are o perspectivă integratoare, unitară, cu o profundă fundamentare

antropologică referitoare la persoană, ca victimă a unui prejudiciu fizic şi psihic, autor al unor acte cu implicaţii în justiţie, precum şi la relaţiile acestuia cu micro sau macrogrupul social. Cadisciplină medicală de ocrotire a sănătăţii publice, în orientarea predominant preventivă,Medicina legală studiază implicaţiile judiciare ale patologiei generale, avînd tangenţă cu toateramurile asistenţei medicale de specialitate inclusiv cu psihiatria

În soluţionarea problemelor complee ale asistenţei medico!legale, această activitatecapătă un caracter interdisciplinar, realizîndu!se în comisii de specialişti şi în colaborare cuspecialităţi paramedicale "sociologi, psihologi, defectologi, psihopedagogi etc.#, aceastăactivitate avînd o orientare predominant criminologică, după cum, în domeniul identificăriiagentului cauzator de urme, a mecanismelor de producere şi autorului unei infracţiuni, are oorientare criminalistică.

Criminolog$a este o ştiinţă cu caracter interdisciplinar care studiază fenomenulinfracţional în sensul cauzelor şi condiţiilor care îl determină, al modalităţilor de realizare şi demanifestare a comportamentului deviant, antisocial, tocmai în scopul instituirii celor maieficiente măsuri de prevenire şi %combatere, de ordin general sau individual. în acest sens,criminolog$a beneficiază de cercetarea medico!legală a persoanei "autor sau victimă a unui actantisocial ! dacă avem în vedere şi aspectele de &victimologie&# prin intermediul epertizeimedico!legale psihiatrice.

Criminalistica este o ştiinţă juridică ce se ocupă cu identificarea autorului uneiinfracţiuni, utilizînd metode, tehnici şi o tactică specifică. 'a beneficiază de cercetarea medico!legală în domeniul criteriilor bio!medicale de identificare "biocriminalistica#, a urmelor

"traseologia# organice sau lezionale "biotraseologia lezională#, cînd se referă la urmele lezionale produse prin mijloacele de apărare!atac proprii omului şi a celor prin alte mijloace "mecanice,fizice, chimice, biologice# ce produc urme lezionale caracteristice.

(rin intermediul epertizei medico!legale psihiatrice nu se studiază însă numai persoanaautorului unui act antisocial sau a infractorului, ci şi a victimei unui act antisocial, cînd prinstarea psihică particulară sau handicapul psiho!fizic a uşurat săvîrşirea acestor acte"victimologie#. ) serie de alte implicaţii în justiţie ale persoanei în vederea probării capacităţiilor psihice şi implicit a capacităţii de eerciţiu, se soluţionează prin intermediul epertizeimedico!legale psihiatrice, care are astfel legătură cu toate ramurile dreptului, dar şi cu domenii paramedicale ale asistenţei social ! juridice.

*stfel, prin stabilirea capacităţii psihice de apreciere asupra conţinutului şi consecinţelor

actului infracţional "antisocial#, prin reconstituirea circumstanţelor bio!psiho!patologice dinmomentul faptei, prin orientarea măsurilor de siguranţă, de recuperare şi reinserţie socială, precum şi prin posibilitatea cooperării cu organele judiciare in probarea laturii subiective"intenţia, culpa etc#, are legătură cu dreptul penal. (rin asigurarea respectării căilor de aplicare arăspunderii penale, a procedurii de urmărire şi judecare a celor ce au comis infracţiuni, anormativelor metodologice şi organizatorice de efectuare a lucrărilor de epertiză şi de avizaremedico!legală, are legătură cu dreptul procesual penal. (rin evaluarea incapacităţii psihice îneercitarea unor drepturi şi obligaţii în procesul muncii sau în alte raporturi legale contractuale,



în stabilirea tutelei sau curatelei pentru handicapaţii fizici sau mintali, sau în punerea subinterdicţie, în stabilirea prejudiciului neuropsihic creat prin acţiuni ilicite, etc. are legătură cudreptul civil, la fel ca şi în vederea stabilirii seului civil "înregistrarea adecvată# în cazurile detransseualism sau a stărilor interseuale. (rin probarea condiţiilor medicale cerute pentruîncheierea căsătoriei sau încălcarea lor justificînd anularea şi desfacerea căsătoriei, precum şi

încredinţarea copiilor minori spre îngrijire, creştere şi educare, etc., are legătură cu dreptulfamiliei. (rin stabilirea incapacităţilor consecutive traumatismelor legate de producţie, arespectării condiţiilor medicale de angajare în scopul prevenirii accidentelor, cum ar fi stabilireaaptitudinii, a validităţii de a conduce un autovehicol sau de a eercita o anume activitate productivă ori o profesiune etc. are legătură cu dreptul muncii. +n acelaşi cadru de preocupări, aresarcina de a stabili criteriile medicale ce definesc culpa profesională prin neglijenţă, uşurinţă,neprevedere sau neştiinţă şi prin care se contravine reglementărilor eercitării practicii medicalela un moment dat.

Cadrul juridic procedural şi ora!i"a#oric de efectuare a epertize medico!legale psihiatrice trebuie prezentat în contetul unor noţiuni elementare de drept direct legate de

obiectul şi obiectivele epertizei.+nfracţiunea constituie fapta care prezinţi pericol social, săvîrşită cu intenţie, deci cu bunăştiinţă, sau din greşeală "culpă#.

+nfracţiunea este singurul temei a răspunderii penale. apta care prezintă pericol social, înînţelesul legii penale, este orice acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere uneia dinvalorile ocrotite de lege şi pentru sancţionarea căreia legea a prevăzut că este necesară aplicareaunei pedepse.

-inovăţia eistă cînd fapta care prezinţi pericol social este săvîrşită cu intenţie sau dinculpă. apta este săvîrşită cu intenţie, cînd infractorul prevede rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvîrşirea acele fapte, sau cînd prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu!urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui. apta este săvîrşită din culpă c/nd infractorul

prevede rezultatul faptei sale, dar nu!şi acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce"uşurinţă#, sau nu prevede rezultatul faptei sale deşi trebuia şi putea să! prevadî "neştiinţă#.apta constînd într!o acţiune săvîrşita din culpă constituie infracţiune numai atunci cînd în legese prevede în mod epres aceasta. apta constînd dintr!o inacţiune constituie infracţiune fie căeste săvîrşită cu intenţie, fie din culpă, afară de cazul cînd legea sancţionează numa săvîrşirea eicu intenţie.

Codul (enal prevede că0 &1u constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală dacafăptuitorul, in momentul săvîrşirii ei, fie din cauza alienaţiei mintale, fie din alte cauze, nu puteasă!şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu putea fi stăpîn pe ele&. Conţinutul acestei prevederi stă la baza noţiunii de iresponsabilitate, care nu trebuie confruntată cu cauzele ceînlătură caracterul penal al faptei.

2esponsabilitatea nu se confruntă nici cu imputabilitatea şi nici cu culpabilitatea.3egînd noţiunea de responsabilitate de starea de normalitate psihică, o caracterizăm ca

eprimînd un total echilibru al funcţiilor mintale superioare, demonstrat printr!un echilibru stabilde comportament în familie, în colectiv de muncă şi societate.

4efinim responsabilitatea ca pe o calitate care constă in capacitatea persoanei de a!şiasuma integral obligaţiile ce decurg dintr!o acţiune liber consimţită, pe care o deliberează şi oîntreprinde şi totodată de a înţelege consecinţele acestei acţiuni, în deplină concordanţă cumobilul sau scopul urmărit, în interesul personal şi fără a prejudicia interesul colectivităţii.



4efinim conceptul de iresponsabilitate în baza următoarelor criterii medico!legale0! neformarea discernămîntului critic5! handicapul grav mental sau psiho!senzorial5! alterarea nivelelor de conştiinţă elementară şi operaţional!logică5! motivaţia psihopatologică a momentului săvîrşirii actului antisocial şi în general a

comportamentului deviant5! eistenţa unei legături directe de cauzalitate între trăsăturile patologice ale personalităţiişi elementele constitutive ale actului infracţional "antisocial# comis5! reactivitatea patologică cu implicaţii medico!legale paroistice5! debutul medico!legal al psihozelor endogene5! incapacitatea psihică "intelectivă, afectiv!volitivă, etc#.

(rincipalele prevederi legislative can reglementează materia epertizei se află în Codulde procedură penală şi in Codul de proceduri civilă.

*stfel, obligativitatea epertizei este prevăzută de Codul de procedură penală cand precizează că0 efectuarea unei epertize psihiatrice devine obligatorie în cazul infracţiuni deomor deosebit de grav, precum şi atunci c/nd organul de urmărire penală sau instanţa de judecată

are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului.În lucrări de specialitate au fost detaliate situaţiile ce impun epertiza0! cînd conduita anormală a persoanei îi timpul cercetării este de natură a pune sub semn deîntrebare starea de sănătate psihică a acesteia! cînd sînt indicii sau dovezi că învinuitul a suferit de unele boli care ar putea avearepercusiuni psihice5! cînd infracţiunea este lipsită de mobil evident sau cînd s!a săvîrşit cu o deosebiţi cruzime5! cînd pe perioada detenţiei condamnatul are o comportare anormală.

3iteratura juridică aduce în discuţie noţiunea de iresponsabilitate0&'ste iresponsabilă persoana care, din cauzi incapacităţii psihice eistente în momentu

săvîrşirii faptei, nu poate să!şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu poate f stăpînă

pe ele. ) asemenea persoană nu înţelege de ce acţiunile sau inacţiunile sale prezinta pericolsocial şi de ce acestea au un caracte ilicit. ) asemenea persoană iresponsabilă ni poate fi pedepsită, caci n!ar putea fi îndreptau prin aplicarea sau eecutarea pedepsei. 4atorită lipseicapacităţii de a înţelege şi de a voi a făptuitorului, iresponsabilitatea are drept consecinţăînlăturarea caracterului penal a faptei&.*dăugăm că fapta comisă de un bolnav psihic care nu are capacitatea psihică nu constituieinfracţiune. 'a poate fi considerată un act antisocial de motivaţie patologică care impune însăinstituirea unor măsuri de apărare a societăţii şi totodată de ocrotire şi tratament corespunzător, pînă la dispariţia potenţialului antisocial şi ameliorarea evidentă pînă la vindecare, numite măsuride siguranţă cu caracter medical.

+n ceea ce priveşte organizarea şi modul de desfăşurare a acestei epertize, se facurmătoarele precizări0! 'pertiza medico!legală psihiatrică se eecută de o comisie instituită în acest scop,formată dintr!un medic legist şi doi medici din specialitatea psihiatrie. Comisia poate funcţionanumai în centrele unde eistă laboratoare sau cabinete medico!legale şi spital sau secţii de psihiatrie. 4acă epertiza priveşte un minor, în comisia de epertiză vor fi cooptaţi specialişti deneuropsihiatrie infantilă şi eventual psihopedagogi. ! 'pertiza medico!legală psihiatrică se va eecuta în principiu după următoarele reguli0



a. o$%er&area cli!ic' pri! i!#er!area e(per#i"a)ilor dac' e%#e ca"ul, procedîndu!se la +toate investigaţiile clinice şi de laborator5

b. co!%ul#area ur*'#oarelor da#e di! do%arul cau"ei+ antecedentele medicale aleepertizatului, antecedentele penale şi ancheta socială, mobilul şi împrejurările în care s!asăvîrşit infracţiunea0

c. e(a*e!ul p%i,ic efectuat imediat după identificarea învinuitului.În cazul cînd sînt supuse epertizei persoane cu tulburări care prezintă stare de pericol, înconcluziile raportului de epertiză se vor propune şi măsurile ce trebuie luate în conformitate cudispoziţiile legale.În cazul epertizării minorilor, concluziile raportului de epertiză vor cuprinde obligatoriumăsurile medico!psihopedagogice ce urmează să se ia pentru asigurarea dezvoltării în condiţiicorespunzătoare a personalităţii acestora.

O$iec#i&ele e(per#i"ei *edico-leale p%i,ia#rice

'pertiza medico!legală psihiatrică are de soluţionat următoarele obiective0. 4acă persoana epertizată prezintă sau nu tulburări psihice, în general, în ce cadrunosologic de fond şi care este diagnosticul stării actuale56. 'cluderea simulării sau disimulării unei afecţiuni psihice57. Care sunt trăsăturile personalităţii subiectului în cadrul sus!menţionat şi ce legătură auaceste tulburări cu o anumită predispoziţie generală la acte antisociale şi cu elementeleconstitutive ale actului infracţional.8. Care este capacitatea psihică, eprimată prin criterii medicale, în momentul eaminăriiactuale şi dacă, în consecinţă, subiectul poate fi cercetat şi judecat.9. Care a fost capacitatea psihică în momentul săvîrşirii faptei, prin reconstituirea bio!psiho!

patologică a eventualelor tulburări sau modificări psihice din momentul respectiv, motivaţiafaptei în determinarea ei "legătura şi raportul de cauzalitate#.:. *precierile de ordin prognostic în evoluţia eventualelor tulburări psihice şi asupragradului de periculozitate actuală şi în general "potenţialul infractogen#.;. )rientarea conţinutului măsurilor coercitiv educative şi a celor de siguranţă de ordinmedical, care se impun în prezent, în vederea prevenirii, tratării şi recuperării!reinserţiei sociale asubiectului supus epertizei.

(entru rezolvarea primei probleme se impune internarea într!un serviciu "clinică# de psihiatrie, în vederea observaţiei şi a investigărilor paraclinice şi de specialitate, în scopulobiectivării diagnosticului. <oate rezultatele se consemnează integral în foaia de observaţieclinică, inclusiv evoluţia şi tratamentul aplicat. =e va nota starea înainte şi după tratament, maiales cînd se impune instituirea acestuia pentru debarasarea de simptomatologia funcţionalăsupraadăugată "de obicei apărută în legătură cu implicaţia judiciară, în cadrul unor stări reactivesituaţionale cu conţinut depresiv, simulativ, ganseroia etc.#.

Completarea investigărilor clinice se va face, de regula, cu eamenul neurologic clinicobiectiv completat de electroencefalografie simplă şi cu activare medicamentoasă, iar cînd seaduce în discuţie &beţia patologică& se va face înregistrare ''>, înainte şi după activare cualcool, notîndu!se şi comportamentul după ingestia de alcool.



În ce priveşte orientările medico!legale de evaluare a responsabilităţii penale şi acapacităţii de eerciţiu, ne vom referi la noţiunile de capacitate psihică, conştiinţă, discernămîntcritic şi relaţiile dintre acestea.

SIMLAREA

În medicina legală prin simulare se înţelege încercarea conştientă şi premeditată de aimita, provoca, ascunde sau eagera unele tulburări morbide subiective sau obiective, în scopulobţinerii anumitor avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligaţii sociale.

(rintre avantajele pe care simulanţii caută să le obţină se numără0 obţinerea de pensii deinvaliditate sau boală, concediu medical, prime de asigurare, ocuparea anumitor funcţii sau, pur şi simplu, mila. 4e asemenea, ei caută să se sustragă fie de la obligaţia prestării serviciuluimilitar sau de la aceea de a apărea în faţa justiţiei, fie de a eecuta anumite pedepse.*şadar simularea este o infracţiune pedepsită de lege. în Codul penal se arată0 &apta persoanei

care îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sauinfirmitate...etc., în scopul de a se sustrage de la serviciul militar se pedepseşte...&.

Cla%i.icare

=imulare ? (ropriu!zisă ? *gravare ? 4isimulare

(ropriu!zisă ? =imularea unei afecţiuni ineistente ? simularea de semne obiective ? simularea de semne subiective

? Crearea artificială ? de boli ? de infirmităţi

Si*ularea se manifestă, deci, fie prin aceea că individul în cauză pretinde că suferă de o boală pe care în realitate nu o are, fie prin aceea că îşi provoacă în mod artificial unele boli sauinfirmităţi. în prima situaţie individul poate recurge fie la acuzarea unor semne subiective cum ar fi cefalee, mialgii, artralgii, ameţeli, hipoacuzie, tulburări de văz, tulburări psihice5 fie la imitareasau crearea unei simptomatologii patognomonice pentru afecţiunea pretinsă, ca de eemplu ocriză de epilepsie, comportament bizar, şchiopătare, redoare articulară, incontinenţă urinară, icter şi echimoze. în ceea de a doua categorie, aşa cum am arătat, se încadrează crearea artificială dediferite boli ca piodermite, otite, conjunctivite, abcese, arsuri, tumori, plăgi, etc., precum şi

crearea unor infirmităţi reale, uneori definitive, ceea ce în med @cina legală poartă numele deautomutilare "mal frecvent, amputaţii de degete#.

Ara&area presupune eistenţa unei boli reale, dar a cărei simptomatologie esteeagerată de către bolnav. *ceastă eagerare se face pe seama unor semne subiective "durere#,fie a unor semne obiective "şchiopătare, anchiloză#. 4in această categorie mai face parte şi prelungirea artificială a unor procese patologice "infectarea unor răni# sau afirmarea în



continuare a eistenţei unor semne subiective sau obiective de boală, deşi procesul patologic s!avindecat "sinistroză#.

Di%i*ularea este un aspect opus simulării şi anume presupune ascunderea simptomelor unor boli reale. *stfel pentru obţinerea unor avantaje "serviciu# sau pentru a scăpa de răspunderesînt tăinuite boli ale ochilor sau auzului, boli venerice5 pentru tăinuirea unor violenţe sînt

mascate echimozele sau ecoriaţiile5 pentru a putea părăsi spitalul sînt ascunse unele boli psihice.E(per#i"a *edico-leal' /! %i*ulare

Întîmpină adesea dificultăţi din cauza neparticipării sau relei credinţe a simulantului în faţaeamenului medical. An rol important în depistarea simulării îl are ancheta socială.'istă o serie de principii metodologice ale epertizei medico!legale în cazul simulării unei boliineistente. în primul rînd, medicul trebuie să dea impresia celui eaminat că crede cele afirmatede acesta, adică să nu privească cu suspiciune. în al doilea rînd eaminarea trebuie să decurgăfără brutalitate, ameninţare sau idei preconcepute asupra maladiei simulate. *fară de aceasta,eamenul trebuie să se facă în mod amănunţit, epuizîndu!se toate metodele moderne deinvestigaţie clinică şi de laborator, eventual prin internarea bolnavului presupus în spital, pentru

urmărire continuă.(rincipiile metodologice ale epertizei medico!legale în cazul creării artificiale de bolisau infirmităţi privesc, în special automutilarea.

4eorece acest fel de simulare se produce prin anumite mijloace şi cu ajutorul unor manevre eecutate de simulant, leziunile autoprovocate au anumite caractere.

• =unt dispuse pe regiuni ale corpului accesibile propriei m/ini• 3ocalizarea leziunii este în concordanţă cu scopul pentru care a fost creată "feţele interne

ale coapsei pentru viol, la degete pentru militari#3eziunile nu sunt periculoase pentru viaţă, deoarece simulantul are în vedere ca gravitatealeziunii produse să nu fie prea mare. *desea găsim mici leziuni de încercare "ezitare#.

Expertiza Medico-legala Psihiatrica, Simularea

Documents

Transcript of Expertiza Medico-legala Psihiatrica, Simularea