Eu o sa incerc sa te ajut . sunt la profilul filologie si am invatat romana si gramatica in 2 ani de liceu de simt ca o sa`mi crape capul... deci sa incepem asa :substantivul la analiza ordinea e : compus/simplu, ce fel de substantiv este(colectiv.) articulat/nearticulat, defectiv de numar ..., genul, numarul, cazul la VERB ordinea este : mod, timp, persoana, numar, diateza predicatul verbal raspunde la : ce face subiectulpredicatul nominal raspunde la : ce se spune despre subiectPRONUMELE : este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. Atribut pronominal prepozitional: Ei au vorbit cu respect despre ea. Complement direct: Am vazut-o pe ea.Complement indirect:

dativ: I-am dat cartea.

acuzativ: Se bizuie pe mineComplement de agent: Cartea este scrisa de el.Complement circumstantial de mod: Invata ca mine.Complement circumstantial de loc: S-a asezat langa el.Complement circumstantial de timp: Am sosit dupa el.In cazul Dativ functia sintactica este de atribut pronominal. se analizeaza incepand cu persoana, numarul, cazul, genul, forma si functia sintactica. Functii sintactice

1. Subiect: Cine m-a chemat?

2. Nume predicativ:

nominativ: Ce este el?

genitiv: A cui este scrisoarea?

acuzativ: Pentru cine este cartea?NUMERALUL : simplu: zero, unu, zece, suta, mie, milion, miliard

compus: doisprezece, cincizeci

b) colectiv: amandoi, tustrei

c) multiplicativ: indoit, inzecit

d) distributiv: cate doi, cate trei

e) fractionar: doime

f) adverbial: o data, de doua ori la numeral, analiza este mai simpla...genul, numarul si cazul ADVERBUL : Adverbele pot avea urmatoarele functii sintactice:- complement circumstantial; - atribut adverbial; - nume predicativ.Unele adverbe nu au functie sintactica:-adverbe de modalitate: doar, numai, mai, tocmai, nici, si, macar, char etc.-adverbele care ajuta la formarea gradelor de comparatie: mai, tot, atat, foarte, putin etc.PREPOZITIA : dupa alcatuire simple/compuse si cazul INTERJECTIA : a) simple: Vai! Zau! Of! Uf!

b) compuse: Hodoronc-tronc! Bing-bang! Cotcodac! Teleap-teleap!

2. Dupa origine:

a) propriu-zise: Ah! Au! Valeu!

b) onomatopeice (imita sunete si zgomote din natura): Buf! Tronc! Ham-ham! Miau!

c) provenite din alte parti de vorbire: Foc! Inainte!

Functii sintactice

1. Subiect: De departe se aude: Cioc! Cioc! Cioc!

2. Predicat verbal: Hai acasa!

3. Nume predicativ: Este vai de el!

4. Atribut: Halal exemplu!

5. Complement direct: Am auzit: buf!

6. Complement indirect: Da-i cea!CONJUNCTIA : 1. Dupa forma:

a) simple (sunt formate din elemente identice in plan morfologic): si, nici, ca, deci, sa

b) compuse: ca sa, incat sa, cum ca

2. Dupa functia pe care o indeplinesc:

a) coordonatoare (fac legatura intre doua parti de propozitie sau intre doua propozitii care nu depind unde de alta):

copulative: si, nici

disjunctive: sau, ori, fie

adversative: dar, insa, ci, iar

conclusive: deci, asadar

b) subordonatoare (fac legatura intre doua propozitii, dintre care una este dependenta de cealalta): ca, sa, fiindca, daca, desi, de, incat, deoarece)

Exemple:

Baiatul era cuminte si retras.

A cules flori albe si parfumate.

A cumparat caiete si carti.

Plecase, dar s-a intors.

A invatat sa scrie si sa citeasca.

Locutiunile conjunctionale

Locutiunile conjunctionale sunt grupuri de cuvinte cu valoarea de conjunctie.

Clasificare

1. Locutiuni conjunctionale coordonatoare:

a) copulative: precum si, cat si, ci si, atat... cat si

b) adversative: numai ca

c) conclusive: prin urmare, de aceea, in concluzie, asa ca, in consecinta

2. Locutiuni conjunctionale subordonatoare: fara sa, dupa cum, in timp ce, in vreme ce, din cauza ca, din pricina ca, cu scopul sa, pentru ca sa, in caz ca, cu conditia sa, cu toate ca, macar ca, incat sa SUBIECTUL : I. Subiect exprimat (când apare în propoziţie) 2. multiplu (exprimat prin două sau mai multe părţi de vorbire coordonate între ele)a) propriu-zis: Ion şi Maria sunt elevi.b) grupat: Mama şi tata, fraţii şi surorile te iubesc.c) disjunctiv: Mihai sau Ion merge la şcoală?

II. Subiect neexprimat (nu apare în propoziţie):1. subînţeles (este exprimat, de obicei, într-o propoziţie anterioară, iar substantivul respectiv sau un pronume personal de persoana a III-a, singular ori plural se subînţelege)2. inclus (este cuprins în terminaţia formelor personale de persoana I şi a II-a singular şi plural ale verbului cu funcţie de predicat - invatam o poezie (noi) 3. nedeterminat (când nu se indică precis persoana care face acţiunea, subînţelegându-se pronumele nehotărât cineva: Scria în ziare. Spunea la radio.4. inexprimabil (nu se poate exprima, deoarece acţiunea nu poate fi atribuită unei persoane şi propoziţia n-are subiect) afara ploua si tuna ATRIBUTUL : Subordonarea se realizeaza prin:acord când atributul este exprimat prin adjectiv, verb la participiu sau numeraladerență când atributul este exprimat prin locuțiune adjectivală sau adjectiv invariabil

În topica normală, atributul este poziționat:după regent dacă este exprimat prin: adjectiv calificativdeterminativadjectiv pronominal de întărirepronominal posesivsau locuțiune adjectivalăînaintea regentului dacă este exprimat prin: numeraladjectiv pronominal relativadjectiv pronominal demonstrativadjectiv pronominal nehotărâtadjectiv pronominal negativlocuțiune adjectivalăAtributul se clasifică după valoarea părții de vorbire prin care este exprimat în:Atribut adjectivalAtribut substantivalAtribut pronominalAtribut verbalAtribut adverbialAtribut interjecțional

Atributul determină:un substantivun pronumeo parte de vorbire exprimată prin substantivCOMPLEMENTUL : I) Complementul direct - arată obiectul asupra căruia se exercită direct acţiunea

exprimată de verb.Întrebări : pe cine?,ce?, ultima dintre ele întâlnindu-se şi în cazul subiectului. Diferenţa se face astfel: dacă propoziţia are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci partea de vorbire care răspunde la întrebarea "ce ?" este complement direct.Complementul direct se exprimă prin:substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate sau nu de prepoziţia pe.b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziuII) Complementul indirect - arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acţiunea exprimată de verb. Se clasifică în :complement indirect în dativ;complement indirect cu prepoziţie.Complementul indirect în dativ (cui?) se exprimă prin substantive, pronume sau numerale în cazul dativ.Complementul indirect cu prepoziţie (pe ce?, cu cine ?, cu ce ?, de cine ?, de ce ?, pentru cine ?, pentru ce ?, despre cine ?, despre ce ?) se exprimă prin :substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ cu prepoziţie ;verb la un mod nepersonal adjectiv precedat de prepozitie ;

Există un tip special de complement indirect în genitiv exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepoziţii.ex.: Au complotat contra acestuia.vb. pron. dem.G.substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de prepoziţiile: deasupra, de-a lungul, dedesubtul, de jur împrejurul, în stânga ; CCL

substantive in cazul dativ (D locativ);CCLex.: Stai locului!pronume personal sau reflexiv în cazul dativ (posesiv);CCLex.: Înaitea-mi se întindea o pădure.prep.+pr.D.posesivadverbe si locuţiuni adverbiale de loc;CCLex.: Aici nu mai avem ce face.adv.de loc 

b). complement circumstanţial de timp; întrebări : când?, de când ?, până când ?, de cât timp ? Se exprimă prin :substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ cu sau fără prepoziţie;CCTex.: Două zile a lipsit.subst.Ac.CCTDupă el a venit şi mama.prep.+pron.Ac.substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de prepoziţie; CCTex.: Nu mai bea apa înaintea mesei.prep.+subst.G.adjective cu prepoziţie;CCTex.: De mic era neastâmpărat.adj.Ac.adverbe şi locuţiuni adverbiale de timp;CCT ex.: Ieri a început să plouă.adv.de timp

verbe la un mod nepersonal;

CCTex.: Înainte de a scrie învaţă !prep.+vb.la infinitivc). complement circumstanţial de mod; întrebări: cum ?, în ce mod ? Se exprimă prin :substantive pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de prepoziţie; CCMex.: Lucrează cu grijă.prep.+subst.Ac.substantive pronume sau numerale în cazul dativ precedate de prepoziţie; CCMex.: Se poartă asemenea celor doi.prep.+nr.D.adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod;CCMex.: A învăţat bine astăzi.adv.de modinterjecţie;CCMex.: Merge lipa-lipa.interj.verb la un mod nepersonal;CCMex.: Vine alergând.vb.G.d). complement circumstantial de cauza;întrebări:din ce cauză?, din ce pricină?Se exprimă prin:1) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de pre-poziţie CCCex.: A luat-o la goană de frică.prep.+subst.Ac.substantive, pronume sau numeral în cazul genitiv precedate de locu-ţiunile prepoziţionale "din cauza" sau "din pricina".cccex.: Din cauza alor săi a întârziat la şcoală. loc.prep.+pron.pos. Gadjectiv în cazul acuzativCCCex.: De leneşă ce este nici nu-şi spală vasele.adj. Ac. verb la un mod nepersonalCCCex.: Alergând după tramvai a căzut. vb. ger.locuţiunile adverbiale de cauză: "pentru aceasta", "de aceea", "de-aia".CCCex.: De aceea a lipsit de la şcoală pentru că este bolnav.loc. adv.

e). complement circumstanţial de scop;întrebări:cu ce scop?Se exprimă prin:substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate deprepoziţie. CCSex.: A cules flori toată ziua pentru cei doi.prep.+nr.Acsubstantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de locu-ţiunile prepoziţionale "cu scopul", "în scopul".CCSex.: În scopul obţinerii unor rezultate foarte bune munceşte din greu.loc.prep.+subst.Gverb la un mod nepersonal.CCSex.: A plecat la piaţă pentru a-şi cumpăra fructe.vb.inf.locuţiunile adverbale de scop:"de aceea", "pentru aceea", "de-asta",

"de-aia".CCSex.: De-aia nu a venit la mine, ca să nu ne certăm.loc.adv.