jarom

ania.

org

Economie aplicată Exerciţii

jarom

ania.

org

Activitatea 1. Sistemele economice: Cine ia deciziile majore? Exerciţiul 1. Rezolvă următoarele cerinţe: 1. Fuziunile între companii au devenit o practică obişnuită în multe domenii.

Argumentează una dintre ipotezele: (a) fuziunile pot creşte eficienţa companiilor sau (b) fuziunile pot duce la o eficienţă scăzută.

2. Companiile de cablu TV au monopol în zonele în care furnizează serviciile. Unii cred

că nu este vorba despre un monopol, deoarece consumatorii au şi alte opţiuni, cum ar fi televiziunea prin satelit, prin internet, posturile de radio, televiziunea cu recepţie gratuită în cazul anumitor canale. Ia o poziţie pro sau contra afirmaţiei că televiziunea prin cablu este un monopol şi argumentează.

Exerciţiul 2. Găseşte definiţia corespunzătoare. Asociază termenii din coloana A cu

definiţiile din coloana B. Coloana A 1. Economie 2. Decizii economice de bază 3. Antreprenor 4. Bunuri 5. Costuri de oportunitate 6. Deficit / insuficienţă 7. Servicii 8. Piaţă 9. Resurse capitale 10. Liberă iniţiativă Coloana B a. Obiecte care au asociată valoare. b. Aranjament care le permite indivizilor să facă schimburi. c. Un alt nume pentru economia de piaţă. d. Felul în care indivizii dintr-o societate iau deciziile în privinţa a ce, cum şi cine

produce. e. Lucruri care au valoare, dar care nu sunt palpabile. f. Maşini şi unelte. g. Persoană care îşi asumă riscuri în afaceri în speranţa unui profit. h. Imposibilitatea de a satisface toate nevoile economice pe care indivizii le-ar putea

avea. i. Ştiinţă socială. j. Alternativa cu cea mai mare valoare la care cineva renunţă când face o alegere.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

jarom

ania.

org

Activitatea 2. Cererea şi oferta: Ce înseamnă pentru tine? Exerciţiul 1. Tabelul de mai jos arată numărul ipotetic al companiilor, proporţia de

câştiguri obţinute de 4 dintre acestea şi valorile procentuale pentru 50 de companii mari din fiecare domeniu. Foloseşte acest tabel pentru a răspunde la întrebările următoare.

Domeniu Numărul

companiilor Valoarea

procentuală Valoarea

procentuală

a câştigurilor

pentru 4 a câştigurilor în

domeniu

companii mari pentru 50 de firme mari

Piese auto şi accesorii 1.100 65% 79%

Calculatoare 22 80% 92%

Imprimante 25.000 7% 24%

Mobilă din lemn 2.300 20% 60%

Lapte 600 15% 68%

Rochii 3.900 11% 45%

Care dintre domeniile de mai sus are cel mai mare procent de câştiguri? Numeşte două. _______________________________________________________________________ De ce crezi că aceste domenii sunt conduse de numai câteva companii mari? _______________________________________________________________________ Care sunt cele două domenii cu cel mai mic procent de câştiguri? _______________________________________________________________________ De ce nu sunt aceste domenii dominate de câteva firme mari? _______________________________________________________________________ Explică următoarea declaraţie: „Nu este important numărul de firme dintr-un domeniu

pentru un oligopol, ci procentajul câştigurilor din vânzări înregistrate de câteva companii mari.”

_______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________

jarom

ania.

org

_______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ Exerciţiul 2. Găseşte definiţia corespunzătoare. Asociază termenii din coloana A cu

definiţiile din coloana B. Coloana A 1. Pieţe de resurse 2. Circuit 3. Concurenţă 4. Creştere economică 5. Mijloc de schimb 6. Consumatori 7. Dreptul de proprietate 8. Profit Coloana B a. Mişcarea banilor, a produselor şi a resurselor între gospodării şi companii. b. Locul în care schimbi munca pentru banii pe care îi vei cheltui pe bunuri şi servicii. c. Proprietatea asupra unui bun sau a unei resurse. d. Rivalitatea dintre companii pentru banii consumatorului. e. Funcţie a banilor care le permite oamenilor să facă schimburi mai uşor între ei. f. Banii rămaşi după deducerea costurilor din vânzări. g. Producţia crescută de bunuri şi servicii. h. Cei care cumpără bunuri şi servicii.

1 2 3 4 5 6 7 8

jarom

ania.

org

Activitatea 3. Cererea şi oferta: Jocul pieţei

Exerciţiul 1. Care sunt modurile în care ambalajul poate îmbunătăţi atractivitatea unui

produs? Studiază două ambalaje de la două produse diferite din casa ta. Scrie produsele care folosesc caracteristicile de împachetare de mai jos.

Siguranţă: ________________ , ___________________ , _______________ Uşurinţa

folosirii: ________________ , ___________________ , _______________

Depozitare: ________________ , ___________________ , _______________

Economisire: ________________ , ___________________ , _______________

Aspect vizual: ________________ , ___________________ , _______________ Alte

caracteristici: ________________ , ___________________ , _______________ 1. Cum contribuie ambalajul la preţ, promovare, produs? Dă exemple. _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 2. Ce îmbunătăţiri ale ambalajelor ai observat în ultimii ani? _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 3. Sunt dezavantaje în metodele de ambalare moderne? _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 4. Care dintre caracteristici ar fi mai importante pentru vânzătorul cu amănuntul decât

jarom

ania.

org

pentru consumator? _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ Exerciţiul 2. Găseşte definiţia corespunzătoare. Asociază termenii din coloana A cu

definiţiile din coloana B. Coloana A 1. Cerere 2. Elasticitatea cererii la preţ 3. Diminuarea utilităţii marginale 4. Schimbări ale cererii 5. Efectul scăderii preţurilor 6. Cererea pieţei 7. Bunuri-substitut 8. Bunuri complementare Coloana B a. Descrie cât de mult afectează o schimbare a preţului cantitatea solicitată. b. Lucru folosit în locul unui anumit produs. c. Oamenii vor să cumpere mai mult dintr-un produs când preţul acestuia scade. d. Cantităţile din anumite produse pe care o persoană vrea şi poate să le cumpere la

diferite preţuri posibile. e. Punctul atins când următorul produs consumat este mai puţin satisfăcător decât cel

de dinainte. f. Lucruri pe care oamenii le folosesc de obicei împreună. g. Oamenii vor să cumpere mai puţin dintr-un produs la orice preţ posibil. h. Suma tuturor cererilor de pe o piaţă dată.

1 2 3 4 5 6 7 8

jarom

ania.

org

Activitatea 4. Economiile, cheltuielile şi investiţiile Exerciţiul 1. 1. Pe ce ai cheltui mai mult, pe un împrumut de 1.000 de lei cu plata în 12 luni a unei

dobânzi de 92 de lei, sau pentru un împrumut cu dobândă de 36 de lei în decursul a 36 de luni?

Banii cheltuiţi sunt mai mulţi pentru un împrumut pe 36 de luni cu plata a 36 $ pe lună, dar suma mică pe care o daţi pe lună ar putea fi atractivă. De ce ar alege o persoană planul care ar presupune o cheltuială mai mare de bani? Depinde de rata dobânzii, dar poate, de asemenea să aibă o valoare actuală mai mică. 2. Să presupunem că John, Mary şi Bob au cumpărat fiecare câte un sistem stereo de

200 $ şi l-au plătit cu un credit. Cu informaţiile date, analizaţi cât a cheltuit fiecare, incluzând cheltuielile pentru credit.

3. Pe baza întrebărilor 1 şi 2 de mai sus, ce părere generală puteţi oferi despre durata unui credit (săptămâni, luni, ani), cuantumul plăţii în această perioadă şi suma totală pe care o persoană o cheltuieşte pentru un împrumut.

În general, cu cât împrumutul este pe o perioadă mai îndelungată, cu atât sunt mai mici plăţile periodice, dar cu atât mai mari cheltuielile finale. Exerciţiul 2. Găseşte definiţia corespunzătoare. Asociază termenii din coloana A cu

definiţiile din coloana B. Coloana A 1. Buget 2. Dobândă compusă 3. Asigurare 4. Lichidităţi 5. Cheltuieli 6. Scopuri financiare 7. RPA 8. Publicitate 9. Siguranţă şi opţiuni 10. Istoric bun al creditului Coloana B a. Reclame plătite. b. Drepturi-cheie ale consumatorului. c. Un buget te va ajuta să le îndeplineşti. d. Banii cheltuiţi pentru produse şi servicii. e. Rata procentuală a anuală a dobânzii percepută pentru un împrumut. f. Vei avea nevoie de el dacă vrei să cumperi acum şi să plăteşti mai târziu. g. Adunarea între suma economisită şi dobânda plătită deja. h. Planul financiar care este alcătuit din venituri şi cheltuieli. i. Uşurinţa transformării economiilor şi altor sume investite, în bani lichizi. j. Protecţia financiară împotriva unor riscuri, precum: boală, deces, incendiu, inundaţii,

accidente etc.

jarom

ania.

org

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

jarom

ania.

org

Activitatea 5. Rolul guvernului pe piaţă Exerciţiul 1. În cadrul acestui exerciţiu, veţi juca rolurile unor reprezentant care

participă la o şedinţă locală a administraţiei. Scopul vostru este să discutaţi una dintre problemele de mai jos. Înainte de prezentarea problemei, va fi nevoie să căutaţi informaţii despre aceasta, deoarece va trebui să faceţi cea mai bună impresie.

Încercuiţi rolul pe care l-aţi selectat sau vi s-a atribuit şi pregătiţi o declaraţie orală sau

scrisă despre una dintre probleme. Rolurile sunt: primarul oraşului; un membru al Consiliului oraşului, care susţine că nu va mări taxele; un membru al consiliului oraşului, care susţine că va construi spaţii de recreere; preşedintele băncii; reprezentantul unei firme de construcţii; un reprezentant al cetăţenilor; un inspector şcolar; un reprezentant al asociaţiei „Protejaţi viaţa sălbatică” – grup important de protecţie a mediului; un reprezentant al unui sindicat.

Probleme 1. O firmă locală de construcţii vrea să construiască un mic cartier cu 20 de case pe locul

pe care acum se află un cimitir de animale de companie. Firma cere Consiliului oraşului să schimbe destinaţia zonei şi să extindă canalizarea până în această zonă. Pentru a face acest lucru, este nevoie de 2,3 milioane de euro de la primăria oraşului, dar aceasta ar primi 75.000 de euro anual din taxe în urma dezvoltării zonei. Noul cartier ar genera mai mulţi bani pentru oraş.

2. S-a propus ca taxele comerciale ale oraşului (care sunt de 5%) să fie mărite la 6%.

Câştigurile rezultate vor fi folosite la amenajarea unui parc, a unei piste de biciclete şi a unui centru civic.

3. Sistemul de transport din oraş a funcţionat în pierdere până acum. Autobuzele nu

sunt într-o stare bună. Dacă oraşul ar creşte taxele pe proprietate la 10% pentru casele care valorează mai mult de 100.000 de euro, s-ar putea cumpăra autobuze noi. Cu noul echipament şi cu servicii mai bune, probabil mai mulţi oameni ar folosi aceste mijloace de transport.

Exerciţiul 2. Găseşte definiţia corespunzătoare. Asociază termenii din coloana A cu

definiţiile din coloana B. Coloana A 1. Vârf economic 2. Stabilizatori automaţi 3. Recesiune 4. PIB real pe cap de locuitor 5. Cerere pentru depozite 6. Operaţiuni pe piaţa liberă 7. Politică monetară 8. Politică fiscală 9. Indicatori economici

jarom

ania.

org

Coloana B a. Câştigurile populaţiei unei ţări, ajustate la schimbările din costul vieţii. b. Perioadă de prosperitate înainte de începutul unui declin economic. c. Strategii ale guvernului pentru controlul ofertei de bani. d. Perioadă de folosire sub limită a resurselor economice. e. Implică folosirea puterii guvernului de a impozita şi a cheltui. f. PIB-ul şi rata şomajului, de exemplu. g. Cumpărarea şi vânzarea de obligaţiuni emise de guvern. h. Banii depuşi în conturi bancare. i. Taxa de impozit şi beneficiile subangajării, de exemplu.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

jarom

ania.

org

Activitatea 6. Banii, inflaţia şi indicele preţurilor bunurilor de consum

Exerciţiul 1. 1. Care sunt diferenţele dintre creşterea cererii şi creşterea costurilor în generarea

inflaţiei? _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 2. Care este definiţia generală a inflaţiei? _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 3. Oamenii sunt afectaţi de inflaţie. Descrie cum sunt influenţaţi cei care aparţin

următoarelor grupuri: a. Persoanele care au garantat cu locuinţa pentru un împrumut de la bancă. b. Persoanele care împrumută bani cu rate cu dobândă fixă, pentru a-şi extinde

afacerile. c. Pensionarii care au un venit redus. d. Profesioniştii şi oamenii de afaceri care au venituri în creştere. e. Persoanele care au investit masiv în obligaţiuni f. Persoanele care au investit masiv în acţiuni. g. Un guvern care depinde de impozitele pe venit. 4. Să presupunem că rata inflaţiei pentru anul viitor este de 10%. Cum vor fi afectate

persoanele de mai sus de acest lucru? _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________

jarom

ania.

org

_______________________________________________________________________ Exerciţiul 2. Găseşte definiţia corespunzătoare. Asociază termenii din coloana A cu

definiţiile din coloana B. Coloana A 1. Troc 2. Bani 3. Monedă 4. Putere de cumpărare 5. Inflaţie 6. Cecuri la purtător 7. Elasticitatea monedei Coloana B a. Turiştii folosesc uneori această formă de plată în locul banilor. b. Lucru acceptat ca plată în general pentru bunuri şi servicii. c. Capacitatea cumpărătorilor de a cumpăra bunuri şi servicii cu o unitate monetară. d. Creşterea preţurilor. e. Oferta de bani se extinde automat şi se contractă odată cu activitatea economică. f. Schimbarea unui bun sau a unui serviciu cu un altul. g. Hârtii şi monede emise de stat.

1 2 3 4 5 6 7

jarom

ania.

org

Activitatea 7. Comerţul internaţional Exerciţiul 1. Să presupunem că există două ţări, X şi Y, care produc cipuri de calculator şi

CD-playere. Ţările, care nu fac schimb una cu alta, pot produce articole aşa cum este descris în tabel:

PRODUS ŢARA X ŢARA Y

1 cip de calculator 5 ore 24 ore

1 CD-player 10 ore 12 ore

Total 15 ore 36 ore

1. Ce ţară are avantaj absolut în producerea cipurilor? Explică de ce. _______________________________________________________________________ 2. Ce ţară are un avantaj absolut în producerea de CD-playere? Explică de ce. _______________________________________________________________________ 3. Care este costul de oportunitate pentru ţara X de producere a unui cip de calculator?

Care este costul de oportunitate pentru producerea unui CD-player? _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 4. Care este costul de oportunitate pentru ţara Y de producere a unui cip de calculator?

Care este costul de oportunitate pentru producerea unui CD-player? _______________________________________________________________________ 5. Ce ţară are un avantaj comparativ în producerea cipurilor de calculator? Explică de

ce. _______________________________________________________________________ 6. Ce ţară are un avantaj comparativ în producerea CD-playerelor? Explică de ce. _______________________________________________________________________ 7. Folosind acest exemplu, explică de ce poate avea o ţară un avantaj absolut în

producerea unui bun şi totuşi să nu aibă un avantaj comparativ. _______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________ 8. Cum pot să economisească timp cele două ţări prin specializarea pe producerea unui

singur produs şi să nu facă comerţ încercând să îl obţină pe celălalt? Cât de mult timp ar economisi fiecare ţară?

_______________________________________________________________________

jarom

ania.

org

_______________________________________________________________________ 9. Poate să folosească fiecare ţară timpul economisit pentru a produce un alt lucru? _______________________________________________________________________ Exerciţiul 2. Găseşte definiţia corespunzătoare. Asociază termenii din coloana A cu

definiţiile din coloana B. Coloana A 1. Avantaj absolut 2. Balanţă de plăţi 3. Balanţă a comerţului exterior 4. Avantaj comparativ 5. Cont de capital 6. Rată de schimb 7. Organizaţia Mondială a Comerţului 8. Productivitatea muncii 9. Cote 10. Tarif Coloana B a. Taxă pe importuri. b. Poate duce la mărirea salariilor şi la competitivitate pe pieţele mondiale. c. Organizaţie multinaţională care promovează liberul schimb. d. Preţul unei monede exprimat în altă monedă. e. Suma tuturor schimburilor dintre rezidenţii unei ţări şi cei ai altei ţări într-o anumită

perioadă. f. Abilitatea de a produce un bun cu mai puţine resurse decât alţi producători. g. Suma împrumuturilor şi a investiţiilor între o ţară şi alta pe o anumită perioadă. h. Restricţii de cantitate asupra bunurilor care se importă într-o ţară. i. Diferenţa dintre exporturile unei ţări şi importuri. j. Abilitatea de a produce un bun la un cost de oportunitate mai mic decât ceilalţi producători.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10