EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În...

20
V or fi, cu siguranță, mulți po- liticieni din Argeș, în special de la PSD, care vor strâmba din nas după acest editorial. Vor fi inclusiv zeci de oficiali cu dosare la DNA, parlamentari sau europarlamentari care vor scoate un rictus. D e ce îmi doresc ca Laura Codruța Kovesi să ajungă într-o funcție de top? Pentru că sunt român și orice reușită în plan internațional a unui român bine pregătit mă bucură, indiferent că este vorba de un olimpic, un cerce- tător, un artist sau un procuror-șef. D e acord, Laura Codruța Ko- vesi nu e perfectă. Nimeni nu e perfect. Însă, dacă este să punem în balanță, pe de o parte, calitățile și rezultatele și, pe de altă parte, eșecurile și defectele, Laura Codruța Kovesi dă clasă multor politici- eni și oficiali din țară, inclusiv din Argeș. Dă clasă politicienilor ajunși în funcții-cheie deși sunt agramați, dă clasă miniștrilor paraleli și „supraievaluați” cu portofoliile ce le-au fost încredințate, dă clasă mult prea multor parveniți cu gură mare și CV minuscul. U itați-vă pe rețelele de socializa- re, ascultați sau vizionați păre- rile a zeci de oficiali europeni, citiți articole din ziare de top precum „Le Monde” și „Financial Times”: opi- niile pro-Kovesi sunt covârșitoare. Și ăsta e un alt paradox românesc: Laura Codruța Kovesi e criticată de penali și de zeci de oficiali din țara ei, însă e lăudată de Europa și de presa internațională. O român- că e criticată și sabotată de româ- nii ei. Inclusiv de Gabriela Zoană, o doamnă europarlamentar cu care am fost coleg de liceu. A m mai spus-o acum vreo doi ani și o repet: fără DNA și fără sutele de condamnări, Argeșul ar fi fost un soi de republică bananieră. Ar fi fost un teren al unei corupții exacerbate și fără vreun control. D a, mai e mult de lucru privind corupția și corupții, însă s-au făcut și destule lucruri bune. A ți ascultat sau ați văzut inter- viul dat sâmbătă, 2 martie, de Laura Codruța Kovesi la Europa FM? Mie unul mi-a plăcut, ca și câtorva sute de mii de români. Fără aroganțe, fără agramaticalități, fără sintagme sforăitoare, așa cum ne- au obișnuit, din păcate, prea mulți oficiali români, în frunte cu Viorica Dăncilă, probabil cel mai rușinos premier din istoria României. Î ntr-o Românie în care prea mulți români mimează munca, avem nevoie și de români care să miște munții din loc. Avem nevoie de români care să facă ceva. Și să facă foarte bine. Iar Laura Codruța Ko- vesi, fie și singură împotriva tuturor pseudopoliticienilor, este unul din- tre acei români care mai pot schim- ba ceva în țara asta atât de frumoa- să, dar atât de urâțită și batjocorită de clasa politică. E unul dintre ro- mânii care te fac să crezi în speranța schimbării. Denis Grigorescu Punctul pe Y De ce îmi doresc ca Laura Codruţa Kovesi să ajungă procuror-şef european pag. 20 NR. 1285 FONDAT ÎN 1994 Săptămânal de informaţii diverse 6 - 12 martie 2019 20 pagini 1 leu Tulburări la IPJ Argeş Adjunctul Gherghe de la Poliţia Judeţeană, cercetat disciplinar de IGPR pag. 4 pag. 17 Componente Auto SA Topoloveni a împlinit 40 de ani de activitate şi priveşte cu încredere spre viitor EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL CULTURAL ŞTEF ĂNEŞTI Lavinia i-a făcut călăi pe evaluatorii săi, ameninţând că oamenii vor ieşi cu furci şi topoare dacă va dată afară Lavinia către examinatori:„Poziția dumneavoastră îmi amintește de acele proce- se de la sfârșitul anilor 40” Examinatorul către La- vinia: „Mă faceţi şi călău?” Lavinia dixit: „Nu veți mai găsi, de la Zimnicea până la Dorohoi, un prost care să vrea să mai fie aici manager, la Ștefănești” Lavinia Năstase primeşte 1.360 lei lunar de la Primăria Ştefăneşti pentru plata chiriei apartamentului în care stă pag. 10-11 Ce a scos la iveală auditul Lavinia Năstase a scos la iveală de la Centrul Cultural Explodează dosarul blocurilor ridicate lângă depozitul de armament „Sunt grupuri de interese la Primăria Piteşti” Avocat Gheorghe Ionescu: „În justiţia argeşeană există «culoare», astfel încât un anumit dosar să ajungă la un anumit complet” pag. 5 pag. 18

Transcript of EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În...

Page 1: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Vor fi , cu siguranță, mulți po-liticieni din Argeș, în special

de la PSD, care vor strâmba din nas după acest editorial. Vor fi inclusiv zeci de ofi ciali cu dosare la DNA, parlamentari sau europarlamentari care vor scoate un rictus.

De ce îmi doresc ca Laura Codruța Kovesi să ajungă

într-o funcție de top? Pentru că sunt român și orice reușită în plan internațional a unui român bine pregătit mă bucură, indiferent că este vorba de un olimpic, un cerce-tător, un artist sau un procuror-șef.

De acord, Laura Codruța Ko-vesi nu e perfectă. Nimeni nu

e perfect. Însă, dacă este să punem în balanță, pe de o parte, calitățile și rezultatele și, pe de altă parte, eșecurile și defectele, Laura Codruța Kovesi dă clasă multor politici-eni și ofi ciali din țară, inclusiv din Argeș. Dă clasă politicienilor ajunși în funcții-cheie deși sunt agramați, dă clasă miniștrilor paraleli și „supraievaluați” cu portofoliile ce

le-au fost încredințate, dă clasă mult prea multor parveniți cu gură mare și CV minuscul.

Uitați-vă pe rețelele de socializa-re, ascultați sau vizionați păre-

rile a zeci de ofi ciali europeni, citiți articole din ziare de top precum „Le Monde” și „Financial Times”: opi-niile pro-Kovesi sunt covârșitoare. Și ăsta e un alt paradox românesc: Laura Codruța Kovesi e criticată de penali și de zeci de ofi ciali din țara ei, însă e lăudată de Europa și de presa internațională. O român-că e criticată și sabotată de româ-nii ei. Inclusiv de Gabriela Zoană, o doamnă europarlamentar cu care am fost coleg de liceu.

Am mai spus-o acum vreo doi ani și o repet: fără DNA și fără

sutele de condamnări, Argeșul ar fi fost un soi de republică bananieră. Ar fi fost un teren al unei corupții exacerbate și fără vreun control.

Da, mai e mult de lucru privind corupția și corupții, însă s-au

făcut și destule lucruri bune.

Ați ascultat sau ați văzut inter-viul dat sâmbătă, 2 martie, de

Laura Codruța Kovesi la Europa FM? Mie unul mi-a plăcut, ca și câtorva sute de mii de români. Fără aroganțe, fără agramaticalități, fără sintagme sforăitoare, așa cum ne-au obișnuit, din păcate, prea mulți ofi ciali români, în frunte cu Viorica Dăncilă, probabil cel mai rușinos premier din istoria României.

Într-o Românie în care prea mulți români mimează munca, avem

nevoie și de români care să miște munții din loc. Avem nevoie de români care să facă ceva. Și să facă foarte bine. Iar Laura Codruța Ko-vesi, fi e și singură împotriva tuturor pseudopoliticienilor, este unul din-tre acei români care mai pot schim-ba ceva în țara asta atât de frumoa-să, dar atât de urâțită și batjocorită de clasa politică. E unul dintre ro-mânii care te fac să crezi în speranța schimbării.

Denis Grigorescu

Punctul pe YDe ce îmi doresc ca Laura Codruţa Kovesi să ajungă procuror-şef european

pag. 20

NR. 1285FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

6 - 12 martie 201920 pagini 1 leu

Tulburări la IPJ Argeş Adjunctul Gherghe de la Poliţia Judeţeană, cercetat disciplinar de IGPR pag. 4

pag. 17

Componente Auto SA Topoloveni a împlinit 40 de ani de activitate şi priveşte cu încredere spre viitor

EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL CULTURAL ŞTEFĂNEŞTI Lavinia i-a făcut călăi pe evaluatorii săi, ameninţând că oamenii vor ieşi cu furci şi topoare dacă va fi dată afară

Lavinia către examinatori:„Poziția dumneavoastră îmi amintește de acele proce-se de la sfârșitul anilor 40” Examinatorul către La-vinia: „Mă faceţi şi călău?” Lavinia dixit: „Nu veți mai găsi, de la Zimnicea până la Dorohoi, un prost care să vrea să mai fi e aici manager, la Ștefănești”

Lavinia Năstase primeşte 1.360 lei lunar de la Primăria Ştefăneşti pentru plata chiriei apartamentului în care stă pag. 10-11

Ce a scos la iveală auditul

Lavinia Năstase

a scos la iveală ade la Centrul Cultural

Explodează dosarul blocurilor ridicate lângă depozitul de armament „Sunt grupuri de interese la Primăria Piteşti”

Avocat Gheorghe Ionescu:

„În justiţia argeşeană există «culoare», astfel încât un anumit dosar să ajungă la un anumit complet”

pag.

5

pag. 18

Page 2: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Evaluare cu arme albe la Centrul Cultural Ștefănești. Comisia de examinare a fost copleșită de argumentele managerei Lavinia Năstase.

Din Din

Culise...Culise...

Șeful Poliției Pitești, Iulian Olteanu, fi nul chestorului Stoica și țeava de eșapament a Toyotei lui Cătălin Spătaru.

Mă cam glodește scaunul! Dar mi-a promis Cătălin de la Celly un spătar mai confortabil și nu știu de ce dracu’

întârzie...

Gabriela Zoană, europarlamentar PSD, un sufl ețel prea imaculat pentru o politică atât de curvă: „La câteva luni după ce am devenit europarlamentar, am trăit o mare dezamăgire”. George Hristescu, TNL Argeș, sau

afară e vopsit gardul, înăuntru-i liberalul: „Sunt niște poze făcute la un gard. Poze cu niște persoane în sediul de la Pitești care socializează. Nu este nimeni pe mese!”. Dan Stroe, primar Bradu, a vrut să

unească vămile, cea de pe lumea asta cu cea de pe lumea cealaltă: „În anul 2017, parohia din Geamăna a solicitat achiziționarea unui teren în vederea ex-tinderii cimitirului. Ar fi fost un teren bun pentru asta situat spre Vama Pitești”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

cere să se facă inventarul la zi al micro-buzelor, autobuzelor și autocarelor din

România: „Eu am cerut să susţinem or-ganizarea unui miting de susţinere pentru existenţa acestei secţii de investigare a pro-curorilor. (…) Eu cred că vor veni foarte mulţi români”. Călin Popescu Tăriceanu, președinte

ALDE, îl anunță pe Gerea că la europar-lamentare va candida la rubrica „și alții”: „Am aprobat lista de candidaturi pentru Parlamentul European. (...) Pe locul întâi - doamna Norica Nicolai, (…) pe locul 6 - Andrei Gerea…” Mircea Drăghici, deputat, dovada

vie că la PSD se poartă indispensabili: „Atunci a fost doar un anunţ că PSD s-a gândit la mine pentru a prelua președin-ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit cu colegii și când am început să predau din lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui să le dăm»”.

Vasile Blaga i-a convocat în urmă cu o săptămână, la București, pe liderii liberali din teritoriu. De ce? Ca să le prezinte mult anunțatul și trâmbițatul sondaj de opinie realizat în perioada decembrie 2018-ianuarie 2019. Rezul-tatele obținute în plan național, dar și pe fi ecare județ în parte au rulat pe un proiector în timpul întâlnirii. Din ceea ce am putut afl a pe surse, sonda-jul privind alegerile europarlamentare îi situează peste așteptări în județul

nostru pe liberali. Cu amendamentul că doar alegerile pot confi rma dacă li-beralii stau așa de bine sau doar se îm-bată cu apă rece, vă prezentăm totuși cifrele sondajului la întrebarea ”Cu ce partid votați la alegerile europarla-mentare?” Precizăm că este vorba de câteva cifre pe care le-am afl at fi ind-că, altfel, liberalii au refuzat să ne dea orice fel de date despre sondaj. PSD - 29,8%; PNL - 25,3%; ALDE - 17,1%, USR - 8,6%, Pro România - 5,9%...

Sondajul care îi umfl ă în pene pe liberalii argeşeni. PSD are 29,8%. PNL - 25,3%

Vă iau cu furca, focu’ să vă ardă!Dacă mă evaluați la mansardă...

Deși sunt greu încercat în aceste zile de binomul Pie-leanu-Mihalcea, trag speranță că măcar fratele meu,

Bogdan Berechet, nu se predă. Decât în brațele prefectu-lui, eventual ale lui Mircea Drăghici...

Vă jur pe ochii mei, mai exact pe ai doamnei ministru Carmen Dan, că trebuie să-l schimb pe Gherghe din funcția de adjunct, altfel mă

schimbă Mitralieră pe mine...

Adjunctul IPJ Argeș, Gabriel Gherghe, își trage singur clopotele, acompaniat

de Flacăra Centenarului, adică știți dv. de cine.

Comandantul Pieleanu, la momentul adevărului pe axa Teleorman-Mioveni-Pitești, cu oprire pe partea

dreaptă, în biroul adjunctului Gherghe.

ELECTRO-CUTARE

Deși se vorbește și se lucrează de mai mulţi ani la un nou adăpost de câini în municipiul Câmpulung, încă este funcţional vechiul loc, în care animalele sunt ţinute în condiţii impro-prii, îndeosebi din cauza suprapopulării. Așa că, din când în când, se mai acordă învoiri în oraș, câinii fără stăpân părăsind adăpostul în haită,

spre bucuria vecinilor și a celor care trec, pe jos, înspre Bughea. Cum a dat colţul ierbii, în jur de 15 carnasiere au ieșit la păscut chiar peste drum de adăpost, iar bilanţul nu a fost unul deosebit: doar doi oameni speriaţi și un tur de pantaloni făcut franjuri, că așa e moda acum.

Existenţa în continuare a deșeurilor pe fosta platformă ARO provoacă frisoane îndeosebi ce-lor care locuiesc în apropierea fostei uzine. Iar faptul că neliniștea persistă a fost dovedit zilele trecute, atunci când o câmpulungeancă a zărit, spre seară, un camion care părea cam suspect, cam încărcat și cam cu direcţie dinspre ARO. Și l-a întrebat pe șofer ce transportă, iar răspunsul a făcut-o să dea alarma: deșeuri! Finalul poveștii

a fost povestit de însuși primarul Câmpulungu-lui, Liviu Ţâroiu, care primise și el informaţia. Din întâmplare, la volanul camionului se afl a un șofer pus pe șotii, care, observând îngrijora-rea femeii, a minţit-o, spunându-i că are trans-port periculos. În camion se afl a cu totul altceva decât cianuri sau uleiuri uzate.

Istericale cu deşeuri la Câmpulung

Câinii au ieşit la păscut la Câmpulung

MOMENT ISTORIC. Adrian Miuţescu anunţă că PNL ar fi ieșit din noaptea dominaţiei pesediste în judeţul Argeș

Page 3: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Deputa-tul Cătălin Rădulescu, explicându-ne că nu contează ce vrem noi, important e ce își dorește el.

Aseară am fă-cut Consiliu de familie. Adică eu, mitraliera și o duzină de încărcătoare. S-a decis că locul meu e tot la Pitești. La Primăria Pitești...

Prefectul Dragnea anunță un nou succes al PSD în Argeș: deși APIA se mută ca direcție deconcentrată la Ploiești,

directoarea Mari Pană rămâne, totuși, la Pitești.

Șefi i ISJ Argeș, Titi Tudosoiu și Eugenia Jianu, își dau întâlnire cu banul public ziua în amiaza mare

și nu le bate nimeni obrazul.

Ce dacă am pierdut și APIA, care se mută la Prahova! Am rămas cu Mark Taiwan,

scriitoarea de saivan...

Și ce dacă persoanele gay își dădeau întâlnire pe pagina web a Palatului Copiilor? Că și eu îmi dau

întâlnire cu adjuncta la licitațiile organizate de Inspectorat și câștigate de fi rma lui bărbatu’său...

Remus MihalceaDe luni, 4 martie, dr. Remus Mihalcea,

medic specialist ORL la Spitalul Județean Argeș, este noul manager al Spitalului Colentina. O numire cât se poate de ono-rantă și importantă pentru unul dintre cei mai promițători medici ai noului val care activa la Spitalul Județean Argeș. Pentru că a fost numit manager la unul dintre cele mai importante spitale din București, Jurnalul de Argeș îl declară pe doctorul Remus Mihalcea Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Vicepreședinte al PNL Pitești, Mihai Coteț s-a arătat contrariat de suma fabuloasă de 296 miliarde lei vechi, aproximativ 6 milioane de euro, pe care municipalitatea a alocat-o anul trecut drept subvenție pentru aproximativ 1/3 din populația Piteștiului care mai este încă racordată la sistemul centralizat de ter-mofi care. „Noi toți ceilalți am fost nevoiți să suportăm 6 milioane de euro din bugetul Primăriei și nu toți sunt cazuri sociale. De ce atâta timp Primăria a trebuit să suporte aceste subvenții? Un eventual control al Curții de Conturi la SC Termocalor ar scoate la lu-mină multe lucruri care nu sunt la locul lor. Societatea de termofi care a Piteștiului este pușculiță pentru un grup! Trebuie să se gă-sească soluții pentru cei care sunt cu adevărat cazuri sociale, eventual ajutarea acestora să achiziționeze, într-un parteneriat public-pri-vat, echipamente în rate, cu plata pe factura de utilități și tot ar rămâne mult din cei 6 mi-lioane de euro cheltuiți, sumă care s-ar putea reinvesti în dezvoltarea orașului. De exemplu, în infrastructura necesară înfi ințării mult trâmbițatului parc industrial. Acesta este o prioritate pentru PNL. Avem administrații liberale de succes în țară de la care am pu-tea învăța!”, a afi rmat vicepreședintele Mihai Coteț în cadrul conferinței de presă a liberali-lor piteșteni. A.C.

Vicepreşedintele PNL Piteşti, Mihai Coteţ:„Societatea de termofi care a Piteştiului este puşculiţă pentru un grup!”

Director la OCPI Argeș din partea PSD, după ce a mai deținut aceeași funcție și când era susținător înfocat al PDL, Radu Bănică se dă peste cap de luni de zile să își angajeze iubita la Cadastru. Săptămâna trecută, pe ultima sută de metri, Elena Oprea, partenera lui Bănică, s-a înscris la concursul ce va fi organizat între 11 și 15 martie de către ANCPI (Agenția Națională de Cadastru și Publici-tate Imobiliară), pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a unor posturi vacante la ANCPI și instituțiile subordonate. Elena Oprea va can-dida pentru postul de registrator carte funciară gradul 1A în cadrul OCPI Argeș. Adică același post la care acum două luni a picat proba scrisă cu cel mai mic punctaj - 28,33 puncte - dintre toți cei 14 candidați din toată țara care au susținut proba scrisă, în condițiile în care pentru a trece la următoarea probă, cea a interviu-lui, trebuia să aibă minimum 50 de puncte.

O fostă colegă a lui Radu Bănică i-ar putea favoriza iubita

Pe surse am afl at că Elena Oprea ar pu-tea avea un atu special la ANCPI în noua ei tentativă de a avea un post bine plătit la OCPI Argeș alături de partenerul și șeful ei Radu Bănică. Despre ce este vorba? De săptămâna trecută, director la Direcția de Publicitate Imobiliară din cadrul ANCPI este Ramona Neamțiu, o fostă angajată cu state vechi din cadrul OCPI Argeș. Și cum Publicitatea Imobiliară are, practic, în subordine toți registratorii, aici ar fi poate șansa Elenei Oprea, în fosta colegă de la OCPI Argeș a partenerului său.

Am solicitat și un punct de vedere ofi -cial de la ANCPI legat de faptul că Ra-mona Neamțiu ar putea cumva infl uența viitorul concurs. ”Comisia de concurs și cea de soluționare a contestațiilor pentru concursul organizat în perioada 11-15 martie 2019 a fost constituită pe data de 14 februarie. Doamna Ramona Ștefania

Neamțiu, șef serviciu Publicitate imo-biliară la OCPI Argeș, a fost numită să exercite cu caracter temporar funcția de director al Direcției de Publicitate Imo-biliară din cadrul ANCPI începând cu data de 1 martie 2019, nefi ind nomina-lizată nici în comisia de concurs și nici în cea de soluționare a contestațiilor. Una dintre atribuțiile comisiei de concurs este cea de a stabili subiectele pentru proba scrisă și de a alcătui seturile de subiecte pentru această probă”, se precizează într-un răspuns ofi cial trimis pentru Jurnalul de Argeș de către serviciul Comunicare al Agenției Naționale de Cadastru și Publi-citate Imobiliară.

În orice caz, noi sperăm ca, așa cum au făcut-o și acum două luni, președintele ANCPI și colegii săi să organizeze con-cursul chiar ”pe bune”. Și să nu lase ul-terior loc de comentarii și, implicit, de suspiciuni de nepotisme...

D.G.

Iubita şefului de la Cadastru s-a înscris din nou la concursul picat acum două luni

Pentru că nu i-a mai fost prelungit cu încă un an, lui Marius Stroescu, directorul executiv al APIA Argeș, i-a încetat mandatul pe data de 24 februarie, moment în care funcția i-a fost preluată de adjuncta sa, Mari Pană, pentru un interimat de 6 luni, adică până la 9 septembrie. Până aici, nicio surpriză, întrucât se vehicula mai demult timp că ad-juncta trage sforile pe la București să acceadă la funcție. Numai că, potrivit unor informații, odată cu înscăunarea directoarei Mari Pană, Centrul Județean APIA, ultima direcție deconcentrată care ne mai aparținea, de altfel, va fi cedat și el regionalei, la Prahova, mutare de care, tot potrivit surselor noastre, deputatul Cătălin Rădulescu nu este străin.

Am contactat-o pe Mari Pană, care a fost destul de evazivă: „Vreau să vă spun că ofi cial nu am primit nimic în acest sens și că nu schim-bă cu absolut nimic datele proble-mei. Nu am nimic ofi cial în acest sens, însă în regiunea Sud- Munte-nia, din care și Argeșul face parte,

și până acum se întâlneau județele și discutau referitor la problemele comune și dacă sunt anumite lu-cruri care pot fi rezolvate pentru a se face demersurile către apara-tul central, dar ca și structură. Nu avem un regulament de organizare și funcționare al acestor euro-regi-uni. Nu va aduce, vizavi de relația pe care o avem, de responsabilitățile și de activitățile pe care noi le avem niciun fel de modifi care. Noi, de la 1 martie, am început campania de primire a plății. Fermierii se pre-zintă conform programărilor făcute către centrele locale care sunt aron-date Centrului Județean sau fermi-erii care dețin suprafețe mai mari de 50 de hectare se vor prezenta la Centrul Județean. Atât primirea, cât și autorizarea fermierilor la plată se va face de către Centrul Județean Argeș, așa cum v-am spus, nefi ind această funcție de director, coor-donator sau director euro-regiune statutată în regulamentul de orga-nizare și funcționare APIA”.

Mari Tudor, Alina Crângeanu

Proaspăt numită director executiv,

Mari Pană se pregăteşte să mute Centrul Judeţean APIA la Prahova

Page 4: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Tudorel Pieleanu: „Pot să vă confi rm că s-a declanșat o cercetare prealabilă”

„Pot să confi rm că s-a dat o dispoziție la nivelul IGPR în ceea ce-l privește pe Gabriel Gherghe, dar amănunte nu pot să vă dau. Pot să vă confi rm doar că s-a declanșat o cercetare prealabilă. Cercetarea este făcută de inspec-torul general al Poliției Române pentru că, așa cum v-am zis, competența de numire îi aparține inspectorului ge-neral al Poliției Române pentru șefi i de inspectorate și

adjuncții șefi lor de inspectorate și tot dumnealui este cel care poate dispune începerea cercetării prealabile (...). Cercetarea prealabilă înseamnă o activitate desfășurată din punct de vedere administrativ. La această oră, nu am primit nicio notifi care în acest sens din partea Inspecto-ratului General al Poliției Române”, a declarat, contac-tat de Jurnalul de Argeș, comisarul-șef Tudorel Pieleanu, comandantul IPJ Argeș.

Șeful Poliției Argeș a evitat însă să vorbească despre motivele pentru care s-a dispus cercetarea disciplinară a adjunctului său, dar a confi rmat că este vorba despre un incident petrecut la Mioveni.

„Da, acela este motivul. Dispoziția este însă mult mai lapidară, ca să zic așa. Urmează să mi se comunice și mie. Probabil e pe drum informarea”, a mai declarat, pentru Jurnalul de Argeș, comisarul-șef Tudorel Pieleanu.

Gabriel Gherghe: „Mie nu mi s-a comunicat nimic ofi cial, le consider delațiuni”

Jurnalul de Argeș i-a solicitat un punct de vedere și comisarului-șef Gabriel Cosmin Gherghe, care ne-a de-clarat: ”Nu am cunoștință să existe o asemenea cercetare prealabilă, oricum mie nu mi s-a comunicat nimic ofi ci-al, până acum. Îmi pare rău că vehiculați informații pe care eu le consider delațiuni și care sunt furnizate de o persoană din poliție care cu asta se ocupă de ani buni”.

Izabela Moiceanu

După vâlva și indignarea pe care le-au provocat favoritismele, salariile preferențiale, programul degajat de lucru spre foarte puțin, ca să nu mai vorbim de inexistența unui concurs în cazul celor șapte persoane angajate la promoție, în

frunte cu Monica Anghel, directoa-rea Araxy Negoșanu de la Centrul Cultural Județean s-a văzut nevo-ită să ofere explicații consilierului județean Mihai Tudor de la PAM. Măcar așa, de ochii soacrei, cum s-ar spune.

Dornică să facă „lumină” în beznă, pardon, în speță, doamna director Araxi atrage atenția că, deși artiștii sunt angajați la departamentul Diver-tisment, în baza unei hotărâri a Con-siliului Județean Argeș din decembrie 2018 li se aplică o altă legislație decât funcționarilor de rând în privința în-cheierii contractelor de muncă și a timpului de lucru, cea a instituțiilor de spectacole. Iar negocierea se face direct și cu acordul părților (sic!). De asemenea, după ce citează din CV-ul cântăreței, începând cu participările la Festivalul Mamaia, în 1986, Cerbul de Aur, în 1996, trofeele din țară și din străinătate și reprezentarea la Eurovisi-on în 2002, face cunoscute îndatoririle Monicăi Anghel ca director artistic al Centrului Cultural Județean. Iar aici nu prea dă casa cu masa, în sensul că cerințele sunt riguroase și cuantifi cabi-le: de pildă, planifi carea și controlarea activităților artistice, îmbunătățirea calității prestațiilor artistice ale angajaților, exercitarea controlului asu-pra respectării regulamentului intern, evaluarea salariaților, prelungirea sau nu a contractelor de muncă, partici-parea în comisiile de examinare la an-gajare ș.a. Suntem și noi curioși dacă, după atâta amar de navetă pe care va trebui s-o facă la Pitești, Monica An-ghel chiar se va ține de îndatoririle trasate prin regulament de ”exigenta” directoare Araxy Negoșanu.

A.C.

Într-o informare scrisă, Araxy Negoşanu spune negru pe alb:Angajaţii aduşi de la Bucureşti, la promoţie cu Monica Anghel, au statut special

Tulburări la IPJ Argeş

Adjunctul Gherghe de la Poliţia Judeţeană, cercetat disciplinar de IGPR

Comandantul ad-junct al IPJ Argeș, comisarul-șef Gabriel Cosmin Gherghe, este cercetat discipli-nar (prealabil) pe motiv că, potrivit surselor Jurna-lului de Argeș, ar fi tergiversat demersurile soluționării unei sesizări făcute la adresa unui coleg, ofi țerul Ro-berto Petra de la Mioveni. E vorba de o sesizare care semnala abateri disciplinare în cazul ofi țerului Petra, inclusiv absențe de la ser-viciu, și în cazul căruia, potrivit acelorași surse, s-ar fi impus inclusiv o testare psihologică.

Teatrul ”Davila”, haltă pentru sinecuriştiRegizor adus de Poghirc şi plătit regeşte un an, fără să pună în scenă niciun spectacol

Întrucât Teatrul de Stat din Constanța nu va mai avea manager începând cu 22 martie, Consiliul Județean a fost nevoit să caute un înlocuitor. Ast-fel, cu prilejul ședinței ordinare din luna februarie, președintele Horia Marius Țuțuianu l-a prezentat consilierilor județeni pe Erwin Șimșensohn. În vârstă de 39 de ani, fost secretar de stat, Șimșensohn a fost recomandat pentru funcția de manager la Constanța, pe o perioadă de patru luni. Vestea i-a făcut pe unii să își aducă aminte că Șimșensohn a fost adus în 2018 de managerul Nicolae Poghirc pe statul de plată al Teatrului ”Davila” Pitești, ca regizor artistic gradul I A, cu un salariu de bază de 6.044 de lei. Numai că acesta nu a prestat, potrivit fi șei postului, nici măcar un singur act de regie vreme de un an de zile, cât a păpat banii argeșenilor. Nu știm dacă măcar condi-ca de prezență a semnat-o... Nu-i problemă însă, că nici regizorul Bogdan Cioabă nu presta la ”Davila” într-o vreme decât cu numele… Să sperăm că Horia Țuțuianu de la Constanța îl va lua pe Șimșenshon cu tot cu contractul de muncă de la Argeș, că doar nu l-o lăsa tot pe statul Consiliul Județean Argeș! A.C.

Gabriel Gherghe are o cumpănă în carieră. Cum va ieși din ea?

Ce glumă bună! Araxy e șefa Monicăi. Și viceversa e valabilă?

Page 5: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

„Sesizarea a fost făcută de mine, de avo-cat, nu doar la MApN, ci și la Inspectora-tul de Stat în Construcții, ca reprezentant al locatarilor din cartierul Căpitan Cuțui, pentru că aceste încălcări ale legii îi afec-tează pe ceilalți (...). În primul rând, este o zonă de case aici, nu este o zonă de blo-curi. Aici a fost prima greșeală. Regimul de înălțime este maximum P+2, iar dânșii au solicitat autorizație pentru P+7, pentru că este un demisol, parter, plus 6 etaje, care înseamnă exact ce spuneam, ceea ce este nelegal. În al doilea rând, nu le permite legislația să modifi ce indicii urbanistici în măsura în care au și făcut-o, pentru că au fost niște depășiri peste limita prevăzută de lege. Ei aveau posibilitatea de a mări acești indici cu 20%, dar au au mărit cu peste 200%, contrar legii. (...) A fost dat un PUZ forțat. Acolo, la Primărie, nu s-au respectat dispozițiile legale, regimul de înălțime s-a depășit foarte mult, la fel și coefi cientul de utilizare a terenului. În momentul de față, CUT este 1,5 din PUG-ul aprobat, iar dumnealor s-au dus la 3,2, deși, din mă-rirea aceea de 20%, ar fi putut să ajungă la maximum 1,8. Deci, la ei este o creștere de peste 200%”, explică Ioana Anița Burcea.

„Numai cei de la Primăria Pitești știu de ce au emis autorizația”

Avocatul spune că, în urma controlului efectuat de ISC la sesizarea sa, au fost con-statate chiar mai multe probleme decât cele semnalate în numele locatarilor din zonă.

„S-au descoperit mult mai multe ilegalități. Ei nu au avize de la furnizorii de utilități. Asta a descoperit ISC-ul. De

la niciunul: de la apă, de la gaze, de la elec-tricitate, de la telefonie mobilă. N-au avut avizul de la nimeni. N-au avut nici aviz de la Ocolul Silvic, că se învecinează cu ei. Numai cei de la Primărie știu de ce au emis autorizația. Nu le-au impus prin certifi cat! Nu știu dedesubturile astea”, mai spune avocatul.

Ioana Anița Burcea este membru al Baro-ului Argeș și îi reprezintă în instanță pe doi dintre proprietarii din zonă care au des-chis proces atât dezvoltatorului imobiliar SC SECOL URBAN INVEST SRL, cât și primarului Municipiului Pitești, Cornel Ionică, pentru anularea autorizației de con-struire eliberate anul trecut și desfi inţarea construcției realizate nelegal, însă spune că afectați sunt nu doar aceștia, ci majoritatea celor care locuiesc în zonă.

„Nu vorbesc despre clienții mei. Eu vă spun care sunt aspectele de nelegalitate. A fost un demers civic, a trebuit să ia cineva atitudine. Pot să vă spun că toată zona e afectată. Toți locatarii de la case/vile au fost surprinși. Nu se aștepta nimeni că-n zona asta, care este de case, să se facă blocuri, vă dați seama. Astea sunt aspecte care aduc dezavantaje tuturor celor din zonă. Vă dați seama ce înseamnă blocuri între case. Se aglomerează zona. Deja strada este foarte aglomerată. Vă dați seama ce înseamnă 150 de apartamente, în jur de 500 de per-soane față de ce este acum în zonă? Siste-mul de canalizare refulează chiar și acum; la ploi abundente, sar capacele pe străzi... Noi am spus că sunt subdimensionate, deci nu pot să preia deversările acestea de la un bloc de imobile”, mai spune Ioana Anița Burcea.

De data aceasta vorbim de un proiect P+3E/4E, cu 19 apartamente și 21 de locuri de parcare și împrejmuire te-ren, în Găvana, strada Alunului nr. 42-42A Pitești, al că-rui titular este Hydra Concept ALS SRL.

Sesizarea ne-a fost făcută de Constantin Badea, un piteș-tean care locuiește în vecinătatea șantierului, afectat direct de noua construcţie, care a postat pe pagina de Facebook a ziarului nostru, într-un comentariu la un alt articol în care Jurnalul de Argeș semnala o serie de nereguli la autorizarea altor construcţii din Pitești, un document ce i-a fost adre-sat de Inspectoratul Judeţean în Construcţii Argeș.

„Urmare a controlului efectuat de reprezentantul ISC SUD Muntenia privind respectarea prevederilor legale la emiterea autorizației de construire nr. 962/13.12.2016 pentru «Imobil locuințe P+3E/4E (19 apartamente și 21 de locuri de parcare) și împrejmuire teren în strada Alunului nr 42-42A, mun. Pitești (...)» s-a constatat că autorizația de construire în cauză a fost emisă de primarul municipiu-lui Pitești având la bază o documentație incompletă. Față de cele constatate s-a dispus Primăriei Municipiului Pitești reanalizarea documentației și stabilirea modalității de in-

trare în legalitate, privind refacerea, respectiv completarea proiectului”, se arată în documentul ce poartă semnătura inspectorului-șef judeţean al IJC, Ioan Buță.

„Sper să ajungă la pușcărie cine a făcut studiul de însorire!”

Contactat de Jurnalul de Argeș, Constantin Badea, care speră să obţină, în instanţă, suspendarea lucrărilor, a com-pletat: „Primarul nu «uită» să ceară anumite documente. Așa se construiește, haotic. E o chestie, nu de tupeu, ci de «lasă așa, că merge așa», de «dă-i-nainte, că tot noi suntem aici! Suntem noi și nu-i problemă!» (…) În momentul în care construiești un bloc, ai nevoie de spaţii de parcare, stu-diu de însorire, care este prost făcut și le-am atras atenţia. Cine l-a făcut sper să ajungă la pușcărie, că nu te joci când faci o chestie de-asta (...). Ca să construiască, aveau nevoie de un acord de la vecini... Nu ne-a întrebat nimeni!”, dar a precizat că, deocamdată, până la primul termen în instan-ţă, dorește să nu comenteze mai mult.

Izabela Moiceanu

Că organele „competente” ale Primăriei Pitești fi e consultă morţi, fi e „omit” să ceară avize și alte docu-mente la emiterea autorizaţiilor de construire pentru dezvoltatorii imobiliari care au înţeles că la noi se poate construi oricum, dar devin extrem de zeloase când e vorba de cetăţeanul de rând nu mai e o nouta-te. Nu putem uita un episod penibil petrecut în urmă cu un an, în Pasajul Mobilux, unde o bătrânică a fost săltată de Poliţia Locală pentru că încerca să vândă câteva legături de pătrunjel lângă fl orari. Explicaţia oamenilor legii a fost că-și fac treaba, dar tot de făcut treaba e vorba și în cazul arhitectului-șef și edilului-șef ai Primăriei Pitești, care ridică din umeri când ies la iveală autorizări nelegale.

Un nou bloc în Găvana, o nouă dovadă că Primăria Piteşti „uită” să ceară toate documentele la autorizarea construcţiilor

l ” l i i i i i fi

ISC: „Autorizaţia de construire a fost emisă de primarul municipiului Pitești, având la bază o documentație incompletă”

EXPLODEAZĂ DOSARUL BLOCURILOR RIDICATE LÂNGĂ DEPOZITUL DE ARMAMENT

„Sunt grupuri de interese la Primăria Piteşti” Declară avocata Ioana Anița Burcea (foto), care a sesizat Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul Regional de Stat în Construcții despre multiplele nereguli din proiectul imobiliar ridicat de familia fraților Rădulescu în str. Căpitan Cuțui Ioana Anița Burcea: ”N-au aviz de la niciun furnizor de utilități, nici de la Ocolul Silvic”

Jurnalul de Argeș a stat de vorbă cu Ioana Anița Burcea, avocatul care a sesisat Mi-nisterul Apărării cu privire la faptul că în vecinătatea Batalionului 49 Apărare Chimi-că, Biologică, Radiologică, Nucleară - CBRN (și a depozitului de armament al Garni-zoanei Pitești) se ridică un ansamblu imobiliar. Aceasta dezvăluie, pentru Jurnalul de Argeș, ce alte nelegalități au existat la obținerea autorizației de construire pentru respectivul imobil din str. Căpitan Cuțui, ridicat de către SC SECOL URBAN INVEST SRL. Avocatul spune că dezvoltatorul nu are aviz nici de la Ocolul Silvic, în vecinătatea căruia se ridică proiectul, și nici de la furnizorii de utilități. Dacă în urmă cu două săp-tămâni primarul Cornel Ionică spunea că eliberarea fără avizul MApN a autorizației de construire ar putea fi o omisiune, ne întrebăm cum ar trebui catalogată situaţia și mai dramatică dezvăluită de avocat: lipsa nu doar a unuia, ci a mai multor avize la autorizarea construcției.

„Problema este şi la Primărie, sunt anumite persoane, anumiţi dezvoltatori cărora li se aprobă, pentru că nu toţi primesc...”

Avocatul nu se teme să arate cu degetul spre ceea ce numește a fi „grupurile de intere-se” de la nivelul Primăriei Pitești.

„Sperăm ca demersul dvs. să atragă un pic atenția asupra acestui fenomen care a luat amploare. Sper ca oamenii să nu se teamă să ia atitudine, pentru că ei pe asta mizează, că oamenii nu cunosc legile și nu iau atitudine. În situațiile astea de contencios ad-ministrativ, trebuie să acționezi într-un anumit timp, nu trebuie să depășești anumite termene, pentru că, ulterior, dacă mai vrei să mai faci ceva, nu se mai poate... Problema este și la Primărie, sunt grupuri de interese, sunt anumite persoane, anumiți dezvol-tatori cărora li se aprobă, pentru că nu toți primesc... Sunt anumiți arhitecți, care se cunosc între ei”, încheie avocatul Ioana Anița Burcea.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Page 6: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMEN-TAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACEN-

TRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ

DE 220 MP, PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Societate comercială cu activitate în producţia de

mobilier, cu punctul de lucru în comuna Bascov,

ANGAJEAZĂ TÂMPLAR

CU EXPERINŢĂ ÎN MOBILIER LEMN MASIV, PENTRU SECTORUL

MONTAJ MOBILIER. Telefon: 0754096212

Cu ocazia zilei de 8 Martie,

urez tuturor doamnelor

și domnișoarelorLA MULȚI ANI!Florin Gardin,

consilier local PNL

Cu ocazia zilei de 8 Martie,

Primăria Lunca Corbului urează

tuturor doamnelor și domnișoarelor multă

sănătate!LA MULȚI ANI!

Primar, Gheorghe Drăgan

Cu ocazia zilei de 8 Martie,

SC METABET CF urează tuturor doamnelor și

domnișoarelor o primăvară frumoasă!

LA MULȚI ANI!Manager,

Constantin Pănescu

Cu ocazia zilei de 8 Martie,

Primăria Priboieni urează tuturor doamnelor și

domnișoarelor o primăvară reușită!

LA MULȚI ANI!Primar, Sorin Lupu

Cristina Stocheci a cerut să fi e suspendată la trei zile după afl area rezultatului

„Ca urmare a solicitării dumnea-voastră înregistrate la sediul Spita-lului Județean de Urgență Pitești cu numărul 903/26.02.2019, conform Legii 544/2001 privind liberul acces la

informațiile de interes public, vă trans-mitem următoarele informații:

- Concursul pentru ocuparea postu-lui de medic specialist, specialitatea gastroenterologie, organizat de Spi-talul Județean de Urgență Pitești, s-a desfășurat în data de 18 octombrie 2018. El a fost validat conform decizi-ei nr. 721/23.10.2018, emisă de mana-

gerul instituției. La acest concurs s-a înscris un singur candidat, senatoarea Cristina Stocheci. Punctajul obținut de aceasta a fost de 269,49 puncte.

- Publicitatea privind organizarea con-cursului a fost realizată conform preve-derilor legale, respectiv Ordinul MS nr. 86912015 și în prezent anunțul de con-curs se regăsește pe site-ul Ministerului Sănătății, la secțiunea Comunicate de presă - posturi medici, din data de 3 au-gust 2018, pag. 14, precum și în Revista ”Viața Medicală” nr. 31/03.08.2019.

- Rezultatele concursului au fost afi șate, conform prevederilor legale în vigoare, în data de 18.10.2018. Dr. Cris-tina Stocheci a cerut suspendarea prin adresa nr. 387521/26.10.2018. Cererea de suspendare a fost aprobată de con-ducerea Spitalului Județean de Urgență Pitești.

- Contractul individual de muncă a fost suspendat de drept pe perioada exercitării mandatului de senator în le-gislatura 2016-2020, conform art. 50, lit. d din Legea nr. 53/2003 republica-tă și Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor republicată“, se arată în răspunsul trimis de Spitalul Județean de Urgență Argeș.

Spitalul mai precizează că șase membri au alcătuit comisia de concurs: dr. Mir-cea Diculescu - medic primar gastroen-terologie Institutul Clinic Fundeni, dr. Cosmin Ciora - medic primar gastroen-terologie Institutul Clinic Fundeni, dr. Nicu Sivu - medic primar gastroentero-logie CM Argeș, șef serviciu Ana Mincă - reprezentant Consiliul Județean Argeș, consilier sup. Gheorghe Cilinescu - re-prezentant Direcția de Sănătate Publică Argeș și dr. Marius Floriganță - medic SJU Pitești.

Mari Tudor

Ce spune Spitalul Judeţean Argeş despre postul suspendat al senatoarei Stocheci

Patronul cu deşeurile de la ARO a scăpat de puşcărie într-un dosar, dar mai are unul

Judecat în două procese pentru infracţiuni pre-văzute de legislaţia privind protecţia mediului și regimul deșeurilor, Vasile Tofan, reprezentantul fi rmei Global Eco Center, care încă mai are de-șeuri depozitate pe fosta platformă ARO, a scă-pat de pedeapsă într-una dintre cauze, legat de deșeurile de la Glina. Curtea de Apel Pitești a desfi inţat hotărârea Judecătoriei Câmpulung prin care Tofan primise cinci ani de închisoare, iar fi rma fusese amendată cu 600.000 de lei, iar acum a rămas pe rol doar procesul de la Curtea de Argeș.

Fapta lui Tofan a fost săvârșită în anul 2010, urmărirea penală a început mulţi ani după ace-ea, iar Curtea de Apel Pitești a constatat, după schimbarea încadrării juridice a faptei, că s-a îm-plinit termenul special de prescripţie a răspun-derii penale. Altfel spus, a trecut timpul în care Tofan trebuia să fi e luat la răspundere. Pe cale de consecinţă, s-a dispus încetarea procesului atât faţă de Vasile Tofan, cât și faţă de fi rmă. Hotărâ-rea este defi nitivă.

În celălalt proces sunt doar amânăriDacă procesul pentru deșeurile de la Glina s-a

terminat fără condamnare, pentru cele întâm-plate la depozitul de la Câmpulung cauza este în faza primei instanţe la Judecătoria Curtea de Argeș. Capetele de acuzare sunt neluarea sau ne-respectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, va-lorifi care și eliminare a deșeurilor periculoase. Următorul termen a fost stabilit pentru data de 29 martie, atunci când nu se va întâmpla ceva deosebit, în condiţiile în care nu s-a întocmit o expertiză a deșeurilor încă afl ate pe fosta platfor-mă industrială. Mai mult, dacă în primul proces Tofan a ridicat o excepţie de neconstituţionali-tate, în cauza de la Curtea de Argeș el insistă asupra sesizării Ministerului Justiţiei.

Cătălin Ion Butoiu

În octombrie 2018, un concurs pentru ocuparea postului de medic specialist gas-troenterolog se organiza la Spitalul Județean Argeș. La acest concurs s-a înscris, surpriză, un singur candidat, senatoarea Cristina Stocheci, care după opt zile a cerut suspendarea postului proaspăt obținut. Toate acestea s-au întâmplat în condițiile în care lipsa medicilor din România este o problemă reală și cunoscu-tă. Jurnalul de Argeș a cerut să afl e date referitoare la desfășurarea concursului chiar de la managerul unității medicale mai sus menționate și de la senatoarea Cristina Stocheci. Cum nu am reușit să le afl ăm telefonic, am înaintat spitalului o solicitare conform Legii 544/2001. Promisa transparență nu a întârziat prea mult să apară. Rezultatele le-am primit după o săptămână și le prezentăm mai jos. Cert este că postul de medic specialist gastroenterolog rămâne blocat până în 2020, când dr. Cristina Stocheci își va termina mandatul de senator. Mergând pe același fi r, ce i-ar împiedica pe toți doctorii să își suspende activitatea în favoarea unor interese personale?

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a venit marţi, 5 martie, la Pitești pentru a se alătura sutelor de voluntari argeșeni în campania de strângere de semnături pentru susţinerea candidaţilor Alianţei 2020 (USR PLUS) la alegerile europarla-mentare. Dacian Cioloș a stat la Pitești timp de peste trei ore.

El este legat și profesional de orașul nostru, pentru că a lucrat la Pitești în perioada 1998-1999. ”Am lucrat la Pitești aproape doi ani. Aveam o locuință în cartierul Trivale, aproape de parc. Făceam naveta spre Curtea de Argeș în sus. Am lucrat pe un program de dez-voltare rurală, era o înfrățire între

județul Argeș și departamentul Savoia din Franța. Am lucrat pe o zonă-pilot de 12 comune situate pe văile Topologului, Vâlsanului și Argeșului”, a declarat Dacian Cioloș pentru Jurnalul de Argeș.

Întrebat cum comentează faptul că Argeșul este un județ majoritar „roșu”, Dacian Cioloș a răspuns: „Nu ne luăm după culori din as-tea date la televizor. Argeșul este un județ format în primul rând din oameni. Iar oamenii văd ce se întâmplă, au opinii și trebuie să le ascultăm opiniile”.

Tot la Pitești, Dacian Cioloș s-a întâlnit și cu o fostă colegă (foto) de acum 20 de ani, cu care a stat de vorbă câteva minute.

Denis Grigorescu

Dacian Cioloş: „Am lucrat doi ani la Piteşti. Aveam o locuinţă în cartierul Trivale”

Page 7: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: [email protected]: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

Mai mulți voluntari de la ISU Argeș dăruiesc celorlalți o parte din timpul lor. Jurnalul de Argeș a stat de vorbă cu trei dintre cei 100 de voluntari argeșeni care învață să se autoperfecționeze prin volun-tariat, după cum ei înșiși spun. Iar cea mai tulburătoare poveste este a lui Cătălin Blănaru, care a devenit voluntar după ce fi ul său s-a sinucis.

Pentru Cătălin Blănaru (42 ani), și el voluntar la ISU Argeș de doi ani, să lucrezi alături de salvatorii Inspectora-tului de Urgență nu este o joacă. Crede că trebuie să te implici cu tot sufl etul. Are sute de ore alături de echipajele de la ISU, atât pe stingere de incendii, cât și pe SMURD și, în paralel, lucrează la o companie de 25 de ani, fi ind coordo-nator de securitate și sănătate în muncă, situații de urgență și mediu. În week-end, participă alături de paramedicii de la SMURD la misiuni în ture de 12 sau 24 de ore, în funcție de disponibilitate.

„Am venit în urma unui eveniment negativ din viața mea, în care n-am pu-tut să ajut, și sunt alături de echipele SMURD cu toată dorința și pasiunea pentru a ajuta pe cei care au această ne-voie”. Cătălin Blănaru se referă la fi ul său care, în decembrie 2015, la vârsta de nici 17 ani, s-a sinucis. „Am ajuns înain-tea echipajului de prim ajutor. A fost un eșec pentru mine faptul ca n-am putut să îl salvez. Din nefericire, nici echipajul de prim ajutor n-a reușit, pentru că era prea târziu”.

Cătălin Blănaru crede că este necesar ca măsurile de prim ajutor să fi e preda-te în școli, adaptate în funcție de vârstă. Știe că sunt lucruri mai importante decât banii, de aceea nu îl deranjează faptul că nu este remunerat pentru voluntariat. Pentru el, împlinirea sufl etească este de ajuns și când o spune i se înseninează chipul. Pare atât de simplu, dar, în reali-tate, sunt sute de ore dăruite celor afl ați în suferință. Cea mai emoționantă misi-une, spune Cătălin, a fost o intervenție în cazul unei tinere găsite inconștientă pe o bancă, dar pe care a reușit să o aducă în simțiri și să o transporte în siguranță la spital. O altă intervenție aparte a fost și cazul unui bărbat străpuns de un țăruș prin stomac, o misiune care s-a încheiat cu succes.

Voluntar de nouă ani: „Mi se pare normal ceea ce fac”

Elena Bârcu are 44 de ani și este piteșteancă. A ales să devină voluntar ISU din pasiune, spune ea. Are o experiență internațională în privința voluntariatului, în Italia, la Crucea Roșie. S-a întors în țară după șapte ani și studiază la Școala Sanitară Postliceală Carol Davila din Pitești. A afl at despre programul „Salva-tor din pasiune” de la televizor și a decis să încerce. Totodată, are o fată care face kinetoterapie și un văr pompier.

Elena pare hotărâtă și vorbește cu mult calm despre situații care pe mulți dintre noi ne-ar emoționa. „Mi se pare normal ceea ce fac. Vine de la sine. E ca și cum aș face ceva pentru un membru al familiei. Nu e nimic marcant pentru mine. Simt că trebuie sa fac asta și atât. Nu mă impresio-nează nici accidentele rutiere, în acel mo-ment e adrenalină și te concentrezi asupra situației și atât”.

Lucrează 12 ore pe ambulanță împre-ună cu angajații ISU, în funcție de pro-gramare. A știut de la început că nu va fi remunerată pentru munca sa și nici nu are așteptări în acest sens. Crede că e de ajuns împlinirea sufl etească. „Vreau să fac asta, e modul meu de a ajuta pe celălalt. Mă simt mai bine așa. Am avut situații când am lăsat familia și am plecat o noapte pe ambulanță. Le faci cu drag. Nu mă deranjează că am făcut un servicu și nu am dormit, nu m-a deranjat ca am stat la minus nu știu câte grade sau că a plouat torențial”. Pentru Elena, toate cazurile au ceva aparte, dar nu își amintește unul care ar fi impresionat-o în mod special. „Transportăm persoane și de la 30 km. În acel timp, plângi cu persoana respectivă, vorbești cu ea. Dar trebuie să trecem mai departe”.

A devenit voluntar la ISU Argeş după ce fi ul său s-a sinucis

Poveste tulburătoare de viaţă

Pasiunea și dorința de a ajuta au determinat-o și pe Iulia Pătru, consilier juridic, să devină volun-tar. Aceasta are 40 de ani, face parte din prima generație de voluntari a ISU Argeș, din 2016, și crede că „dacă vrei cu adevărat să faci voluntariat, nu te reține nimeni”. Chiar dacă ar avea pregăti-re medicală, fi ecare voluntar trebuie să parcurgă modulele specifi ce ISU pentru a nu pune nimă-nui viața în pericol. În cazul Iuliei, aceasta a ter-minat Facultatea de Drept și este de 16 ani con-silier juridic. „Oamenii trebuie să înțeleagă că nu te ia nimeni de pe stradă și te duce în ambulanță mâine. Ca să fi u astăzi aici, am învățat. După ce vin de la serviciu și îmi culc copilul, învăț mane-vre de prim ajutor.” Cu răbdare și voință a reușit Iulia să parcurgă toate cursurile programului «Salvator din pasiune» și lucrează, în general, 12 ore aproape săptămânal. De regulă, în weekend. „Îi spun relaxarea de weekend. Adică, după 5 zile de alergătură pe la toate instanțele, prin nu știu câte județe pe care le am în administrare, a veni aici 12 ore, cel puțin, este o relaxare”. Iulia are nenumarate ore de intervenție alături de echipele de prim ajutor și povestește despre relația sa cu ceilalți colegi. „Noi suntem o echipă. Colegii de la SMURD mi-au dovedit că nu mă văd ca pe un intrus, ci ca pe unul de-al lor. Ajunși la un incendiu, toți suntem o familie, nu se ține cont ca tu ești pe SMURD sau pe stingere. Punem mâna, tragem de furtune. Toți muncim. Sun-tem o echipă, nu suntem marginalizați pentru că suntem voluntari”.

Iulia vorbește cu lacrimi în ochi despre volun-tariat. „Am ales această activitate pentru mine, să devin mai bună, pentru ca oamenii din jurul meu să înțeleagă că poți să dăruiești din timpul tău fără să aștepți nimic în schimb. Din păcate, trăim niște vremuri în care orice primim sau ofe-rim trebuie să aibă compensație, bănească mai ales. Am venit pentru mine, ca să devin un om mai bun. Nu putem deveni mai buni decât prin noi înșine. Vin aici pentru că mă simt bine. Nu primim nicio compensație, poate primul echipa-

ment de SMURD mi l-am cumpărat din banii mei. N-am avut pretenții, până la urmă asta în-seamnă a fi voluntar, să faci un lucru pentru că pur și simplu ți-l dorești. Nu primim absolut ni-mic. Eu cred că singura răsplata sunt bilele albe la Dumnezeu. Altă răsplată nu caut. După 12 ore în care poate nu apuci să stai 5 minute în pat nu mă simt atât de obosită ca după 8 ore de birou și aș mai sta, aș mai lucra. Dar nu pot să vin atât de des pe cât mi-aș dori”.

Cel mai mult o impresionează copiii și bătrâ-nii și spune că a început ușor-ușor să nu se mai lase copleșită de emoții. „O intervenție care mi-a plăcut, deși a fost foarte grea, pe o vreme foarte difi cilă, cu o persoană căzută în canalul de fugă de la barajul Budeasa, unde am plecat și cu barca pneumatică. A fost o experiență foarte difi cilă. Am trecut prin stufăriș cu toate echipamentele. Burnița, era frig, a trebuit să luăm și targa, lo-pata, prelata, aspiratorul și monitorul. Am tre-cut prin canalul de fugă, care era plin de pietre, mușchi, umezeală. Alunecam. Am fost nevoiți să avem grijă de noi. Aceasta este principala regulă, la orice intervenție, mai întâi salvatorul trebuie să fi e în siguranță. A fost o muncă de echipă. Din fericire, persoana a avut doar o fractură, dar a fost totul contra cronometru, pentru că se instalase și o ușoară stare de hipotermie. Fieca-re intervenție are ceva deosebit și, ușor-ușor, ne perfecționăm alături de colegii noștri”, încheie Iulia Pătru.

„Singura răsplată sunt bilele albe la Dumnezeu”

Cum poţi deveni voluntar la ISU ArgeşProgramul național de recrutare a voluntarilor «Salvator din pasiune» a început în 2016. Înscri-

erile și recrutările se fac, de regulă, anual. Cel mai tânăr voluntar de la ISU Argeș are 16 ani. Cei care vor să devină voluntari specializați în acordarea primului ajuror, descarcerare sau misiuni de stingere a incendiilor vor parcurge un ciclu de pregătire în urma căruia vor putea participa la activitățile inspectoratelor de urgență. Cursurile necesare a fi parcurse sunt cursul introductiv de 24 ore, cursul de prim ajutor de bază - 40 ore, cursul de prim ajutor califi cat - 160 ore și cursul de stingere a incendiilor - 48 ore.

Material realizat de Mari Tudor

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Primăria Albota vă adresează cele

mai calde urări de bine. Tuturor doamnelor și

domnișoarelor le urăm multă sănătate și numai realizări!

LA MULȚI ANI!Primar, Ion Dumitru

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Primăria Ciofrângeni urează

tuturor doamnelor și domnișoarelor multă sănătate și împliniri pe toate planurile!

LA MULȚI ANI!Primar, Dorin Panțeru

Cătălin Blănaru crede că este necesar ca măsurile de prim ajutor să fi e predate în școli, adaptate în funcție de vârstă.

Page 8: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Emil Lerescu extinde activitatea Ansamblului Artistic al Sindicatelor

1948. Compozitorul Emil Leres-cu, fi u al orașului Pitești, extinde activitatea Ansamblului Artistic de Amatori al Sindicatelor din Argeș. Turnee în țară.

Școala de Ofi țeri și Subofi țeri de Artilerie a fost transferată la Sibiu

1948, octombrie 29. Școala de Ofi țeri și Subofi țeri de Artilerie a fost dislocată din Garnizoana Pitești, transferându-se în Garni-zoana Sibiu, transport, cinci garni-turi feroviare a câte 45 de vagoane.

Epurarea bibliotecilor de importante volume tradiționale

1949. Apare Hotărârea Guvernu-lui Republicii Populare Române privind epurarea bibliotecilor de importante volume tradiționale, urmări nefaste inclusiv pentru instituțiile publice și cititorii din Pitești.

Instalarea Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Orășenesc

1949, iulie 1. Instalarea Comite-tului Provizoriu al Sfatului Popu-lar Orășenesc, președinte, Gheor-ghe Medve, secretar, Constantin Duță, membru, Ortansa Stângaciu, avizați de Comisia de Stat din Ca-pitală.

Demontarea vechiului Monument al Independenței

1950. Demontarea vechiului Mo-nument al Independenței (1906), afl at la intersecția de atunci dintre Bulevardul Elisabeta și Calea Cra-iovei, reconstruit pe strada Crinului (1969).

Apare Uniunea Județeană a Cooperativelor Meșteșugărești

1950. Apare Uniunea Județeană Argeș a Cooperativelor Meșteșugărești, printre primele unități din Pitești, Cooperativa De-servirea, în prezent Atcom.

Piteștenii au luat la cunoștință constituirea Pactului Militar de la Varșovia

1955, mai 14. Cetățenii și ofi cialitățile din Pitești au luat la cunoștință constituirea Pactului Militar de la Varșovia, România stat fondator, structură defensivă, afl ată sub comanda superioară so-vietică, desfi ințat după 1990.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Schitul Goia din comuna Ungheni, ce poartă hramul Sf. Nicolae, este menţionat pentru prima dată într-un document scris în anul 1770, dar există, conform relată-rilor localnicilor, încă de pe timpul domniei lui Mihai Viteazul. Acesta este așezat pe lunca Teleormanului, chiar în imediata vecinătate a albiei râului. În apropierea satului Goia, Teleormanul străbate o vale mărginită de o parte și de alta de două regiuni cu relief mai înalt. Iniţial schitul era așezat chiar în vatra satului. Ca urmare a deselor revărsări ale Teleormanului, locuitorii satului s-au mutat treptat câteva sute de metri mai sus, pe dealul din dreapta râului. Schitul Goia este recunoscut ofi cial ca monument istoric de către Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, fi ind înregistrat cu numărul AG-II-m-A-13696.

M.I.

Satul Goia este menţionat în romanul „Răscoala” de Liviu Rebreanu

Satul Goia este menţionat în romanul „Răscoala” de Liviu Rebreanu. Există un pasaj în care Miron Iuga privește co-nacele de pe moșiile învecinate incendiate de către ţăranii răs-culaţi: ”Spre Curteanca însă, mai la stânga, ardea conacul lui Popescu-Ciocoiu, apoi în jos, pe valea Teleormanului, cona-cul generalului Dadarlat la Hu-mele și al lui Ioniţă Rotompan la Goia. «Ei, săracul Ioniţă!, își zise Miron. Și pe dânsul l-au prădat…». Focul de la Goia apărea, de unde privea bătrânul, alături de Ruginoasa, dar mult mai viu, semn că începuse mai târziu. Curteanca, Humele și Goia există și sunt sate apropia-te. Romancierul a respectat aici

adevărul geografi c. În schimb, Popescu-Ciocoiu, generalul Da-darlat și Ioniţă Rotompan sunt personje imaginare, care nu au existat niciodată în realitate.

Primul loc din sudul Argeșului unde s-a predat carte a fost Schitul Goia

Putțini dintre argeșeni știu că primul loc din sudul județului unde s-a predat carte a fost la Schitul Goia, din comuna Un-gheni. Construit cu sute de ani în urmă, locul unde haiducii au fost o bună bucată de vreme călugări este astăzi monument istoric. Schitul Goia este un lăcaș sfânt, încărcat de istorie, dar și locul unde s-au întâmplat și încă se mai întâmplă minuni. Foarte mulți credincioși care au

venit, s-au închinat și s-au rugat aici au trăit miracolul vindecă-rii de anumite boli. Mai trebuie spus că prima școală din sudul județului Argeș a fost la Schitul Goia, înjghebată aici de călu-gări. În tinda modestului schit, li se predau copiilor dornici de învățătură lecții de ceaslov. Pe niște plăci din lemn se așternea un strat de ceară și reieșeau așa-numitele panachide. Lecțiile le scriau zgâriind cu un vârf de cuțit ascuțit pe stratul de cea-ră. Alții, în loc de panachide, așterneau nisip în lădițe sau chiar pe jos și scriau pe el.

Schitul Goia, locul unde călugării au fost ucişi de haiduci

Schitul Goia a fost menţionat pentru prima dată într-un do-

cument scris în anul 1770, dar, conform relatărilor localnicilor, acesta exista încă de pe timpul domniei lui Mihai Viteazul. Despre localitatea respectivă cir-culă o legendă care a dat și nu-mele satului Goia. Pe vremuri, lângă biserica schitului de călu-gări greci din Goia a avut loc o dramă. Haiducii lui Ene Mișu l-au omorât pe cârciumarul de la crâșma din luncă. Urmăriți de poteră, haiducii au ucis toți călugării din schit, i-au îngropat în pământul din luncă și s-au îmbrăcat cu hainele lor. Când a sosit potera, falșii călugări au ridicat din umeri, susţinând că nu i-au văzut pe haiducii fugari. După trecerea poterii, când lu-crurile s-au mai liniștit, haiducii au plecat în grabă pentru a se ascunde în pădurile de la mun-te. Rămasă văduvă, Goia, soția cârciumarului ucis, i-a picat cu tronc unui boier din zonă, pe nume Ban. Acesta a făcut bise-rica din sat, din dragoste pentru Goia.

Ghid de călătorie către Schitul Goia

Satul Goia este amplasat în ju-deţul Argeș, la 49 km sud de re-ședinţa acestuia, municipiul Pi-tești. Din Pitești se poate ajunge la Goia folosind fi e mijloacele de transport în comun, fi e autotu-rismul propriu. Aproximativ la mijlocul distanţei Pitești-Goia se afl ă orașul Costești, plasat pe linia de cale ferată Pitești-Roșiori de Vede. Prin Costești tranzitează trenuri de călători în direcţiile București, Pitești, Roșiori de Vede, Sibiu și Cra-iova. Un reper important îl re-prezintă satul Humele, situat între satele Găujani și Ungheni, pe drumul naţional DN65A, care leagă localităţile Roșiori de Vede și Costești. Distanţa dintre Humele și Goia este de 3 km. Există microbuze aparţi-nând unor fi rme de transport în comun ce efectueaza curse regu-late pe traseul Pitești-Costești-Strâmbeni. Se coboară în staţia de la intrarea în satul Humele, dacă veniţi dinspre Pitești. Ca punct de reper se poate folosi sediul Asociaţiei agricole Albi-na, plasat în imediata apropiere a staţiei. Se urmează apoi dru-mul lateral, asfaltat, semnalizat printr-un indicator, care vă va conduce în centrul satului Goia unde se ajunge după circa 30 de minute de mers pe jos. Șoseaua care face legătura cu satul Goia, traversează, pe o porţiune de circa 500 m, pădurea Voineas-ca. Cum se ajunge dacă se uti-lizează autoturismul propriu? Pe drumul naţional DN65A, segmentul Costești-Roșiori de Vede, sensul de mers dinspre Costești spre Roșiori de Vede, la scurtă distanţă după intrarea în satul Humele, pe partea sângă a drumului naţional se afl ă capă-tul șoselei care face legătura cu satul Goia. În intersecţia respec-tivă este plasat un indicator ru-tier. Ca punct de reper se poate folosi sediul Asociaţiei agricole Albina, plasat pe partea dreaptă a DN65A, aproximativ vizavi de capătul șoselei ce duce la Goia. Până în centrul satului Goia șo-seaua este asfaltată. Este posibil ca pe unele hărţi rutiere să nu apară numele localităţii Goia. În acest caz, căutaţi localitatea Humele, afl ată la 3 km de Goia.

Schitul Goia din Ungheni, un lăcaş de cult încărcat de istorie

Page 9: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

„Un cititor trăiește o mie de vieţi înainte de a muri. Cel care nu citește trăiește o singură viaţă” (George R.R. Martin).

În acest context, Biblioteca Jude-ţeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită să aprofundaţi lucrările pe care le deţine și vine în întâmpina-rea dumneavoastră cu o largă pale-tă editorială, din care am selectat următoarele titluri.

Dintre lucrările cu caracter psi-hologic: Isabelle Duvernois, „Lim-bajul corpului: Atenţie, gesturile

vorbesc pentru noi!” (București, Editura Niculescu, 2016); Latifa Gallo, „Cum să ne eliberăm de fri-că, anxietate, tristeţe, furie, agresi-vitate, rușine” (București, Editura Niculescu, 2016); Patrice Ras, „Stima de sine: Iubește-te pe tine pentru a trăi mai bine” (București, Editura Niculescu, 2016); David R. Hamilton, „Cele cinci efecte ale bunătăţii” (București, Editura Ni-culescu, 2017).

Din domeniul dreptului vă pre-zentăm următoarele lucrări: Adina R. Motica, Oana Elena Buzincu,

Veronica Stan, „Legislaţie notaria-lă” (București, Editura Hamangiu, 2018); Radu Chiriţă, Cristina To-muleţ, Bianca Pantea, „Drept con-stituţional” (București, Editura Hamangiu, 2017); Luiza-Cristina Gavrilescu, „Drept civil - Persoane-le: probele, prescripţia” (București, Editura Universul Juridic, 2017); Vasile Nemeș, „Contracte: legisla-ţie, jurisprudenţă, modele adnota-te” (București, Editura Universul Juridic, 2018).

Din domeniul medical vă re-comandăm următoarele lucrări: David R. Hamilton, „Cum poate mintea să vindece corpul” (Bucu-rești, Editura Niculescu, 2017);

Nigma Talib, „Dă timpul înapoi! Cel mai efi cient plan de combatere a semnelor îmbătrânirii” (Bucu-rești, Editura Niculescu, 2016); Josh Mitteldorf, Dorion Sagan, „Descifrarea codului vârstei” (Bu-curești, Editura Niculescu, 2017); Christopher Vasey, „Metode sim-ple de eliminare a toxinelor din or-ganism” (București, Editura Nicu-lescu, 2011); Nerina Ramlakhan, „Secretele somnului profund și revigorant” (București, Editura Niculescu, 2017).

Pentru iubitorii genului beletris-tic recomandăm următoarele apa-riţii editoriale: Stephenie Meyer, „Chimista” (București, Editura

Trei, 2016); Camille Aubray, „Cina cu Picasso” (București, Editura Rao, 2017); Christie Wats, „Acolo unde femeile sunt regi” (București, Editura Trei, 2017); Martha Kelly Hall, „Când înfl orește liliacul” (București, Editura Litera, 2017).

În ideea că titlurile menţiona-te anterior v-au captat aten-ţia, vă așteptăm la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: „O carte își dobândește valoarea, ca un prieten, prin lunga însoţire cu ea” (Tudor Vianu).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Gabriel Cotabiţă şi Formaţia Romanticii, pe scena Casei de Cultură „Adriana Trandafi r” din Bascov

Casa de Cultură „Adriana Trandafi r” din Bascov, condusă de managerul Lo-rena Toma, pregătește un nou specatol de excepție „Un trandafi r pentru fi ecare”. Evenimentul cultural va avea loc dumi-nică, 17 martie, de la ora 18,00, pe scena Casei de Cultură din Bascov și îl va avea drept cap de afi ș pe îndrăgitul interpret de muzică ușoară Gabriel Cotabiță. De asemenea, vor mai evolua pe scena basco-veană formația Romanticii, Antonia Ri-zea, Costinela Toma, Lucreția Racu, pre-zentatoare fi ind Lorena Toma. Intrarea este liberă, așa că se vor putea bucura de spectacol toți iubitorii genului din Bascov și nu numai. A.C.

Despre poezie şi bucurie la Liceul Teoretic „Ion Mihalache” din Topoloveni

Am trăit luni, 25 februarie, bucuria cunoașterii și a recunoașterii. BIBLIO-TECA TE CITEȘTE a ajuns la Liceul Teoretic ”Ion Mihalache” din Topoloveni. Partenerul meu de rimă, ritm și armonie a fost poetul Virgil Diaconu, directorul re-vistei ”Cafeneaua literară”. Bucla insolită a întâlnirii a fl uturat dinspre Poliția Ro-mână - Mariana Georgescu te absoarbe, te năucește, nu te iartă. Le-am ascultat pe Daniela Chițescu, pe Ana-Maria Dincă și pe Alexandra Iștvan, care își gândește poezia întâi în limba engleză. Delicatețea lor e ca pana de porumbel. Te temi s-o atingi, pentru că poate fi rănită foarte ușor. Bianca Popescu și Mihaela Dinu sunt adevărați reporteri de front literar. Au știut ce și cum să întrebe, ce și cum să stârnească. 1001 de îmbrățișări pentru Mironela Zuluf și pentru George Badea, pedagogi de talent, pedagogi cu har. Toa-tă considerația pentru doamnele direc-toare Laura Florea și Corina Marinescu.

Denisa Popescu

Cartea lui Iustin Cristian Oprea - ”Din tainele voievozi-lor” - nu-i din lumea cărților pe care le răsfoiești de obicei, de care îți amintești în clipe de ră-gaz sau asupra cărora te apleci cu bune intenții, dar și cu grabă mare. Cartea aceasta este despre esențe și despre intensități. Chiar dacă voievozii, ridicați dintre cei drepți de autor, sunt în urma noastră, sunt istoria noastră, po-emele în care ei se însufl ețesc au puterea copleșitoare a actualității.

Un simț al responsabilității aproape tragic

Oamenii aceștia, uriași prin destin, se întorc în țara care le aparține, pentru că țara îi chea-mă. Ca un copil singur în întune-ric, ea strigă după mama și tata. Cartea lui Iustin Cristian Oprea știe să fi e și mamă, și tată.

Sonoritatea arhaismelor, a lim-bii noastre de demult, limpezi-mea frazei, respirația textului, mângâietoare, toate sunt mater-

nale. Poetul s-a îngrijit de fi ecare vocabulă, s-a străduit să-i dea ide-ii, sensului forma potrivită, astfel încât ele să nu fi e prea mult, dar nici prea puțin. Cartea lui Iustin Cristian Oprea știe să fi e și tată, prin acuratețea informației do-cumentare și prin fermitatea în-demnului, a concluziei conținute în vers.

Poemele sunt vizuale. Aș spune cinematografi ce, dar aici trebuie introdusă o nuanță. Cinemato-graful fi xează și limitează, creea-ză din exterior, chiar dacă impe-cabil. Aici, personajele și scenele istorice, lumina și umbrele, mila și cruzimea, sfâșierea se recreează în permanență, fi indcă izvorul lor este memoria neamului, izvorul lor este în genele noastre, în pre-zentul pe care nu-l înțelegem și de care ne lovim fără să ne cruțăm.

Iustin Cristian Oprea scrie cu un simț al responsabilității aproa-pe tragic. De aici și forța de con-vingere a cuvântului său. Tainele voievozilor sunt, într-adevăr, pen-tru toată sufl area.

Denisa Popescu

Iustin Cristian Oprea a trecut joi, 28 februarie, pragul Școlii Gimnaziale ”Nicolae Simonide” din Pitești. De mână cu proiectul „Biblioteca te citește” și la invitația profesoarei și poetei Allora Albulescu. L-a trecut cu sfi ală, dar încredințat că voievozii ro-mâni din baladele și basmele sale se vor oglindi, poate chiar vor străluci pe chipurile copiilor de azi. Nu s-a înșelat deloc. Mărtu-rie stau autografele și fotografi ile pe care cei mici au dorit să le păstreze pentru sufl etul lor și declarația unei fetițe blonde, pline de admirație: ”N-am mai cunoscut niciodată un scriitor atât de îndrăgostit de istorie!”

Știați că?... Madagascarul cu insulele și insulițele aferente sunt considerate un „al optulea” continent, alături de Asia, America de Sud, America de Nord, Africa, Europa, Antarctica, Oceania.

Secția Tinerilor din cadrul Bibliotecii Județene ”Dinicu Golescu” Argeș propune un nou atelier, ”Ocolul Pământului pe 6 continente”. Așa se face că am plecat hai-hui pe bătrânul continent, Europa. Noi, europenii, nu împărțim doar un continent, ci avem și o istorie comună. Filosofi a grea-că, Imperiul Roman, creștinismul, Reforma și Iluminismul au infl uențat modul în care gândim, simțim și ne comportăm până în ziua de azi.

Am ales o țară interesantă, Italia, care ne impresionează nu doar prin cele mai mari orașe ale sale, dar și prin forțele distruc-tive, vulcanii Etna și Vezuviu. Alături de protagoniștii atelierului, am creat o erupție vulcanică, demonstrativ, din materiale reci-clabile. Copiii au înțeles că forțele naturii nu pot fi stăpânite, că ele sunt benefi ce, însă pot crea și mari catastrofe.

Feedback-ul primit din partea copiilor a fost unul pozitiv, astfel că aceștia au hotărât ca, data viitoare, să pornim într-o altă că-lătorie și să descoperim lucruri interesante, specifi ce unui alt continent.

Carmen Frîncu

Ocolul Pământului pe 6 continente. Europa

„Imagini din lumea nevăzută” – Expoziţie la Centrul Cultural Piteşti

Centrul Cultural Pitești găzduiește expoziția de pictură și grafi că sub genericul „Imagini din lumea nevăzută”, realizată de Cristu Zăvo-ianu, Alexandra Iulia și Alexandru Lică. Au-torii sunt studenți la Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte din cadrul Universității Pitești și doresc să-și promoveze arta, de factu-ră spirituală, cu infl uențe orientale.

Tinerii și-au mai propus pentru viitorul apropiat un proiect socio-cultural, prin care să ajute familiile în difi cultate să-și renoveze locuințele. Vernisajul expoziției „Imagini din lumea nevăzută” a avut loc luni, 4 martie, de la ora 16,00, în Complexul Expozițional Casa Cărții (parter), invitați speciali fi ind poetele Denisa Popescu, Simona Vasilescu și scriitorul Alexandru Pârgaru. D.G.

Dezbatere despre arhitectură

Miercuri, 6 martie, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, dezbaterea interactivă cu tema ”Arhitectura și latura ei neînțeleasă”, avându-l invitat pe arh. Alexandru Dumitres-cu, eveniment în cadrul proiectului de dez-voltare personală, sub genericul ”Viața merge înainte”, coordonat de poeta Simona Vasiles-cu. D.G.

Biblioteca te citeşte, la Şcoala „Nicolae Simonide” din Piteşti

Page 10: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

ANUNȚ DE PRESĂ

Pitești, 06.03.2019

Privind finalizarea proiectului ,,Diversificare activitatii societatii SC RIR LOGISTIC EXTERN SRL’’

S.C. RIR LOGISTIC EXTERN S.R.L., în calitate de beneficiar, anunţă finalizarea proiectulu cu titlul ,,Diversificare activitatii societatii SC RIR LOGISTIC EXTERN SRL’’, cod SMIS 112729, proiect co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, Prioritatea de investiții 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Contractul de finanţare nr. 2413 a fost semnat în data de 19.06.2018 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului l-a constituit dezvoltarea si cresterea competitivitatii societatii S.C. RIR LOGISTIC EXTERN S.R.L.in vederea dezvoltarii locale durabile si a crearii unui pol concurential in Regiunea Sud Muntenia. In acest sens, firma a achizitionat echipamente noi, de ultima generatie, ceea ce va conduce implicit la inovarea procesului tehnologic, la dezvoltarea durabila a companiei, la respectarea normelor de mediu si la cresterea competitivitatii in piata specifica. Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul a contribuit la realizarea obiectivului general al priorității de investiție, respectiv consolidarea poziției pe piață a microîntreprinderilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate și Planurile de Dezvoltare Regională. Obiectivele specifice ale proiectului au fost:

Diversificarea activitatii firmei prin desfaurarea de activitati din categoria lucrarilor de constructii ( lucrari de pregatire a terenului – CAEN )

Dotarea cu echipamente de specialitate pentru desfasurarea activitatilor din categoria lucrarilor de pregatire a terenului – 2buldoexcavatoare si un echipament fotovoltaic;

Largirea bazei de resurse umane umane a societatii prin angajarea de personal de specialitate pentru activitatea de realizare a lucrarilor de constructii.

Rezultatele proiectului: Dotarea societatii cu echipamente de ultima generatie, cu productivitate ridicata si eficiente energetic Crearea a 3 noi locuri de munca permanente ca urmare a implementarii proiectului

Proiectul a avut un impact pozitiv în dezvoltarea societății, prin inovarea procesului tehnologic, respectiv alinierea acesteia la normele de mediu și la creșterea competitivității în piața specifică. Valoarea totală a contractului de finanţare a fost de 664.271,00 lei, valoarea totală eligibilă este de 558.211,00 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă este de 446.568,80 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din F.E.D.R. este de 379.583,48 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Bugetul Naţional este de 66.985,32 lei, iar co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este 111.642,20 lei. Valoarea neeligibilă inclusiv TVA a proiectului este de 106.060,09 lei. Durata de implementare a proiectului este de 26 luni (10.03.2017-30.04.2019). Locul de implementare a proiectului este inregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, judetul Arges, Municipiul Pitesti, Intrarea Lujerului, nr. 18. Detalii suplimentare puteți obține de la: ROGOJINARU RAZVAN-IONUT- Administrator, tel: 0729 847 711, email: [email protected].

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

O echipă de la Primăria Ștefănești a efectuat, săptămână trecută, un audit la Centrul Cultu-ral Ștefănești, instituție al cărei manager este Lavinia Năstase. Iar problemele descoperite cu această ocazie nu au fost deloc puține.

Echipa de audit a descope-rit că Lavinia Năstase a pri-mit de la Primăria Ștefănești drept alocație pentru plata chiriei apartamentului unde locuiește în oraș, în zona Blocuri, suma de 1360 lei pentru octombrie 2018 și aceeași sumă pentru noiem-brie 2018. Practic, aproxi-mativ 300 euro lunar plătiți din bani publici pentru chiria apartamentului din Ștefănești, mai mult decât se plătește, de exemplu, pentru chiria unui apartament la Pitești. Tot legat de alocația pentru locuința unde stă Lavinia Năstase, echipa de audit a constatat că ”nu s-a respectat INS (n.red. - este vorba de indicii Institutu-lui Național de Statistică) pentru luna noiembrie și s-a calculat la nivelul lunii oc-tombrie”.

Iată și alte probleme con-statate la auditul efectuat la Centrul Cultural Ștefănești. După cum spun auditorii, documentele justifi cative care au stat la baza efectuării anumitor plăți au fost com-pletate și semnate parțial, lipsește mențiunea ”Bun de plată” pe facturile prezen-tate, ”nu au existat referate pentru necesitate și referate pentru restituirea sumelor în numerar, nu există procese-verbale de recepție a bunuri-lor și serviciilor achiziționate pentru toate achizițiile”.„Doamna manager a acuzat pe un ton ridicat că am sechestrat registrul și i-am îngreunat activitatea”

Auditorii Primăriei Ștefănești au făcut referi-re în raportul de audit și la o divergență avută cu managerul Lavinia Năsta-se: ”S-a comunicat verbal că există două registre de intrare-ieșire, dintre care a fost prezentat numai unul. Acest registru a fost pre-zentat comisiei în data de 18.02.2019, de către doam-na Dorobanțu Maria, zi în care a avut loc un incident și

anume că registrul a rămas pe perioada pauzei de masă în încăperea unde comisia realiza verifi carea, doamna contabil-șef fi ind anunțată și întrebată de către mem-brii comisiei înainte de a părăsi încăperea dacă pre-dăm registrul, aceasta ne-a asigurat telefonic că nu este nicio problemă, că-l va pre-lua dânsa când va veni de la Trezorerie. După pauza de masă, la întoarcerea comisi-ei, doamna manager (n. red. - Lavinia Năstase) a acuzat pe un ton ridicat că am se-chestrat registrul și că i-am îngreunat activitatea”.

Problemele nu se opresc aici. Cu ocazia auditului, s-a mai constatat și faptul că Centrul Cultural Ștefănești nu are un compartiment in-tern specializat sau o persoa-nă în domeniul achizițiilor; program anual al achizițiilor directe și nicio strategie anu-ală de achiziții.

Mai trebuie spus că echipa de auditori a fost compusă din următoarele persoane: Alina Mihalcea, Georgeta Matei și Silvia Bicu - pe par-tea de contabilitate; Claudia Mincă - achiziții publice și Magda Vasile - investiții.

Denis Grigorescu

CE A SCOS LA IVEALĂ AUDITUL DE LA CENTRUL CULTURAL

EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL CULTURAL ŞTEFĂNEŞTI

Lavinia Năstase primeşte 1.360 lei lunar de la Primăria Ştefăneşti pentru plata chiriei

O chirie de circa300 euro lunar în Ștefănești rivalizează cu prețurile din Pitești

Lavinia către examinatori:„Poziția dumneavoastră îmi amintește de acele procese de la sfârșitul anilor 40”

Din comisie, pe lângă cei doi manageri culturali amintiți mai sus, a fost nevoită să facă parte și jurista Primăriei Ștefănești, Carmen Neșu. Și asta pentru că nimeni dintre colegii ei sau din cadrul Consiliului Local nu a dorit să participe, fi ind vorba de turbulenta Lavinia Năstase. În condițiile în care de la dosarul de evaluare mai lipseau documente, jurista Carmen Neșu a pus la

dispoziția celor doi membri veniți din țară raportul de audit al Centrului Cultural pentru ca aceștia să își facă o părere des-pre activitatea managerului cultural evalu-at. A fost momentul în care Lavinia a luat foc, începându-și recitalul: „Zici că sunt în instanță! ”. „Doamnă, trebuie să citesc ra-portul de activitate. Sunt patru coordonate importante, doamna Năstase...”, a îndrăz-nit Zarafescu de la Nottara. Acesta a insis-tat pe analiza SWOT și pe prezentarea, de către manager, a punctelor tari și a celor slabe în derularea activității instituției cul-turale. „Eu vin dintr-un oraș istoric, pen-tru mine tradiția... Când am avut Focul lui

Lavinia i-a făcut călăi pe evaluatorii săi, ameninţând că oamenii vor ieşi cu furci şi topoare dacă va fi dată afară

Șoc și groază pe chipurile membrilor comisiei care s-a întrunit săptămâna trecută pentru evaluarea anuală a Laviniei Năstase, managerul problemă al Centrului Cultural Ștefănești. Ne referim la Dan Țopa, managerul Casei de Cultură Pucioasa, și la Dan Marius Zarafescu, directorul adjunct al Teatrului Nottara, oameni serioși, cărora nu le-a venit să-și creadă urechi-lor când Lavinia i-a numit, nici mai mult, nici mai puțin decât „călăi”. După care le-a adăugat, sfi dătoare, că se simte ca în fața instanțelor de judecată bolșevice din anii '40. Într-un fi nal, tot spectacolul Laviniei s-a terminat într-o notă de amenințare, bineînțeles tot din partea ei, care le-a strigat „ju-decătorilor” că părinții copiilor din Ștefănești vor ieși cu furci și cu topoare pe ulițele orașului dacă ea va fi evaluată negativ și, pierzându-și postul, nu va mai avea cine să organizeze cursuri de inițiere pentru micuți. Vă invi-tăm însă să vă faceți o idee în ce atmosferă halucinantă și halucinogenă a decurs „evaluarea” Laviniei Năstase.

Page 11: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Respingând soluția de renunțare la urmărire penală a Parchetului de pe lângă Judecă-toria Pitești, magistrații piteșteni au retrimis cauza procurorilor în cazul Lavinia Năstase vs. Car-men Salub (foto). Dosarul a fost deschis ca urmare a plângerii șefei Centrului Cultural Pitești, Carmen Salub, împotriva șefei Centrului Cultural Ștefănești, Lavinia Năstase, pentru agre-siune fi zică, verbală și pentru hărțuire. Judecătorii au apreciat, în ședința Camerei de Consiliu a Judecătoriei Pitești, că există interes public pentru identifi -carea și tragerea la răspundere penală a inculpatei Năstase La-vinia Felicia, care a comis fapta

penală. „Renunțarea la urmări-rea penală în condițiile de față nu poate decât să stimuleze o astfel de activitate infracțională, care este deosebit de periculoasă pentru viața persoanei vătămate. Mai mult, instanța apreciază că, prin acțiunile sale, inculpata La-vinia Năstase nu doar că a adus atingere onoarei și demnității persoanei vătămate, dar a pus în pericol și integritatea corpo-rală a acesteia, desfi ințând astfel soluția de neurmărire penală ca nefondată. Va desfi ința soluția de neurmărire și va trimite ca-uza la procuror pentru a începe urmărirea penală”, se arată în sentință. A.C.

O nouă întorsătură în dosarul agresiunii lui Carmen Salub Judecătoria Piteşti cere Parchetului să înceapă urmărirea penală a Laviniei Năstase

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Primăria comunei Rucăr urează

tuturor doamnelor și domnișoarelor o primăvară cât mai

frumoasă!LA MULȚI ANI!

Primar, Ionel Dulamă

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Farmacia EVA urează tuturor doamnelor și

domnișoarelor LA MULŢI ANI!

Manager, Aurel Rădulescu

Sumedru, eu am avut 1800 de persoane, pe mine chestia asta m-a ajutat”, a înce-put Lavinia să se gonfl eze, fi ind întreruptă de examinator. „Îmi permiteți... Că vreți dumneavoastră, că nu vreți, asta intră la oportunități. Nu vă ajuta cu nimic. Deci, din start ați putea să produceţi o strate-gie managerială cu hibe. Nicio problemă. Ofertă educațională de toate genurile, punctul următor. Ține de puncte tari”, a mai grăit directorul adjunct de la Notta-ra, care, în loc de un argument, s-a trezit din nou lovit în moalele capului de tirada examinatei: „Poziția dumneavoastră îmi amintește de acele procese de la sfârșitul anilor 40, unde o mare parte din intelec-tualitatea din Ștefănești a murit în lagă-re și în închisori. Indiferent de răspuns, erau condamnați la moarte. Nu are rost să stau... Eu nu am venit să îmi evaluați cunoștințele, eu știu ce venituri proprii am făcut. Când am spus că fac 7-8 v-ați și mirat, am făcut 15%, am făcut din ni-mic. Doamna Carmen Neșu, aici prezen-tă, m-a ținut două luni pe bancă în parc. Dumneavoastră ați stat pe bancă două luni după ce ați câștigat concursul vreo-dată? Eu am stat două luni pe bancă. Am avut noroc cu referendumul, de m-au bă-gat în Casa de Cultură. Este pentru prima dată după două luni când intru în această primărie, există foarte multe procese pe rol. Mie îmi este frică să nu mănânc băta-ie, doamna însăși mă mai bătea și mă mai punea să semnez... Mai grav decât atât, ea râde sărăcuța (despre Carmen Neșu, n.red.), dar a trebuit să o căutăm prin tot orașul să vină să ne facă inventarul. Ur-mau alegerile”...

Lavinia dixit: „Nu veți mai găsi, de la Zimnicea până la Dorohoi, un prost care să vrea să mai fi e aici manager, la Ștefănești”

„Eu zic să ne rezumăm la raportul dum-neavoastră de activitate!”, a întrerupt-o și jurista Carmen Neșu. „Haideți, nu mai țipați la mine! Istericalele... dumneavoas-tră... puteți deveni isterică...”, a sărit, din nou, ca arsă, Lavinia. După care, s-a adre-sat din nou comisiei în integralitatea sa. „Vreau însă să vă spun ceva ca o conclu-zie. Indiferent ce decizie veți lua astăzi, eu știu că mi-am făcut datoria, jumătate din salariul meu lunar s-a dus pe Centrul Cultural tocmai pentru a nu-i da acestei doamne (se referă la jurista Carmen Neșu, n.red.) satisfacția să mă picați astăzi și să îmi fac toate proiectele pe care le-am avut de... Și nu veți mai găsi de la Zimnicea

până la Dorohoi un prost care să vrea să mai fi e aici manager, pentru că nimeni nu vrea să fi e bătut, nimeni nu vrea să se trezească la 7 și să plece la 9, eu am foarte puțini angajați, am o femeie de serviciu cu jumătate de normă, eu spăl wc-uri, eu fac curățenie, eu strâng gunoiul, eu aduc bani. Deci, aicea se va închide. Ați înțeles? Cu salariul neluat...? Dumneavoastră v-ați luat salariul luna asta?”, i-a întrebat ea răs-tit pe evaluatori.

„Ambițiile dumneavoastră le-am văzut și le-am cunoscut, iar acum suntem la o eva-luare după patru-cinci luni. Nu asta este discuția noastră astăzi”, a răspuns prompt cel întrebat, adică directorul adjunct de la Nottara, Dan Marius Zarafescu. „Aș vrea să îi spun domnului Zarafescu, pentru curiozitate, că eu am fost acum două săp-tămâni și săptămâna trecută la acel curs organizat de Ministerul Culturii și le-am arătat proiectul și l-au apreciat. Adică, m-ați înțeles, indiferent ce ar face călăii mei... să întreb și eu pe prieteni cam ce notă considerați că merit, ca să nu mai existe aceste probleme”, a replicat Lavinia.

Lavinia în recital: „De profesie sunt actriță, dar nu am profesat niciodată, pentru că mi s-a spus că Ionel Brătianu a murit și nu a mai avut cine să mă angajeze”...

„Vreți să punem pe Facebook analiza SWOT făcută de dumneavoastră, doam-na Lavinia Năstase, să vedeți ce notă luați de la prietenii dumneavoastră?”, a ripos-tat interpelatul...

„Eu mă identifi c cu oamenii ăștia care au murit prin închisori, Gheorghe Brătianu, ăștia, poate că prin dumneavoastră mâna lui Dumnezeu va lucra și astăzi, pentru că oricât mi-aș iubi meseria...”, a venit repli-ca de tragediană neîmplinită a Laviniei. După care, inevitabil, cel interpelat, Dan Marius Zarafescu, a readus-o cu picioarele pe pământ printr-o întrebare teribil de lu-mească: „Ce profesie aveți, doamnă?”

Iar răspunsul Laviniei a fost de natură să stârnească rumoare în sala în care se afl au mai multe persoane, inclusiv primărița Ioana Jenica Dumitru. „De profesie sunt actriță, dar nu am profesat niciodată, pentru că mi s-a spus că Ionel Brătianu a murit și nu a mai avut cine să mă anga-jeze... Cunosc mecanismele, știu care este trebușoara pentru care ați venit aici, am înțeles că nu doriți să avem un dialog... Știți câte zile am avut la dispoziție?”

„Eu sunt bucuroasă dacă astăzi îmi dați sub 7, nu mă interesează. O să vină cu furci și cu topoare toți locuitorii să ia Consiliul Local de gât. Cum ați putut să lăsați copiii ăștia fără Centru cultural?”, a continuat Lavinia.

„Doamnă, nu putem să continuăm discuția așa. Punem în paranteză rapor-tul de activitate?”, a fost întrebată Lavinia de către unul dintre evaluatori, dornic să pună punct spectacolului. Dar a urmat o amenințare: „Nu punem în paranteză,

haideți, nu știu dacă voi reuși să ajung la pagina la care am avut toate activitățile și chestiunile pe care nu le-a făcut ni-meni! În România nu le-a făcut nimeni! Mărțișorul de la Bruxelles, de la Milano, făcut la Ștefănești. Eu asta vreau, să mă dați afară, ca să iasă circul mare, da?!” Pentru că membrii comisiei i-au mai cerut documente, rezultatul a rămas în pronunțare până joi, 7 martie.

Material realizat de Alina Crângeanu

Ș ț g

„Credeți că la contestațiile dumnea-voastră veți avea câștig de cauză?”, a mai întrebat Zarafescu.

„Că v-ați pus dumneavoastră prietenii în comisia de contestații sau... Eu vreau să vă spun că sunt fericită dacă voi pleca de aici, pentru că procesul cu Autorita-tea... tot o să îl câștig și pe mine lunile acestea mă vor ajuta, pentru că eu am un copil de crescut într-o stare de nervi, de stres, cu călăii mei în comisie, cu niște oameni care te bat zilnic... nu se merită”, a replicat examinata.

„Mă faceți și călău?”, a urmat întrebarea examinatorului.

„Asta era o fi gură de stil”, a întors-o La-vinia ca la Ștefănești.

„Vă rugăm să ne lăsați să ne facem trea-ba. Să facem evaluarea. De ce ați venit aici, nu pentru evaluare?, a rugat-o în continuare evaluatorul pe Lavinia, în-

demnând-o să fi e rezonabilă.„Hai să vedem, dumneavoastră nu

sunteți sigur pe dumneavoastră, eu sunt foarte sigură pe mine”, a continuat Lavi-nia Năstase.

Cum răspunsurile ei nu păreau să-i con-vingă pe evaluatori, Lavinia Năstase a făcut o ultimă încercare: „Cursul de ma-nagement l-am făcut după ce am făcut proiectul... Abia aștept să mă dați afară! În loc să aibă curajul, doamna aici de față (se referă la jurista Carmen Neșu, n.red.) a zis că stric imaginea instituției. Dar eu cu ce stricam imaginea instituției? Că mâncam bătaie, că mă înregistra ea și dă-dea tot ea? Fișa de post... imaginea... Eu am făcut o foarte bună imagine centrului și instituției”.

„La ce vă referiți?” a intervenit și Dan Țopa, care nu mai înțelegea absolut ni-mic din ce tot perora Lavinia.

Lavinia, anticipând o nouă răscoală de la 1907: „O să vină cu furci şi cu topoare toţi locuitorii să ia Consiliul Local de gât”

Examinatorul către Lavinia: „Mă faceţi şi călău?”

Page 12: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Dacia mizează pe motoarele pe benzină şi GPL

Dacia va miza în continuare pe motoa-rele pe benzină și pe GPL, pe măsură ce și cererea pentru acestea este în creștere, a anunțat Christophe Dridi, directorul gene-ral al Automo bile Dacia și Group Renault România. „La Mioveni producem acum un nou motor de 1 litru pe benzi nă. Aici grupul Re nault nu pro duce motoare diesel, iar acum acest lucru repre zintă un avantaj, în condiţiile în care până de curând acest lu cru era un incon ve nient sub aspec tul ce-rerii”, a spus Christophe Dridi. Un al doilea pas îl reprezintă creșterea producţiei de ver-siuni ale modelelor Dacia cu instalaţie GPL din fabrică. Momentan principala piaţă pe care sunt livrate acestea este cea din Italia. Motoarele pe benzină atunci când funcţi-onează pe GPL emit mai puţin dioxid de carbon și mai puţine noxe. Dacia este cea mai mare companie din România după ci-fra de afaceri din 2017 și cel mai mare ex-portator din economie. F. Silvestru

BNP Paribas Paris oferă fi nanţare pacienţilor clinicii Doctor Leahu din Piteşti

BNP Paribas Personal Finance SA Paris, Sucursala București, prin marca sa comer-cială Cetelem, extinde parteneriatul cu cli-nicile Doctor Leahu, fi nanţând planurile de tratament în punctele de lucru din Pi-tești și Timișoara. Urmare a parteneriatului cu Cetelem, din luna aprilie a anului 2017 și până la fi nele anului 2018 au fost genera-te fi nanţări de peste 1 milion de lei pentru cele patru clinici Doctor Leahu din Bucu-rești. Ofertele de creditare pot fi accesate de acum și în clinica din Pitești, iar produsele disponibile sunt destinate achitării trata-mentelor stomatologice și a implanturilor dentare în 6, 12 sau 24 de rate cu DAE 0%. În funcţie de bonitatea fi nanciară a clientu-lui, poate fi accesat creditul cu 9% dobân-dă fi xă lunară, pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 60 de luni calendaristice. Suma minimă creditată este 500 lei, în timp ce valoarea maximă atinge suma de 50.000 lei, se arată într-un comunicat de presă al companiei. F. Silvestru

Electroargeş şi-a redus datoriile şi profi tul în 2018

Compania Electroargeș (simbol bursier ELGS) din Curtea de Argeș, care produce și comercializează bunuri electrotehnice de larg consum, a înregistrat în 2018 un profi t net în scădere cu 4,7%, de 12,3 milioane lei, la venituri totale de 235 milioane lei, plus 17,5% faţă de 2017, conform situaţiei fi nanciare preliminare pentru 2018. Com-pania și-a redus datoriile în 2018, de la 60,7 milioane lei la 40,1 milioane lei. Capita-lul subscris și vărsat la 31 decembrie 2018 este de 6,9 milioane lei. Electroargeș, cu o capitalizare de 81,6 milioane lei, este deţi-nut în proporţie de 36,8% de Investments Constantin din București, iar 12,8% din acţiuni sunt deţinute de Tudor Dumitru. Alţi acţionari au 50,3% din companie. Ac-ţiunile ELGS înregistrează de la începutul anului o creștere de 1,74%. F. Silvestru

Gheorghe Stancu, primar: „Sunt vreo 2-3 paparazzi care se tot țin de capul meu și mă cântă”

Pentru lămurirea lucrurilor am discutat cu Gheorghe Stancu, primarul comunei Bascov, care ne-a declarat: „Ca de obicei, sunt exagerări, nici pe departe nu este vorba de așa ceva. În primul rând, vreau să vă spun că la Bascov nu s-au mai schimbat impo-zitele de 10 ani și, mai mult, la noi sunt cele mai mici impozite comparabil cu localități de același nivel, Moșoaia de exemplu. E adevărat, pentru persoanele fi zice au existat majorări la impozi-tul pe locuință, pe clădirea de locuit, majorări impuse de Codul Fiscal, de lege, nu de Primărie, pentru că s-a schimbat rangul, schimbare dată de existența utilităților. Cu alte cuvinte, una e să ai o locuință cu puț în curte, butelie la aragaz și toaleta în gră-dină și alta să ai o locuință cu toate utilitățile în casă racordate la rețeaua de utilități a localității. Aici este diferența, într-adevăr, pentru locuințele cu utilități, considerate în lege de rang superi-or celorlalte s-a majorat impozitul, dar nicidecum nu e vorba de dublare sau de o majorare exagerată, ci de una foarte mică. În ceea ce privește povestea cu SMS-urile, n-are nicio legătură cu impozitele respective, m-a cercetat și Poliția atunci, s-a dovedit că acele mesaje au fost plătite din sponsorizări, nu de la bugetul local, deci e o exagerare și o rea-voință din partea celor care spun asta. Dar sunt vreo 2-3 paparazzi care se tot țin de capul meu și mă cântă. Și, apoi, să spunem și că acel ansamblu este acum unul de succes și cu recunoaștere internațională.” Florin Silvestru

Majorarea impozitelor pe locuinţe la Bascov, pusă pe seama SMS-urilor de anul trecut date la Pro TV

Supărare mare pentru bascoveni după ce o bună parte dintre cei care s-au grăbit să-și plătească dările la pri-mărie în prima parte a anului au constatat că impozitele pe locuințe (clădirile de locuit afl ate în proprietatea persoanelor fi zice) s-au majorat semnifi cativ față de anul trecut, ba, spun unii dintre ei, chiar s-ar fi dublat. Mai mult decât atât, printre nemulțumiți circulă teoria potrivit căreia majorarea impozitului pe locuințe ar avea le-gătură cu gaura care ar fi fost făcută în bugetul local de deja celebrele SMS-uri date anul tre-cut de angajații primă-riei pentru susținerea unui ansamblu folclo-ric local într-un concurs televizat la Pro TV.

eMAG, liderul pieţei loca-le de retail online, care este controlat de grupul Naspers din Africa de Sud, a deschis la Pitești un showroom prin care compania se apropie de modelul de retail clasic „electro-IT“, oferindu-le cli-enţilor posibilitatea de a-și lua produsele dorite direct de pe raft. Până în prezent eMAG, companie care a pornit la drum online, dar și-a dezvoltat recent o reţea de showroom-uri, expunea produse în showroom-uri, dar comenzile erau ridicate apoi dintr-o zonă dedica-tă. „Noul serviciu eMAG Express le permite clienţi-

lor să ridice produsele di-rect de la raft, fără ajutorul unui consultant“, conform companiei. „În premieră pentru modelul promovat în showroom-urile eMAG, introducem la Pitești servi-ciul eMAG Express, menit să efi cientizeze procesul de cumpărare prin scurtarea drumului de la raft la casa de marcat fără implicarea consultanţilor din maga-zin”, a declarat Silviu Gugui, director de retail eMAG. Serviciul eMAG Express este disponibil pentru elec-trocasnice mici, accesorii și produse de îngrijire perso-nală. F. Silvestru

Subway România, cu peste 500 de angajaţi și 38 de restau-rante pe piaţa locală, dintre care 17 în București, a încheiat 2018 cu rezultate fi nanciare în crește-re, astfel că volumul vânzărilor per restaurant s-a majorat cu 8% faţă de 2017. Tendinţa pozitivă s-a resimţit și în prima lună din 2019, potrivit unui comunicat de presă al Subway. În 2019, lanţul de restaurante are în plan să se extindă prin deschiderea de restaurante cu conceptul Fresh Forward Decor. Primul resta-

urant de acest tip va fi deschis în Pitești. „Planifi căm să des-chidem noi restaurante strada-le în marile orașe universitare și să continuăm parteneriatul cu staţiile de benzină în tranzit din toată ţara. Anul acesta vom redecora pe conceptul Fresh Forward Decor toate restau-rantele care au fost deschise în 2012”, a spus Andrei Trifan, development agent la Subway. Lanţul de restaurante anunţă că în 2019 accentul va fi pus pe francizaţi. F. Silvestru

Subway deschide la Piteşti primul restaurant Fresh Forward Decor

Anunțat inițial pentru luna martie, protestul de la București al celor de la Dacia împreună cu alte mari sindica-te din România a fost stabilit pentru data de 10 aprilie.

„Acum e sigur, pe data de 10 aprilie va avea loc în fața Guvernului o mare ma-nifestare de protest a Federației BNS Industrial, din care facem parte și noi, Sindicatul Automobile Dacia (SAD), cel mai mare sindicat din țară, în colabora-re cu Alianța Federațiilor din Industria Prelucrătoare. În această perioadă am avut, avem și vom mai avea întâlniri și cu Federația Patronatelor „Concordia”, din care face parte și Dacia, dar și cu o serie de directori importanți din industria constructoare și prelucrătoare. Protestăm pentru că în România nu există încă o re-

glementare a pieței forței de muncă, regle-mentare care să permită inclusiv existența unui contract de muncă la nivel de ramu-ră industrială sau chiar de sector industri-al. Lipsa acestui contract va duce industria constructoare de mașini, industria prelu-crătoare și toate industriile din țara asta la colaps. Asta trebuie să înțeleagă foștii, actualii și viitorii guvernanți ai României. Acest contract este foarte important pen-tru România și pentru viitorul ei econo-mic, mai important decât multe lucruri care atrag acum atenția. Bineînțeles că, pe lângă această temă principală, vom avea și alte chestiuni foarte importante de reproșat celor care ne conduc. Vreau să subliniez că va fi o manifestare de o amploare considerabilă pe 10 aprilie, iar Consiliul Sindicatului Automobile Dacia a aprobat deplasarea la București a unui

număr foarte mare de membri de sindicat, un număr sufi cient de mare ca să dăm fri-soane guvernanților noștri”, ne-a declarat Ion Iordache, viceliderul SAD.

Florin Silvestru

Ion Iordache, vicelider Sindicatul Automobile Dacia:„Vom protesta la Bucureşti într-un număr sufi cient de mare ca să dăm frisoane guvernanţilor”

Noul concept eMAG Express, lansat în premieră la Piteşti

Page 13: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

UNGHIURI DE VEDERE

REVIGORARE! Odată cu venirea lui Daniel Oprița, la CS Mioveni lucrurile au început să in-tre pe un făgaș normal, iar revigorarea fotbaliștilor galben-verzi se poate observa de la o poștă. Chiar dacă au remizat pe teren propriu în ultimul meci, jucătorii par total diferiți față de cum arătau în ”era Iordan Eftimie”.

Cornel Ionică știe că suporterii alb-violeți îi dau „eject” în masă.

Mă lepăd de FC Argeș, mă lepăd de FC Argeș, numai să mă lăsați să cobor de pe tabela asta!

Un lucru îmbucurător pentru fotbalul județean este acela că o nouă echipă de Liga a IV-a urmează să fi e înfi ințată în curând. Important este că la această formație se pare că vom aveam nume importante, așa cum ar fi Ilie Bărbulescu sau Sabin Ciurea. Mai mult decât atât, de partea fi nanciară se va ocupa omul de afaceri Cătălin Bulf. Mai trebuie spus că noua enti-tate fotbalistică se va realiza pe ”scheletul” unei școli de fotbal din Argeș care însă în prezent s-a retras din competiții din cauza lipsei banilor.

Zvonul săptămânii!

Reacţie dură a suporterilor alb-violeţi după înfrângerea cu Chindia

FC Argeș a bifat a doua înfrângere consecutivă. De data aceasta pe teren propriu, în fața Chindiei, scor 0-1, iar reacția suporterilor alb-violeți nu a întârziat să apară. Au scandat ”demisia” și alte apostrofări la adresa conducerii.

Iată însă o parte din postarea pe FB a suporterilor, care spune totul despre atmosfera de la FC Argeș: „Aceasta este o cronică la mișto. Așa cum a fost și evoluția echipei lui Emil Săndoi în compania echipei de sub Turnul Chindiei. Pe pagina de Facebook a clu-bului ni se spune că înfrângerea este nemeritată. Asta nu mai reprezintă o noutate. Se întâmplă la fi ecare eșec. Nemeritat? Pe bune? Chiar și atunci când rezul-tatul este știut dinainte, cum a fost cazul ieri? Ce iro-nie... piteștenii primesc din greșeală un penalty, cred că centralul Antonie n-a fost anunțat de «colaborarea» dintre cele două formații, pe care Buhăescu este ne-voit să-l rateze. Da, ironie, pentru că Săndoi este cel care reclama faptul că FC Argeș nu primește penalty. Acest joc «prietenesc» a fost programat chiar în ziua în care principalul alb-violeților a împlinit 54 de ani. Iar tribuna piteșteană n-a rămas datoare, la fi nal i-a trans-mis tradiționalul «Demisia!». Săndoi n-a fost singurul «felicitat», primarul Cornel Ionică, patronul spiritual al echipei, fi ind și el «gratulat» de fanii din peluză...”.

M.I.

Întrebat despre situația taberelor ad-ministrate de Direcția pentru Sport Argeș, dar și despre situația fi nanciară a instituției, noul director Liviu Popes-cu ne-a declarat: „La tabere avem un nou director în persoana d-nei Gabrie-la Puenea, cea care a câștigat concursul pe post. Situația de aici pot spune că este una acceptabilă. Avem trei tabere care sunt funcționale și trei care sunt nefuncționale. Cele funcționale sunt baza turistică de la Pitești și taberele de la Nucșoara și Corbeni, care sunt cele mai folosite. Celelalte, din păcate, așa cum le-am preluat, sunt într-o stare foarte rea. Mă refer la Centrul Pău-leasca, afl at într-o comunitate de rromi și la care avem doar un administrator și un paznic. Mă mai refer la tabăra Valea Mare de la Ștefănești care este

monument istoric și care s-a degradat permanent. Aici nu s-au mai organizat activități de prin 1997. Cea de-a tre-ia tabără nefuncțională este cea de la Stoenești, care este revendicată. Fami-lia Negulici a câștigat în instanță, dar nu a reușit să facă și cadastru, motiv pentru care nu a preluat acest obiectiv. Legat de situația fi nanciară vă pot spu-ne că perioada de iarnă este una mai difi cilă, adică bugetul nefi ind alocat deocamdată, avem 1 pe 12 din totalita-tea fondurilor care au fost primite anul trecut. În general, reușim să acoperim ceva din utilități și salariile. Mai sunt datorii... Sunt consumuri foarte mari în perioada de iarnă atât la Sala Spor-turilor, cât și la Baza turistică Pitești. Dar, ușor-ușor, se va rezolva și proble-ma aceasta...”. M.I.

Liviu Popescu, director Direcţia pentru Sport Argeş:„În general, reuşim să acoperim ceva din utilităţi şi salariile. Mai sunt datorii...”

Când și în ce conjunctură aţi ple-cat de la Pitești?

- Când s-a terminat cu FC Argeș, în anul 2013, când clubul a intrat în faliment, am plecat la București. Ce mai era să fac? Nu aveam de ce să mai stau... Colegii mei s-au dus, fi ecare pe unde a găsit... Cu ce v-aţi ocupat până în pre-

zent?- M-am dus la Chelsea București,

unde am fost șeful secției de fotbal. Am avut grupe de copii și juniori și o echipă de seniori de Liga a IV-a. Până acum doi ani de zile am stat la acest club privat, când am plecat de acolo și m-am dus la un liceu. Se cam stri-case treaba la Chelsea și de aceea am plecat la un liceu cu jucătorii mei. De acum încolo nu mai am echipă pentru că acei copii au terminat junioratul. Acum aștept să vină vara să-mi găsesc de lucru. Am avut două oferte de la echipe de Liga a IV-a, dar nu m-au tentat. Aici, în București este destul de rău. Nu ai bază materială, nu ai teren, iar majoritatea închiriază terenurile să joace. Până în vară stau.

„Sunt angajat la un prieten, dar nu muncesc eu pe treaba mea și anume fotbalul” Deci, nu aveţi un loc de muncă?- Sunt angajat la un prieten, dar nu

muncesc eu pe treaba mea și anume fotbalul. Aţi mai urmărit situaţia fotbalu-

lui argeșean?- Sigur că da. Acum toată lumea se

întreabă de ce nu poate să promoveze. Păi, forma de organizare nu-i permite chestia asta... Ce consideraţi că ar trebui să facă

factorii decidenţi?- Nu au ce să facă atâta timp cât nu

vine cineva care să susțină fi nanciar echipa. Ce să facă? Dacă nimeni nu vrea să vină la echipă... Sunt convins că au căutat, dar la Pitești, de când cu Penescu, s-a terminat treaba. Ni-meni nu mai vine la FC Argeș. Până să plec, cu cine am mai discutat și eu mi-au spus că nu vin, că e nenoroci-re la FC Argeș. Și iată că nimeni nu vine... Trebuiau să găsească pe cineva până acum... În doi ani de zile trebu-iau să găsească pe cineva dacă aveau de gând să promoveze. E păcat că, de bine de rău, baza materială este destul de bună, s-au format echipe la Centrul de copii și juniori... Apropo de acest aspect. Aţi luat

în calcul o revenire la Pitești?- Nu mai vin la Pitești. Am terminat

cu Piteștiul, pentru că nu am de ce să

mai vin. Ce să fac la Pitești? Eu timp de 6 ani de zile am stat pe la prieteni la Pitești, pentru că nu mai aveam ni-mic. Ce rost mai are să vin în Pitești? Din câte am afl at, la Centrul de co-pii și juniori de la FC Argeș salariile sunt bunicele pentru Pitești, nu pen-tru București. Aici nici nu se vine la teren fără vreo 3.000 de lei pe lună. Am înțeles că la Pitești salariile sunt mai micuțe. Cu cine aţi mai ţinut legătura

dintre foștii colegi de la FC Argeș?- Vorbesc cu Petre Calotă, Paul Cio-

banu, Viorel Moiceanu, Georgian Șerban, Mihai Ariciu, Gusti Eduard și Dan Silvășanu. Am ținut legătura cu ei... În momentul în care s-a rupt FC Argeș, majoritatea copiilor buni au plecat, iar acum la echipa mare sunt foarte puțini fotbaliști din Argeș. Schimbând puţin registrul,

spuneţi-ne și câteva lucruri despre familie.

- Toată lumea este perfect. Aștept ca băiatul să mi se însoare în vară, deci toată lumea este ok.

„Mă uit la tribune și ele sunt goale la meciurile acestui FC Argeș. După Penescu parcă a venit potopul” Ce le transmiteţi dvs. iubitorilor

fotbalului din Argeș?- Acest FC Argeș este văzut în con-

tinuare ca SCM, nu este văzut ca FC Argeșul pe care îl știm noi. E o gale-rie la Pitești, dar aceasta este formată

din niște puștani care nu știu cât cu-nosc ce a fost înainte la Pitești, adică FC Argeșul vechi. Este cam aceeași situație ca la Craiova. Vă spun sincer că mă uit la tribune și ele sunt goale la meciurile acestui FC Argeș. Stadio-nul este și mic și nici nu vine nimeni la meciuri. Aici este toată treaba... Nu știu... Ori s-au săturat, ori nu văd echi-pa asta ca echipa lor de sufl et. Pe de altă parte, mă bucur și chiar îi felicit pe cei de la Primărie că au făcut efor-turi să ia și palmaresul și sigla și tot ce a trebuit, dar știți cum e, oamenii se gândesc la ce a fost și îi privesc pe ăștia tot ca SCM. Asta e... Vă amintiți că acum vreo trei ani FC Argeșul su-porterilor a promovat în Liga a III-a și nu s-au găsit sponsori. La ora actuală, la Pitești nimeni nu se mai bagă la FC Argeș. După Penescu parcă a venit po-topul și s-a terminat totul. Nimeni nu mai vrea să investească la FC Argeș. Dacă nu se găsește cineva, probabil că și la anul se vor afl a tot în situația asta și stau să mă întreb, dacă nu ai șanse de promovare, de ce mai ții echipa? Să cheltuiești niște bani? Este păcat să te menții în Liga a II-a, pentru că te menții pentru că echipa se mișcă des-tul de bine, au un lot destul de bun, au antrenor bun, dar dacă nu ai ca scop promovarea, ce faci? Tot speri că o să vină cineva? Păi, până acum eu zic că trebuia să vină. E părerea mea. Ei au știut de la bun început de forma asta de organizare... Nu știu ce să cred mai mult!

Marius Ionel

Gheorghe Cristian, fostul mare portar al FC Argeş:

„La Piteşti, de când cu Penescu, s-a terminat treaba. Niciun fi nanţator nu mai vine la FC Argeş”

Nu mai vin la Pitești. Am ter-minat cu Piteștiul, pentru că nu am de ce să mai vin.

NvP

Page 14: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

LECŢIA DE DREPTÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Există mecanisme legislative care ne pot scăpa de executarea silită pornită de creditorii ban-cari, iar perimarea este unul din-tre acestea.

Creditorul nu ar trebui să lase prea mult timp să treacă pentru a face acte de executare, pentru că altfel poate pierde dreptul de a mai obține datoriile de la debi-tori.

Perimarea executării silite repre-zintă lăsarea unui dosar de exe-cutare silită în nelucrare timp de minimum șase luni.

Așadar, dacă aveţi un credit și banca omite să vă execute mai mult de jumătate de an (de exem-plu, nu primiți scrisori de la exe-cutorul judecătoresc, bunurile nu sunt vândute, conturile nu sunt blocate), există șanse să scăpați

în totalitate de returnarea credi-tului.

Primul pas ar fi să verifi cați do-sarul de executare silită la biroul executorului judecătoresc, iar dacă se constată că în ultimele șase luni nu sunt acte de executare la dosar, precum cele menționate mai sus, este posibil să fi interve-nit perimarea.

Pentru a opera perimarea execu-tării silite, se va formula o cerere de contestație la executare care se va depune direct la instanța de judecată.

De exemplu, debitorul a cum-părat un apartament prin credit ipotecar de la o unitate bancară, iar urmare a căderii pieței imobi-liare nu a mai avut posibilitatea să achite ratele.

Banca a început executarea silită în anul 2012 și în anul 2014 apar-tamentul a fost vândut la licitație publică, dar din suma obținută nu s-a putut recupera decât o par-te din valoarea creditului, astfel că, pentru diferența rămasă, cre-ditoarea a continuat executarea prin blocarea conturilor debito-rului.

Cu toate acestea, executorul ju-decătoresc a omis să verifi ce dacă debitorul mai are conturi active.

Deoarece consumatorul nu mai avea bani în cont nici pentru achitarea comisioanelor bancare, conturile au fost închise de bănci, iar poprirea conturilor a rămas fără efecte.

Însă „blocarea” unor conturi inexistente nu este poprire, ci cel mult intenție de poprire, nefi ind așadar act de executare propriu-zis - argumente care pot fi folosite în instanță. Odată ce se dovedește că executarea silită este perimată, instanța va constata prescrierea creditului, deoarece au trecut mai mult de trei ani de la ultima plată voluntară a consumatorului. În mod normal, executarea silită îm-piedică îndeplinirea termenului de prescripție, dar, în acest caz, executarea perimată nu se ia în calcul.

În concluzie, când se invocă pe-rimarea executării silite, instanța de judecată va admite cererea și va anula executarea silită.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Perimarea executării silite pornite de creditorii bancari

Jurnalul de Argeș a luat legătura cu Vasile Bănescu, purtătorul de cu-vânt al Patriarhiei Române, pentru a ne spune care este situația legat de reînhumarea regelui Carol al II-lea.

”Reînhumarea osemintelor rege-lui Carol al II-lea în noua Necro-polă Regală, construită inclusiv la dorința regelui Mihai I, este ab-solut fi rească. Ar fi în primul rând nedrept ca osemintele unui rege al României să nu stea alături, la loc de cinste, de cele ale altor regi și să rămână într-o capelă izolată, unde

au fost așezate strict provizoriu în anul 2003, neexistând atunci o altă posibilitate.

În al doilea rând, din rațiuni prac-tice, vechea biserică a mănăstirii Curtea de Argeș, inclusiv capela re-spectivă, intră într-un amplu proces de restaurare, care va necesita lucrări speciale și inclusiv restricționarea accesului public în acea capelă.

Pe data de 9 martie osemintele re-gelui Carol al II-lea vor fi , așadar, așezate în Necropola Regală, unde sunt înmormântați regele Mihai I (fi ul său) și regina Ana”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, Vasile Bă-nescu, purtătorul de cuvânt al Patri-arhiei Române.

Sicriul lui Carol al II-lea a fost adus în țară la Curtea de Argeș în 2003, odată cu osemintele Elenei Lupescu, direct din Capela Regilor Portugali-ei afl ată în Mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona, acolo unde fostul monarh fusese înhumat în 1953.

Denis Grigorescu

Afl at într-o capelă din curtea Mănăstirii Curtea de Argeș, sicriul cu ose-mintele regelui Carol al II-lea va fi mutat în noua Necropolă Regală pe 9 martie. Sicriul lui Carol al II-lea va fi așezat lângă mormintele regelui Mihai și al reginei Ana. Săptă-mâna trecută, Paul Lam-brino, nepotul regelui Carol al II-lea, recunoscut din 2012 de statul român, dar nu și de Casa Regală a României, a contestat decizia mutării ose-mintelor, conform unei notifi cări trimise către Patriarhia Română. Paul Lambrino a cerut Patriar-hiei să anuleze avizul de deshumare a rămășițelor pământești ale bunicului său, motivând că nu a fost consultat sub nicio formă în ceea ce privește deshumarea și mutarea osemintelor bunicului său.

Osemintele lui Carol al II-lea, mutate în necropola regală, în ciuda opoziţiei lui Paul Lambrino

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Amfora Plus urează tuturor

doamnelor și domnișoarelor o primăvară frumoasă!

LA MULŢI ANI!Manager, George Dumitrescu

”Ar fi nedrept ca osemintele unui rege al României să nu stea alături, la loc de cinste, de cele ale altor regi și să rămână într-o capelă izolată”, declară, pentru Jurnalul de Argeș, Vasile Bănescu (foto), purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române

Page 15: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Când s-a prăbuşit România Mare

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Experienţa tristă a Primului Război Mondial a determinat ţările din tabăra învingătoare să de-clanșeze o campanie fără precedent în istorie pen-tru a realiza un sistem de alianţe, la nivel regio-nal și global, care să îndepărteze defi nitiv spectrul războiului. Primul pas a fost făcut prin fondarea, în 1919, a Ligii (Societăţii) Naţiunilor. Franţa și Anglia, marile câștigătoare ale războiului, jucau perfect rolul de garant al noii confi guraţii geo-poli-tice rezultate după pustiitorul război. Toată lumea (mai puţin ţările perdante, neglijate în mod con-damnabil) răsufl a ușurată, căci pacea universală se așternuse pentru multă vreme pe întreaga planetă. O sută de ani nu va mai fi război!, clamau politi-cienii în cor. Aș! Nimic mai fals! Ceea ce a urmat dovedește cât de naivi au fost străbunicii noștri. În treacăt fi e spus, după o sută de ani suntem la fel de naivi, ba mai rău!

În acel context, România se afl a în plutonul frun-taș al ţărilor preocupate de realizarea unor alianţe beton, care să-i asigure un viitor liniștit. Benefi -ciind și de aportul unor mari diplomaţi, precum Take Ionescu și Nicolae Titulescu, țara noastră devenea lider regional, fi ind la originea Micii În-ţelegeri (în 1921, împreună cu Regatul Sârbo-Cro-ato-Sloven, viitoarea Jugoslavie și Cehoslovacia, prima alianță regională din Europa postbelică) și a Înţelegerii Balcanice (România, Turcia, Grecia și Iugoslavia, în 1934).

Implicarea fermă a românilor în crearea unui sistem de alianţe menit să asigure integritatea te-ritorială a tinerelor state confi gurate după marea confl agraţie mondială era obiectivă. România era înconjurată de trei state revizioniste foarte agresive: Rusia Sovietică, Ungaria și Bulgaria. Doar Marea Neagră confi rma încă o dată că rămânea cel mai bun vecin. Normalizarea relaţiilor cu aceste state a devenit prioritatea numărul unu a diplomaţiei ro-mânești interbelice, fără sorţi de izbândă, fi rește.

Norii negri apăruţi deasupra Europei, în special după a doua jumătate a deceniului al patrulea, nu au ocolit nici ţara noastră. Încet, încet, toate ali-anţele noastre s-au prăbușit ca un castel din cărţi de joc. Ceea ce, nu cu mulţi ani în urmă, se con-sidera a fi ceva infailibil s-a dovedit o simplă joacă de-a diplomația. Ce a urmat nu e greu de anticipat. Deși eforturile diplomaţiei noastre erau practic dis-perate, cercul din jurul României se strângea din ce în ce mai mult. Aceasta și pentru că marii noștri ”parteneri strategici” de atunci, Franța și Anglia, s-au dat la fund. Totul a culminat în vara anului 1940, când, în mai puţin de trei luni, România Mare s-a spulberat. Cum? Vom vedea cu alt prilej.

Prof. dr. Cornel Carp

Am scăpat de inundaţiiA apărut o nouă autoritate regională, iar a fost ocolit

Argeșul! Deși de data aceasta poate că e mai bine așa, fi ind vorba de dezastre naturale. Ministerul Apelor și Pădurilor a aprobat recent modul de funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor. Există o comisie de avizare la nivel naţional, un secretariat tehnic, dar și trei comisii teritoriale: Muntenia, Transilvania și Moldova. Cea din Muntenia este organizată la nivelul Administra-ţiei Bazinale de Apă Olt pentru digurile afl ate în dis-trictele hidrografi ce Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ia-lomiţa, Dobrogea-Litoral. C.I.B.

Page 16: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu.

Parter, două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel.

0770.338.340. Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Proprietar, vând Solenza Clima 2004, gri perlat, 134.000 km.reali, stare bună. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucurestu.telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. Tel. 0740.004.653

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂajutor maşinist

şi motostivuitoristTel. 0755.13.77.63

Centru stomatologic privat WHITE DENTAL CLINIC, situat în Ștefănești, Argeș,

angajează tehnicieni dentari (CAD-CAM, ceramist)

Asteptam CV-urile dumneavoastra pe: offi [email protected].

MEDIC STOMATOLOG STABILIT ÎN ANGLIA, cu propriul cabinet dentar, CAUT O PARTENERĂ-MEDIC SAU ASISTEN-TĂ-PENTRU CABINET, dar și ca parteneră de viaţă,

într-o relaţie de durată. Am 45 ani, divorţat,

serios, 1,78 cm, contact pe [email protected].

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz

metan. Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa [email protected]. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Nr. 685/21.02.2019ANUNTUL PUBLIC 1

„AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJISTILE DIN COMUNA CIOFRANGENI, JUDETUL ARGES”

COMUNA CIOFRANGENI, cu sediul in lo-calitatea CIOFRANGENI nr. 341 A, judetul. ARGES, CUI 4121943, anunţa publicul interesat asupra depunerii solicitării de obtinere a avizului de mediu pentru planul programul mentionat si decla-sarea etapei de incadrare.

Prima versiune a planului programului poate fi

consultata la sediul AGENTIEI PENTRU PRO-TECTIA MEDIULUI ARGES , din localitatea Pitesti, str. Egalitatii nr. 50A, judetul Arges, de luni pana joi intre orele 9.00 – 11.00

Observatii/comentarii si sugestii se primesc in scris la sediul A.P.M. Arges in termen de 18 zile de la data publicarii anuntului.

Nr. 757/27.02.2019 ANUNTUL PUBLIC 2

„AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJISTILE DIN COMUNA CIOFRANGENI, JUDETUL ARGES”

COMUNA CIOFRANGENI, cu sediul in lo-calitatea CIOFRANGENI nr. 341 A, judetul. ARGES, CUI 4121943, anunţa publicul interesat asupra depunerii solicitării de obtinere a avizului de mediu pentru planul programul mentionat si decla-sarea etapei de incadrare.

Prima versiune a planului programului poate fi

consultata la sediul AGENTIEI PENTRU PRO-TECTIA MEDIULUI ARGES , din localitatea Pitesti, str. Egalitatii nr. 50A, judetul Arges, de luni pana joi intre orele 9.00 – 11.00

Observatii/comentarii si sugestii se primesc in scris la sediul A.P.M. Arges in termen de 18 zile de la data publicarii anuntului.

Marți, 5 martie 2019, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a participat la ședința ordinară a Consiliului pentru Dezvol-tare Regională Sud-Munte-nia, eveniment organizat la Amara, în județul Ialomița.

În cadrul ședinței, s-a făcut o analiză a implementării Pro-gramului Operațional Regional 2014-2020 privind situația de-punerilor de proiecte în raport cu alocarea regională pe axe priori-tare. Totodată, au fost avute în vedere prioritățile de investiții și posibilitatea de realocări fi nanci-are între acestea.

Astfel, s-a decis realocare fi -nanciară de la Axa 2.1 A (Mi-croîntreprinderi) și Axa 2.1 B (Incubatoare de afaceri), unde nu au fost depuse proiecte, la Axa 2.2 (IMM-uri), unde în-cărcarea fi nanciară este de peste 200%. În ceea ce privește Axa 3.1 A (Efi ciență energetică clă-diri rezidențiale), s-a solicitat redeschiderea axei, o parte din bani fi ind folosită pentru anvelo-parea clădirilor rezidențiale, iar o altă parte fi ind direcționată către Axa 3.1 C (Iluminatul public) și Axa 3.1 B (Efi ciență energetică la clădiri publice).

De asemenea, s-a decis trimi-terea la Ministerul Dezvoltării Regionale a unui memorandum privind redeschiderea axelor cu supraîncărcare fi nanciară. Este vorba despre Axa 7 (Infrastruc-tură turism), Axa 10 (creșe/grădinițe, școli, licee tehnologi-ce, universități) și Axa 13 (Rege-nerare urbană - orașe mici).

În cadrul ședinței de marți s-a votat ca Argeșul să fi e gazda Co-

mitetului de Monitorizare a Pro-gramului Operațional Regional, care se va desfășura anul acesta, toate detaliile evenimentului ur-mând a fi puse la punct în peri-oada următoare. Votul a fost dat în unanimitate pentru Argeș, deoarece județul nostru este pe primul loc la accesarea de fon-duri europene în Regiunea Sud-Muntenia și pe locul trei în țară.

M.S.

Argeşul - gazda Comitetului de Monitorizare a POR

Page 17: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Cu ocazia zilei de 8 Martie, urez

tuturor doamnelor și domnișoarelor o

primăvară cât mai reușită!LA MULȚI ANI!

Dănuț Bica, deputat PNL

Cu ocazia începutului de primăvară, Primăria

Dârmănești vă adresează cele mai calde urări de

bine. Tuturor doamnelor și domnișoarelor vă urăm

multă sănătate!LA MULȚI ANI!

Primar, Emilian Ciolan

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Primăria

Oarja urează tuturor doamnelor și

domnișoarelor multă sănătate și împliniri pe

toate planurile!LA MULȚI ANI!

Primar, Constantin Bîlea

Cu ocazia zilei de 8 Martie,

Primăria Moșoaia urează tuturor doamnelor și

domnișoarelor o primăvară însorită!

LA MULȚI ANI!

Cu ocazia zilei de 8 Martie,

Primăria Bogați urează tuturor doamnelor

și domnișoarelor din localitate

LA MULȚI ANI!Primar, Ion Gârleanu

Societatea a fost înfi ințată la dată de 1 martie 1979, sub denumirea de Întreprinderea de Supape și Bolțuri Topolo-veni (ISB).

Din anul înfi ințării, Societatea Componente Auto SA Topolo-veni a parcurs o primă etapă de dezvoltare, caracterizată prin re-alizarea de investiții și punerea în funcțiune a capacităților de supape și bolțuri pentru motoare cu ardere internă de fabricație ro-mânească pentru automobile, au-tocamioane și tractoare, precum și alte repere din industria auto.

Din 1988 a preluat prin transfer fabricația de rotule de suspensie

pentru automobilele Dacia, cre-ând și alte capacități pentru fa-bricarea de rotule de suspensie și bielete de direcție pentru Oltcit.

După 1989 s-a continuat procesul de dezvoltare de noi capacități, detașându-se în acest sens capacitățile pentru bieletele de direcție reglabile pentru Da-cia.

Producția de supape, bolțuri, rotule de suspensie și bielete de direcție s-a executat în sistem in-tegrat, care cuprindea pe lângă partea de prelucrări mecanice și operații de debitare, forjare, tra-tamente termice, injecție mase plastice, acoperiri de suprafață, montaj, precum și producerea de SDV-uri, piese de schimb și reparații utilaje.

Gradul de integrare a crescut odată cu achiziționarea unei mașini de extrudat moderne pen-tru executarea pivoților cu adaos de prelucrare redus.

Pentru păstrarea unui echilibru în producție, ne-am îndreptat atenția spre piața externă, pentru a continua fabricația de bielete de direcție și ulterior de pivoți, realizând investițiile aferente în echipamente tehnologice axate în principal pe prelucrări mecanice, menținând totuși un grad de in-tegrare ridicat pentru pivoți.

Din 2009 am început să exe-cutăm repere din familia de bare antiruliu spate pentru automobile Dacia.

Pentru dezvoltarea societății și a grupului industrial de pe platfor-mă, s-a alocat în perioada 2010-2018 suma de 40 milioane lei.

În toată această perioadă, socie-tatea a dispus, format, selecționat și integrat un personal cu califi ca-rea necesară realizării proceselor de fabricație, concepție și con-ducere. Resursa umană a repre-zentat principalul element care a propulsat societatea și care a con-tribuit la defi nirea și realizarea obiectivelor sale.

În prezent, pe platforma indus-trială a Grupului Componente Auto (GCA) lucrează un număr de 570 salariați. La aniversarea celor 40 de ani de la înfi ințare, Componente Auto SA pășește cu încredere în direcția dezvoltării producției și creșterii efi cienței, prin crearea și organizarea de noi capacități și asimilarea de noi produse, preponderent pentru in-dustria auto.

Conducerea societăţii

Componente Auto SA Topoloveni a împlinit 40 de ani de activitate şi priveşte cu încredere spre viitor

În prezent, pe platformaindustrială a Grupului Componente Auto (GCA) lucrează 570 salariați

Page 18: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Cursuri gratuite la Centrul Cultural Bradu

Administrația publică din localitate va asigura cursuri gratuite la Centrul Cultural Bradu. Primarul Dănuț Stroe (foto) anunță părinții din localitate care doresc să își înscrie copiii la cursuri de dans, balet, gimnastică, pictură sau can-to că acestea sunt gratuite. Clasele dis-ponibile și programul cursurilor gratuite ce au loc la Căminul Cultural Bradu sunt următoarele: luni, 19.00 - 20.30 - dDans sportiv, miercuri, 13.00 - 14.30 - balet, miercuri, 14.30 - 16.00 - dans popular, joi, 13.00 - 15.00 - pictură pe sticlă, joi, 15.00 - 18.45 - gimnastică, vi-neri, 15.00 - 18.45 - gimnastică, vineri, 18.00 - 20.30 - dans și sâmbătă, 11.00 - 13.00 - canto. M.I.

Ca în fi ecare an, în luna martie, orașul Topoloveni o omagiază pe Tita Bărbu-lescu, una dintre cele mai apreciate și longevive interprete de muzică popu-lară. Organizat de Primăria orașului Topoloveni și găzduit de Casa de Cultură ”Pr. Ion Ionescu” din localitate, Festivalul-Concurs Național de Muzică Populară ”Tita Bărbulescu” a ajuns la cea de-a cincea ediție. Manifestarea își propune valorifi carea tezaurului folclo-ric din România, afi rmarea și promo-varea valorilor autentice, introducerea în circuitul național de noi talente, cât și prezentarea celor mai frumoase cos-tume din diferitele zone etnofolclorice ale țării.

La acest festival-concurs au participat interpreți amatori, soliști vocali de muzică populară din țară cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani. Fiecare participant a in-terpretat două melodii specifi ce zonei de

proveniență, dintre care una fără acom-paniament (doină, baladă, cântec doinit) și una cu acompaniament orchestral asi-gurat de Orchestra ”Doina Argeșului”. Concursul tinerelor talente a fost urmat de recitalurile susținute de Tita Bărbu-lescu, Maria Loga, Grupul vocal ”Doruri Muscelene”, Ana Maria Iorgulescu, Sebi David, Iuliana Muscalu, Diana Călinescu, Bogdan Oncioiu (ultimii doi fi ind soliști ai Orchestrei ”Doina Argeșului”). Eveni-mentul găzduit de Casa de Cultură ”Preot Ion Ionescu” a avut o dublă însemnătate, întrucât în 2019 se împlinesc 60 de ani de când doamna muzicii populare muntenești s-a lansat în cariera de solist vocal, iar cu acest prilej Consiliul Judeţean i-a acordat artistei trofeul ”Fabricat în Argeș”. Tita Bărbulescu s-a născut la 15 februarie 1936, în Topoloveni, moștenind talentul tatălui, un cunoscut lăutar din zona Argeșului. La

14 ani a făcut parte din corul Căminului cultural Topoloveni-Călinești, participând la concursuri de gen, artista câștigând locul I ca solistă vocală. A studiat canto la Școala Populară de Artă din București, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. După absolvire s-a angajat în orchestra populară ”Doina Argeșului” din Pitești. A cules folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Alături de orchestra amintită, a făcut și primele înregistrări, la doar 16 ani, la Radiodifuziunea Română. A evoluat alături de faimoșii artiști ai vre-mii: Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Aure-lia Fătu Răduţă, Emil Gavriș, Dan Moises-cu, Alexandru Grozuţă, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor și Ion Luican. În afară de folclor, artista interpretează muzică lău-tărească autentică, muzică de petrecere și romanţe.

M.I.

Primăria Topoloveni a organizat o nouă ediţie a Festivalului „Tita Bărbulescu”

Mă întrebam, în fi nalul articolu-lui intitulat „Avocatul Gheorghe Ionescu vorbește de «Portocalele» din justiţia argeșeană” (nr. 1279, pentru perioada 23-29.01.2019), dacă cei implicaţi „Vor «rezolva» oare și cu magistratul care jude-că plângerea împotriva celei de-a doua soluţii a DNA Pitești?”

Și iată că sistemul a învins; prin încheierea pronunţa-tă la 26.02.2019 în dosarul 1080/46/2018, judecătorul de cameră preliminară de la secţia penală a Curţii de Apel Pitești (al cărui nume nici nu-l voi menţi-ona - nomine odiosa) a respins ca nefondată plângerea formulată de mine - în numele și pentru clien-tul meu - împotriva ordonanţei 18 bis/P/2017 din 31.08.2018 a DNA - Serviciul Teritorial Pitești.

Soluţia este monstruoasă și este dovada cea mai bună că în justiţia argeșeană există „culoare”, astfel încât un anumit dosar să ajungă la un anumit complet, astfel încât cei interesaţi să-și poată rezolva liniștiţi problemele (a se vedea și, pe Luju.ro, articolul „Bom-bă: Toate dosarele din instanţe sunt puse cu mâna”, publicat la 25.02.2019).

De ce acest califi cativ pentru so-luţia în cauză, cu atât mai mult cu cât ea nu este motivată?

Pentru simplul motiv că ea este dată de un pigmeu, iar în aceeași speţă, în ciclul procesual anterior, pe exact aceleași date (spuneam, în articolul anterior, că nici în primul și nici în cel de-al doilea ciclu procesual DNA ST Pitești nu a făcut nimic, deci niciun act de cercetare penală în legătură cu infracţiunile sesizate!), soluţia - contrară, deci, în sensul realizării unei anchete efective - fusese dată de un munte de profesionalism și îl nominalizez aici pe cel pe care, personal, îl consider singurul ju-decător adevărat din cadrul secţi-ei penale a Curţii de Apel Pitești, respectiv dl. Marius Andreescu!

Mai vreau să spun că soluţia nu

m-a surprins; văzând cui i-a fost repartizat „aleatoriu” dosarul, chiar de la prima ședinţă am re-cuzat-o pe judecătoarea cauzei, fi ind notoriu faptul că „poartă DNA-ul în sufl et”, cum se spu-ne: a pronunţat condamnarea colegului avocat Nistor Radu Cristian pentru toate pretinsele infracţiuni pentru care DNA ST Pitești l-a trimis pe acesta în jude-cată, pentru ca apoi ÎCCJ - Secţia Penală să-l achite pentru aceleași capete de acuzare; iar printre te-meiurile de achitare a fost inclu-siv cel vizând „fapta nu este pre-văzută de legea penală”; ce fel de judecător de Curte de Apel ești, dacă nici măcar distincţia aceasta între o faptă de natură penală și una care nu are această natură nu o faci?!

Cum se împarte dreptatea în justiția argeșeană

...Și pentru că, în mod fi resc, cititorii vor exemple concrete des-pre „culoarele” de care vorbeam, despre modul în care se împarte dreptatea în justiţia argeșeană, permiteţi-mi să vă expun o spe-ţă, accesibilă, de altfel, oricui pe site-ul Curţii de Apel Pitești; ea mai trebuie doar „tradusă”, ca să spun așa...

Într-o seară, un automobil este oprit în trafi c; se constată că șo-ferul emană halenă alcoolică; analiza probei de sânge recoltate a dat un rezultat ce califi ca fapta respectivă ca și infracţiune: dosar penal!

Potrivit competenţei după cali-tatea persoanei, acest dosar a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în-trucât conducătorul auto în cauză era executorul judecătoresc Paras-chivescu Marius Gabriel!

Soluţia fi nală a cazului: în do-sarul 265/46/2016, prin sentinţa din 13.04.2016, judecătorul Co-mănescu Scarlat Ionuţ a dispus de următoarea manieră: „În baza art. 485, alin. (1), lit. a) Cod Pro-

cedură Penală, admite acordul de recunoaștere a vinovăţiei înche-iat între PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI și inculpatul PARAS-CHIVESCU MARIUS GABRI-EL. În temeiul art. 396, alin. 3 Cod Procedură Penală, raportat la art. 80 Cod Penal, dispune renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de inculpat pentru săvârșirea infracţinii prevăzute de art. 336, alin. 1 Cod Penal. În baza art. 81 Cod Penal, aplică inculpatului un avertisment”.

Cred că nu sunt necesare multe explicaţii privind soluţia renunţă-rii la aplicarea pedepsei: ea repre-zintă sancţiunea pentru fapte „de gravitate redusă” (a se vedea art. 80 Cod Penal), etichetă care în ni-ciun caz nu poate fi aplicată faptei descrise...

În schimbul „avertismentului” (ce ironie a legii - avertisment aplicat „la distanţă”, prin hotărârea pe care o primești acasă...), cel în ca-uză a benefi ciat însă de cel puţin două avantaje substanţiale: posibi-litatea de a-și continua cariera pro-fesională, precum și de cea de a-și recupera rapid permisul de condu-cere - permis pe baza căruia mulţi își asigură mijloacele de existenţă, lucrând ca șoferi profesioniști…

Câteva comentarii pe marginea soluţiei: politica penală în mate-ria conducerii cu alcool la volan a instanţei menţionate este: tole-ranţă zero!

Și în acest sens sunt sute, poate mii de soluţii defi nitive...

Sunt, așadar, sute, poate mii de persoane cu situaţii juridice simi-lare, care au simţit „pe pielea lor” asprimea legii: toleranţă zero!

...Personal, apreciez că soluţia în cauză nu ar fi existat dacă soţia d-lui executor judecătoresc nu ar fi fost d-na Paraschivescu Ange-lica - procuror în cadrul Parche-tului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, aproximativ în perioada 2014-2015, iar de la fi nalul anu-lui 2015 - procuror la DNA - Ser-

viciul Teritorial Pitești, ca și în prezent...

Ea nu ar fi existat dacă dosarul Parchetului ar fi ajuns, spre exem-plu, la dl. judecător Marius An-dreescu, de care pomeneam.

Am pledat în „n” și „n” cauze de acest gen; când ceream așa ceva, procurorul de ședinţă avea replica pregătită: „Creșterea semnifi cati-vă a infracţionalităţii rutiere este o caracteristică sufi cientă pentru a determina o reacţie fermă și descu-rajantă din partea organelor judi-ciare”; „fapta reţinută în sarcina inculpatului a fost de natură să pună în pericol siguranţa circulaţi-ei pe drumurile publice...”; nu am primit niciodată o soluţie precum cea descrisă mai sus și nici nu am auzit de vreun coleg care să fi avut o asemenea baftă!

Poate sunt în eroare și cazul ex-pus nu este singular...

Îi invit, așadar, pe dl. procuror general Mihai Aldea de la Parche-tul de pe lângă Curtea de Apel Pi-tești și pe dl. președinte al Secţiei Penale a Curţii de Apel Pitești - dl. Comănescu Scarlat Ionuţ - să dea și alte exemple în sensul celui de mai sus...

...Aceasta este mult clamata in-dependenţă a sistemului judiciar, de care se face mare caz, inclusiv în aceste zile: „Lăsaţi-ne să ne re-zolvăm interesele, să ne facem jocu-rile, nu vă amestecaţi!; numai noi aplicăm dreptul și nimeni nu ne poate trage la răspundere...”

Să ne amintim ce spunea po-etul naţional și cât de actuale îi sunt spusele: „Spuneţi-mi ce-i dreptatea? Cei tari se îngrădiră/Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi(..)”...

04.03.2019Avocat Ionescu Gheorghe

Avocat Gheorghe Ionescu:„În justiţia argeşeană există «culoare», astfel încât un anumit dosar să ajungă la un anumit complet”

Page 19: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Cu ocazia zilei de 8 Martie,

Organizația Județeană a Pensionarilor

PSD urează tuturor doamnelor și

domnișoarelor multă sănătate alături

de cei dragi!LA MULȚI ANI!

Președinte, Vasile Negoescu

Cu ocazia începutului de primăvară, PSD Pitești vă

adresează cele mai calde urări de bine. Tuturor doamnelor și domnișoarelor vă

urăm multă sănătate și fericire!

LA MULȚI ANI!Președinte,

Cristian Gentea

Cu ocazia zilei de 8 Martie, PNL

Ștefănești urează tuturor doamnelor

și domnișoarelor din localitate multă

sănătate!LA MULȚI ANI!

Președinte, Dorin Mihail Bărbuceanu

Cu ocazia zilei de 8 Martie,

SC Salubris Pitești urează tuturor doamnelor și

domnișoarelor multă sănătate!LA MULȚI ANI!

Director, Gabriel Sabie

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Primăria comunei

Pietroșani urează tuturor doamnelor

și domnișoarelor din localitate mult noroc în viață și multă sănătate!

LA MULȚI ANI!Primar, Eugeniu Pătru

Cu ocazia zilei de 8 Martie, CS Mioveni

urează tuturor doamnelor și domnișoarelor

multă sănătate alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!Dumitru Olteanu,

președintele CD

Cu ocazia începutului de primăvară, Primăria Stolnici

vă adresează cele mai calde urări de bine.

Tuturor doamnelor și domnișoarelor vă urăm multă

sănătate și fericire!LA MULȚI ANI!

Primar, Sevastian Pupăză-Roșu

Cu ocazia zilei de 8 Martie, urez

tuturor salariatelor și clientelor o

primăvară frumoasă!Manager

Hotel Argeș, Gheorghe Popescu

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Ziua în care magistraţii au stat la aceeaşi masă cu jurnaliştii

Trei dintre cei mai buni actori de teatru și fi lm ai momentului - Mihai Călin, Gheorghe Ifrim și Eca-terina Landin - se întâlnesc duminică, 10 martie 2019, de la ora 19.00, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Dacia din Mioveni.

“Cina de adio” este un spectacol în regia lui Răzvan Savescu ce provoacă publicului nu doar hohote uria-șe de râs, ci și refl ecții pe tema prieteniei.

Biletele se găsesc, în limita locurilor disponibile, atât la Casa de Cultură a Sindicatelor ”Dacia”, cât și la Centrul Cultural Mioveni, de luni până joi, în intervalul orar 8.00-16.00, iar vineri între orele 8.00 – 14.00.

Evenimentul este organizat de Primăria orașului, Consiliul Local și Centrul Cultural Mioveni.

D.G.

Trei dintre cei mai apreciaţi actori ai momentului joacă într-o comedie spumoasă la Mioveni

Titlul de mai sus nu este o utopie, ci o realitate neașteptat de plăcută. O realitate pe care am trăit-o timp de două zile săptămâna trecută la București, la Hotelul Internaţional, cu ocazia workshopului dedicat facilitării scrierii Ghidului de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul proiectului „TAEJ - Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nive-lul sistemului judiciar”. Un proiect cu fi nanţare europeană în procent de 83,98% implementat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în parteneriat cu Școala Naţională de Grefi eri, Inspecţia Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, Institutul Naţional al Magistraturii și Ministerul Justiţiei. Un eveniment cu peste 30 de participanţi din toată ţara (magistraţi și ziariști) și la care Jurnalul de Argeș a fost singurul ziar din judeţ prezent.

Curtea de Apel Piteşti, exemplu de bune practici

Nu mi-au plăcut niciodată clișeele și sintagmele prozaice, așa că nici articolul de mai jos nu va fi o relatare neutră și rece. Sau, ca să-l parafrazez pe Des-cartes, sunt subiectiv, deci exist. Speram încă înainte de a ajunge la București ca workshop-ul să nu fi e un eveniment făcut doar de dragul de a fi bifat într-un proiect. Și, din fericire, nu a fost așa.

Magistraţii au stat la aceeași masă cu jurnaliștii. La propriu. De fapt, au stat împreună la trei mese. Și niciunul dintre participanţi nu a avut ce regreta. Au fost două zile de dezbateri intense și interactive, inclusiv de păreri divergente și argumentate. Una dintre cele mai aprinse și constructive dezbateri a

fost legat de cum ar trebui motivate public condam-nările și clasările

Au fost studii de caz foarte interesante, cu jocuri de roluri în care jurnaliștii au fost magistraţi și vicever-sa. Și, mai presus de toate, a fost o comunicare foarte fl uentă între magistraţi și jurnaliști. O comunicare ce a arătat că îmbunătăţirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar a început deja.

Și apropo de îmbunătăţirea comunicării, Curtea de Apel Pitești a fost dată ca exemplu de bune prac-tici. În ultimii patru ani, comunicarea la Curtea de Apel Pitești s-a schimbat cu 180 de grade, de la o opacitate cronică la o transparenţă demnă de o insti-tuţie de nivel european. Și comunicarea s-a schim-bat după ce în urmă cu aproape patru ani Jurnalul de Argeș a criticat lipsa de transparenţă de acolo și faptul că fostul purtător de cuvânt Marius Andre-escu respingea fără vreo motivare orice solicitare pe Legea 544/2001. Iar CSM a avut reacţie rapidă la această lipsă de comunicare.

Și tot legat de Pitești, mai trebuie precizat că la workshop a fost prezentă și Corina Voicu, formator la Institutul Naţional al Magistraturii și fost judecă-tor la Curtea de Apel Pitești în perioada 2004-2010.

Membru CSM: „Nu trebuie să considerăm presa un duşman, ci un prieten”

După cum bine a punctat și judecătorul Andrea Annamaria Chiș, manager de proiect și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „trebuie să considerăm presa nu un dușman, ci un prieten. Pen-tru că de la un prieten ai feedback. Un stat de drept are nevoie și de o presă independentă”.

Magistraţii prezenţi la workshop au fost purtători de cuvânt apreciaţi și foarte activi la instanţele și in-stituţiile unde activează. Este vorba de judecătorii Raluca Isepciuc - Tribunalul Iași, Alina Jurubiţă - Curtea de Apel Constanţa, Mihăiţă Lucian Marian - Curtea de Apel Cluj, Maria Iuliana Mihai - Curtea de Apel Brașov, Mihaela Radu - președintele Tri-bunalului București, Veronica Sârbu - Judecătoria Sector 4 București și de procurorii Livia Săplăcan-DNA, Alexandru Daniel Ionescu - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, Robert Dunca - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bu-curești și Alin Bogdan Alexandru-Inspecţia Judici-ară.

În cele două zile în care am participat la workshop am interacţionat cu magistraţi de calitate, profesio-niști și inclusiv cu simţul umorului în dotare. A fost o atmosferă stenică și deloc astenică. Iar plictiseala a lipsit cu desăvârșire. Și atât de bine m-am simţit, încât prima întrebare ce îmi vine în minte acum, când amintirile sunt foarte proaspete, este: când ne vom revedea? Denis Grigorescu

Page 20: EXCLUSIV. EVALUARE DE SPITAL DE NEBUNI LA CENTRUL … · 2019-03-06 · ţia (AEP - n.r.). În weekend am muncit lucruri, au spus: «Stop, nu mai pleci nică-ieri, că nu avem cui

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1285 (6 - 12 martie 2019)

Comandantul IPJ Argeș, Tudorel Pieleanu, îi dă șah mat adjunctului Gabriel Gherghe, cercetat disciplinar de IGPR.

Te-ai crezut regină, adjunctule! Dar ți-a arătat Mihalcea de la Mioveni că

ești doar un pion...

Mari Pană, noua directoare executivă de la fosta APIA Argeș, cel mai bun produs de consum al PSD în judeţul nostru.

Ce dacă am pier-dut APIA în fa-voarea Prahovei?

Pe tot drumul până la Ploiești, fermierii își pot

pune pictoriale cu mine în cabina tractorului, să le mai ostoiască

setea...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Delegaţie argeşeană - la balul Uniunii Ziariştilor Profesionişti

Joia trecută, pe 28 februarie, o delegație de jurnaliști din Argeș a participat la un eveniment de tradiție reluat după 68 de ani. E vorba de balul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, eveniment care a fost întrerupt în 1951, în perioadă de cumplit îngheț stalinist. Inițiativa reînno-dării acestei tradiții de breaslă i-a aparținut actualului președinte al UZPR - ziaristul de radio Doru Dinu Glăvan - și a coin-cis cu 100 de ani de presă profesionistă în România, având în vedere că Uniunea s-a înfi ințat în 1919. BALUL ZIARIȘTILOR a avut loc într-un mediu select, dar și cu mare încărcătură istorică, la restaurantul

bucureștean de la Casa Centrală a Armatei, unde și-au dat întâlnire peste 130 jurnaliști din București, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Reșița, Brașov, Craiova, dar și din afara granițelor (Bruxelles, Turcia și Republica Moldova). Prilej de socializare, schimburi de noi adrese, telefoane, inițierea unor pro-iecte comune și mai ales o distracție pe cin-ste. Ambianța muzicală a fost asigurată de Mihai Napu și formația sa. A fost prezentat și apoi cântat în cor un imn al ziariștilor, pe muzică de Mihai Napu și versuri de Mi-ron Manega. La miezul nopții, fi x după tă-ierea tortului, când deja se făcuse 1 martie, a fost sărbătorit de ziua de naștere marele ziarist Ovidiu Ioanițoaia. Ca și pe vremea balurilor bucureștene de odinioară, s-a or-ganizat și o colectă de donații de caritate (pentru o casă de copii din București).

Dintre membrii Filialei Argeș a UZPR, la balul de la București au mers Cristina Munteanu de la Antena 1 Pitești, Cristian Vasile și subsemnatul, reprezentând Jurna-lul de Argeș, respectiv Ionuț Stanciu de la Universul Argeșean. Delegația de piteșteni a transmis colegilor de la București mesajul președintelui Filialei UZP Argeș, dl. Mihai Golescu de la cotidianul Argeșul, care n-a putut fi prezent din motive obiective.

Gabriel Grigore

LA MULŢI ANI!Șapte personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 6-12 martie

2019. Primul sărbătorit, pe 6 martie, e doctorul piteștean Remus Mihalcea, medic specialist ORL și proaspăt manager al Spitalului Colentina din București. Pe 7 martie va primi felicitările cuvenite Lucreţiu Tudor, inspector Antifraudă ANAF, iar pe 9 martie vor închina o cupă de șampanie Rina Boaţă, șef serviciu în cadrul Primăriei Pitești, și Nicolae Vameșu, cunoscut antrenor de fotbal la copii și juniori. Pe 11 martie vor da de băut actorul Petrișor Stan și inginerul Nicu Albu de la RAR Argeș. Nu în ultimul rând, pe 12 martie, va sărbători omul de afaceri Gheorghe Badea. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Lucreţiu Tudor Nicolae Albu Gheorghe Badea

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Complexul Capitol urează

tuturor colaboratoarelor multă sănătate alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI!

Ziariștii argeșeni cu președintele UZPR