cdlin vlasie

Strategia de a mogteninebuni cinstifi

sau ridicarea la putere

Cua ilnt-tnainte de Gheorghe Cr dciun

Editura Paralela 45

CUPRINS

Nota autorului / 4CuvAnt-inainte / 5Autopsia limbll? / 6Mitologie gipdtldgea / 7Literatura inainte 9i dupd Revolufie / 10Demnitatea Europei / 13Laudd limbajului interior / 17S.O.S. Biserica Domneascd! Potcoavele unui pdianjen,

rezemate deperc|i / 21Speculd oficializatd? / 29Viala noastrd cea de toate zilele / 31Partidui lui Gargamel / 33,,Eu pentru cine votez?" / 35Titi Ateul giceilal,ti / 37Scrisoare trtredeschisd, / MEu pen cine am votat? / 48Bignilarii literaturii / 50Greviqtii gi mArloaga troiand (o amintire) / 5513 iulie. Sf. Mc. Arestide Buh-oiul gi Cuv. Vartam

Haramchelianul / 57Bignitari, nu vd idsati intimida!1! / 60Ne-am restructurat / 63,,Fenomenul Pitegti" gi urmarea (1) / 66,,Fenomenul Pitegti" gi urmarea (2) / 71,,Fenomenul Pitegti" gi urmarea (3) / 76Tichia de mdrgdritar / 81Institutii personale / 83Cldbuc de plumb cu pref dublu / 85Pulind mitologie / 87

Pe scurt / 90Defectul de serd, / 93Filosofia,,minciunii infalg" / 95Strategia de a mogteni nebuni cinstif. / 98Ceaugescu in diclionarele franceze / 101,Ismail Barbu gi Turnavitu Vadim / 105Culturd gi subvenlie / 108Nonvaloarea firainte gi dupd Revolulie / 110Cojoc pentru acul economiei rolndnegtt / 112Logicd modald / 115Este cu adevdrat liberd presa rom6neasc|? / nTGogoaga privatd a domnului prim-ministru / IZ0Limbajul de cauciuc (Economia politicd

a guvemului Roman) / 122Pariul sau intrarea pe brate gi iegirea prin subsol / 127Din decembrie in decembrie, tot mai putemici / 130Cea mai lungd piesd de teatru a secolului W / 183Pentru o zinalionald a monumentelor istorice ln Rom6nia / 196Efectul necontrolat al lichelismului literar / L39Limb-briciul d-lui frizerBaltazar / 1.41Domnul BArlddeanu calomniat! / L43Preful dispreplui / 1.47Compostor / 150Refirtoarcerea comunismului la uneltele lui? / ISZUn nou concept politic prezidenfial: izolarea / 136Complexul de literaturd sau dragd Bedros Horasangian / 159lntre explozie gilintgte / '1,62Ridicarea la putere / 165A treia congtiinld / 168Finantarea culturii - lntre umilinpd pi pragmatism / l7lSimple teste, bdltdzdroase proteste / 175

Spre postcapitalism tr zbor / 177Desen cu rdzboinic / 180Societatea socialistd democraticd, / 181,fara veghea fesenistd / 185Politopiata independenlei / 187Alegeri arrticipate / 189Testul ,,lartaev" pe romAnegte / 191.Uncaz de bignild editoriald (l) / 193Un cazde bignild editoriald (Il) / 196Uncaz de bignifd editoriald (IID / 198Constitutia gi sdndtatea frzicd,gipsihicd a pregedintelui / 200inainte de Berevoie1n / 203ksopiada / 205Revistele literare gi noul oportunism / 208

LrrEneruRa INRTNTE gr nupA Rnvorulm

,,Domnule",imi spune un tAndr tr chiar primele zile aleRevolufiei, cAnd la Bucuregti se murea ir:rcd de-adevdrate-lea, ",,a9 vrea sd vd ardt nigte versuri anticeaugiste." Md tragtrtr-o parte gi-mi arunc ochii pe manuscrisele foarte tdnd-rului meu prieten. Md dumiresc repede. ,,Dragalmeu, suntintr-adevXr anticeauqiste, dar nu au valoare. Treci intr-o zipe la mine sd stdm de vorbd."

N-a mai trecut, in schimb eu m-am pus pe gdnduri.Mi-am adus aminte de miile de versuri de dinainte de Re-volutie aruncate prin reviste literare, ziare, almanahuri giculegeri sau citite la Radio gi TV versuri care mi-au otrdvitadolescenfa gi tinerefea, versuri ,,angajate" sd-l laude de-gbnlat pe unicul nemuritor al planetei gi nemaipomenitelelui isprdvi, versuri care ifi produceau vomd intelectualdfdrd afi neapdrat un profesionist, versuri fafd de care.gi un copilde gr5dinild se strAmba scArbit, versuri pe care in realitatenu le citea nimeni gi nu le asculta nimeni. Nu-i pot uita nicipe cei care le produceau cu sArguinld oligofrend, mi-e capulplin de nume care, pentru cAteva zecide lei, se prostituau pestrizile centrale ale ideologiei culturale ceaugiste. Dacdbunul-sim! artistic reactiona prin retragere, prin nonanga-jare, prin anonimaf neoproletcultismul ceaugist, echivalent

L0

('u tot ceea ce putea fi mai impulit in fiinla umand, aclionaprin perseveren!5 paranoicS, prin neobrdzata pretenfie dea se substitui adevdratei valori, prin ,,turnarea" la securi-late a acelor pulini slujitori autentici ai condeiului, intr-uncuvAnt prin inculturd, imoralitate, agresivitate gi nonvaloare.Sd te fi ferit Dumnezeu sd fi deschis vreo discufie cinstitddespre literaturd in prezenta unor astfel de specimene, cd atloua zi erai cel pulin aveftizat de diabolica vigilenfd', dacd,rru interzis sau chiar arestat. Aceasta a fost ,,epoca ticdlo-qilor", cum spunea Marin Preda, care n-a ocolit nici litera-tura gi nici viala literar5.

Orice om de bund-credintd gi cu bun-simf sperd cdacum, dupd Revotrutie, a venit in sfArgit gi timpul valorilor,trl competenlei 9i moralitdlii in toate domeniile vielii inte-lcctuale, de la industrie p6nd Ia arlil, cdci aceasta este singura

noastrd gans5 de iegire din crizd gi de propdgire.

$i, totugi, se intAmpld in literaturd, unde mX pricep maibine, un fenomen care mA intristeazd. Vechii neoproletcultigti

au devenit poshreoproletcultigti, adicd au schimbat ,,me-sajul" (acum, bineinfeles, au devenit anticeaugigti), dar, inschimb, au pdstrat aceeagi esteticd primitivd gi gXunoasd. $i,mai trist, tineri care pAnd mai ieri nu s-au compromis, darnici n-au reprezentat valori literare adevdrate, scriu astlzicu patimd posbreoprolectcultistd, cu,,mesaj", versuri de care

estetic te ruqinezi.

Ce se-ntAmpld in literatwil? Se schimbd un proletcul-tism cu un alt proletcultism? Valoarea literard este autonom5,

este rezultatul a mii gi mii de nopfi de lecturd gi exerciliu

"t1

literar, lgi are legi estetice care nu ascultd de nicio ratiunepoliffc[ sau propagandisticd.

Cam aga ag fi dorit sd-i rdspund tAndrului meu prieten.9i futcn ceva: dac| azi se fac apeluri la conciliere, nonvio-lenfA etc.; din punctul meu de vedere in literaturd niciodatdvaloarea nu se poate concilia cu nonvaloarea gi nici mora-litatea cu impostura.

(,,Contrapunc t", .N. 2 / 1990)

L2

Druurrarne Eunopnr

in congtiinla lumii, deveniserdm un popor de orbi,paralitici gi afazici condugi de un paranoic Ai de o psihopatdsemianalfabetd. Deveniserdm epicentrul ruginii. Chiori, inac-tivi gi muti, teleghidafi de Nebunie, Prostie gi Crimd inc6ntdri gi jocuri de circ.

,,Viermili" fu storcit. ilvdzuo lume intreagd vdrsAndu-gibalele in celula televizorului. Nenorociti, indurerafi, setogide o dreaptd justijie, reugirdm sd rdmAnem umani: ne cu-prinse scArba.

Dumnezeul romAnilor ficu o minune: ,,otbii" cdpdtardvedere, ,,paraliticii" migcare, ,,afazicii" vorbire. RomAnia re-volutionard se redegteptd, iar Strdindtatea se inclind uluitd,dupd ce aruncd ea tnsdgi ruginatd corsetul de ghips al com-plicitdlii. Nu doar RomAnia ci gi Europa gi-a recdpdtat dem-nitatea la 22 D ecembrie !

E cazul ca aceastd Europd sd analizeze in gura mare cea fdcut i:r ultimii 45 de ani. A begtelit pe toate cdile gi intoate chipurile o politicd totalitard, dar a gi lncurajat-o cubund gtiinfd: a plimbat in trdsurX de aur Tirania pe strdzileLondrei, a mdgulit-o cu sclipirea ieftind a superlativelordemagogice, a rdsfdlat-o cu cele mai extravagante distincfii,a rdspldtit Prostia cu cele mai sofisticate titluri academice gi

13

putin a lipsit chiar ca Tirania gi Proptia sd fie incoronate cupremiul Nobel.

Iar el, poporul romAn, fereastrd camuflatd prin care sezdrea clar mocirla, a fost katat in tot acest timp ca o adund-turd de cifre puse in ecuafia abstractd a politicii. O ecuafiecu milioane de necunoscute, cu care matematicienii politicii,gi din Est, gi din Vest, igi exersau creierii de 45 de ani.

Nicio matematicd politicd nu a pufut rezolva ceea cepoporul romAn insugi a fdcut intr-o singurd zi: a dat iden-titate concretd acelor lungr giruri de cifre abstracte.

,,Ajutap, Romdnia!", spune aziBuropa, iar Romdnia lan-seazd simultan dreptul ei apel: ,Ajutatr Europa!" AjutafiEuropa sd-gi recapete echilibrul gi demnitatea. Nu doar so-cietXfile din Est, dar gi cele din Vest au acutd nevoie de ostructurd noud. Confederafia statelor europene e un viitorposibil gi dorit.

Perestroica nu privegte doar interesele Uniunii SovieticePoloniei, Germaniei rdsdritene, Cehoslovaciei, Ungariei,Iugoslaviei, Albaniei, Bulgariei gi RomAniei. in Est fursd pe-restroica, aga cum s-a remarcat a scos mai bine fur evidenld,acolo unde a fost aplicatd, contradicliile unei economii fali-mentare, ale unor relalii sociale deplorabile gi ale unei poli-tici de kamikaze. Numai cd RomAnia a ,,stticat" scenariulperestroicii gi al glasnostului, demonsk6nd cd intr-o situafiefdrX iegire radicalismul este mai eficient decAt cdldula giiluzoria cale a reformelor. RomAnia, prinrevolufia sa, a grd-bit procesul de democratizare a Estului gi a deschis ochiisomnolenti incd ai Vestului. Ce sd reformezi? Putreeaiul

1_4

F

existenlial? Ca sd faci restructurare gi reorganizare, e nevoiesd existe un nucleu stabil gi solid. Schimbarea decorului, aspoielii nu tnldturd putregaiul structurii intime de rezistentd.Crogetdrile stilistice nu pot schimba esenla principiilor.Principii vechi ln formd noud sunt simple artificii ortope-dice. Este mai ieftin sd ddrdmi totul gi sd o iei de la capdtdupd un cukemur devastator, decdt sd plombezi stricdciu-nile. Sd organizezi haosul gi sd construiegti altceva nou gitrainic. Nu va fi ugor, dar va fi eficient. Prin radicalismgi realism, poli spera in instaurarea democratiei. Reformelenu pot sd depdqeascd democralial fdrile din Est sunt sdtulede drag ideologic, de ratie de libertate, adevdr gi alimente,de sdrdcie gi primitivitate. Lunga privire prin gaura cheiile-a obosit. Ele doresc o egalitate politicd, sociald, econo-micd gi culturald cu ldrile occidentale - un deziderat la careforma de societate poate gAndi gi spera.

Perestroica gi-a avut fdrd indoialS rolul ei istoric po-zitiv. Dupd cAliva ani de uzurd gi fdrd rezultate spectacu-loase, e cazul sd atArndm ln muzeu acest instrument depdgitdeja. Perestroica sau calea reformelor e un concept potrivitmai degrabd ldrilor vest-europene, unde nucleele societdliicivile au o vechime gi o stabilitate de sute de ani. intAlniriledin ultima vreme, la cel mai inalt nivel, sovieto-americanenu sunt deloc intdmpldtoare. Ultimii ani pat a fi dominalide realism politic. Nici Occidentul gi nici Rdsdritul nu aveauinterese ca echilibrul european sd se ndruie, date fiind con-secinlele imprevizibile ?n plan mondial. Estul define materiaprimd gi forja armatd, Vestul deline supremafia tehnologicd;

15

pe de o parte falimentul economic Ai politic, izolationism ginivel de viafd scdzut, pe de alti parte supraproduclia inter-nafionalism gi nivel de viagd ridicat. Zeci de ani Vestul afilmat raiul comunis! iar Estul - iadul capitalist. poritica in,tereselor imediate a stAmit gi strunit o propagandd bezme-ticd gi crancend care i-a interzis europeanului, fie occidental,fie rdsfuitearu congtiinfa cd trdiegte in Europa. occidentalulse credea american, iar rXsdriteanul - asiatic. $i unii, gi alfiiau emigrat spiritual dintr-o Europi care devenise un tdrAmal tuturor gi al nimdnui.

E momentul de sublimd demnitate ca Europa demo-cratic{ sd-gi restrAngd intre grani}ele ei popoarele europene.

(,,Argeg', nr.2/1990)

1,6