Examenul clinic al edentatului total. determinarea diagnosticului. metode de fixare a protezelor...

download Examenul clinic al edentatului total. determinarea diagnosticului. metode de fixare a protezelor totale.

of 31

  • date post

    29-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    16
  • download

    3

Embed Size (px)

description

Examenul clinic al edentatului total. determinarea diagnosticului. metode de fixare a protezelor totale.

Transcript of Examenul clinic al edentatului total. determinarea diagnosticului. metode de fixare a protezelor...

  • TEMA:Examenul clinic al edentatului total. Determinarea diagnosticului. Metode de fixare a protezelor totale.

  • Scopul lucrarii:Materializarea cunostintelor despre consecutivitatea examenului clinic si paraclinic, determinarii diagnosticului edentatului total si metodelor de fixare a protezelor totale.

  • Cuprins:Caracteristica examenului subiectivExamenul exobucal. CaracteristicaExamenul endobucal. CaracteristicaCind este necesar si ce metode include examenul complementar la edentatul totalDin cite parti este alcatuit diagnosticul edentatului totalMetode mecanice de fixare a protezelor totaleMetode biomecanice de fixareMetode fizice de fixareMetoda biofizica de fixareFactorii obisnuiti de mentinere si stabilizare a protezei totaleFactorii exceprionali de mentinere si stabilizare a protezei totaleCe reprezinta succiuneaCe reprezinta adeziunea

  • Caracteristica examenului subiectiv

    Motivatia:determinarea acuzelor tipice pentru pacientii cu edentaie totala(absenta totala a dintilor de pe unul sau ambele maxilare, imposobilitatea actului de masticatie, dereglari de fonatie, deglutitie, fizionomice) , depistarea posibilelor acuze ca urmare a dereglarilor functionale din partea celorlalte verigi ale sistemului stomatognat(A.T.M, complexul muscular, glande salivare) cit si a sistemului digestiv.Istoria actualei maladii:se va atrage atentia la factorii etiologici ce au dus la pierderea totala a dintilor(complicatiile cariei dentare, afectiunile parodontului, interventii chirurgicale,etc) ,la evolutia procesului patologic(cronic, acut), timpul ce sa scurs de la prima si ultima extractie, caracterul si eficienta tratamentului protetic , daca a fost intreprins.Istoria vietii:depistarea maladiilor generale ale organismului care posibil au influentat pierderea dintilor(disfunctiile glandelor endocrine, maladiile cardiovasculare, sangvine, a sistemului nervos, a tractului gastrointestinal), factorii nocivi profesionali si obiceiurile vicioase ce au putut determina pierderea dintilor.

  • Examenul exobucalStarea si culoarea pielii, a mucoasei buzelorPrezenta sau absenta asimetriei facialeLinia de contact si pozitia buzelor,obrajilor,comisurilor guriiGradul de exprimare a santurilor perilabialePozitia mandibuleiStarea etajului inferior al fetei

  • Examenul endobucalRaportul dintre buze gradul de deschidere a gurii si mobilitatea muschiului orbicular al buzelorDintiiArcadele dentareRaportul dintre arcadele dentare(ocluzia)Mucoasa cavitatii bucaleApofizele alveolare si maxilarele

  • Examenul complementarRadiografia panoramicaTomografia A.T.MAnaliza modelelor de studiuElectromiografia muschilorInscrierea miscarilor mandibulareExamenul citologic,micologic, bacteriologic,anatomo-patologic, somatoscopicDeterminarea Ph-ului salivei

  • Diagnosticul edentatului totalAfectiunea principalaComplucatiile provocate de afectiunea principalaAfectiunile concomitente (dereglarile morfologice,topografia afectiunii (unimaxilare,bimaxilare),factorul etiologic,dereglarile functionale si complicatiile posibile,gradul de atrofie a apofizelor alveolare si a fibromucoasei cimpului protetic)

  • Metode mecanice de fixare a prtezelor totaleArcuri intermaxilareSpiraleIngrelarea protezei la mandibula prin inlocuirea dintilor artificiali din acrilat cu dinti din aliaje inoxidabileConfectionarea protezei metalice integreFixarea protezei cu ajutorul radacinilor artificialePrin intermediul implantarilor

  • Metode biomecanice de fixareInaltimea ,forma si volumul apofizelor alveolareCaracterul versantelorBolta palatinaTuberozitatile maxilarePrezenta exostozelorAplicarea crosetelor gingivoalveolareAripioare din acrilat

  • Metode fizice de fixareCamera vidDisc de cauciucUtilizarea placutelor magnetice de forma cilindrica sau in forma deU

  • Metoda biofizica de fixareLa baza acestei metode a fost pusa aplicarea legilor fizice de creare a unui vid pe toata suprafata protezei datorita inchiderii marginale circulare a protezei ce vine in contact cu fibromucoasa activ mobila a plicei trcatoare.

  • Factorii obisnuiti de mentinere si stabilizare a protezei totaleLa maxila :apofiza alveolara, palatul dur, tipul de rezilienta a fibromucoasei, rugile palatine, prezenta sau absenta torusului palatin, frenul bucal si labial,tuberozitatile maxilare

    La mandibula :apofiza alveolara, tipul de rezilienta a fibromucoasei, frenul labial,tuberculii piriformi, santul sublingual

  • Factorii exceptionali de mentinere si stabilizare a protezei totale

    SucciuneaAdeziuneaEchilibrarea

  • Ce reprezinta succiuneaContact strans si rezistent la separare intre doua corpuri, obtinut prin crearea unui spatiu vid sau care contine aer rarefiat intre corpurile respective.

  • Ce reprezinta adeziuneaAdeziunea propriu-zisa reprezinta atractia ce apare intre moleculele de tip diferit (ale placii si ale mucoasei), puse in contact foarte strans si constituie un factor de mentinere a protezelor chiar si in absenta salivei.

  • TEMA:Amprentarea cimpului protetic edentat total. Materiale si tehnici de amprentare

    Scopul:Materializarea cunostintelor despre diferite metode de amprentare la edentatul total, in dependenta de situatia morfologica a cimpului protetic.

  • Cuprins:Argumentarea amprentarii preliminareCe materiale pot fi utilizate la amprentarea preliminaraCe criterii au fost puse la baza amprentarii functionaleVarietati de amprentare functionala dupa inaltimea marginiiVarietati de amprentare functionala dupa modul de formare a marginii amprenteiVarietati de amprentare functionala dupa gradul de compresie a mucoasei cimpului proteticDin ce materiale pot fi confectionate lingurile individualeTehnica confectionarii lingurii individuale dupa BrohmanParticularitatile confectionarii lingurii individuale dupa VasilencoProbele Herbst pentru maxilarul superiorProbele Herbst pentru maxilarul inferiorIndicatii la utilizarea amprentarii compresive si decompresive

  • Argumentarea amprentarii preliminareAmprentarea preliminara se efectueaza cu scopul de a obtine un model de lucru pe care se va confectiona lingura individuala.

    Amprenta preliminara permite:Determinarea profunzimii plicelor trecatoare ale mucoaseiStarea generala a cimpului proteticPozitia si directia insertiilor musculare si ligamentare care ulterior urmeaza sa fie eliberate

  • Ce materiale pot fi utilizate la amprentarreea preliminaraMateriale amprentare termoplastice ce sint indicate pe cimpurile protetice dureGhipsul sau alginatele , indicate pe cimpurile protetice moi

  • Ce conditii au fost puse la baza amprentarii functionaleAmprenta functionala trebuie sa permita confectionarea unei proteze cu margini care vor fi in contact permanent cu mucoasa din zona plicei trecatoare , evitindu-se astfel patrunderea aerului atmosferic sub baza protezei.Amprenta functionala trebuie sa redea fidel starea functionala a mucoasei.

  • Varietati de amprente functionale dupa inaltimea marginii

    Amprente functionale cu marginea in zona mucoasei cu mobilitate pasiva(zona neutra)Amprente functionale la care marginea depaseste depaseste zona neutra cu 1-2 mm(amprente functionale de succiune)

  • Varietati de amprente functionale dupa modul de formare a marginii amprentei

    Amprente functionale la care marginile sunt formate prin miscari pasive ale mucoaseiAmprente functionale la care marginile sunt formate ca rezultat al miscarilor active ale mucoasei obtinute prin aplicarea probelor functionaleAmprente functionale la care marginile sint formate cu ajutorul miscarilor active ale mucoasei in timpul masticatiei si altor functii ale sistemului stomatognatAmprente cu formarea mixta a marginilor

  • Varietati de amprente functionale dupa gradul de compresie a mucoasei cimpului protetic

    Amprente cu compresia cimpului protetic(sub presiunea manuala a medicului,sub presiunea masticatoare si dozata)Amprente decompresiveAmprente diferentiate

  • Din ce materiale pot fi confectionate lingurile individualeMateriale metaliceCearaAcrilate autopolimerizabileAcrilate termopolimerizabile

  • Tehnica confectionarii lingurilor individuale dupa Brohman(metoda I.C.T.O)

    La maxila :dintr-o placa de ceara standard se inlatura 1/3 din lungime si dupa ramolire placa de ceara se indoaie in doua introducindu-se in cavitatea bucala unde lingura se modeleaza direct pe maxila.La mandibula :dintr-o placa de ceara standard se inlatura 1/3 din latime , dupa ce se incalzeste la flacara,se indoaie in trei in lungime dindui-se forma de potcoava,se introduce in cavitatea bucala modelindu-se dupa forma apofizei alveolare ,inlaturindu-se surplusurile.

  • Particularitatile confectionarii lingurii individuale dupa VasilencoIn timpul confectionarii marginile lingurilor se termina la nivelul mucoasei pasiv mobile si deci nu e necesar de a le modela dupa limitele viitoarei proteze, deoarece vor fi corectate de materialul amprentarPentru a obtine inprimarea corecta a cimpului protetic in zona liniei AH el propune de a lungi lingura cu 0,5cm iar la maxila se perforeaza lingura la mijloc pentru a iesi surplusurile de material.Lingura la maxila se consolideaza din partea exterioara cu un strat subtire de ghips iar la mandibula cu o bandoleta din material amprentar termoplastic.

  • Probele Herbst pentru maxilarul superiorDeschiderea maximala a gurii(daca lingura se deplaseaza atunci marginea se reduce incepind cu sectorul zonei plicilor pterigomandibulare pina la locul unde va fi situat primul molar)Sugerea obrajilor(daca lingura se deplaseaza,atunci marginea se scurteaza bilateral in zonele plicelor gingivobucale)Miscarea buzelor anterior ca la fluerare(daca lingura se misca,este necesar de a scurta marginea ei in zona anterioara)