1. Analizati definiia tiinei politice.

tiinele politice sunt un grup de tiine sociale ce studiaz viaa politic i problemele politicii

(politica intern, extern sau internaional, doctrinele politice sau fenomene politice cum ar fi, de

exemplu, conflictul).

2. Determinati fenomenul politicii - domeniul de definiie al tiinei politice.

Este stiinta preocupata de studiul fenomenului politic.

Studiaza:

evolutia gandirii politice si aparitia fenomenului politic

Sistemele si subsistemele politice

Partidele si interactiunea dintre ele.

3. Examinai legile, funciile i categoriile politologiei.

Legile:

Crearea unui sistem politic bine echilibrat ce asigura cresterea bunastarii

Existenta, organizarea si conducerea democrata a societatii

Unitate organica dintre libertate si responsabilitate

Corespondenta activitatii politice cu valorile general-umane

Functiile:

Cognitiva

Normativa

Prospectiva

Educativa

Categoriile: Categoriile studiate de politologie sunt de maxima generalizare si se refera la sistem

politic, stat, putere politica, partidism, democratie, regimuri politice, doctrine politice, actiune

politica etc. Ca si legile, categoriile politologiei au un caracter obiectiv, impuse de progresul

istoric si aflate ntr-o relatie de cauzalitate si interdependenta.

4. Analizati definiia, originea i funciile puterii politice.

a) PP este posibilitatea si capacitatea unora de a-si impune propria vointa altora.

Trsturile specifice ale puterii politice sunt:

asigur organizarea i conducerea societii;

deine capacitatea, asigurat prin for, de a coordona celelalte forme ale puterii;

se exercit, de regul, n baza unui sistem legislativ

b) Puterea ia natere odat cu procesul de dezvoltare a societii, fiind n acelai timp i o

condiie indispensabil a existenei ei. La originea puterii politice exist conflictele i

tensiunile care traverseaz orice societateuman i care trebuie s gseasco metod de

rezolvare. Exist trei surse universale de conflictecare au loc n societate: a) deosebirile

dintre sexe; b) opoziia dintre cei bogai i cei sraci; ameninarea prezumtiv venit din

exterior.

c) Organizatorica (a societatii)

Ideologica (elaborarea strategiilor)

Decizionala

Coercitiva (de impunere)

De pregatire a cadrelor

De control

5. Analizati dominaia politic, legitimitatea si legalitatea puterii politice.

a) Dominaia politic, dup M.Weber este o mbinare a dou elemente: pe de o parte, o

legitimitate care i asigur stabilitatea i, pe de alt parte, o autoritate care i confer o

form.

Componente ale dominatiei:

Autoritatea politica

Legitimitatea politica

Legitimitatea traditionala

Legitimitatea legal-rationala

Legitimitatea carismatica

Resursele Dominatiei:

Productia si schimbul de marfuri

Mijloacele de comunicatie

Monopolul coercitiei

b) Legitimitatea

Legitimitatea politic constituie un principiu conform cruia un sistem de guvernare, o

putere politic se exercit pe baza unui drept conferit de ceteni guvernanilor, pe baza

unor nelegeri legiferate.

Legitimitatea reflect modul n care o societate definete legalitatea unei guvernri i

dreptul sau autoritatea acesteia de a conduce. Legitimitatea transform puterea n autoritate.

Legitimitatea exprim efortul puterii de a mobiliza acele resurse care s-i ngduie o

exercitare acceptat la scara ntregii societi. Cu ct este mai larg acceptat i susinut de

agenii politici, cu att legitimitatea unei puteri este mai mare.

6. Examinai resursele dominaiei puterii politice.

Producia i schimbul de mrfuri

O societate trebuie s se intereseze de problema satisfaceriinevoilor materiale a membrilor si.

Principalele resurse capabile s fie mobilizate n acest sector sunt banii, tiinele tehnice,

calitile de expertiz, competena i ceea ce numim capac itateadistributiv, adic

posibilitatea de a distribui posturi, slujbe, privilegii, avansri, n scopul cel mai

adesea de a construi reele de clientel.

Mijloacele de comunicaie

ntreaga societate posed instituiile sale productoare de valori,credine i norme sociale.

Aceste instane ndeplinesc un rol de definire i de difuzare a tiinelor legitime. Fiecare

societate acord n aceast sarcin, n funcie de istoria i de trsturile sale culturale,

o influen mai mult sau mai puin inegal Bisericii, colii sau mediilor de

informare.Principalele resurse nglobeaz nu numai organele de pres sau de

radiodifuziune, dar i uncapital de notorietate savant construit n jurul meritelor individului.

Monopolul coerciiei

Statul de drept oblig societile s centralizeze utilizarea legitim a constrngerii. n

ciuda unei scderi de necontestat a violenei sociale n democraiile pluraliste, acesta pstreaz

o real importan ca resurs a dominaiei politice. Mai ales prin control i

utilizarea forelor armate i de poliie, care ofera oportunitatea de a defini

granitele, indestructibile, ale ordinii publice

7. Analizati definiia i funciile sistemului politic.Structura i tipologia sistemelor politice.

Un sistem politic este un sistem localizat la nivelul sistemului social care ndeplinete funcii de

natur politic i privete guvernarea. Este de regul comparat cu sistemul juridic, sistemul

economic, sistemul cultural sau alte sisteme prezente n viaa social.

Functia de selectie politica vizeaza recrutarea indivizilor care vor ocupa functii si

demnitati publice in structurile sistemului politic.

Functia de socializare politica are un caracter mai complex si vizeaza formarea si

dezvoltarea atitudinilor fata de sistemul politic. Aceasta functie este direct legata de

supravietuirea regimului politic dintr-un sistem politic dat. Un regim politic are nevoie de

suport pentru a se mentine in timp. Suportul poate fi afectiv si instrumental.

Suportul afectiv vizeaza atasamentul difuz sau generalizat al populatiei fata de

comunitate, si probabil, fata de regim.

Functia de comunicare politica asigura circulatia informatiei in societate si in diferitele

structuri ale sistemului politic.

Tipurile de SP

Dupa criteriul culturii politice:

1) Anglo-american (repartitie stricta de roluri, cultura politica consecventa indreptata spre

apararea valorilor liberale, consolidarea culturii politice nu permite discrepante in

realizarea PP)

2) Continental-european (fragmentarea culturii politice care adesea duce la conflicte

serioase-politice si la schimbari esentiale in politica interna si externa)

3) Pre-industrial si partial-industrial (subculturi regionale care duc la fragmentarea culturii

politice)

4) Totalitare (exercitare excesiva a puterii politice de un grup anumit politic)

Dupa criteriul poilitic:

1) Liberale

2) Socialiste/Comuniste

3) Populiste

8. Analizati evoluia sistemului politic n Republica Moldova.

Moldova a trecut ntre 2001 i 2009 de la o democraie incoerent la instaurarea unui

autoritarism nc neconsolidat, o situaie des ntlnit n spaiul fost sovietic. Preedintele

Vladimir Voronin a concentrat deciziile majore n minile sale i a mutat centrul de

greutate al politicii la Preedinie, asta dei Moldova este, conform Constituiei, o republic

parlamentar. Sursa puterii lui Voronin nu este funcia de ef al statului n sine, ci

controlul exercitat asupra Partidului Comunitilor din Republica Moldova, partid care la

rndul su controleaz statul. Valul de revoluii colorate din 2003 - 2004 a provocat

o micare oportunist din partea lui Voronin de apropiere de UE, ceea ce muli au numit

revoluia din capul lui Voronin.

Fcnd o analiz strict a evoluiei cantitative pe ani a partidelor politice, vom vedea c cea mai

mare amplitudine de cretere o gsim ntre anii 1992-1994 i 1997-1998 care a coincis cu perioada

preelectoral a alegerilor parlamentare din 1994 i 1998.

Reieind din dinamica descrisa, putem observa c dac partidele de centru-dreapta sau a Alianei

pentru Integrare European vor ntreprinde nite politici adecvate i benefice poporului, aceste

partide vor fi n guvernare pe nc cel puin 8 ani. Deci urmtoare faz ar putea dura cel puin pn

la 8 ani care ar culmina cu aderarea la Uniunea European i ntrirea politicii sale externe i a

securitii n regiune.

9. Examinai conceptul de stat. Apariia i evoluia statului.

Stat- organizatorul activitatii unei comunitati, care stabileste reguli si urmareste realizarea lor.

Apare atunci si acolo cand apare diferentierea sociala, divizarea muncii si proprietate.

Printre factorii care au determinat aparitia statului se pot include:

atingerea unui inalt grad de evolutie a triburilor si uniunilor tribale, prin cresterea lor

numerica dar si calitativa, prin tendinta de a se transforma in popoare si de a deveni

sedentare, in care functionalitatea comunitatii nu se mai putea realiza doar pe baza

legaturilor de sange, prin supunerea copiilor fata de parinti, ci prin altfel de relatii -

superioare - oferite de organizarea statala, in care apare o noua relatie conducatori -

condusi;

diviziunea sociala a muncii, legata indeosebi de aparitia agriculturii (viata comunitatii

incepand sa capete un caracter sedentar) a generat necesitatea de a organiza comunitatea pe

un anumit teritoriu, pe baza unor structuri politice;

diferentierea sociala, ca rezultat al aparitiei plusprodusului, care reclama o armonizare a

intereselor privind productia, circulatia si, mai ales, distribuirea si redistribuirea produselor,

ceea ce ducea, totodata, la necesitatea existentei unei autoritati politice cu mijloace de

impunere a vointei proprii.

10. Analizati trsturile i funciile statului.Structura de stat.Forma de guvernare.

Trasaturi:

a) Poarta un caracter istoric

b) E cel mai organizat dintre institutiile politice si inglobeaza in sine 3 elemente esentiale:

puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca

c) Are un teritoriu bine-definit unde sunt realizate politicile sale

d) Poarta un caracter suveran

e) Are institutii specializate

f) Are caracter national

Functiile:

a) Legislativa

b) Executiva

c) Judecatoreasca

d) Economica

e) Sociala

f) Administrativa

g) Culturala

h) Externa

i) Apararea statului

Structura:

Tipuri de state:

- Unitare (nu are subdiviziuni federale/locale)

- Federale (2 randuri de organe- federal si regional, partile componente nu sunt beneficiare

ale dreptului international)

- Confederatia

Forma de guvernare

- Monarhie absoluta, constitutionala, duala

- Republica (responsabilitate juridica a presedintelui) prezidentiala, parlamentara.

11. Determinati trsturile definitorii ale statului de drept.

se intemeiaza si functioneaza pe baza legii supreme a Constitutiei. Constitutia este cea care

fundamenteaza, legitimeaza, argumenteaza, orienteaza si conduce intreaga activitate a

statului, a institutiilor sale;

exista un larg sistem de drepturi si libertati cetatenesti fundamentate pe lege, pe constitutie

care le garanteaza existenta si aplicarea in practica;

se aplica in practica si se respecta principiul separatiei puterilor in stat;

organele si institutiile statului atat centrale cat si locale sunt rezultatul votului, a optiunilor

exprimate de cetateni, de majoritatea acestora;

in Statul de drept exista o delimitare clara intre institutile, prerogativele si atributele statului

si cele ale partidelor politice.

12. Analizati problemele statului Republica Moldova.

a) Identitatii

b) Insecuritatea energetica

c) Securitatea alimentara

d) Apararea statului

13. Examinai conceptul de partid politic.Geneza partidelor politice.

PP- un grup de oameni uniti benevol, au conceptii unite pentru a rezolva anumite probleme.

Scopul fundamental : accesul la putere. Scopul accesului : realizarea programului.

Propartidele- in Imperiul Roman. PP, ca partide de masa, apar si functioneaza in a 2-a jumatate a

sec XIX.

PP mai pot aparea in urma comitetelor electorale. Stabilirea unor relatii bune intre alegatori si

grupuri care duc la formarea PP.

14. Dezvoltai funciile, tipologia partidelor politice. Sistemele de partide.

Functiile:

Structurarea alegerii opiniei publice

Selectarea personalului politic

Contributia la integrarea societatii

Tipologia:

Dupa criteriul economic:

Criteriul social

Criteriul ideologic

Criteriul nr de oameni:

P de cadre

P de masa

Criteriul ideologic:

Conservatoare

Reformatoare

Revolutionare

Reactionare

Criteriul doctrinar:

Liberale

Social-democrate

Conservatoare crestin-democrate

Comuniste

Agrare

Ecologiste

Extremiste

Extremiste de dreapta

Extremiste de stinga

Sistemele de partide- totalitatea legislatiei care reglamenteaza functionarea partidelor politice.

Tipuri de SP:

Unipartidiste

Bipartidiste

Pluripartidiste

15. Ilustrai fenomenul partidelor politice n Republica Moldova.Grupurile de presiune.

In RM- sistem pluripartidist clasic excesiv

16. Interpretai noiunea de regim politic. Tipologia regimurilor politice.

RP- subsistem al sistemului politic care indica la modul de realizare a PP.

Tipuri de RP:

R democrat

R autoritar

R totalitar (controlul total al statului asupra economiei, ideologiei si cetateanului).

17. Explicai caracteristica regimurilor democratice. Modele ale democraiei contemporane.

Se bazeaza pe drepturi, indatoriri si obligatiuni ale cetatenilor.

Trasaturi:

Dreptul la vot

Dreptul de a fi ales

Liberatea de asociatie

Dreptul la expresie

Asigura pluralismul

18. Interpretai caracteristica regimurilor autoritare. Interpretrile totalitarismului.

Este cu drepturi restrinse si manifestari ale clasei politice, care poate limita mass-media, tv,

partidele politice.

Existenta unei ideologii de stat

Existenta unui singur partid

Mass-media controlata de stat

Controlul politic al cetatenilor

Economia sub controlul statului

19. Explicai noiunea, structura organizaional i funciile mass-media.

Mass media este instrumentul cel mai important n relizarea procesului politic.

Functiile:

1.urmrirea evenimentelor n lume (adunarea i rspndirea informaiei);

2.redactarea (selectarea i comentarea informaiei);

3.formarea opiniei publice;

4.rspndirea culturii.

In decursul unei perioade ndelungate perioade de timp sursa principal de informare pentru

publicul larg a fost presa scris ziarele i revistele. Iniial, majoritatea dintre acestea au aparut in

calitate de organe de pres a partidelor politice ori implicate ntr-un fel sau altul n procesul politic.

In orice caz ziarele, de la bun inceput nu au ascuns faptul c ei nu vor fi neutri in politic.

Important a fost c ziarele ofereau nu numai informatii politice dar si economice, sociale i de alt

natur. Deasemenea ziarele ofereau si materiale cu caracter distractive la fel si noutati locale.

Ziarele au invatat oamenii s se priveasca ca parte component a intregii lumi reacionind la ceea

ce se petrecea in lume.

nceputul erei televiziunii in politic se cosider anul 1952, atunci cind televiziunea pentru prima

dat a fost utilizat n scopul reflectarii campaniei electorale n timpul alegerilor presediniale din

SUA.

20. Ilustrai influena politic a mass-media. Rolul n viaa politic.

Relatia dintre presa si viata politica se concentreaza n jurul unor teme (si dileme) fundamentale:

este presa un factor de "civism" sau un agent al depolitizarii?; este ea capabila sa prezinte n mod

clar si echilibrat evenimentele politice?; sunt jurnalistii capabili sa exercite o functie de

"observare" si de "critica", n mod neutru, dezideologizat si devotat interesului public?; este presa

un loc al manipularii?; influenteaza presa comportamentul liderilor politici?; dar al electoratului?;

daca da, n ce sens? etc.

21. Explicai fenomenul conflictele politice. Noiunea, izvoarele, etapele de evoluie.

22. Explicai conflictul Transnistrian. Geneza i situaia actual.

23. Explicai perspectivele soluionrii conflictului Transnistrian.

24. Precizati tipologizarea, funciile i cile de rezolvare a conflictelor.

25. Explicai fenomenul cultura politic: conceptul, formarea i structura ei.

Cultura politic constituie valorile sistemului politic, recunoscute de comunitate.

Ca form de guvernare, regimul politic democratic nu se poate realiza far o solidacultur politic.

Ea se implica atat in fundamentarea i structurarea sistemului politic, cati in funcionalitatea

componentelor sale. Eficienta funcionarii unui sistem politic democraticeste indisolubil legata de

modul cum membrii societatii ii nsuesc normele i valorile politice,cum le transpun n practic.

La baza culturii politice i a dezvoltrii ei stau: cunoaterea, valoarea i comunicarea.

Din combinarea celor trei tipuri de cultur politic nu sunt excluse forme hibride: parohial de

supunere; de supunere participativ; parohial participativ. Exist caivaautori,care susin c

cultura politic a unei ri este o cultur mixt,combinnd n proporiivariabile cele trei culturi n

funcie decriteriile care au fost artate mai sus.

26. Evaluai tipologizarea i funciile culturii politice.

cultur politic parohial

corespunde unei structuri politice tradiionale,descentralizat la nivelul regiunii, inutului,

satului; n cadrul su nu se manifest un intersdeosebit pentru problemele de politic

national;o

cultura politic de supunere

corespunde uneistructuri autoritare si centralizate la nivel naional. Subiecii acestei culturi

sunt contieni de existena sistemului politic naiona1, dar se mulumesc cu o atitudine de

pasivitate n privina participrii la conducerea po1itic.;

cultur participativ

n care cettenii sunt contieni demijloacele lor de aciune asupra sistemului politic, ca si

de posibilitatea lor de a influena cursulevenimentelor politice prin mijloacele specifice

participrii democratice: referendurnuri, alegeri,actiuni de protest, greve etc. Ea

corespunde unei structuri politicedemocratice.Aceste trei tipuri de cultura politica dau

nastere si la trei tipuri de personalitate.

1) Functia de cunoastere a realitatii politice, a fenomenelor si proceselor vietii

politice din societate. Obiectivitatea acestei cunoasteri tine in mare masura de

valorile pe care ea se intemeiaza, de optiunile si orientarile politice ale creatorului,

de nivelul sau intelectual, de obiectivele si sarcinile urmarite.

2) Functia comunicativa are in vedere transmiterea in cadrul societatii a datelor,

cunostintelor, a valorilor politice, fie intr-o forma bruta sau prelucrata a acestora.

Ea priveste sistemul politic, viata politica in general, relatiile, raporturile dintre

componentele politice ale societatii, dintre conducatori si cei condusi si invers.

3) Functia evolutiv-axiologica. Priveste aprecierea, evaloarea, valorizarea sistemului

politic, a componentelor sale, a vietii politice in general. Acest fapt se realizeaza

prin valorile sale politice, prin comensurarea si raportarea acestora la valorile

existente si cele noi create.

4) Functia formativa-normativa

Prin cunostintele si valorile pe care le creeaza, introduce si vehiculeaza in societate,

cultura politica contribuie in mare masura la formarea si integrarea cetateanului in

societate. Ea ii permite acestuia sa-si insuseasca acele cunostinte necesare

participarii active, constiente si responsabile la viata politica comunitara, la

democratismul politic al acesteia. Totodata, aceeasi cultura politica ii impune prin

principiile si valorile promovate, acceptarea, insusirea si transpunerea in practica

sociala a anumitor reguli, norme de actiune si conduita politica.

5) Functia creativa

Cultura politica se intemeiaza si functioneaza pe baza valorilor politice, ea insasi

este o valoare politica. La randul ei, prin cunostintele, informatiile si datele

dobandite, prin prelucrarea acestora ea creeaza si difuzeaza in societate noi valori

politice.

27. Evaluati manifestarile culturii politice in Republica Moldova.

Republica Moldova parcurge de aproape dou decenii un proces de

Modernizare i tranziie d e l a u n sistem social-economic i politic la altul, bazat pe valori

noi. ocurile politice, economice i sociale generate de modernizare

au fost amplificate de factori colaterali foarte influeni: criza identitar"; conflictul

transnistrean;influene semnificative din exterior asupra proceselor interne. Factorii

menionai au contribuit la fragmentareasocietii moldoveneti pe segmente etnice,

lingvistice, regionale etc.

Fenomenul culturii politice din Republica Moldova nu poate fi analizat nc n baza unor studii cu

caracter teoretic i empiric, literatura de specialitate, practic, fiind lips. O estimare de ansamblu,

bazat de considerareaefectelor tranziiei i modernizrii asupra democratizrii i efectelo

colaterale acestui proces permiteconcluzionarea c nivelul culturii politice s-a dovedit a fi

impropriu pentru influenarea i asigurarea uneifuncionri eficiente a instituiilor democratice noi,

precum i pentru atenuarea efectelor factorilor de oc care aunsoit modernizarea i tranziia.

28. Deducei noiunea de elit politic.Concepii referitoare la elitele politice.

Conceptul de Elita desemneaza o realitate constitutiva a politicului,consacra funciara disimetrie a

raporturilor, in jurul puterii, intre guvernanti siguvernati. Termenul de Elita acopera o realitate

distinct, constituita dinindividualitatile politice si sociale proeminente, care prin aptitudinile lor

sedetaseaza de masa membrilor societatii. Este vorba de ascendentul uneiminoritati active si

activizante asupra unei majoritati, mai mult sau mai putinpasive.

Tipuri:

Muzicala

Economica

Sportiva

Intelectuala

29. Apreciai elita politic moldoveneasc.

30. Evaluai natura liderismului politic. Originea, necesitatea, statutul juridic.

31. Apreciai liderul n calitate de subiect al relaiilor politice. Funciile. Cultul personalitii.

32. Deducei consideraiile teoretice referitoare la societatea civil.

33. Evaluati fenomenul societatea civila. Organizaiile non-guvernamentale.

Societatea civil este ansamblul formelor de organizare care asigur "o solidaritate i o capacitate

de reacie spontan a indivizilor i a grupurilor de indivizi fa de deciziile statului i, mai n

general, fa de tot ce se petrece n viaa de zi cu zi a rii."(Nicolae Manolescu).

Termenul de organizatii neguvernamentale sau ONG (terminologie cu precadere prezenta in noile

democratii din Europa Centrala si de Est) este folosit pentru a desemna acele entitati care sunt in

afara sferei de autoritate a statului in sens larg.

34. Explicai societatea civil n Republica Moldova.

35. Evaluati coninutul relaiilor politice internaionale Organizaiile internaionale.

36. Evaluai geopolitica i relaiile internaionale. Terorismul - problema global a lumii

contemporane.

37. Explicai doctrinele politice: conceptul, originea i clasificarea lor.

Doctrinele politice reprezint sisteme de idei, teze, principii, concepii, mai mult sau mai puin

elaborate, argumentate i prezentate n modaliti diverse, cu privire la organizarea si funcionarea

societii, la esena puterii politice, la coninutul, formele si mecanismele de exercitare a acesteia,

la rolul instituiilor si al clasei politice, la raporturile dintre guvernani si guvernai.

doctrine politice privind organizarea si conducerea democratica a societii .

doctrine politice privind organizarea si conducerea n mod dictatorial a societii.

doctrine politice liberale i neoliberale,

care pleac de la respectarea voinei cetenilor n organizarea si conducerea societii si

a statului de drept. Aceste doctrine au la baz principiile unor schimbri n viaa social-

politic n raport cu situaiile noi ce pot aprea. Cetenii se bucur de largi drepturi si

liberti fa de stat, iar statul nu trebuie sa intervin prea mult n viata sociala;

doctrinele politice conservatoare si neconservatoare care merg pe linia pstrrii unor

structuri existente sau efectuarea unor schimbri cu multa pruden de ctre cei care

dein puterea politica. Statul trebuie sa aib un caracter autoritar, cu rol de intervenie

n viata sociala

doctrina politic democrat-cretin, care, n organizarea si conducerea societii, mbin

valorile si normele religiei cretine, cu principiile si valorile democratice;

doctrinele politice social-democratice, care , la rndul lor, concep organizarea si

conducerea societii ca o expresie a voinei cetenilor, pe baza pluralismului politic i

a statului de drept, avnd ns la baz principiul promovrii intereselor oamenilor

muncii n raport cu cei bogai. Social democraii susin ca statul sa duca o larg

politic de protecie social, recurgndu-se chiar la limitarea puterii celor bogai.

38. Explicai doctrine politice democratice (Liberalismul, social-democratismul, crestin-

democratii)

Liberalism politic este doctrina care vizeaz reducerea puterilor Statului la protecia

drepturilor i libertilor individuale, opunndu-se ideii de "Stat providenial". Indivizii

sunt liberi s i urmreasc propriile interese, att timp ct nu afecteaz drepturile i

libertile celorlali.

Democraie social sau social-democraia este o doctrin politic care s-a lansat spre

sfritul secolului XIX. Iniial, suportul pentru democraie social a venit de la marxiti, i

primele partide social-democrate au inclus socialiti revoluionari, precum Rosa

Luxemburg i Vladimir Lenin, lng socialiti moderai ca i Eduard Bernstein i Karl

Kautsky. Dup al doilea rzboi mondial i Revoluia Rus din 1917, democraia social a

fost asociat n exclusivitate cu o form de socialism moderat i nerevoluionar, diferit de

alte doctrine de stnga precum comunismul.

Democraia cretin este o ideologie politic, care urmrete s aplice principiile cretine n

politica public. Ea a aprut n Europa secolului al XIX-lea sub influena

conservatorismului i a nvturii catolice sociale. Ea continu s fie influent n Europa i

n America Latin, dei ntr-un numr de ri etosul ei cretin a fost diluat de secularizare.

39. Explicai doctrine politice dictatoriale (Comunismul, fascismul).

Comunismul- o ideologie care, oficial, promoveaz un sistem social n care nu

exist stat, clase sociale i proprietate privat asupra mijloacelor de productie, i care

are scopul de a realiza o societate egalitar;

Fascismul este o ideologie politic radical i autoritar definit, n primul rnd, de

un naionalism radical (numit i "ultra-naionalism"). Fascitii ncearc s organizeze

o naiune n conformitate cu perspectivele, valorile i sistemele corporatiste, inclusiv

sistemul politic i economia. Ei susin crearea unui stat totalitar cu un singur partid,

care urmrete mobilizarea n mas a unei naiuni i crearea unui ideal om nou,

pentru a forma o elit care reglementeaz prin ndoctrinare, educaie fizic i politici

familiale, inclusiv eugenism.