Examen Drept Civil IRIM

7/28/2019 Examen Drept Civil IRIM

1/13

Intrebarea 1. Notiunea de patrimoniu

Conform articolului 284 Cod Civil RM. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si

obligatiilor patrimoniale ( care pot fi evaluate in bani), Privite ca o suma de valori active si

passive strins legate intre ele, apartinind unor persoane fizice si juridice.

Al 2 cod civil prevede ca toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte component apatrimoniului

Patrimoniulul este o universalitate huridica si nu una de fapt , de aceea el se mentine atit pe

timpul vietii titularului sau cit si dupa moartea acestuia pina cind patrimonial trece la succesorii

sai universali sau cu titlul universal.

Intrebarea 2. Caracterele juridice ale patrimoniului.

Patrimoniul se individualizaeaza prin urmatoarele caractere juridice.

1. Patrimonial este o universalitate juridical

Aceasta inseamna ca :

a) Se infatiseaza ca o masa de dreptrui si obligatii legate intre ele sau ca o grupare a mai

multor astfel de mase avind fiecare un regim juridic determinat

b) Drepturile si obligatiiile , fiecare in parte, sunt distinct de universalitate , astfel incit

schimbarile care sar produce in legatura cu aceste drepturi si obligatii nu altereaza

identitatea universalitatii.

Universalitatea care caracterizeaza patrimonial , cuprinde un active care insumeaza toate

drepturile si obligatiile cu continut economic ale subiectului de drept.

Intrebarea 4. Functiile patrimoniului

Patrimouniul are 3 functii ele sunt:

a) Patrimoniul si dreptul de gaj general al creditorilor chirografari

Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu se bucura de o garantie reala( gaj,ipoteca, privilegiu) pentru a le asigura creanta pe care o au impotriva debitorului lor.

Daca patrimoniuln este divazt in mai multe buncuri , dreptul de gaj general al creditrului

chirografari este specializat( de exemplu , creditorii comuni ai sotilor pot urmari numai

bunurile commune, iar creditorii personali numai bunurile proprii sotului debitor).

b) Patrimonial si bubrogatia reala cu titlul universal

Subrogatie inlocuire

- Subrogatiea este personala cind o persoana este inlocuita cu alta persoana intr-un

raport juridic


2/13

- Subrogatia este reala si este reala cu titlul universal

- Subrogatia reala atunci cind un lucru est inlocui cu alt lucru

- Suborgatia reala cu titlul universal- este atunci cind inlocuirea cu un alt lucru se face in

cadrul patrimoniului.Aceasta subrogatie reala cu titlul universal asigura continutul

dreptului de gaj general.

c) Patrimoniul si transmisiunea universal sau cu titlul universalTransmisiunea intervine in urmtoarele situatii:

- Decesul persoanei fizice

- Reorganizarea persoanei juridice

Transmisiunea estel:

- Universal cind patrimoniul se transmite unui singur successor

- Cu titlul universal cind patrimoniul se transmite fractionat la dou sau mia multi

succesori

- Cu titlul patricula cind se transmite unul sai mai multe bunuri determinate.

Intreabarea 5.Coninutul patrimoniului. Drepturile patrimoniale

Drepturile patrimoniale se clasifica in 2 categorii:

1. Dreptui reale

2. Drepturi de carenta

Dreptrile reale- sunt drepturi subiective civile care au un continut patrimonial in virtutea

caruia isi exercita toate atributiile fara aa vea nevoie de concursul altcuiva

Sunt drepturi subiective patrimoniale care confera titularului sau anumite prerogative,

recunoscute de lege, asupra unui bun, pe care el le poate exercita in mod direct si nemijlocit,

fara a fi necesara in acest scop interventia oricarei alte persoane.

B) Dreptul de carenta

Sunt acele drepturi patrimoniale in virtutea carora subiectul activ, numit creditor, poate

pretinde o anumita conduit subiectului pasiv, numit debitor, respective de a da, face sau a nu

face ceva, in caz contrar titularul dreptului poate apela la forta de constrangere a statului.


3/13

Tema 2

. Intreabarea 6 Notiunea si elementele posesiei

Posesisiunea este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata , una sau alta, de

noi insine sau de altul in numele nostru.

Posesia, se defineste ca fiind o stare de fapt care consta in stapanirea materiala a unui bun,care permite posesorului sa se comporte ca si cum ar fi adevaratul titular al dreptului real (drept

de proprietate sau al altui drept real).

Elementele posesiei:

Exista doua elemente principale ale posesiei:

- Elementul material corpus- care constituie elemental material al posesie. Absentalui

face imposibila posesia. Dar asa cum corpus nu poate exista fara animus, tot astfel

animus fara corpus nu poate oferi calitatea de posesor.Corpus constituie o multitudine de acte material care sunt exercitate direct asupra

bunului.

Elementul intentional ( animus)Pentru a fi posesor nu este sufficient sa existe doar

elemental corpus, fiind absolut necesar inca un elemnt essential: animus. Aceste element

psihologic ( animus) consta in vointa posesorului de a stapini bunul pentru el , sub numele de

prorprietar sau titular al altui drept real.

Intreabarea 7: Dobndirea i pierderea posesiei

POSESIA - se dobndete numai dac sunt ntrunite ambele elemente, CORPUS i ANIMUS, n

aceeai persoan (corpus se poate dovedi prin orice mijloc de prob, iar animus este pezumat

pn la proba contrarie);

Dar se pierde fie prin pierderea simultan a ambelor elmente ale posesiei, fie prin pierderea

oricruia dintre acestea n parte. Corpus se pierde atunci cnd bunul a intrat n stpnirea altei

persoane, cum ar fi n cazul furtului. Animus se pierde atunci cnd posesorul nstrineaz bunul

respectiv. n situaia n care posesorul nstrineaz bunul respectiv iar dobnditorul l nchiriaznstrintorului posesorul se va transforma ntr-un detentor precar, deoarece, dei stpnete

material lucrul, o face numai sub nume de chiria ori de titular al unui alt drept real dar nu sub

nume de proprietar.


4/13

Intreabrea 8: Calitile i viciile posesiei

Calitatile posesie sunt:

- Posesia sa fie continua- acele de posesie trebuie exercitate la intervale normale de timp,

conform naturii bunului posedat sau exercitiului dreptului care formeaza obiectul

posesiei- Posesia sa fie neintrerupta

- Posesia sa fie publica posesia trebuie sa fie exercitata public, ca si cum ar exercitao

proprietaru; insusi

- Posesia sa fie netulburata posesia trebuie sa fie pasnica pe tot parcursul exercitarii

posesiei

- Posesia sa fie exercitata sub nume de proprietar persoana care poseda bunul trebuie

sa se comporte ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului respectiv

- Posesia sa fie neechivoca

Viciile posesie sunt:

- Discontinuitatea

- Clandestinitatea

- Vilenta

- Echivocul

- Precaritatea

- Intervertirea precaritatii

Intreabarea 9: Efectele posesiei

Efectele posesiei:

Posesia are efecte generale i efecte particulare:

Efectele generale ale posesiei:

posesia creeaz o prezumia de proprietate n favoarea posesorului.., care prevede c

posesorul este presupus c posed pentru sine, sub nume de proprietar, dac nu a nceputa poseda pentru altul stabilete o prezumie de existen a dreptului real n favoareaposesorului. Sarcina probei revine celui care contest legitimitatea posesiei, iar n cazulbunurilor mobile, prezumia este mai puternic.

posesia e aprat prin aciunile posesorii. Acestea pot fi exercitate nu numai de cel careposed cu titlu de proprietate ci i de titularii oricrui drept real n al crui coninut intr iposesia. Exist o aciune posesorie general (aciunea n complngere, aciunea incipient

n revendicare), pentru a crei introducere se cer a fi ndeplinite urmtoarele condiii: posesia s fi durat cel puin 1 an s nu fi trecut mai mult de 1 an de la tulburare sau deposedare posesia s fie util

n mod excepional, art. 676 C.pr.civ acord posibilitatea detentorului precar de a folosi

aciunea posesorie special (aciunea n reintegrare). Aceast aciune poate fi introdus de


5/13

posesor ori de ctre detentorul precar, n cazul n care tulburarea s -a facut prin violen. Se

cere ndeplinirea unei singure condiii: s nu fi trecut un an de la tulburarea prin violen.

Efectele speciale ale posesiei.

Posesia util imobiliar duce prin uzucapiune (prescripie achizitiv) la dobndirea

dreptului de proprietate.

Dobndirea fructelor n proprietate de catre posesorul de bun-credin. Posesoruldobndete fructele lucrului ce se afl n posesia sa, cu condiia s fi fost de bun-credin

n momentul perceperii acestora. n acest caz, buna-credin const n convingereaposesorului c lucrul ale crui fructe le culege a fost dobndit de la adevratul proprietar,sau, din credina lui c titlul n temeiul cruia posed e valabil, nefiind afectat de vicii.

Intrebarea 10. Proprietatea i dreptul de proprietate

Proprietateadesemneaz acele lucruri care sunt recunoscute ca fiind n posesia unei persoane

sau a unui grup. Atunci cnd se vorbete despre conceptul de proprietate se face o distincie

ntre bunuri private i bunuri publice. Conceptul de proprietate descrie pe de o parte relaia

dintre o persoan i un obiect, pe de alt parte reprezint o relaie social ntre persoane

bazat pe mecanisme sociale de reglementare a drepturilor de proprietate.

Dreptul de proprietate este, conform Codului civil, dreptul unei persoane de a se bucura i

dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut, ns n limitele determinate de lege. n funcie de

titular i caracteristici, proprietatea poate fi privat sau public.

Poate fi titular al dreptului de proprietate privat att o persoan fizic, ct i o persoan

juridic, inclusiv statul. n cazul n care ns statul deine bunuri cu titluri de proprietate privat,

acestea sunt supuse aceluiai regim juridic ca bunurile aflate n proprietatea oricreialte persoane.

Intrebarea 11. Coninutul i caracterele juridice ale dreptului de proprietate

Intrebarea 12.Proprietate privata

Proprietatea privata - Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau

unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri

asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes

propriu, dar in limitele legii.

Dreptul de proprietate privata este acel drept patrimonial real careconfer titularului dreptuluiexercitarea asupra lucrurilor a posesiei,folosinei si a dispoziiei, in mod exclusiv, absolut siperpetuu, prin putereproprie si in interes propriu, in limitele impuse de lege
http://ro.wikipedia.org/wiki/Posesiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bun_privathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bun_public&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_civilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_civilhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bun_public&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Bun_privathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Posesie


6/13

Intrebarea 13 proprietate publica

Proprietate publica este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor

administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o

dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile,adica:

a)nu pot fi nstrinate; ele pot fi date numai in administrare,concesionate sau

nchiriate, in condiiile legii;

b)nu pot fi supuse executrii silite si asupra lor nu se pot constituigaranii reale;

c)nu pot fi dobndite de ctre alte persoane prin uzucapiune sau prinefectul

posesiei de buna credina asupra bunurilor mobile

Intrebarea 14 Clasificarea modurilor de dobndire a dreptului de proprietate

Prin mod de dobandire a proprietatii se intelege ansamblul de fapte juridice recunoscutede lege,

prin intermediul carora un bun aflat in circuitul juridic civil intra in patrimoniulunei persoane ca

obiect a dreptului de proprietat

Deosebim mai multe moduri de dobindire a dreptuluid e proprietate.Deosebim in functie de

momentul imn care se realizeaza transmiterea drepturilor sale distingem modurile de dobindire

intre vii si moduri de dobindire pentru caua de moarte.

Modurile de dobndire ntre vii se refer la acele mijloace juridice care i produc efectele ntimpul vieii prilor (de exemplu, contractul de vnzare-cumprare).

Moduri de dobndire pentru cauz de moarte sunt acele moduri, n caretransmiterea dreptuluide proprietate are loc numai n momentul decesuluitransmitorului (de exemplu, succesiunealegal i testamentar).

Mai exista si alte moduri de dobindire cum ar fi: Moduri de dobindire cu titlul oneros , si moduri

de dobindire cu titlul gratuit.

Moduri de dobindire cu totluri gratuite sunt acele moduri in care debitorul dreptului de

proprietate nu se obliga la nici o prestatie fata de transmitator( de exemplu donatia).

Moduri de dobndire cu titlu oneros sunt acele moduri n care, n schimbuldreptului de

proprietate, dobnditorul se oblig la plata unui echivalent (de exemplu,contractul de vnzare-cumprare).

Intrebarea 15. Moduri originale de dobndire a dreptului de proprietate

n funcie de situaia juridic a bunului la data transmisiunii, deosebim modurilede dobndireoriginare i derivate. Aceste moduri erau cunoscute i n dreptul roman.Modurile originare dedobndire se caracterizeaz prin aceea c dobnditoruleste primul proprietar al unui bun, nsensul c bunul nu a mai aparinut anterior altor persoane (de exemplu, producerea bunului).


7/13

Intrebarea 16 Moduri derivate de dobndire a dreptului de proprietate

Modurile de dobndire derivate au ca efect transmiterea dreptului de

proprietatedin patrimoniul unei persoane n patrimoniul altor persoane (atribuim

aici i dobndireadreptului de proprietate prin diferite contracte).

Intrebarea 17 Temeiurile ncetrii dreptului de proprietate.

Incetarea dreptului de proprietate inceteeaza in baza legii 337 al 1 al 2 Cod Civil.RM.

Dreptul de proprietate nceteaz, n condiiile legii, n urma consumrii, pieirii fortuite saudistrugerii bunului, nstrinrii lui n temeiul unui act juridic, renunrii la dreptul deproprietate, precum i n alte cazuri prevzute de lege.

(2) Nimeni nu poate fi forat s cedeze proprietatea sa, cu excepia cazurilor cnd,conform legii, se efectueaz:

a) urmrirea bunurilor n legtur cu obligaiile proprietarului;b) nstrinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea n

proprietate;c) rscumprarea animalelor domestice n cazul nclcrii regulilor de comportare cu

acestea;d) privatizarea proprietii de stat;e) exproprierea pentru cauz de utilitate public;f) rechiziia;g) confiscarea;h) alte aciuni prevzute de lege.

Incetarea poate fi benevola si in alt caz este atunci cind Incetarea dreptului de proprietate carezultat al unor fapte obiective ce nu depind de voina proprietarului.

ncetarea benevol a dreptului de proprietatepoate avea loc ca rezultat al consumrii bunului

de ctre proprietar, distrugerii bunului de ctre proprietar, ncheierii unui act juridic translativ

de proprietate (vnzarecumprare, donare, schimb, motenire testamentar ...), ct i n alte

cazuri prevzute de lege

ncetarea dreptului de proprietate ca rezultat al unor fapte obiective ce nu depind de voinaproprietarului poate avea loc ca rezultat al pieirii fortuite a bunului..

Intrebarea 18. ngrdirile sau restriciile dreptului de proprietate.

Ingradirile legale pot fi atit de interes public, cit si de interes privat. In categoria ingradirilor de interespublic intra restrictii de interes edilitar, respectiv acelea prin care cei care construiesc in perimetrul

localitatilor sint obligati sa respecte anumite reguli de aliniere, inaltime, etc.; restrictii de interes istoric sicultural, prin care legiuitorul a avut in vedere ocrotirea, salvarea si conservarea urmelor trecutului nostruistoric-cultural, precum si a valorilor specifice spiritului romanesc; restrictii in interesul salubritatii si alsanatatii publice sint acelea prin care se urmareste inlaturarea surselor poluante ce pun in pericol


8/13

sanatatea publica; restrictiile de interes economic general sau interes fiscal; restrictii in interesul aparariietc.

De asemenea, intra in categoria ingradirilor de utilitate publica si distanta minima a constructiilor fatade calea ferata; regimul juridic al constructiilor drumurilor; regimul juridic al folosirii apelor; regimul juridicprivind vinzarea sau folosirea anumitor bunuri, cum ar fi medicamentele, substantele toxice, stupefiantele,aromele si munitiile.

Ingradirile de interes privat sint generate de raporturile de vecinatate, Codul civil distingind douaasemenea ingradiri, si anume: servitutile naturale si legale. Obligatia de granituire este cea conformcareia proprietarul are dreptul de a cere vecinului sau sa fixeze linia de hotar dintre cele doua proprietati;Codul civil prevede ca "tot proprietarul isi poate ingradi proprietatea, afara de cazurile exceptate de lege",

Ingradirile ce impun prestatii pasive sint restrictii privitoare la scurgerea apelor; restrictii privitoare laplantarea pomilor; restrictii privitoare la lucrari sau constructii; restrictii privitoare la vederea catreproprietatea vecinului; restrictii de trecere; interdictia instrainarii terenului atribuit prin constituireadreptului de proprietate; restrictia privind picatura stresinilor.

Intrebarea 19: . Exproprierea pentru cauz de utilitate public.

Exproprierea reprezint un act de putere public princare se realizeaz trecerea fortat n proprietatepublic a unor imobile aflate n proprietate privat, n schimbul uneidespgubiri, pentru cauz de utilitatepublic.

Exproprierea poate avea ca obiect numai bunuri imobile proprietate privat apartinnd:

persoanelor fizice sau juridice,comunelor, oraelor, municipiilor sau judetelor..

Efecte

Exproprierea are ca efect principal trecerea imobiluluiexpropriat din proprietatea privat nproprietatea public, prinhotrre judectoreasc, liber de orice sarcini.

Intrebarea 20 Proprietatea rezolubil.

Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate serealizeaza in

temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie, potrivit vointei partilor sau in virtutea

legii.

Din aceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare :

exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sub conditie

rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditiesuspensiva ;

proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic;

proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala.

Dreptul de proprietate rezolubila (revocabila sau conditionala) ia nastere prinnstrainarea

dreptului de proprietate printr-un act juridic translativ de proprietatencheiat sub conditierezolutorie, conditie ce decurge fie din vointa partilor, fie dintr-odispozitie legala.


9/13

Intrebarea 21. Proprietatea anulabil

Este modalitatea juridic care exprim starea de incertitudine a dreptului cnd el a fost

transmis de la o persoan la alta printr-un act juridic anulabil.

Pn la mplinirea termenului de prescripie extinctiv a dreptului de a cere anularea actului

sau pn la confirmarea lui, cel care a dobndit dreptul deproprietate se afl ntr-o situaie

incert. La confirmarea actului anulabil sau expirarea termenului de prescripie, dreptul se

consolideaz

Un act este "anulabil" cand a fost incheiat prin vicierea consimtamantului, cu nerespectarea

conditiilor referitoare la capacitate, cand absenta consimtamantului este urmarea lipsei

discernamantului etc.

Exemplu:

Un contract de vnzare-cumprare, vnztorului fiindu-i afectat consimmntul prin dol

(nelciune).

.2. EFECTELE PROPRIETII ANULABILE

- desfiinarea actului anulabil, are efect retroactiv i afecteaz i actele ncheiate de ctre

proprietarul anulabil, cu terii (deoarece el nu poate transmite un drept pur i simplu, cidoar,

tot anulabil)

.- confirmarea actului anulabil valideaz definitiv dreptul de proprietate, precum i

actelesubsecvente ncheiate cu terii. Referitor la actele ncheiate cu terii, efectele

confirmriiactului anulabil, se produc sub rezerva proteciei acestora. Astfel, dac o

persoanlipsit de capacitate deplin de exerciiu a ncheiat un act de dispoziie cu o persoan,

iapoi, dup ce a devenit capabil din punct de vedere juridic, a ncheiat un alt act juridiccu o

alt persoan, act ce are ca obiect acelai bun, ea nu va putea confirma primul act juridic,

anulabil, deoarece pentru cel de-al doilea dobnditor, primul act rmne nul


10/13

Intrebarea 22. Proprietatea comun.

Proprietatea comun este acea modalitate juridic a dreptului de proprietate carese

caracterizeaz prin aceea c dreptul de proprietate aparine concomitent la dou saumai multe

persoane , care exercit n mod egal posesia, folosina i dispoziia. Poateavea ca obiect bunuri

mobile sau imobile. Titularii dreptului de proprietate pot fi: persoaneoane fizice, persoane

juridice, statul i unitile administrativ-teritoriale ncalitate de titulari ai dreptului de

proprietate privat.

Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia saumai multor

bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributeleconferite de acest

drept.Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub

doua forme:

-proprietate comuna pe cote parti

(si care la randul ei este de mai multe feluri) si-

proprietatea comuna in devalmasie.

Intrebarea 23 Aciunile petitorii

Sunt Acele actiuni prin care se solicita instantei de judecata sa stabileasca in mod direct careclamantul este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unui bun.

Redobandirea posesiei bunului asupra caruia poarta acel drept real este doar un efect accesoriual admiterii actiunii petitorii.

Dintre actiunile petitorii enumeram:- actiunea in revendicare,- actiunea in prestatie tabulara,- actiunea in granituire,- actiunea negatorie, si- actiunea confesorie.

Intrebarea 24 Actiunea Posesorie

Aciunea posesorie reprezint mijlocul procedural prin intermediul cruia posesorul (iar nunele cazuri i detentorul precar) poate solicita instanei de judecat s-l oblige pe prt sinceteze orice act de tulburare ori s-l restituie bunul de care a fost deposedat n mod ilicit.Aciunile posesorii i au justificaredatorit interesului de a menine o stare de fapt existent ide a reprima orice acte de tulburare a posesiunii ori de deposedare. Ceea ce este specificaciunii posesorii, i trebuie subliniat i n acest context, este tocmai mprejurarea c prinintermediul se apr nsui dreptul asupra lucrului.


11/13

Intrebarea 25 Noiunea dreptului de vecintate

Conform art 377 Cod Civil Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile invecinate,

pe linga respectarea drepturilor si obligatiilor prevazute de lege , trebuie sa se respecte

reciproc.Se considera vecin orice teren sau alt bun imobil de unde pot produce influentereciproce.

Vecintatea este o stare de fapt care genereaz anumite drepturi i obligaii pentru

proprietarii terenurilor sau altor bunuri imobile de unde se pot produce influene reciproce.

Prin urmare, un criteriu delimitativ la aplicarea dreptului de vecintate este posibilitatea

producerii unei influene reciproce. Normele dreptului de vecintate ar putea fi aplicate i n

situaiile n care dou imobile, inclusiv terenuri, nu au nici un punct de tangen material

nemijlocit, dar aezarea lor permite exercitarea faptic a unor influene reciproce.


12/13

Intrebarea 26 Regulile speciale de folosire a apelor

Conform art 382 Cod Civil Regulile speciale de folosire a apei. Al 1. Proprietarul terenului

inferior nu poate mpiedica curgerea provocat de proprietarul terenului superior sau de alte

persoane, aa cum este cazul apelor care nesc pe acest din urm teren, datorit unor lucrrisubterane ntreprinse de proprietarul terenului superior, cazul apelor provenite din secareaterenurilor mltinoase, al apelor folosite ntr-un scop casnic, agricol sau industrial, ns numai

dacaceast curgere precedvrsarea ntr-un curs de ap sau ntr-un an.(2) n cazul prevzut la alin.(1), proprietarul terenului superior este obligat saleag calea i

mijloacele de scurgere care ar aduce prejudicii minime terenului inferior, rmnnd obligat la plataunei despgubiri juste i prealabile ctre proprietarul acestuia din urm.

(3) Prevederile alin.(1) i (2) nu se aplic atunci cnd pe terenul inferior se afl o construcie,

mpreun cu grdinai curtea aferent, sau un cimitir.

Art.382 face excepie de la prevederile art. 381 i se refer nu la curgerea fireasc a apelor, ci lascurgerea provocat de ctre proprietarul terenului superior. n temeiul prevederilor aliniatului 1 al

articolului 382 proprietarul terenului inferior este obligat s suporte is nu mpiedice curgerile de approvocate att de proprietarul terenului superior, ct i de alte persoane, precum ar fi de exemplu

uzufructuarul. Proprietarul terenului inferior este obligat s suporte curgerea apelor care nesc lasuprafa de pe terenul superior care rezultat al unor lucrri subterane efectuate de persoanele indicate,

precum i cursurile de ap care au provenit ca rezultat al secrii terenurilor mltinoase, al apelor folositen scop casnic, agricol sau industrial. Proprietarul terenului inferior este obligat s suporte aceastpovardar numai n cazul n care curgerea precedvrsarea apelor ntr-un curs de ap sau ntr-un an. n caz

contrar, proprietarul terenului inferior nu este obligat s suporte povar scurgerilor de ap provocate de

proprietarul terenului superior.(2) Dac se realizeazcondiiile aliniatului 1 al articolului dat, proprietarul terenului superior este

obligat sntreprind o serie de aciuni care ar diminua povara proprietarului terenului inferior. Astfel,proprietarul terenului superior este obligat s aleag calea i mijloacele de scurgere care ar aduce

prejudicii minime proprietarului terenului inferior, fiind obligat s-i plteasc ultimului despgubiri juste iprealabile. Cuantumul despgubirilor se stabilete la acordul comun al proprietarilor, iar n caz de

divergene prin hotrrejudectoreasc.(3) Prin intermediul alin. 3 se instituie excepia de la regulile speciale de folosire a apelor. Astfel,

chiar dac se realizeaz condiiile alineatelor 1 i 2, proprietarul terenului inferior nu va fi obligat ssuporte povara scurgerii apelor n cazul n care pe terenul inferior este amplasat o construciempreun

cu grdinai curtea aferent sau un cimitir.

Articolul381.Folosireaapelor

(1)Cursuriledeapipnzafreaticdinmaimulteterenurinupotfideviatesaumanipulatedeproprietaruloricruiterenastfelnctcantitateasaucalitateaapeisfiemodificatndezavantajulproprietaruluiunuialtteren.

(2)Proprietarulterenuluiinferiornupoatempiedicanniciunfelcurgereafireascaapelorprovenitedepeterenulsuperior.

(3)Daccurgereaapeidepeterenulsuperiorcauzeazprejudiciiterenuluiinferior,proprietarulacestuiadinurmpoatecereautorizareainstaneidejudecatdeafacepeterenulsulucrrile

necesareschimbriidirecieiapelor,suportndtoatecheltuielileaferente.Larndulsu,proprietarulterenuluisuperioresteobligatsnuefectuezeniciolucraredenatursagravezesituaiaterenuluiinferior.


13/13

Intrebarea 27 Distana pentru construcii, lucrri i plantaii

Articolul389.Distanapentruconstrucii,lucrriiplantaii(1)Oriceconstrucie,lucraresauplantaiesepoatefacedectreproprietarulterenuluinumaicurespectareauneidistaneminimefadeliniadehotar,conformlegii,regulamentuluideurbanismsau,nlips,conformobiceiuluilocului,astfelnctsnuseaducatingeredrepturilorproprietaruluivecin.(2)Arborii,cuexcepiacelormaimicidedoimetri,aplantaiiloriagardurilorvii,trebuiesdiiladistanastipulatdelege,deregulamentuldeurbanismsaudeobiceiullocului,darcaresnufiemaimicde2metrideliniadehotar.(3)ncazdenerespectareadistaneiprevzutelaalin.(1)i(2),proprietarulvecinestendreptitscearscoatereaoritierealanlimeacuvenitaarborilor,plantaiilorori

gardurilorpecheltuialaproprietaruluiterenuluipecareacesteasntridicate.

Intrebarea 28 Accesul pe terenul altei persoane.

Articolul391.Accesulpeterenulaltuia

(1)Oriceproprietaresteobligatca,dupprimireaunuiavizscrissauverbal,spermitvecinuluiaccesulpeteritoriulsu,dupcaz,pentruefectuareaintreinereauneiconstrucii,plantaiiiefectuareaunoraltelucrripeterenulvecin.(2)Proprietarulcareesteobligatspermitaccesulpeteritoriulsuaredreptullacompensarea

prejudiciuluicauzatdoarprinacestfaptilarestabilireaterenuluinstareaanterioar.(3)ncazulncare,datorituneiforenaturalesauforemajore,unbunaptrunspeunterenstrinsauafosttransportatacolo,proprietarulterenuluitrebuiespermitcutareairidicareabunului,dacnuapurceselnsuilacutaresaunu-lrestituie.Bunulcontinusaparinproprietaruluisu,cuexcepiacazuluicndacestarenunlael.Proprietarulterenuluipoatecereridicareabunuluistriniaducereaterenuluinsituaiaanterioar.(4)Proprietarulterenuluicareefectueazintreineconstrucii,plantaiisauexecutaltelucrripeteritoriulsunuaredreptulspericlitezeterenulvecinsauscompromittriniciaconstruciilor,lucrrilorsauplantaiilorsituatepeacesta.

Examen Drept Civil IRIM

Documents

Transcript of Examen Drept Civil IRIM