Testul nr.1

I.Dr.si oblig.vinzatorului1.1Enumerati obligatiile vinzatorului

Vinzatorul are urmatoarele obligatii:-de a transmite bunul in termen.-obligatia de expediere a bunului-obligatia de a transmite bunul fara vicii de natura juridical-obligatia de a-l garanta pe comparator deimpotriva evictiunii-obligatia vinzatorului ce tine de cantitatea bunului,de asortiment,de completivitate si de ambalare a bunului.-obligatie de a preda bunul fara vicii materiale-obligatia de conservare a bunului.

1.2Caracterizati urmatoarele obligatii ale vinzatorului:de predare a bunului,de predare a bunului fara vicii, de a-l garanta pe comparator impotriva evictiunei.

Predarea bunului constituie transmiterea materială a mărfii, adică punerea acesteia la dispoziţia cumpărătorului la locul convenit în contract.În ce priveşte momentul predării bunului acesta poate fi o dată fixă sau o perioadă de timp.Dacă în contractul de vânzare-cumpărare este stabilită data la care trebuie livrată marfa, cumpărătorul nu poate cere livrarea mărfii înainte de termen. Vânzătorul poate livra marfa înainte de termen, dacă cumpărătorul nu are nici un motiv temeinic pentru a refuza executarea. Dacă în contract este stabilită perioada în care trebuie să fie făcută predarea mărfii sau dacă această perioadă poate fi determinată prin referire la contract, vânzătorul poate să predea bunul în orice moment în cursul acestei perioade,cu exceptia cazului in care din imprejurari rezulta ca alegerea date ii revine cumparatorului.Dacă în contractul de vânzare nu este indicată data livrării şi nici nu poate fi dedusă din contract, precum şi în cazul când nu a fost stabilită o perioadă de livrare a mărfii şi nici nu poate fi determinată prin referire la contract, vânzătorul trebuie să predea bunul într-un termen rezonabil, calculat de la data încheierii contractului. Ori de câte ori îndeplinirea obligaţiei de predare este dependentă de o faptă a cumpărătorului, termenul pentru executare începe să curgă din momentul când cumpărătorul a săvârşit acea faptă. Contractul de vânzare-cumpărare se consideră încheiat cu clauze de executare strict la data stabilită dacă din contract rezultă clar că, la încălcarea acestui termen, cumpărătorul pierde interesul faţă de executarea contractului.Vânzătorul poate executa contractul cu clauze de executare strict la data stabilită, înainte de acest termen sau după el numai cu consimţământul cumpărătorului.

O alta obligatie a vinzatorului este predarea bunului fara vicii . Viciile mărfii constituie lipsa unei însuşiri inerente mărfii predate, care o face improprie destinaţiei ori folosirii normale sau îi micşorează valoarea sau valoarea de întrebuinţare.

Vânzătorul poartă răspundere numai dacă viciile existau în momentul vânzării. Existenţa viciilor în momentul vânzării nu trebuie confundată cu existenţa în acest moment a defectelor, adică a manifestărilor exterioare ale viciilor. În momentul vânzării trebuie să existe viciile (cauza), chiar dacă defectele (efectul) apar ulterior acestui moment.Vinzatorul are obligatia de a preda bunul vara vicii materiale si fara vicii de natura juridica.Este fără vicii materiale bunul, care la transferarea riscurilor, are caracteristicile convenite,adica corespunde destinaţiei stabilite în contract; corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta, ţinând cont de felul bunului.

1

Prin viciu de natură juridică se înţelege dreptul sau pretenţia unui terţ asupra bunului .Dacă vânzătorul nu-şi onorează obligaţia stipulată şi predă bunul cu vicii de natură juridică, atunci cumpărătorul este în drept să solicite rezoluţiunea contractului. Cumpărătorul poate să consimtă să primească marfa cu vicii de natură juridică.

Dacă un terţ, în temeiul dreptului său asupra unui bun apărut înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare, intentează o acţiune de evicţiune împotriva cumpărătorului, acesta din urmă este obligat să atragă în calitate de copârât pe vânzător şi poate opune terţului toate excepţiile care le-ar fi putut opune vânzătorul.Neatragerea vânzătorului în calitate de copârât îl eliberează pe acesta de răspundere faţă de cumpărător dacă va dovedi că atragerea sa ar fi prevenit evicţiunea cumpărătorului.Obligatia de garantie a vinzaztorului esisa daca sint indeplinite urmatoarele conditii:-sa fie o tulburare de drept..Vinzatorul nu raspunde pt simpla tulburare de fapt.-cauza evictiunii sa fie anterioara vinzarii-cauza evictiunei sa nu fi fost cunoscuta de catre cumparator la momentul incheierii contractului.

1.3Stabiliti corelatia dintre notiunile “termenul predarii” si “momentul executarii obligatiei de predare a bunului”,Termenul de livrare a mărfii se stipulează în contract.Momentul executarii obligatiei de transmitere a bunului de catre vinzator poate fi stabilit in mai multe moduri:-daca in contract se stipuleaza obligatia vinzatorului de a asigura transportarea bunului ,momentul executarii va fi considerat momentul predarii bunului cumparatorului sau reprezentatntului imputernicit sa preia bunul.-daca bunul urmeaza sa fie predate la locul aflarii acestuia atunci obligatia se va considera executat in momentul punerii la dispozitia cumparatorului sau a reprezentatntului acestuia.-daca din contract nu rezulta obligatia vinzatorului de a asigura trabsportarea bunului sau predarea lui in locul aflarii cumparatorului,obligatia vinzatorului de a reda bunul se considera executata la data predarii bunului de catre caraus sau oficiul postal pt a fi transportat la cumparator,daca contractul nu prvede altfel.

II.Contractul de mandatIn legatura cu plecarea peste hotare A l-a imputernicit pe B sa vinda garniture de mobile la pretul de 2000lei…….

2.1Ce obligatii are mandatarul dupa executarea mandatului.Dupa executarea mandatului mandatarul are anumite obligatii.O prima obligatie este prezentarea informatiilor si a darii de seama despre executarea mandatului.La fel mandatarul este obligat sa nu divulge informatia care i-a devenit cunoscuta in cadrul activitaii sale daca mandantul are un interes justificat in pastrarea secretului asupra lor si daca nu exista ,in baza dispozitiilor legale,o obligatie de dezvaluire sau dezvaluirea nu etsa permisa de mandant.O alta obligatie a mandatarului dupa executarea mandatului este de a remite mandantului tot ceea ce a primit pt executarea mandatuluisi nu a utilizat in acest scop,inclusoiv,dupa caz si procura al carei termen nu a expirat.De asemenea mandatarul nu are dreptul sa foloseasca in avantahjul sau atit informatia pe care o obtine,kit si bunurile pe care le primeste ori pe care este obligat sa le administreze in exercitarea mandatului,daca nu are consimtamintul mandasntului sau dac dreptul de folosinta nu rezulta din lege sau din mandat.

2.2In ce cazuri mandatarul are dreptul la remuneratie?poate fi stabilita remuneratia in natura?Obligaţia achitării remuneraţiei de către mandant urmează să parvină expres din lege sau să fie stabilită de părţi în contract. Pentru activitatea mandatarului profesional achitarea remuneraţiei este obligatorie,

2

numai dacă părţile n-au stabilit caracterul gratuit al contractului. În caz de neindicare în contract a cuantumului remuneraţiei, ea poate fi stabilită prin analogia normelor, şi anume, dacă suma remuneratiei nu este stipulata, se considera ca s-a convenit asupra unei remuneratii obisnuite pentru acest domeniu de activitate. In cazul imposibilitatii de a se stabili o remuneratie obişnuita, se achită o remuneratie rezonabila pentru serviciile prestate.Retribuţia pentru serviciile acordate de mandatar poate fi stabilită în mod diferit în funcţie de înţelegerea dintre părţi – într-o sumă bănească fixă, achitată integral la momentul încheierii sau executării contractului, or prin achitarea eşalonată a sumelor de bani. Părţile pot negocia şi achitarea serviciilor de intermediere printr-o cotă procentuală, coraportată beneficiului obţinut din această tranzacţie, sau retribuţia poate fi exprimată nu într-o mărime bănească, dar în acordarea mandatarului cărorva beneficii patrimoniale.

2.3 Solutionati litigiul in esenta. In virtutea obligatiei de nefolosire a informaţiei sau bunurile in interes propriu mandatarul nu are dreptul sa folosească in avantajul sau informaţia pe care o obţine sau bunurile pe care le primeşte ori pe care este obligat sa le administreze in exercitarea mandatului daca nu are consimtamintul mandantului sau daca dreptul de folosinţa nu rezulta din lege sau din mandat. Pe lingă compensaţiile la care este ţinut pentru prejudiciul cauzat, mandatarul, in cazul folosirii bunurilor fara autorizaţie, trebuie sa plătească mandantului pentru folosirea bunului o chirie corespunzătoare. Daca foloseşte pentru sine banii pe care trebuie sa-i remită mandantului ori sa-i utilizeze in favoarea acestuia, mandatarul va datora dobinzi din momentul cheltuirii banilor.

III.Continutul contractului de donatie.3.1Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie.Contractele reale de donatie nu genereaza obligatii pt donator.In cazul contr.de don. Care contine promisiunea de a transmite in viitor un bun donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite.In anumite imprejurari donatorul poate refuza predarea bunului promis fara careva consecinte negative.Donatorul nu datoreaza garantie pt evictiune si nici pt viciile ascunse deoarece contractul este cu titlu gratuity .Prin exceptie donatorul va raspunde pt daunele rezultate din viciile ascunse cunoscutede el si necomunicate cu viclenie,care au cauzatun prejudicial donatarului.

3.2Analizati drepturile donatarului in cadrul contractului de donatie conditionata.Unul din drepturile dnatarului este deptul de aprimi bunul.In cazul in care donatorul nu isi executa obligatia de predare,donatarul este in drept in baza normelor genetrale cu privire la execuaterea obligatiilor sa solocite trsnmiterea bunului si \sau repararea prehudiciului.3.3Expuneti conditiile in care donatorul poate renunta la executarea promisiunii de a dona in viitor si argumentati aceasta posibilitate.

Donatorul este îndreptăţit să refuze executarea contractului de donaţie, fără a fi obligat la plata despăgubirilor, în cazurile cînd îndeplinirea promisiunii, ţînînd cont de celelalte obligaţii ale sale va pune în pericol propria întreţinere corespunzătoare a donatorului sau/şi cînd aceasta ar periclita executarea obligaţiilor legale ale donatorului de întreţinere a altor persoane. Evident că obligaţiile donatorului care fac imposibilă respectarea promisiunii de a dona fără a periclita propria întreţinere corespunzătoare sau întreţinerea altor persoane să nu existe la momentul încheierii contractului de donaţie ci să fie contractate (să se nască) după încheierea lui. Aceste obligaţii trebuie să înrăutăţească starea patrimonială a donatorului. Înrăutăţirea stării patrimoniale poate avea loc în rezultatul reducerii veniturilor, creşterii costului vieţii, înrăutăţirea stării sănătăţii, falimentul întreprinzătorului individual, modificarea statutului stării civile (căsătorie, divorţ), naşterea obligaţiei de repararea a prejudiciului cauzat, a obligaţiei de plată a pensiei alimentare, altor obligaţii de întreţinere, etc.

3

Determinînd dacă executarea contractului de donaţie poate să pericliteze propria întreţinere corespunzătoare a donatorului, urmează să se ţină cont de împrejurările concrete ale cazului precum şi de faptul că nivelul vieţii acestuia nu trebuie să se înrăutăţească după îndeplinirea promisiunii de a dona. Renunţarea donatorului la executarea contractului este posibilă doar pînă la transmiterea bunului. Testul 2

I.Notiunea si elementele contractului de vinzare cupmarare.1.1Relatati notiunea si caracterele juridice a contractului de V-C.Prin contractul de vânzare-cumpărare, o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenitContractul de vânzare-cumpărare este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros,comutativ,consensual si translativ de proprietate.1.2Caracterizati elementele.Partile contr.de V-C sint vinzatorul si cumparatorul.Vinzatorul tre sa fie proprietarul bunului sau sa detina un alt drept real care ii permite instrainarea bunului.In cazurile stabilite de lege calitatea de vinzator o poate dobindi o alta persoana dekit titularul dreptului de propr.Astfel vinzarea unui bun in temeiul unui contract de commission,calitatea de vinzator o are nu prorietarul ci comisionarul.Cumaprator poate fi orice PF sau PJ.Cumparind un bun prin contractul de V-C,cumparatorul potrivit regulii generale devine proprietarul acestora.In cazurile prevazute de lege sau conytact proprietarul nu dobindeste dr.de proprietate asupra bunului cumparat.Nu devin prorietari si bunului PF sau PJ imputernicite sa incheie contract de V-C din nume propriuin baza contractului de commission sau administrate fiduciara.Pt contractul de V-C legea prevede anumite incapacitate speciale.Aceste incapacitate sint interdictii de a vinde sau a cumpara:1tutorele sau curatorul,sotul si rudele acestuia pin la gr.4 inclusiv nu a dr.sa incheie conventii cu perosna pusa sub tutela sau curatela.2mandatarii insarcinati sa vinda un bun nu il pot cumpara.3 judecatorii,avocatii,noatrii,procurorii si executorii judedcatoresti nu pot procura dr.litigioase sub sanctiunea nultitatii abslote.

Obiectul juridic al contr.de V-C consta in actiunile vinzatorului indreptate spre transmitera dreptului de propriet.asupra bunuluicumparat si respective actiunile cumparatorului in vederea preluarii bunului si achitarii pretului convenit.Obievtul material sint buburile care tre sa fie in circuitul civil,sa existe in momentul inchierii contractukui sau sa poata exist ape viitor,sa fie determinat sau determinabil.

Pt validitatea contractului de V-C se cere ca pretul sa indeplineasca urmatoarele conditii:-sa fie exrimatin bani,asta este de esenta vinzarii.Daca instrainarea unui bun se face contra unui alt bun atunci déjà nu mai este un contract de V-C si unul de schimb.-sa fie determinat sau detrminabil

1.3formulati particularitatile si specificul unor varietati ale contr.de V-C cum ar fi:vinzarea bunurilor immobile,intrepriderii ca complex patrimonial unic,vinzarea bunurilor de consum.

Obiect al contr.de v-c a terneurilor pot fi terenuri proprietate publica si terenurile proprietate private.Partile contractului de v-c a terenurilor sint vinzatorul si cumparatorul.In calitate de vinzator apare proprietarul in cazul terenurilor proprietate private,si autoritatile administratiei publice locale in cazul terenurilor propriet.publica.In calitate de cumparatori ai ternurilor pot fi prsoanele fizice si juridice din RM precum si investitorii straini.Exceptie de la aceasta fegula sint terenurile cu destinatie Agricola si ternurile fondului silvic,care pot fi vindute doar PF si PJ din RM.

4

Contr.de v-c a ternurilor tre sa fie incheiat in forma scrisa si autentificat notarial.In termen de 3 luni de la dat autentificarii notariale ,noul proprietar al terenuli tre sa-l inregistreze la organul cadastral territorial.V-C terenurilor proprietate publica se face la pretul normative,iar a terenurilor proprietate private la prêt liber,inclusive in bazza rezultatelor la licitatie.

Incaperile de locuit si drepturile asupra acestora tre in mod obligatoriu sa fie trecute in registrul bunurilor immobile de catre organul cadastral territorial.Obiectul contr.de v-c a incaperilor de locuit il constituie casele d elocuit,o parte din ele,apartamentele procurate,privatizate.

Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii presupune faptul că vînzătorul întreprinderii se obligă să-o dea în proprietate iar cumpărătorul – să achite preţul acesteia, privite ca un complex patrimonial unic.întreprinderii - ca obiect al obligaţiilor civile în general şi ca obiect al vînzării-cumpărării în special îi sunt caracteristice următoarele particularităţi:- este un complex patrimonial unic ce include în sine: clădirile şi acareturile acestora, edificiile, terenul de pămînt pe care acestea sunt amplasate, utilajele, inventarul, materia primă, producţia finală, cotele părţi în alte întreprinderi, datoriile întreprinderii şi creanţele acesteia, precum şi drepturile la simbolica ce individualizează întreprinderea denumirea de firmă, marca de producţie etc.) ş.a.;- este un complex patrimonial, folosit în vederea înfăptuirii activităţii de antreprenoriat, ce, în conformitate cu art. 1 al Legii Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, se prezintă ca activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri;- este un complex patrimonial dinamic în sensul că înfăptuirea tranzacţiilor cu întreprinderea – complex patrimonial nu atrage după sine suspendarea sau întreruperea activităţii de antreprenoriat înfăptuite de fostul proprietar.

Contractele de cumpărare-vînzare a bunurilor pentru consum -specificul acestei categorii de contracte, determinat de caracterul lor de consum presupune încheierea lor în baza ofertei publice a bunurilor, ceea ce înseamnă, că contractele de cumpărare a bunurilor pentru consum se consideră încheiate din momentul alegerii mărfii de către cumpărător în magazinele cu autoservire sau din momentul alegerii şi transmiterii acesteia de către vînzător la cererea cumpărătorului. Una din particularităţile esenţiale a contractului de vînzare – cumpărare a bunurilor pentru consum se prezintă faptul, că acest contract, pe lîngă reglementările generale, prevăzute de normele C.C. al RM se reglementează şi de acte normative speciale

IIRaspunderea partilor potrivit contractului de transport de marfuriOcoloul silvic Breansk a expediat la 19.12.2004in adresa SA Unic 3 vagoane cu brazi.Calea ferata a MD a transportat marfa la destinatie la 02.01.2005……..2.1Care sint particularitatile raspunderii transportatorului in transportul feroviar.Calea ferata raspunde in urmatoarele cazuri:-Ca urmare a neindeplinirii obligatiei de paza si suprabeghere raspunde pt paguba pricinuita clientului prin pierderea totala sau partiala a marfii.-avarierea marfurilor-in caz de neexecutare a contractului de transport sau pt depasirea termenului de executare a transportului.-calea ferata raspunde pt marfurile primate in temeiul unui contract de deposit si pt marfurile descarcate in magaziile sale,pina la ridicarea lor de client.2.2 se poate de pretins plata penalitatilor in speta?in ce marime se repara prejudiciul?Plata penalitatilor se poate pretinde in speta data.

5

Ţinînd cont de faptul că neexecutarea obligaţiilor contractuale de livrare a mărfii la termenul stabilit produce prejudicii considerabile destinatarului, legiuitorul a stabilit o clauză destul de drastică. Astfel, cărăuşul poartă răspundere în proporţie de 100% din taxa de transport şi este obligat să repare prejudiciul astfel cauzat.Despăgubiri mai mari pot fi pretinse doar în cazul cînd în scrisoarea de trasură a fost consemnat interesujl special în privinţa livrării la timp2.3Solutionati litigiulVa trebui sa achite.Uite mai sus.

III.Efectele contractului de comodat3.1Enumerati principalele drepturi si obligatii ale partilor contractanteComodatarul are urmatoarele drepturi si obligatii:-tre sa pastreze sis a ingrijeasca bunul cu diligenta unui bun proprietar si sa-l foloseasca doar in scopul stability in contract-este obligt sa suporte cheltuielile necesare folosintei bunului neavind dreptul sac era restituirea lor-are dreptul sa ceara doar compenarea cheltuielilor extraordinare necesare si urgente pe care a fost nevoit sa le faca pt conservarea bunului-poate da bunul in folosinta unui tert-este obligat sa restituie la expirarea termenului contractului bunul primit in folosinta gratuitaAre dreptul de retentie a bunului atita timp kit comodantul nu-I compenseaza cheltuielile extraordinare,necesare si urgente.Comodantul are urmatoarele dr.si oblige.-are oblig.de a transmite bunul in folosinta comodataruluiIn caz de neexecutare a transmiterii bunului acesta nu poate fi impus silit sa transmita ci doar tre sa repare dauna cauzata astfel-nu este obligat sa repare comodatarului daunele provocate de viciile bunului transmis,cu exceptia cazului cind a ascuns viiile bunului cu viclenie.-are dreptiul de a cer reziliera contr.kind comodatarul foloseste bunul neconform destinatiei,kind comodatarul PF a decedat ,iar PJ a incetat activitatea si in cazuk in care comodantul insusi are nevoie de bun.3.2Determinati continutul obligatiei comodatarului pribind restituirea bunului,precum si suportarea riscului pierii fortuite a bunului.Restituirea bunului apare ca una din principalele obligaţii care reiese din esenţa şi natura comodatului.Comodatarul este obligat sa restituie, la expirarea termenului contractului de comodat, bunul primit in folosinţa gratuita. În cazul în care contractul de comodat nu are stabilit un termen, comodatarul este obligat sa restituie bunul la sfârşitul valorificării lui în scopul menţionat în contract. De obicei, reieşind din practica contractuală contractul de comodat se încheie ţinând cont de durata de amortizare a bunurilor, precum şi a scopurilor de utilizare a lor. Însă legea permite la acordul părţilor atât stabilirea unui anumit termen, cât şi neindicarea termenului concret. Din acest motiv, comodantul poate în orice moment sa ceara restituirea bunului, ceea ce ar însemna realizarea dreptului său dispoziţie asupra bunuluiDe regulă riscul pieirii fortuite a bunului împrumutat este suportat de comodant în calitate de proprietar, comodatul nefiind un contract translativ de proprietate .In caz de neexecutare a obligaţiilor sale, comodatarul va răspunde pentru cauza neimputabilă lui (cazul fortuit) daca nu dovedeşte ca prejudiciul ar fi survenit chiar daca el şi-ar fi îndeplinit obligaţiile sale.3.3Stabiliti corelatia dintre:-incalcarea obligatiei de catre comodtar-raspundere fara vinovatie-obligatia de compenasare a cheltuielilor extraordinare facute de comodatar pt conservarea bunului-dreptul de retentie

6

-obligatia comodatarului de aplati contravaloarea uzurii bunurilor-caracterul gratuit a contractului.In cazul in care comodatarul nu pastreaza si nu îngrijeste bunul cu diligenta unui bun proprietar si nu-l foloseste numai in scopul stabilit in contract sau determinat prin natura bunului si bunul piere fortuit,comodatarul va fi obligat sa raspunda pt daunele aduse comodantului,cu exceptia cazului in care demonstreaza ca prejudicial ar fi survenit kiar daca el si-ar indeplini obligatiile.

Comodatarul are dreptul sa ceara de la comodant compensarea cheltuielilor extraordinare necesare si utile pe care a fost nevoit sa le faca pt conservarea bunului.In cazul in care comodantul refuza sa-I compenseze comodatarului cheltuielile extraordinare,acesta din urma are drept de retentie asupra bunului atita timp comodantul nu-I va compensa cheltuielile date.

Comodatul este un contract cu titlu gratuity.Gratuitatea contractului nu este inlaturata daca partile au convenit ca comodatarul urmeaza sa plateasca pe parcursul executarii contractului sau la finele acestuia o anumita suma de ban ice ar reprezenta contravaloarea uzurii bunului folosit.Suportarea contravalorii uzurii de catre comodatar nu transforma comodatul intrun contract cu titlu oneros,ci reprezinta o concretizare a obligatiei de restituire a bunului in starea in care a fost predat.Testul 3

I.Contractul de prestari servicii.1.1Redati notiunea si caracterele juridicePrin contractul de prestări servicii, o parte (prestatpr) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită.Este un contract sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva si consensual,este un contract intuitum persone.1.2Particularitatile rezilierii contractului de prestari serviciiUn temei special de încetarea a raporturilor contractuale în contractul de prestări servicii este rezilierea contractului în dependenţă de termenul achitării plăţii. Legea stipulează cinci varietăţi de reziliere a contractului. Dreptul de a rezilia contractul din motivul termnenului îl au ambele părţi în mod egal. Dacă plata se face pe zi, raporturile din contractul de prestîri servicii pot fi reziliate zilnic, în orice zi, începînd cu sfîrşitul zilei următoare. Dacă plata se calculează pe săptămînă apoi raporturile contractuale pot înceta cel mai tîrziu în prima zi lucrătoare din cursul unei săptămînă, începînd cu sfărşitul următoarei zile de săptămînă. Dacă plata de calculează pe lună raporturile contractulae por fi încetate cel mai tîrziu pe data de 15 al lunii următoare. Dacă plata se calculează pe trimeste sau pe perioade mai mari partea care iniţiază rezilierea contractului trebuie să facă un preaviz de 6 săptămîni, începînd cu sfîrşitul unui trimestru calendaristic current. Dacă plata nu se face în dependenţă de intervale de timp, apoi raproturile conttactuale pot fi întrerupte oricînd, în orice moment.Contractele de prestari serviii incheiate pe un termen mai mare de 5 ani pot fi reziliate din initiativa prestatotului doar dupa expirarea termenului de 5 ani si cu respectarea unui termen de preaviz de 6 luni.Daca are motive temeinice de de reziliere,prestatorul poate rezilia contractul in orice moment fara a fi tinut la plata despagubirilor.1.3Formulati deosebirile si asemanarile contractului de prestari servicii in raport cu contractul de antreprzia.Atit contractul de prest serv cit si contr de antrepriza sint contracte intuitum personae.Acest character vizeaza numai organizarea si conducerea lucrarii iar nu si executarea lui efectiva.Atit antreprenorul cit si prestatorul pot fi obligate sa execute personale lucrarea numai daca contractul prevede astfel sau daca aceasta rezulta din imprejuarri.La fel aceste ambe contracte spre deosebire de alte contracte consensuale care pot fi executate in momentul incheierii lor,antrepriza si prestari servicii exclude aceasta posibilitate,deoarece pt executarea lucrarilor este necesar de a consuma un anumit interval de timp..Totusi contractul de antrepriza trebuie deosebit de contractul de prestari servicii.Desi CC contine norme ce se aplica in agala masura ambleor contracte.Daca in cadrul contractului de antrepriza

7

rezultatul lucrarii are expresie materiala ,in cazul contractului de prestari servicii activitatea prestatorului si rezultatul ei nu au o expresie materiala si sunt inseparabile de personalitatea acestuia.Potrivit CC atit prestatorul kit si antreprenorul sint liberi in alegerea modului de efctuare a lucrarilor sau de prestare a serviciilor.In cazul contractului de antrepriza riscul contractului este suportat in toate cazurile de catre antreprenor,deoarece el s-a obligat pe riscul sau si este debitorul obligatiei imposibil de excutat.Spre deosebire de antreprenor prestatorul presteaza serviciile nu pe riscul sau,aceasta se explica prin faptul ca rezultatul activitatii prestatorului nu are o expresie materiala.

IIContractul de comodatA a chemat in judecata pe B si C cerind oligarea lor la plata costului autoturismului proprietaea lui…..2.1In ce forma trebuie de incheiat contractul de comodat?Care sint consecintele nerespectarii formei cerute?Legea nu stabileste anumikte conditii speciale in ceea ce priveste for,ma contractului de comodta,aceasta find reglementata de nomele generale privind forma actelor juridice.Din acest considerent ,contractuk de comodat poate fi inchieat in orice forma,forma scrisa fin obligatorie doar cind acesta se incheie intre PJ sau intre PJ si PF sau intre PF intre ele atunci kind valoare bunului se depaseste 1000lei.Nerespecyarea formei scrise a contractului face sa decada partile din dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea contractului.Cit priveste forma contractului de comodat al carui obiect este un bun imobil acesta tre sa fie intocmit in scris.In cazul dat nerespecatrea formei scrise va atrage nulitatea conrtractuuli. 2.2Care sint consecintele nerespecatarii de catre comodatar a obligatiilor sale?In caz de neexecutare a obligaţiilor sale adică obligaţiile comodatarului de a pastra si a îngriji bunul cu diligenta unui bun proprietar si a-l folosi numai in scopul stabilit in contract sau determinat prin natura bunului.obligatia de suportare a cheltuielilor necesare folosinţei bunului si a obligatiei de a nu bunul in folosinţa unor terţi decit cu acordul comodantului.,comodatarul va răspunde pentru cauza neimputabilă lui (cazul fortuit) daca nu dovedeşte ca prejudiciul ar fi survenit chiar daca el şi-ar fi îndeplinit obligaţiile sale. 2.3Solutionati litigiul.Comodatatrii sunt obligati sa pastreza si sa ingrijeasca bunul cu diligenta unui bun proprietar.pt folosirea gratuta a bunurilor de catre mai multi comodatari,legea a impus survenirea raspunderii solidare a lor,fapt ce asigura comodantului un mecanism juridic sigur pt restituirea bunurilor transmise sau a valorii lor.In speta data.C consider ca va putea fi exonerat de raspundere numai in cayul in care va aduce probe doveditoare ca accidentul s-a produs dintr-o fapta imputabila lui.

IIIContractu de v-c a bunurilor imobile3.1Notiunea si caracterele contractuluiPrin contractul de vânzare-cumpărare, o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.Este un contrzact sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,consensual si translativ de proprietate.

3.2Evedentiati specificul si particularitatile contractului de v-c a bunurilor imobile.Obiect al contr.de v-c a terneurilor pot fi terenuri proprietate publica si terenurile proprietate private.Partile contractului de v-c a terenurilor sint vinzatorul si cumparatorul.In calitate de vinzator apare proprietarul in cazul terenurilor proprietate private,si autoritatile administratiei publice locale in cazul terenurilor propriet.publica.In calitate de cumparatori ai ternurilor pot fi prsoanele fizice si juridice din RM precum si investitorii straini.Exceptie de la aceasta fegula sint terenurile cu destinatie Agricola si ternurile fondului silvic,care pot fi vindute doar PF si PJ din RM.

8

Contr.de v-c a ternurilor tre sa fie incheiat in forma scrisa si autentificat notarial.In termen de 3 luni de la dat autentificarii notariale ,noul proprietar al terenuli tre sa-l inregistreze la organul cadastral territorial.V-C terenurilor proprietate publica se face la pretul normative,iar a terenurilor proprietate private la prêt liber,inclusiv im baza rezultatelor la licitatie.

Incaperile de locuit si drepturile asupra acestora tre in mod obligatoriu sa fie trecute in registrul bunurilor immobile de catre organul cadastral territorial.Obiectul contr.de v-c a incaperilor de locuit il constituie casele de locuit,o parte din ele,apartamentele procurate,privatizate.

3.3Expuneti-va asupra necesitatii evedentierii acestui contract civil de sinestatator avind o reglementare proprie in CCDupa parerea mea este binevenita o reglementare proprie a contractului de v-c a bunurilor immobile deoarece natura buburilor ce formeaza obiectul acestui contract necesita instituirea de reguli deosebite pt instarinarea lor.In cadrul contractului de v-c a terenurilor aceste reguli difera dupa cum este vorba de vinzarea terenurilor prorietate publica sau private.

Testul 4

I.Continutul contractului de antrepriza

1.1Enumerati drepturile si obligatiile clientuluiClientul are urmatoarele dr.si oblig.:-este obligat dupa executarea lucrarii sa receptioneze lucrarea -una din principalele obligatii ale clientului este achitarea retributiei prevazute in contract-clientul este obligat a plati retributia globala stabilita si in cazul kind antreprenorul reduce costul lucrarii in raport cu cel stipulate in contract,fara reducerea calitatii si cantitatii lucrarii.-clientul est in drept sa ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari,pt care el are un interes personalClientul este in drept sad ea antreprenorului indicatii referitoare la la modul de executare a lucrarii,care sint obligatorii de catre antreprenoare dreptul sa ceara rezilierea contractului din cauza viciilor1.2determinati continutul obligatiilor informative ale antreprenorului precum si efectele nerespectarii acestora.O particularite a contractului de antrepriză o constituie obligaţia informaţională a antreprenorului, care trebuie să fie onorată de acesta la încheierea contractului sau, după situaţia reală, imediat după ce faptele respective au devenit cunoscute antreprenorului. Această obligaţie rezulrtă din necesiatea evitării unei pagube de la bun început, cînd încă există o asemea posibilitate.Legea prevede patru circumstanţe depsre care antreprenorul este ţinut să-lş informeze pe client, şi anume:a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ; b) viciile materialelor vor face ca produsul final să fie afectat de vicii; c) respectarea indicaţiilor clientului ameninţă trăinicia sau utilizarea lucrării;d)există alte circumstanţe care nu depind de antreprenor şi care ameninţă trăinicia sau utilizarea lucrării.După cum rezultă din lege obligaţiile informaţionale sunt legate de activitatea şi calităţile profesioaniste ale antreprenorului, care ca specialist în domeniul respexctin este obligat să depisteze faptele şi circumstanţele prevăzute de lege şi să-l informeze despre ele pe client.Dacă lucrarea este efectuată din materiualelel cleitnului antreprenorul este obligat să verifice calitatea şi cantitatea acestora, deaorece materialele prezentate de cleint pot fi de un volum insuficient, de o calitate proastă sau inferioară decît cea necesară, sau de aşa natură încît nu pot fi utiliizate pentru lucrarea comandată. Aceste materiale pot avea unele vicii, care pot influienţa negativ produsul final.

9

Ne onorarea obligaţiilor informaţionale de către antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte se manifestă prin faptul că în asemenea situaţii clientul este în drept să ceară repararea prejudiciului cauzat şi, respectiv, antreprenorul este obligatr să suporte acest prejudiciu, care a survenit din inacţiunile sale proprii.1.3stabiliti corelatia dintre:-riscul executarii lucrerii de catre antreprenor-dreptul la remuneratie-executarea lucrarii din materialele antrenorului-dreptul de proprietate asupra lucrarii-riscul pierii fortuitea lucrarii-intirzierea receptionarii lucrarii de catre clientPrin contracrul de antrepriza ,antreprenorul se obliga sa efectuieze pe riscul sau o anumita lucrare.Prin urmare,daca executarea contractului devine imposibila din cauza de forta majora,antreprenorul nu are dreprul la plata remuneratiei,dat fiind faptul ca nu a predta clientului rezultatul muncii sale.Daca finalizarea lucrarii devine imposibila din motive independaente de vointa partilor,antreprenorul nu are dreptul sa ceara retiributia.Antreprenorul are dreptul la retributie daca imposibilitatea terminarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client sau a indicatiilo acestuia,cu conditia ca antreprenorul si-a executat obligatiile informationale.

O regulă generală a contractului de antrepriză o constituie faptul, că lucrarea este efectuată din materialele antreprenorului. Dacă executarea a avut loc după această regulă antrreprenorul trebuie să transfere în favoarea clientului dreptul de proprietate asupra bunului. Prin urmare, din prevederile legale rezultă, că antreprenorul trebuie să transmită atît bunul, cît şi documentele cu privire la materialele care au fost utilizate pentru efectuarea lucrării.Dacă obiectul contractului după finisarea lucrării a fost înregistrat sau în alt mod legalizat după antreprenor, apoi acesta este ţinut să transmită dreptul de proprietate în favoarea cleitnuluui. Este posibilă şi situaţia cînd antreprenorul va fi obligat să respecte şi forma prevăzută de lege pentru transmiterea unui bun.

Riscul pierii sau deteriorarii fortuite a obiectului contractului pina la receptionrea lui il suporta antreprenorul.Acest risc trece la client o data cu receptionarea lucrarii.In cazul in care clientul intirzie sa receptioneze lucrarea,riscul trece asupra lui de la data la care s-a pus in intirziere.

II.Contractul de v-cDumbrva a cumparat de la Ghimpu o garniture de mobile la pretul de 3000 lei dintre care 1500 s-au platit imediat,iar restuk sumeiurma sa fie platita peste 3 zile….2.1 In ce forma trebuia sa se incheie contractul in speta?Aveau dreptul partile prin contract sa stabileasca astfel momentul transfeului dreptului de proprietate catre comparator?Contractul in speta trebuia sa se incheie in forma scrisa .Potrivit regulii generale contractul se incheie in forma scrisa daca valoarea obiectului depaseste 1000 lei,iar in cazurile prevazute de lege,indifferent de valoarea obiectului. Partile aveau dreptul sa stabileasca altfel momentul trasferului dreptului de proprietate deoarece contractul de vanzare- cumparare este unul consensual deci din momentul realizarii acordului de vointa privind clauzele esentiale contractul se considera valabil incheeat si pot stabili momentul dobandirii dreptului de proprietate

2.2Cine va suporta prejudicial cauzat?

Conform acordului de vointa a partilor proprietar al garniturii de mobile este considerat dumbrava deoarece contractul se considera incheat iar aceasta poate fi atesta si prin arvuna achitata. Proprietarul suporta prejudicial cauzat, el are obligatia de a achita suma ramasa dar in acelasi timp el are dreptul de a inainta o actiune catre ghimbul deorece el nu a respectat norma cu privire la conservarea bunului deci Dumbrava poate cere despagubirea pentru prejudicial de la ghimpu.

10

2.3Solutionati litigiul?Dumbrava este obligat sa achite suma restanta la fel fiind considerat proprietar el are dreptul de a inainta o actiune fiului Ghimbu deorece datorita neglijente a acestuia s-a declansat incendiul si a ars toat mobile, deci cel din urma trebuie sa achite suma echivalenta daunelor produse

IIIEfectele contractului de concesiune3.1enumerati drepturile si obligatiile concedentuluiConcedentul are urmatoarle obligatii:-sa acorde concesionarului la timp si in volum deplin drepturile asupra asupra obiectului concesuiunii prevazut de contract-sa predea concesionarului obictele concesiunei-sa pastreze secterul commercial al concesionarului-sa nu intervina in activitatea economica si operative a concesionarului.Concedentul are dreptul sa modifice in mod unilateral clauzele contractuale de concesiuneUn alr drept al concedentului este de a controla modul cum concesionarul isi indeplineste obligatiile contractuale.In cazul expirarii contractului de concesiune sau in cazul rezilierii acestuia,concedentul are dreptul de a cere transmikterea gratuita a imbunatatirilor inseparabile aduse de catre concesionar obictului concesiunii.3.2caracterizati obligatiile concesionaruluiObligatiile concesionarului constau in asigurarea functionarii serviciului public,exploatarii bunurilor sau activitatii publice,cu respectarea prevederilor contractului de concesiune.Concesionarul este obligat sa asigure continuitatea serviciului,fiind exonerate numai prin forta majora.O alta obligatie a cioncesionarului este de a plati redeventa la valoarea prevazuta in oferta,in modul si termenele prevazute in contract.De asemena concesionarul este obligat sa-si execute personal sarcinile care ii revin din contractul de concesiune,fara a putea subconcesioan integral sau partial obictul concesiunii.La expirarea termenului contractului de concesiune,concesionarul va fi obligat sa-I restituie concedentului obicetul concesiunii,liber de orice sarcina.In afara de aceasta,in termen de 6 luni de la expirarea termenului contractului sau in cazul rezilierii lui inainte de termen concesionarul va fi obligat sa lichideze intreprinderea concesionnala in conformitatea cu legislatia si cu contractul de concesiune.3.3 evedentiati dosebirile si asemnarile efectelor cu alte contracte asemenatoare.Contractul de concesiune se aseamana cu contractul de achizitii prin aceea ca amblele contracte I se incredinteaza unei personae private,efectuarea de lucrari necesare pt desfasurarea unui serviciu public.Spre deosebire de contractul de achizitii prin contractul de concesiune de servicii publice concesionarului I se incredinteaza atit efectuarea lucrarii cit si exploatarea serviciului pt care lucrarea a fost realizata.De asemena concesionarul isi recupereaza investitia din redeventele platitte de utilizatorii serviciilor publice pe cind in cazul contractului de achizitii plata investitiei se face din buget.Concesiunea de buburi se deosebeste de dreptul de gestiune economica prin aceea ca titularul dreptului de concesiune este o persoana private,iar titularul dreptului de gestiune este intreprinderea de stat sau cea municipala.Testul 5I.Contractul e vinzare cumparare de bunuri pt consum1.1Notiunea si caracterele jur.Conform contractului de v-c cu amanuntulk intreprinderea de comert cu amanuntul se obliga sa-I transmita in proprietate consumatorului marfuri de calitate adecvata,sa-I ofere informatie autentica si srviciile prevazute de contract,sa-I asigure o deservire comerciala la nivel iar consumatorul se obliga sa plateasca o anumita suma de bani.In afara de caracterele juridice commune oricarui contract de v-c,contractului de v-c cu amanuntul ii sunt specifice unlele caractere particulare si anume:este un contract de adeziune,deoarece numai

11

vinzatorul redacteaza in itregime sau aproape in itregime clauzele contractului fara ca cumparatorul sa le poate modifica,Este un contract public deoarece vinzatorul nu poate refuza fara motive temeinice incheierea contractului.Contractul de v-c cu amanuntul se incheie in baza ofertei publice.1.2Analizati contiunutul dreptului cumparatorului de preschimbare a bunului cumparat pt consumCumpărătorul este în drept să preschimbe bunul care nu-i convine după dimensiuni, formă, gabarit, model, culoare sau completare, etc. Legislaţia în vigoare, , stabileşte termenul limită, în decursul căruia cumpărătorul are dreptul la preschimbarea bunului cumpărat pentru consum. Acest termen începe să curgă din momentul recepţionări bunului de către cumpărător şi sumează paisprezece zile lucrătoare cu condiţia că vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare în această vedere. Bunul cumpărat pentru consum poate fi preschimbat cu un bun similar numai la locul procurării lui sau în alt loc stabilit de către vînzător. Legislaţia în vigoare la fel oferă cumpărătorului posibilitatea de a preschimba bunul cumpărat pentru consum cu un bun similar, chiar dacă acesta diferă în preţ cu primul. În cazul diferenţei de preţ este efectuată recalcularea. Dacă bunul similar pretins de către cumpărător în cazul preschimbării este mai scump, atunci cumpărătorul plăteşte diferenţa de preţ vînzătorului. În cazul cînd bunul pretins este mai ieftin decît cel cumpărat, vînzătorul este obligat să-i întoarcă cumpărătorului diferenţa de preţ obţinută în urma recalculării. Condiţiile necesare, existenţa cărora determină dreptul cumpărătorului de a solicita preschimbarea bunului cumpărat pentru consum sau restituirea acestuia cu obţinerea sumei băneşti, plătite la cumpărare sint-bunul nu a fost utilizat;- bunul nu şi-a pierdut calităţile de consum;- cumpărătorul dispune de probe că bunul a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv. Bunurile nealimentare, cumpărate pentru consum, care nu pot fi preschimbate sau restituite se stabilesc prin lege sau prin alte acte normative. De aici, nu toate bunurile procurate pentru consum pot face obiectul preschimbării sau restituirii.

1.3Evedentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de v-c.Contractele de cumpărare-vînzare a bunurilor pentru consum -specificul acestei categorii de contracte, determinat de caracterul lor de consum presupune încheierea lor în baza ofertei publice a bunurilor, ceea ce înseamnă, că contractele de cumpărare a bunurilor pentru consum se consideră încheiate din momentul alegerii mărfii de către cumpărător în magazinele cu autoservire sau din momentul alegerii şi transmiterii acesteia de către vînzător la cererea cumpărătorului. Una din particularităţile esenţiale a contractului de vînzare – cumpărare a bunurilor pentru consum se prezintă faptul, că acest contract, pe lîngă reglementările generale, prevăzute de normele C.C. al RM se reglementează şi de acte normative speciale

II.Contractul de antrepriza.Incheind contract de antreprixza A s-a obligat fata de B in schimul uni remuneratii de 5000 lei sa execute cu materialele sale lucrari de reparatie a cesei…2.1In ce forma tre de incheiat contractul de antrepriza?Care sint consecintele nerespectarii formei simple scrise?Contractul de antrepriza trebuia incheiat in forma scrisa.Nerespectarea foremi simple scrise duce la imposibilitate in caz de litigiul de a cere proba cu martori2.2Cine este obligat sa prezinte materialele necesare executarii lucrarii.Cine suporta riscul pierii fortuite a materialelor prezentate?care sint consecintele neexecutarii lucrarii in termen in speta.

12

O regulă generală a contractului de antrepriză o constituie faptul, că lucrarea este efectuată din materialele antreprenorului.Riscul pieirii sau deteriorării frotuite a obiectului contractului pînă la recepţionarea lui îl suportă antreprenorul. Acest risc trece la client o dată cu recepţionarea lucrării.O clauză esenţială a contractului de antrepriză o constituie termenul de executare.Odta ce termenul a fost prevazut in contract el devine obligatoriu pr parti,iar incalcarea acestiu termen implica raspunderea partilor.2.3Solutionati litigiul.În contractul de antrepriză este stipulată o regulă generală prin care antreprenorul poartă riscul inposibilităţii terminării lucrării. Acest risc se manifestă prin faptul că antreprenorul nu are dreptul să ceară plata retribuţiei dacă terminarea lucrării devine imposibilă din motive independente de voinţa părţilor. Prin urmare, principalul moment îl constituie faptul, că imposibilitatea terminării lucrării poate fi de ordin obiectiv, care rezultă din moteve ce nu depind de voinţa sau dorinţa părţilor. Bunăoară, imposibilitatea se poate datora cazului fortuit, forţei majore sau altor circumstanţe care nu depind de părţi.Deci in speta dta A nu va primi plata pt 75%din lucrarile efctuate,dar are dreptiul al 800 lei-costul materialelor,deoarece lucrarea trebuia sa fie efectuata cu materialele celui de-al doilea antreprnor.

III.Elementele contractului de leasing.3.1Enumerati elementele esentiale ale contractului de leasingPrincipalele elmente ale contractului de leasing sunt:partile,obiectul,pretul termenulsi forma.3.2Caracterizati elementele contractului de leasingPartile contractului de leasing sunt locatorul si lacatarul .Locator este o persoana fizica sau juridical care practica activitate de intreprinzator si care procura cu titlu de proprietate echipament de la un anumit vinzator pt a-l da in chirie.Locatar este PFsau PJ care practica activitate de intreprinzator si care primeste in posesiune si folosinta temporara,in baza contractului de leasing,echipamentul comnadat la alegerea sa de catre vinzatorul desemnat de el.Contractul de leasing poate genera RJ bilaterale kit si tripartite.In calitate de subict al operatiunii de leasing poate figura si vinzatorul bunului.Vinzatorul este intreprinderea producatoare ori o alta PF sau PJ care practica activitate de intreprinzator si care vinde locatorului in proprietate echipament pt ca acesta s ail dea in folosinta temporara unui tert.Obiect al contractului de leasing pot fi orice buburi mobile si imoblie cu exceptia bunurilor scoase din circuitul civil,bunurile a caror circulatie este limitata prin lege,terenurilor agricole,buburilor consumptibile,obiectelor proprietat intelectuala care nu pot fi cesionate.Contr.de leasing tre incheiat in scris si trebuie sa contina clause privind partile contractente, descrierea bunului,valoarea totala a contractului,valoarea ratelor de leasing,termenul contractului etc.Pretul este denumit plati de leasing.Platile de leasing se stabilesc de parti in expresie baneasca,naturala sau mixta sub forma unor rate periodice.Platile de leasing pot fi stabilite sub forma de plati periodice uniforme pe intreaga per,a contractului,plati descrescatoare si plati progressive.Contractul de leasing nu s epoate incheia pe un termen mai mic de un an.3.3Categoriile contractelor de leasing(operatiunile de leasing)particularitatile lor si natura juridical.Contractul d eleasing poate fi de mai multe categorii:a)leasingul financiar, operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din următoarele condiţii: - riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului să fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de leasing; - suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing;- contractul de leasing să prevadă expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului către locatar la expirarea contractului; - perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului obiect al leasingului;b) leasingul operaţional, operaţiune care nu îndeplineşte nici una din condiţiile contractului de leasing financiar;

13

c) leasingul barter, operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror proprietar este;d) leasingul compensaţional, operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă produsă cu utilajul obiect al leasingului;e) lease-back, operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing;    f) leasingul de consum, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatarul are calitatea de consumator;    g) leasingul direct,  operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de furnizor al bunului;h) leasingul intern, operaţiune de leasing în cadrul căreia toate subiectele sînt rezidenţi ai Republicii Moldova;i) leasingul internaţional, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este rezident al Republicii Moldova.Testul 6

I.Contractul de transport de marfuri1.1 notiunea si acracterele juridice ale contractului de transport de marfuriPrin contractul de transport, o parte (cărăuşul, transportor) se obligă faţă de cealaltă parte (pasager sau client) să o transporte împreună cu bagajele ei sau, să transporte încărcătura la locul de destinaţie, iar cealaltă parte se obligă să plătească remuneraţia convenită.Este un contract sinalagmatic,oneros,consesual

1.2Caracterizati elementele contarectului d transport de marfuriSubiectii-carausul si clientul.In calitate de client sau de pasager poate aparea orice subiect de drept care dispunde de dreptul d eprorietate asupra incarcaturii sau a bagajului sau care dispune de imputernicirile respective.Drept caraus poate aparea orice PF sau PJ care isi asuma obligatia de a transporta incarcatura,calatorul si bagajul acestuia.Fata de caraus legea stipuleaza anumite cerinte speciale:tre sa fie inregistrat intro forma organizatorico-juridica prevazuta de legislatia cu privire la antreprenoriat si carausul tre sa dispuna ded o licenta corespunzatoare.O particularitet a contractului ded transport esti si faptul participarii la acest contract a unui subiect deosebit numit destinatatr.Obiect al contractului de transport il constituie 2 parti componente,care corespund obligatiilor principale ale partilor.:prestarea serviciilor de fapt de deplasare in spatiu a incarcaturilor si achitarea platii convenite.Contractul de transport se incheie de regula in forma scrisa prin intocmirea documentului respective de transpotrt.Importanta formei scrise a contractului de transport se manifesta prin faptul ca aceasta forma serveste drept dovada ,pina la proba contrara ,a inchierii contraccului.Termenul contractului de transport depinde de tipul de transport,viteza de deplasare a mijlocului de transport,de distanyta la care incarcatura urmeaza a fi deplasata.Daca termenele nu sint stabilite de contract atunci deplasarea tre sa fie efctuata in termini rzonabili.In contractul de transport pretul acestuia are o denumire speciale care se numeste taxa de transport si se stabileste prin acordul aprtilor.1.3Stabiliti temeiul in baza caruia destinatarul dobindeste drepturi si obligatii in contractul de transport de marfuri.O particularitate a contractului de transport este faptul participarii la acest contract a unui subiecr special-destinatarul.In CC anterior acest subiect era indicat direct in lege.In noul CC in definitia contractului d etransport nu se nominalizeza acest subiect.In literature de specialitate problema statutului destinatarului ramine discutabila.Unii autori considera contractul de transport in favoarea unui tert,altii sunt de parerea ca cloentul si destinatarul reprezinta o parte contractual.A treia opinie considera destinatarul o parte de sine statatoare a contr.de transport.Destinatarul desi nu aluat parte la contractul intervenit intre expeditor si caraus dobindeste un drept din acest contract.Dreptu l sau consta in acre sa I se predea bunul transportat si de a-l ridica de la

14

caraus.Destinatarul devine astfel,in temeiul particularitatilor contractelor de transport titularul unui drept propriu.

IIContractul de v-c de bunuri pt consum

La data de 20.05.2005 A a cumparat de la magazine un frigider la pretul de 4500lei…..2.1Ce drepturi are consumatorul in cazul procurarii bunurilor cu vicii?Orice consumator are dreptul la:a) protecţia drepturilor sale de către stat;b) protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze viaţa, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime;c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare  a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul,  serviciul necorespunzător;d) informaţii  complete, corecte şi precise privind produsele, serviciile achiziţionate; e) instruire în domeniul drepturilor sale;f) organizare în asociaţii obşteşti pentru protecţia consumatorilor;g) adresare în autorităţile publice şi reprezentarea în ele a intereselor sale;h) sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi autorităţilor publice asupra încălcării drepturilor şi intereselor sale legitime, în calitate de consumator, şi la înaintarea de propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor

2.2In speta cine trebuie sa aiba caliateta de pirit?Calitatea de pirit tre sa o aiba magaznul,deoareca acesta a vindut frigiderul defecatt luiA.2.3Solutionati litigiul.Ce suma tre sa I se restituie cumparatoruluiConform legii cu privire la protectia consumatorilor consumatorul este în drept să pretindă vînzătorului, restituirea contravalorii produsului, precum şi despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie cu condiţia respectării de către consumator a instrucţiunilor de instalare, utilizare şi a regulilor de păstrare, prevăzute în documentaţia de însoţire.Cumparatorului trebuie sa I se restiuie intreaga suma adica 4500lei.

III.Contractul de antrepriza3.1descrieti componenta obiectiva si subiectiva a contractului de antrepriza.Obiectul contractului de antrepriza este rezultatul activitatii antreprenorului.Potrivit Codului civil,obiectul contractului de antrepriza poate fi producerea sau trasformarea unui bun,cit si obtinerea de alte rezultate prin efectuarea de lucrari.Aceasta prevedere da temei de a deduce ca contractul de antrepriza se incheie nu pt executarea nemijlocita a lucrarii,ci pentru obtinerea rezultatului dorit.In acest rezultat si consta scopul final al clientului,deoarece procesul de efectuare a lucrarii in sine nu-l intereseaza ,essential este ezultatul activitatii antreprenorului.Obiectul contrc de antrepriza este un bun individual determinat,in cazul producerii,sau un alt reultat material privitor la un bun individual determinat in cazul transform,arii sau executarii altor lucrari.Partile contractului de antrepriza sunt antreprenorul si clientul Antreprenor este orice pers care isi asuma obligatia sa efectueze o lucrare in favoarea altei pers.Client-pers care insarcineaza o alta pers sa efectueze o anumita lucrare.In aceste calitati pot active atit pers fizice kit si juridice.

3.2Clasificati termenii aplicati in contractul de antrepriza precum si evedentiati importanta acestoraO clauză esenţială a contractului de antrepriză o constituie termenul de executare. În acest contract termenul de executare se stabileşte prin acordul comun ale părţilor la încheierea contractului. Necesitatea stabilirii termenului executării contractului are o importanţă deosebită în cazurile cînd volumul lucrărilor este impunător şi lucrările vor fi efectuate pe o perioadă de lungă durată. Stabilirea

15

termenelor asigură efectuare ritmică a lucrărilor, asigură posibilitatea clientului de a controla cursul lucrărilor, pentru ca lucrările să fie efectuate la timp, calitativ etc.In contractul de antrepriza partile pot stabili mai multe categotii de termene.Prin urmane, în contractul de antrepriză termenele executării obligaţiilor contractuale pot fi separate în următoarele tipuri: general, de demarare, intermendiar (de executare a unor părţi din lucrare) şi de finisare a lucrării.Teremenului executării poaste fi modificat numai cu acordul părţilor. Unica condiţei legală, care trebui să fie respectată la stabilirea termeneloe este acordul comun ale părţilor. Bineînţeles, în primul rînd., se i-au în consideraţie posibilităpţile antreprenorului de a efectua lucrări respective în termen redus.

3.3Formulati modul de determinare a retribuitiei si efectle pe care le genereaza.Noul CC stabileste 2 categorii de preturi in functie de circumstante.Astfel daca la momentul incheierii contractului a fost posibil de a determina cu certitudine pretul si volumul lucrarilor,se stabileste un prêt forfetar,adica o suma unica ,globala.In acest caz clientul nu poate pretinde o reducere a retributiei pe motiv ca lucrarea a solocitat mai putine cheltuieli,iar antreprenorul nu poate cere majorarea pe motiv ca lucrarea a solocitat mai multa munca sau mai multe cheltuieli decit se preconizau.Pretul forfetar ramine acelasi chiar daca au fost aduse modificari termenelor si conditiilor initiale de execuatre,daca partile nu au convenit altfel.Daca la momentu incheierii contractului este imposibil de a detremina cu certitudine volumul si pretul lucrarilor se intocmeste un deviz estimativ care poate fi majorat,dar pt aceasta antreprenotul tre sa justifice majorarea retributiei.Clientul va fi obligat sa plateasca devizul estimativ majorat,daca aceasta majorare rezulta din lucrarile sau cheltuielile pe care antreprenorul nu le-a putut prevedea la momentul incheierii contractului.Testul 7I.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de conatie1.1Def.not.si enumerate caracterele. Prin contract de donatie, o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, patrimonial celeilalte parti (donatar).Este un contract unilateral,gratuit,translativ de proprietate,real dar pote fi si consensual,in principiu irevocabil

1.2Delimitati contractul de donatie in forma de palti periodice si contractul de renta cu titlu gratuitObiect al acestui contract de fiecare dată sunt sume de bani, care se achită cu o periodicitate determinată de părţi în contract. Ca regulă, în calitate de donatar figurează persoanele fizice, însă nu este exlusă posibilitatea de susţinere materială sub formă de plăţi periodice nici a organizaţiilor necomerciale. Obligaţia donatarului privind susţinerea donatorului în formă de plăţi periodice, în lipsa unor prevederi contractuale contrare încetează odată cu moartea donatorului

1.3 Determinati momentul incheierii contractului de donatie .Expuneti prevederile legale referitor la momentul incheierii contractului de donatie.Identificati devergentele existente si propuneti modalitatea de inlaturare a divergentelor.contractul de donaţie se consideră încheiat în momentul transmiterii bunului.Aceasta urmează a fi interpretată restrictiv, or nu fiecare predare a bunului are drept efect încheierea contractului de donaţie. Donaţia este un contract şi nu un act juridic unilateral şi din acest considerent predarea va avea drept efect încheierea contractului de donaţie doar dacă este însoţită de acordul părţilor .Acordul de voinţă a părţilor de a încheia un contract de donaţie, care nu este însoţit de transmiterea bunului, nu produce efecte juridice

IIContractul de instrainare abunului cu conditia intretinerii

16

pe viataLa 10.ianuarie 2007 secrieru a inchiat un contract de iinstrainare a bunului cu obonditia instrainarii pe viata cu sotii cerescu….2.1Care sint temeiurile de rezolutiune a contractului de instarinare si efectele rezolutiuni?fiecare parte poate cere rezoluţiunea doar în cazurile prevăzute de lege. Astfel, beneficiarul întreţinerii este în drept să ceară rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor. Dobînditorul, la rîndul său, poate cere rezoluţiunea contractului în cazul imposibilităţii executării lui.obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe, care nu depind de voinţa Dreptul beneficiarului întreţinerii poate fi realizat doar în cazul, cînd nerespectarea obligaţiilor contractuale depinde de însuşi dobînditor. Respectiv, dreptul dobînditorului poate fi realizat în cazul imposibilităţii executării obligaţiilor contractuale din cauza unor circumstanţe, care nu depind de voinţa lui. Aceste circumstanţe pot fi următoarele: invaliditatea, boala, şomajul şi altele, care sunt de ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executării care depinde de voinţa dobănditorului nu poate servi temei pentru rezoluţiunea contractului din iniţiativa acestuia.Efectele rezoluţiunii au două aspecte:a)restituirea obiectului contractului sau valorii lui;b)eliberarea beneficiarului întreţinerii de obligaţia de a restitui valoarea întreţinerii prestate. Dreptul de a cere restituirea bunului în natură sau achitarea valorii lui îi apraţine, bineînţeles, beneficiarului întreţinerii, dar în dependenţă de situaţie, de exemplu, dacă se va isca un litigiu judiciar, forma respectivă va fi stabilită de instanţă reieşind din situaţia reală

2.2poate aore a fi anulat contractul pe motiv ca benefeciarul intretinerii a decedat pina la inceprea executarii contractului din parte dobinditoruluiParerea mea ca nu poate fi anulat contractul pe motiv ca benefeciarul intretinerii e decedat inainte de a-si execuata obligatiile dobinditorul.2.3Care tre sa fie solutia legala?Dupa parerea mea contractul tre sa fie anulat ,deoarece sotii Cerescu nu au pretat intretinerea si din motiv ca Secrieru,dupa cum afirma fiica sa,nu avea discernamint la miomentul inchieirii contractul,or legea prevede ca benefeciarul intretinerii urmeaza sa fie inzestrat cu capacitatea necesara de a aefectua acte juridice de dispozitie,deoarece obligatia lui consta in a transmite dreptul de proprietateasupra unui bun.

III.Contractul de v-c a intreprinderii ca complex patrimonia unic3.1 Notiunea si caracterele contractuluiIn baza contrctului de v-c a intreprinderii ca un complx patrim unic vinzatorul se obliga sad ea in proprietatea cumparatorului intreprinderea in calitate de complex patrimonial unic cu exceptia drepturileor si obligatiiloe inalienabile.Este sinalagmatic,cu titlu oneros, comutativ,consensual,translativ de proprietate.3.2Expuneti-va asupra incheierii formei si modalitatilor inregistrarii de stat a contractului de v-c a intreprinderii.Incheierea contractului presupune intocmirea de catre partile contractente a unui sir de acte,asa cum ar fi actul de invenatriere,bilantul contabil si altele.Respectivele acte necesita a fi intocmite pina la semnarea cantractului de v-c a intreprinderii si transmise cumpatratorului concomitant cu predarea bunului.Datorită importanţei şi caracterului special al obiectului vînzării-cumpărării înreprinderii şi anume a faptului aprecierii acestuia de către legislator ca un complex patrimonial unic, contractul de vînzare-cumpărare a înreprinderii, se încheie în formă autentică şi se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat.Condiţiile de formă ale contractului în cauză şi anume: forma autentică şi înregistrarea, se prezintă ca condiţii de valabilitate a acestuia, deoarece în cazurile expres prevazute de lege forma este o conditie de valabilitate a actului juridic. Mai mult ca atît, nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului juridic.

17

Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii se consideră încheiat din momentul înregistrării acestuia la Camera Înregistrării de Stat. 3.3evedentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de v-c.Termenul „întreprindere” poate fi utilizat în două sensuri. Primul din ele, şi anume acel ce interesează în sensul art. 817 C.C. al RM este întreprinderea - obiect al obligaţiilor civile. În cel de-al doilea sens întreprinderea se prezintă ca subiect al dreptului civil sau al dreptului afacerilorîntreprinderii - ca obiect al obligaţiilor civile în general şi ca obiect al vînzării-cumpărării în special îi sunt caracteristice următoarele particularităţi:- este un complex patrimonial unic ce include în sine: clădirile şi acareturile acestora, edificiile, terenul de pămînt pe care acestea sunt amplasate, utilajele, inventarul, materia primă, producţia finală, cotele părţi în alte întreprinderi, datoriile întreprinderii şi creanţele acesteia, precum şi drepturile la simbolica ce individualizează întreprinderea denumirea de firmă, marca de producţie etc.) ş.a.;- este un complex patrimonial, folosit în vederea înfăptuirii activităţii de antreprenoriat, ce, în conformitate cu art. 1 al Legii Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, se prezintă ca activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri;este un complex patrimonial dinamic în sensul că înfăptuirea tranzacţiilor cu întreprinderea – complex patrimonial nu atrage după sine suspendarea sau întreruperea activităţii de antreprenoriat înfăptuite de fostul proprietarSpecific acestui contract ii este faptul ca este intotdeauna insotit pe de o parte de cesiunea ceantei vinzatorului catre cumparator,iar pe de alta parte preluarea datoriilor vinzatorului de catre cumparator .La fel specific acestui contract este faptul ca partile trebuie sa intocmeasca act de invetarieire.Testul8IRaspunderea juridical-civila in cadrul contractului de transport.1.1Conditiile si temeiurile generale ale raspunderii in relatiile de transportIn contractul de transport se aplica o regula cu rivire la lmitarea raspunderii mai ales a carausului,conform careia cazurile si cuantumul raspunderii sint strict determinate de legislatia cu privire la transport..In contractul de transport se aplica si regula cu privire la rsp mixta sau raspunderea pt actiunile tertului.Daca un transport care constituie obiectul unui singur contract este realizat de mai multi carausi succesivi,fiecare din ei raspunde pt executarea intergului transport..Este aplicabila ca o fegula generala si norma care exclude limitarea raspunderii,si anume:orice clauza contractulaa care in mod direct sau indirect deroga de la dispozitiile prevederilor CC este nula si lipsita de efecte.

1.2Caracterizati raspunderea carauseului potrivit contractului de transport de incarcaturiAsigurarea integrităţii încărcăturii transportate este una dintre obligaţiile de bază a cărăuşului conform contractului de transport. Cărăuşul este răspunzător de executarea transportului din momentul primirii mărfii la punctul de expediţie şi pînă la cel al eliberării la destinaţie. Aceasta implică răspunderea sa nu numai în timpul transportului efectiv, dar şi în perioada aflării mărfii la depozitele cărăuşului după preluarea ei de la expeditor, precum şi după transportarea sa la punctul de destinaţie, dar pînă la remiterea către persoana îndreptăţită să dispună. Legea stipulează 4 temeiuri prin care se angajează răspunderea cărăuşului:- în caz de distrugere, pierdere, deteriorare, precum şi pentru depăşirea termenului de livrare.Părţile nu pot, prin acordul său de voinţă, exonera sau diminua răspunderea cărăuşului.Faptul distrugerii, pierderii, deteriorării sau depăşirii termenului de livrare nu implică neapărat răspunderea cărăuşului; - este necesară vinovăţia transportatorului (culpa). Este instituită prezumţia

18

legală a culpei transportatorului. Sarcina probei faptului că distrugerea, pierderea, deteriorarea ori depăşirea termenului de livrare nu-i sunt imputabile revine cărăuşuluiŢinînd cont de faptul că neexecutarea obligaţiilor contractuale de livrare a mărfii la termenul stabilit produce prejudicii considerabile destinatarului, legiuitorul a stabilit o clauză destul de drastică. Astfel, cărăuşul poartă răspundere în proporţie de 100% din taxa de transport şi este obligat să repare prejudiciul astfel cauzat.

1.3Stabiliti corelatia dintre-prezumtia nevinovatiei carausuklui-sarcina probatiunei-Depasirea termenului de transportare a incarcaturii-repararea prejudiciului sub forma beneficiului ratat.Faptul că deteriorarea, pierderea, distrugerea încărcăturii se datorează, vinovăţiei celui îndreptăţit să dispună de marfă, în caz că marfa a fost însoţită de reprezentantul clientului, indicaţiilor celui îndreptăţit să dispună, unui viciu propriu încărcăturii, perisabilităţii naturale a obiectului transportat - este în sarcina cărăuşului.Transportatorul, pentru a fi exonerat de răspundere pentru prejudiciul cauzat, trebuie să demonstreze că pierderea sau deteriorarea au avut loc ca rezultat al unor factori obiectivi ce nu au putut fi evitaţi şi înlăturarea consecinţelor cărora nu a depins de el.Cărăuşul, invocînd una dintre cauzele exonerătoare de răspundere, nu este obligat să facă dovada legăturii cauzale între cauza dată şi prejudiciul produs. Este instituită prezumţia nevinovăţiei cărăuşului, pînă la proba contrarie.

Pentru întîrzierea transportării încărcăturii la destinaţie, cărăuşul poartă răspundere în proporţie de 100% din taxa de transport şi este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel. . Răspunderea materială a cărăuşului în cazul întîrzierii la livrare presupune doar o penalitate de întîrziere. Se încasează doar penalitatea nu şi despăgubirile pentru deteriorarea încărcăturii sau pt beneficiul ratat.

IIContractul de donatieBunelul lui Zubco i-a promis nepotului sau ca la atingerea majoratuilui ii va oferi in dar un automobil de marca Toyota........

2.1Care sint exigentele legale referitor la forma contractului care contine promisiunea de a dona in viitor?Contractul de donaţie care conţine promisiunea de a dona urmează a fi încheiat în formă autentică. contractul de donaţie care conţine promisiunea de a transmite un bun în viitor, care nu a fost autentificat notarial, va fi lovit de nulitatea absolută doar în cazurile cînd:a) donatorul nu a respectat promisiunea de a dona;b)diferent de îndeplinirea promisiunii de a dona, obiect al contractului de donaţie sunt bunuri, pentru a căror înstrăinare se cere forma autentică,.2.2Exista oare posibilitatea de a solicita executarea in natura a contractelor de donati?In cazul dat nu se poate cere executarea in natura a contractului de donatie deoarece acest contract este nul,pe motiv ca nu a fost repsctata forma autentica a contractului.2.3Oferiti solutia legala.Instanta de judecata nu va da curs cererii deoarece nu exista circumstantele de fapt si de drpet pe care reclamanrul isi intemeiaza pretentiile,deoarece contractul dat este nul,din motivul nerespectaii formei autentice.

III.Pretul-element esential al contr.de v-c3.1definiti prtul ca element al contractului de v-cCa element al contractului e v-c petul poate fi definit ca echivalentul abligatiei de predare a bunului care nu poate fi exprimat decit in plata sumei de bani datorata.Pretul bubului tre sa fie exprimat in bani3.2caracterizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretul

19

Pentru validitatea contractului de v-c se cere ca pretul sa indeplinesca urmatoarele conditii:-sa fie exprimat in bani.Stabilirea preţului sub forma unei sume de bani este de esenţa vânzării. Dacă înstrăinarea bunului se face nu pentru bani, dar în schimbul altui lucru, pentru stingerea unei obligaţii sau în schimbul unei alte prestaţii, contractul nu mai poate fi calificat vânzare-cumpărare.-sa fie determinat sau determionabil.Determinarea preţului poate fi făcută direct şi concomitent cu acordul de voinţă al părţilor prin negociere sau prin aderarea pură şi simplă a cumpărătorului la preţurile fixe, expuse sau fixate concomitent.

Preţul mărfii este determinat, dacă cuantumul lui este convenit de părţi în contract. Preţul bunului este determinat în mod expres atunci când în contract se indică cuantumul acestuia, prin inserarea unei clauze în acest sens.Clauza contractuala referitoare la pret nu poate fi lasata pt o apreciere ulterioara,deoarece in acets caz nu se considera indeplinita conditia pretuuli de a fi determinate sau determinabila. Si respective nu este clara contraprestatia cumparatorului.

3.3stabiliti corelatia:-pret-element esential al contractului de v-c-nedeterminarea pretului intre comercianti-valabilitatea contractului e v-c-nedetreminarea pretului intre comercianti-stabilirea acestuia potrivit prevederelor legale.Dupa cum am mai mentionat pretul este unul din elementele esentiale ale contractului de v-c.In cadrul contractului de v-c echivalentul obligatiei de predare a bunului nu poate fi exprimat decit prin plata sumei de bani datorata.In cazul cind este vorba de v-c comercila si partile nu au stabilit sau modalitatea de determinare a acestuia in lipsa unor prevederi contrare se va considera ca partile s-au referit tacit la pretul paracticat in mod obisnuit in momentul incheierii contractului in ramura comerciala respectiva pt aceleasi bunuri vindute in imprejurari comparabile.In cazu in care contracte similare nu exista,se va considera in lipsa unor prevederi contrare ca partile s-au referit in mod tacit la un pret practicat la data prearii bunului.Daca in v-c civila conditiile esnetiale ale contractului sunt acele cu privire la bunul vindut si pretul acestuia,in vinzarea cumpararea comercila conditia cu privire la la pret nu este obligatorie,lipsa acestuia neafectind valabilitatea contractului.

Testu9I.Elementele contractelor de donatie1.1Forma contractului de donatieReferitor la forma contractului de donatie CC nu a instituit reguki deosebite pt forma acestuia.Daca obiect al donatiei este un bun pt a carei vinzari(instarinare)este prevazuta o anumita forma a contractului ,aceeasi forma este prevazuta si pt donatie.Contractul de donatie care contine promisiunea de atransmite in viitor un bun tre sa fie incheiat in forma autentica.Nerespectarea formei autentice nu afecteaza valabilitatea donatiei daca promisiunea este indeplinita cu exceptia contractelor carfe au ca obiect bunuri pt a caror instarinare se cere forma autentica.1.2Delimitati oboectul contractului de donatie in general de obiectul de donatie cu sarcina .Legea contine o cerinta obligatorie pt contractul de donatie conditionat de achitarea datoriilor sau realizarea sarcinilor care nu exista la momentul incheierii contractului.Pt a fi valabil un astfel de contract trebuie sa contina referiri la natura datoriilor sau sarcinilor viitoare,precum si la intinderea acestora.Prevederile respective sint dictate,pe de o parte de faptul ca in urma donatiei patrimonial donatarului urmeaza sa se majoreze din contul patrimoniului donaatorului,iar pe de alta parte ,in cazul donatiei conditionate se consedera donatie doar partea din patrimoniu care exceed cheltuielile necesare executarii conditiei.1.3Argumentai interduictiile legale stabilite pt incheierea contractului de donatie. CC stabileste interdicţii de a dona şi de a accepta donaţii pentru anumite categorii de persoane. Aceste prevederi derogă de la normele generale cu privire la capacitatea de a contracta şi sunt îndreptate spre evitarea diferitor abuzuri şi asigurarea unei protecţii maxime a drepturilor şi intereselor persoanelor.

20

O prima interdictie este interdicţia de a dona în numele persoanelor incapabile, cu excepţia donaţiilor neînsemnate, pentru realizarea unor obligaţii morale. Prin persoane incapabile urmează de înţeles:a) minorii de pînă la 14 ani, actele juridice în numele căror, se încheie de părinţi, adoptatori sau tutori;b) pesoanele declarate incapabile de instanţa de judecată, actele juridice în numele căror se încheie de către tutori; Norma comentată concretizează prevederile alin.1, Art.43 şi interzice reprezentanţilor legali a incapabililor să doneze din numele persoanelor pe care le reprezintă. Interdicţia de a dona din numele persoanelor incapabile nu se răsfrînge asupra donaţiilor neînsemnate, de o valoare mică, efectuate pentru realizarea unor obligaţii morale ale incapabilului.

Este interzis proprietarilor, administratorilor şi lucrătorilor din instituţiile medicale (clinici, laboratoare, spitale, profilactorii şi altele care oferă servicii medicale), educative (instituţii de învăţămînt preşcolar, liceal, universitar, postuniversitar, etc.), de asistenţă socială (case de copii, case de bătrîni, etc.) şi altor instituţii similare (sanatorii, case de odihnă, centre de reabilitare) să accepte donaţii din partea:a) persoanelor care se află în ele, avîndu-se în vedere persoanele fizice care beneficiază de serviciile medicale, educative, sociale sau altele oferite de instituţiile menţionate;b) soţului sau rudelor persoanelor beneficiari de servicii de pînă la gradul patru inclusiv, atît pe linie directă cît şi colaterală.Interdicţia data este valabilă doar în perioada cînd persoanele beneficiază de serviciile instituţiilor menţionate. O altă interdicţie stabilită CC se referă la inadmisibilitatea donaţiilor în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ (societăţile comerciale). Societăţile comerciale se constituie şi activează pentru a obţine profit. Deoarece prin efectuarea donaţiei patrimoniul donatorului se reduce în mod actual, irevocabil şi gratuit, legea, pentru a evita abuzurile şi a proteja interesele creditorilor, interzice încheierea contractului de donaţie între persoanele juridice cu scop lucrativ.

II.Contract de imprumutCojocaru a imprumutat lui grecu suma de 1000euro pe un termen de 6 luni…..2.1Care sint exigentele legale referitor la dobinda in contractul de imprumut. Împrumutul poate fi nu numai cu titlu gratuit, dar şi cu titlu oneros, care poartă denumire de împrumut cu dobîndă. Dobînda constă de regulă, într-o sumă de bani şi reprezintă fructele civile produse de bunul împrumutat.În cazul împrumutului cu dobîndă, contractul are un obiect dublu: bunul împrumutat şi dobînda.Pentru ca împrumutul să fie purtător de dobînzi, este nevoie de o clauză în acest sens, iar dacă nu există clauză, dobînda nu este datorată de drept.Cuantumul dobînzii trebuie să fie într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei.Dacă părţile au stipulat dobînzi fără să stipuleze cuantumul lor, împrumutatul este obligat să plătească o dobîndă egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei2.2Care sint efectele incalcarii prevederilor legale referitor la marimea dobinzii?.Incalcarile prevederilor legale referitor la marimea dobinzii atrage raspunderea imprumutatului. Neachitarea în termen a dobînzii acordă dreptul împrumutătorului, de a cere restituirea imediată a împrumutului şi dobînzii aferente, inclusiv printr-o cerere de chemare în judecată.În cazul punerii în întîrziere a împrumutatului printr-o cerere de chemare în judecată, dobînda nu poate fi cerută decît pentru suma restantă la data întroducerii acţiunii, chiar dacă partea din datorie achitată pînă în acel moment fusese plătită cu întîrziere.

2.3Soluionati litigiul.Daca la momentul incheierii contractului partile au stability dobinda conforma ratei de refinnatare a BNM atunci Grecul no poate invoca motivul ca dobinda este exagerat de mare si va trebuie sa intoarca

21

dobinda contractuala care s-a stability in contract.El nu va intoarce dobinda de intirziere pt suma restanta deoarece el a restituit imprumutul in termen.

III.Contractul de transport3.1Notiunea si caracterele juridice ale contractului de transport.Prin contractul de transport, o parte (cărăuşul, transportor) se obligă faţă de cealaltă parte (pasager sau client) să o transporte împreună cu bagajele ei sau, să transporte încărcătura la locul de destinaţie, iar cealaltă parte se obligă să plătească remuneraţia convenităContractul de transport are urmatoarele caractere juridice:Sinalagmatic ,cu tilu oneros ,contract consensual.3.2Clasificati contractele de transport.Un criteruiul de clasificare a contractelor de transport ar fi dupa modul de transportare:-contracte aerieneContracte autoContracte pe calea ferataContracte maritimeClasificarea legala ar fi:Contracte de transport de persoaneContrc de transport de bunuri.

3.3Stabiliti particularitatile juridico-civileAle contractului de transport ,evedentiind principalele deosebiri si asemanari ale contractului dat de alte contracte civile asemenatoare.Contractul de transport face parte dn contractul de prestari sevicii,avind ca obiect deplasarea in spatiu a incarcatuii,calatorilor si bagajelor.

Testul 10I.contractul de transport de personae1.1Notiunea si caraterele juridice ale contractului de transport de persoanePrin contractul de transport de persoane carausul se obliga sa transporte calatorul la punctual de destiantie,iar calatorul se obliga sa plateasca remuneratia convenita..Este un contract consensual,sinalagmatic,oneros,de adeziune.1.2Caracterizati drepturile calatorului in contractul de transport de persoaneIn contractul de transport de persoane calatorul are urmatoarele drepturi:-sa transporte in mod gratuit un copil d epina la 5 ani cu conditia ca acesta nu ocupa un loc separate.-satransporte bagaje si bagaje de mina.Sint cobsiderate bagaje obiectele calatorului transportate separate in sectia de bagaje.Ba\agaje de mina sint considerate obiectele calatorului premise spre transportare fara plata in salonul mijlocului respective d etransport.-sa rezilieze contractul in orice moment,daca nu cauzeaza intirzieri,fiind obligat sa plateasca carausului pagubele cauzate prin reziliere.Acest drept poate fi realizat prin posibilitatea returnarii biletului pina la plecarea mijlocului de transport.-sa rezilieze contractul fara a polati despagubiri,atunci kind este previzibil ca vor avea loc intirzieri in comparative cu timpul si durata convenita.-sa obyina in timp util informatii dsp serviciile de transport,conditiile si modul de circulatie.1.3Stabiliti particularitatile juridico civile ale contractului d etrasnport de persoane in raport cu contractul de transport de marfuri.Trasaturile specifice ale contractului de transport al pasagerilor ce permit individualizarea lui in raport cu contractul de transport de incaractauri se refera la obiect si la componenta subiectiva.Obiectul contractului d etransport de pasageri conta in actiunile carausului indreptate spre transportarea pasagerului la punctual de destinatie precum si actiunile pasagerului a achitarii taxei da transport.

22

Particularitatile componentei subiective a contractului respective consta in faptul ca in calitate de calatori pot active doar PF,ceea ce impune aplicarea fata de acest contract nu numia a legislatiei cu privire la transporturi dar si a legii cu privire la protectia consumatorilor.

II.Contractul de vinzare cumpararePostu ia vindut lui Efros un televizor color defabricatie moldoveneasca la pretul de 700lei…..2.1 Care sint cerintele legale referitor la pretul contractului de V-C?Poate oare servi drept temei de declarare a nulitatii contractului de v-c faptul neseriozitatii pretului?Cerintele legale referitoare la pretul contractului de vinzare cumpar.sint:-sa fie exprimat in bani.Stabilirea preţului sub forma unei sume de bani este de esenţa vânzării. Dacă înstrăinarea bunului se face nu pentru bani, dar în schimbul altui lucru, pentru stingerea unei obligaţii sau în schimbul unei alte prestaţii, contractul nu mai poate fi calificat vânzare-cumpărare.-sa fie determinat sau determionabil.Determinarea preţului poate fi făcută direct şi concomitent cu acordul de voinţă al părţilor prin negociere sau prin aderarea pură şi simplă a cumpărătorului la preţurile fixe, expuse sau fixate concomitent.

preţul nu constituie o condiţie esenţială a contractului de vânzare-cumpărare, acesta poate fi încheiat valabil şi fără stabilirea preţului.2.2Ce trebuie sa intreprinda efros pt apararea drepturilor sale.Care sint conditiile inaintarii actiunii in evictiune?Pt a-si apara drepturile sale Efros poate inainta actiune in evictiune si el este obligat sa atraga in calitate de copirit pe Postu si ii poate opune sotiei lui Postu toate exceptiile pe care le-ar fi putut opune lui Postu.Conditiile inaintarii actiunii in evictiune sunt urmatoarele:-sa fie o tulburare de drept.Vinzatorul este obligat sa garanteze cumparatorul impotriva evictiunii numai daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de drept.-cauza evictiunii sa fie anterioara vinzarii.Vinzatorul nu poate fi obligat la garantia pt evictiune pt drepturile nascute in favoarea tertului evingator dupa vinzare,intrucit dupa vinzare cumparatorul este proprietar si suporta riscurile bunului cumparat.-cauza evicitiunii sa nu fi fost cunoscuta de catre comparator la momentul incheierii contractului.2.3 Solutionati.Postu va restitui integral pretul primitsi cheltuielile de judecata si alte cheltuieli necesare si uile suportate de comparator.

III.Notiuni dsp contractul de renta

3.1Definiti notiunea contractului de renta si caracterele(1) Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă cecleilalte părţi (credirentier).După caracterele juridice ale acestui contract îl putem determina drept un contrtact de regulă generator de drepturi, dar poate apărea drept un contract translativ de drepturi. Totodată, prin contrtractul de rentă are loc transmisiunea unor drepturi. Este vorba, de regulă, de transmisiunea drepturilor asupra bunuurilor de către credirentier debirentieruluiContractul dee rentă este un contract principal. Caracterul respectiv al contractului apare drept un indiciu identificatoriu a contractului. Astfel, după regimul juridic stabilit de către legistrator, scopul principal care este urmărit de către părţi la încheierea contractului constituie asigurarea plăţii redevenţei.Renta poate fi cu titlu gratuit, dar poate fi şi cu titlu oneros. Atunci când vorbim, că contractul de rentă este cu titlu gratui el poarte apărea doar drept o liberalitate, deoarece debirentierul defiecare dată achitând redevenţa îşi micşorează patrimoniul său, şi anume cu atât cu cât valorează mărimea acestei plăţi. Atunci când este vorba despre contractul de rentă cu titlu oneros, acesta apare doar ca un contrract

23

aleatoriu deoarece debirentierul nu poate cunoaşte mărimea definitivă a prestaţiei la care se obligă faţă de credirentier, chiar şi atunci când este vorba despre un contract de rentă încheiat pe termen.3.2Determinati parrticularitatile contractului de renta referitor la partile lui,obiect,forma si termenPărţile în contractul de rentă sunt debirentierul şi credirentierul. Debirentierul este partea contractuală, care în contractul de rentă se obligă să achite periodic o redevenţă. Credirentierul este partea care beneficiază de plata periodică a redevenţei.chiar şi în cazul în care renta se constituie în favoarea unui terţ, calitatea de credirentier o are partea faţă de care debirentierul se obligă a asigura întreţinere terţului.In cazul contractului de renta viagera caliateta de debientiere sua credirentier o poate avea doar persoana fizica tinind cont de faptul durata lui este limitat la durata vietii unie persoane.Obiectul contractului de renta constituie pe de o pasrte redeventa ce urmeaza a fi platita,iar pe de alta parte bunul pe care credirentieul il transmite in proprietatea debirentiurului sau suma de bani.Contractul de renta prin care se promite o renta,trebuie incheiat in scris si autentificat notarial sub sanctiunea nulitatii lui.Contractul de renta viagera este incheiat pe durata vietii credirentierului.Partile por fixa un anumit termen pt care contractul este valabil.In caz de dubiu contractul se considera incheiat pe durata vietii credirentierului..3.3Delimitati contractul de renta de contarcetul de intretinere pe viata si contractul de donate prin plati periodiceContractul de renat se deosebeste de contractul de intretinere prin faprul ca:-contractul de renta cuprinde obligatiile de a da in timp ce contractul de intretinere obligatia de a face.-renta este transmisibila ,in schimb creanta de intretinere este personala si nu poate fi transmisa unei altei persoane-renta este de regula sesizabila in schimb intretinerea nu poate fi urmarita de creditori.

Contractul de renta-contr.de donatie in forma de palti periodice.Obiect al contractului de donatie in plati periodice de fiecare dată sunt sume de bani, care se achită cu o periodicitate determinată de părţi în contract. In cazul rentei obiect al contractului poate servi si un bun.

Testul 11I.Efectele contractului de mandat1.1descrieti elementele contractului de mandat.Parti;e contractului de mandat sint mandantul si mandatarul.Indiferent de faptul daca mandatul este cu tiltu gtratuit sau cu titlu oneros mandantul trebuie sa aiba capacitate juridical necesara pt a figura drept parte in raporturilein raporturli juridice aparute in baza actelor incheiate de mandatar cu tertele persoane..Mandatarul tre sa aiba capacitate de exercitiu deplina ,deoarece in actele juridice pe care acesta le incheie in numele sip e contul mandantului trebuie sa manifeste un consimtamint valabil exprimat.In calitate de mandatari profesionali pot aparea PF sau PJ speciale,activitatea de reprezentare a carora constituie indeletnicirea acestora.Mandatul are ca obiect reprezentare mandantului l incheierea de acte juridice de catr mandatar,adica savirsirea de catre mandatar a actiunilor juridice in numele si pe contul mandantului,indreptate sspre aparitia ,modificarea si stingerea drepturilor si obligatiilor civile..Respectiv obiectul contractului de mandat il formeaza serviciile juridice de reprezentare care nu pot fi materializate.Legea nu stabileste conditii speciale in ceea ce priveste forma contractului de mandat.Acesta se incheie prin simplul accord de vointa al partilor contractante,avind character consensual.CC al RM nu contine reglementari speciale in ceea ce priveste termenul contractului de mandat,fapt ce ofera partilor posibilitatea de a stabili desinestattator termenele contractuale speciale si termenul

24

general in functie de perioada necesara executarii mandatului si d eparticularitatile acestuia sau sa incheie contractul pe un termen nedeterminat.Pretul este element al contractului de mandat numai in cazurile cind este vorba de mandatul oneros,deoarece de regula mandatul se prezinta ca un contract cu titlu gratuit. 1.2delimitati mangatul general de mandatul special si de reprezentareLegislatorul denumeşte în funcţie de volumul de împuterniciri mandatul special şi mandatul general. Deosebirea dintre regimurile juridice constă în faptul posibilităţii săvârşirii de către mandatar a unor categorii stricte (anumite) de acte juridice, care constau în acoperirea unei operaţii juridice (încheierea unui contract de antrepriză capitală) sau pentru anumite operaţii determinate (de acelaşi gen), ca de exemplu, împuterniciri pentru perfectare tuturor tipurilor de prestări servicii. Mandatul special urmează să fie expres determinat în contract sau în procură. Mandatul general se perfectează pentru toate acţiunile posibile de reprezentare ale mandatarului, şi este necesară formularea împuternicirilor reprezentantului.Legătura dintre mandat şi reprezentare este unidirecţională, ceea ce înseamnă că mandatul presupune raporturi de reprezentare. Reprezentarea însăşi nu este legată organic de mandat

1.3comparati elementele contractului de mandate cu elementele contractului de intrmediere.Partli contractului de intermediere sint clientul si intermediarul.CC nu contine careva exigente referitore la calitatea partilor contractente,in cazul dat se vor aplica prevederile generale cu privire la capacitatea capacitatea persoanelor de a inchiea acte juridice.In calitate de obiect al contractului de intermediere poate fi indicarea ocaziei de a incheie contractul dorit de client,care se realizeaza prin identificarea persoanelor care vor accepta aferta clientului de a contracte..Pretul in cadrul contractului de intrmediere se numeste remuneratie.Remuneratia poate fi achitata intr-o suma fixa ,procentual de la valoarea obiectului contractului intermediary sau in forma mixta,potrivit intelegerii partilor.Contractul de intermediere poate fi nicheiat la discretia partilor pe un temren determinat sau nedeterminat.CC prevede conditii de forma doar pt contractele de intermediere exclusive,care urmeaza a fin incheiate in scris.

II.Contractul de schimbOficiul cadastral territorial a refuzat inregistrarea contractultui de schimb a 2 apartamente….

2.1In ce forma tre de incheiat contractul de schimb al apartamentelor?Contractele de schimb a apartamentelor se intocmesc in forma scrisa sia autentificate notarial.La fel contractul de schimb tre sa fie inregisttrat in registrul bunurilor imoble.2.2In ce masura regulile vinzarii se aplica regulilor de schimb.la baza delimitării acestor contracte stau anumite criterii de sistem. Vînzarea-cumpărarea se bazează pe criteriul obiectului concret (transmiterea cu titlu oneros a bunului în proprietate), iar schimbul ţine de corelaţia (interacţiunea) a două obiecte reconvenţionale. Schimbul este caracterizat de aceleaşi caractere de gen ca şi vânzarea-cumpărarea, se deosebesc numai prin caracterul contraprestaţiei. Legea nu stabileşte cerinţe speciale faţă de calitatea juridică a subiecţilor schimbului, însă urmează să ţinem cont de faptul că transmiterea reciprocă în proprietate a bunurilor, reprezintă o modalitate de dispunere a bunurilor, deaceea atît vînzătorul cît şi cumpărătorul, urmează să fie proprietarii bunurilor schimbate, sau titulari ai altor drepturi, care includ în sine împuternicirea de a dispune de ele. Determinînd categoriile de bunuri care pot servi în calitate de obiecte ale contractului de schimb, legiuitorul face referinţă la normele corespunzătoare ale codului civil referitoare la vînzare-cumpărare, deoarece normele ce perfectează schimbul nu stabilesc reguli deosebite în acest sens, limitînduse la noţiunea de bun Conform contractului de schimb este exclusă restituirea bunurilor analogice celor transmise, precum şi achitarea preţului.

25

2.3Ce consultatie tre de oferit partilor?preţul nu constituie o condiţie esenţială a contractului de vânzare-cumpărare, acesta poate fi încheiat valabil şi fără stabilirea preţului.

III.Contractul de transport maritime3.1Notiunea contractului de transport maritimeContractul de transport maritime de marfuri este acel contract prin care una din parti-o companie de transport naval se obliga sa transporte marfuri dintrun port in altul pe mare,iar cealalta parte –navlositorul-sa palteasca pretul pretul stability,denumit navlu.3.2Caracterizati conosamentul,stability functiile luiConosamnetul reprezinta un document care atesta ca marfurile pe care le prevede in contiunutul sau au fost incarcate pe o anumita nava.Conosamentul are urmatoarele functii :face dovada incheierii contractului de transport maritime,reprezinta un document de dispoztie asupra marfurilor transportate,reprezinta un tiltu de valoare ce permite instarinatrea marfurilor pe parcursul instarinarii.Ca orice titlu de credit conosamnetul poate circula de la un posesor la altul,ultimul posesor care se prezinta cu connosamentul fiind considerattitularul uini drept autonom.3.3Stabiliti deosebirile si asemenarile dintre ciontractul maritime propriu zis si contractul de navlosire.Conosamentul se prefecteaza pt transportarea marfurilor pe rute regulate.Conosamnetul poate fi utilizat si in cadrul contractului de navlosire deoarece stabileste legatura juridical dintre detinatorul marfii si destinatar.Conosamentu se reprezinta ca un tiltu reprezentativ al marfii.Contractul de navlosire se prefecteaza pt transportarea marfurilor pe rute neregulate.Conosamentul face dovadaprimirii si incarcariii marfii pe transport,nu si aceea a contractului de navlosire sau transport.

121. Contractul de rentaEnumerati obligatiile deberentieruluiDebirentierul este partea contractuală, care în contractul de rentă se obligă să achite periodic o redevenţă (prestaţia cu privire la care se obligă debirentierul). În baza contractului de rentă plata cu privire la care se obligă debirentierul la încheierea contractului poate avea atât exprimare pecuniară, cât şi sub formă de bunuriDeberentierul este obligat sa plateasca renta viageră în avans.Renta în bani se plăteşte în avans pentru trei luni dacă în contract nu este prevăzut altfel. Pentru alte forme de rentă, termenul de plată în avans se stabileşte în dependenţă dee caracterul şi de scopul renteiÎn timpul vieţii credirentierului, debirentierul nu poate, fără acordul credirentierului, înstrăina, ipoteca sau greva în alt fel bunurile transmise de persoana care a constituit renta. Nu se admite executarea silită asupra acestor bunuri pentrtu alte obligaţii ale debirentierului.

Care este modalitatea de asigurare a executarii obligatiei deberentierului in cadrul contractului de renta? Ce poate intreprinde crederentierul in cazul neexecutari contractului de deberentierModalitatea de asigurare a executarii obligatiei este de inalienabilitate a bunurilor transmise de către credirentier debirentierului. Se argumentează acest fapt prin efectele eventualei rezilieri a contractului de rentă, care presupun restituirea bunurilor de către debirentier credirentierului. Deasemenea se exclude şi o altcareva grevare a dreptului de proprietate, care ar presupune eventuala înstrăinare a acestor bunuri. Prin urmare, se exclude sechestrarea, gajarea, arenda cu pactul de răscumpărare, transmisiunea în leasing etc. La fel se exclude posibilitatea urmăririi silite a acecstor bunuri pentru obligaţiile debirentierului. Unica modalitate după care debirentierul le poate transmite altei persoane este moştenirea. În cazul în care obiectul transmis de către credirentier constituie un bun imobil, grevarea dreptului de proprietate cu clauza inalienabilităţii este supusă înregistrării în registrul bunurilor immobile.

26

În cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor de către debirentierului (achitarea cu întârziere a rentei, achitarea incompletă a cuantumului rentei, neachitarea rentei, înstrtăinarea bunului primit ded la credirentier fără acordul acestuia etc.) crederentierul poate cere rezilierea contractului

Este oare dator ca crederentierul sa garanteze de evectiune deberentierul si de viciile bunului trasmis? Argumentati raspunsul Cu toate ca nu exista prevederea legala expresa referitor la evectiune si de viciile bunului trasmis deberentierului consider ca se va aplica normele cu privire la evectiune prin analogia legii. Consider ca aceasta va fi posibil in cazul contractului este cu titlu oneros. La fel referitor la vicii consider ca poate fi considerate o reflectie norma referitoare la reziliere prin neexecutarea corspunzatoare a obligatiilor. Deci in cazul viciilor ascunse ale bunului crederentierul va raspunde intr-un mod similar ca vanzatorul.

2 Contractul de donatieA ia donat lui B, nepotul sau un ceas. Peste un an A l-a insultat pe B si la batut pe soferul acestuia...2.1. In speta donatorul avea dreptul sa revoce donatia? Este soferul donatorului persoana apropiata?Consider ca donatorul avea dreptul sa revoce donatia deoare exista temeiul de revocare a donaţiei pentru ingratitudine si anume comiterea de către donatar a altor fapte ilicite faţă de donator sau rudele apropiate ale acestuia, care atestă o ingratitudine gravă si anume insulta la adresa lui B. Soferul donatarului nu este persoana apropiata.2.2 Cum are loc revocarea donatiei?Revocarea pentru ingratitudine este recunoscută ca o restituire a darului cu caracter de sancţiune civilă şi nu o rezoluţiune a contractului, ca în cazul revocării donaţiei condiţionate (Art.834). În relaţiile dintre părţile contractului de donaţie revocarea pentru ingratitudine produce un efect retroactiv. Donaţia se consideră a nu fi existat şi din acest considerent donatarul este obligat să restituie bunul donat. Deoarece revocarea donaţiei pentru ingratitudine reprezintă o sancţiune personală împotriva donatarului, aceasta (revocarea) nu va produce efecte asupra drepturilor terţilor. Dacă bunul nu există în natură sau a fost înstrăinat, donatarul va putea fi obligat la achitarea valorii lui conform normelor care reglementează îmbogăţirea fără justă cauză (Art. 1389-1397). Termenul de prescripţie pentru revocarea donaţiei pentru ingratitudine este stabilit de 1 an din momentul cînd donatorul a aflat despre comiterea faptei ilicite care reprezintă temei de revocare. Scurgerea termenului de prescripţie îl privează pe donator sau altă persoană îndreptăţită conform alin. 4 să ceară revocarea donaţiei. Acţiunea în revocare este o acţiune strict personală, or doar donatorul este în drept să aprecieze ingratitudinea donatarului şi să-l ierte pentru fapta comisă. Pornind de la aceasta, doar donatorul este în drept de a cere revocarea donaţiei pentru ingratitudine2.3 Solutionati litigiul in esenta.Consider ca B nu avea dreptul arbitrar sa se duca si sa ia ceasul. Aceasta trebuia efectuata prin instanta de judecata care trebuia sa decida daca ceea ce invoca B referitor la insulta va fi calificat confor normei de ingratitudine sau nu. Consider ca B a incalcat normele legale astfel instanta va hotara intoarcerea ceasului lui A. 3 Efectele contractului de leasing3.1 enumerati obligatiile locatoruluiLocatorul se obliga sa dobindeasca in proprietate sau sa producă bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosinţa, pentru o perioada determinata in contract, celeilalte parţiObligaţia imperativă a locatorului în contractul de vînzare-cumpărare încheiat cu vînzătorul bunului, constă în informarea vînzătorului despre contractul de leasing încheiat sau care urmează a fi încheiat, cu indicarea locatarului concret. Această informare a vînzătorului serveşte în calitate de temei pentru apariţia unor drepturi şi obligaţii specifice calităţii lui de parte a raportului de leasingLocatorul are urmatoarele obligatii:- sa nu intervina in alegerea bunului si a vanzatorului pe care o face locatrul

27

- sa inchee din insarcinarea locatarului, contractul de vanzare cumparare- sa acorde locatarului un drept de posesie si folosinta asupra bunului achizitionat3.2. Caracterizati obligatiile locatarului- sa prezinte locatorului informatii cu privire la bun si la vanzatorul lui- sa coordoneze cu locatorul proiectului de vanzare-cumparare-sa foloseasca bunul potrivit destinatiei si prevederilor contractului- sa intretina, sa repare sis a asigure bunul suportand toate ch aferende- sa asigure integritatea bunului si mentinerea lui in stare de functionare-Sa achite platile de leasing in modul si termenului stab in contract- sa receptioneze bunul de la vanzator, suportand ch de receptie3.3 stabiliti corelatia dintrea)Dreptul de prop asupra bunului ce formeaza obiectul contractului de leasing-sarcina suportarii riscului pierii fortuiteRiscurile peirii sau deteriorării fortuite a bunului le suportă proprietarul, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În contractul de leasing proprietar al bunul contractat rămîne locatorul, acest drept avînd numai facultatea de a garanta executarea obligaţiilor contractuale din partea locatarului. Reieţind din natura obligaţiei respective, legiuitorul a pus în seama locatarului din momentul preluării posesiei asupra bunului, a tuturor riscurilor pentru pieirea bunului, inclusiv şi cele datorate unei forţe majore, fapt ce se datorează poziţiei active a locatarului în obligaţie şi interesului său contractual.b) alegerae bunului si a vanzatorului de catre locatar-raspunderea locatorului pentr neexecutarea obligatiilor de catre vanzatorLocatorul nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor de catre vinzator, cu exceptia cazului cind vinzatorul a fost ales de catre locator, daca in contract nu este prevazut altfel.c) opozabilitatea efectelor contractului- exercitarea de catre locatar a drepturilor rezultate din contractul de vanzare cump incheeate intre locator si vanzatorDreptul la înaintarea directă a pretenţiilor de către locatar vînzătorului pentru garanţiile legale sau convenţionale ce rezultă dintr-un contract de vînzare-cumpărare, încheiat între locator şi vînzător, reprezintă o particularitate distinctă a acestui contract

TEST 131.Contractul de expeditie.1.1Notiunea si caracterele contractului de expeditie.Prin contractul de expeditie o parte (expeditor) se obliga pe cotul si in numele celeilaşte parti(clinet)sau in nume propriu ,sa incheie un contract de transport si sa intreprinda actiunile necesare in vederea efectuarii transportarii,iar clinetul se obliga sa achite remuneratia convenita(comision).Caracterele juridice:consensual,sinalagatic,oneros,comutativ,cu executare succesiva .

1.2Detrminati drepturile si obligatiile expeditorului.Intinderea obligatiilor expeditorului este determinata de obiectul contractului de transport.Expeditorul este dator sa execute obligatiile cu diligenta unui bun expeditor.In calitate de organizator ii revine obligatia sa aleaga in mod liber,tinind cont de interesele si indicatiile clinetului,felul transportului,carausul si tariful deplasarii.Transportatea marfurilor urmeaza a fi facuta in modul si pe itinerarul stabilit de client.Expeditorul este obligat sa indeplineasca exact indicatiile clinetului.Desemnind transportatorul si incheind contractul de transport ,expeditorul este dator sai comunice instructiunile necesare pt deplasarea marfurilor in conditii optime,instructiuni care trebuie sa corespunda indicatiilor primite de la clinet.Expeditorul este in drept sa execute transportul marfurilor personal,fara a incheia un contract de trasnport cu tertii,atunci cind contractul nu prevede expres altfel si daca aceassta nu prejudiciaza drepturile si interesle clinetului.Atunci cind va efectua si transportarea marfurilor pina la destinatar,expeditorul va beneficia in acelasi timp de dr si oblig transportatorului.Executarea contrmai presupune din partea espeditoului si intreprinderea altor actiuni alaturi de incheierea contr,cum ar fi:intocmirea deckaratiilor si formalitatilor vamale,incarcarea si

28

descaracrea marfurilor.etc.Expeditorul este tinu sa verifice continutul coletelor primite in momentul preluarii doar daca contractul prevede o asemenea oligatie si doar in schimbul unei tave speciale.

1.3Stabiliti asemanarile si deosebirile dintre contractul de expeditie si alte institutii asemanatoare(contracte de transport,mandat,comision,intermediere).In baza contr de expeditie,intre partile acestuia se nasc raporturi complexe,cu elemente ale altor contracte civile numite:mandat(incheierea contractului si efectuarea actiunilor necesare transportarii in numele clinetului),comision(intreprinderea actiunilor de organizare a transportarii in numele clinetului),prestari servicii(efectuarea actiunilor materiale:incarcare,descaracre,ambalare etc.),de depozit(asigurarea integritatii marfii)Asupra raporturilor din contr de expeditie se aplica in mod corespunzator dispozitiile referitoare la mandat.Spre deosebire de contractele cu care expeditia se aseamana ,specificul serviciilor oferite de expeditor este determinat de particularitatea obiectului acestui contract,care presupune prestarea unui complex de servicii indreptate spre organizarea transportarii marfii.Celelate contracte fie ca asigura atingerea altui scop,fie sunt lipsite de in scop concret si sunt indreptate spre asigurarea intereslor persoanelor reprezentate prin incheierea actelor juridice.

2.Contractul de locatiuneIntreprinderea de stat „MMM” atransmis in locatiune SRL „CUB” o incapere nelocativa pe un termen de 2 ani,fara drept de rascumparare.Ministerul Agriculturii ,autoritatea publica in subordinea careia se afla locatorul…2.1Cum se stabileste chiria in cazul transmiterii in locatiune a bunurilor prorpietate de stat.Pt bunurile proprietate de stat ,modul de determinare a chiriei si tarifele minimale ale platii pt chirie se determina conform bugetului pt anul curent.Aceast prevedere legala incalca pricipiul de drept civil de egalitate a partilor la stabilirea cuantumului chiriei.Prin Lege sa facut o concesie in privinta proprieatatii de stat,partile pot negocia marimea chiriei,insa aceasta nu poate fi mai mica decit tarifele minimale,stabilite prin Legea bugetului pe anul respectiv. 2.2Care cunt particualritatile transmiterii in locatiune a bunurilor proprietate de stat?La inchirierea proprietatii de stat se aplica reguli speciale. Bunurile, aflate în gestiunea operativă a întreprinderilor, pot fi date în arendă doar cu acordul Departamentului privatizării şi administrării proprietaţii de stat pe lîngă Ministerul Economiei şi Reformelor. Pentru primirea acordului întreprinderea trebuie să prezinte Departamentului Privatizării urmatoarele documente: decizia organului ierarhic superior; proiectul contractului de arendă; calculul plăţii de arendă; certificatul de la Organul cadastral teritorial referitor la apartenenţa imobilelor Pentru adoptarea deciziei corespunzătoare întreprinderea de stat care dispune de bunuri neutilizate va prezenta organului ierarhic superior o argumentare în scris a oportunitaţii dării lor în arendă, însoţită de clauzele obligatorii ale contractului de arendă sau de proiectul contractului de arendă. Selectarea arendaşului se efectuează prin organizare de concursuri, licitaţii sau prin negocieri directe. Modul de selectare a arendaşului se stabileste de către organul ierarhic superior şi se indică în decizia de dare în arendă. În contractele de arendă trebuie să fie stipulat scopul folosirii bunurilor arendate şi calculul cuantumului arendei, care se anexează şi este parte inalienabilă a contractului.

2.3Solutionati litigiul in esenta.In speta nu au fost respecatate cerintele indicate in sub de mai sus,

3.Contractul de vinzare-cumparare de bunuri pt consum.3.1Definti consumatorul in contextul contractului de vinzare cumparare de bunuri pt consum.consumator - orice persoana fizica ce intentioneaza sa comande sau sa procure ori care comanda, procura sau foloseste produse, servicii pentru necesitati nelegate de activitatea de întreprinzator sau profesionala;

29

3.2Caracterizati obligatia vinzatorului de a oferi consumatorului informatii dsp produs si producator si consecintele neexecutarii acestei obligatii.Consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor produselor şi serviciilor oferite de către agenţii economici astfel încît să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora, în deplină securitate.Vînzătorul trebuie să informeze consumatorul despre preţul produsului, să ofere acestuia toate informaţiile ,date despre certificare şi  să-l  asigure cu documentaţia tehnică de însoţire.Producătorul trebuie să prezinte informaţii despre denumirea produsului, denumirea şi marca producătorului să indice adresa acestuia ,principalele caracteristici calitative, compoziţia, aditivii folosiţi, eventualele riscuri, modul de utilizare, de manipulare, de depozitare, de conservare,etc. Produsele de folosinţă îndelungată trebuie să fie însoţite de certificatul de garanţie, precum şi de cartea tehnică ori de instrucţiunile de folosire, instalare, exploatare, întreţinere, elaborate de către producătorul nemijlocit.

3.3Delimitati termenul de garantie de termenul de valabilitate si de durata de functionare. durată de funcţionare - perioadă de timp, stabilită de către producător în documentele normative pentru produsele de folosinţă îndelungată, în cadrul căreia produsele, altele decît cele pentru care a fost stabilit termen de valabilitate, trebuie să-şi menţină caracteristicile specifice cu condiţia respectării regulilor de transport, manipulare, depozitare, păstrare, exploatare şi consum;termen de valabilitate - perioadă de timp, stabilită de către agentul economic care fabrică un produs perisabil sau un produs care, în scurt timp, poate deveni periculos pentru sănătatea consumatorilor, în cadrul căreia produsul trebuie să-şi păstreze caracteristicile specifice, cu condiţia respectării regulilor de transport, manipulare, depozitare, păstrare, utilizare şi consum. Pentru produsele alimentare şi medicamente, termenul de valabilitate este data-limită de consum;termen de garanţie - perioadă de timp, prescrisă sau declarată, care curge de la data achiziţionării produsului, serviciului şi în cadrul căreia produsul, serviciul trebuie să-şi păstreze caracteristicile prescrise sau declarate, iar producătorul, vînzătorul, prestatorul îşi asumă responsabilitatea remedierii sau înlocuirii pe cheltuiala sa a produsului, serviciului necorespunzător dacă deficienţele nu sînt imputabile consumatorului. Pentru producţia alcoolică, termen de garanţie constituie perioada de timp, stabilită de producător în documentele normative, care curge de la data îmbutelierii şi în cadrul căreia produsul achiziţionat trebuie să-şi păstreze caracteristicile prescrise sau declarate;Producătorul, prestatorul sînt obligaţi să stabilească o durată de funcţionare pentru produsele de folosinţă îndelungată, inclusiv pentru componentele şi accesoriile acestora care, după expirarea unei anumite perioade de timp, pot prezenta pericol pentru viaţa, sănătatea, ereditatea şi securitatea consumatorului sau pot provoca prejudicii bunurilor acestuia sau  mediului înconjurător.

Testul 14

1. Continutul contractului de imprumutEnumerati drepturile si obligatiile partilor. Împrumutătorul este obligat să transmită împrumutatului bani sau bunurile conform contractului de împrumut.În cazul în care împrumutătorul nu execută obligaţia de a da cu împrumut, împrumutatul poate cere doar repararea prejudiciului cauzat.Principala obligaţie a împrumutatului este de a restitui împrumutul în termenul şi modul prevăzut de contract.Împrumutatul este obligat să restituie bunurile împrumutate chiar dacă această obligaţie nu ar fi prevăzută în înscrisul constatator al contractului, deoarece ea trebuie să fie înţeleasă ca o consecinţă firească, odată ce se dovedeşte că predarea s-a făcut cu titlu de împrumut.Împrumutătorul nu poate cere restituirea împrumutului înainte de termen, dacă termenul este stabilit în favoarea ambelor părţi ( de exemplu în cazul împrumutului cu dobîndă).

30

Împrumutul poate fi restituit de către împrumutat şi înainte de expirarea termenului contractului, dacă nu au fost stabilite dobînzi. Restituirea înainte de termen este posibilă cu acordul împrumutătorului şi în cazul cînd au fost stabilite dobînzi, dacă împrumutătorul refuză de la dobînzi din momentul executării obligaţieiLa scadenă împrumutatul trebuie să restituie bunuri de acelaşi gen şi aceiaşi calitate, indiferent de eventuala sporire sau scădere a valorii bunurilor din momentul încheierii contractului şi acela al plăţii. În cazul împrumutului de bani, la scadenţă trebuie să fie restituită suma împrumutată, indiferent de scăderea sau sporirea valorii banilor, cu excepţia cazului cînd prin acte normative speciale se dispune altfel.Dacă schimbarea valorii are loc după scadenţă şi după ce debitorula fost pus în întîrziere, se admite reevaluarea a sumei împrumutate, în raport cu indicele de inflaţie, asupra sumei datorate, plătită cu întîrziere. Dacă termenul restituirii nu a fost stipulat, în toate cazurile restituirea nu poate fi cerută imediată, termenul restituirii fiind de 30 zile de la data primirii de către împrumutat a cererii de restituire..Dacă împrumutatul nu-şi respectă obligaţiile privind garantarea restituirii bunului, împrumutătorul este în drept să ceară restituirea imediată a bunului sau a sumei împrumutului şi a dobînzii aferente

Evedentiati particularitatile C de imprumut oferite de Lombard si asociatiile de economii si imprumuturiÎmprumutul acordat de lombard sau de asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor este întotdeauna oneros Astfel, asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor acordă împrumuturi cu destinaţie specială (Legea privind asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor din 18 februarie 1998). În acest caz împrumutătorul are posibilitatea să supravegheze utilizarea împrumutului după destinaţie de către împrumutat.Contractul de împrumut încheiat cu Lombardul sau asociaţia are ca obiect numai bani. Lombardul acordă împrumut cu amanetarea anumitor bunuri. Mărimea împrumutului eliberat cu amanet nu trebuie să fie mai mică de 75% din suma evaluării obiectelor de uz personal şi casnice amanetate. La amanetarea obiectelor din metale preţioase împrumutul trebuie să constituie cel puţin 90% din suma evaluării.Asociatiile de economii si imprumuturi acorda imprumut doar membrilor sai pe dcand lombardul poate acorda imprumut atat cetatenilor RM si cetatenilor straini..Împrumutul acordat de asociaţie se perfectează în scris, iar cel acordat de lombard – prin întocmirea biletului nominativ de amanet (chitanţa de amanet în varianta art. 458. Cod civil) indiferent de mărimea sumei acordate.

Care sunt eventualele dificultati ce pot aparea la aplicarea normei legale care stabileste relatia dintre marimea dobanzii in contractul de imprumut si rata de refinantare a BNM Propuneti varianta optima a normei care reglementeaza marimea dobanzii si argumentati.Eventualele dificultati apar datorita sintagmei: “într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei” din norma cu privire la dobanda in baza contractuluiAstfel dacă prin contract s-a stabilit o dobîndă mai mare decît dobînda maximă admisă, obligaţia de a plăti această dobîndă este nulă de drept. Deci problema apare in determinarea rezonabila adica faptul ca dobanda stabilita de parti nu poate depasi cu mult rata BNM . astfel nu poate fi determinat exact cuantumul care poate depasi rata BNM cu ata mai mult ca aceasta rata e I permanenta schimbare. Consider necesara o eventuala modificare pentru a concretize care dobanzi sunt intr-o relatie rezonabila adica de stabilit exact cu cat poate depasi rata BNM un cuantm fix. Consider optimal e sa fie devierea de 5% de rata BNM stabilita in momentul incheerii contractului astfel nu ar aparea acest conflict.

2. Contractul de vanzare-cumparareA i-a vandut lui B un ceas la prêt de 500 lei. La momentul incheerii contract B i-a platit lui A 100 de lei...

31

1. Suma achitata de B nu poate fi considerate arvuna deoarece conf art 631.. in caz de dubii suma platita este considerate avans astfel el nu poate cere plata de 200 de lei .2 B nu avea dreptul de a instraina acest ceas cu toate ca A nu sa prezentat sa ia ceasul timp de 2 saptamani ceea ce inseamna ca nu si-a executat obligatiile de receptionare. B avea obligatia de a conserva acest ceas conf art 780 si de a cere plata cheltuielilor. El totusi a avut posibilitatea si dreptul de a instraina bunul daca instiinta cealalta parte despre intentia de a vinde conf art 781.3. B nu poate cere de la C trasmiterea ceasului in cazul in care el dobandeste ceasul cu buna-credinta conf art 331. dobanditorul de buna credinta dobandeste d de prop asupra bunului si in cazul in care cel care adispus de bun nu era proprietarul lui. A poarta raspundere pentru neexecutatea obligatiei si el este obligat sa-l despagubeasa pe B conf art 602 Răspunderea pentru neexecutarea obligaţiei3. Elementele contractului de locatiune 3.1 Definiti obiectul contractului de locatiuneObiectul locaţiunii poate fi doar un bun determinat individual, care nu este exclus din circuitul civil. Nu pot constitui obiect al contractului valorile nemateriale : inventii, informatii comerciale, denumiri de firma, marci etc 3.2. Caracterizati chiria- element al contract de locatiune si posibilitatea modificarii unilaterale a acesteia. Oobligaţia de bază a locatarului este achitarea chiriei, care se stabileşte prin acordul comun ale părţilor. La stabilirea cuantumului chiriei se iau în consideraţie un şir de circumstanţe, cum ar fi: termenul, obiectul şi componenţa lui, uzura acestuia, intensivitatea folosirii bunului şi altele. Chiria se stabilesc, de regulă, în bani, dar legislaţia nu interzice şi achitarea ei în natură sau în alt mod. Din iniţiativa locatorului modificarea chireiei poate avea loc numai dacă există condiţii legale, şi anume, numai des decît o dată pe an şi numai în cazul în care condiţiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. Din condiţiile legii rezultă, că din iniţiativa locatarului poate avea loc doar majorarea cuantului chiriei, deaorece locatorul nu poate acţiona în defavoarea sa. Reducerea chiriei popate avea loc din iniţiativa locatarului, dar pentru a realiza acest drept sunt necesare existenţa prevederilor legale: a) condiţiile, stipulare în contract, de folosire a bunului sau starea obiectului locaţiunii s-au înrăutăţit consideral; b) această înrăutăţirea considerabilă a survenit în virtutea unor circumstanţşe independente de voinţa locatarului. Prin urmare, dacă o asemenea înrăutăţire a survenit din vina acestuia el nu este în drept să ceară reducerea cuantumului chiriei. Înrăutăţirea esenţială poate avea loc, de pildă, din cauza uzurii sau amortizaţiei depline a bunului închiriat,din cauza unui accident sau în urma altor circumstanţe care nu depind de locatar.

3.3 Stabiliti particularitatile si natura juridical a inchirierii intreprinderii ca un complex patrimonial. Delimitati obiectul contractului de locatiune de obiectul contractului de arenda si de concesiuneParticularitatea inchirierii intreprinderii ca un complex patrimonial unic ce include atat bunuri consumptibile cat si b neconsumtibile. Deci suntem in prezenta unui contract complex care include elementele specifice contractului de locatiune si a celui de imprumut(trasmiterea fondurilor circulante- materie prima, marfa). In cazul incetarii contractului de locatiune a intreprinderii ca complex patrimonial unic , locatorului trebuie sa I se restituie bunurile neconsumptibile in starea in care erau la momentul incheerii contrctului tinand cont de uzura normala daca in contract nu este prev altfel si alte bunuri consumtibile care fac parte din complexul patrimonial unic, in volume fixate la momentul inchirierii, sau se recupereaza la valoarea lor la preturile in viguare la incheerea C.Obiectul C de arenda sunt terenurile , alte bunuri agricole(instalatii agricole, masini, utilaje agricole) adica sunt destinate productiei agricole. Obiectul contractului de concesiune il constituie gestiunea private a unui serviciu public, a unui bun public sau executarea unui activitati publice de catre personae particulare.

15

1.Notiuni despre contractul de imprumut1.1. Def notiunea de contract de imprumut si enumerate caracterele juridice

32

Contractul de împrumut reprezintă o înţelegere (acord) conform căreia împrumutărorul se obligă să dea în prorpietate împrumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se obligă să restituie aceiaşi sumă de bani sau bunuri de acelaş gen, calitate sau cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Contractul de împrumut este un contract consensual, fiind valabil încheiat la momentul realizării acordului de voinţă asupra tuturor condiţiilor esenţiale.Împrumutul este un contract sinalagmatic, dînd naştere la obligaţii reciproce pentru ambele părţi.Împrumutul este un contract cu titlu gratuit dacă legea sau contractul nu prevede altfel.Împrumutul acordat de lombard sau de asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor este întotdeauna oneros, în virtutea prevederilor legale.Împrumutul este un contract translativ de proprietate, împrumutatul devenind proprietarul bunurilor împrumutate şi suportînd riscurile pieirii fortuite.

1.2. Elementele contract de imprumut

1.Părţile contractului de împrumut sunt împrumutătorul şi împrumutatul.Deoarece contractul este translativ de proprietate, împrumutătorul trebuie să aibă capacitatea, respectiv, să îndeplinească condiţiile cerute de lege pentru actele de dispoziţie şi să fie proprietatrul bunului care formează obiectul contractului. În unele cazuri împrumutătorul trebuie să aibă o calitate specială – Lombard sau Asociaţie de economii şi împrumut ale cetăţenilor.Împrumutatul trebuie să aibă capacitatea şi să îndeplinească condiţiile cerute de lege pentru acte de dispoziţie. Această cerinţă se explică prin faptul că acesta va fi obligat, după consumarea bunurilor împrumutate, să restituie din patrimoniul său o valoare echivalentă.În cazul împrumutului acordat de lombard calitatea de împrumutat o pot avea numai cetăţenii Republicii Moldova şi cetăţenii străini, iar Asociaţiile acordă împrumut numai membrilor săi.

2.Obiectul contarctului îl constituie banii sau alte bunuri fungibile.Contractul de împrumut încheiat cu Lombardul sau asociaţia are ca obiect numai bani. Lombardul acordă împrumut cu amanetarea anumitor bunuri. Mărimea împrumutului eliberat cu amanet nu trebuie să fie mai mică de 75% din suma evaluării obiectelor de uz personal şi casnice amanetate. La amanetarea obiectelor din metale preţioase împrumutul trebuie să constituie cel puţin 90% din suma evaluării.

3. Preţul denumit dobîndă, apare ca element al contractului numai atunci cînd legea sau contractul prevăd plata ei.

4. Codul civil nu conţine reguli speciale cu privire la forma contractului de împrumut, urmînd a fi respectate regulile generale cu privire la forma convenţiei.Împrumutul acordat de asociaţie se perfectează în scris, iar cel acordat de lombard – prin întocmirea biletului nominativ de amanet (chitanţa de amanet în varianta art. 458. Cod civil) indiferent de mărimea sumei acordate.Recipisa este o dovadă în scris a încheierii contractului de împrumut.

1.3. delimitati contract de imprumut de C de comodar si de locatiuneContractul de imprumut este un contract translativ de prorietate spre deosebire de contractul de comodat si de locatiune care sunt translative de folosinta. Obiectul contractului de imprumut sunt banii sau bunuri fungibile spre deosebire de contract de locatiune care constituie bunuri mobile si immobile neconsumptibile la fel si in cazul contractului de comodat cand bunurile trebuie sa fie nefungibile (individual -determinate) pot fi mobile si immobile. La fel difera obligatiile partilor in cazul contactului de imprumut imptumutatul are obligatia de restitui banii in aceeasi suma sau bunuri de acelasi gen, cantitate calitate, in contractul de comodat comodatarul se oblige sa intoarca bunul dat de catre comodant iar in contractul de locatiune se oblige sa plateasca chiria.2. Contractul de vanzare cumparare2.1. la 10.10 05 B a cumparat de la A o bicicleta......2.1 Ce fel de vicii ale bunului cunoasteti? Are relevanta juridical necuno0asterea viciilor de catre comparator?

33

Viciile pot fi materiale sau vicii de natura juridical. Viciile mărfii constituie lipsa unei însuşiri inerente mărfii predate, care o face improprie destinaţiei ori folosirii normale sau îi micşorează valoarea sau valoarea de întrebuinţare.Prin viciu de natură juridică se înţelege dreptul sau pretenţia unui terţ asupra bunului.Necunoasterea viciilor de catre comparator nu-l exonereaza de obligatiile pe care le are la depistarea unui viciu de catre comparator.2.2Ce drepturi are cumparatorul in cazul cumpararii bunului cu vicii? Cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţii vânzătorului îndată ce a descoperit viciile bunului nedeclarate de acesta până în termenul stabilit în contract (art.783, alin. (1)). Dacă în contract nu a fost stabilit un termen de înaintare a pretenţiilor, dreptul la acţiune al cumpărătorului este de 6 luni în cazul bunurilor mobile şi cel mult un an în cazul bunurilor imobile.Dacă bunul predat prezintă vicii, cumpărătorul este în drept să ceară remedierea, având opţiunea de a alege între a solicita înlăturarea viciului sau livrarea unui bun fără viciu. Însă, consecinţele juridice prevăzute de art.768 apar numai în cazul în care cumpărătorul nu a cunoscut existenţa viciilor la bunul cumpărat2.3 solutionati speta in esenta Mai intai de toate faptul ca A nu cunostea faptul ca bicicleta nu avea vicii nu-l exonera pe el de obligatiile cu privire la vicii. La fel referitor la obligatia care a exprimato A ca nu au fost inaintate pretentiile este incorrect deoarece aceasta constituie un drept dar nu o obligatie a cumparatorului de inanta mai intai pretentii apoi de scrie o actiune in judecata.Iar pretentiile inaintate de B sunt considerate in termen deoarece in art 785 este mentionat ca pretentiile privind viciile bunului pot fi inaintate de un an din data înaintării pretenţiilor, iar dacă nu au fost înaintate pretenţii sau nu poate fi stabilită data înaintării lor, în termen de un an din data expirării termenelor stabilite la art.783 şi 784 adica dupa expirarea a 6 luni inca un an deci in total un an jumate/

3.Contractul de sublocatiune si de cesiune a locatiunii 3.1 definiti locatiunea si cesiunea locatiuniiC de sublocatiune este un accord de vointa in temeiul careia locatarul care a dobandit folosinta temporara asupra unui bun pe baza unui contract de locatiune, subinchiriaza acel bun unui tert care se oblige sa-I achite chiriaCesiunea locatiunii reprezinta o vanzare a dreptului de folosinta. Cesiunea locaţiunii eliberează locatarul anterior de obligaţii faţă de locator3.2.Caracterizati conditiile in prezenta carora este permis sublocatiunea si cesiunea locatiunii1) trasmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal2) Sa existe consimtamantul locatorului la sublocatiune(lacatarul necesita sa-l informeze despre intentia sa sis a indice numele, prenumele) iar locatorul este obligat sa comunice in termen de 15 zile motivele refuzului altfel se va considera incheeat3) Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditiile in care sa contravina contractului principal(Ex termenul contract de sublocatiune nu poate depasi contractul principal)3.3 Delimitati locatiunea de cesoinea de locatiune. Care sunt exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractelui in material sublocatiunii.C de sublocatiune este un accord de vointa in temeiul careia locatarul care a dobandit folosinta temporara asupra unui bun iar cesiunea de locatiune este o vanzare a drepturilor de folosinta. Normele cu privire la sublocaţiune nu admit posibilitatea schimbării subiecţilor contractului de locaţiune. Locatatul în cazul sublocaţiunii rămîne responsabil faţă de locator. Prin urmare, locatarul are relaţii contractuale cu două persoane – cu locatorul în contractul de locaţiue şi cu sublocatorul în contractul de sublocaţiune.Principiul relativitatii exprima faptul ca contractul produce efecte numai intre parti. Execptia de la acesat regula este in cazul cesiunii locaţiunii care are loc schimbarea subiecţilor locaţiunii, deoarece în această situaţie dreptuirle şi obligaţiile contractuale ale locatarului pe deplin trec la un alt locatar. Din aceste considerente legea stipulează că, cesiunea locaţiunii eliberează locatarul anterior de obligaţii faţă de locator. Această regulă are un efect imperativ numai pentru contract de lcoaţiune a unui imobil de locuit. Dacă obiectul locaţiunii este un alt bun decît un imobil de locuit

34

părţile sunt în drept de a se abate de la regula generală în ce priveşte eliberarea locatarului anterior de obligaţiile sale faţă de locator. Prin urmare, în cazul cesiunii locaţiunii, locatarul anterior, în bază acordului cu locatorul îşi poate păstra răspunderea contractuală faţă de locator.

161. Notiune generale a contractului de comodat1.1Redati notiunea si caracterele contractului de comodatPrin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosinţa celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.Este un contract real, deoarece pentru încheierea lui fiind necesar atât realizarea acordului de voinţă, cât şi predarea (tradiţiunea) bunului care formează obiectul contractului. În genere, în materia contractelor reale predarea bunului este necesară pentru înseşi formarea contractului, ea nefiind o obligaţie izvorâtă din contract, cum are loc în contractele consensuale. În acest context este greu explicabilă stipularea din art.860 p.2 CC care stabileşte obligaţia de reparare a prejudiciului de către comodant în caz de neonorare a obligaţiei de transmitere a bunului.De regulă este un contract unilateral, deoarece din momentul încheierii naşte obligaţii numai pentru comodatar, însă pe parcursul executării contractului se pot naşte obligaţii şi în sarcina comodantului, dar asemenea obligaţii nu se nasc din contract si din cauze extracontractuale (gestiunea de afaceri, sau delictul civil).Este un contract cu titlu gratuit. A. Gratuitatea contractului nu se opune însă stipulării în contract a unei sume de bani care ar reprezenta echivalentul uzurii suferite de lucru din cauza folosinţeiImprimarea caracterului oneros comodatului ar fi examinat ca un nonsens juridic. Un contract translativ de folosinţă şi nu translativ de proprietate1.2 Determinati elemntele contractuluiPartile sunt comodantul cel care remite bunul altuia, comodatarul cel caruia I se preda bunul. Acest contract se poate incheea intre pers juridice cat si intre fizice precum cu respectarea normelor cu privire la capacitate.Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile, individual determinate, deoarece ele urmează a fi restituite în natură, în individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care în executarea unei obligaţii nu pot fi înlocuite cu altele trebuind predate în natură, iar lucrurile neconsuptibile sunt acelea care pot fi folosite în mod repetat fără consumarea substanţei. Caracterul nefungibil al bunurilor poate rezulta din voinţa părţilor, fiind posibil ca bunuri fungibile prin natura lor să fie considerate de părţi ca nefungibile (ex: o cantitate de mere sunt întrebuinţate nu pentru consumaţie ci pentru a oforma standul la o expoziţie) În aceste cazuri bunurile contractate sunt utilizate conform unei destinaţii speciale prevăzute de părţi. La fel obiect al contractului poate fi orice bun mobil sau imobil în măsura în care transmiterea folosinţei nu este interzisă prin norme speciale ori permisă numai în anumite condiţii.Forma contractului conform regulei generale referitor la forma scrisa.

determinati asemanri si deoasebiri a contractului de comodat cu alte contracte asemanatoare (locatiune, arenda, imprumut)contractul de comodat si de locatiune care sunt translative de folosinta iar contractulde imprumut este unul traslativ de proprietate. Ca si contractul de imprumut, contractul de comodat este un contract cu titlu gratuit. Anume acest caracter este unul esenţial care dă posibilitate de a face o distincţie clară dintre comodat şi locaţiune, deoarece dacă contractul de comodat presupune o remuneraţie din partea comodatarului pentru folosinţa bunului asemenea contract va fi unul de locaţiune ci nu comodat.Obiectul contractului de imprumut sunt banii sau bunuri fungibile spre deosebire de contract de locatiune care constituie bunuri mobile si immobile neconsumptibile la fel si in cazul contractului de comodat cand bunurile trebuie sa fie nefungibile (individual -determinate) pot fi mobile si immobile. La fel difera obligatiile partilor in cazul contactului de imprumut imptumutatul are obligatia de restitui banii in aceeasi suma sau bunuri de acelasi gen, cantitate calitate, in contractul de comodat

35

comodatarul se oblige sa intoarca bunul dat de catre comodant iar in contractul de locatiune se oblige sa plateasca chiria.

2. Contractul de vanzare cumparare a bunurilor pentru consumLa 15.03.2007 A a cumparat de la magazine un costum si o pereche de pantofi...2.1 in ce cazuri cumparatorul are dreptul sa preschimbe bunurile cumparateCumpărătorul are dreptul sa preschimbe bunul cu un bun similar de o alta mărime, forma, gabarit, model, culoare sau completare etc., cu efectuarea, în cazul diferenţei de preţ, a recalculării. Se permite preschimbarea doar bunurilor nealimentare, cumpărate pentru consum.

2.2 care sunt conditiile preschimbarii bunului cumparatCumpărătorul are dreptul ca, în decursul a 14 zile din momentul recepţionării bunului nealimentar, daca vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare, sa preschimbe bunul la locul cumpărării lui sau în alt loc, stabilit de vînzător, cu un bun similar de o alta mărime, forma, gabarit, model, culoare sau completare etc., cu efectuarea, în cazul diferenţei de preţ, a recalculării.Preschimbare este posibila daca Întruneste aceste trei condiţii- bunul nu a fost utilizat;- bunul nu şi-a pierdut calităţile de consum;cumpărătorul dispune de probe că bunul a fost cumpărat de la vînzătorul respectivBunurile care necesita a fi prescmibate sa nu cada sub incidenta bunurilor care nu pot fi preschimbate sau restituite stabilite prin lege sau prin alte acte normativeReieşind din faptul, că articolul comentat nu stabileşte cerinţe speciale faţă de probaţiunea cumpărării bunului pentru consum, dovada procurării acestuia de la vînzătorul respectiv se va poate face inclusiv prin depoziţiile martorilor. 2.3 Solutionati spetaRefuzul magazinului de a schimba costumul este neintemiat, A are dreptul sa preschimbe costumul deoarec nu a trecut 14 zile din momentul procurarii bunului. Referitor la pantofi cu toate ca nu a fost satbilit un termen de garantie vanzatorul raspunde pentru viciul bunului. Deaorece lapa pantofului se dizlepit in decurs de 4 zile ceea ce determina faptul ca produsul a avut un viciu ascuns care a determinat defectiuneas incaltamintei

3.Contractul de arenda3.1. definiti contractul de arenda(1) Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la expluatarea acestora pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

3.2. caracterizati elementele contractului de arenda1. Subiecţii acestui contract sunt arendatorul şi arednaşul, care pot fi atît persoane fizice , cît şi juridice. De regulă arendatorul este proprietarul obiectului contractului şi care dispune de toate documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparţin statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM şi organele administraţiei publice locale în dependenţă de competenţa lor (art.41 al Legii 828/1991 ). În această calitate pot activa şi alţi titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poartă o denumire generală – popsesor legal, se consideră că ele dispun de titlurile prevăzute de lege, prin care este legalizată posesia, de regulă, contractul respectiv. Arendaş poate fi orice suciect de drept al Republicii Moldova. În această calitate, în baza art.41 Legii 828/1991, pot activa şi persoanele fizice şi juridice străine, organizaţiile şi asociaţiile internaţionale. Persoanele fizice trebuie să fie apte de muncă şi în stare de a se ocupa cu acticitatea agricolă. Pentru persoanele juridice această activitate trebuie să fie prevăzută de statut sau alt document constituitiv.2. Obiectul contractului de arendă este terenul de pămînt şi alte bunuri agricole. O detalizare în acest sens găsim în Legea 828/1991 în redacţia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41¹ stipulează, că “obiect

36

al contractului de arendă pot fi terenurile de orice categorie de destinaţie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul de arendă a terenului se extinde şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajerilor, inclusiv asupra plantaţiilor multianuale de pe terenul respectiv, dacă contractul nu prevede altfel”.Forma contractului este forma scrisa. Termenul arendei nu poate fi mai mic de un an.3.3 Stabiliti particularitatile suportarii riscului si incetarii contractului de arenda in raport cu contractul de locatiune. Caracterizati prelugirea tacita a contractului/. Activitatea agricolă este supusă unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voinţa persoanelor implicate în această activitate.Astfel se stabileşte dreptul părţilor contractului de arendă printr-un acord comun de a stipula în contract o condiţie separată, care se referă la consecinţele calamităţilor naturale.In cazul contractului de locatiune exista regula generală prin care locatarul este ţinut să repare prejudiciul suferit de locator prin pierderile survenite la bunul închiriat. Legea stabileşte prezumţia vinovăţiei locatarului în cauzarea prejudiciului. Referitor la prelungirea tacita este o mentiune dacă termenul arendei expiră, iar arendatorul nu cere să i se predea terenul şi arendaşul continuă exploatarea lui, contractul de arendă se consideră prelungit cu un an. 3 stipulează posibilitatea prolongaţiei tacite, sau prolongarea de fapt a raporturilor contractuale. Condiţiile acestui fapt sunt: a) expirarea termenului contractului;b) arendatorul nu cere restituirea (înapoierea) terenului;c) arendaşul continuă exploatarea terenului arendat.Legea stabileşte şi consecinţele prelungirii tacite a contractului de arendă: el se consideră prelungit cu un an.TEST171.Notiuni generale privind contr de locatiune1.1Redati notiunea si caracterele contractului de locatiune.Prin contr de locatiune o parte(locator) se obliga sa dea celeilalte parti(locatar) un bun dterminat individual in folosinta temporara sau in folosinta si posesiune temporara,iar aceasta se obliga sa plateasca chirie.Locatiunea e un contract sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,consensual,cu executare succesuva in timp,translativ de folosinta,spre deosebire de contr de v-c nu transmite un drept reala,ci doar un dr de creanta.

1.2Cum credeti,neinregistrarea in termen a contr de locatiune in registrul bunurilor imobile are ca efect:1-nulitatea contractului.2-imposibilitatea probarii lui cu martori.3-inipozabilitatea fata de terti.Argumentati pozitia.Pentru cazul cînd obiectul contractului este un bun imobil, care se dă în chirie pe un termen ce depăşeşte 3 ani, în acest caz se cere înscrierea contractului în Registrul bunurilor imobile. Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului faţă de terţ. Prin urmare, acest contract are valoare juridică numai pentru părţile contractului şi nu poate fi invocat faţă de alte persoane.Impunerea unor reguli stricte in privinta inregistrarii unor bunuri imobile si a drepturilor asupra lor este explicabila,pt ca ele reprezinta obiecte ale dreptului de proprietate foarte importante,a caror evidenta este in interesul intregii societati si nu numai a unor persoane private.

1.3Analizati locul contr de locatiune in sistemul contractelor civile,delimitindul de alte contracte civile asemanatoare.Contr de locatiune si cel de arenda:prin contr de arenda se transmit in locatiune terenuri si alte bunuri agricole.Contr de arenda este o varietate a contr de locatiune.Ca si locatiunea,inchirierea spatiului locativ este un contr prin care se trasmite dreptul de folosinta temporara a locuintei.Dupa natura juridica contr de inchiriere a spatiului locativ are multe tnagente cu contr de inchiriere a bunurilor.In acelasi timp il lit jur acest contract este recunoscut ca un contract de sine stator.Ca dovada a autonomiei sale servesc urm circumstante:este reglementat de acte normative speciale,obiectul special al contr-spatiul de locuit. etc.Locatiunea se deosebeste de leasing prin:obiectul material al cont de leasing este un bun mobil,iar la locatiune poate fi si imobil.Leasingul prevede posibilitatea ca locatarul sa cumpere

37

bunul dupa expirarea contractului,iar la locatiune nu.Contr de leasing poate genera dupa caz atit raporturi juridice bilaterale cit si tripartite,figurind in aceasta vinzatorul bunului ca proprietar al acestuia.Importanta contr de locatiune se manifesta prin aceea ca:este o forma rationala si economica de folosire a bunriloor temporara neutilizabile pt infaptuirea unei activitati gospodaresti ori a aleti activitati,perrmite acoperirea cheltuielelor de exploatare si a ratelor de amortizare,da posibilitatea de a obtine un profit.Este mai economic si rational de a inchiria cele necesare pe o seara,o yi sau citeva zile,ani,decit a le procura in proprietate.

2.Contractul de schimb.La 15.07.2006 A a incheita cu B un contract de schimb in urm conditii.A se obliga sai transmita lui B in proprietate un apartament,iar B se obliga sai transmita lui A in prorprietate un automobil si sa plateasca sulta in marime de 27000 Euro…2.1In ce forma trebuie sa fie incheiat contractul?In speta data contr de schimb trebuie incheiat in formas scris ,aceasta reiese din prevederile legale conform careia trebuie incheiate in forma scrisa actele juridice dintre persoanele juridice,dintre PJ si PF si dintre PF,daca valoarea obiectului actului juridic depasese 100 lei.Nerespectarea formei scrise are ca efect decaderea partilor din dreptul de a cere,in caz de litigiu,proba cu martori.2.2Ce drepturi are A daca constata viciile bunului?Cum se stabileste calitatea bunurilor schimbate in lipsa unei prevederi contractuale in acest sens?In cazul in care bunul prezinta vicii A poate cere remedierea,solicitind inlaturarea viciului sau livrarea unui bun far viciu(aceasta poate avea loc numai in cazul in care el nu acunoscut existenta viciilor).B poate refuza remedierea viciilor daca aceasta necesita cheltuieli neproportional de mari.A poate cere o reducere a pretului in volumul echivalent cheltueielelor de remediere a viciului si inlatura el insusi viciile bunului.In lipsa unei prevederi contractuale cu referire la calitatea bunului,bunul trebuie sa corespunda utilizarii obisnuite si sa prezinte caracterisitce care exista in mod obisnuit la bunuri de acelasi fel si pe care cealalta parte le poate astepta tinidn cont de felul bunului.La aceste caracteristici se refera si cele pe care o parte le poate astepta conform specificatiilor publice ale vinzatorului,producatorului sau el rerezentantilor acestora,indeosebi prin reclama cu exceptia cazului in care specificatiile nu pot influenta decizia de schimb.2.3Solutionati speta in esenta. Dati solutii,dupa cum viciile erau ascunse sau evidente.In cazul in care A,in mom incheierii contr cunostea viciile bunului si a primit bunul,se consiedera ca el a acceptat bunul cu vicii.Prin urmare cealalta pae nu poarta raspundere pt viciile bunului-A va putea beneficia de dreputirle sale in privinta viciilor pe care nu lea cunoscut numai dasca aceasta necunoastere se datoreaza unei culpe grave a celeilate parti.Copermutatntul trebuie sa anunte vinzatorul dsp constatatrea viciului intrun termen rezonabil,in caz contrar el pierde dr de a invoca viciul.

3.Contractul de vinzare-cumparare de bunuri pt consum.3.1Definiti termenul de valabilitate.Termenul de valabilitate este perioada de timp, stabilită de către agentul economic care fabrică un produs perisabil sau un produs care, în scurt timp, poate deveni periculos pentru sănătatea consumatorilor, în cadrul căreia produsul trebuie să-şi păstreze caracteristicile specifice, cu condiţia respectării regulilor de transport, manipulare, depozitare, păstrare, utilizare şi consum. Pentru produsele alimentare şi medicamente termenul de valabilitate este data – limită de consum.

3.2Caracterizati termenul de garantie.Termenul de garanţie ca perioada de timp, prescrisă sau declarată, care curge de la data achiziţionării produsului, serviciului şi în cadrul căreia produsul, serviciul trebuie să-şi păstreze caracteristicile prescrise sau declarate, iar producătorul, vânzătorul, prestatorul îşi asumă responsabilitatea remedierii sau înlocuirii pe cheltuiala sa a produsului, serviciului necorespunzător, dacă deficienţele nu sunt imputabile consumatorului. Termenul de garanţie începe să curgă din momentul stabilit în contract. Dacă în contract nu este stipulată o asemenea clauză, termenul de garanţie începe să curgă din momentul predării bunului de către vânzător conform. Timpul în decursul căruia produsul nu a fost

38

utilizat din cauza remedierii deficienţelor prelungeşte, în mod corespunzător, termenul de garanţie. El curge din momentul sesizării vânzătorului până la aducerea produsului în stare de funcţionare corespunzătoare. pentru bunurile accesorii se va aplica acelaşi termen de garanţie ca şi pentru bunurile principale.

3.3Delimitati termenul de garantie de durata de functionare .Stabiliti efectele pe care le genereaza pt vinzator durata de functionare.Legea prevede obligaţia producătorului şi prestatorului să stabilească o durată de funcţionare pentru produsele de folosinţă îndelungată, inclusiv pentru componentele şi accesoriile acestora, care după expirarea unei anumite perioade de timp, pot prezenta pericol pentru viaţa, sănătatea, ereditatea şi securitatea consumatorului sau pot provoca prejudicii bunurilor acestuia sau mediului înconjurător. Producătorul este obligat să stabilească în documentul normativ respectiv termenul de valabilitate pentru produsele alimentare, articolele de parfumerie, cosmetice, medicamente, articolele chimice de uz casnic şi alte produse perisabile. Producătorul este obligat să stabilească pentru produsul sau serviciul oferit un termen de garanţie. Dacă termenul de garanţie este stabilit de producător, vânzătorul nu poate stabili un termen mai mic. Lista produselor şi serviciilor pentru care este obligatorie stabilirea termenului de garanţie se aprobă de Guvern. Dacă în privinţa bunului care constituie obiectul contractului de vânzare-cumpărare este stabilit un termen de valabilitate, atunci vânzătorul trebuie să transmită bunul la începutul curgerii termenului de valabilitate, iar nu aproape de expirarea acestui termen. Sigur trebuie să se ţină seama şi de destinaţia bunului.În cazul în care vânzătorul este şi producător, este obligat să prezinte, pe lângă alte informaţii şi termenul de valabilitate a bunului precum şi data fabricării acestuia. Dacă vânzătorul nu este şi producător, atunci el trebuie să ţină cont de termenul de valabilitate indicat pe bun de către producător, neavând dreptul să-l modifice în sensul majorării sau micşorării acestuia. Dacă pe bunul vândut este indicat termenul de valabilitate, iar cumpărătorul luând cunoştinţă cu acest termen cumpără bunul, se consideră ca el a decis că va reuşi să utilizeze bunul în perioda termenului de valabilitate.

TEST181.Continutul contr de locatiune.1.1Enumerati drepturile si obligatiile locatorului.Obligatiile principale:1-sa predea locatarului bunul .2-sa predea un bun liber de orice viciu material.Bunul e considerat liber de viciu material cind are caracteristicile convenite.3-sa trasmita bunul liber de orice viciu juridic,adica nivi un tert nu poate pretinde drepturi asupra acestui bun in perioada pt care a fost incheiat contr.4-sa transmita locatarului toate documentele,regulile instructiunile ce autentifica dr de propr asupra bunului inchiriat si stabilesc modul de folosinta a acestuia.5-sa preia bunul inchiriat la incetarea raporturilor contractuale.6-sa achite costul imbunatatirirlor aduse bunului inchiriat,facute cu acordul locatarului si care nu pot fi seprate fara a se deteriora bunul.La incheierea contr el e obligat sa anunte locatarul dsp dr tertilor asupra bunului inchiriat.Locatorul este in dr sa dea in chirie un bun cu vicii de ordin material sau jurirdica dar nnumai la mom incgeierii contr,cu conditia ca locatarul este informat dsp aceste vicii.Locatorul are dr sa verifice bunul inchiriat sa efectueze lucrari asupra lui si in cazul imobilului sal prezinte eventualilor cumparatori sau locatari.In cazul in care locatarul nu restituie bunul inchiriat,locatorul are sa ceara plata chiriei pt toata durata intirzierii si repararea prejudiciului in partea neacoperita de chirie.

1.2Determinati continutul obligatiei locatarului privind restituirea bunului si descrieti regimul juridic al imbunatatirii bunului conform contr de locatiune.(1) Restituirea bunului închiriat după încetarea raporturilor contractuale este o obligaţie principală a locatarului. Bunul restituit trebuie să fie în starea în care a fost transmis locatarului sau în starea prevăzută de contract. La momentul restituirii se iau în consideraţie doar uzura obişnuită a bunului închiriat şi dacă acesta a fost utilizat după destinaţie în conformitate cu prevederile contractului.Locatarul poartă răspundere pentru prejudiciul cauzat bunului închiriat. Legea stabileşte

39

prezumţia vinovăţiei locatarului în ce priveşte prejudiciul cauzat prin înrăutăţirea stării bunului. Din aceste consideraţii rezultă că sarcina probaţiunii faptului că prejudicul a survenit nu din culpa locatarului o poartă acesta.Legea stabileşte că locatarul poartă răspundere nu numai pentru acţiunile sau inacţiunile proprii, care au ca efect un prejudiciu, dar şi pentru înrăutăţirea stării bunului închiriat admisă de membrii familiei sale, de sublocatar sau de un terţ, cărora locatarul le-a permis accesul la bunul închiriat. Cuantumul răspunderii locatarului este limitat de mărimea în care s-a mocşorat valoarea lui, dacă în contract nu este prevăzut altfel. Prin urmare, părţile pot conveni şi stipula în contract o altă mărime sau alt mod de reparare a prejudiciului cauzat. Locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile, efectute cu permisiunea locatorului, care pot fă separate fără a se deteriora bunul ori să ceară compensarea valorii lor de către locator dacă legea sau contractul nu prevede altfel.Locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului dacă pot fi separate fără a se deteriora bunul şi dacă locatorul refuză să compenseze valoarea lor. În cazul în care îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului nu pot fi separate fără a se deteriora bunul, ele devin proprietate a locatorului.

1.3Formulati coraportul dintre cesiunea locatiunii si cesiunea de creanta. Intrucit legea nu cunoaste cesiunea obligatiilor obiectului cesiunii il formeaza dr locatarului,de aceea consider ca prevederea potrivit careia cesiunea locatiunii elibereaza locatarul anterior de obligatii este formulata f nereusit.Tinind cont de faptul ca cesiunea are ca obiect numai drepturi,locatarul ar trebue sa ramina obligat fata de locator.Intrucit contr de cesiune este cu executare dintro data locatarul cedent garanteaza numai existenta dr de folosinta in conditiile existente la mom incheierii contr,dar nu si executarea obligatiei de catre locator.In schimb cesionarul are actiunea directa impotriva locatorului pt a cere executarea contr de locatiune sau rezilierea lui pt neexecutare.Prin intermediul cesiunii cesionarul ia locul cedentului,in schimb sublocatarul poate dobindi drepturi diferite de cele ale locatarului principal,evident fara a contraveni conditiilor din contr principal.

2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata.La 15.03.2006 A a incheita cu B un contr de instrainare a casei de locuit cu conditia intretinerii pe viata.Potrivit contr B se obliga sai asigure lui A locuinta,iar lui C intretinere viagera.La 03.06.2007…2.1Este posibila desemnarea a 2 persoane in calitate de beneficiari ai intretinerii?In conformitate cu CC se admite pluralitatea de subiecte,atit de partea dobinditorului,cit si de partea beneficiarului intretierii.In cazul pluralitatii de parti obligatia de intretinere este indivizibila atit active cit si pasiv.prin urmare,in cazul pluralitatii partilor se aplica regulile generale ale contractului de intretinere pe viata.

2.2Care sunt temeiurile de reziliere a contr de instrainare a casei de locuit cu conditia intretinetii pe viata?In speta,cine are dr de a solicita executarea si/sau rezilierea contr?CC prevede dreptul părţilor de a cere rezoluţiunea contractului. Egalitatea părţilor în acest sens se manifestă prin faptul că fiecare parte poate cere rezoluţiunea doar în cazurile prevăzute de lege. Astfel, beneficiarul întreţinerii este în drept să ceară rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor. Dobînditorul, la rîndul său, poate cere rezoluţiunea contractului în cazul imposibilităţii executării obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe, care nu depind de voinţa lui.Dreptul beneficiarului întreţinerii poate fi realizat doar în cazul, cînd nerespectarea obligaţiilor contractuale depinde de însuşi dobînditor. Respectiv, dreptul dobînditorului poate fi realizat în cazul imposibilităţii executării obligaţiilor contractuale din cauza unor circumstanţe, care nu depind de voinţa lui. Aceste circumstanţe pot fi următoarele: invaliditatea, boala, şomajul şi altele, care sunt de ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executării care depinde de voinţa dobănditorului nu poate servi temei pentru rezoluţiunea contractului din iniţiativa acestuia.In speta dobinditorul va putea cere rezolutiunea contr doar in aczul imposibilitatii executarii oblig contractuale in virtutea unor circumstante independente de vointa lui,dar in speta data nu se zice dsp aceasta imposibilitate,respectiv

40

B nu va putea cere rezolutiunea contr.Benficiarii(A si C) au dr de a cere rezolutiunea contr,dar au si posibilitatea de a opta pt executarea contrr. 2.3Solutionati speta.Dat fiind faptul ca in baza acestui contract dobinditorul devine proprietarul bunului transmis la incheierea lui,el suporta toate riscurile legate de acest patrimoniu.prin umare,aceasta norma contine inca o garantie de asigurare a intereselor patrimoniale ale beneficiarului,pt ca el isi pastreaza dr la intretinere in cazul pieirii obiectului contr.Obligatia dobinditorului de ai intretine pe beneficiary se pastreza in toate cazurile pieirii bunului,indifferent din ce cauza a survenit aceasta pieire-fie din cauza unei forte majore,fie din o alta cauza.Si B nu vas a refuse sasi indeplineasca obligatiile de acordare a intretinerii pt urmatorii 2 ani pt ca banii necesari urmeaza a fi investiti in reparatia casei.

3.Contr de vinzare-cump de bunuri pt consum.3.1Definiti termenul de garantie.Garantia –o obligatie suplimentara a vinzatorului,producatorului sau a unui tert,prin care acesta garanteaza caracterisiticle bunului vindut pt consum,inclusive al accesoriilor acestuia pe parcursul perioadei indicate in declratia de garantie.3.2Caracterizati drepturile consumatorului in cazul procurarii unui bun cu vicii.In cazul procurarii un bun cu viciu ,cumparatorul este in drept sa preschimbe bunul care nui convine dupa dimensiuni,forma,gabarit,modelmculoare,etc.Este stability termenul limita in decursul careia cumparartorul are dr la preschimbarea bunului cumparat pt consum.Bunul cumparat pt consum poate fi preschimbat cu un bun similar numai la locul procurarii acestuia sau in alt loc stabilit de vinzator.La fel,cumparatorul are dr de a preschimba bunul pt consum cu un bun similar,chiar daca exista difernte de prêt.Daca bunul similar pretins de catre comparator in cazul preschimbarii este mai scump cumparatorul plateste diferenta de prêt vinzatorului.In caz ca bunul pretins este mai ieftin vinzatorul e obligat sai restituie cumparatorului diferenta de prêt obtinuta in urma recalcularii.Cumparatorul are dr de a solicita preschimbarea vunului numai daca sunt itrunite urm conditii:1.bunul nu a fost utilizat,2-nu sia pierdut calitatile de consum.3-cumparatorul dispune de probe ca bunul a fost cumparat de la vinzatorul respective.Drepturile cumparatorului in privinta viciilor sunt excluse dac la mom incheierii contr el era constant dsp faptul ca bunul este viciat. 3.3Delimitati drepturile consumatorului in cazul procurarii unui bun cu vicii de drepturile cumparatorului in contr de v-c de dr comun.Spre deosebire de contr de v-c,v.c de bunuri pt consum prsupune prevederi speciale in ceea ce priveste garantia caracteristicilor bunului vindut.Astfel Specific pt garantia caracterisitcilor bunului vindut pt consum este ca ea trebuie sa fie formulate intrun limbaj clar si exact,ca sa fie accesibila chiar si unui consummator neinitiat.In grantie trebuie spcificate drepturile legale ale consumatorului.Drepturile consumatorului in cadrul contr de v-c a bunurilor pt consum sunt mult mai multe,astfel CC prevede dreptul cumparatorului consummator de pretinde ca declaratia sai fie pusa la dispozitie pe un support de date trainic.In cazul contr de v-c de drept comun in cazul in care vinzatorul producatorul sau un tert garanteaza caracteristicle unui bun,cumparatorul beneficiaza fara a adduce atingere drepturilor prevazute de lege de drepturile din garantie in conditiile indicate in declaratia de garantie si in reclama respectiva.Din garantie se nasc dreturi in cazul unui viciu aparut in perioada de garantie.

TEST191.Revocarea,rezolutiunea si nulitatea contr de donatie.1.1Enumerati conditiile si relatati dsp modul de revocare a donatiei pt ingratitudine.temeiurile de revocarea a donaţiei pentru ingratitudine:1-Revocarea donaţiei pentru atentat la viaţa donatorului sau rudelor lui apropiate se poate produce atunci cînd a existat o încercare a donatarului de a suprima fizic pe donator sau pe cineva din rudele sale apropiate. . În situaţiile cînd atentatul la viaţă a fost săvîrşit din imprudenţă sau în stare de iresponsabilitate, considerăm că donatorul nu va putea cere revocarea donaţiei.2- comiterea de către donatar a altor fapte ilicite faţă de donator sau rudele apropiate ale acestuia, care atestă o ingratitudine gravă. Aici se încadrează oricare faptă ilicită, manifestată în forma de agresiuni la sănătatea sau integritatea corporală, injurii, insulte, jigniri făcute în adresa

41

donatorului sau a rudelor sale menţionate şi care dă dovadă de o ingratitudine gravă.3- refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului întreţinerea datorată. Se consideră că ţine de obligaţia de recunoştinţă a donatarului de a oferi donatorului întreţinere (alimente, haine, etc.) în limita valorii bunurilor donate, atunci cînd donatorul este lipsit de mijloace pentru propria întreţinere. Refuzul de a oferi întreţinere se va considera ca o ingratitudine atunci cînd donatorul a avut nevoie de întreţinere şi a ceruto de la donatar, însă ultimul, deşi a avut posibilitatea, a refuzat să o ofere fără o temeinică justificare. Termenul de prescripţie pentru revocarea donaţiei pentru ingratitudine este stabilit de 1 an din momentul cînd donatorul a aflat despre comiterea faptei ilicite care reprezintă temei de revocare. Scurgerea termenului de prescripţie îl privează pe donator sau altă persoană îndreptăţită să ceară revocarea donaţiei. Dacă înăuntrul termenului de 1 an revocarea donaţiei pentru ingratitudine nu a fost cerută, se prezumează că donatarul a fost iertat. revocarea donaţiei pentru ingratitudine poate fi aplicată doar persoanei vinovate de săvîrşirea ei, iar moştenitorilor nu li se poate imputa vina donatarului.

1.2Revocarea donatiei pt neindeplinirea sarcinii.Consecintele juridice ale revocarii.Revocarea donatiei pt neindeplinirea sarcinii nu opereaza de drept,ci printro declaratie scrisa fata de donatar.In caz de litigiu,revocarea donatieie se va decide de inst de jud competenta.Dreptul de a cere revocarea donatiei apartine doar donatorului si creditorilor acestuia prin intermediul actiunii oblice,precum si succesorilor sai legali,care beneficiaza de efectele revocarii.Daca sarcina a fost instituita in favoarea unui tert,acesta nu poate cere revocarea donatiei,ci doar realizarea sarinii. În cazul exercitării dreptului de rezoluţiune, contractul încetează şi părţile sînt eliberate de obligaţia de a presta, trebuind să restituite prestaţiile executate şi veniturile realizate.

1.3Analizati posibilitatea rezolutiunii contr in cazul starii de nevoie si argumentati necesitatea acesteia.Expunetiva parerea referitor la posibilitatea legala de a declara nul contr de donatie incheiat prezumate a fi letale. Datorită faptului că rezoluţiunea este cerută după ce contractul de donaţie a fost executat şi donatarul a devenit titularul dreptului primit legea limitează efectele rezoluţiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai posedă. Dacă bunurile nu mai există în natură sau au fost înstrăinate, rezoluţiunea contractului de donaţie este inadmisibilă, donatorul nefiind în drept să ceară despăgubiri. Rezoluţiunea pentru temeiurile prevăzute nu are efect asupra drepturilor terţilor referitor la bunul donat, indiferent de faptul dacă dreptul a trecut la terţ cu titlu gratuit sau oneros. În cazurile cînd bunul este în posesia donatarului, însă este grevat de drepturi ale terţilor, donatorul va accepta restituirea bunului grevat de drepturi, fără a putea cere despăgubiri.Starea de nevoie în care a ajuns donatorul după executarea contractului de donaţie trebuie să nu fie condiţionată de comportamenul vinovat al lui. Dacă donatorul şi-a provocat intenţionat sau prin culpă gravă starea de nevoie, rezoluţiunea este inadmisibilă.Legiuitorul fixează prezumţia că încheierea contractului de donaţie în timpul unei maladii considerate a fi letale este dictată de conştientizarea de către donator a inevitabilităţii decesului său. În cazul în care donatorul, contrar prezumţiei letalităţii, se însănătoşeşte, legea îi oferă posibilitatea de a cere declararea nulităţii contractului de donaţie. Pentru a putea cere nulitatea contractului de donaţie încheiate în timpul unei maladii prezumate letale, însănătoşirea donatorului trebuie să fie de aşa natură, încît să înlăture pericolul decesului care se prezuma. Însănătoşirea parţială, care doar îdepărtează survenirea decesului pe o perioadă scurtă de timp nu-i oferă dreptul donatorului de a cere nulitatea contractului. Dacă pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti donatorul decedează, contractul nu va fi declarat nul

2.Contractul de locatiune.A a transmis in locatiune lui B o macara pe 5 ani,cu acordul locatorului,locatarul atrasnmis in sublocatiune lui C pe 3 ani…2.1 Enumera conditiile necesare pt a subinchiria bunul.Sublocatiunea este permisa cu respectare urm conditii:1-Transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal.2-sa existe consimtamintul locatorului la sublocatiune.Pt a primi un asemenea consimtamint locatarul e obligat sal informeze pe locator dsp intentia sa si sa indice numele sau denumirea,adresa persoanei,careia intentioneaza sai subinchirieze bunul.Daca nu a consimtit

42

sublocatiunea e ogligat sai comunice locatarului in termen de 15zile motivele,de altfel se considera ca a consimtit.3-Sublocatiunea sa nu contravina conditiilor din contr principal(de ex.autovehiculul incheiat pt transport de pers nu poate fi subinchiriat pt a transporta incarcaturi).Termenul contr de sublocatiune nu poate depasi termenul contr de locatiune.

2.2Produce efecte contrc de sublocatiune asupra locatorului?arg raspunsul.Sublocatiunea incheiata cu respectarea conditiilor indicsate mai sus este valabila si produce efecte intre parti ca oric contr de locatiune,intrucit locatorul nu este pare contractanta sublocatiunea nu prevede efecte fata de el.Drepturile si obligatiile dintre locator si locatar ramin neatinse.In afara de aceasta in cazul sublocatiunii locatarul isi pastreza raspunderea fata de locator.Daca locatorul nusi executa obligatiile ,sublocatarul poate exercita drepturile lovatarului pt al obliga sasi exercite obligatiile.Locatorul la rindul sau poate cere rezilierea contr de sublocatiune in cazul in care neexecutarea unei obligatii de catre sublocatar cauzeaza un prejudiciu esential locatorului sau altori locatari.

2.3Solutionati speta.Reiesind din prevederile legislatiei in vigoare Rezilirea contractului de locaţiune are ca efect şi rezilierea contractului de sublocaţiune dacă în contractul de locaţiune nu este prevăzut altfel. Durata contractului de sublocaţiune se află, de regulă, în dependenţă absolută de termenul contractului de locaţiune. Din aceste considerente legea stabileşte că rezilierea contractului de locaţiune are ca efect şi rezilirea contractului de sublocaţiune. Însă această regulă are o natură dispozitivă şi se referă numai la părţile contractului de locaţiune. Prin urmare, în contractul de locaţiune părţile pot conveni altfel, bunăoară, la încetarea contractului de locaţiune sublocatarului, care şi-a onorat obligaţiile contractuale, va avea dreptul să încheie de sinestătător un contract de locaţiune. În acest caz în folosinţa sublocatarului poate trece tot obiectul locaţiunii sau numai o porţiune din acesta, care s-a aflat în folosinţa sublocatarului în baza contractului de sublocaţiune.

3.Contractul de schimb3.1Notiunea si caracterele juridice ale contr de schimb.Contract de schimb a precedat contrc. de vinzare-cumparare,fiind cunoscut sub denumirea de troc.Schimbul este un contract prin care partile numite copermutanti obligatiei de-a transmite reciproc dr.de proprietate asupra bunului.Schimbul ca si contrc.de vinzare-cumparare este un contract sinalagmatic,oneros,comutativ,consensual si translativ de proprietate.Avind un caracter consensual,contractul de schimb se considera incheiat din momentul realizarii in forma cuvenita a acordului de vointa dintre partile contractante in privinta conditiilor esentiale ale contrc.Caracterul sinalagmatic al contrc de schimb denota faptul ca odata fiind incheiat,acesta da nastere la obligatii reciproce si interdependente pt ambii copermutanti,fiecare obligatie a unuia din ei avindu-si cauza juridica si obligatia respective a celuilalt.Caracterul oneors al contrc.de schimb denota faptul ca fiecare copermutant,in urma incheierii contrc,urmareste scopul de-a obtine in proprietate un bun in schimbul unui alt bun,cauza juridical a obligatiei fiecarei parti contractante incluzind ca element essential contraprestatia la care se oblige cealalalta parte.Contrc de schimb are un caracter comutativ care presupune faptul ca existenta certa si intinderea determina determinate ale dr. si oblige. reciproce sunt cunoscute de catre copermutanti chiar de la incheierea contrc. si nu depend de producerea in viitor a unor evenimente asemenea contrc.aleatorii.Contrc. de schimb este translativ de proprietate.acest caracter juridic al contrc presupune faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractante si predate bunurile,are loc transferul dreptului de proprietate asupra acestora.3.2Descrieti regulile aplicabile schimbului..Codul civil prevede pt schimb numai citeva reguli speciale,in rest fiind guvernat de regula prevazute pt contrac de vinzare cumparare.Asupra contrc. de schimb se aplica in mod corespunzator regulile contrc de vinzare-cumparare.Pot fi aplicate numai acele norme de la vinzare-cump. Ce corespund specificului contrc. de schimb,cu natura si efectele acestuia.De exp:cu cele referitoare la condt de valabilitate,bunul vindut(etc)nu si cele referitoare la prêt.Daca valoare bunului nu este egala si echivalenta se restabileste

43

prin plata unei sume de bani numite-sluta,pt obligat de plata a slutei se aplica dispozitiile de plata a pretului,in niciun caz sluta nu poate depasi valoarea schimbului.In acest caz operatia nu ar mai fi schimb ci o vinzare cu darea in plata accesorie a pretului.Unele reguli ale vinz-cump.nu pot fi aplicate datorita faptului ca in cazul schimbului fiecare din parti este vinzator si comparator,astefel nu poate fi aplicata regula suportarii cheltuielii contrc. de catre comparator ca si in cazul vinzarii-cump.bunurilor immobile.In acest caz cheltuielile sunt suportate in parti egale de ambele parti.

3.3Faceti o analiza comparativa contr de schimb cu contr de v-c.Cu toate reglementarile comune ale v-c si a schimbului,contr de schim are anumite particularitati cei determina individualitatea.Spre deosebire de v-c care presupune implicit predarea de catre o parte a unui bun in proprietatea celeilalte parti contra unei sume determinate sau determinabile de bani,schimbul presupune in mod necesar predarea unui bun pt altul,adica in caliateta de contraechivalent al prestatiei unuia din copermutanti apare nu pretul ci un alt bun.Fiecare parte a contr de schmb este considerata vinzator al bunului pe carel instraineaza si cumparator al bunului pe carel primeste in schimb.In cazul cind obiecte ale schimbului sunt terenurile sau alte bunuri imobile,nu poate fi aplicata regula suportarii cheltuielelor ce tin de intocmirea,autentificare notariaa si de iscrierea contractului in registrul bunurilor imobile.Aceste cheltuieli sunt puse inmod egal in sarcina ambilor copermutanti.Spre deosebire de contr de vpartile contr de schimb suporta de sine stator atit cheltuielele de predare cit si cele de primire a bunurilor.

TEST 201.Notiunea si caracterele contractului de antreprinza.1.1Relaltati notiunea contr de antrepriza.Prin contractul de antrepriza o parte (antreprenor) se obliga sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare celeilalte parti (clinet),iar aceasta se obliga sa receptioneze lucrarea si sa plateasca pretul convenit.Esenta contractului de antrepriza,indiferent de lucrarile reliazte prin intermediul lui,consta in faptul ca antreprenorul se obliga fata de client sa execute o anumita lucrare si sai predea rezultatul acesteia,efectuind lucrarea pe riscul sau.

1.2Determinati caracterel juridice al contr d antrepriza.Antrepriza este un contract sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva si consensual.Spre deosebire de alte contracte consensuale,care pot fi executate in momentul incheierii lor,in cazul antreprizei aceasta posibilitate este exclusa,pt ca executarea lucrarii pt executarea lucrarii este necesar un anumit interval de timp.Caracterul consensual se mentine si atunci cind antreprenorul incepe executarea lucrarii imdeiat dupa incheierea contractului sau o executa in prezenta clinetului.Contr de antrepriza este un contract incheita intuitu personae-acest carcater vizeaza numai oraginazarea si conducerea lucrarii,iar nu si executarea ei efectiva.Antreprenorul este obligat sa execute personal lucrarea doar atunci cind aceasta obligatie rezulta din contract din imprejurari sau din natura lucrarii.Antreprenoul este liber in alegerea modului de executare a lucrarilor.Libertatea antreprenorului se manifesta si prin faptul ca intre acesta si client nu exista nici o legatura de subordonare. Obiectul contr poate fi atit producerea sau transformarea unui bun,cit si obtinerea unor alte rezultate prin efectuarea de lucrari

1.3Evidentiati principalele deosebiri si asemanari a contr de antrepriza in raport cu alte contracte translative de proprietate,precum si cu contr de munca.Contractul de antrepriza are unele elemente care se aseamana cu alte contracte,spre ex:de muncas,vinz-cum.etc.Contr de antrepriza se aseamana cu contr de munca prin aceea ca ambele regelementeaza procesul de munca,dar in caeste contracte exista deosebiri esentiale.Obiectul contr de munca este activitatea angajatului in profesia,specialitatea respectiva.Salariu in contr de munca se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse.Obiectul contr de antrepriza este rezultatul muncii si in functie de acest rezultat se plateste remuneratia antreprenorului.In contr de munca exista raporturi de subordonare dintre patron si angajat,fapt care nu este caracterisitc pt contr de antrepriza.Antreprenorul este absolut

44

independent si autonom fata de client,organizeaza si dirijeaza procesul de efectuare a lucrarii de sine statator.In contr de munca angajatul nu poate apela la alte persoane pt efectuarea unei lucrari sau activitati,care potrivit contr de munca sunt impuse angajatului.In antrepriza antreprenorul este liber de asi alege subantreprenori sau alte persoane care pot efectua lucrarea,comandata de client,in locul antrreprenorului.In contr de munca rezultatele muncii angajatului devin proprietatea patronului,pe cind in antrepriza rezultatul muncii apartine antreprenorului pina la predarea lui clinetului.De contr de v-c,antrepriza se deosebeste prin aceea ca in momentul incheierii contr de v-c ,obiectul acestui contract ,de regula exista in realitate si este transmis cumparatorului.In antrepriza obiectul nu exista in mom icheirii contr el urmeaza a fi produs,fabricat,transformat…de catre antreprenor pe parcusrusl efectuarii lucrarilor respective.Spre deosebire de alte contracte translative de prorp orientate spre transmiterea unui bun,antrepriza are ca scop crearea unui reziltat material determinat.

2.contractul de locatiuneIn baza contr de locatiune incheiat pe un termen nelimitat A ia transmis in chirie lui B automobilul „Lada”.Partile au convenit ca chiria va consituti 1000 lei pt 1000km parcursi,locatarul fiind obligat sa restituie…2.1Enumerati tipurile de imbunatatiri.Din lege rezultă două categorii de îmbunătăţiri: efectuate cu permisiune locatorului şi fără permisiunea acestuia. fiecaRe din aceste îmbunătăţiri por fi separate în două tipuri: îmbunătăţirile care pot fi separate fără a se deteriora bunul şi care nu pot fi separate fără ca bunul să nu fie deteriorat.Referitor la îmbunătăţirile efectuate cu acordul locatorului şi care por fi separate fără a se deteriora bunul legea stipulază o normă generală: aceste îmbunătăţiri, la alegerea locatarului pot fi separate de acesta în favoarea sa sau compensate de locator.Alte consecinţe au loc în cazul îmbunătăţirilor efectuate cu permisiunea locatorului, dar care nu por fi separare fără deteriorarea bunului. În acest caz locatarul are dreptul doar să ceară de la locator numai compensarea valorii acestor îmbunătăţiri.

2.2Cine,potrivit legii are obligatia sa faca reparatia curenta si cea capitala?Care sunt consecintele neefectuarii reparatiei?Codul civil stipulează obligaţia locatarului de a efectua reparaţia curentă a bunului închiriat. Scopul acestei reparaţii este menţinerea obiectului în stare cuvenită. Reparaţia curentă presupune cheltuieli de ordin operativ şi sunt nesemnificative. Locatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală abunului închiriat dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Capitală se consideră reparaţia, care este legată de cheltuieli materiale considerabile şi în cadrul căreia se efectuează schimbul sau restabilirea detaliilor sau părţilor componente de bază, a construcţiilor şi altor elemente ale obiectului închiriat. Nerespectarea de către locator a obligaţiei de efectuare a reparaţiei capitale are ca efect naşterea unui drept al locatarului – dreptul de a efectua personal această reparaţie, dar cu condiţia că cheltuielile suportate vor fi puse pe contul locatorului. Prin urmare, dacă locatarul a efectuat o reparaţie capitală, apoi el trebuie să prezinte documentele respective care vor confirma cheltuielile efectuate şi cerinţele faţă de locator.

2.3 Solutionati speta.Se va schimba solutia daca imbunatatirile au fost efectuate cu acordul lui A.Luind in consideratie faptul ca contr este incheiat pe un termen nelimitat,locatorul nu poate cere rezilierea imediata a contr,el trebuie sal instiinteze dsp aceasta pe locatar cu 1 luna inainte de reziliere.Din continutul spetei reiese ca locatarul a efecutat reparatii capitale(acumulatorul,anvelopa,lampile),dar nu se precizeaza daca locatarul l-a informat pe locator dsp necesitatea acestora.Daca locatorul nu-sia indeplinit obligatia de a efectua reparatia capitala aceasta este pusa pe seama locatarului,cu conditia ca cheltueiele vor fi puse pe contul locatorului.Locatarul efectuind reparatia capitala trebuie sa preznte documentele ce confirma cheltuielele suportate.Referitor la instalarea unei magnetole si casetofon,aceste imbunatatiri pot fi seprate ca bunul sa nu fie deteriorat.Daca imbunatatirile au fost efectuate cu acordul lui A atunci,acesta va trebuie sa compenseze valoarea lor,si ele ramin in proprietatea sa..Instanta va incasa de la locatar doar plata chirie,iar pe

45

locator il va obliga sa restitie cheltuilele suportate pt reparatia capitala,iar daca imbunatatirile(antena si magnetola)aduse sunt acceptate de locator,acesta va compemsa si valoarea acestora.

3.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata.3.1Definti contr de intrs a bun cu conditia intret pe viata.In baza contr de instr a unui bun cu cond intretinerii pe viata o parte (beneficiarull intretinerii) se ohbliga sa dea celeilalte parti(dobinditor) un bun imobil sau mobil,iar dobinditorul se obliga sa asigure beneficiarului intretinere in natura-locuinta,hrana,ingrijire,si ajutor necesar pe timpul cit va trai precum si inmormintare.Este un contr cu titlu oneros,aleatoriu,sinalag,tras de propr si consensual.

3.2Caracterizati elementel si continutul contr.Partile :1-beneficiarul intretinerii-pers care datoreazapredarea bunului in proprietate.2-dobinditorul-cel care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.In calitate de beneficiar poate aparea doar PF.Dobinditor in contr de instrainare pot fi PF cu capacitate civila deplina.Obiectul cntr este unul complex-constind pe de o parte din actiunile beneficiarului de a transmite dr de propr asupra bunului si pe de alta parte din actiunile dobinditorului de a presta intretinrea datorata.bUNUL transmis de beneficira poate fi atit mobil cit si imobil,si o suma de bani.Legea prescrie incheierea contr in forma scrisa,iar cind pt instarinarea bunului transmis se cere forma autentica contr urmeaza a fi autentificat notarial.Obligatiile benficiarului intretinerii:1-transmiterea dr de pror asupra bunului care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia.2-beneficiarul va datora garantii impotriva evictiunii si impotriva viciilor ascunse ale bunului.Obligatiile dobinditorului:1-este tinut sa receptioneze bunul.Pieirea bunului primit de la beneficiar intretinerii nul degreveaza pe dobinditor de executarea obligatiilor contractuale asumate.2-asigurarea intretinerii in natura a beneficiarului.Dobinditorul nu poate renunta la prestarea intretinerii din motiv ca valoarea ei depaseste valoarea bunului primit.Actiunile de intretinere pot fi intreprinse de o pers angajata de dobinditor doar cu acordul beneficiarului,iar in caz de imposibilitate temporara si in lipsa acordului beneficairului.3.3Stabiliti deosebirile si asemanarile existente intre contr de instr a bun cu cond intret pe viata si contractul de renta.Delimitati modificarea judiciara si conventionala a contr de instr a bunului cu conditia intr pe viata.1-Contr de renta cuprinde obligatia de a da,in timp ce contr de intretinere obligatia de a face.2-renta este transmisibila,in schimb creanta de intretinere e personala si nu poate fi transmisa unei alte persoane.3-renta e de regula sesizabila,in schimb intretinrea nu poate fi urmarita de creditori.Temeiuriel modificarii legale sunt stabilite in CC,iar cele de modificare conventionala se gasesc in contract.Temei pentru modificarea contractului de întreţinere pe viaţă – abaterea dobînditorului de la obligaţia sa de bază de a-i presta beneficairului întreţinere în natură. Iniţierea schimbării formei de întreţinere îi aparţine doar beneficairului întreţinerii şi ca temei poate servi numai neexecutarea de către dobînditor a obligaţiilor contractuale. Forma alternativă este efectuarea plăţii periodice în bani. De obicei, plăţile periodice se efectuează lunar, dar în principiu, pot avea loc şi alte situaţii.Stabilirea obligaţiei de întreţinere printr-o sumă de bani poate avea loc nu numai ca rezultat, ca formă de sancţiune pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale pe parcursul executării contractului, dar şi ca o condiţie contractuală, convenită de părţi şi stipulată în contract la momentul încheierii lui. Dacă la încheierea contractului părţile au convenit în aşa mod, apoi în caz de nerespectare de către dobînditor a obligaţiilor contractuale, beneficairul întreţinerii este în drept, după analogia acestei norme, să ceară schimbarea întreţinerii în natură.TEST211.Incetarea contractului de locatiune.1.1Enumerati temeiurile de incetare a contr de locatiune.Locaţiunea încetează:1-la expirarea termenului contractului;2-în cazul pierderii bunului închiriat;3-în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract. Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de încetare a locaţiunii dacă părţile au convenit astfel şi bunul închiriat a fost restituit locatorului. În cetarea locaţiunii din acest temei poate avea loc şi în cazul, cînd nici una din părţi nu a declarat cu un preaviz părţii opuse despre intenţiile sale de a continua raporturile contractuale şi dacă prin tăcere

46

prelungirea folosirii bunului după expirarea termenului nu a avut loc.Pieirea bunului închiriat este un temei ondescutabil de încetare a locaţiunii, deoarece în acest caz dispare un element principal al contractului – însuşi obiectul locaţiunii. Prin urmare, dispare şi interesul părţilor.Prin acordul părţilor, în dependenţă de obiectul contractului, scopul părţilor şi alte circumstanţe, în contract pot fi stipulate şi alte temeiuri de încetare a locaţiunii. Acest lucur poate avea loc şi în alte cazeri prevăzute de lege.

1.2Stabiliti temeiurile de reziliere a contr de locatiune,atit din partea locatorului,cit si locatarului.(1) Locatorul este în drept să ceară rezilierea contractului dacă locatarul:a) nu foloseşte bunul închiriat la destinaţie sau în conformitate cu prevederile contractului;b) admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării bunului ori creează un pericol real pentru o asemenea înrăutăţire; c) nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea termenului de plată dacă în contract nu este prevăzut altfel;d) încheie un contract de sublocaţiune fără acordul locatorului.2-Locatarul este în drept să ceară rezilierea contractului în cazul în care:a) şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nu poate folosi bunul închiriat;b) este privat de libertate şi nu-şi poate executa obligaţiile contractuale.

1.3Articolele 906,907 CC stabilesc ca contractul poate prevedea si alte motive de reziliere a contr de locatiune din initiativa partilor.In acest context,propuneti din initiativa proprie alte temeiuri de reziliere unilaterala a contractului din partea ambelor parti. Locatorul-nu ia masuri de reproducere a resurselor naturale care au proprietatea de a se restabili.

2.Contractul de antrepriza.A a convenit cu B ca acesta sai repare televizorul.materialele necesare pt reparatie au fost prezentate de client.Dupa reparatie,antreprenorul a conectat tvv,dar acesta s-a ars…2.1Enumerati obligatiile informationale ale antreprenorului.O particularite a contractului de antrepriză o constituie obligaţia informaţională a antreprenorului, care trebuie să fie onorată de acesta la încheierea contractului sau, după situaţia reală, imediat după ce faptele respective au devenit cunoscute antreprenorului. Această obligaţie rezulrtă din necesiatea evitării unei pagube de la bun început, cînd încă există o asemea posibilitate.Legea prevede patru circumstanţe depsre care antreprenorul este ţinut să-lş informeze pe client, şi anume:a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;b) viciile materialelor vor face ca produsul final să fie afectat de vicii; c) respectarea indicaţiilor clientului ameninţă trăinicia sau utilizarea lucrării;d)există alte circumstanţe care nu depind de antreprenor şi care ameninţă trăiniciei utilizarea lucrării.

2.2Caracterizati riscul pieirii fortuite in contr de antrepriza.In contr de antrepriza din lege rezulta 3 categorii de riscuri:1-riscul lucrarii(contractului)-astfel prin contractul de antrepriza ,antreprenorul se obliga sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare.Prin urmare daca executarea contractului devine imposibila din cauze de forta majora,antreprenorul nu are dr la plata pretului,dat fiind faptul ca nu apredat clientului rezultatul muncii sale.Antreprenorul are dr la retributie daca imposibilitatea terminarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client sau a indicatiilor acestuia,cu coditia ca antreprenorul sia executat obligatiile informationale.2-riscul materialelor-riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a bunurilor necesare executarii contr il suporta cel care lea furnizat,daca in contract nu este prevazut altfel.3-riscul obiectului contractului-riscul pierii sau deter fortuite a obiectului ontr pina la receptionarea lui il suporta antreprenorul.Acest risc trece la client o data cu receptionarea lucrarii.In cazul in care clientul intirzie sa receptioneze lucrarea ,riscul trece asupra lui de la data la care sa pus in intirziere.

2.3Solutionati litigiul.După cum rezultă din lege obligaţiile informaţionale sunt legate de activitatea şi calităţile profesioaniste ale antreprenorului, care ca specialist în domeniul respexctin este obligat să depisteze

47

faptele şi circumstanţele prevăzute de lege şi să-l informeze despre ele pe client.Dacă lucrarea este efectuată din materialelel clietnului antreprenorul este obligat să verifice calitatea şi cantitatea acestora, deaorece materialele prezentate de cleint pot fi de un volum insuficient, de o calitate proastă sau inferioară decît cea necesară, sau de aşa natură încît nu pot fi utiliizate pentru lucrarea comandată. Aceste materiale pot avea unele vicii, care pot influienţa negativ produsul final,cum a influentat in cazul dat materialele prezentate de catre client.In speta data nu este mentionat nimic dsp faptul daca clinetul a fost informat asupta circumstantelor expuse mai sus sau nu,respectiv neonorarea obligaţiilor informaţionale de către antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte se manifestă prin faptul că în asemenea situaţii clientul este în drept să ceară repararea prejudiciului cauzat şi, respectiv, antreprenorul este obligat să suporte acest prejudiciu, care a survenit din inacţiunile sale proprii. Un alt temei de raspundere in cazul dat a antreprenorului este si faptul ca riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a obiectului contr pina la receptionarea lui il suporta antreprenorul.

3.Alte varietati ale contr de vinzare-cumparare.3.1Caracterizati vinzarea de proba sau la vedere.In cazul cumpararii de proba sau la vedere,consimtirea asupra obiectului cumparat este la libera alegere a cumparatorului.in caz de dubii,cumprarea se considera incheiata sub conditia suspensiva a consimtirii.In cazulvinzarilor la proba dupa probarea sau vederea bunului cumparatorul este liber sa declare daca acesta ii convine sau nu.Vinzatorul este obligat sa permita cumparatorului verificarea obiectului,si chiar incercarea lui,numai in urma acestei din urma operatiuni cumparatorul putind decide daca lucrul ii convin sau nu.Intrucit contr este afectat de o conditie suspensiva ,vinzatorul ramine proprietarul bunului,tot lui revenindui si suportarea riscului pieirii fortuite a lui,de aceea pt a descuraja cumparatorul neglijent sau de rea-credinta in mod expres ia fost instituta obligatia de a pastra obiectul primit de la vinzator pina la realizarea condititei.Consimtitrea pt un obiect cumparat de proba sau la vedere poate fi declarata doar in termenul convenit,iar daca acesta nu a fost stabilit pina la trecerea unui termen rezonabil stabilit de vinzator.

3.2Analizati specificul vinzarii cu pact de rascumparare.Vînzarea cu pact de răscumpărare este o varietate a contractului de vînzare – cumpărare supusă unei condiţii rezolutorii exprese, care constă în dreptul ce şi-l rezervă cumpărătorul de-a relua lucrul vîndut, restituind preţul şi cheltuielile suportate de cumpărător într-un anumit termen. Vînzătorul poate cere răscumpărarea de la cumpărătorul iniţial, cît şi de la oricare alt cumpărător mai departe. Este indiferent, dacă în contractul de vînzare a terţului achizitor fusese sau nu prevăzută clauza de răscumpărare în folosul vînzătorului primitiv, cu excepţia vînzării unui imobil, deoarece cumpărătorul de bună-credinţă, ce n-a cunoscut pactul de răscumpărare din contractul iniţial, este protejat de lege. În afară de vînzător, răscumpărarea poate fi exercitată de un cesionar, de creditorii săi şi de moştenitorii săi, fiecare moştenitor avănd dreptul să ceară răscumpărarea numai în ce priveşte cota sa parte. Condiţia răscumpărării urmează în mod obligatoriu a fi stipulată în contractul de vînzare- cumpărare. În caz contrar vînzarea se consideră simplă, iar răscumpărarea constituie o revînzare în condiţiile căreia părţile urmează să achite taxele respective de mutaţie. Clauza de răscumpărare poate fi întrodusă în contractele de vînzare-cumpărare atît mobiliare cît şi imobiliare.Revînzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de răscumpărare bunul împreună cu accesoriile lui. Pentru ca răscumpărarea să fie îndeplinită, vănzătorul urmează să restituie cumpărătorului:preţul achitat de cumpărător , cheltuielile contractului,cheltuielile suportate de cumpărător în urma protejării lucrului de pierire, distrugere parţială sau totală,alte cheltuieli utile. Legislatorul a limitat termenul în care vînzătorul poate exercita facultatea de răscumpărare la 10 ani pentru terenuri şi 5 ani pentru alte bunuri din consideraţii de garanţie a tranzacţiilor şi de consolidare a proprietăţii..

48

3.3Expuneti va asupra problemelor ce pot aparea la aplicarea in practica a contractului de v-c cu pact de rascumparare (in special obligatia cumparatorului de a ilatura drepturile tertilor asupra bunului,rascumpararea bunurilor imobile,etc.) Vînzarea cu pact de răscumpărare ca regulă o folosesc cei, care avănd nevoie de bani, îşi vînd bunurile cu intenţia că în termenul prevăzut pentru răscumpărare, să dobăndească sumele necesare pentru a redobîndi proprietatea bunurilor vîndute. Dificultati de ordin practic ar putea sa apara indeosebi in cazul retrocedarii participatiunilor in societate,care acordau cumpratorului anumite imputernicir de conducere si drepturi de vot in societate.In masura in care obiectul il formeaza doar participatiunea,obligatia de despagubire a celui de la care se rascumprara se limiteaza la masurile acestuia intreprinse sau permise cu vinovatie,care au redus volumul drepturilor de conducere sau al drepturilor de venit din participatiune.Numai in cazul in care obiectul prorpiu-zis al vinzarii a fost o întreprindere,asa cum ar fi cazul unei intreprinderi individuale,cel de la care se rascumpara poate fi obligat la despagibire si pt proasta administrare.

TEST 221.Contr de arenda .1.1Redati notiunea si caracterele juridice ale contr de arenda.Arenda e un contr incheiat intre o parte-proprietar,uzufructuar,sau un alt posesor legal de terenuri si de alte bunuri agricole(arendator) si alta parte(arendas) cu privire la exploatarea acestora pe o durata determinate si la un prrt stabilit de parti.Caracterele juridice-sinalgamatic,cu titlu oneros,consensual,cu executare succesiva,traslativ de folosinta.Este comutativ caci din mom incheierii pqartile cunosc intinderea prestatiilor la care se obliga.

1.2Caracterizati elementele contr de arenda.Parti ale contr sunt arendatorul si arendasul.arendatorul-PF sau PJ care are in calitatea de proprietar,uzufrctuar sau alt posesor legal al bunurilor agricole care sa deu in arenda.Arendas este PF sau PJ cu domiciliul in RM care ia in arenda bunuri agricole.Obiectul contr il constituie terenurile si alte bunuri agricole.Prin bunuri agricole care pot fi arendarte se inteleg terenurile cu destinatie agricola,terenurile ocupate cu constructii si instalatii agro-zootehnice,amenajari piscicole,utilaje si alte bunuri destinatie exploatarii agricole.Bunurile agricole care formeaza obiectul contr trebuie sa fie complete si precis determinate.In toata cazurile pt a fi in prezenta unui contr de arenda bunurile mentionate trebuie sa fie destinate productieie agricole.Pretul in contr de arenda este denumit „arenda”.Arenda se stabileste de parti in bani,in natura sau in natura si bani.Durata contr de arendas trebuie sa fie determinta in contr,Termenul nu poate fi mai mic de 1 an.Arendasul este cointeresat sa asigure exploatarea rationala a bunurilor arendate,sa mentina potentialul lor productiv numai daca arenda este mai indelungata.Daca nerespectarea conditiei indicate mai sus contr de arenda sa incheita pe o per mai scurta de 1 an termenul va fi cel minima stabilit de lege.Contr de arenda se incheie in scris.Contr de arenda a bunurilor imobile pe un termen mai mare de 3 ani se inregistreaza in Registrul Bunurilor Imobile.

1.3Stabiliti particularitatile si specificul contr de arenda evidentiind principalele deosebiri si asemanari ale contr dat cu alte contr civile asemanatoare.Contr de arenda este o varietate a contr de locatiune a bunurilor destinate exploatarii agricole,si repectiv se aseamana mult cu acest contract,au aceleasi caractere juridcice.Spre deosebire de contr de locatiune care poate fi incheiate fara indicarea termenului,durata contr de arenda trebuie sa fie determinata in contr.Ca si in cazul locatiunii arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in conditiile stabilite,sa garanteze pe arendars de folosinta linistita a bunului,sa transmita bunul liber de vicii materiale sau juridice si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract.Contr de arenda i se aplica regulile locatiunii,tinind cont de acest fapt acesta inceteawza in baza acelorasi temeiuri ca si locatiunea cu unele derogari stabilite de lege,astfel denuntarea unilaterala nu este aplicabila contractului de arendare pt ca el se incheie pe o per determinata.

49

2.Contractul de transport A a expediat in adresa lui B piese de schimb.Incarcatura a sosit la destinatie cu intirziere de 5 zile.Din acest mmotiv B nu sia indeplinit obligatiile fata de C…2.1Este obligatorie prezentarea pretentiei in contr de transport inainte de intentarea actiunii in judecata?Care este termenul de inaintare a pretentiei?In contr de transport reclamatiile si actiunile pot fi prezentate numai cu respectarea regulilor speciale expres prevazute de actele normative.In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale,partile sunt obligate sa inainteze in prealabil o reclamatie.prima conditie obligatorie pina la prezentarea actiunii este solutionarea litigiilor care sau iscat pe parcursul executarii obligatiilor contractuale pe cale amiabila,prin prezentarea reclamatiilor.Daca reclamantul se adreseaza in judecata cu actiune,fara a prezenta mai intii reclamatia,judecatorul nu va permite cererea,iar daca a fost admisa ea va fi scoasa de pe rol.Legislatia in vigoare stabileste termenele de prezentare a reclamatiilor.Aspectel de ordin general sunt prevayute de CC care preve4de termenul de 7 sau 21 yile de preyentare a reclamatiilor in functie de temeiul acestora.Reclamatiile referitoare impotriva caii ferate pot fi inaintate in termen de 6 luni,iar reclamatiile la amenyi si penalitati de 45 zile.

2.2Caracterizati prezumtia vinovatiei carausului.In contr de transport se aplica regula cu privire la prezumtia culpei carausului.Sarcina probei faptului ca distrugerea,pierderea,deteriorarea ori depasirea termenului de livrare se datoreaza uneia din imprejurarile prevazute de lege revine carausului.Daca prejudiciul a fost cauzat din intentie sau din culpa grava a carausului,acesta nu poate invoca dispozitiile legale care exclud sau limiteaza raspunderea sa ori care rastoarna sarcina probatiunii.In acelasi timp in contr de trasnport se poate aplica si prezumtia nevinovatiei carausului.Carausul este exonerat de raspundere daca distrugerea ,pierderea sau deteriorarea incarcaturii se datoreaza unei sau mai multo din urm imprejurari:1-lipsa sau defectele ambalajului.2-transportarea animalelor vii,utilizarea unor vehicule fara prelata daca aceasta utilizare a fost convenita expres si consemnata in scrisoarea de trasura.etc.Limita raspunderii carausului este strict determinata de lege,astfel carausul raspunde pt distrugerea ,deterioarea,pierderea totala sau partiala a incarcaturii,daca acestea au avut loc intre momentul preluarii si cel al livrarii,precum si depasirea termenelor de livrare.

2.3Solutionati speta.Ce categorii de daune urmeaza sa repare carausul?argumentati raspunsul.Pentru întîrzierea transportării încărcăturii la destinaţie, cărăuşul poartă răspundere în proporţie de 100% din taxa de transport şi este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel. . Răspunderea materială a cărăuşului în cazul întîrzierii la livrare presupune doar o penalitate de întîrziere. Se încasează doar penalitatea nu şi despăgubirile pentru deteriorarea încărcăturii sau pt venitul ratat. Prin acordul său de voinţă părţile nu pot limita sau exclude răspunderea cărăuşului.

3.Contractul de locatiune.Recalamntul A a cerut ca piritul B sa fie obligat sa evacueze incaperea inchiriata si so predea cu inventarul existent.Inst de jud a admis actiunea.3.1In ce conditii locatarul are dreptul prioritar la prelungirea contractului de locatiune?Deseori după expirarea termenului contractului are loc reînnoirea raporturilor contractuale, dat fiind faptul că există temeiuri legale. Astfel CC stipulează un drept prioritar al locatarului de a încheia contractul pe un nou termen. Din esenţa legii rezultă că termenului noului contract va fi echivalent cu termenul contractului expirat.Pentru realizarea acestui drept sunt necesare existenţa a trei condiţii expres prevăzute de lege, şi anume:1-şi-a onorat anterior obligaţiile contractuale;2-bunul se dă în locaţiune pe un nou termen;3-este de acord cu noile condiţii contractle stabilite de locator.Dreptul prioritar al locatarului de încheiere a contractului pe un nou termen poate fi realizat dacă locatorul va acorda şi pe viitor, minimum pe un nou termen, obicetul închiriat în locaţiune.

3.2Cum opereaza prelungirea tacita a contractului?Trebuie partile sa incheie un acord in acest sens?

50

Pentru ca raporturile contractuale să fie considerate prelungite pe un termenu determinat este necesar că pînă la expirarea termenului contractului părţile să nu întreprinde careva acţiuni de încetare a raporturilor contractuale şi restituirea locatorului bunului închirita. Prin urmare, în mod tăcit prin inacţiunile proprii îşi manifestă disponibilitatea de a continua aceste raproturi.Pt aceasta prelungire tacita partile nu trebuie sa incheie un acord in acest sens.

3.3Solutionati speta.Este legala clauza privind prelungirea contractului pe un termen de 2 ani.Arg raspunsul.Consider ca este ilegala cauza privind prelungirea contractului pe un termen de 2 ani deoarece conf CC daca raporturile contractuale continua in mod tacit dupa expirarea contr de locatiune,acesta se considera prelungit pe un termen nedeterminat.Rezilierea contractului de locatiune incheiat fara termen poate avea loc la cererea oricarei parti cu un preaviz de 3 luni pt imobile.TEST 231.Contractul de concesiune.1.1expuneti notiunea si caracterele juridice ale contr de concesiune.Concesiunea este un contr prin care statul cesioneaza(transmite) unui investitor(PF/PJ inclusiv straina) in schimbul unei redevente dr de a desfasura activitate de prospecatre,explorare,valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul RM,de a presta servicii publice,de a exploata obiecte proprietate de stat(municipala) care conform legislatiei sunt scoase integral sau partial din circuitul civil,precum si de de a desfasura anumite genuri de activitate inclusiv cele care constituie monopolul statului preluind gestiunea obiectului concsiunii riscul prezumtiv si raspunderea patrimoniala.Caracterele:consensual,sinalgamatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva.

1.2Caracterizati elementele contr de concesiune.Analizati natura juridica a lui.Contr se incheie intre o autoritate publica numita concedent si o persoana privata numita concesionar.In calitate de concedent apare Guvernul reprezentat de organul APC imputernicit in cazul concesionarii terenurilor si altor resurse naturale sau oragnele centrale de specialitate si autoritatile Concesionar poate fi orice PF/PJ cu orice forma organizatorico juridica exceptind intreprinderea de stat sau cea municipala.Obiectul contr concesiunii de serv publice il constituie servicile publice de interes national sau local(transportul public,etc)Obiectul concesiunii de bunuri sunt terenurile publice cu exceptia celor destinate ocrotirii naturii,de valoare istorico-culturala si cele ale fondului silvic.Contr de concesiune se incheie pe o per ce nu va depasi 50 ani.La expirarea termenului concesionarul are drept preferential de a prelungi contr daca au fost respectate clauzele lui.Redeventa concesiunii se stabileste in natura,in bani,sau in ambele modalitati sub forma de plati de o singura data;arenda;plati pt extractia resurselor naturale sau pt fabricarea productiei.Natura juridica a contr de concesiune este una dubla,de drept administrativ si de drept civil.Dubla natura consta in faptul ca aceasta cuprinde pe linga caluzele de natura contractuala si caluze de natura reglementara.

1.3Pronuntati-va asupra particularitatilot si specificului contr de concesiune,evidentiind principalele deosebiri si asemanari ale contr dar cu alte contr civile.1-Contractele de concesiune de bunuri,aceasta varietate a concesiunii se deosebeste de dr de gestiune economica prin aceea ca titularul dr de concesiune este o pers privata,iar titularul dr de gestiune este intreprinderea de stat sau cea municipala.In afara de aceasta dr de gestiune economica se constituie prin act adm,iar dr de concesiune apara in baza contr.2-concesiunea de servicii publicecare se deosebeste de alte contracte juridice.Cont de concesiune se aseamana cu contr de achizitii prin aceea ca prin ambele contracte i se incredinteaz unei persoane private efectuarea de lucarri necesare pt desfasurarea unui serviciu public.Spre desosebire de contr de achizitii prin contr de concesiune de serv pub concesionarului i se incredinteaza atit efectuarea lucrarii cit si exploatarea serviciului pt care lucrarea a fost realizata.De asemena concesionarul isi recupereaza investitia din redeventele platite de utilizatorii sev pub,pe cind incazul contr de achizitii se face din buget.

2.contractul de mandat

51

A l-a imputerncit pe B sa cumpere materiale de constructie de 50 lei unitatea.Avind in vedere conjunctura pe piata,B a cumparat materialul la pret de 55 lei unitatea…2.1Ce obligatii are mandatarul dupa incheierea actului juridic?1-Mandatarul este obligat sa acţioneze in interesul mandantului cu prudenta si diligenta si sa evite apariţia conflictelor intre interesele sale personale si interesele mandantului.2-Mandatarul este obligat sa îndeplinească indicaţiile mandantului. Mandatarul este in drept sa se abată de la indicaţiile mandantului daca, in funcţie de circumstanţe, poate presupune ca mandantul, avind cunostinta de situaţia creata, ar fi aprobat o asemenea abatere. Pina la abaterea de la indicaţiile mandantului, mandatarul este obligat sa-l notifice despre noile circumstanţe si sa aştepte decizia lui, cu excepţia cazurilor cind aminarea prezintă un pericol pentru executare.Daca executarea de către mandatar a indicaţiilor date de mandant duce, in mod vizibil, la dezavantajarea acestuia din urma, mandatarul trebuie sa execute indicaţiile doar după ce a comunicat mandantului dezavantajele posibile, iar acesta insista asupra indicaţiilor.3-Mandatarul e obligat să comunice mandantului la cererea sa toate informaţiile despre mersul e0xecutării contractului, să dea lămuririle necesare şi în final să prezinte darea de seamă verbal sau scris asupra tuturor acţiunilor de reprezentare. 4-Săvîrşirea acţiunilor juridice, presupune acumularea informaţiei atît despre starea economico-financiară a mandantului, cît şi despre afacerile sau alte acţiuni juridice, care sau derulat cu participarea mandatarului. Interesul mandantului despre nedivulgarea informaţiei poate fi stabilit expres în contract prin formularea unei clauze contractuale în acest sens.5-mandatarul nu dobăndeşte nici un drept asupra bunurilor dobindite în executarea obligaţiilor sale contractuale şi este obligat să remită necondiţionat şi imediat totul mandantului, inclusiv şi procura cu termen de valabilitate nestins.

2.2In speta,suntem in prezenta admiterii abaterilor de la indicatii sau in prezenta depasirii imputernicirilor?In speta consisder ca suntem in prezenta depasirii imputernicilor,si nu admiterea abaterilor de la indicatii.Mandatarul este in drept sa se abata de la indicatiile mandantului,daca in functie de circumstantele executarii mandatului,poate presupune ca mandantul avind cunostinta de situatia certa,ar fi aprobat o asemenea abatere.Mandatarul beneficiaza de acest drept in mod conditionta.Pina la abaterea de la indicatiile mandantului,mandatarul este obligat sal notifice dsp noile circumstante si sa astepte decizia lui.Exceptia o formeaza cazurile cind aminarea prezinra un pericol pt executare.In speta data mandatarul nu la informat pe dsp noile circumstante.2.3Solutionati speta.SE va schimba solutioa daca A primea materialele refuzind sa achite costul lor?In situatia data consider ca mandataruk urmeaza sa rasounda pt actiunile sale.Deoarece el nu la informat pe mandant dsp schimbarea preturilor la materiale,iar conjunctura pe piata nu consider ca este prezinta un pericol pt executare ceea ce ar admite exceptia de la abaterile indicatiilor mandantului.Daca A primea materialele refuzind sa achite costul lor solutia ar fi alta,si anume:mandatarul va fi obligat sa compenseze cheltuielele pe care mandatarul lea efectuat pt executarea obligatiilor contractuale.

3.Contractul de locatiune.A a transmis in locatiune lui B 2 incaperi,contr de locatiune fiin semnat numai dupa expirarea a 6 luni de la trasmiterea efectiva a incaperilor.Invocind faptul ca raporturile contr au aparut numai dupa semnarea contr,B a refuzat…3.1In ce forma trebuie sa fie incheiat contr?Este necesara inregistrarea contractului la Oficiul Cadastral?Legislatia in vigoare admite forma verbaka,cu exceptia contractului de locatiune a unui imobil,care trebuie sa fie intocmit in scris.In cazul dat luind in vedere ca se iau in locatiune incaperi-bunuri imobile contr trebuie intocmit in scris.Contr de locatiune a unui bun imobil pe un termen ce depaseste 3 ani trebuie inscris in registul bunurilor imobile.neinregistrarea are ca efect inopozabilitatea contractului fata de tert.

52

3.2Potrivit legii,cine are obligatia de a amenaja incaperile?Cum trebuie sa procedeze partile in cazul in care incaperile nu au fost amenajate?Potrivit legii locatorul e obligat sa predea locatarului bunul in stare corespunzatoare conform destinatiei convenite prin contr si sa mentina bunul in aceasta stare pe durata locatiunii.In materia locatiunii bunul trebuie predat intro stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchirita,locatorul fiind obligat sa efectueze reparatiile necesare in acest scop inainte de preluarea bunului de catre locatar.Bunul dat de locator trebuie sa fie liber de orice viciu material sau juridic.Bunul e considerat liber de orice viciu material cind are caracteristicile convenite.Daca in contr partile nu au convenit asupra caracteristicilor bunului,acesta va fi liber de vicii atunci cind poate fi folosit conform destinatiei stabilite in contr. In cazul in care incaperile nu au fost amenjate locatarul poate cere remedierea viciului din partea locatorului,si respectiv el va fi elibrat de plata unei parti din chiri proportional diminuarii folosintei bunului.

3.3Solutionat speta.

TEST 241.Evictiunea1.1Definiti evictiunea.Evictiunea -Pierdere in total sau in parte a dreptului de proprietate asupra unui lucru de catre persoana care a dobindit acest drept ca urmare a recunoasterii,dreptul invocat de o alta persoana asupra aceluiasi lucru.Vinzatorul e obligat sa predea cumparatorului bunul liber de orice sarcini.Exceptie de la aceasta regula sunt cazurile cind cumparatorul a fost de acord sa primeasca bunul cunoscind drepturile persoanei terte asupra bunului.

1.2Caracterizati conditiile in prezenta carora vinzatorul trebuie sal garanteze pe cumparator impotriva evictiunii.Vinzatorul raspunde pt evictiunea care provine din fapta tertei persoane,daca sunt indeplinite urmatorele conditii:1-fapta tertei persoane este o tulburare de drept-fpat terurlui constituie o tulburare de drept in cazul cind persoana considera ca are un drept legitim asupra bunului.Persoana terta poate invoca ca dispune de un dr real asupra bunului sau un dr de creanta.2-cauza evictiunii este anterioara vinzarii-vinzatorul nu poate fi facut raspunzator decit de drepturile nascute anterior vinzarii in favoarea tertului evingator.Pt drepturile nascute dupa incheierea contr de v-c ,raspunzator va fi cumparatorul insusi.3-cauza evictiunii nu este cunoscuta de cumparator-in cazul cind cumparatorul a cunoscut cauza evictiunii se presupune ca el sia asumat riscul ce tine de piererea sau afectarea dreptului de proprietate

1.3Stabiliti corelatia dintre:1-obligatia vinzatorul de al garanta impotriva evictiunii-vicii de natura juridica a bunului vindut.2-evictiune partiala-efectele evictiunii.3-evictiunea-rezolutiunea contr de v-c.Vinzatorul este obligat sa garateze cumparatorul impotriva evictiunii numai daca tulburarea din partea terulrui este o tulburare de drept,el nu raspunde pt simpla tulburare de fapt.Dreptul invocat de terta persoana poate sa fie un dr real cum ar fi spre ex dr de prop,servitute tc.,si un dr de creanta.Evictiunea poate fi de 2 feluri:totala sau partiala.In cazul evictiunii partial cumparatorul pierde numai in parte dreptul de proprietate ori sufera o restringere a acestui drept,ca urmare a existentei asupra aceluiasi bun a unor dreoturi de uzufruct,uz sau abitatie ori a unor servituti neaparente si declarate.Ca urmare a evictiunii partiale cumparatorul va avea dretul de a cere rezilierea contractului de cumparare-vinzare sau mentinerea contractului cu conditia ca vinzatorul sai plateasca anumite despagubiri.

2.contarctul de leasing.

53

A a incheiat cu B un contract de leasing,prin care primul se obliga sa cumpere de la C utilaj(bunul si cumparatorul a fost ales de locatar) si sal trasmita in posesie si folosinta lui B pe termen de 4 ani.Transportarea si montarea utilajului…2.1Daca partile nu au convenit altfel cine are dreptul de a alege bunul si vinzatorul in contr de leasing?Locatarul determina de sine statator vinzatorul si indica bunul care urmeaza a fi procurat de catre locator in vederea transmiterii acestuia in leasing,eliberindul in asa fel pe locator de o eventuala raspundere in ceea ce priveste alegerea bunului si desemnarea vinzatorului,daca contractul nu prevede altfel.Locatorul va avea dreptul sa aleaga echipamentul si vinzatorul lui doar cu acordul locatarului.Locatarul la rindul sau are dreptul sa aleaga independent echipamentul si vinzatorul lui sau sa incredinteze locatorului aceasta alegere.2.2Are drepturi locatarul sa inainteze pretentii vinzatorului nefiind parte la contr de v-c?Arg raspunsul.Locatarul macar ca nu a fost parte la contr de v-c are dreptul de a inainta pretentii vinzatorului.Dreptul la inaintarea directa a pretentiilor de catre locatar vinzatorului pt grantiile legale sau conventionale ce rezulta dintrun contr de v-c,incheiat intre locator si vinzator,reprezinta o particularitate distincta a acestui contract.Insa faptul livrarii de catre vinzator a bunurilor de o calitate necorespunzatoare nu acorda locatarului dr de a rezilia sau modifica contr de v-c fara acordul locatorului.Solutionarea chestiunii privind rezilierea contr tine de competenta.partilor.2.3Solutionati litigiul.Se va schimba solutia daca bunul si vinz l-a ales locatorul?In speta data locatorul nu are dreptul să ceară repararea prejudiciilor.El are acest drept doar in cazul in care locatarul:a) încalcă esenţial clauzele contractului;b) a decis să se dizolve ori împotriva lui este intentat proces de insolvabilitate.Vinzatorul in conf cu prevederile legii e obligat sa sigure calitatea bunurilor vindute,si in cazul dat cind locatarul a cerut sa schimbe bunul pe un alt bun care sa corespunda calitatii cuvenite el e obligat sal schimbe,iar in caz in care nu este asa posibilitate sa restituie suma de bani locatorului,adica celui care la cumparat.Respectiv,locatarul urmeaza sa rezilieze contr de leasing cu locatorul,insa fara a achita costul bunului si repararea daunei.Ulterior locatorul cu drept de regres va desfiinta contr de v-c cu vinzatorul,si vinzatorul ii va intoarce suma de bani achitata.In caz in care bunul si vinzatorul a fost ales de catre locator,locatorul va raspunde pt neexecutarea obligatiilor de catre vinzator.

3.Contractul de locatiune.In baza contr de locatiune A i-a trasmis i-a trasmis in posesie si folosinta un camio pe un termen de 1an.Dupa expirarea a 6 luni camionul s-a defectat,astfel incit locatarul a efectuat reparatia capitala,echipindul cu instalatie suplimentara…3.1Cine are obligatia sa faca reparatia capitala,daca partile nu au stabilit altfel in contract?Legea stabileşte o normă dispozitivă cu privire la efectuarea reparaţiei capitale. Această reparaţie ţine de obligaţia locatorului, dar cu condiţia că legea sau contractul nu prevede altfel. Reparaţia capitală se efectuează în termenul stabilit în contract sau cînd reiese dintr-o necesitate strigentă.Nerespectarea de către locator a obligaţiei de efectuare a reparaţiei capitale are ca efect naşterea unui drept al locatarului – dreptul de a efectua personal această reparaţie, dar cu condiţia că cheltuielile suportate vor fi puse pe contul locatorului. Prin urmare, dacă locatarul a efectuat o reparaţie capitală, apoi el trebuie să prezinte documentele respective care vor confirma cheltuielile efectuate şi cerinţele faţă de locator.

3.2Caracterizati imbunatatirile efecutate bunului inchiriat.In procesul folosintei patrimoniului inchiriat locatarul din diferite motive ii poate aduce imbunatatiri.Toate imbunatatirile aduse bunurilor inchiriate pot fi grupate in 2 categorii:1-imbunatatiri aduse cu acordul locatorului.2-imbunatatiri aduse fara acordul locatorului.La rindul lor acestea pot fi specificate in 2 tipuri:1-imbunatatiri care pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate.2-imbunatatiri care nu pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate.Natura juridica si urmarile imbunatatirilor aduse depind de existenta sau lipsa acordului locatorului.Locatarul are dreptul de a cere

54

a cere achitarea cheltuielelor suportate in legatura cu imbunatatirile aduse si daca el a beneficiat de dr sau existind acordul locatorului,atunci acesta din urma e obligat sa recupereze costul cheltueielelor.Imbunatatirle care pot fi separate fara a pricinui paguba bunurilor inchiriate pot fi ridicare de catre locatar.Costul imbunatatirilor efectuate fara acordul locatorului si care nu pot fi separate fara a se detriora bunurile inchiriate nu se recompenseaza,adica aceste imbunatatiri devin prorprietate alocatorului.Daca locatorul nu vrea sa devina proprietar al acestor imbunatatiri el poate cere demolarea lor.3.3Solutionati litigiul.Dupa regula generala locatorul este obligat sa efectueze reparatia capitala a bunului inchiriat daca legea sau contractul nu prevede altfel.Nerespectarea de catre locator a obligatiei date acorda locatarului dreptul sa efectueze reparatia capitala si sa treaca cheltuielele de reparatie capitala in contul chirie.Dupa regula generala daca imbunatatirile au fost aduse fara acordul locatorului,cheltuiele de reparatie nu pot sa treaca in contul chiriei.In caz in care camionul nu mai putea functiona fara aceasta reparatie,aduca a fost o necesitate stringenta atunci locatarul a fost in drept sa efectueze reparatia capitala chiar daca locatorul nu a efectuta reparatiile care sunt puse in sarcina lui si daca nu a dat acordul sa se faca reparatie.In asa caz chletuiele pt reparatia capitala urmeaza sa treaca in contul chiriei.

Test 251.Contr de leasing.1.1Redati notiunea si caracterele juridice ale contr de leasing.Prin contr de leasing o parte-creditorul financiar(locatorul)-se oblige sa dobindeasca in proprietate sau sa produca bunul mobil specificat ij contract sis al dea in posesiune si folosinta,pt o perioada determinata in contract,celeilalte parti(locatar),iar aceasta se oblige la plata in rate a unei sume de bani(redeventa).Contr de lesing este un contract consensual,sinalagmatic,cu titlu oneros si cu executare succesiva.Caracterele juridice ale contr de leasinf indica asupra faptului ca pt incheierea acestuia este necesar doar acordul de vointa al partilor contractante in privinta clauzelor esentiale ale contractului.Fiecare din partile contractante se oblige reciproc,astfel incit obligatia fiecaruia din ele este corelativa obligatiei celeilalte.Contr de leasing prevede plata in rate a unei redevente in calitate de remuneratie pt executarea obligatiilor locatorului.Executarea contr este continua,fiind determinata de intinderea acestuia in timp.

1.2Caracterizati elementele contr de leasing.Subiecte ale raportului de leasing sunt:locatorul si locatarul.Locatorul este PF sau PJ ce practica activitatea de intreprinzator si transmite in conditiile contr de leasing locatarului la solicitarea acestuia pt o anumita perioada dr de posesie si folosinta asupra unui bun al carui proprietar este cu sau fara transmiterea dr de propr asupra bunului la expirarea contr.Locatarul este PF sau PJ ce primeste in conditiile contr de leasing in posesie si folosinta bunul specificat in contr pt o anumita perioada in schimbul achitarii ratelor de leasing.In caz in care locatarul e PF ce nu practica activitate de intreprinzator operatiunea de leasing cade sub incidenta actelor legislative cu privire la protectia consumatorilor.Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile cu exceptia:1-bunurilor scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege.2-terenurile agricole.3-bunurile consumptibile.4-obiectele proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate.Contr trebuie sa fie incheiat in scris si trebuie sa contina clauze privind:partile contractante,descrierea bunului ce face obiectul contr,valoarea de intrare a bunului in cazul contr de leasing financiar,valoarea totala a contr,valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora,termenul contr,dr de optiune a locatarului de a cumpara bunul,de a prelungi contr ori de a face sa inceteze raporturile contractuale.Pretul e denumit plati de leasing sau rate de leasing.Platile se stabilesc de parti in expresie baneasca,naturala sau mixta sub forma unor rate periodice.Platile pot fi stabilite sub forma de:plati periodice uniforme pe intreaga perioada a contr.2-plati descrescatoare.3-plati progresive.Contr de leasing nu se poate incheia pe un termen mai mic de 1 an de la data intrarii in vigoare.Contr intar in vigoare de la data semnarii sau la o alta data stabilita in el.

55

1.3 Stabiliti particularitatile juridico civile(natura lui juridica)aşe contr de leasing evidentiind principalele deosebiri si asemanari ale contr dat cu alte contr civile asemanatoare.Leasingul e un contr complex pt ca contine trasaturile unor contracte de Dr Civil traditionale:v-c,locatiune,de imprumut,de garantie.Din aceste considerente el pune multe intrebari referitor la natura sa juridica,tinind cont de faptul ca locatarul primeste in posesie si folosinta temporara leasingul este examinat ca o varietate a contr de locatiune care dispune de trasaturile sale specific.Contr de leasing se deosebeste de contr de locatiune prin particularitatile sale specifice si anume:1-obiect.contr. este un bun mobil ce urmeasza a fi folosit i activitatea de intreptinzator.2-contr se incheie pe o per determinata ce trebuzie sa corespunda duratei economice de utilizare a bunului in care nici una din parti nu are dr sa rezilieze contr.3-bunurile sunt cumparate sau produse de locator cu scopul de a fi transmise in leasing.4-include optiunea locatarului de a cumpara bunul la sfirsitul contr.Leasingul in forma sa clasica se aseamana cu un credit de investitie.Spre deosebire de credit care necesita garantia rambursarii lui,in cazul leasingului garantia rambursarii este chiar dr de propr.In cazul creditului clientul primeste o suma de bani de la imprumutator,pe cind la leasing nu acorda mijl banesti,ci finantiaza procurarea unui bun pe care ulterior il da in posesie si folosinta temporara locatarului.Leasingul se deosebeste de v-c cu plata pretului in rate.In cazul vinzarii cu plata pretului in rate transmiterea dr de propr si a riscurilor se face de la mom incheierii contr cu unele restrictii ce pot reveni cumparatorului de a nu instraina bunul.In cazul leasingului locatorul pastreaza proprietatea asupra bunului,iar toate celelalte obligatiile inclusiv riscurile revin locatarului.Platile de leasing nu constituie rate de plata a pretului,insa vor fi deduse in cazul in care in care locatarul isi manifesta optiunea de a cumpara bunul folosit.

2.Contr de imprumut.A i-a imprumutat lui B 5000lei pe o per nedeterminata.Dupa expirarea a 6luni,A a cerut restituirea imediata a imprumutului si plata dobinzii in marime de 300 lei…2.1In ce forma trebuie incheiat contr de imprumut?A fost respectata forma contr in speta?Codul Civil nu contine reguli speciale cu privire la forma contr de imprumut,urmind a fi respactate regulile generale referitoare la forma actului juridic.Nerespectare obligatiei de a intocmi un simplu inscris nu duce la nulitatea contr de imprumut,insa priveaza partile de posibilitatea dovedirii existentei lui prin proba cu martori.O simpla recipisa eliberata de imprumut este suficienta pt a dovedi existenta si conditiile contratului de imprumut.Imprumuturile oferite de asociatiile de economii si imprumuturi ale cetatenilor se perfecteaza in scris,iar cele acordate de lombard-prin intocmirea chitantei de amanet.In speta data nu se precizeza in ce forma este incheiat contr.Dupa regulile generale contr in cazul dat trebuie sa fie incheiat in forma scrisa pt ca obiectul contr il formeaza suma de bani de 5000 lei.

2.2Care sunt consecintele nerestituirii in termen a imprumutului?Stabiliti corelatia dintre dobinda legala si repararrea altor daune cauzate prin nerestituirea in termen a imprumutului.In cazul in care imprumutatul nu restituie in termen imprumutatul nu restituie in termen imprumutul,imprumutatorul poate cere pt intreaga suma datorata dobinda de intirziere in marimea prevazute de art 619,daca legea sau contractul nu prevede altfel.Nerespecatrea termenului de restituire a imprumutului il pune p imprumutat de drept in intirziere,ultimul datorind de la scadenta dobinda legala de intirziere.Din momentul cind imprumutatorul obtine dreptul la dobinda de intirziere,dobinda contractuala nu se mai calculeaza,or cumularea lor va face obligatie imprumutatului prea oneroasa.Dobinda de intirziere nu se aplica dobinzilor datorate de imprumutat.Repararea daunei cauzate prin intizierea achitarii dobinzilor va putea fi pretinsa imprumutatului doar daca contractul contine expres clauze cu privire la raspundere(de ex.clauza penala).La fel nerespecatare termenului de achitare a dobinzii ofera dreptul imprumutatorului de a rezilia contractul si de a cere restituirea imediata a imprumutului si a dobinzii aferente.2.3Solutionati litigiul.Se va schimba solutia daca imprumutul s-a acordat pe termen de 1 an?

56

In situatia data nu se mentioneaza expres daca contractul este incheiat in scris sau in forma verbala.Sa admitem ca el este incehiat in scris,ceea ce inseamna ca a fost respectata forma.Contractul a fost incheiat pe un termen nedeterminat,astfel in conformitate cu CC daca cont de imprumut nu stabileste termene de restituire,imprumutatul este daotor sa execute obligatia in cel mult 30 zile din momentul primirii cererii de restituire.Pt a putea cere dobinda si repararea altor daune cauzate prin nerestituirea in termen a imprumutului in contract trebuia sa fie mentionta expres clauza cu privire la dobinda si la reararea altor daune.Deci in cazul dat imprumutatorul nu va putea cere decit restituirea imprumutului in suma de 5000 lei.3.Notiuni dsp contr de mandat.3.1Notiunea si caracterele juridice ale contr de mandat.Prin contr de mandat o parte(mandant) imputerniceste cealalta parte(mandatar) de a o reprezenta la incheierea de acte juridice,iar aceasta,prin acceptarea mandantului,se obliga sa actioneze in numele si pe contul mandantului.Caracterele juridice:consensual,de regula unilateral,cu titlu gratuit.Contr de mandat are un carcter consensual,pt ca se considera valabil incheiat prin simplul acord de vointa al partilor contractante.In acest sens mandatarul isi poate da consimtamintul in mod expres sau tacit.De regula contr e un contr unilateral cu titlu gratuit,in sens ca il obliga doar pe mandatar si nu presupune remuneratie.Legea insa nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat de catre mandant.Obligatia mandantului de remunerare a mandatarului exista doar in cazurile prevazute de lege sau de contract.Mandatul profesional este prezumat cu titlu oneros.Asadar in cazul cind contr este gratuit putem vb dsp caracterul unilateral al acestuia,iar daca este oneros are caracter sinalagmatic.

3.2Caracterizati elementele contr de mandat.In calitate de parti la acest contract pot aparea orice subiecti de DCivil.Partile contr sunt mandantul si mandatarul.Mandantul trebuie sa aiba capacitatea juridca necesara pt a figura drept parte in raporturile juridice aparute in baza actelor incheiate de mandatar cu tertele persoane.Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina,pt ca in actele juridice pe care acesta le incheie in numele si pe contul manadantului trebuie sa manifeste un consimtamint valabil exprimat.Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului la incheierea de acte juridice de catre mandatar,adica savirsirea de catre mamdatar a actiunilor juridice in numele si pe contul Mandantului indreptate spre aparitia,modif,si stingerea drepturilor si obligatiilor civile.Obiectul contr de mandat il formeaza serviciile juridice de reprezentare,care nu pot fi materializate,de ex:mandantul il imputerniceste pe mandatar sa incheie un contr de locatiune,de v-c,de schimb,etc.Obiectul contr trebuie sa fie licit,ceea ce presupune ca actiunile pe care este imputernicit sa le savirseasca mandatarul in vederea incheierii de acte jur nu trebuie sa depaseasca limitele legii.Obiectul contr trebuie sa intruneasca doar prestatii posibile-adica posibilitatea executarii mandatului inh mod obisnuit,cu mijloace cunoscute si accesibile pt mandatar.Nu pot constitui obiect al contr actele ce comporta un caracter stric personal,de ex.testamentul,casatoria.Legea nu prevede conditii speciale in ce priveste forma contr de mandat.Acesta se incheie prin simplul acord de vointa al partilor.Pornind de la ceea ca mandatul este reprezentativ este rational de a recurge la forma scrisa a mandatului pt oferirea tertilot posibilitatii de veridicare a limitelor imputernicirilor.LOa fel CC nu contine reglementari speciale referotor la termenul contr,ceea ce inseamna ca poartile pot stabili de sine statator termenele.Referitor la pret,mandantul e obligat sa plateasca remuneratie numai in cazurile prevazute de lege sau de contract.

3.3Formulati principalele asemanari si deosebiri ale contr de mandat si contr de comision.Comisionul asemenea mandatului se refera la categoria contractelor de prestare a serviciilor de intermediere.Contr de comision se aseamana in multe privinte cu mandatul.Asemenari:obiectul lor comun-acordarea de catre mandatar sau comisionar a serviciilor ce se raportaeaza la incheierea de acte juridice nu pe contul sau ci pe contul pers care imputerniceste-comitent sau mandant.Efectele contractelor dat la fel sunt asemanatoare.Intre comitenet si comisionra exista aceleasi dreoturi si obligatii ca intre mandant si mandatar,cu deosebirile stabilite de normele speciale privind contr de comision.Deosebirile intre aceste 2 contr.:Comisionarul incheie acte juridice activind in acest sens fara

57

drept de reprezentare,adica in nume propriu,dar pe contul comitentului,fapt cel pozitioneaza drept parte contractanta in raporturile cu tertii.Comisionarul participa ca subiect de sine stataor la raporturile civile sau comerciale,iar necesitate procurii in vederea incheierii de acte juridice este inutila.LA rindul sau mandatarul in raporturile cu tertii apare in calitate de reprezentant al mandantului,incheind acte juridice in numele si pe contul mandantului.Prin incheierea contr de mandat se urmareste scopul de reprezentare la incheierea de acte juridice,cit si executarea nemijlocita a acestor acte.La contr de comision partile recurg in vederea executarii actelor juridice pe care le incheie comisionarul cu tertii in nume propriu,dar pe contul comitentului.Contr de comision este un contr cu titlu oneros,iar mandatul cu titlu gratuit(oneror doar in cazurile prevzute de lege sau contr).Spre deosebire de mandatar,comisionarul poate rezilia contr de comision in mod unilateral decit in urm cazuri:1-comitentul nu executa obligatiile asumate prin contr.2-inexistenta posibilittii de a executa obligatia asumta de catre comisionar.3-Posibilitatea rezilierii unilaterale de catre comisionra este prevazuta in contr.

58