1.Formele de contabilitate intilnite in Republica Moldova

Forma de contabilitate exprima modul de organizare a ciclului contabil de prelucrare a datelor in scopul obtinerii fondului de informatii care sa caracterizeze in expresia valorica, starea si miscarea patrimoniului.

Avind in vedere continutul formei de contabilitate si instrumentele de lucru ale acesteia, forma de contabilitate poate fi definita drept un sistem de documente corelate intre ele ce servesc la inregistrarea si prelucrarea, dupa anumite reguli, a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca urmare a operatiilor economice.

Legea contabilitatii prevede ca orice intreprindere are obligativitatea de a-si organiza si conduce contabilitatea proprie asigurind:

Intocmirea documentelor justificative in care sa se consemneze la locul si momentul producerii lor toate operatiile care afecteaza patrimoniul;

Prelucrarea si inregistrarea operatiilor economico-financiare in sistemul de conturi ;

Inventarierea anuala a patrimoniului unitatii;

Intocmirea rapoartelor financiare anuale compuse din bilantul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor banesti si anexele la rapoartele financiare;

Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate;

Furnizarea, publicitatea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala.

Un alt element, ce determina forma de contabilitate este cel al structurii inregistrarii contabile.

In acest sens se pot folosi doua variante:

a) prin dezvoltarea pe conturi corespondente a debitului si creditului fiecarui cont;

b) prin dezvoltarea pe conturi corespondente numai a creditului fiecarui cont .In present la intreprinderile republicii inca se utilizeaza doua forme de contabilitate care se bazeaza pe munca manuala: memoriale-order si jurnalele-order.

Forma de evidenta pe memoriale-order se utilizeaza rar, desi este o metoda mai simpla. Dupa cum se observa din schema, in calitate de registru sintetic se foloseste nota de contabilitate care se intocmeste pentru fiecare cont sintetic in baza documentelor primare si centralizate. In acest registru se inscriu sumele pe conturile corespondente (debit si credit) cu indicarea datei si numarului documentului primar. Separat se tine evidenta analitica a mijloacelor si datoriilor in carti, fise in baza carora se intocmesc balantele de verificare. Pentru controlul asupra starii si miscarii mijloacelor banesti in numerar, casierul tine registrul de casa care se controleaza de contabil.

Generalizarea informatiei pe toate conturile sintetice se poate efectua cu ajutorul:

jurnalul-sah;

Cartii mari;

Registrul principal.

In primul caz totalurile fiecarei note de contabilitate se inscriu in jurnalul-sah, care inlocuieste Cartea mare.

In cel de-al doilea caz datele din nota de contabilitate se inscriu la inceput in jurnalul de inregistrare, iar din aceasta se trec in Cartea mare. In acesta pentru fiecare cont in debit si credit sunt prevazute coloane pentru inscrierea totalurilor din notele de contabilitate pe fiecare cont corespondent.

O varietate a formei de evidenta pe memoriale-order este Registrul Principal, denumirea caruia provine de la registrul sintetic de baza. In acest registru pe fiecare

nota de contabilitate este prezentata suma totala cu gruparea pe debitul si creditul

conturilor corespondente.

Pe linga unele avantaje (de exemplu, simplitatea registrelor contabile si ilustrativitatea datelor reflectate), forma de evidenta prin memoriale-order nu este lipsita de neajunsuri:

notele de contabilitate reprezinta niste registre de grupare intocmite intre documentele primare si registrele principale de contabilitate sintetica;

masivitatea contabilitatii analitice, izolarea acesteia de contabilitatea sintetica;

dublarea datelor in diverse registre;

dificultatea efectuarii procedurilor contabile.

Dat fiind acest fapt in prezent mai pe larg se utilizeaza forma de evidenta prin jurnale-order.

Dupa cum se vede din schema, informatia de intrare din documentele primare se trece in borderourile si fisele contabilitatii analitice in scopul controlului asupra intocmirii si miscarii mijloacelor si datoriilor. Concomitent datele din documentele primare se inscriu in registrele contabilitatii sintetice, principalele din care sunt jurnalele-order. Insa din documentele primare datele se trec direct in jurnale-order in cazurile in care pe un oarecare cont se efectueaza un numar neinsemnat de operatiuni.

In caz contrar, informatia primara se grupeaza sau se acumuleaza in borderourilor speciale, apoi se trece in jurnale-order, unde se formeaza informatia necesara privind conturile sintetice. La sfirsitul perioadei de gestiune rulajele conturilor sintetice se trec in Cartea mare. Datele acesteia se compara cu totalurile sumelor din balantele de verificare a conturilor analitice si cu soldurile mijloacelor banesti in numerar din registrul de casa. Apoi in baza informatiei privind conturile din Cartea mare se intocmaesc bilantul contabil si alte rapoarte financiare.

Dupa cum s-a mentionat, in cadrul acestei forme registrele contabile de baza sunt jurnalele-order.

Trasaturile distinctive ale acestora sunt:

1. Existenta la fiecare jurnal-order:

-a numarului permanent (de la 1 pina la 16 );

-a posibilitatii reflectarii informatiei privind un cont sau mai multe conturi sintetice intercorelate (de exemplu, jurnalul-order nr.1-contul 241 ,,Casa , jurnalul-order nr.10- diverse conturi de evidenta a consumurilor efectuate );

-a structurii individuale tabelul tiparit in prealabil in acesta, in functie de necesitatea gruparii si obtinerii informatiei, precum si corespondenta conturilor.

2.Efectuarea inregistrarilor dupa criteriul creditor, adica sumele din cont ( conturi) care se reflecta in jurnalul-order se inscriu in credit, cu indicarea debitului conturilor corespondente corespunzatoare ( tab. 4 )

3. Constituirea unor jurnale-order distincte asigura intr-o mare masura imbinarea contabilitatii sintetice si analitice, ceea ce reduce numarul de inregistrari si accelereaza intocmirea rapoartelor financiare necesare.

4. Suplimentar pe unele jurnale-order se tin borderouri ale contabilitatii sintetice, in care inregistrarile se efectueaza dupa criteriul debitar al unui cont in corespondenta cu creditul altor conturi. Aceasta se refera, de exemplu, la inregistrarile privind conturile de mijloace banesti, ceea ce este conditionat de specificul reflectarii si controlului operatiunilor de casa si bancare intr-un singur loc.

Rolul borderourilor de grupare sub forma de tabele de specificare si foi de descifrare consta in faptul ca in cazul necesitatii sa se efectueze gruparea prealabila a datelor trecute in debitul sau creditul conturilor corespunzatoare. Acestea sunt, de exemplu, tabelele speciale de repartizare a consumurilor pentru materiale si salarii, de calculare a uzurii mijloacelor fixe, calculare a uzurii obiectelor de mica valoare si scurta durata etc.

Totalurile din jurnalele-order la sfirsitul lunii se inscriu in Cartea mare. Totodata, dupa cum s-a mentionat, daca operatiunile sunt reflectate in jurnalele-order dupa criteriul creditor, in Cartea mare - in ordine inverse, adica dupa criteriul debitar. De aceea, rulajul debitor al fiecarui cont, pentru care in Cartea mare este prevazuta o foaie, se prezinta desfasurat, iar totalul creditului acestui cont reprezinta o singura suma . Acesta permite a concretiza plenitudinea si corectitudinea inregistrarii operatiunilor economice la sfirsitul lunii. Rulajul debitor al tuturor conturilor efectuate in cursul lunii, inscrise in Cartea mare, trebuie sa fie egal cu totalul rulajului

creditor al acestor conturi, ceea ce rezulta din esenta dublei inregistrari. O astfel de construire a registrului de baza nu necesita intocmirea lunara obligatorie a balantei de verificare a conturilor sintetice, ceea ce este necesar in cazul utilizarii formei de evidenta pe memorial-order sau a altei forme de inregistrare contabila.

Cartea mare se deschide pe un an pentru fiecare cont sintetic utilizat la intreprindere. In primul rind in tabel se inscrie soldul la 31 decembrie ( in debitul sau creditul conturilor ), apoi la finele fiecarei luni din jurnalele-order se trec datele rulajelor creditor si debitor ale conturilor.

Utilizarea computerilor a dus la crearea formei automatizate a contabilitatii (figura 6 ) care a ridicat la un nivel mai inalt procesul de inregistrarea a operatiunilor economice, operativitatea si calitatea informatiei obtinute .

Ca si in cazul aplicarii altor forme ale sistemului de contabilitate automatizat documentele primare constituie baza informationala initiala, insa acestea pot fi de doua tipuri: completate manual pe formulare tip sau intocmite prin intermediul tehnicii de calcul. In primul caz informatia se introduce in baza de date a computerului, iar in al doilea caz aceasta se afla deja in memoria tehnicii te calcul.

Introducerea informatiei contabile se efectueaza in baza unei structuri de inregistrari determinate in prealabil.

Prin introducerea unica a informatiei se asigura unitatea bazei informationale si un proces tehnologic automatizat complet de prelucrare a informatiei. Integrarea prelucrarii datelor contabilitatii primare si adaptarea programelor informatice la sarcinile utilizatorilor se realizeaza prin utilizarea diverselor programe informatice de contabilitate (de exemplu, ,,1C-Contabilitate , ,,Wiscount , ,,Book-Keeper etc.).

Pentru computerele de nivel contemporan este caracteristica universalitatea din punctul de vedere al abordarilor metodologice generale ale organizarii contabilitatii, totodata , posibilitatea utilizarii programelor destinate unei intreprinderi concrete, tinind cont de propunerile clientului.

Cu ajutorul programelor se realizeaza introducerea rapida a formulelor contabile prin metoda in baza careia sta corespondenta-tip a inregistrarilor contabile.

Modificarea sau adaugarea operatiunilor se efectueaza de insusi utilizatorul. Volumul mare al memoriei computerului permite a lucra cu agentii de toate nivelurile, ceea ce da posibilitate de a efectua fara dificultati operatiuni cumulative (calcularea salariilor, a uzurii si amortizarii, etc. ).

Jurnalele-order si borderourile, balantele de verificare si balantele-sah pot fi formate pentru orice perioada, de formatul necesar si in termene reduse. La computer poate fi intocmit bilantul si alte rapoarte financiare nu numai pe un trimestru si an, ci, dupa caz, si lunar, ceea ce ridica caracterul analitic si siguranta acestor in utilizare. Unii indicatori din rapoarte pot fi detaliati, inclusive pina la o operatiune.

Rapiditatea in asigurarea diversilor utilizatori cu informatia corespunzatoare in baza unui masiv unic nu este singura trasatura distinctive a formei automatizate de evidenta. Contabilul lucreaza la computer in regim de dialog, avind o relatie inversa in procesul prelucrarii informatiei si obtinerii documentelor de iesire corespunzatoare. Registrele contabile sunt formele de iesire ( masinogramele ) care pot fi primite pe purtatorii de hirtie, precum si pe ecranele display.

Cu ajutorul tehnicii de calcul se formeaza automat de asemenea toate inregistrarile contabile care reflecta rezultatele calculelor si gruparilor efectuate anterior. Inregistrarea datelor concomitent in debitul si creditul conturilor sintetice, precum si in conturile corespunzatoare ale contabilitatii analitice permite a prelua toata informatia in cadrul fiecarui obiect de contabilitate.

O particularitate a utilizarii computerelor este pastrarea documentelor primare si registrelor nu numai in mape, ci si pe purtatori tehnici-dischete (discuri) ceea ce ridica siguranta pastrarii informatiei si da posibilitate de a grupa datele initiale dupa alte criterii.

Insa este de remarcat ca sistemul automatizat nu introduce modificari radicale in metotologia contabilitatii, ci se schimba doar tehnologia prelucrarii si primirii informatiei. Elementele de baza ale metodei contabilitatii (conturile, dubla inregistrare, etc.) modifica doar forma,conformandu-se cu conditiile automatizate a informatiei.

De asemenea este evidenta tendinta reducerii documentelor primare pe seama faptului ca in baza datelor pe langa datele variabile exista si un volum de informatie permanenta (normativa-bibliografica). Aceasta cuprinde actele normative necesare privind organizarea contabilitatii, normele si normativele consumurilor, datele achitarii impozitelor etc.

Sistemul contabil automatizat se incadreaza in sistemul general al gestiunii interprinderii, la baza caruia stau urmatoarele principii:

asigurarea metodologica ;

asigurarea organizatorica ;

asigurarea informattionala ;

asigurarea cu programe (computerizarea ) ;

asigurarea tehnica ;

Deci, forma automatizata de evidenta contabila are urmatoarele avantaje:

computerile personale devin factorul determinant in organizarea muncii contabilului ;

utilizarea multipla a datelor contabile si posibilitatile nelimitate ale gruparii si regruparii acestora ;

posibilitatea primirii informatiei solicitate la orice data ;

pastrarea oricarei informatie si in orice volum cu tiparirea ulterioara a masinogramelor sau pe ecran inclusiv pina la intocmirea rapoartelor financiare ;

nivelul inalt al imbinarii contabilitatii analitice si sintetice, exluderea maxima a dublarii indicatorilor prin formarea unui bloc unic de informatii pentru toate nivelurile de gestiune.

Totodata la utilizarea computerilor o problema este asigurarea securitatii informatiei.

2. CT cheltuielelor activitatii operationale

Ele cuprind cheltuielile ocazionate de dsfasurarea active de baza a #.Acestea cuprind:

1.Costul vinzarilorreprez o parte din consumurile aferente produselor, marfurilor vindute si serviciilor prestate.Acestea cuprind:- la # de productie- consumurile materiale directe, CI privind retribuirea muncii, inclusive contributiile pentru asig sociale, CIP aferente produselor vindute;

- la # de comert- val de bilant a marfurilor vindute (sumac ea m/mica dintre val de intrare a marf procurate si val realizabile neta);

2.Chelt comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, marfurilor si prestarii serviciisi anume: chelt privind operat de marketing, chelt de transport privind desfacerea; chelt de reclama, prime platite vinzatorilor, casierilor, hamalilor, chelt privind retribuirea muncii salariatilor de la # de comert care cuprind salarii de baza si suplimentare, chelt privind procurarea licentei pentru exportul produselor si marfurilo, chelt privind intocmirea declaratiilor vamale pentru vinz produselor peste hoatrele tarii.3.Chelt generale si administrative cuprind chelt privind deservirea si gestiunea # in ansamblu: chelt pentru uzura, reparatia si intretinerea MFixe, chelt privind amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala si gospodareasca; chlet de intretinere a personalului administrative si de conducere: impozitele si taxele virate in bugetul de stat; chelt pentru protectia muncii;chelt pentru pregatirea si reciclarea cadrelor, achitatea diverselor servicii prestate #, in conformitate cu contractile incheiate; chelt aferente angajarii fortei de munca.

4. Alte cheltuieli operationale cuprin chelt privind vinzarea altor active curente; chelt privind arenda operationala; chelt sub forma de amenzi, penalitati, despagubiri; chelt aferente dobinzilor pentru credite si imprumuturi; CIP nerepartizat; chelt aferente produselor rebutate, chelt aferente anularii comenzilor de productie.3. .Analiza rezultatului financiar al ntreprinderii

Rezultatul financiar al activitii ntreprinderii se caracterizeaz prin suma profitului (pierderii) i a nivelului rentabilitii obinute.

Profitul reprezint depirea veniturilor ctigate de ntreprindere asupra consumurilor i cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de ntreprinztor. Cantitativ profitul (pierderea) se determin: Profitul (pierderea) = Venituri Consumuri i cheltuieli. Cu ct este mai mare valoarea veniturilor cu att va fi mai ridicat mrimea profitului.

n practica CT i analitic autonom, n conformitate cu prevederile SNC 5 Prezentarea rapoartelor financiare sunt utilizate urmtoarele noiuni ale profitului:

Profitul Brut (Pierdere global) reprezint profitul (pierderea) obinut din vnzarea produselor, mrfurilor i serviciilor prestate, i se determin ca diferena dintre Veniturile din Vnzri i Costul Vnzrilor.

Profitul (pierderea) din activitatea operaional reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile obinute de ntreprindere din activitatea de baz, determinat de statutul acesteia.

Profitul (pierderea) din activitatea de investiii este diferena dintre veniturile i cheltuielile obinute de ntreprindere din operaiunile ce in de micarea activelor pe termen lung.

Profitul (pierderea) din activitatea financiar reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile aferente operaiunilor legate de modificrile n mrimea i structura capitalului propriu i mijloacelor mprumutate.

Profitul (pierderea) din activitatea economico-financiar este rezultatul financiar obinut de ntreprindere n cursul perioadei de gestiune din activitile operaional, de investiii i financiar.

Profitul (pierderea) excepional este diferena dintre veniturile i cheltuielile aprute ca rezultat al evenimentelor i operaiunilor excepionale neprevzute.

Profitul (pierderea) pn la impozitare este profitul (pierderea) obinut de ntreprindere n cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activiti i rezultatul excepional. Profitul pn la impozitare este numit Profit (pierdere) Contabil.

Profitul Net (pierdere net) este profitul (pierderea) care rmne la dispoziia ntreprinderii dup calcularea cheltuielilor (economiilor) privind Impozitul pe venit, i se determin ca diferena dintre Profitul pn la impozitare i Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit.

Modalitatea formrii acestor indicatori:

Venitul din Vnzri Costul Vnzrilor = Profitul Brut (pierderea global) + Alte venituri operaionale Cheltuielile perioadei = Profitul (pierderea) din activitatea operaional +/- Profitul (pierderea) din activitatea de investiii +/- Profitul (pierderea) din activitatea financiar = Rezultatul activitii economico-financiare (profit/pierdere) +/- Rezultatul excepional (profit/pierdere) = Profitul (pierderea) pn la impozitare Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit = Profit Net (pierdere net)

Analiza profitului prezint un interes primordial att pentru proprietarii ntreprinderii i investitorii reali i poteniali ai ntreprinderii, ct i pentru ali utilizatori ai informaiei din Rapoartele financiare. Astfel proprietarii i investitorii sunt interesai s maximizeze mrimea profitului creat de o anumit sum investit. Creditorii apreciaz profitul ntreprinderii ca principalul criteriu de achitare a dobnzii i a rambursrii sumei datoriei. Analiza profitului prezint interes deosebit i pentru organele fiscale, deoareca acesta constituie baza pentru calculul mrimii venitului impozabil i a impozitului pe venit.

Analiza dinamicii i structurii Profitului pn la impozitare (PPI) ncepe cu aprecierea n dinamic a structurii PPI, care poate fi exprimat prin relaia:

PPI = RAO +/- RAI +/- RAF +/- RE

Analiza n dinamic a PPI permite evaluarea mrimii acestuia n comparaie cu realizrile anilor precedeni i/sau cu datele stabilite n Planul de afaceri, i studierea modificrilor survenite n mrimea profitului (pierdere) contabil n ultimii ani.

Analiza structural a PPI permite aprecierea aportului fiecrui tip de activitate n obinerea profitului contabil. Creterea n dinamic a cotei RAO n suma total a PPI este apreciat pozitiv.

Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii i structurii PPI, se determin abaterea absolut (fa de perioada precedent i/sau de plan), ritmul creterii, procentul ndeplinirii planului i ponderea rezultatului financiar obinut din fiecare tip de activitate n suma total a mrimii PPI.

Analiza dinamicii i structurii PPI este efectuat n baza datelor Raportului de profit i pierdere i Planului de afaceri.

Analiza factorial a profitului (pierderii) din activitatea operaional (RAO) presupune stabilirea i calcului influienei factorilor, care au contribuit la modificarea n dinamic a prilor componente ale RAO. Din punct de vedere factorial, RAO poate fi determinat conform formulei:

Profitul (pierderea) din activitatea operaional = Profitul Brut + Alte venituri operaionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale i administrative Alte cheltuieli operaionale

Fiecare parte component a formulei factoriale influeneaz asupra RAO a ntreprinderii. Profitul Brut i Alte venituri operaionale au o aciune direct, iar cheltuielile perioadei o aciune invers. n calitate de surs de informaie pentru analiza factorial a RAO, servete Raportul de profit i pierdere.

Componenta cea mai important a RAO este Profitul Brut (PB) (pierderea global). Analiza PB ncepe cu aprecierea evoluiei structurii acestuia, obinut pe tipuri de activitate operaional. De regul mrimea PB poate fi ctigat de ntreprindere din vnzarea produselor finite, comercializarea mrfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrrilor de construcie. Aceast analiz se efectuiaz n baza datelor Anexei la Raportul de profit i pierdere.

Pe lng aprecierea evoluiei i structurii, PB poate fi analizat i din punct de vedere factorial, examinnd astfel cauzele ce au condiionat devierea mrimii acestuia. La efectuarea analizei factoriale a PB este important s se ea n considerare tipul de activitate operaional n urma cruia a fost obinut profitul (pierderea), deoarece trsturile caracteristice ale tipurilor de activitate operaional genereaz i particularitile tehnicii de calcul al analizei factoriale a PB.

Astfel devierea mrimii PB obinut din vnzarea produselor i/sau prestarea serviciilor este cauzat de influiena urmtorilor factori: a) modificarea volumului de vnzare al produselor (serviciilor prestate) are o influien direct asupra PB; b) modificarea structurii i sortimentului produselor vndute (serviciilor prestate) poate exercita asupra mrimii PB o influien att pozitiv, ct i negativ (n dependen de ponderea produselor mai rentabile); c) modificarea costului de vnzare al produselor (servciilor prestate) are o influien invers asupra PB; d) modificarea preurilor la produsele vndute (serviciile prestate) influieneaz direct mrimea PB.

n calitate de surse informaionale pentru efectuarea analizei factoriale a PB din vnzarea produselor (prestarea serviciilor) servesc: Anexa la Raportul de profit i pierdere, Calculaiile produselor (serviciilor) concrete, Calculele speciale (de recalculare).

Mrimea profitului (pierderii) n mare msur, depinde i de rezultatele obinute de ntreprindere din activitile neoperaionale, adic din activitatea de investiii, financiar i din evenimentele excepionale.

Analiza ncepe cu aprecierea n dinamic i/sau n comparaie cu datele prevzute n Planul de afaceri a mrimii i structurii Profitului (pierderii) din activitile neoperaionale.

Analiza Profitului (pierderii) din activitatea de investiii (RAI) ncepe cu aprecierea modificrii mrimii acestuia n dinamic i a cotei acestuia n suma total a PPI i a Profitului activitii neoperaionale, la fel se analizeaz i Profitul (pierderea) din activitatea financiar i Profitul (pierderea) excepional.

n procesul analizei de mai departe, se examineaz factorii ce au condiionat modificarea mrimii Profitului (pierderii) din activitile neoperaionale, fa de realizrile anului precedent i/sau de datele n Planul de afaceri. Principalii factori, care influieneaz modificarea acestor profituri (RAI, RAF, RE) sunt prole componente ale acestora. De menionat c valoarea veniturilor influeneaz direct rezultatul financiar, iar cheltuielile au o influien invers.

n calitate de surs informaional pentru efectuarea analizei Profitului (pierderii) din activitile neoperaionale, servete Anexa la Raportul de profit i pierder.

4. CT veniturilor din activitate financiaraEle cuprind sumele rezultate din transmiterea in arenda finantata a activelor nemat si materiale pe TL, val activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub foma de diferente favorabile de curs valutar, subventii de stat, primelor.

Evidenta analitica a acestor venituri se tine pe tipuri de venituri, pe surse sip e per de obtinere a acestora.

Pentru evidenta sintetica a ven din activitatea fin este destinat contul de pasiv 622 cu aceasi den.

In Ct se reflecta sumele venit constate in cursul per de gest cu total cumulative de la inceputul anului.

In Dt trecerea la finele anului de gestiune a ven acumulata in contul de evidenta a rezultatelor fin.

La finele fiecarei per de gestiune rulajul creditor al contului 622 se ia in calcul la determ rezulattului fin din active financiara care se reflecta in Raportul de profit si peierdere

Contul 622 se inchide la sf anului prin f.c: DT 622 CT 3515.Scopul auditului

(1) Scopul auditului il constituie verificarea si analiza bilantului financiar, declaratiilor fiscale, documentatiei de plata si de decontari si a altor obligatiuni financiare ale agentilor economici pentru constatarea autenticitatii, deplinatatii si conformitatii acestora cu legislatia in vigoare si cu cerintele de tinere a evidentei contabile si de intocmire a bilanturilor contabile

(2) Organizatia de audit poate acorda agentilor economici asistenta privind organizarea, restabilirea si tinerea evidentei contabile, intocmirea bilanturilor contabile si a declaratiilor fiscale, estimarea situatiei financiare, analiza activitatii economico-financiare, organizarea evidentei computerizate, evaluarea patrimoniului, impozitarea si gestiunea, precum si asistenta juridica in problemele de activitate economico-financiara

6. Ct veniturilor din activitatea neoperationala

Aceste venituri se subdivizeaza in 3 grupe:

A) Venit din Act de investitii

B) Ven din Act financiara

C) Ven exceptionale

Pentru evidenta veniturilor ale active de investitii este destinat contul 621Venituri ale activ de investitii. In fiecare an acest cont se incepe cu soldul zero.La contul 621 pot fi deschise subconturi in functie de necessitate.

Pe parc anului contul 621 se CT in corespondenta cu DT conturilor:

241-la sumele depuse in numerar de PF pentru mij fixe comercializate

123- inregistrarea surplusurilor mij fixe constatate in urma inventarierii

228-la suma dividentelor calculate din actiuni sau din participatie din cap statutar din alte entitati

221-la suma venitului calculate a cumparatorului cu titlu de intreprinzator pentru mijl fixe si activele pe t/l comercializate acestora.

La finele anului sumele accumulate se trec la contul 351.

In urma unor anumite operat apare necesitatea evidentei veniturilor active financiare,care sunt luate la evidenta la contul 622Venituri din active financiara.

Contul 622 se CT cu DT conturilor:

221,213-la valoarea justa a bunurilor materiale primate cu titlu gratuit228-la suma dobinzei de arenda pentru activele pe t/l transmise in arenda

243-la suma diferentelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor in valuta straina la finele per de gestiune.

La finele per de gest veniturile din active financiara se trec dupa destinatie la contul 351.

La entitati pot avea si cazuri cind gratie unor factori naprevazuti rezulta venituri exceptionale.

Venit exceptionale sunt reflectate in baza proceselor verbale ale comisiilor pentru determ marimii calamitatilor naturale,evaluarea si lichidarea acestora,calculele companiilor de asigurari,procesele verbale ale politiei rutiere.

Veniturile exceptionale sunt generalizate in cadrul contului 623.

In CT sunt accumulate veniturile respective

In DT raportarea acestora la contul 351.

Constatarea venituriloe exceptionale are loc prin creditatea contului 623 cu debitarea urm conturi:

211,213-la val reziduala a mater ramase din lichiadarea active deteriorate

221,229-compensarile calculate de companiile de asigurari

La finele anului contul dat se inchide si sold nu are

DT 623 CT351

Rezultatul financiar al entitatii se reflecta in cadrul contului 351 si este destinat pentru generalizarea inform privind veniturile si chelt entitatii accumulate pep arc anului de gestiune.

Contul 351 este un cont de comparare

In CT se inreg veniturile accumulate in per de gestiune

In DT cheltuielile aferente acestor venituri pe active separate

Evidenta analitica a rezult fin total se tine pe tipuri de venit si cheltuieli

Operatiuni economice: - trecerea dupa destinatie a veniturilor DT 611,612,621 CT 351

- trecerea dupa destinatie a cheltuielilor DT 351 CT 712721722723

- La deter chelt privind impozitul pe venit DT 351 CT 731 - deducerea rezultatului net

A. cind se obtine profit DT 351 CT 333.1

B. cind se obtine pierdere DT 333.2 CT 351 - la determ economiei privind impozitul pe venit DT 731 CT 3517. Clasificarea activelor pe TL

Activele pe TL reprez activele care imbarca o forma fizica naturala, pot fi utilizate o per ma mare de un an in active economico-fin a # in scopuri productive, neproductive, adm sau pot fi predate in chirie pentru a obtine un avantaj economic sau destinat vinzarii.

Dupa componenta si omoginitate actvele pe TL se subdivizeza in urm grupe:1.Active materiale in curs de executie reprezinta chelt privind achizitionarea si crearea activului la beneficiarul constructiei in decursul unei per indelungate,In componenta activelor mat in curs de executie se include chelt aferente achizitionarii utilajului care necesita montaj, construirii caldirilor, edificiilor, modernizarii utilajelor si masinilor.

2.Terenurile repr un gen special de imobil care are o durata de utilizare nelimitat in desfasurarea active # sau poate fi destinat incherierii.caeasta cated cuprinde ariile de pamint cu cladiri de care dispune #, livezi, vii, cimpii.3.Mijloace fixe repr activele materiale, al caror prt unitary depaseset plafonul satbilit de legislatie(3000 lei) si cu o durata de utilizare m/mare de un an. In categoria mijl fixe intra cladiri, mijl de transport, inventarul de productie, unelte si scule.

4. Resurse naturale sunt act meteriale pe TL care au o forma naturala concreta de resurse de prol, gaze, piatra de constructii, var , resurse de material lemnos etc. In functie de termenul limitat de utilizare, se disting active pe TL uzurabile si neuzurabile:

AMTL uzurabile sunt numite activele mat pe TL cu o durata de utilizare limitat pe parcursul careia se calc uzura(epuizare).Aceasta grupa constituie mij fixe si resursele naturale.

AMTL neuzurabile sunt numite activele care au o durata de utilizare nelimita sau se afla in process de creare.acestea cuprind terenurile si act met in curs de executie .8. CT veniturilor din activitatea operationalaVenitul afluxul global de avantaje economice obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de intreprindere in conturile ei.

In componenta venitului nu se include sumele incasate in numele tertilor personae,de ex: tva,accizele,incasari obtinute de intreprindere nu constituie un avantaj economic al intreprinderii si nu influienteaza asupra capitalului propriu al acesteia.

In functie de sursele de intrare VT se subdivizeaza in

1 VT din activitatea operationala

2 VT din activitatea neoperationala.

VT din activitatea operationala cuprind sumele rezultate activitatea de baza a # : - vt din vanzari:incasari din vanzarea produselor,marfurilor,etc alte venituri operationale: sumele primite din iesirea,vanzarea,schimbul activelor curente cu exceptia produselor finite,marfurilor,precum si sub forma de amenzi,penalitati etc.

VT din activitatea operationala include sumele primate sau de primit din alte feluri de activitati,adica:

VT din activitatea de investitii in componenta lor intra sumele rezultate din iesirea si reevaluarea activelor pe termen lung ale intreprinderii,sumele incasate din vanzarea activelor nemateriale,terenurilor si reevaluarea mijloacelor fixe,,dividendele calculate

VT din activitatea financiara cuprind sumele rezultatelor din transmiterea in folosinta a altor personae juridice si fizice pe un termen mai mare de un an a activelor nemateriale si materiale pe termen lung,etc.

VT exceptionale la care se refera sumele primate de la companiile de asigurari,etc.

VT din comercializare sunt reflectate in cadrul contului de pasiv 611venituri din vanzari

611.1 VT din vanzarea produselor

611.2 VT din vanzarea marfurilor

611.3 VT din servicii prestate

611.4 VT din contacte de constructii

611.5 VT din operatiuni de arenda-leasing

In CT contului 611sunt reflectate toate veniturile obtinute din vanzari,adica in urma efectuarii comercializarii produselor,marfurilor,lucrarilor si serviciilor.Pe parcursul anului la acest cont se fac inregistrari numai in credit,iar la finele anului,toate sumele reflecate in credit vor fi trecute la rezultatul financiar total.

Astfel contul dat sold nu are si la sfarsitul anului se inchide.La calcularea Vt din vanzari corespondeaza conturile DT 221-CT 611.

La incasarea Vt in numerar de la comercializarea marfurilor DT241-CT 611.

Contul respective se inchide cu f c DT611-CT351In cadrul altor venituri operationale sunt reflectate veniturile din rezultatul inventarierii,din rebut.Aceste venituri sunt reflectate in contul de Pasiv 612alte Vt operationale.

La recuperarea pagubelor materiale recunoscute sau adjudicate DT227-CT612.

Reflectarea la intrari a produselor,materialelor utilizabile in urma rebutului DT221,216- CT612.

Calcularea dobanzii privind imprumuturile curente alocate DT227,228-Ct612.

Trecerea dupa destinatie a Vt operationale DT612-Ct351.

Operatiile ce tin de reflectarea altor venituri operationale se generalizeaza in functie de subconturile deschise cat si alte criterii prevazute de politica de contabilitate si cerintele rapoartelor financiare.

9. Ct decontarilor cu titularii de avans Toate operatiile cu titularii de avans se iau la evidenta la contul sinteti 227.2.In Dt se inscriu sumele eliberate titularilor de avans, iar in CT-creantele titularilor de avans casate conform decontarilor prezentate si sumelle restituite ale avansurilor nefolosite. Decontarile de avans sunt verificate in Ct din punct de vedere a oportunitatii platilor efectuate si marimii lor.CA rezultat al verificarii se determ suma de chelt, care urmeaza a fi aprobata.Apoi decontul de avans cu raportul in scris si succinct al titularului se prezinta conducatorului # pentru aprobare.Pentru aceasta se acorda pin al a3zile.in fine, Ct se achita complet cu titularul de avans. Responsabil pentru perfectarea corecta a avansurilor eliberate si verificarea decontului de avans revine contabilului-sef.El efecteuiaza controlul asupra prezentarii la timp a decontarilor de avans si restituirii de catre titulari a partii nefolosite a avansului.Sumele nerestituite pot fi retinute din salriu.

Ev analitica la contul de gr 2227.2Creante pe t/s ale titularilor de avansse tine separta pe fiecare titular si suma a avnsului eliberatLa eliberarea sumelor de bani din caserie se intocmeste fc DT 227.2 CT241

Sumele cheltuite de titularii de avans Dt 123,211,713 CT 227.2

Recuperarea daunei materiale de catre titularii de avans DT 241 CT 227.211.CT datoriilor privind decontarile cu bugetulPentru deneralizarea informatiei privind datoriile fata de buget aferente impozitelor, taxelor, si sanctiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 datoriilor privind decontarile cu bugetul.In CT se reflecta datoriile calculate fata de buget privind impozitele si taxele

In DT platile virata efectiv sau trecut in cont.

Soldul este creditor si reprezinta suma datoriilor # privind paltile datorate bugetului la sf per de gestiune.

Evidenta analitica a datoriilor privind decontarile cu bugetul se tine pe feluri de impozite si taxe.D aceea in cadrul conturilor sintetice destinate evidentei decontarilor cu bugetul pot fi deschise diferite subconturi si conturi analitice pentru evidenta si efectuarea corecta a terecirlor in cont pe tipuri de impozite si taxe.

Planul de conturi prevede si alte conturi pentru contabilizarea decontarilor cu bugetul care au o utilizare mai redusa datorita specificului efectuarii operatiiloe economice.Astfel contul 535 TVA si accize de incasat este destinat generalizarii informatiei privind sumele impozitului pe venit,TVA si accizele aferente procurarilor,calculate, dar care nu sunt obligatorii spre palta pina la indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare.La momentul aparitiei obligatiei de plata a acestor impozite sumele lor se intrec in contul 534 datoriilor privind decontarile cu bugetul.13.CT datoriilor privind asigurarileAsigurarile repr un element de protectie, in functie de tipul asigurarilor contributiilor po fi formate:individual si de catre patron

Asig.se subdivizeaza in:

-asig.sociala

-asig.medicala

-asig.bunurilor

-asig.personala.

Toate tipurile de asig.sint axate pe diferite legi. Asig.sociala se executa in conformitate cu prevederile Legii bugetului asig.soc.de stat

Asig.bunurilor si a persoanelor se efectueaza in baza legii despre companiile de asig.

Generalizarea informatiei privind contributiile p-u asig.soc., datoriile calculate privind asig.medic., asig.patrimoniului si a personalului entitatii se reflecta in contul de pasiv 533 dat.privind asig

533.1 dat.fata de fondul social

533.2 dat.fata de organele sindicale priv.contrib.la asig.soc.

533.3 dat.priv.asig.medic

533.4 dat.priv.asig.de persoane

533.5 dat.priv.asig.bunurilor.

Asig.persoanelor si a bunurilor se efectueaza in baza contractelor de asig. In baza acestor contracte entitatea se obliga sa efectueze decontarile cu personalul privind contractele de asig.individuala:

1)la calcularea datoriilor privind asig.persoanelor: Dt 531 Ct 533.4

2)achitarea fata de compania de asig. Dt 533.4 Ct 242

3)platile p-u asig.bunurilor Dt 813 Ct 533.54)achitarea are loc prin: Dt 533.5 Ct 242

In urma calamitatilor naturale cind a fost cauzat prejudiciul , compania de asig.determina cauza prejudiciului, marimile acestuia se in baza deciziilor comune intre entitate si compania de asig.se calcula recompensa prevazuta de contract prin: Dt 229 Ct 623Primirea mijl.in conturi curente transferate de compan.de asig. Dt 242 Ct 229Modul de impozitare a persoanelor fiz.si jurid., marimea ratelor impozitelor sint prevazute de Codul Fiscal si reglementate anual de Legea Bugetului.

Impoz.pe venit se calcula in marimea ratelor stabilite iar modul de determinare si contabilizare se reglementeaza de prevederile SNC 12 contab.impoz.pe venit si Codul Fiscal.

Venitul contabil repr.profitul per.de gest.pina la impozitare reflectat in raportul priv.rez.financ.

Pierdere contabila repr.pierderea per.de gest.pina la impozitare reflectata in raortul de profit si pierdere.

Venitul impozabil (pierdere fiscala) repr.venitul (pierderea) contabil a per.de gest corectat in conformitate cu regulele stabilite de legislatia fiscala.

Suma impoz.pe venit se determina la sf.anului in declaratia fiscala. # selecteaza autonom varianta de calculare a venitului. La sf.anului dupa perfectarea declaratiei fiscale se precuzeaza sumei calculate si virate in avans.

P-u calcularea imp.pe venit de la salariati se intocmeste fisa contribuabilului.

Evidenta sintetica si analitica a decontarilor privind asigurarile se reflecta in registrul pentru contul 533 datorii privind asigurarile care elaboreaza de sine stattator # si seorganizeaza pe tipuri de asigurari,pe asiguratori.La sf per de gestiune datele din registrul sintetic specific se trec in Cartea Mare.14.Metodologia de efectuare a controlului financiar

Metoda CF:

momentul essential al procesului de control il constituie comparatia

metodologia controluluise traduce printr-o interferenta a procedeelor si mijloacelor utilizate

metoda CF exprima actiunea de cunoastere si presupune utilizarea unor procedee de control specifice, care la randul lor impun folosireade tehnici sau instrumente de control adecvate

Procedee:

1. Studiul general prealabil face posibila cunoasterea elementelor esentiale si specifice ale activitatii ce urmeaza a se controla si pe baza acestora orienteaza actiunea de organizare si exercitarea in continuare a muncii de control asupra obiectivelor care necesita atentie sporita

2. Controlul documentar contabil

poate fi atat preventive cat si ulterior

este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si a eficientei operatiilor si activitatilor economico financiare, prin examinarea documentelor primare si centralizatoare, a inregistrarilor in evidenta contabila, a situatilor contabile si bilanturilor

Tehnici ale controlului documentar :

a. Controlul chronologic se exercita in ordinea intocmirii, inregistrarii si indosarierii documentelor

b. Controlul invers chronologic

se exercita de la sfarsit spre inceputul perioadei de control

se incepe cu controlul celor mai recente operatii si documente si se continua de la present spre trecut

se foloseste atunci cand la constatarea unei abateri este nevoie sa se stabileasca momentul cand aceasta s-a produs

c. Controlul sistematic ( de probleme ) presupune gruparea documentelor pe tipuri de operatii: controlul salariilor, al aprovizionarii, al trezoreriei

d. Controlul reciproc consta in cercetarea si confruntarea la aceeasi unitatea a unor documente sau evidente cu continut identic insa diferite ca forma, pentru aceleasi operatii sau operatii diferite, insa legate reciproc

e. Controlul incrucisat - consta in confruntarea tuturor exemplarelor unui document, existente la unitatea controlata si la alte unitati cu care s-au facut decontari

f. Balanta analitica de control

g. Balanta sintetica de control

h. calculul de control

i. comparatia de control

3. Controlul faptic procedeu de stabilire a realitatii, existentei si miscarii mijloacelor materiale si banestiTehnici:a. Inventarierea

b. Expertiza tehnica si analiza de laborator

c. Observarea directa

d. Inspectia fizica

4. Controlul total sau prin sondaj Controlul total: cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilite sip e intraga perioada supusa controlului. Datorita volulmului mare de munca nu se foloseste intotdeauna. Controlul prin sondaj: cerceteaza cele mai representative documente si operatii

5. Analiza economico financiaraEtapele organizarii si exercitarii controlului financiar

1. Elaborarea programului de control:

principalul instrument de lucru pentru personalul cu atributii de control financiar

se face programarea obictivelor supuse controlului

se stabilesc formele de control in functie de obiectul de activitate al unitatii controlate

se stabilesc termenele de finalizare

programul de control urmeaza a fi transmis subunitatilor care desfasoara controlu

2. Pregatirea actiunii de control

etapa premergatoare efectuarii propriu-zise de veificare

trebuie insusita legislatia care reglementeaza activitatea ce face obiectul controlului

se recurge la culegerea de informatii, respective cunoasterea unitatii ce urmeaza a fi controlata

3. Efectuarea controlului financiar contabil

obiectivele de control sunt adaptate particularitatilor si conditiilor specifice ale activitatii controlate

se stabileste ansamblul documentelor si evidentelor ce urmeaza a fi controlate

se selecteaza si se stabilesc procedeele si tehnicile pot fi aplicate

se recurge la efectuarea controlului documentelor sau controlului faptic, in urma caruia apar deficiente

se fac explicatii scrise de la persoanele raspunzatoare

4. Stabilirea raspunderilor

5. Intocmirea actelor de control

se intocmeste proces verbal de control sau proces verbal de constatare si sanctionare a contrventiilor, notele de constatare si rapoartele de control

6. Valorificarea constatarilor

se face in timpul controlului prin dispunerea unor masuri operative, dar mai ales dupa incheierea controlului cand sunt emise dispozitiile obligatorii in vederea recuperarii pagubelor

recuperarea pagubelor se face prin obtinerea titlurilor executorii asupra sumelor de incasat ( angajamentul de plata scris, decizia de imputare, dispozitia judecatoreasca, titlul executoriu notarial )

15 CT decontarilor cu personalul privind retribuirea muncii

Datoriile fa de personal privind retribuirea muncii se concretizeaz n drepturile angajailor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale ntre persoane fizice i ntreprindere i sunt n raport direct cu cererea i oferta forei de munc pe piaa muncii, cantitatea i calitatea muncii, rezultatele i condiiile funcionrii ntreprinderii.

Salariul constituie orice recompens sau venit calculat n conformitate cucontractul individual de munc, de patron sau de organul mputernicit de acesta angajatului pentru munca prestat i depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri i alte elemente.

Munca este retribuit pe unitate de timp, n acord sau conform altor sisteme de retribuire. Salarizarea angajailor din sfera bugetar se efectueaz n baza Reelei tarifare unice de salarizare.

Statul garanteaz i reglementeaz mrimea minim a salariului, a unor adaosuri i sporuri cu caracter compensatoriu care se stabilesc, dup caz, n raport cu rezultateleobinute, condiiile de munc concrete, vechimea n munc i poart un caracter de stimulare sau compensare.

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baz la care se adaug sporuri, indemnizaii i alte adaosuri la salarii, precum i facilitile acordate de patron. Salariul brut fr suma total a reinerilor din salariu reprezint salariul net spre plat.

Pentru a facilita evidena contabil, salariile se divizeaz n 2 pri componente, salariul de baz care reprezint remunerarea personalului ntreprinderii pe timpul i volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, pli suplimentare i adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de ctre stat i salariul suplimentar care include sumele pltite personalului ntreprinderii pe perioada nelucrat, dar asigurate de stat, cum sunt : plata pentru perioada concediilor de odihn, pentru staionarea ntreprinderii din motive de for major, alte salarii pentru timpul nelucrat.

Principalul factor de producie l constituie resursele umane. Numrul i calificarea anagajailor sunt determinate individual de ntreprindere, n funcie de caracterul i volumul activitii economice.

Pentru organizarea evidenei corecte a muncii, a produciei i a salariilor, ntocmirea rapoartelor statistice i contabile i controlul fondului de salarii este necesar determinarea numrului personalului scriptic al ntreprinderii i evidena operativ a personalului. Personalul scriptic se schimb continuu n funcie de procesele de angajare, transferare, concediere i se evalueaz la o dat anumit, fiind documentat corespunztor.

n cazul angajrii personalului la lucru se depune o cerere de angajare, n baza creia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezint angajatului spre a lua cunotin contra semntur. Cu angajatul se ncheie un contract de munc i, dup caz, un contract de rspundere material pentru valorile primite n gestiune.

Dup ncheierea contractului individual de munc, angajatul completeaz ntr-un singur exemplar fia personal de eviden a cadrelor, iar n carnetul de munc se fac nscrieri privind angajarea n cmpul muncii. Carnetul de munc se ntocmete pentru tii salariaii angajai la ntreprindere peste 5 zile i se nregistreaz n registrul de eviden a formularelor de carnete de munc i registrul de eviden a circulaiei carnetelor de munc care sunt numerotate, nuruite i semnate.

Transferarea la alt loc de lucru, din secie n secie, atribuirea altei categorii sau calificri se face printr-un ordin de transfer, n baza cererii de transfer a angajatului sau a deciziei administraiei.

Concediile de baz i suplimentare se acord conform dispoziiei sau ordinului de acordare a concediului emis pe baza cererii angajatului.

Contractul individual de munc poate fi reziliat din iniiativa salariatului n baza cererii acestuia, administraiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la concediere.

Ordinele i dispoziiile de micare a personalului se ntocmesc n 2 exemplare: un exemplar pentru secia de eviden a personalului, iar al doilea exemplar se transmite n contabilitatea ntreprinderii.

n funcie de tehnologia i organizarea procesului de producie, se folosesc diverse sisteme de eviden a produciei. Prin sistemul de eviden a produciei se subnelege combinarea modului de obinere a informaiei, de nregistrare a acesteia i de circulaie a documentelor primare.

n funcie de caracterul activitii i al procesului tehnologic, pentru evidena produciei se utilizeaz diverse documente primare ntocmite de ctre economiti i contabili.

La ntreprinderile de producie pot fi utilizate urmtoarele documente primare:

Bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre ndeplinirea sarcinii de schimb pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucrrilor i serviciilor executate;

Tabelul de eviden a folosirii timpului de munc sau fia de pontaj pentru evidena timpului de munc normat i suplimentar prestat. Evidena timpului de munc prestat se ine n baz pontajului de ctre o persoan special numit pontator sau de efii de secii i maitri. Pontajul, n funcie de specificul ntreprinderii, poate fi organizat dup diferite sisteme: fie de ceas, mrci (jetoane) de prezen, permise;

Lista angajailor ce au lucrat suplimentar i tabelul de eviden a folosirii timpului de munc- pentru evidena lucrului n timp de noapte i a celui suplimenar;

Foaia lucrtorilor efectuate suplimentar i raportul sau bonul de lucru de baz- pentru abaterile de la condiiile normale de lucru (operaiuni suplimentare neprevzute de procesul tehnologic sau legate de necorespunderea utilajului, instrumentelor, materialelor etc.);

Foaia staionrilor- pentru staionrile admise nu din vina muncitorului;

Documente privind producia fabricat- pentru depistarea rebuturilor n producie i actul privind rebutul la valoarea rebutului final;

Raportul privind pierderile din timpul de munc- pentru documentarea pierderilor de munc;

Foi de calcul al adaosurilor, borderouri i situaii privind sporurile i primele la salariu organizate independent de ntreprindere, n funcie de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente i prime n favoarea salariailor.

Documentele primare pentru evidena muncii i a salariilor pot fi diferite dup structur i numr, n funcie de ramura i caracterul activitii economice a ntreprinderii. Toate documentele primare folosite pentru evidena muncii i a salariului se predau din seciile ntreprinderii n contabilitate, unde n baza lor se ntocmesc registrele analitice i sintetice pe acest sector de eviden.

Sumele spre plat angajailor ntreprinderii se calculeaz, n funcie de reinerile din salarii, ala cror cuantum total, conform art.133 din Codul muncii, nu poate s depeasc 20%, iar n cazul special prevzute de legislaie- 50%din salariul din salariul care se cuvine s fie pltit angajatului. n cazul reinerii din salariul de baz a ctorva titluri executorii, angajatului i se pstreaz 50% din salariu. Nu se admit reineri din preavizul de concediere, pltile de compensaie i alte pli conform legislaiei.

Din salariile personalului pot fi efectuate urmtoarele reineri:

Reineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

Reineri sociale: 1% n bugetul asigurrilor sociale;

Diverse reineri: avansurile la salariile acordate anterior; restituirea sumelor pltite n plus n urma unor greeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; n cazul concedierii salariatului nainte de expirarea anului de munc, n contul cruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; pli la sindicatele de ramur, locale; reineri pentru daune materiale cauzate ntreprinderii, comise din vina lucrtorului i recunoscute de el; reineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); reineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate n rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale ntreprinderii (cmine); reineri privind mprumuturile acordate anterior salariailor etc.

Toate reinerile se efectueaz pe baza urmtoarelor documente justificative: fia personal de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plat, diferite contracte, titluri executorii, ordine ale administraiei etc.

Conform art.15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt urmtoarele:

10% din suma venitului impozabil anual care nu depete 12 180 lei;

15% din suma venitului impozabil anual care depete 12180 lei, dar nu depete 16200 lei;

25 % din suma venitului impozabil anual care depete 16200.

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice form de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile, indemnizaiile, comisioanele i alte pli, precum i nlesnirile acordate salariatului de ctre nterprindere. n venitul impozabil nu se includ plile de asiguare (despgubirile), conform contractului de asigurare, compensaiile n caz de pierdere temporar a capacitii de munc, inclusiv a invaliditii, bursele, pensiile alimentare i indemnizaiile pentru copii, dividendele de la rezideni, petrimoniul primit ca donaie, motenire ctigurile din loterie i alte forme de venituri stabilite n Codul fiscal.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculeaz i se reine la sursa de plat i n mimentul plii de la suma impozabil, cu scderea sumei scutirilor acordate salariatului. Scutirile se acord numai la locul de munc de baz, unde se ine evidena carnetului de munc al angajailor rezideni ai Republicii Moldova.

Calculul salariilor, venitului impozabil i impozitului pe venit se face n baz cumulativ, de la nceputul anului sau din momentul angajrii la serviciu, n fia personal deschis pentru fiecare angajat.

Impozitul pe venit reinut la sursa de plat din veniturile angajailor urmeaz s fie vrsat la buget nu mai trziu de data de 10 a lunii urmtoare dup luna n care s-a efectuat reinerea.

Agentul economic care a efectuat reinerea impozitului este obligat n termen de 10 zile dup expirarea lunii n care s-a efectuat reinerea sau de la data ncetrii activitii, s prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial declaraia cu privire la impozitul pe venit reinut la sursa de plat pentru luna raportat i n termen de 30 zile dup expirarea anului fiscal sau de la data ncetrii activitii nota de informare privind impozitul pe venit reinut din salariile lucrtorilor pentru anul fiscal expirat.

16.Conceptia controlului financiar

1.1. Conceptia controlului financiar public intern (n continuare - Conceptie) reprezinta

baza pentru crearea si implementarea raspunderii manageriale pentru functionarea sistemului de

management financiar si control si auditului intern. Conceptia se axeaza pe abordarea

contemporana international acceptata a rolului si pozitiei controlului financiar public intern la

asigurarea utilizarii eficiente a mijloacelor publice.

Programul National de realizare a Planului de Actiuni Republica Moldova - Uniunea

Europeana (pct.42) prevede crearea unui sistem de control financiar public intern care va fi

implementat n conformitate cu metodologiile si standardele recunoscute la nivel international,

precum si cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene.

Proiectul Managementul Finantelor Publice, implementat cu suportul Bancii Mondiale si

al Guvernului Olandez, realizat de Ministerul Finantelor, este un instrument care va permite

reformarea actualului sistem de control financiar si revizie ntr-un sistem de control financiar

public intern, compatibil cu standardele si cerintele unanim recunoscute n lume.

Conform prevederilor Acordului de Credit pentru Dezvoltarea Proiectului Managementul

Finantelor Publice, ratificat de Parlament prin Legea nr.293-XVI din 16 noiembrie 2005,

componenta a 2-a a acestui proiect o constituie Controlul si auditul intern.

1.2. Obiectivul de baza vizeaza definitivarea cadrului conceptual al sistemului de control

financiar public intern, instruirea auditorilor interni, stabilirea sarcinilor si organizarea

sistemului, coordonarea activitatii cu auditul extern, elaborarea si implementarea standardelor

nationale de audit intern public, precum si metodologia de aplicare a acestora. Implementarea

prevederilor prezentei Conceptii va fi efectuata de Ministerul Finantelor.

1.3. Actualul Serviciu Control Financiar si Revizie va fi reorganizat n Serviciul Audit

Intern si Control Financiar pe lnga Ministerul Finantelor, n limita numarului de personal

aprobat, care, separat de activitatile de revizie financiara, va acorda servicii de audit intern

institutiilor publice.

Autoritatile administrative centrale, alte institutii din sectorul public vor constitui unitati de

audit intern cu acceptul Ministrului Finantelor, la propunerea conducatorului entitatii.

Sistemul de control financiar public intern va fi implementat n conformitate cu modelul

Uniunii Europene privind controlul intern public si standardele internationale de audit pentru

practica profesionala a auditului intern.

1.4. Functionarea sistemului se bazeaza pe responsabilitatea conducatorilor institutiilor

publice pentru crearea unui model adecvat si eficient de gestionare, control intern si audit intern,

pe independenta activitatii serviciilor de audit intern n cadrul institutiilor publice, precum si pe

existenta Unitatii Centrale de Armonizare din cadrul Ministerului Finantelor, responsabila de

elaborarea si respectarea standardelor nationale de control intern si audit intern n administrarea

publica, coordonarea si supravegherea unitatilor de audit intern si facilitarea pregatirii

profesionale a auditorilor interni.

1.5. Managementul financiar si controlul include un sistem de masuri menite sa asigure la

un nivel adecvat gestionarea eficienta a riscurilor institutiei publice, precum si realizarea

eficienta si economa a scopurilor si obiectivelor trasate.

Un sistem de management financiar si control presupune:

obiective clare de activitate a executorului de buget;

identificarea riscurilor n activitatea institutiei publice;

stabilirea criteriilor de performanta n activitatea institutiei publice;

consolidarea si dezvoltarea continua a sistemului de management financiar si control si

audit intern n cadrul institutiei publice.

n cadrul auditului intern se verifica corectitudinea procedurilor de management financiar

si control cu cerintele de gestionare prudenta si diligenta a institutiei publice n raport cu functiile

acesteia, cu resursele si timpul necesare pentru realizarea lor.

1.6. Functia auditului intern este una ce tine de analizare, consultare si recomandare n mod

independent, iar rapoartele de audit reflecta situatia reala a unei institutii publice sub toate

aspectele de activitate si includ propuneri de solutionare a lacunelor depistate n activitatea

acesteia.17.Formele si sistemele de salarizare.Documentele primare utilizate in functie de retribuirea muncii Noiunea de salariu

Din punct de vedere etimologic, salariul provine de la latinescul salarium care indic suma de bani ce trebuia pltit fiecrui soldat pentru procurarea srii. Deci, are semnificaia de venit al unei persoane dependente de alta.

Salariu este privit sub dou aspecte: nominal i real.

Salariul nominal reprezint suma de bani pe care angajatul o primete n schimbul muncii prestate. Depinde de preul forei de munc, evoluia situaiei economice, politica de salarizare.

Salariul real reprezint cantitatea de bunuri i servicii pe care angajaii le pot procura cu salariul nominal (salariul nominal/indicele preurilor de consum).

Salariul constituie atat o categorie economic, ct si una de factura juridic. Prin salariu se inelege preul muncii prestate n temeiul contractului individual de munc exprimat, de regula, n bani. Formele de salarizare

Principalele modalitai de salarizare sunt: a) n societaile comerciale i regiile autonome .Conform L.14/1991, baza modalitailor de salarizare o constituie negocierile colective i individuale.b) n regiile autonome cu specific deosebit, prin hotrri succesive de Guvern s-au stabilit, n baza L.14/1991 salariile care cuprind: salariul de baz, sporuri la salariul de baz (pentru vechime n munc i n funcie de rezultatele obinute; pentru condiiile grele, deosebite sau periculoase; pentru munca desfasurat peste programul normal de lucru; pentru munca n timpul nopii;pentru exercitarea unei funcii suplimentare etc).c) n unitaile bugetare, salariile cuprind: salariul de baz; sporul la salariul pentru vechimea n munca desfaurat peste programul normal de lucru;pentru munc n timpul nopii.Salariul de baz al personalului unitilor bugetare este stabilit pe funcii.

Salariul de baz, adaosurile i sporurile sunt confideniale.Salariul se platete n bani.

Potrivit contractului colectiv de munc la nivel naional, la unitile productoare de produse agricole o parte din salariu se poate plti n natur, fr a depai 30% din salariul respectiv. n cazul decesului, drepturile salariale nencasate se plesc solui supravieitor,copiilor sau parinlor defunctului; lipsa acestora, se plesc celorlal moenitori potrivit dreptului comun.Documentarea salariului i organizarea evidenei analitice a retribuiilor.

Una din funciile contabilitii const n reflectarea complet i nentrerupt a activitii economice a ntreprinderii. Aceast reflectare se nfptuiete cu ajutorul documentrii.

Documentarea este un procedeu de reflectare complet i permanent a operaiunilor economice n scopul obinerii datelor necesare despre ele, pentru a ine evidena curent i a nfptui controlul asupra acestora. Documentele ntocmite sunt acte n care se consemneaz coninutul operaiunilor economice exprimate n etalon valoric, natural sau de munc de regul la locul i momentul nfptuirii lor.

Informaia i datele care constituie coninutul de baz al documentelor justificative este format din urmtoarele elemente principale: denumirea, numrul i data documentului, dup caz, cine a ntocmit documentul, menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei, coninutul operaiei economice i financiare efectuate, datele cantitative i/sau valorile aferente operaiei economice i financiare, semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiilor, a celor care vizeaz i a celor n drept s acorde operaiilor respective, alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiilor n documentele justificative.

Pentru nregistrarea consumurilor de munc i salariul calculat se folosesc diferite documente justificative. Numrul lor i coninutul depind de:

Ramur;

nzestrarea tehnic;

Forma de organizare a muncii(brigada, arend, antrepriz etc.).

Pentru evidena retribuirii muncii se folosesc urmtoarele elemente primare:

1) n primul rnd pentru intrarea n funcie se folosete cererea de angajare.

La aceast cerere se anexeaz diploma, buletinul de identitate. Dac persoana dat a mai avut locuri de munc se prezint crticica de munc i codul de pensii care este eliberat de Compania Naional de Asigurri Medical (CNAS). n baza cererii de angajare se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezint angajatului spre a lua cunotin contra semntur.

2) Cu angajatul se ncheie un contract de munc i, dup caz, un contract de rspundere material pentru valorile primite n gestiune

Contractul individual de munc (Anexa) este nelegerea dintre salariat i angajator, prin care salariatul se oblig s presteze o munc ntr-o anumit specialitate, calificare sau funcie, s respecte regulamentul intern al unitii, iar angajatorul se oblig s asigure condiiile de munc prevzute n prezentul cod, de alte acte normative ce conin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de munc, precum i s achite la timp i integral salariul.

Coninutul contractului individual de munc este determinat prin acordul prilor, inndu-se cont de prevederile legislaiei n vigoare, i include:

a) Numele i prenumele salariatului;

b) Datele de identificare ale angajatorului;

c) Durata contractului;

d) Data de la care contractul urmeaz s-i produc efectele;

e) Atribuiile funciei;

f) Riscurile specifice funciei;

g) Drepturile i obligaiile salariatului;

h) Drepturile i obligaiile angajatorului;

i) Condiiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funciei sau cel tarifar i suplimentele, premiile i ajutoarele materiale;

j) Compensaiile i alocaiile, inclusiv pentru munca prestat n condiii grele, vtmtoare i/sau periculoase;

k) Locul de munc;

l) Regimul de munc i de odihn;

m) Perioada de prob;

n) Durata concediului de odihn anual i condiiile de acordare a acestuia;

o) Condiiile de asigurare social;

p) Asigurarea medical.

n cazul n care salariul urmeaz s-i desfoare activitatea n strintate, angajatorul are obligaia de-ai pune la dispoziie informaia referitoare la:

a) Durata perioadei de munc n strintate;

b) Moneda n care va fi retribuit munca, precum i modalitatea de plat;

c) Compensaiile i avantajele n numerar i/sau n natur aferente plecrii n strintate;

d) Condiiile specifice de asigurare.

Angajatorul nu are dreptul s care salariatului efectuarea unei munci care nu este stipulat n contractul individual de munc, cu excepia cazurilor prevzute de prezentul cod.

Contractul individual de munc se ncheie pe o perioad nedeterminat, daca nu este stipulat data acestuia.

3) Ordin de ncadrare se mai numete ordin de numire n funcie este un document ce confirm ncadrarea sau numirea n funcie a angajatorului. Aici se indic data, numrului documentului. Este isclit de directorul firmei i este emis n baza contractului individual de munc, negociat i semnat de pri. Ordinul de angajare trebuie adus la cunotina salariatului sub semntur n termen de 3 zile lucrtoare de la data semnrii de ctre pri a contractului individual de munc.

La cererea angajatorului este obligat s-i elibereze o copie a ordinului legalizat n modul stabil.

4) Cererea lucrtorilor privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reinut din salariu Este un document constituit din 2 pri:

Prima parte se ndeplinete de ctre angajat la momentul primirii al serviciu, indicndu-se sume scutirii solicitate i documentele, copiile sau extrasele necesare n baza crora se acord scutirea, celea din urm se anexeaz.

A doua parte se completeaz de patron, indicndu-se numele patronului, codul fiscal, categoria scutirilor acordate, numrul cererii, data, semntura.

Conform art.15 din Codul Fiscal cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt urmtoarele:

7% din suma venitului impozabil anual care nu depete suma de 25200 lei

18% din suma venitului impozabil anual care depete suma de 25200lei

Scutirile se acord numai la locul de munc de baz,unde se ine evidena carnetului de munc al angajailor-rezideni ai Republicii Moldova.

Scutirea personal constituie:

1) 6300 lei anual sau 525 lei lunar,n cazul n care nu exist scutire specificat n punctul b);

2) 10.000 lei pe an pentru orice persoan care:

a) s-a mbolnvit i a suferit de o boal actinic provocat de consecinele avariei de la C.A.E.Cernobl;

b) este invalid i s-a stabilit c invaliditatea sa este n legtur cu avaria de la C.A.E.Cernobl;

c) este printele sau soia(soul) unui participant czut sau dat disprut n aciunile de lupt pentru aprarea integritii teritoriale i a independenei RM, precum i n aciunile de lupt din Republica Afghanistan.

Fiecare angajat care se afl n relaii de cstorie pe parcursul ntredului an fiscal are dreptul la scutiri suplimentare n sum de 6300 lei anual,n cazul cnd soul (soia) nu beneficiaz de scutire personal.

Angajatul are dreptul la scutiri n mrime de 1560 lei anual pentru fiecare persoan ntreinut n condiiile cnd acesta:

este un ascedent sau descedent al contribuabilului;

locuiete cu contribuabilul sau nu locuiete dar este student la secia cu frecven la o instituie de nvmnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

este ntreinut de contribuabil;

are un venit ce nu depete 6300 lei anual.

Se benificiaz de scutiri n baza cererii depuse ncepnd cu prima zi a lunii urmtoare dup data depunerii.

Documentele care stau la baza calcului salariului:

1) Tabelul de eviden a folosirii timpului de munc sau fia de pontaj - se folosete pentru evidena timpului de munc normat i suplimentar prestat, calcularea timpului neprezentrii la lucru din diferite motive. Evidena timpului de munc prestat se ine n baza pontajului de ctre o persoan special numit pontator sau de efii secii i maitri. Pontajul, n funcie de specificul ntreprinderii poate fi organizat dup diferite sisteme: fie de ceas, mrci(jetoane) de prezen, permise.

Se deschide ntr-un exemplar i are destinaie lunar. Tabelul evidenei timpului de munc se ine pe fiecare subdiviziune de ctre socotitor sau conductor. n tabel al nceputul lunii se nscrie, n ordine alfabetic, toi lucrtorii subdiviziunii, se nchide numrul de la pontaj, funcia, salariul tarifar. n continuare zilnic sunt marcate ieirile la lucru, numrul de ore lucrate i absenele. Pentru aceste lipsuri sunt prevzute semne speciale:

D deplasare;

Cp concediul fr plat;

C concediul legal;

B incapacitate temporar de munc;

M concediu de maternitate;

O zile de odihn.

La finele zilei se fac totalurile pe fiecare lucrtor viznd timpul lucrat, totodat se nregistreaz salariul calculat:

a) pentru lucrtorii remunerai n acord n baza altor documente care conin date despre producia obinut sau volumul efectuat de lucrri;

b) pentru lucrtorii remunerai pe o unitate de timp - acest salariu se stabilete nemijlocit n baza datelor din tabelul evidenei timpului de munc, n funcie de orele i salariul tarifar.

2. Borderoul de calcul al salariului

- pentru fiecare lucrtor, unde se indic reinerile i salariul ndreptat spre plat.

n cazul cnd ntreprinderea nu are bani n cas, contabilul, ndeplinete cecul de ridicare a banilor de pe cont, care este dus la banc cu prezentarea paaportului i copia paaportului.

3. Banii de pe contul de decontare, prin ordinul de ncasare, se transmit n casa ntreprinderii

Dispoziia de ncasare este un document primar n baza cruia se ncaseaz banii n casa ntreprinderii din realizarea mrfurilor, prestarea serviciilor, returnarea mijloacelor bneti a titularilor de avans, ncasri sub form de achitare a prejudiciului material .a.

Acest document este format din 2 pri, prima lsndu-se la ntreprindere, iar cealalt parte se d persoanei care a ncasat banii pentru ca pe viitor s nu apar nenelegeri.

4. Dispoziia de plat de cas

- este un document primar ce confirm suma eliberat din casa ntreprinderii, conform listei de plat.

5. Ordin de acordare a concediilor

- este un document prin care se confirm acordarea concediului de odihn a lucrtorului, la cererea celuia din urm. Este isclit de ctre conductorul ntreprinderii.

Documentul dat indic de asemenea i alte concedii ce pot fia cordate, ca exemplu:

pentru condiii deosibite de munc;

pentru vechime nentrerupt de munc;

pentru femeile cu copii n vrst de pn la 12 ani;

alte condiii suplimentare.

6. Decont de avans

- se emite de ctre ntreprindere n momentul eliberrii titularului de avans mijloace bneti pentru efectuarea unor operaiuni n scopurile ntreprinderii. Aici se indic numrul documentului, data, numele titularului, funcia, suma avansului, numrul documentului(act, chitana, bon) ce confirm plata efectuat i denumirea contragentului. Documentele de confirmare se anexeaz pe versoul decontului de avans. Documentul este isclit de contabil i conductor.

7. Ordin (dispoziie) de ncetare a contractului de munc

- se ntocmete n momentul ncetrii contractului individual de munc:

a) n circumstane ce nu depind de voina prilor n caz de deces a salariatului sau angajatorului, declarat decedat sau disprut fr urm prin hotrrea instanei de judecat; constatare a nulitii contractului; expirarea termenului contractului.

b) la iniiativa uneia din pri n caz de demisie desfacere a contractului individual de munc pe durat nedeterminat din propria iniiativ, anunnd despre aceasta angajatorul, prin cerere scris, cu 14 zile calendaristice nainte. Dup expirarea termenului indicat angajatorul este obligat s efectueze achitarea deplin a drepturilor salariale ce i se cuvin salariatului i s-i elibereze carnetul de munc i alte documente legate de activitatea acestuia n unitate.

n caz de ncetare a contratului individual de munc pe durat determinat n legtur cu expirarea termenului su, salariatul trebuie s fie ntiinat n scris de ctre angajator despre acest fapt cu cel puin 10 zile lucrtoare nainte.

Desfacerea contractului individual de munc din iniiativa patronului se admite pentru urmtoarele motive:

a) rezultatul nesatisfctor al perioadei de prob;

b) constatarea faptului c salariul nu corespunde funciei deinute sau muncii prestate din cauza strii de sntate;

c) constatarea faptului c salariatul nu corespunde funciei deinute sau muncii prestate ca urmare a calificrii insuficiente;

d) schimbarea proprietarului unitii.

8. Fia personal

- n acest document se indic date referitor la numele, calificarea, data i locul naterii, studiile, specialitatea obinut, calificarea. De asemenea se indic date despre starea civil, adic componena familiei.

9. Fia personal de eviden a veniturilor sub form de salariu i alte pli efectuate de ctre patron n folosul angajatului pe anul 2003, precum i impozitul pe venit reinut din aceste pli - acest document se folosete n unitile economice pentru evidena scutirilor i a impozitului pe venit reinut de la salariai. nregistrrile n acest document se face pentru fiecare lun de achitare a salariului. Se deschide pentru fiecare angajat n parte. Aici se indic denumirea i codul fiscal al patronului, datele angajatului, suma scutirii de care beneficiaz pe parcursul anului, i informaia privind veniturile ndreptate spre achitare sau plile efectuate n folosul angajatului i impozitul pe venit reinut din aceste pli.

Dup completare, documentele primare sunt supuse operaiei de prelucrare n contabilitate. Ea const n sortarea documentelor pe operaii, exprimarea n etalon monetar a mrimii operaiilor economice i verificarea:

1) Verificarea de fond const n aceea, c contabilul stabilete dac poate avea loc astfel de operaie i dac ea este legitim sau nu;

2) Verificarea formal stabilete dac sunt completate toate elementele documentului: numrul, data, coninutul operaiei economice, semntura executorului i alte rechizite;

3) Verificarea aritmetic const n controlul totalului documentului sau a taxrii.

Dac n urma verificrii au fost constatate unele devieri de la regulile de ntocmire a documentului, ele sunt reinute sau restituite gestionarilor. Alte documente care sunt neligitime, falsificate sunt reinute pentru determinarea cauzei ce a dus la nclcarea legitii operaiei.

Toate documentele primare folosite pentru evidena muncii i a salariului se predau din seciile ntreprinderii n contabilitate, unde n baza lor se ntocmete registre analitice i sintetice pe acest sector de eviden.

18. Scopul si sarcinile controlului financiarControlul financiar contabil reprezinta un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentru restabilirea legalitatii.

Controlul financiar:

este necesar managementului firmei

este un instrument de conducere

un mijloc de cunoastere a calitatii si de corectare a unor erori

Scopul controlului este acela de a lua la timp unele decizii de aceea CF reprezinta un un mijloc de prevenire a faptelor ilegale de identificare a deficientelor si de stabilire a masurilor necesare pentruintrarea in legalitate.

Obiectul controlului este de a rezolva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele, pentru a le remedia si a le evita in viitor.

CF serveste:

intereselor statului in realizarea politicii sale pe termen lung in domeniul economic

intereselor agentilor economici prin actiunea de prevenire a unor situatii de disfunctionalitate, in procese de gestionare patrimoniala si de remediere a unor abateri de la prevederile legale.

Sfera de actiune este foarte largaatat sub forma de control financiar propriu ( preventive si de gestiune ), cat si sub forma controlului fiscal.

Functiile specifice ale controlului financiar:

1. functia de prevenire (de preintampinare) a producerii unor deficiente sau pagube.

2. functia de constatare (corelata cu cea de corectare in cazul in care apar unele dereglari). Controlul financiar isi adduce o contributie la verificarea modului cum sunt indeplinite deciziile manageriale.3. functia de cunoastere atat la sfarsitul unei perioade de gestiune, cat si a modului de desfasurare a activitatii.4. functia recuperative consta in actiunea de descopeirre si recuperare a pagubei si luarea de masuri fata de cei vinovati.5. functia educative.Formele controlului financiar:

Dupa momentul in care se exercita: anticipat sau preventive pentru preintampinarea oricarei deficiente

operatv current (concomitant) asigura cunoasterea operative zi de zi a modului cum se gestioneaza patrimonial, se suprapune cu activitatea de conducere

ulterior (postoperative) se exercita dupa ce au avut loc activitatile economico financiare

Dupa modul de corelare a controlului cu interesele pentrucare este organizat si exercitat: CF al statului (control fiscal)

CF propriu al agentilor economici

Documentele contabile (primare, registrele de evidenta contabila, situatiile financiare)

reprezinta obirectul dar si sursa de informatii pentru CF

ele insale sunt supuse unui control: al formei (autenticitate), exactitatii, valabilitate, calcule corecte

19. Ct datoriilor pe t/s (fara datoriile fata de personal privind retribuirea muncii) Datoriile calculate snt datorii fa de alte persoane fizice i juridice, n special, fa de personalul ntreprinderii, organele asigurrilor sociale, companiile de asigurri, bugetul de stat, diveri creditori.

Pentru generalizarea informaiei privind datoriile pe termen scurt calculate este destinat grupa 53 "Datorii pe termen scurt calculate" a clasei 5 a Planului de conturi contabile din care fac parte urmtoarele conturi sintetice : 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii", 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii", 533 "Datorii privind asigurrile", 535 "Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat", 536 "Datorii privind plile extrabugetare", 537 "Datorii

fa de fondatori i ali participani", 538 "Rezerve pentru cheltuieli i pli preliminate", 539 "Alte datorii pe termen scurt". Soldul conturilor din aceast grup se reflect n subcapitolul 5.3. "Datorii pe termen scurt calculate" al bilanului contabil.

a) Contabilitatea datoriilor fa de personal

Datoriile fa de personal privind retribuirea muncii se concretizeaz n drepturile angajailor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individual e ntre persoane fizice i ntreprindere i snt n raport direct cu cererea i oferta forei de munc pe piaa muncii, cantitatea i calitatea muncii, rezultatele i condiiile funcionrii ntreprinderii.

Pentru generalizarea informaiei privind decontrile cu personalul ntreprinderii aferente retribuiilor i sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii". n creditul acestui cont se reflect retribuiile calculate, iar n debit - sumele achitate i reinute. Soldul acestui cont este creditor i reprezint datoriile ntreprinderii fa de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune.

Contabilitatea decontrilor cu personalul privind retribuirea muncii cuprinde urmtoarele momente care pot fi evideniate astfel :

Salariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor care, n funcie de destinaie, se contabilizeaz astfel :

n cazul cnd salariile calculate reprezint consumuri de producie directe sau indirecte, acestea se includ n costul produselor fabricate sau serviciilor prestate i se reflect prin formula contabil :

Dt 811 "Producia de baz"

Dt 812 "Activiti auxiliare"

Dt 813 "Consumuri indirecte de producie"

Ct 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii";

n cazul cnd salariile snt calculate salariailor ncadrai n procesul de procurare, de creare a activelor, de ncrcare i descrcare a valorilor materiale i n alte lucrri legate de aprovizionare, ele se includ n valoarea de intrare a acestor active :

Dt 112 "Active nemateriale n curs de execuie"

Dt 122 "Terenuri"

Dt 211 "Materiale"

Dt 217 "Mrfuri".a.

Ct 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii";

n cazul cnd salariile calculate reprezint cheltuieli ale perioadei, ele nu constituie o parte a costului de producie. Acestea se reflect n conturile clasei 7 "Cheltuieli" i se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.

Reinerile din salarii se reflect n felul urmtor :

Dt 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii" - la suma total a reinerilor

Ct 534 "Datorii privind decontrile cu bugetul" - la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice

Ct 533 "Datorii privind asigurrile" - la suma primelor de asigurare, contribuiilor la asigurrile sociale

Ct 227 "Creane pe termen scurt ale personalului" - pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, pentru mrfurile procurate n rate, mprumuturile primite, plata pentru serviciile comunale, pensiile alimentare, serviciile prestate de instituiile precolare .a.

n debitul contului 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii", n afar de reineri, se reflect plata salariilor prin formula contabil:

Dt 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii"

Ct 241 "Casa" sau

Ct 242 "Cont de decontare".

Suma salariilor neridicate se trece pe un subcont distinct deschis n cadrul contului 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii".

Relaiile ntreprinderii cu personalul pot fi exprimate att n datorii salariale, ct i n datorii rezultate din alte operaiuni. Acestea pot fi datorii fa de titularii de avans privind sumele cheltuite de acetia pe contul propriu n interesele ntreprinderii, acoperirea unor cheltuieli i stingerea datoriilor ntreprinderii.

Pentru evidena decontrilor cu personalul ntreprinderii privind alte operaiuni, cu excepia decontrilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii". n creditul acestui cont se reflect datoriile aferente altor operaiuni calculate personalului, iar n debit - achitarea i trecerea la scderi a datoriilor fa de personal. Soldul acestui cont este creditor i reprezint datoriile ntreprinderii fa de personal aferente altor operaiuni la finele perioadei de gestiune.

b) Contabilitatea datoriilor privind asigurrile

n scopul pstrrii calitii i cantitii n timp i spaiu a factorilor de producie, garantrii unei continuiti a activitii economice, ntreprinderile asigur bunurile, personalul i rspunderea civil contra unor riscuri i situaii de incertitudine excepionale.

Pentru evidena sintetic a defalcrilor i decontrilor aferente contribuiilor la asigurrile sociale n Fondul asigurrilor sociale, datoriilor privind asigurarea medical, asigurarea bunurilor i personalului ntreprinderii este destinat contul de pasiv 533 "Datorii privind asigurrile". n creditul acestui cont se reflect datoriile calculate privind asigurrile, iar n debit - mijloacele achitate, virate i cheltuite. Soldul acestui cont este creditor i reprezint datoriile ntreprinderii privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.

Suma primelor de asigurare la companiile de asigurri, a contribuiilor pentru asigurrile sociale se calculeaz n funcie de tariful stabilit pentru anul respectiv i mrimea bazei de calcul.

ntreprinderea achit salariailor la locul de munc de baz pe seama mijloacelor asigurrilor sociale, numai indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc, indemnizaia n caz de sarcin i luzie, celelalte indemnizaii de invaliditate n caz de accidente de munc sau de boal profesional, indemnizaii pentru nmormntare, compensaii pentru persoanele care au avut de suferit n urma avariei de la C.A.E. Cernobl, compensaii nominative pentru unele categorii de populaie, pensii diferitelor categorii de populaii .a, fiind calculate i achitate de Casa Naional de Asigurri Sociale.

Plile efectuate de ntreprindere n favoarea angajailor se reflect prin formula contabil :

Dt 533 "Datorii privind asigurrile"

Ct 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii"

Ct 532 "Datorii fa de personal privind alte operaii".

Suma spre achitarea Casei Naionale de Asigurri Sociale se calculeaz ca diferena dintre sumele calculate i achitate efectiv de ntreprindere salariailor si.

Angajaii de asemenea defalc contribuii n bugetul asigurrilor sociale de stat n mrime de 1% din suma salariului i altor recompense calculate care se reine din salariul acestora, reflectndu-se prin formula contabil :

Dt 531 "Datorii fa de personal privind retribuirea muncii"

Ct 533 "Datorii privind asigurrile".

c) Contabilitatea datoriilor privind decontrile cu bugetul

Relaiile agenilor economici cu bugetul de stat se concretizeaz n procesele de calculare, achitare i declarare a impozitelor i taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite i taxe divizate n : generale de stat (impozitul pe venit, TVA, accizele, taxa vamal .a.), locale (impozitul funciar, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa hotelier .a.).

Pentru generalizarea informaiei privind datoriile fa de buget aferente impozitelor, taxelor i sanciunilor economice este destinat contul de pasiv 534 "Datorii privind decontrile cu bugetul".

Planul de conturi prevede i alte conturi pentru contabilizarea decontrilor cu bugetul care au o utilizare mai redus datorit specificului efecturii operaiunilor economice. Astfel, contul 535 "Taxa pe valoarea adugat i accize de ncasat" este destinat generalizrii informaiei privind sumele impozitul pe venit, TVA i accizelor aferente procurrilor, calculate, dar care nu snt obligatorii spre plat pn la ndeplinirea condiiilor prevzute de legislaia n vigoare.

d) Contabilitatea datoriilor fa de fondatori i ali participani

Contul 537 "Datorii fa de fondatori i ali participani" este destinat generalizrii informaiei referitoare la situaia decontrilor cu fondatorii ntreprinderii privind calcularea i plata dividentelor, veniturilor i altor pli.este un cont de pasiv, n creditul cruia se reflect dividentele calculate, veniturile i alte pli, iar n debit - achitarea sau restituirea lor. Soldul acestui cont este creditor i reprezint sumele datoeiilor fa de fondatori la finele perioadei de gestiune. Evidena analitic a datoriilor fa de fondatori i ali participani se ine pe fondatori i pe participani.

Contul 538 "Rezerve pentru cheltuieli i pli preliminate" este destinat generalizrii informaiei privind situaia i micarea rezervelor constituite n mod stabilit n scopul repartizrii uniforme a unor cheltuieli i pli distincte.

Contul 539 "Alte datorii pe termen scurt" este destinat generalizrii informaiei privind sit