EXAMEN BREVET OFITER MECANIC - MAI

1.Rolul pistonului este urmatorul

2.La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este:

3.Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza

1. Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generand momentul motor la arborele cotit

nmlkj

2. Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea componentei normale produse de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata in urma arderii combustibilului

nmlkj

3. La motoarele in doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare in doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura organizarea unor miscari dirijate a gazelor in cilindru

nmlkj

4. Raspunsurile b) si c) sunt complementare nmlkj

1. Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta nmlkj

2. Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu nmlkj

3. Constructie cu cap si manta separate; nmlkj

4. Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela nmlkj

1. La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;

nmlkj

2. La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu camasa cilindrului;

nmlkj

3. La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor;

nmlkj

4. La diametre diferite, care cresc in sensul cresterii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor.

nmlkj

of 394

23.10.2008file://C:\Documents and Settings\administrator.LOCALDOMAIN\Local Settings\Tem...

4.Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin

5.Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste

6.Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 este

Maximizeaza

1. Limitarea temperaturii maxime de incarcare a pistonului; nmlkj

2. Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal; nmlkj

3. Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in carter; nmlkj

4. Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta. nmlkj

1. In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea sa termica;

nmlkj

2. In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru; nmlkj

3. In functie de stabilirea numarului optim de segmenti; nmlkj

4. In functie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului in carter.

nmlkj

1. Presetupa tijei; nmlkj

2. Conducte de racire exteriore; nmlkj

of 394


7.Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

Maximizeaza

8.Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:

3. Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire;

nmlkj

4. Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de racire. nmlkj

1. Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;

nmlkj

2. Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera;

nmlkj

3. Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera;

nmlkj

4. Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera.

nmlkj

of 394


Maximizeaza

9.Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonului unui motor in patru timpi. Regiunea port-segmenti este solicitata la:

1. Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera

nmlkj

2. Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6;

nmlkj

3. Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6;

nmlkj

4. Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 8.

nmlkj

1. nmlkj

of 394


10.

Maximizeaza

Comprimare de forta de inertie a maselor în

miscare alternativa , situate deasupra

sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la întindere datoritã fortei maxime de

presiune a gazelor ;

am′

maxpF

2.

Intindere de forta de inertie a maselor în


sectiunii de calcul A-A (zonã periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la comprimare datorita fortei maxime de


am′

maxpF

nmlkj

3.

Intindere de forta de inertie a maselor in


sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la forfecare datorita fortei maxime de


am′

maxpF

nmlkj

4.

Forfecare de forta de inertie a maselor in


sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la comprimare datorita fortei maxime de

presiune a gazelor .

am′

maxpF

nmlkj

of 394


11.

Maximizeaza

Sectiunea de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se

calculeaza cu notatiile din figura CC 2 si cu -numãrul canalelor si -diametrul

acestora, prin relatia: xi xd

1.

( )x

cisx

cisAA d

DDi

DDA

24

22 −+

−π=−

nmlkj

2.

( )x

cisx

cisAA d

DDi

DDA

24

22 +−

−π=−

nmlkj

3.

( )x

cisx

cisAA d

DDi

DDA

24

22 −−

−π=−

nmlkj

4.

( ) ( ) xcisxcis

AA dDDiDD

A −−−

π=− 4

22

nmlkj

of 394


12.Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la:

Tinand cont ca forta maxima de presiune a gazelor solicita zona port-segmenti la comprimare, atunci tensiunea de comprimare in sectiunea periclitata A-A (datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza, conform schemei de calcul din figura CC

2, cu -numãrul canalelor si diametrul acestora, prin relatia:

xi xd

1.

( )x

cisx

cis

pc

dDD

iDD

F

24

22

max

+−

−π

=σ

nmlkj

2.

( )x

cisx

cis

pc

dDD

iDD

F

24

22

max

−−

−π

=σ

nmlkj

3.

( )4

22

max

cis

pc

DD

F

−π

=σ

nmlkj

4.

( ) ( ) xcisxcis

pc

dDDiDD

F

−−−

π

=σ

4

22

max

nmlkj

of 394


Maximizeaza

13.

1.

Forfecare de cãtre forta de presiune maxima

a gazelor maxpF

nmlkj

2.

Intindere de catre forta de inertie a maselor

în miscare alternativa , situate deasupra

sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului);

am′

nmlkj

3.

Comprimare de catre forta de inertie a

maselor in miscare alternativa , situate

deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului);

am′

nmlkj

4.

Incovoiere de catre forta de presiune maxima

a gazelor maxpF

nmlkj

of 394


Maximizeaza

Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la forfecare de catre forta de presiune maxima

a gazelor , care genereaza o tensiune ce se poate calcula, cu ajutorul dimensiunilor

din figura, cu relatia: maxpF

1.

( )22

max

4 uiue

pf

dd

F

−π

=τ

nmlkj

2.

( )22

max

4

2

1

uiue

p

f

dd

F

+π

=τ

nmlkj

3.

( )22

max

4

2

1

uiue

p

f

dd

F

−π

=τ

nmlkj

4.

( )22

max

4

2

uiue

pf

dd

F

−π

=τ

nmlkj

of 394


14.In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval lent. Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1:

Maximizeaza

15.Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza:

Maximizeaza

1. Capul pistonului; nmlkj

2. Segmentii; nmlkj

3. Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta; nmlkj

4. Capul de cruce. nmlkj

of 394


16.Capul pistonului poate fi concav, in scopul:

17.Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are tendinta:

18.In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei pistonului unui motor in patru timpi sub actiunea reactiunii din partea cilindrului la:

1. Cu apa de tehnica, vehiculata prin conducta poz. 6; nmlkj

2. Cu ulei, vehiculat prin conducta 6; nmlkj

3. Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului; nmlkj

4. Prin barbotaj. nmlkj

1. Scaderii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; nmlkj

2. Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; nmlkj

3. Prevenirea postarderii dupa terminarea injectiei de combustibil; nmlkj

4. Prelungirea arderii in destindere, dupa terminarea injectiei. nmlkj

1. De a produce deformatie axiala a pistonului; nmlkj

2. De a produce ovalizarea capului pistonului; nmlkj

3. De a mari valoarea solicitarilor termice ale capului pistonului; nmlkj

4. De a produce bascularea pistonului. nmlkj

of 394


19.Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5 se impune din urmatorul motiv:

20.La motoarele navale lente moderne, distanta de la marginea superioara a capului pistonului la flancul superior al primului segment (segment de foc), are tendinta:

1. Forfecare; nmlkj

2. Intindere; nmlkj

3. Strivire; nmlkj

4. Incovoiere. nmlkj

1. Reducerea solicitarilor termice ale organului; nmlkj

2. Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston si camasa; nmlkj

3. Asigurarea racirii corespnzatoare a pistonului; nmlkj

4. Asigurarea unui montaj corespunzator al boltului prin umerii pistonului. nmlkj

1. De a scadea, pentru reducerea dimensiunior pistonului, implicit pentru reducerea inertiei maselor in miscare alternativa;

nmlkj

2. De a scadea, pentru a reduce zona posibilelor depuneri de calamina in regiune;

nmlkj

3. De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului; nmlkj

4. De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului si reducere a posibilitatii de depuneri de calamina in canalul segmentului.

nmlkj

of 394


21.

22.In figura CC 6:

Maximizeaza

Diametrul pistonului la montaj se determina: (Notatii: - jocul în functiune, restul fiind

cele uzuale.)

∆′

1.

( )[ ]( )0

0

1

1

ttα

∆tt+αDD

cp

ccp −+

′−−=

nmlkj

2.

( )[ ]( )0

0

1

1

ttα

∆tt+αDD

cp

ccp ++

′−−=

nmlkj

3.

( )[ ]( )0

0

1

1

ttα

∆tt+αDD

cp

ccp −+

′+−=

nmlkj

4.

( )[ ]( )0cp

0ccp ttα1

∆ttα+1DD

++

′−+=

nmlkj

of 394


23.In figura CC 7:

Maximizeaza

1. 1-fusta pistonului; nmlkj

2. 4-surub pentru asamblarea cupei de racire; nmlkj

3. 2-set de inele de etansare; nmlkj

4. 3- suruburi pentru asamblarea pistonului cu tevile telescopice. nmlkj

1. 2- boltul sferic de cuplare intre piston si biela; 3-surub pentru asamblarea pistonului;

nmlkj

2. 6- canal de ulei; 7- surub; nmlkj

3. 2- bolt sferic; 5- tija pistonului pentru cuplare cu capul de cruce; nmlkj

of 394


24.Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional:

25.Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului; aceasta este:

Maximizeaza

26.Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul:

Maximizeaza

4. 1- capul pistonului; 5- tija bielei. nmlkj

1. Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fara cap de cruce; nmlkj

2. Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce; nmlkj

3. Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fara cap de cruce;

nmlkj

4. Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de cruce.

nmlkj

1. Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umerii pistonului; nmlkj

2. Bolt fix in umerii pistonului si liber in piciorul bielei; nmlkj

3. Bolt liber in umerii pistonului si fix in piciorul bielei; nmlkj

4. Bolt fix atat in umerii pistonului cat si in piciorul bielei. nmlkj

of 394


27.Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului pistonului in umerii acestuia este:

28.Jocul de montaj in locasul boltului din piston este:

1. De a asigura fixarea boltului in umerii pistonului; nmlkj

2. De a asigura fixarea boltului in piciorul bielei; nmlkj

3. De a impiedica rotirea boltului; nmlkj

4. De a impiedica deeplasarea axiala a organului. nmlkj

1. Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;

nmlkj

2. Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;

nmlkj

3. Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone;

nmlkj

4. Egala cu patratul raportului presiunilor maxime. nmlkj

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. nmlkj

of 394


29.Temperatura minima de montare a pistonului la montarea boltului este:

( ) ( )[ ]

( )000

1 tt-α

ttαttα-d∆∆=

pAL

pALbOLbe

−

−+−′

2.

( ) ( )[ ]( )0

00

1 tt+α

ttαttαd∆∆=

pAL

pALbOLbe

−

+−−+′

nmlkj

3.

( ) ( )[ ]( )0

00

1 tt-α

ttαttα-d∆∆=

pAL

pALbOLbe

−

−+−′

nmlkj

4.

( ) ( )[ ]( )0

00

1 tt+α

ttαttαd∆∆=

pAL

pALbOLbe

−

−−−+′

nmlkj


1.

( ) 0min t∆dα

∆t

beAL

++

−=

nmlkj

2.

( ) 0min T∆dα

∆t

beAL

−−

−=

nmlkj

3. nmlkj

of 394


30.Presiunea in locasurile din piston se determina:

31.Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-

( ) 0min t∆dα

∆T

beAL

−+

−=

4.

( ) 0min T∆dα

∆t

beAL

+−

−=

nmlkj


1.

bep

*APp

p dl

+FFp

⋅= maxmax

nmlkj

2.

bep

*APp

p dl

-FFp

⋅⋅=

2maxmax

nmlkj

3.

bep

*APp

p dl

-FFp

⋅= maxmax

nmlkj

4.

bep

pp dl

Fp

⋅= max

nmlkj

of 394


carter motor. Pentru aceasta, segmentul:

32.Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata, este:

33.Segmentii de ungere au rolul:

34.Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui segment scraper (raclor) montat in chiulasa, prezentat in figura CC 9, el avand rolul:

1. Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;

nmlkj

2. Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului, datorita faptului ca diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;

nmlkj

3. Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mic decat cel in stare montata;

nmlkj

4. Este liber in canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsatie. nmlkj

1. Egal; nmlkj

2. Mai mare; nmlkj

3. Mai mic; nmlkj

4. Nu este nici o legatura intre cele doua marimi. nmlkj

1. De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere;

nmlkj

2. De a realiza ungerea camasii cilindrului; nmlkj

3. De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere si de a distribui uleiul pe camasa;

nmlkj

4. De a impiedica scaparea gazelor de ardere in carter. nmlkj

of 394


35.Fanta segmentului la motaj se calculeaza:

1. De a reduce scaparile de gaze din camera de ardere; nmlkj

2. De a reduce rata de ulei ce patrunde in camera de ardere; nmlkj

3. De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona suprioara a pistonului, prevenind contactul acestor zone cu camasa cilindrului si indepartarea lubrifiantului;

nmlkj

4. De a asigura un regim termic corespunzator al motorului, prin dirijarea corespunzatoare a fluxului de caldura, la cresterea sarcinii motorului.

nmlkj


1.

( ) ( )[ ]( )0

00

1 tt+α

sttαttαπD=s

ss

cccssm −

+−−−

nmlkj

2.

( ) ( )( ) πDttα

ttαttα=

ss

ccssm

1s

0

00 ⋅−

−−−

nmlkj

3.

( ) ( )[ ]( )0

00

1 tt+α

sttαttαπD=s

ss

cccssm −

−−−−

nmlkj

4. nmlkj

of 394


36.Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa de:

37.Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la flambaj este:

38.Pozitia 1 din figura CC 10 este:

Maximizeaza


1. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; nmlkj

2. Forta de inertie a maselor in miscare alternativa; nmlkj

3. Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor; nmlkj

4. Forta normala ce apasa pistonul pe camasa. nmlkj

1. Raportul dintre prima forta si a doua; nmlkj

2. Raportul dintre a doua si prima; nmlkj

3. Produsul dintre cele doua; nmlkj

4. Diferenta dintre cele doua. nmlkj

of 394


39.Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Mentionati rolul pozitiei notate “rigleta”:

Maximizeaza

1. Tija pistonului; nmlkj

2. Blocul coloanelor; nmlkj

3. Mecanism de ungere a camasii; nmlkj

4. Mecanism balansier de ungere a capului pistonului. nmlkj

1. Impiedica deplasarea rotationala a patinei; nmlkj

2. Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei; nmlkj

3. Impiedica deplasarea axiala a patinei; nmlkj

of 394


40.Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna, capul de cruce este:

41.In figura CC 11:

Maximizeaza

42.Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC 12,a pentru patina bilaterala si fig. CC 12,b pentru cea monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisiera este:

4. Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor. nmlkj

1. Folosit numai la motoarele in 2 timpi; nmlkj

2. Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu piston, compresoare cu piston, masini cu abur cu piston;

nmlkj

3. Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa; nmlkj

4. Numai cu patina bilaterala. nmlkj

1. 1-segment de foc; 4- bratara pentru transportul tijei pistonului; nmlkj

2. 2-capul pistonului; 5- port-patina; nmlkj

3. 1-segment de ungere; nmlkj

4. 6-patina; 7- patina. nmlkj

of 394


Maximizeaza

43.

Maximizeaza

1. Presiune de contact; nmlkj

2. Incovoiere nmlkj

3. Forfecare nmlkj

4. Strivire nmlkj

Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina

capului de cruce si glisiera; notand cu forta normala maxima cu care patina este

apasata pe glisiera si cu inaltimea patinei, aceasta tensiune, pentru patina bilaterala se

obtine (fig. CC 12,a):

maxN

ph

1. nmlkj

of 394


44.

Maximizeaza

pps hb

N

′=σ max

max

2.

pps hb

N

′=σ2

maxmax

nmlkj

3.

pps hb

N

′=σ max

max

2

nmlkj

4.

( ) ppps hbb

N

−′=σ2

maxmax

nmlkj

Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina

capului de cruce si glisiera; notand cu si forta normala maxima, respectiv

minima cu care patina este apasata pe glisiera si cu inaltimea patinei, aceasta tensiune,

pentru patina monolaterala se obtin doua valori de extrem, deoarece forta normalã isi schimba semnul pe durata unui ciclu (fig. CC 12,b):

maxNminN

ph

1. nmlkj

of 394


45.

′=σ

=σ

ppsextr

ppextrs

hb

N

hb

N

2min

2

max1

2.

′=σ

=σ

ppsextr

ppextrs

hb

N

hb

N

min2

max1

nmlkj

3.

′=σ

=σ

ppsextr

ppextrs

hb

N

hb

N

min2

max1 2

nmlkj

4.

′=σ

=σ

ppsextr

ppextrs

hb

N

hb

N

2

2

min2

max1

nmlkj

of 394


46.Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi:

47.Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce in doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia c-c (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei, in vederea

Deoarece forta normala ce aplica patina

pe glisiera îsi schimba semnul pe durata unui ciclu, se obtin doua valori extreme pentru tensiunea de strivire a patinei pe glisiera, verificarea la acesta solicitare determinandu-se cu relatia urmatoare, in care s-a notat cu

rezistenta admisibila :

N

asσ

1.

asextrs σ≤σ 1

nmlkj

2.

asextrs σ≤σ 2

nmlkj

3.

( ) asextrsextrss σ≥σσ=σ 21max ,max

nmlkj

4.

( ) asextrsextrss σ≤σσ=σ 21max ,max

nmlkj

1. Este impusa de necesitatea strapungerii boltului capului de cruce pentru fixarea tijei pistonului;

nmlkj

2. Nu este necesara, atunci cand tija pistonului este prevazuta cu o flansa, fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns;

nmlkj

3. Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce; nmlkj

4. Este aleatoare. nmlkj

of 394


efectuarii calcului la flambaj:

48.Piciorul bielei este solicitat:

49.In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:

Maximizeaza

1. Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in picior si cap pentru planul c-c;

nmlkj

2. Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul c-c;

nmlkj

3. Incastrata atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane; nmlkj

4. Libera atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane nmlkj

1. La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;

nmlkj

2. La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de rotatie;

nmlkj

3. La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa;

nmlkj

4. La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare de rotatie si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.

nmlkj

of 394


50.Biela este organul mobil care:

51.

Maximizeaza

1. Printr-un cap de cruce; nmlkj

2. Prin bolt; nmlkj

3. Fara bolt, piciorul bielei fiind sferic (solutia rotating piston); nmlkj

4. Prin tija si cap de cruce. nmlkj

1. Transmite boltului presiunea specifica dintre picoir si acest organ; nmlkj

2. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a maselor in miscare de rotatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;

nmlkj

3. Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a grupului piston aflat in miscare alternativa de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ;

nmlkj

4. Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in miscare de translatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ.

nmlkj

of 394


52.Capul bielei este solicitat in principal la:

53.In figura CC 16

Sectiunea minima a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 15. Cunoscand

valoarea fortei de întindere , sa se calculeze inaltimea a acestei sectiuni,

fiind valoarea rezistentei admisibile ata σ28 x atσ

1. ;ax =

nmlkj

2. ;3ax =

nmlkj

3. ;4ax =

nmlkj

4.

.4

ax =

nmlkj

1. Intindere nmlkj

2. Comprimare nmlkj

3. Forfecare nmlkj

4. Incovoiere nmlkj

of 394


Maximizeaza

54.In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V. Precizati solutia de articulare a bielelor pe acelasi maneton:

Maximizeaza

1. 5-piciorul bielei nmlkj

2. 3-tija bielei nmlkj

3. 4-boltul capului de cruce; 5- capul bielei nmlkj

4. Sistem de ungere si de racire al pistonului nmlkj

1. Sistem cu biela principala si biela secundara; nmlkj

of 394


55.Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in urmatoarea zona:

56.Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta:

Maximizeaza

57.Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se face:

2. Sistem de ambielaj in furca, mecanismele lucrand prin interferenta; nmlkj

3. Sistem de biele identice, cu capetele alaturate; nmlkj

4. Sistem de ambielaj in stea. nmlkj

1. Intr-un plan normal la planul cotului; nmlkj

2. n zona de uzura minima; nmlkj

3. La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului; nmlkj

4. In partea opusa ambielajului. nmlkj

1. Lagarul din capul bielei (lagarul maneton); nmlkj

2. Lagarul din piciorul bielei; nmlkj

3. Lagar al arborelui de distributie; nmlkj

4. Lagar palier. nmlkj

of 394


58.La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre camele de admisie este:

59.Presiunea specifica maxima pe fusul maneton:

1. Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit, cu trecerea la fiecare pornire printr-o noua turatie critica, inferioara turatiei minime a motorului;

nmlkj

2. Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de inertie, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului;

nmlkj

3. Prin cresterea rigiditatii arborelui, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului;

nmlkj

4. Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale. nmlkj

1. 72 grd RAC; 36 grd RAD; nmlkj



4. 72 grd RAC; 90 grd RAD. nmlkj


1.

MM

MM ld

R=p man

man ⋅

nmlkj

2.

MM

MM ld

R=p man

man +

nmlkj

3.

MM

MM ld

R=p man

man −

nmlkj

of 394


60.Presiunea specifica maxima pe fusul palier se determina cu relatia:

61.In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:

Maximizeaza

4.

MM

MM ld

R=p man

manm

nmlkj


1.

pp

pp ld

Rp

⋅= max

max

nmlkj

2.

p

ppp d

lSRp

⋅⋅= max

max

nmlkj

3.

pp

pp ld

Rp

+= max

max

nmlkj

4.

pp

pp ld

Rp

+= max

max

nmlkj

of 394


62.Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui:

Maximizeaza

1. In patru timpi cu patru cilindri in linie nmlkj

2. In doi timpi cu opt cilindri in linie nmlkj

3. In patru timpi cu opt cilindri in linie nmlkj

4. In doi timpi cu patru cilindri in linie nmlkj

1. Motor in doi timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor;

nmlkj

2. Motor in patru timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor;

nmlkj

of 394


63.Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent modern, cu raport cursa/diametru foarte mare. Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele:

Maximizeaza

64.

Maximizeaza

3. Motor in doi timpi, pentru ca nu exista acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton;

nmlkj

4. Motor in doi timpi, date fiind dimensiunile specifice. nmlkj

1. Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternica distantare intre axele fusului maneton si palier (raza de manivela mare);

nmlkj

2. Comportament corespunzator la vibratii, reducerea greutatii si a costurilor de fabricatie;

nmlkj

3. Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-brat prin practicarea unei degajari pe partea interioara a bratului, ceea ce conduce la marirea rezistentei mecanice;

nmlkj

4. Toate cele de mai sus. nmlkj

of 394


65.

Maximizeaza

Acoperirea sectiunilor fusurilor palier si maneton este data de relatia urmatoare, in care

, si sunt diametrle fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv (fig.

CC 20):

md ld R

1.

Rdd

s ml ++

=2

nmlkj

2.

Rdd

s ml −+

=2

nmlkj

3.

Rdd

s ml −−

=2

nmlkj

4.

( ) Rdds ml −+=

nmlkj

of 394


66.Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton (notata cu ) prezinta:

Conform figurii CC 20, valabila pentru un motor in patru timpi, acoperirea secþiunilor

fusurilor palier si maneton, datã de relatia , in care , si sunt

diametrle fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv, este:

( ) Rdds ml −+= 2/ md ld R

1. Pozitiva; nmlkj

2. Negativa; nmlkj

3. Nula; nmlkj

4. Infinita. nmlkj

1. O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala; nmlkj

2. O influenta negativa asupra rezistentei la oboseala; nmlkj

3. Posibilitatea unui montaj mai usor in carter; nmlkj

4. Posibilitatea asigurarii unei ungeri mai eficiente. nmlkj

of 394


67.Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta contragreutatilor montate in prelungirea bratelor arborelui cotit al unui motor in patru timpi: 1-se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie; 2-se descarca palierele intermediare de momentele interne; 3-la acelasi grad de uniformitate a miscarii de rotatie a arborelui cotit, masa volantului va fi mai mica; 4-prin utilizarea contragreutatilor creste masa si scade pulsatia proprie; 5-prezinta complicatii tehnologice si constructive. Cele cinci caracteristici au efecte pozitive si negative, dupa cum urmeaza:

68.Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului. Acesta poate fi rezumat ca mai jos:

Maximizeaza

1. 1, 3, 5-negative; 2, 4-pozitive; nmlkj

2. 1, 2, 4-pozitive; 3, 5-negative; nmlkj

3. 1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative; nmlkj

4. 1, 3, 4-pozitive; 2, 5-negative. nmlkj

1. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori pozitive dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima;

nmlkj

2. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului scade spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa creasca si sa atinga valori negative dupa

nmlkj

of 394


69.Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri, distanta dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lungime cat mai mica, aceasta prezentand:

70.In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; in figura s-au notat cu:

Maximizeaza

planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima;

3. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima;

nmlkj

4. Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea minima.

nmlkj

1. Dezavantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente pozitive asupra ungerii;

nmlkj

2. Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;

nmlkj

3. Avantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii;

nmlkj

4. Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii.

nmlkj

of 394


71.Figura CC 22 prezinta:

Maximizeaza

1. a-sector inelar de angrenare cu virorul; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-buloanele de prindere a celor doua parti;

nmlkj

2. a-pana transversala; b-bolturi; c-buloanele de prindere a celor doua parti; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul;

nmlkj

3. a-buloanele de prindere a celor doua parti; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul;

nmlkj

4. a-caneluri; b-bolturi; c-pana transversala; d-buloanele de prindere a celor doua parti; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul.

nmlkj

of 394


72.

Maximizeaza

1. Amortizor de vibratii torsionale; nmlkj

2. Amortizor de vibratii axiale; nmlkj

3. Lagarul axial; nmlkj

4. Volantul. nmlkj

Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta abscisa punctelor de intersectie dintre orizontala corespunzatoare pulsatiei

proprii de gradul intai sau doi si dreptele care trec prin origine corespunzãtoare

pulsatiei excitatiei de ordin armonic : oIIoI ωω ,

k

1. Pulsatiile critice ale motorului; nmlkj

2. Turatiile critice ale motorului; nmlkj

3. Pulsatiile de ruliu ale navei; nmlkj

4. Turatiile maxime si minime ale motorului. nmlkj

of 394


73.Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta cele doua drepte verticale trasate cu linie continua:

Maximizeaza

74.Conform figurii CC 24, fusul palier este solicitat la:

1. Turatiile critice ale motorului; nmlkj

2. Turatiile economice ale motorului; nmlkj

3. Turatiile maxime si minime ale motorului; nmlkj

4. Turatiile de mers in gol, respectiv cea maxima a motorului. nmlkj

1. Incovoiere nmlkj

2. Incovoiere si torsiune; nmlkj

of 394


75.

Maximizeaza

3. Intindere si torsiune; nmlkj

4. Torsiune nmlkj

Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton:

1.

Momentul incovoietor in planul cotului dat

de forþa si moment incovoietor in planul

tangential dat de forta ;

sZ

sT

nmlkj

2.


de forþele si si moment incovoietor

in planul tangential dat de forta ; sZ brF ′

sT

nmlkj

3.


de forta si moment incovoietor in planul

tangential dat de forta ; brF ′

sT

nmlkj

4. nmlkj

of 394


76.Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in planul cotului dat de fortele Zs si Fr si moment incovoietor in planul tangential dat de forta Ts; cel doua momente sunt:

77.Lagarul axial (de impingere) este prevazut la:

78.Chiulasa este organul motorului care indeplineste rolul:


de forta si moment incovoietor in planul

tangential dat de fortele si . sT

sZ brF ′

1. Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai sigura;

nmlkj

2. Constante in raport cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai periclitata;

nmlkj

3. Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai periclitata;

nmlkj

4. Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care este nul.

nmlkj

1. Motoarele auxiliare, pentru antrenarea rotorului generatorului; nmlkj

2. Motoarele de propulsie, pentru transmiterea miscarii de rotatie la arborele port-elice;

nmlkj

3. Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de impingere a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei;

nmlkj

4. Motoarele de propulsie semirapide, pentru inversarea sensului de rotatie al arborelui cotit.

nmlkj

of 394


79.In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui motor naval modern, pentru care se cere valabilitatea unuia dintre raspunsurile urmatoare:

80.Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Se cere precizarea afirmatiei celei mai corecte:

Maximizeaza

1. Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului cilindrilor;

nmlkj

2. Creaza spatiul in care evolueaza fluidul motor, ghidand pistonul in miscarea sa rectilinie alternativa;

nmlkj

3. Etanseaza carterul motorului, nepermitand trecerea gazelor de ardere in acesta;

nmlkj

4. Inchide cilindrul la partea inferioara. nmlkj

1. Chiulasa este specifica unui motor in patru timpi, avand locas corespunzator supapei de lansare pozitionata central;

nmlkj

2. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator supapei de evacuare pozitionata central;

nmlkj

3. Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator injectorului pozitionat central;

nmlkj

4. Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor. nmlkj

of 394


81.Pozitiile 2, 3 si 5 din figura CC 27 sunt, respectiv:

Maximizeaza

1. Chiulasa este realizata in constructie monobloc; nmlkj

2. Chiulasa este realizata monobloc avand doua portiuni caracteristice: cea superioara si cea inferioara,

nmlkj

3. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane;

nmlkj

4. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane, iar fixarea ansamblului de blocul cilindrilor realizandu-se prin prezoane de chiulasa;

nmlkj

1. Chiulasa superioara, supapa de siguranta, racordul pentru apa de racire; nmlkj

of 394


82.In figura CC 28:

Maximizeaza

83.In figura CC 29:

Maximizeaza

2. Supapa de siguranta, supapa de lansare, chiulasa inferioara; nmlkj

3. Supapa de siguranta, injectorul, supapa de lansare; nmlkj

4. Supapa de siguranta, injectorul, chiulasa inferioara. nmlkj

1. 2-supapa de evacuare; 5- capul pistonului; 7-manta de ungere piston; nmlkj

2. Fusta pistonului ; 8-camera de ardere; nmlkj

3. Injector; 4-chiulasa; nmlkj

4. Spatiu de racire; 6- prezon. nmlkj

of 394


84.Camasa cilindrului este solicitata la:

85.In figura CC 30:

Maximizeaza

1. 1-spatiu de racire chiulasa; 5-blocul coloanelor; nmlkj

2. 4- canale pentru circulatia apei de racire; nmlkj

3. 2- chiulasa; 6- bloc de cilindru; nmlkj

4. 3- cot pentru circulatia apei la chiulasa; 4- canale pentru circulatia uleiului de ungere.

nmlkj

1. Intindere, datorata presiunii gazelor si incovoiere, datorata fortei normale. nmlkj

2. Incovoiere, datorata presiunii gazelor si fortei normale; nmlkj

3. Intindere, datorata presiunii gazelor si fortei normale; nmlkj

4. Torsiunii, datorata presiunii gazelor. nmlkj

of 394


86.Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru motorul naval lent; pozitiile 5 si 2 sunt, respectiv:

Maximizeaza

1. 3-ferestre de evacuare; nmlkj

2. 2- ferestre de baleiaj; nmlkj

3. Ferestrele de baleiaj mai inalte decat ferestrele de evacuare; nmlkj

4. 5- clapeti de aer de baleiaj; 6-clapeti pe traseul de gaze. nmlkj

1. Camasa si spatiul de racire; nmlkj

2. Camasa si ungatorii; nmlkj

3. Canalele de racire practicate in camasa si ungatorii; nmlkj

of 394


87.In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt valabile:

Maximizeaza

88.Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval lent si anume blocul coloanelor si rama de fundatie. Precizati numarul pozitiei care indica montantii:

Maximizeaza

4. Canalele de racire practicate in camasa si spatiul de racire. nmlkj

1. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa de mare;

nmlkj

2. Camasa este uscata, fara contact direct cu agentul de racire; nmlkj

3. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este uleiul; nmlkj

4. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa tehnica.

nmlkj

of 394


89.Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile:

Maximizeaza

1. 3; nmlkj

2. 4; nmlkj

3. 1; nmlkj

4. 7. nmlkj

1. Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel inferior fiind continut in rama de fundatie;

nmlkj

2. Lagarul este realizat in constructie monobloc cilindrica, tip bucsa; nmlkj

of 394


90.Rama de fundatie din figura CC 32 este indicata de pozitia:

Maximizeaza

91.Blocul coloanelor este solicitat la:

3. Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel superior fiind fiind continut in rama de fundatie;

nmlkj

4. Lagarul este continut in rama de fundatie si in blocul cilindrilor. nmlkj

1. 7; nmlkj

2. 5; nmlkj

3. 8; nmlkj

4. 1. nmlkj

1. Comprimare de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la incovoiere de catre forta de presiune a gazelor;

nmlkj

2. Doar la comprimare de catre forta de presiune a gazelor; nmlkj

3. Doar incovoiere de catre forta rezultanta dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de translatie;

nmlkj

4. Incovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrangerea tirantilor.

nmlkj

of 394


92.Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor:

93.Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la:

94.Tirantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul:

95.Deformatia liniara a tirantului este:

1. La motoarele in doi timpi cu carter uscat; nmlkj

2. La motoarele in doi timpi cu carter umed; nmlkj

3. La motoarele de propulsie cuplate direct cu propulsorul; nmlkj

4. La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare. nmlkj

1. Torsiune nmlkj

2. Incovoiere nmlkj

3. Intindere nmlkj

4. Forfecare nmlkj

1. Fac legatura dintre piston si biela prin capul de cruce, la motoarele in doi timpi;

nmlkj

2. Strang chiulasa de blocul cilindrilor; nmlkj

3. Strang structura de rezistenta a motorului pe ansamblu; nmlkj

4. Strang rama de fundatie pe blocul cilindrilor la motoarele in doi timpi. nmlkj


1.

2

14

dπE

FL∆L ⋅⋅=

nmlkj

2. nmlkj

of 394


96.Coeficientul de elasticitate al tirantului este:

2

1

34 Dπ

EFL∆L ⋅⋅=

3.

3

14

dπE

FL∆L ⋅⋅=

nmlkj

4.

2

1

4 Dπ

EFL∆L ⋅⋅=

nmlkj


1.

L

AEcT

⋅=

nmlkj

2.

A

LEcT

⋅=

nmlkj

3.

L

AEcT

⋅=2

nmlkj

4.


nmlkj

of 394


97.Pentru motorul prezentat in figura CC 33, strangerea tirantilor se face:

98.Elementul prezentat in figura CC 34 este:

Maximizeaza

1. In ordinea numerotarii cilindrilor; nmlkj

2. De la mijloc spre extremitati; nmlkj

3. De la extremitati spre mijloc; nmlkj

4. Indiferent. nmlkj

1. Supapa de siguranta de pe chiulasa; nmlkj

2. Supapa de lansare; nmlkj

3. Supapa de siguranta a carterului; nmlkj

4. Purja cilindrului. nmlkj

of 394


99.In timpul functionarii motorului, tirantii si ansamblul partilor stranse de acestia sunt supuse, fata de situatia de montaj, respectiv la:

100.Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a motorului este:

101.Rigiditatea tirantului este:

102.Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta:

Maximizeaza

1. O intindere suplimentara si o comprimare suplimentara; nmlkj

2. O comprimare suplimentara, respectiv o intindere suplimentara; nmlkj

3. Ambele la o intindere suplimentara; nmlkj

4. Ambele la o comprimare suplimentara. nmlkj


2. Forta de inertie a maselor in miscare de translatiee; nmlkj

3. Forta de presiune a gazelor; nmlkj

4. Rezulatanta dintre fortele de la b) si c). nmlkj

1. Proportionala cu lungimea sa si invers proportionala cu aria sectiunii transversale;

nmlkj

2. Proportionala cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala cu lungimea sa;

nmlkj

3. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care este confectionat;

nmlkj

4. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care este confectionat si cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala cu lungimea sa.

nmlkj

of 394



Maximizeaza

1. Sistem de injectie cu patru injectoare, supapa de evacuare montata central in chiulasa, camasa avand practicate ferestre de baleiaj;

nmlkj

2. Patru supape: doua de admisie si doua de evacuare; nmlkj

3. Patru prezoane de monatre pe blocul cilindrilor, injector central si ferestre de admisie si evacuare practicate la partea inferioara a camasii;

nmlkj

4. Robinet de purja si patru supape: doua de admisie si doua de evacuare. nmlkj

1. Un asa-numit fund dublu, propice racirii supapelor si injectorului; nmlkj

of 394



Maximizeaza

105.Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Precizati care dintre pozitiile urmatoare sunt corecte:

Maximizeaza

2. Geometrie identica pentru locasurile supapelor de admisie si a celor de evacuare;

nmlkj

3. Fiabilitate sporita la functionarea pe combustibil marin greu prin racirea speciala a scaunelor supapelor;

nmlkj


1. Etansare buna prin intermediul formei simetrice a sediilor supapelor si locasurilor corespunzatoare, ca si prin simetria curgerii apei de racire;

nmlkj

2. Racire efectiva simpla a fundului chiulasei datorita trecerii radiale a agentului de racire in jurul insertiilor sediilor de supapa;

nmlkj

3. Siguranta sporita prin utilizarea a cate doua arcuri de supapa concentrice; nmlkj


of 394


106.Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte:

Maximizeaza

1. 1-camasa; 2-prezoane prindere camasa de bloc; 3-bloc; 4-spatiu pentru ungator; 5-spatiu superior de racire din bloc;

nmlkj

2. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 7-canal de legatura intre 5 si 8; 8-spatiu inferior de racire din bloc; 9-garnituri de etansare din cauciuc (pe partea de apa); 10-canal central de scapare a gazelor;

nmlkj

3. 11-garnitura de etansare din cupru pe partea de gaze; 12-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare; 14-orificii si canale de ungere; 15-inel al spatiului de racire;

nmlkj


of 394


107.

Maximizeaza

1. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare;

nmlkj

2. 6-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 12- traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 13-brau de etansare;

nmlkj

3. 6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 13- canal central de scapare a gazelor;

nmlkj

4. Nici una dintre cele de mai sus. nmlkj

Consideram camasa supusa la incovoiare datorita fortei normale maxime (fig. CC

37), care actioneaza la distanta de extremitatea inferioara a camasii, fiind lungimea

acesteia; tensiunea maxima de incovoiere este:

maxN

a l

1.

e

ie

i

D

DD

Nl

ab

44

max

max −=σ

nmlkj

2.

e

ie

i

D

DD

Nl

ab

44

max

max

16

−π=σ

nmlkj

3. nmlkj

of 394


108.Figura CC 38 ilustreaza schema de calcul pentru solicitarea de incovoiere a blocului coloanelor. Cu notatiile din figura si cu metiunea ca reprezinta modulul de rezistenta al sectiunii xx, tensiunea maxima de încovoiere este data de relatia:

Maximizeaza

e

ie

i

D

DD

Nab

l

44

max

max

16

−π=σ

4.

max

44

max

16

Nl

abD

DD

e

ie

i

−π

=σ

nmlkj

1.

xxxxi abW

lNmax=σ

nmlkj

2. nmlkj

of 394


109.In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri de carter pentru motoare semirapide. Astfel, structura din figura CC 39,a are particularitatile:

Maximizeaza

maxNl

abWxxxxi =σ

3.

xx

xxi Wl

abNmax=σ

nmlkj

4.

xxxxi bW

alNmax=σ

nmlkj

1. Blocul cilindrilor si carterul dintr-o bucata; rama de fundatie este eliminata si inlocuita printr-o cutie de tabla subtire, in care se colecteaza uleiul;

nmlkj

2. Carterul serveste si la fixarea cu suruburi a motorului pe fundatie; nmlkj

3. Constructia se foloseste pentru motoare mici si usoare; nmlkj

4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. nmlkj

of 394


110.Constructia din figura CC 39,b este caracterizata prin:

Maximizeaza

111.In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindrilor se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

Maximizeaza

1. Executia dintr-o bucata a placii de fundatie si a carterului, blocul cilindrilor fiind insurubat pe fata superioara a carterului;

nmlkj

2. Turnarea placii si a carterului, precum si prelucrarea locasurilor pentru cuzinetii lagarelor arborelui cotit intampina greutati;

nmlkj

3. Constructia se utilizeaza la motoarele navale in constructii usoare, in care carterul si placa de fundatie se realizeaza din elemente de otel turnate, sudate intre ele si imbracate tot prin sudura cu table;

nmlkj


of 394


112.O executie utilizata pentru motoare semirapide de putere mai mare.a blocului, carterului si placii de fundatie din piese distincte este reprezentata in figura CC 39,d,caracterizata prin urmatoarele elemente:

Maximizeaza

1. Sunt executati dintr-o singura bucata; nmlkj

2. Aceasta este separata de placa de fundatie printr-un plan orizontal, la nivelul arborelui cotit;

nmlkj

3. Se foloseste pentru motoare cu pistoane de 200-500 mm diametru; nmlkj


of 394


113.O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care

Maximizeaza

114.O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90,

1. Placa de fundatie are forma asemanatoare cu cea din figura CC 39,c, carterul este format dintr-o serie de suporti prinsi cu suruburi pe placa de fundatie deasupra fiecarui cuzinet al lagarelor de pat si, pe fata superioara, la blocul cilindrilor;

nmlkj

2. Intreaga carcasa se poate asemana cu o grinda formata din doua talpi: placa de fundatie si blocul cilindrilor, legate intre ele prin montanti in planul cuzinetilor lagarelor palier;

nmlkj

3. Pe ambele fete laterale ale carcasei sunt prevazute capace de vizitare, pentru inspectarea articulatiilor mecanismelor motoare;

nmlkj


1. 1-blocul coloanelor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 blocul cilindrilor;

nmlkj

2. 1-blocul cilindrilor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloanelor;

nmlkj

3. 1-blocul cilindrilor; 2-blocul coloanelor; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6 tirant;

nmlkj

4. 1-tirant; 2-blocul cilindrilor; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-capace de vizitare; 6-blocul coloanelor;

nmlkj

of 394


impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care

Maximizeaza

115.O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care

Maximizeaza

1. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-brat arbore cotit; 10-rama de fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-cuzinet de pat; 13-supapa de siguranta carter;

nmlkj

2. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet de pat; 10-supapa de siguranta carter; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13- rama de fundatie;

nmlkj

3. 7-suruburi capac superior lagar de pat; 9-cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta carter;

nmlkj

4. 7-stif blocare piulita strangere tirant; 9-cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-suruburi capac superior lagar de pat; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta carter.

nmlkj

of 394


116.In figura 41:

Maximizeaza

1. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie radiala;

nmlkj

2. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-opritor al deplasarii axiale a patinei; 18-laina ghidare patina pe directie axiala; 19-laina ghidare patina pe directie radiala;

nmlkj

3. 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie radiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie axiala;

nmlkj

4. 14-stift fixare glisiera; 15-scut metalic; 16-glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie radiala.

nmlkj

of 394


117.In figura CC 42:

Maximizeaza

1. 4- tirant; 5- bolt pentru strangerea piulitei; nmlkj

2. 1-blocul de cilindri; 3- baia de ulei; nmlkj

3. 2- blocul coloanelor; 8- dispozitiv hidraulic pentru strangerea prezoanelor de chiulasa;

nmlkj

4. 2-placa de baza ; 7- dispozitiv hidraulic pentru alungirea tirantilor. nmlkj

1. 2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 3-flansa longitudinala; nmlkj

2. 2- cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; 5-gauri pentru tiranti; nmlkj

3. 2- cricuri pentru fixarea capacului lagarului palier; 5-gauri pentru tiranti; nmlkj

of 394



Maximizeaza


Maximizeaza

4. 1-coloana; 6-perete transversal al blocului coloanelor. nmlkj

1. presetupa tijei pistonului; 8- boltul capului de cruce; nmlkj

2. 4- clapeti pe refulare; 5-pistonul pompei de baleiaj; nmlkj

3. 1-f erestre de evacuare; 3- colector de gaze; nmlkj

4. 8-capul bielei; 9-tija bielei. nmlkj

of 394



Maximizeaza

1. 9-compresor de aer; 13-cricuri pentru ridicarea blocului coloanelor; nmlkj

2. 10- capul pistonului; 3- cama de injectie; nmlkj

3. 10- capul pistonului; 14-capul bielei; nmlkj

4. 8-capul bielei; 9-tija bielei. nmlkj

1. 2- pozitia pistonului de rezerva; 3- tija pompei de injectie; nmlkj

2. 4- cama supapai de admisie; nmlkj

3. 5-presetupa tijei pistonului; 7- picciorul bielei; nmlkj

4. 1-culbutor; 6- tija bielei. nmlkj

of 394



Maximizeaza


Maximizeaza

1. 4- canal de ulei pentru ungere maneton; 7- iesire apa de la racire pistoane; nmlkj

2. 10-tija pistonului; 11- cama pentru supapa de evacuare; 14-colector de gaze;

nmlkj

3. 8-boltul capului de cruce; 9-cama supapei de admisie; nmlkj

4. Blocul coloanelor; 3- laina de compresie; 13-supapa de lansare. nmlkj

of 394



Maximizeaza


Maximizeaza

1. Clapet rotitor pe baleiaj; 9-ferestre de baleiaj; nmlkj

2. 2-clapeti pe baleiaj; 4-supapa de siguranta; 8-baia de ulei; nmlkj

3. Clapet rotitor pe traseul de evacuare; 10-ferestre de evacuare; nmlkj

4. Canal de ulei pentru ungere cuzinetii piciorului bielei; 8-rama de fundatie. nmlkj

1. 3- canal pentru racirea pistonulu; 6-glisiera; nmlkj

2. 5- canal de ungere bolt cap de cruce; 7-colector apa de racire pistoane; nmlkj

3. Colector de aer; 4- presetupa tijei pistonului; nmlkj

4. 1-colector de gaze; 2- colector de aer; 7- ditribuitor de apa racire cilindri. nmlkj

of 394


125.Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand:

126.Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

Maximizeaza

1. Racirea aerului de baleiaj si supraalimentare in doua trepte; 6-patina unilaterala;

nmlkj

2. 1-turbina cu gaze; 7- tija bielei; pompa de baleiaj cu simplu efect; nmlkj

3. 3- colector de gaze; 9- pistonul disc al pompei de baleiaj; 6- glisiera; nmlkj

4. Sistem de baleiaj si supraalimentare in serie; 2- compresor de aer pentru instalatia de racire pistoane.

nmlkj

1. Axa cilindrului nu este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit; nmlkj

2. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit; nmlkj

3. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi de 45 grd cu aceasta;

nmlkj

4. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi de 180 grd cu aceasta.

nmlkj

of 394


127.Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

Maximizeaza

1. Normal axat; nmlkj

2. Normal dezaxat; nmlkj

3. Ambele variante anterioare si cu cap de cruce; nmlkj

4. Ambele variante anterioare si cu piston flotant. nmlkj

1. Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in V; nmlkj

2. Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in stea; nmlkj

3. Cu mecanism normal si cap de cruce; nmlkj

4. Cu mecanism normal si piston flotant. nmlkj

of 394


128.In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:

Maximizeaza

129.Figura DIN 3 este specifica:

Maximizeaza

1. 1-manivela; 2-bielete; 3-biela principala; nmlkj

2. 1-manivela; 2-biela principala; 3-bielete; nmlkj

3. 1-piston; 2-biela principala; 3-bielete; nmlkj

4. 1-piston; 2-bielete; 3-biela principala. nmlkj

of 394


130.Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza prin existenta:

Maximizeaza

131.In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:

Maximizeaza

1. Motoarelor in V; nmlkj

2. Motoarelor in stea; nmlkj

3. Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit; nmlkj

4. Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti. nmlkj

1. Pistoanelor opuse in fiecare cilindru; nmlkj

2. Pistoanelor de tip flotant in fiecare cilindru; nmlkj

3. Bielei principale si bieletelor; nmlkj

4. Ambele raspunsuri de la b) si c). nmlkj

of 394


132.Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin:

133.Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului motor sunt:

1. Cu piston flotant; nmlkj

2. Cu piston flotant si excentricitate (mecanism normal dezaxat); nmlkj

3. Cu piston flotant fara excentricitate (mecanism normal); nmlkj

4. Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism normal). nmlkj

1. Existenta cate unei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent;

nmlkj

2. Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent;

nmlkj

3. Existenta a cate doua manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in contracurent;

nmlkj

4. Existenta a cate trei biele pentru fiecare cilindru si baleiaj in bucla. nmlkj

1. Regim stabilizat de functionare a motorului; nmlkj

2. Viteza unghiulara constanta a arborelui cotit; nmlkj

3. Ambele ipoteze de la a) si b); nmlkj

4. Ambele ipoteze de la a) si b), dar numai pentru mecanismul motor normal.

nmlkj

of 394


134.

135.

Pozitia manivelei la un moment dat este datã de unghiul de rotatie , corelat cu timpul în

care acest spatiu unghiular este parcurs si

viteza unghiularã a arborelui cotit prin

relatia:

α

t

ω

1.

;

tω=α

nmlkj

2.

;

t/ω=α

nmlkj

3.

;

ω=α /t

nmlkj

4.

.

tdd /ω=α

nmlkj

Notând cu poziþia manivelei la un

moment dat, cu timpul în care este parcurs

acest spatiu unghiular si cu viteza

unghiularã a arborelui cotit, atunci aceasta din urmã este datã de relatia:

α

t

ω

of 394


136.In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se compune din:

137.Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston:

1.

;

.constt

=α

=ω

nmlkj

2.

;

.constdt

d=

α=ω

nmlkj

3.

;

.constdt

d≠

α=ω

nmlkj

4.

.constt

≠α

=ω

nmlkj

1. Acceleratia normala (centripeta); nmlkj

2. Acceleratia normala (centrifuga); nmlkj

3. Acceleratie normala si unghiulara; nmlkj

4. Acceleratii nule (indiferent de tipul acestora). nmlkj

1. De la axa de rotatia la punctul mort interior; nmlkj

2. De la axa de rotatia la punctul mort exterior; nmlkj

3. De la punctul mort interior la cel exterior; nmlkj

of 394


138.Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston

139.Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor normal este:

140.Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este:

141.Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este

4. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la cel mai de jos.

nmlkj

1. De la axa de rotatia la pozitia sa momentana; nmlkj

2. De la punctul mort interior la pozitia sa momentana; nmlkj

3. De la punctul mort exterior la pozitia sa momentana; nmlkj

4. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la pozitia sa momentana.

nmlkj

1. ½ din cursa pistonului; nmlkj

2. dublul cursei pistonului; nmlkj

3. ¼ din cursa pistonului; nmlkj

4. Egala cu cursa pistonului. nmlkj

1. 1/2 din cursa pistonului; nmlkj

2. Dublul cursei pistonului; nmlkj

3. ¼ din cursa pistonului; nmlkj

4. Egala cu cursa pistonului. nmlkj

1. Nula, obtinuta la punctele moarte; nmlkj

2. Egala cu 1/2 din cursa pistonului; nmlkj

3. Egala cu cursa pistonului; nmlkj

of 394


142.Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat:

143.Atunci cand manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai mult de 1/2 din cursa pistonului, datorita:

144.

4. Nula, obtinuta atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC. nmlkj

1. O cursa intreaga; nmlkj

2. 1/2 din cursa; nmlkj

3. Dubul cursei pistonului; nmlkj

4. Mai mult de 1/2 din cursa pistonului. nmlkj

1. Articularii prin cap de cruce a pistonului de biela; nmlkj

2. Lungimii finite a bielei; nmlkj

3. Lungimii infinite a bielei; nmlkj

4. Observatia este valabila numai pentru mecanisme normale. nmlkj

Notand cu , coeficientul de

alungire a bielei, pozitiile unghiulare ale manivelei pentru care viteza pistonului înregistreaza valori extreme (maximã si minimã) sunt:

LR /=λ

1.

;

α−π=αλ

λ++−=α

12

1

24

811arccos

2

extrpextrp

extrp

ww

w

nmlkj

2. nmlkj

of 394


145.Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care viteza este maxima/minima se stabileste atunci cand:

146.Viteza medie a pistonulei este:

147.Acceleratia pistonului este nula acolo unde:

;

α−π=αλ

λ+−−=α

12

1

24

811arccos

2

extrpextrp

extrp

ww

w

3.

;

α+π=αλ

λ++−=α

12

1

24

811arccos

2

extrpextrp

extrp

ww

w

nmlkj

4.

.

α+π=αλ

λ+−−=α

12

1

24

811arccos

2

extrpextrp

extrp

ww

w

nmlkj

1. Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalte; nmlkj

2. Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare; nmlkj

3. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare maxima; nmlkj

4. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare minima. nmlkj

1. Direct proportionala cu cursa pistonului; nmlkj

2. Invers proportionala cu cursa pistonului; nmlkj

3. Invers proportionala cu cursa pistonului; nmlkj

4. Direct proportionala cu cursa pistonului si cu turatia motorului. nmlkj

of 394


148.Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este:

149.

1. Viteza pistonului este maxima; nmlkj

2. Viteza pistonului este minima; nmlkj

3. Viteza pistonului este nula; nmlkj

4. Independenta de viteza pistonului. nmlkj

1. Maxima; nmlkj

2. Minima; nmlkj

3. Indiferenta de valoarea vitezei; nmlkj

4. Extrema (maxima sau minima). nmlkj

Valoarea coeficientul de alungire a bielei

pentru care acceleratia pistonului înregistreaza o valoare de minim suplimentara este:

λ

1.

;

4/1<λ

nmlkj

2.

;

4/1>λ

nmlkj

3.

;

4/1=λ

nmlkj

4.

.

2/1=λ

nmlkj

of 394


150.Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii:

151.Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema pentru:

152.Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:

153.Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia mecanismului motor:

154.Viteza unghiulara medie si viteza medie a pistonului sunt:

1. Pistonul la punctul mort interior; nmlkj

2. Pistonul la punctul mort exterior; nmlkj

3. Pistonul la punctele moarte; nmlkj

4. Pistonul la ½ din cursa. nmlkj

1. Forta de presiune a gazelor; nmlkj


3. Forta de inertie a maselor in miscare de translatie; nmlkj

4. Momentul motor. nmlkj

1. Plan-paralela; nmlkj

2. Alternativa; nmlkj

3. Circular uniforma; nmlkj

4. Circular accelerata. nmlkj

1. La punctele moarte; nmlkj

2. Pentru care viteza este maxima; nmlkj

3. Pentru care viteza este nula; nmlkj

4. Pentru care biela este perpendiculara pe manivela. nmlkj

of 394


155.

Notatii: - turatia; S[m] - cursa

pistonului.

[ ]minrot/n

1.

;

60

2

30 ⋅==S

πnw;

πSω pm

nmlkj

2.

;

3030

Snw;

πnω pm ==

nmlkj

3.

;

30

2

30 ⋅==S

πnw;

πSω pm

nmlkj

4.

.

3060

Snw;

πnω pm ==

nmlkj

Raportul dintre ºi ωmed este:


medpw

1.

;

π

D

ω

w

med

pmed =

nmlkj

of 394


156.Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este:

2.

;

π

S

ω

w

med

pmed =

nmlkj

3.

;

π

D

ω

w

med

pmed

2=

nmlkj

4.

.

π

S

ω

w

med

pmed

2=

nmlkj


1.

;

( ) ( )

−−+−⋅= αλλ

αRx p22 sin11

1cos1

nmlkj

2.

;

( ) ( )

−+++⋅= αλλ

αRx p22 sin11

2

1cos1

nmlkj

3. nmlkj

of 394


157.Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este:

;

( ) ( )

−++−⋅= αλλ

αRx p22 sin11

1cos1

4.

.

( ) ( )

−−++⋅= αλλ

αRx p22 sin11

1cos1

nmlkj


1.

;

( ) ( )

++−⋅= αλ

αRx p 2cos14

cos1

nmlkj

2.

.

( ) ( )

−+−⋅= αλ

αRx p 3cos14

cos1

nmlkj

3.

;

( ) ( )

−+−⋅= αλ

αRx p 2cos14

cos1

nmlkj

4.

.

( ) ( )

++−⋅= αλ

αRx p 3cos14

cos1

nmlkj

of 394


158.Distanta dintre axa boltului capului de cruce si axa palierului se determina:

159.Viteza aproximativa a pistonului este:


1.

;

( )β

βαRd

cos

cos +⋅=

nmlkj

2.

;

( )β

βαRd

sin

sin +⋅=

nmlkj

3.

;

( )β

βαRd

cos

cos −⋅=

nmlkj

4.

.

( )gβ

βαRd

cot

cos +⋅=

nmlkj


1. nmlkj

of 394


160.

;

= αλ

α+Sωwp 2sin2

sin

2.

;

= αλ

α+Rωwp 2sin2

sin

nmlkj

3.

;

( )αα+λRωwp 2sinsin=

nmlkj

4.

.

= αλ

α-Rωwp 2sin2

sin

nmlkj

Pentru un motor naval semirapid, cu principalele dimensiuni - cursa pistonului,

- lungimea bielei si -turaþia, sa se

determine unghiul de manivela pentru care biela este aproximativ perpendicularã pe manivelã:

S

L n

1.

;4

811

2

2

max

+−

=α

L

SL

S

arccospw

nmlkj

2. nmlkj

of 394


161.Acceleratia aproximativa a pistonului este:

;2

211

2

2

max

++−

=α

L

SL

S

arccospw

3.

;2

211

2

2

max

++−

=α

L

SL

S

arcsinpw

nmlkj

4.

;2

211

2

2

max

+−

=α

L

SL

S

arccospw

nmlkj


1.

;

( )αλαωRa p 2coscos2 +⋅=

nmlkj

2.

;

( )αλαωRa p 3sinsin2 +⋅=

nmlkj

3. nmlkj

of 394


162.Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi reprezinta:

163.Viteza unghiulara medie se determina cu relatia:

;

( )αλαωRa p 2coscos2 +⋅=

4.

.

( )αλαωRa p 2sinsin2 +⋅=

nmlkj

1. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului; nmlkj

2. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior;

nmlkj

3. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap;

nmlkj

4. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce.

nmlkj


1.

ω = πn / 120;

nmlkj

2.

ω = πn / 60;

nmlkj

3.

ω = πn / 30;

nmlkj

4. nmlkj

of 394


164.Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta:

165.Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de fortele de inertie a maselor în miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale, acestea sunt:

Maximizeaza

ω = πn / 90.

1. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului; nmlkj

2. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior;

nmlkj

3. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap;

nmlkj

4. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce.

nmlkj

1. nmlkj

of 394


166.

Maximizeaza

Forta centrifuga de inertie a masei

manetonului este , iar a unui

brat ;

2ω−= RmF mrm

2'' ρω−= brb mF

2.

Forta centrifugã de inertie a masei bratului

, iar a manetonului

;

2ω−= RmF mrm

2'' ρω−= brb mF

nmlkj

3.

Forta centrifuga de inertie a întregii

manivele este , iar a unui

brat ;

2ω−= RmF mrm

2'' ρω−= brb mF

nmlkj

4.

Forta centrifuga de inertie a intregii

manivele este , iar a

manetonului .

2ω−= RmF mrm

2'' ρω−= brb mF

nmlkj

of 394


167.

În figura DIN 7 este prezentata incarcarea manivelei cu forte centrifuge de inertie. Pentru cea aferenta bratului, se calculeaza masa fictiva raportata la maneton, cu relatia urmatoare, tinând cont de pozitia centrului de masã al bratului , de raza de manivelã R si de masa

reala a bratului :

ρ

'bm

1.

;

ρ=

Rmm bmb ''

nmlkj

2.

;

R

mm bmb

ρ= ''

nmlkj

3.

;

'' 5.1 bmb mm =

nmlkj

4.

.

'' 5.0 bmb mm =

nmlkj

of 394


168.Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi este data de:

169.Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de:

Deoarece forta de presiune a gazelor si

fortele de inertie ale maselor în miscare

alternativa actioneaza în lungul axei

cilindrului, ele se vor compune vectorial si modulul va fi dat de suma algebrica a celor douã forte, generand o forta rezultanta F, aplicata de piston în articulatie, datã de relatia:

pF

aF

1.

;

ap FFF −=

nmlkj

2.

;

ap FFF +−=

nmlkj

3.

;

ap FFF +=

nmlkj

4.

.

ap FFF −−=

nmlkj

1. Masa grupului piston; nmlkj

2. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; nmlkj

3. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton; nmlkj

4. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston. nmlkj

of 394


170.Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:

171.Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta rezultanta este nula, inseamna ca:

172.Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in proportiile aproximative:

173.

1. Masa grupului piston; nmlkj

2. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; nmlkj

3. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton; nmlkj

4. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston. nmlkj

1. Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea din lungul sau; nmlkj

2. Forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton;

nmlkj

3. Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si complementare; nmlkj

4. Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.

nmlkj

1. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxima; nmlkj

2. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minima; nmlkj

3. Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nula; nmlkj

4. Prima forta este nula. nmlkj

1. 25% la picior si 75% la cap; nmlkj

2. 75% la picior si 25% la cap; nmlkj

3. 100% la cap; nmlkj

4. 25% la picior, 25% in tija si 50% la cap. nmlkj

of 394


174.

Maximizeaza

Fie un MAC naval pentru care se cunosc urmatoarele caracteristici geometrice si functionale: raza manivelei R[m], lungimea bielei L[m], turatia n [rot/min]. Sã se

determine expresia acceleraþiei

pistonului pentru valoarea αmax a unghiului

de rotatie a manivelei.

pa

1.

;

( )

α+α

π=α=α maxmax

2

max 2coscos30 L

RRa p

nmlkj

2.

;

( )

α+α

π=α=α maxmax

2

max 2cos1

cos30 L

na p

nmlkj

3.

;

( )

α+α

π=α=α maxmax

2

max cos2cos30 L

RnRa p

nmlkj

4.

.

( )

α+α

π=α=α maxmax

2

max 2coscos30 L

RnRa p

nmlkj

of 394


175.

Pentru determinarea centrului de masã al bielei unui motor cu functionare in patru timpi prin metoda cantaririi se utilizeaza o masa aditionalã notata cu , conform figurii DIN 5.

Cunoscand lungimea bielei , masa bielei si masa Sa se determine . 1m

L bm 1m pL

1.

;2

1 Lm

mmL

b

bp

−=

nmlkj

2.

;2

2 1 Lm

mmL

b

bp

−=

nmlkj

3.

;1 Lm

mmL

b

bp

+=

nmlkj

4.

.2

1 Lm

mmL

b

bp

+=

nmlkj

of 394


176.Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de presiune a gazelor si a fortei de inertie a maselor in miscare alternativa produce uzura camasii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea acestei forte:

Presupunand cunoscute marimile: raza manivelei R[m], lungimea bielei L[m], turatia motorului n[rot/min], sa se determine forta totala aplicata in articulatia pistonului, dacã se cunosc suplimentar: masa grupului piston mp[kg] si a bielei mb[kg], raportul ξ al

maselor bielei aferente pistonului, respectiv manetonului, presiunea pmax din cilindru

pentru unghiul αmax. Se va neglija presiunea

din carter.

1.

;2coscos301 maxmax

2

α+α

π

+ξξ

+=L

RnRmmF bp

nmlkj

2.

( ) ;2coscos304 maxmax

2

max

2

α+α

π⋅+−

π=

L

RnRmmp

DF bp

nmlkj

3.

;2coscos3014 maxmax

2

max

2

α+α

π

+ξξ

+−π

=L

RnRmmp

DF bp

nmlkj

4.

.cos2cos3014 maxmax

2

max

2

α+α

π

+ξξ

+−π

=L

RnRmmp

DF bp

nmlkj

of 394


177.La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1 la altul caracterizat prin turatia n2, raportul fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanism motor:

178.Forta de presiune a gazelor din cilindru motor se determina cu relatia:

1. Se micsoreaza marimea maselor aflate in miscare alternativa; nmlkj

2. Se actioneaza in vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate in cilindru;

nmlkj

3. Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor; nmlkj

4. Se recurge la un motor cu aprindere prin scanteie. nmlkj

1. Ramane constant; nmlkj

2. Este egal cu raportul turatiilor; nmlkj

3. Este egal cu cubul raportului turatiilor; nmlkj

4. Este egal cu patratul raportului turatiilor; nmlkj


1.

;

( ) SppDπ

Fp ⋅−⋅⋅

= 0

2

4

nmlkj

2.

;

( )cartp ppDπ

F +⋅⋅

=4

2

nmlkj

3.

;

( ) SppDπ

Fp ⋅−⋅⋅

= 0

2

4

nmlkj

of 394


179.Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de manivela la motoarele in patru timpi au rolul:

180.Forta de inertie a maselor cu miscare de translatie se determina:

4.

.

( )cartp ppDπ

F −⋅⋅

=4

2

nmlkj

1. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie; nmlkj

2. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie; nmlkj

3. De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si mometele acestora, realizand in acelasi timp si descarcarea momentelor interne ce incarca fusurile palier;

nmlkj

4. De a echilibra momentele fortelor de inertie ale maselor in miscare de translatie.

nmlkj


1.

;

−⋅⋅−= αλ

αωRmF Tit 2cos1

cos2

nmlkj

2.

.

( )αλαωRmF Tit 2coscos2 ±⋅⋅−=

nmlkj

3.

;

+⋅⋅−= αλ

αωRmF Tit 2cos1

cos2

nmlkj

4. nmlkj

of 394


181.Forta tangentiala se determina cu relatia

182.Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie este:

.

( )αλαωRmF Tit 2coscos2 +⋅⋅−=


1.

;

( )β

βαFT

cos

sin +⋅=

nmlkj

2.

;

( )α

βαFT

cos

sin −⋅=

nmlkj

3.

;

( )α

βαFT

cos

sin +⋅=

nmlkj

4.

.

( )β

βαFT

cos

sin −⋅=

nmlkj


1. nmlkj

of 394


183.Componenta din biela a fortei rezultante este:

;

2ωRmF ROTir ⋅⋅−=

2.

;

ωSmF ROTir ⋅⋅−=

nmlkj

3.

;

αSmF ROTir ⋅⋅−=

nmlkj

4.

.

ωDmF ROTir ⋅⋅−=

nmlkj


1.

;

F

βB

sin=

nmlkj

2.

;

β

FB

cos=

nmlkj

3.

;

F

tgβB =

nmlkj

4. nmlkj

of 394


184.Componenta normala a fortei rezultante este:

185.Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este:

186.Momentul motor este:

.

F

ctgβB =


1.

;

β⋅= tgTN

nmlkj

2.

;

βtgFN ⋅=

nmlkj

3.

N= T ⋅ ctgβ;

nmlkj

4.

.

F

βB

sin=

nmlkj

1. Proportionala cu viteza pistonului; nmlkj

2. Proprtionala cu deplasarea pistonului; nmlkj

3. Invers proportionala cu acceleratia pistonului; nmlkj

4. Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn schimbat. nmlkj

of 394


187.Momentul de rasturnare este:


1.

( )β

βαRFM m cos

sin +⋅⋅=

nmlkj

2.

( )α

βαSFM m cos

sin −⋅⋅=

nmlkj

3.

( )β

βαRFM m cos

sin −⋅⋅=

nmlkj

4.

( )1cos

sin

+−

⋅⋅=α

βαRFM m

nmlkj


1.

( )β

βαRFM rãs sin

cos +⋅⋅=

nmlkj

2. nmlkj

of 394


188.Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, atunci ordinele armonice pentru care subzista momentele de ruliu (rasturnare) sunt:

189.Perioada momentului motor policilindric este:

190.Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al momentului motor, definit prin intermediul valorilor momentului maxim, minim si mediu, conform relatiei:

( )β

βαRFM rãs cos

sin +⋅⋅=

3.

( )β

βαRFM m cos

sin −⋅⋅=

nmlkj

4.

( )1cos

sin

+−

⋅⋅=α

βαRFM m

nmlkj

1. Multiplu de opt; nmlkj

2. Multiplu de patru; nmlkj

3. Diferite de multiplu de opt. nmlkj

4. Diferite de multiplu de patru. nmlkj

1. Raportul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri; nmlkj

2. Produsul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri; nmlkj

3. Raportul dintre turatia motorului si numarul de cilindri; nmlkj

4. Produsul dintre turatia motorului si numarul de cilindri nmlkj

of 394


191.Gradul de neuniformitate al momentului motor monocilindric si cel al motorului policilindri se afla in relatia:

192.Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si cel al motorului in doi timpi policilindri se afla in relatia:

193.Miscarea reala a arborerelui cotit nu este uniforma, deoarece:

1.

M

MMM

minmax +=δ

nmlkj

2.

M

MMM

minmax −=δ

nmlkj

3.

M

MMM

maxmin −=δ

nmlkj

4.

minmax MM

MM −

=δ

nmlkj

1. Primul este mai mare decat al doilea; nmlkj

2. Sunt egale; nmlkj

3. Primul este mai mic decat al doilea; nmlkj

4. Nu se poate face nici o comparatie intre ele. nmlkj

1. Primul este mai mare decat al doilea; nmlkj

2. Sunt egale; nmlkj

3. Primul este mai mic decat al doilea; nmlkj

4. Nu se poate face nici o comparatie intre ele. nmlkj

of 394


194.Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate modifica in felul urmator:

195.

Maximizeaza

1. Forta de presiune a gazelor este insuficienta pentru a compensa pe cele de inertie;

nmlkj

2. Miscarea pistoanelor in cilindrii motorului este alternative si variatia presiunii in acestia este mare, ceea ce genereaza fluctuatii importante ale momentului motor;

nmlkj

3. Fluctuatiile momentului motor intre valorile extreme implica variatii ale energiei cinetice ale maselor in miscare, deci a vitezei unghiulare a arborelui cotit;

nmlkj

4. Raspunsurile b) si c) sunt complementare. nmlkj

1. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin micsorarea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;

nmlkj

2. Creste cu numarul de cilindri si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;

nmlkj

3. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;

nmlkj

4. Se reduce cu scaderea numarului de cilindri si cu cresterea maselor mecanismelor motoare.

nmlkj

of 394


196.Distributia manivelelor în jurul axei de rotatie prezinta un numar dinamic de solutii distincte, în functie de numarul de cilindri, dat de relatia:

Pentru un motor naval lent se cunosc: momentul rezistent [Nm],

momentul motor policilindric maxim [Nm], conform figurii DIN 6.

Presupunand gradul de neuniformitate al miscarii de rotatie a arborelui cotit si

ca viteza unghiulara medie a arborelui cotit este [rad/s], sa se determine momentul

de inertie al volantului de uniformizare a miscarii de rotatie a arborelui cotit; se cunosc si .

2

aMM rez == Σ

aM =Σmax

πδω 3

1=

a=ω

RACA º10=α RACB º50=α

1.

;2

aJ v

π=

nmlkj

2.

;6 2a

J vπ

=

nmlkj

3.

;6

2aJ v

π=

nmlkj

4.

.6

2

aJ v

π=

nmlkj

1. nmlkj

of 394


197.In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi cu numar par de cilindri si plan central de simetrie apare multiplicarea posibilitatilor de aprindere, deoarece:

198.Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu unghiul V-ului de 90o, posibilitatile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5-1. Sa se precizeze care dintre variantele anterioare conduce la o distributie uniforma a incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimata prin numarul minim de aprinderi consecutive in aceeasi linie:

;

( )!10 −=ν i

2.

;

( )!12

10 −=ν i

nmlkj

3.

;

( )!12

10 +=ν i

nmlkj

4.

.

!2

10 i=ν

nmlkj

1. Ciclul motor este efectuat in 720 grd RAC; nmlkj

2. Numarul de cilindri este par; nmlkj

3. Exista perechi de manivele in faza doua cate doua fata de mijlocul arborelui cotit (planul central de simetrie);

nmlkj

4. Existenta grupelor de manivele in faza face ca in timpul primei rotatii acestea sa ajunga la punctul mort interior, pentru fiecare fiind posibile cate doua variante de ordine de aprindere.

nmlkj

of 394


199.Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine ordinea de aprindere optima din punct de vedere al incarcarii lagarelor motorului, presupunand arborele cotit realizat cu plan central de simetrie:

200.Ordinea de aprindere pentru un motor in patru timpi, cu i=8 cilindri in V este una din urmatoarele: 1-5-7-8-6-3-4-2-1; 1-5-7-2-6-3-4-8-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8-6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-4-8-1; 1-3-4-8-6-5-7-2-1; 1-3-4-2-6-5-7-8-1. Sa se precizeze solutiile cu sigma=3 (incarcarea uniforma a lagarelor, exprimata prin numarul de aprinderi consecutive pe acelasi maneton) si q=1 (distributia uniforma a incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimata prin numarul de aprinderi consecutive in aceeasi linie):

201.Ordinea de aprindere ce respecta criteriul incarcarii minime a lagarelor palier ale unui motor cu 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, in ipoteza unui arbore cotit cu plan central de simetie este:

1. Prima; nmlkj

2. A doua; nmlkj

3. A treia; nmlkj

4. Niciuna. nmlkj

1. 1-2-3-6-5-4-1; nmlkj

2. 1-2-4-6-5-3-1; nmlkj

3. 1-5-3-6-2-4-1; nmlkj

4. 1-5-4-6-2-3-1. nmlkj

1. A doua; nmlkj

2. A patra si a sasea; nmlkj

3. A doua, a treia, a patra si a sasea; nmlkj

4. Prima, a doua, a patra si a sasea. nmlkj

1. 1-4-2-6-8-3-7-5-1 nmlkj

of 394


202.Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (16; 25; 34) pentru rotatia in sens dreapta, ordinea de aprindere este:

203.Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (1 - 5 - 4 - 3 - 2) si sens de rotatie stanga, ordinea de aprindere este:

204.Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este:

205.Consumul orar de combustibil al motorului, in cazul unui sistem de injectie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat prin:

2. 1-4-7-3-8-5-2-6-1 nmlkj

3. 1-5-2-6-8-4-7-3-1 nmlkj

4. Oricare din a), b), c). nmlkj

1. (1 - 5 - 3 - 6 - 4 - 2); nmlkj

2. (1 - 5 - 2 - 4 - 6 - 3); nmlkj

3. (1 - 3 - 5 - 6 - 4 - 2); nmlkj

4. (1 - 5 - 4 - 2 - 6 - 3). nmlkj

1. (1 - 3 - 5 - 2 - 4); nmlkj

2. (1 - 3 - 2 - 4 - 5); nmlkj

3. (1 - 2 - 3 - 4 - 5); nmlkj

4. (1 - 5 - 4 - 3 - 2). nmlkj

1. Proportionala cu turatia motorului; nmlkj

2. Invers proportionala cu presiunea medie efectiva; nmlkj

3. Independenta de presiunea medie efectiva; nmlkj

4. Direct proportionala cu turatia motorului si presiunea medie efectiva. nmlkj

1. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur; nmlkj

of 394


206.

207.Puterea efectiva a motorului poate fi determinata cu relatia:

2. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur; nmlkj

3. Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur; nmlkj

4. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur. nmlkj

In relatia puterii

, D

[m]; S[m]; n[rot/min]; Peexp[kW] si:

in

SD

pP mmie ⋅⋅τ

⋅⋅⋅π

⋅η⋅=60

12

4

2

exp exp

1.

pmiexp[bar]; τ=4;

nmlkj

2.

pmiexp[kN/m2]; τ=2; τ=4;

nmlkj

3.

pmiexp[bar]; τ=2;

nmlkj

4.

pmiexp[kN/m2]; τ=2; τ=1/2.

nmlkj

Notatii: ,

semnificatia fiind cea uzuala.

issih Q;Qkg

kJ;Q

kg

kJ;Q

h

kgC >

of 394


208.Pentru presiune pot fi utilizate unitatile de masura:

1.

;

[kW]QCηP shee 3600

1⋅⋅⋅=

nmlkj

2.

[kW]QCηηP shime 3600

1⋅⋅⋅⋅=

nmlkj

3.

]3600

1[kWQCηP ihee ⋅⋅⋅=

nmlkj

4.

]3600

1[kWQCηηP sheme ⋅⋅⋅⋅=

nmlkj

1.

;

mmCAmmCHg;at;cm

daN;

m

kNMW;

22

nmlkj

2.

;

22 ft

p.s.i.cSt;;

m

N

nmlkj

3.

;

mmCAmmCHg;at;cm

daN;

m

kNMPa;

22

nmlkj

4. nmlkj

of 394


209.

210.Energia specifica se masoara in:

22 ft

p.s.i.cSt;;

m

J

Ecuatia caracteristica de stare

are:

TµRpVT;νRpVmRT;pV NM ===

1.

p[kN/m2]; V[m3]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[K]; ν[kmol]; RM;(kj/kmol.k)

nmlkj

2.

p[daN/cm2]; V[dm3]; m[kg]; R[J/kgK]; T

[K]; RM[J/kmolK]; µ[Nm3]; RN [J/Nm

3K]; ν

[kmol].

nmlkj

3.

p[kN/m2]; V[m3]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[C]; ν[kmol]; RM(kJ/kmol.k)

nmlkj

4.

p[daN/cm2]; V[dm3]; m[kg]; R[J/kgK]; T[F];

RM[J/kmolK]; µ[Nm3]; RN [J/Nm

3K]; ν

[kmol].

nmlkj

1. nmlkj

of 394


211.Constanta cilindrului se determina cu relatia:

;Kkg

kcal;

m

J3 ⋅

2.

;

2

s

N;

kg

J

nmlkj

3.

;Kkg

kcal;

m

J2 ⋅

nmlkj

4.

.

2

s

m;

kg

J

nmlkj


1.

;

60

13

4

2

⋅⋅⋅τ

SπD

=kcil

nmlkj

2.

;

60⋅⋅ τ=Vk ccil

nmlkj

3. nmlkj

of 394


212.Presiunea medie efectiva se determina cu relatia:

213.Consumul specific efectiv de combustibil se determina cu relatia:

60

12

4

2

⋅⋅⋅τ

SπD

=kcil

4.

.

60⋅⋅ τ=Vk εcil

nmlkj


1.

aeri

ivmi ρLα

Qηηp ⋅

⋅⋅⋅=

min

nmlkj

2.

aeri

ctmi ρLα

Qηηp ⋅

⋅⋅⋅=

nmlkj

3.

aeri

mivme ρLα

Qηηηp ⋅

⋅⋅⋅⋅=

min

nmlkj

4.

aeri

ctmi ρLα

Qηηp ⋅

⋅⋅⋅=

nmlkj

of 394


214.Lucrul mecanic indicat pentru ciclul teoretic se calculeaza cu relatia:

215.Puterea efectiva a motorului se determina cu relatia:


1.

itc Qηc

⋅=3600

nmlkj

2.

icc Qηc

⋅=3600

nmlkj

3.

ite Qηc

⋅=3600

nmlkj

4.

iee Qηc

⋅=3600

nmlkj


1. Li = Lard izob + Ldest - Lcomp - Lard izoc; nmlkj

2. Li = Lard izob + Ldest + Lcomp ; nmlkj

3. Li = Lard izob + Ldest + Lcomp - Lard izoc; nmlkj

4. Li = Lard izob + Ldest - Lcomp . nmlkj

of 394


216.Puterea indicata se determina cu relatia:


1.

ic

ie QC

ηP ⋅⋅=3600

nmlkj

2.

ih

ee QC

ηP ⋅⋅=3600

nmlkj

3.

ic

ie QC

ηP ⋅⋅=3600

nmlkj

4.

sh

ee QC

ηP ⋅⋅=3600

nmlkj


1.

;

iτ

nS

DπηpP eei ⋅⋅

⋅⋅⋅

⋅⋅⋅=

60

12

4

2

nmlkj

2.

iτ

nS

DπpP mii ⋅⋅

⋅⋅⋅

⋅⋅=

60

12

4

2

nmlkj

of 394


217.Puterea indicata se determina cu relatia:

218.Consumul specific indicat de combustibil se determina cu relatia:

3.

iτ

nS

DπηpP eei ⋅⋅

⋅⋅⋅

⋅⋅⋅=

60

13

4

2

nmlkj

4.

iτ

nS

DπpP mii ⋅⋅⋅⋅

⋅⋅=

60

1

4

2

nmlkj


1.

pmSmii wτ

iVpP ⋅

⋅⋅⋅=

nmlkj

2.

pmmii wτ

iS

DπpP ⋅⋅

⋅⋅=

4

2

nmlkj

3.

mSmii ωτ

iVpP ⋅

⋅⋅⋅=

nmlkj

4.

pmmii wτ

iDπpP ⋅⋅

⋅⋅=

4

2

nmlkj

of 394


219.Puterea indicata a motorului se determina cu relatia:

unde: , restul

notatiilor fiind cele uzuale.

[ ] [ ]KgKcalQ;hCPkgc ii ⋅

1.

imii Qηηc

⋅⋅=

848

nmlkj

2.

iii Qηc

⋅=

632

nmlkj

3.

imii Qηηc

⋅⋅=

632

nmlkj

4.

imii Qηηc

⋅⋅=

848

nmlkj


1.

ih

m

ei Q

C

η

ηP ⋅⋅=

3600

nmlkj

2. nmlkj

of 394


220.In bilantul energetic al motorului are loc urmatoarea relatie:

ih

e

ii Q

C

η

ηP ⋅⋅=

3600

3.

sh

e

ii Q

C

η

ηP ⋅⋅=

3600

nmlkj

4.

ih

e

mi Q

C

η

ηP ⋅⋅=

3600

nmlkj


1.

3600h

i

emi CQ

P=ηη

⋅⋅

nmlkj

2.

3600h

e

imi CP

Q=ηη

⋅⋅

nmlkj

3.

3600h

e

ii C

P

Q=η

⋅⋅

nmlkj

4. nmlkj

of 394


221.Indicatorul de sarcina este:

222.Puterea motorului la functionarea pe HFO functie de puterea motorului la functionarea pe motorina este:

3600h

e

im CP

Q=η

⋅

M - momentul motor; m-masa de combustibil, restul marimilor fiind cele uzuale.

1.

⋅

=

=

exp

expexp

mo

nmo

no

o

nc

c

p

p

c

c

M

MLI

nmlkj

2.

n

nme

me

nc

c

nc

c

kp

p

c

c

m

mLI +

⋅

=

= expexpexp

nmlkj

3.

⋅

=

=

exp

expexp

mo

nmo

no

o

nc

c

p

p

c

c

M

MLI

nmlkj

4.

⋅

=

=

nme

me

nc

c

nc

c

p

p

c

c

m

mLI

expexpexp

nmlkj

of 394


223.Caracteristica de elice pentru o nava cu corp obisnuit este:


1.

.1,1;

MOT

HFO

MOT

HFOMOTHFO Q

Q

ρ

ρPP ⋅⋅=

nmlkj

2.

;

MOT

HFO

MOT

HFOMOTmHFO Q

Q

ρ

ρPηP ⋅⋅⋅=

nmlkj

3.

;

MOT

HFO

MOT

HFOMOTHFO Q

Q

ρ

ρPP ⋅⋅=

nmlkj

4.

MOT

HFO

MOT

HFOMOTeHFO Q

Q

ρ

ρPηP ⋅⋅⋅=

nmlkj


1.

3pn kk =

nmlkj

2. nmlkj

of 394


224.

225.Turatia corespunzatoare puterii de 110 % Pen pentru motoare de propulsie este:

3Mp kk =

3.

3pn kk =

nmlkj

4.

3np kk =

nmlkj

Momentul efectiv pentru puterea de 110 % Pen este:

1.

nee M,M ⋅= 1651

exp

nmlkj

2.

nee M,M ⋅= 11

exp

nmlkj

3.

nee M,M ⋅= 0651

exp

nmlkj

4.

nee MM ⋅= 955

exp

nmlkj

of 394


226.Temperatura aerului dupa racitorul de aer de supraalimentare este:

227.Temperatura gazelor dupa turbina se determina cu relatia:

1. nmax = 100% x nn; nmlkj



4. nmax = 120% x nn. nmlkj


1.

( )svaps pTT >′

nmlkj

2.

( )0pTT vaps >′

nmlkj

3.

( )svaps pTT =′

nmlkj

4.

( )svaps pTT 2=′

nmlkj


1. nmlkj

of 394


228.Pentru acelasi motor, poate exista relatia:

01

∆tc

c

m

m

ηη-=TT

g

aer

g

aer

kTgl ⋅⋅⋅

⋅

2.

( )01

TTc

c

m

m

ηη-=TT s

g

aer

g

aer

kTgl −⋅⋅⋅

⋅

nmlkj

3.

( )01

TTc

c

m

m

ηη-=TT s

g

aer

g

aer

kTgl +⋅⋅⋅

⋅

nmlkj

4.

( )01

TTc

c

m

m

ηη=TT s

g

aer

g

aer

kTgl −⋅⋅⋅

⋅+

nmlkj


1.

1p

p

limraasupne

limraasup

me

me>

nmlkj

2.

10limsup

limsup <<raane

raea

me

me

p

p

nmlkj

3. nmlkj

of 394


229.Alunecarea aparenta se determina cu relatia:

10limsup

limsup ≥≥raane

raea

me

me

p

p

4.

10limsup

limsup <<raane

raea

me

me

p

p

nmlkj

n [rot/min] - turatia elicei; H [m] - pasul constructiv al elicei; V [Nd] - viteza navei; 1 [Nd] = 30.70 m/min; t [h] - durata deplasarii.

1.

;

[ ]%tHn

V,Hnεa 303100

7030+⋅

⋅⋅⋅−⋅

=

nmlkj

2.

;

[ ]%Hn

V,Hnεa 100

7030⋅

⋅⋅−⋅

=

nmlkj

3.

;

[ ]%100tHn

V30,70Hnε a ⋅

⋅⋅⋅−⋅

=

nmlkj

4.

[ ]%VHn

V,Hnεa 100

7030⋅

±⋅⋅−⋅

=

nmlkj

of 394


230.

231.Determinarea puterii motorului pe baza momentului de torsiune masurat pe arborele intermediar permite:

232.

Pentru motoare care functioneaza la turatie

constanta

:

in

SD

pP mmii ⋅⋅τ

⋅⋅⋅π

⋅η⋅=60

12

4

2

1. Puterea se modifica functie de cursa, diametru si numarul de cilindri ; nmlkj

2. Puterea se modifica functie de doza de combustibil injectata pe ciclu; nmlkj

3. Puterea se modifica functie de randamantul mecanic; nmlkj

4. Puterea se modifica functie de cursa, randament si numarul de cilindri. nmlkj

1. Determinarea directa a puterii efective a motorului; nmlkj

2. Determinarea intermediara a puterii indicate a motorului; nmlkj

3. Determinarea initiala a momentului efectiv al motorului; nmlkj

4. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a arborelui intermediar. nmlkj

Una dintre metodele de determinare a puterii indicate a motorului este aceea de utilizare a pimetrului; montat pe cilindrul in functiune,

acesta da indicatia , ca medie aritmetica

dintre presiunile medii pe comprimare si

destindere, si ; apoi, prin suspendarea

injectiei in cilindrul respectiv, presiunea

indicata de aparat va fi ; tinand cont de

faptul ca puterea indicata este direct proportionala presiunea medie indicata, valoarea acesteia din urma va fi:

mpp

cp dp

cp

of 394


233.Masurarea directa a puterii efective a motorului evitand utilizarea unei valori imprecise a randamentului mecanic se face prin:

234.Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:

235.In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si economici, se admit:

1.

;

cmpi ppp −=

nmlkj

2.

;

( )cmpi ppp −= 2

nmlkj

3.

;

cmpi ppp −= 2

nmlkj

4.

.

cmpi ppp 2−=

nmlkj

1. Planimetrarea diagramei indicate; nmlkj

2. Masurarea consumului orar de combustibil; nmlkj

3. Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore intermediar; nmlkj

4. Determinarea pozitiei sistemului de actionare al pompei de injectie. nmlkj

1. Turatia arborelui cotit; nmlkj

2. Sarcina motorului; nmlkj

3. Regimul termic al motorului; nmlkj


of 394


236.In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici de exploatare, se pot mentiona:

237.Turatia minima de functionare a motorului este aceea:

238.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv:

1. Puterea efectiva si indicata; nmlkj

2. Momentul motor, presiunile medii efectiva si indicata, turatia; nmlkj

3. Consumurile specifice de combustibil efectiv si indicat; nmlkj


1. Marimea presiunilor; nmlkj

2. Marimea temperaturilor stabilite la probele prototipului; nmlkj

3. Unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitarilor termice si mecanice ale motorului naval;

nmlkj


1. Incepand de la care se amorseaza primele procese de ardere in cilindrul motor si de la care acesta este capabil sa furnizeze energie in exterior, pana la aceasta turatie el fiind antrenat de o sursa exterioara;

nmlkj

2. Incepand de la care momentul motor furnizat in exterior incepe sa capete valori semnificative, prin depasirea de catre forta de presiune a gazelor a valorii fortelor de inertie;

nmlkj

3. Incepand de la care momentul motor furnizat in exterior incepe sa capete valori superioare fata de momentul rezistent;

nmlkj


1. Incepe sa scada, prin cresterea rezistentelor proprii ale motorului; nmlkj

2. Incepe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor in motor; nmlkj

3. Incepe sa creasca, prin scaderea valorii momentului rezistent; nmlkj

4. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile. nmlkj

of 394


239.Pe masura cresterii turatiei, incepe sa creasca si momentul motor efectiv, odata cu ameliorarea proceselor in motor; s-a notat cu turatia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL 1). Cresterea in continuare a lui n peste duce la:

240.In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval, caracteristici ce ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva a motorului si turatia acestuia. Acestea se ridica in conditiile:

Maximizeaza

1. Cresterea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara a turatiei conduce la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0 pentru n=nmax;

nmlkj

2. Scaderea momentului motor efectiv datorita scaderii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara a turatiei conduce la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0 pentru n=nmax;

nmlkj

3. Scaderea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara a turatiei conduce la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0 pentru n=nmax;

nmlkj

4. Mentinerea constanta a valorii momentului motor efectiv. nmlkj

of 394


241.In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:

Maximizeaza

1. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina variabila);

nmlkj

2. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina constanta);

nmlkj

3. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit maxim pe o perioada redusa de timp;

nmlkj

4. Injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului.

nmlkj

of 394


242.In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:

Maximizeaza

243.In cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si caracteristica de elice (curba 9), impreuna cu curbele 7 si 8 ale turatiilor extreme. Se defineste, astfel, intreaga zona de functionare a motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici functionale ale motorului naval, cuprinsa intre:

1. Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum)-curba 1; caracteristica externa de putere maxima-curba 2;

nmlkj

2. Caracteristica puterii nominale-curba 3; caracteristica puterii de exploatare-curba 4;

nmlkj

3. Caracteristicile de puteri partiale-curbele 5; caracteristica puterii de mers in gol-curba 6;

nmlkj

4. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte. nmlkj

1. Caracteristica externa de putere maxima (de putere maxim-maximorum)-curba 1; caracteristica externa de turatie limita-curba 2;

nmlkj

2. Caracteristica puterii de exploatare-curba 3; Caracteristica puterii nominale -curba 4;

nmlkj

3. Caracteristica puterii de mers in gol-curbele 5; Caracteristicile de puteri partiale-curba 6;

nmlkj


of 394


Maximizeaza

244.Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum) reprezinta dependenta de turatie a puterii:

245.Caracteristica externa de putere maxima Pe ma=f(n) se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

1. Curbele 1, 7, 6, 8 si 9; nmlkj


3. Curbele 1, 7 si 9; nmlkj

4. Curbele 2, 7 si 9. nmlkj

1. Maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj

2. Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteristica este permisa, pe durate de timp extrem de reduse, numai pe standul de probe al firmei constructoare;

nmlkj

3. Deoarece functionarea motorului in aceste conditii duce la depasirea solicitarilor termice admisibile, utilizarea acestei caracteristici este cu desavarsire interzisa in exploatare (se limiteaza cantitatea maxima de combustibil ce poate fi refulata de pompa de injectie);

nmlkj


1. Obtinerea in conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata nmlkj

of 394


246.Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) reprezinta:

247.Caracteristica puterii de exploatare reflecta:

248.Caracteristicile puterilor partiale se obtin:

in pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp; 2. Marimea duratei de functionare, precum si intervalul de timp intre doua regimuri succesive de putere maxima, sunt stabilite de firma producatoare si indicate in documentatia de exploatare a motorului;

nmlkj

3. De cele mai multe ori, la motoarele rapide este specificata si proportia maxima pe care o poate avea in motoresursa durata totala de functionare la acest regim;

nmlkj


1. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;

nmlkj

2. Dependenta de turatie a puterii maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj

3. Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie, pentru care motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de timp;

nmlkj


1. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;

nmlkj

2. Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie; pe aceasta caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de timp;

nmlkj

3. Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;

nmlkj


1. In conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;

nmlkj

of 394


249.Daca motorul functioneaza in gol:

250.Pentru obtinerea caracteristicii de functionare in gol:

251.

Maximizeaza

2. Injectarea cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;

nmlkj

3. rin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;

nmlkj


1. Puterea dezvoltata reprezinta 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;

nmlkj

2. Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu puterea consumata prin frecari mecanice si pentru antrenarea propriilor mecanisme si agregate;

nmlkj

3. Puterea dezvoltata la orice turatie este nula; nmlkj

4. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile. nmlkj

1. Se decupleaza motorul de frana si se masoara consumul orar de combustibil, in functie de turatie;

nmlkj

2. Se antreneaza motorul pana la 50% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;

nmlkj

3. Se decupleaza elicea, atunci cand instalatia de propulsie o permite; nmlkj


of 394


252.

Caracterististica de elice reprezentata în figura EXPL 3, parametrul reprezinta:

elλ

1. Raportul de disc al elicei; nmlkj

2. Raportul de pas; nmlkj

3. Avansul relativ al elicei; nmlkj

4. Coeficientul de siaj. nmlkj

Avansul relativ al elicei, parametrul variabil in cazul caracteristicii de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala cu transmisie directa de la motor la propulsorul cu pas fix se defineste cu ajutorul urmatoarelor marimi: Vel [m/s]-

viteza apei in discul elicei, V [m/s]-viteza navei, w-coeficientul de siaj, nel [s

-1]-turatia

elicei si Del [m]-diametrul elicei, prin relatia:

1.

( )elelelel

el Dn

wV

Dn

Vel +==λ

1

nmlkj

2. nmlkj

of 394


253.In caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala cu transmisie directa de la motor la propulsorul cu pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistentei la inaintare a navei, avansul relativ al elicei LAMBDAel se modifica, astfel incat caracteristica de elice isi schimba atat pozitia, cat si forma. Astfel:

( )

elelelel

el Dn

wV

Dn

Vel −==λ

1

3.

( )elelelel

el Dn

wV

Dn

Vel 1−==λ

nmlkj

4.

( )wV

Dn

V

Dn

el −==λ

1elelelel

el

nmlkj

1. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari;

nmlkj

2. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu

nmlkj

of 394


254.

Maximizeaza

vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari;

3. Prin scaderea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari;

nmlkj

4. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata scaderii imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari.

nmlkj

In situatia reducerii rezistentei la inaintare a navei (ca urmare a micsorarii intensitatii vantului si valurilor sau a reducerii imersiunii), viteza navei si avansul relativ al elicei cresc, iar puterea absorbita de elice se reduce (fig. EXPL 3). In acest caz, caracteristica elicei pentru λelu>λeln se deplaseaza:

1.

Spre stanga-sus fata de caracteristica λel n.

(avansul relativ), elicea care functioneazã dupa aceasta caracteristica fiind denumita elice grea, iar sarcina motorului se micsoreaza;

nmlkj

2. nmlkj

of 394


255.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina, in conditiile:

Spre stanga-sus jos fata de caracteristica λel

n. (avansul relativ), elicea care functioneazã

dupa aceasta caracteristica fiind denumita elice grea, iar sarcina motorului creste;

3.

Spre dreapta-jos fata de caracteristica λel n.

(avansul relativ), elicea care functioneaza dupã aceasta caracteristica fiind denumita elice usoara, iar sarcina motorului se micsoreaza;

nmlkj

4.

Spre dreapta-jos fata de caracteristica λel n.

(avansul relativ), elicea care functioneaza dupã aceasta caracteristica fiind denumita elice usoara, iar sarcina motorului creste.

nmlkj

1. Mentinerii constante a starii hidrometeorologice; nmlkj

2. Mentinerii constante a depunerilor vegetale pe corpul navei; nmlkj

3. Mentinerii in pozitie fixa a organului de reglare a pompei de injectie; nmlkj

4. Mentinerii constante a turatiei. nmlkj

of 394


256.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a turatiei, dupa cum urmeaza:

257.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a turatiei; se constata:

1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective; nmlkj

2. Constanta puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului;

nmlkj

3. Variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic; nmlkj


1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia

nmlkj

of 394


258.Conditiile atmosferice au o mare influenta asupra puterii si economicitatii motoarelor navale. In cazul MAC navale, reducerea densitatii aerului admis in cilindri la reducerea presiunii atmosferice sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, conduce la:

259.Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor navale, se obttne reprezentarea domeniului de functionare simplificat ca cel redat in figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR semnifica, respectiv:

Maximizeaza

asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic; 2. Constanta puterilor indicate si efective, variatia liniara a puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic;

nmlkj

3. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, cresterea asimptotica a puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si constanta randamentului mecanic;

nmlkj

4. Variatia liniara a puterii indicate, constanta puterilor efective si pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic.

nmlkj

1. Tendinta de crestere a puterii indicate, imbogatindu-se amestecul (la debit de combustibil neschimbat);

nmlkj

2. Scaderea coeficientului de umplere si a randamentului termic datorita inrautatirii arderii (coeficient de exces de aer mai mic) si a cresterii eventuale a intarzierii la autoaprindere, aceste efecte actionand in sens invers;

nmlkj

3. Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, in conditii de presiune si temperatura arbitrare, la conditii standard, pentru a se putea compara performantele diverselor motoare (corectarea caracteristicilor);

nmlkj


of 394


260.Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba in vedere atat functionarea usoara/grea a elicei, cat si rezervele de mare sea-margin si de motor engine-margin, avand urmatoarele semnificatii (fig. EXPL 5):

Maximizeaza

1. Functionarea elicei grele, functionarea elicei usoare si punctul proiectat de functionare a elicei;

nmlkj

2. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei grele si functionarea elicei usoare;

nmlkj

3. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei usoare si functionarea elicei grele;

nmlkj

4. Functionarea elicei usoare, functionarea elicei grele si punctul proiectat de functionare a elicei;

nmlkj

of 394


261.Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare continua maxima a motorului M (engine's specified MCR), daca:

262.Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat prin urmatoarele:

1. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la influenta vantului si starea marii, cele doua rezerve iau in consideratie degradarea corpului si a elicei;

nmlkj

2. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului, cele doua rezerve iau in consideratie influenta vantului, starea marii si degradarea elicei;

nmlkj

3. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului si a elicei, cele doua rezerve iau in consideratie influenta vantului si starea marii;

nmlkj

4. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea elicei, cele doua rezerve iau in consideratie influenta vantului, starea marii si degradearea corpului.

nmlkj

1. Motorul nu asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul generator de arbore); atunci cand exista acest generator, este necesar a fi luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;

nmlkj

2. Motorul asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul generator de arbore); atunci cand exista acest generator, este necesar a fi luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;

nmlkj

3. Motorul nu asigura si antrenarea unui turbogenerator; nmlkj

4. Motorul este de tipul turbocompound cu sistem PTI (Power Take In). nmlkj

of 394


263.In figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:

Maximizeaza

264.Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta ratiunea ca motorul de propulsie sa nu functioneze in zona marcata cu B din figura EXPL 6:

Maximizeaza

1. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si durata de functionare nelimitata;

nmlkj

2. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si durata de functionare nelimitata;

nmlkj

3. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si durata limitata de functionare la 1÷2 ore;

nmlkj

4. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si durata limitata de functionare la 1÷2 ore.

nmlkj

1. Curba exponentiala; nmlkj

2. Caracteristica puterii maxime; nmlkj

3. Caracteristica de elice; nmlkj

4. Curba randamentului efectiv maxim. nmlkj

of 394


265.Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de functionare a sistemului de propulsie navala. Care dintre formularile urmatoare reprezinta o interpretare corecta a diagramei:

Maximizeaza

1. Navigatia in ape de mica adancime; nmlkj

2. Reglaj incorect al pompei de injectie; nmlkj

3. Functionare in suprasarcina; nmlkj

4. Defectiuni ale palelor elicei. nmlkj

1. Functionarea ideala a motorului se situeaza in zona A, iar functionarea in zona B este permisa intermitent, pentru o durata limitata de timp;

nmlkj

of 394


266.Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:

267.Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta:

268.Raportul Kp = Pexp/Pen reprezinta:

269.Raportul KM=Mexp/Men reprezinta:

2. Motorul poate functiona in oricare din zonele diagramei, cu repozitionarea corecta a indicatorului de sarcina;

nmlkj

3. Functionarea in zona B este permisa pentru durate mari de functionare, daca nu se modifica conditiile ambientale din compartimentul de masini;

nmlkj

4. Situand functionarea la 90% sarcina si turatie 80% din cea nominala, motorul va opera atata timp cat conditiile de mentenanta o permit.

nmlkj

1. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand motorul functioneaza in gol;

nmlkj

2. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand turatia motorului se mentine constanta;

nmlkj

3. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand cremaliera pompei de injectie se mentine pe pozitie constanta;

nmlkj

4. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand conditiile mediului ambiant sunt invariante.

nmlkj

1. Determinarea puterii indicate a motorului; nmlkj

2. Determinarea puterii efective a motorului; nmlkj

3. Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin decuplarea succesiva a grupurilor de supraalimentare;

nmlkj

4. Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin suspendarea succesiva a injectiei de combustibil.

nmlkj

1. Coeficientul de sarcina; nmlkj

2. Indicatorul de sarcina; nmlkj

3. Putere redusa la presiunea mediului ambiant; nmlkj

4. Indicator de putere de exploatare. nmlkj

of 394


270.

271.Caracteristica de consum orar de combustibil pentru MAC se ridica in conditia:

1. KM=Kn^3; Kn=nexp/nn; nmlkj

2. KM=Kp^2; Kp=Pexp/Pn; nmlkj

3. KM=Kn^2; Kn=nexp/nn; nmlkj

4. KM=Kp^3; Kp=Pexp/Pn. nmlkj

Raportul Kp=Pexp/Pn reprezinta:


1.

Kp=Kn4; Kn=nexp/nn;

nmlkj

2.

;

3 2np kK =

nmlkj

3.

Kp=Kn3; Kn=nexp/nn;

nmlkj

4.

.

3 4np kK =

nmlkj

1. n = constant; nmlkj

of 394


272.Conditiile de referinta pentru mediul ambiant T0 = 300 K si p0 = 100 kN/m2 pot fi respectate la incercarea motoarelor:

273.In figura EXPL 7:

Maximizeaza


2. P = Pe n; nmlkj

3. Avans la injectie variabil; nmlkj

4. Sarcina constanta. nmlkj

1. Da; nmlkj

2. Nu; nmlkj

3. Numai in zone temperate; nmlkj

4. Numai in zone tropicale. nmlkj

1. La sarcina de 75% presiunea medie efectiva este de 10 kg/cm^2; nmlkj

2. La sarcina de 1/2 randamentul mecanic este de 0.8; nmlkj

3. La sarcina de 3/4 temperatura gazelor dupa turbina este de 350 grd C; nmlkj

4. La sarcina de 75% presiunea aerului de supraalimentare este de 1.2 kg/cm^2.

nmlkj

of 394


Maximizeaza


Maximizeaza

1. La sarcina de 3/4 puterea efectiva este de 10 000 HP; nmlkj

2. La sarcina de 3/4 presiunea maxima de ardere este de 110 kg/cm^2; nmlkj

3. La sarcina de 3/4 consumul specific efectiv de combustibil este de 154 g/HPh;

nmlkj

4. La sarcina de 3/4 presiunea maxima de comprimare este de 50 kg/cm^2. nmlkj

1. La puterea de 7000kW temperatura gazelor la intrarea in turbina este de 800 grd F;

nmlkj

2. La puterea de 8000 kW presiunea aerului de baleiaj este de 1.78 bar; nmlkj

of 394


276.Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrarilor de reparatii navele: RT-revizie tehnica, RC1-reparatia curenta numarul 1, RC2-reparatia curenta numarul 2, RK-reparatia capitala, precizati care este ordinea de efectuare a ciclurilor de reparatie la nave:

277.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la piston:

278.Prin dispozitivul prezentat in figura EXPL 10 se realizeaza:

Maximizeaza

3. La puterea de 8000kW consumul specific efectiv de combustibil este de 0.215 kg/kW h;

nmlkj

4. La puterea de 7000 kW turatia motorului este de 113 rpm. nmlkj

1. RT, RC1, RC2, RK; nmlkj

2. RK, RT, RC1, RC2; nmlkj

3. RC1, RC2, RT, RK; nmlkj

4. RC2, RC1, RK, RT. nmlkj

1. Sudura; nmlkj

2. Montarea de stifturi filetate; nmlkj

3. Lipirea cu rasini epoxidice; nmlkj

4. Montarea de dopuri filetate. nmlkj

of 394


279.Daca laina de la capul bielei unui motor in doi timpi este mai groasa decat cea originala, noul raport de comprimare:

280.Daca laina de la capul bielei unui motor in patru timpi este mai groasa decat cea originala, noul raport de comprimare:

1. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,a) si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala a capului, respectiv piciorului (fig. EXPL 10,b);

nmlkj

2. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,b) si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala a capului, respectiv piciorului (fig. EXPL 10,a);

nmlkj

3. Verificarea deformatiilor boltului; nmlkj

4. Verificarea solicitarilor corpului bielei. nmlkj

1. Operatiunea este imposibila; nmlkj

2. Creste; nmlkj

3. Nu se modifica; nmlkj

4. Scade. nmlkj


2. Creste; nmlkj


4. Scade. nmlkj

of 394


281.In urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu camera de ardere in chiulasa, noul raport de comprimare:

282.Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul efect asupra raportului de comprimare:

283.Prin rabotarea chiulasei cu camera de ardere in chiulasa, raportul de comprimare:

284.Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin abaterea de la paralelismul bratelor de manivela (masurarea frangerilor). Aceasta se realizeaza, conform figurii EXPL 11, cu ajutorul unui comparator special, prin masurarea distantei dintre bratele unui cot, de regula la o distanta egala cu jumatate din diametrul fusului palier fata de axa de rotatie, efectuandu-se:

1. Depinde de valoarea presiunii de supraalimentare; nmlkj

2. Scade; nmlkj

3. Ramane constant; nmlkj

4. Creste. nmlkj

1. Cresterea; nmlkj

2. Scaderea; nmlkj

3. Pastrarea constanta; nmlkj

4. Cresterea in timpul comprimarii, scaderea in timpul destinderii. nmlkj


2. Scade; nmlkj

3. Creste; nmlkj

4. Se mentine constant daca este realizata camera de ardere in chiulasa. nmlkj

of 394


285.Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare:

286.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la chiulasa pe zona laterala:

1. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si nava este incarcata la maxim;

nmlkj

2. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si motorul tocmai a fost oprit;

nmlkj

3. Patru determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, p.m.e. si babord;

nmlkj

4. Cinci determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezentei bielei, care nu permite o singura determinare la p.m.e.

nmlkj

1. Ardere incompleta; nmlkj

2. Consum mare de ulei ungere cilindri; nmlkj

3. Neetanseitati ale supapei de evacuare; nmlkj

4. Toate cauzele de mai sus. nmlkj

1. Lipirea cu rasini; nmlkj

2. Caplamale; nmlkj

3. Sudura; nmlkj


of 394


287.Proba hidraulica a chiulasei se face in vederea depistarii eventualelor fisuri si se realizeaza cu apa, la presiunea:

288.Inlocuirea tubulaturii de inalta presiune la o reparatie se face cu o tubulatura de acelasi diametru si aceeasi lungime ca cea originala, in scopul:

289.Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la imbinarea tubulaturilor de combustibil:

290.Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde rapid; in cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:

1. Nominala a fluidului de racire; nmlkj

2. 1.5 din aceasta; nmlkj

3. Sub 1.5 din presiunea nominala; nmlkj

4. Mai mare de 1.5, tinand cont si de regimul termic al organului probat. nmlkj

1. Evitarii utilizarii pieselor de schimb de alte dimensiuni; nmlkj

2. Mentinerea constanta a nivelului vibratiilor in sistemul de inalta presiune; nmlkj

3. Utilizarea elementelor de imbinare si fixare deja existente; nmlkj

4. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei. nmlkj

1. Fibra de sticla; nmlkj

2. Azbest; nmlkj

3. Cupru; nmlkj

4. Se recomanda imbinari sudate cap la cap. nmlkj

1. Exista patrunderii gazelor de ardere in spatiile de racire; nmlkj

2. Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care impiedica racirea pistonului, putand duce la griparea acestuia

nmlkj

3. La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai mare;

nmlkj

of 394


291.Repararea fisurii aparute in zona de racordare a capului pistonului din figura EXPL 12 presupune:

292.Figura EXPL 13 indica:


1. In primul rand, determinarea lungimii fisurii folosind metodele cunoscute si se stopeaza propagarea fisurii prin practicarea de gauri la capetele fisurii; se sanfreneaza gaurile si se monteaza pe ambele flancuri ale rostului prezoane de consolidare ca in figura 1, dupa care se trece la incarcarea cu sudura in mai multe treceri, folosind electrozi din otel inoxidabil sau fonta;

nmlkj

2. Suprafata exterioara se curata si se rotunjeste corespunzator cu mare atentie, caci muchiile de material netesite datorita supraincalzirii locale se ard si se fisureaza, devenind amorse de propagare pentru toate zonele invecinate;

nmlkj

3. La sfarsit se face obligatoriu si o proba hidraulica; nmlkj


of 394


293.Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului pistonului care prezinta fisuri, conform figurii EXPL 14:

Maximizeaza

1. Masurarea uzurii si marimii fisurilor pistonului cu cap concav cu ajutorul unui calibru;

nmlkj

2. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap plat cu ajutorul unui calibru;

nmlkj

3. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui calibru;

nmlkj

4. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul sondei pentru adancimi a sublerului.

nmlkj

1. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c);

nmlkj

2. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; aceasta este apoi asigurata cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; in aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi sau sunt filetate;

nmlkj

3. In zonele fisurate sunt practicate gauri in dreptul fiecarei fisuri, cu diametre superior celui al fisurii; in aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c);

nmlkj

of 394


294.Figura EXPL 14 prezinta operatiunile necesare reconditionarii capului pistonului cu fisuri. Aceste operatiuni sunt:

Maximizeaza

295.Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de impingere a lagarului de impingere din figura EXPL 15, se realizeaza:

Maximizeaza

4. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in aceste gauri se introduc dopuri din materiale plastice, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c).

nmlkj

1. Practicarea de gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva;

nmlkj

2. Asigurarea dupa montaj cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; nmlkj

3. Introducerea de dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi sau sunt filetate;

nmlkj

4. Ordinea corecta a operatiunilor este a), c), b). nmlkj

of 394


296.In perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza prin urmatoarele:

297.Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat ca uzura se prezinta sub aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzura fiind:

1. Corectarea pozitiei arborelui cotit, datorata nivelului excesiv al vibratiilor torsionale;

nmlkj

2. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de grosimea sabotilor;

nmlkj

3. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de suprfata frontala a sabotilor;

nmlkj

4. Nici una din metodele de mai sus nu este practicabila. nmlkj

1. Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrarii pieselor, fiind necesara obtinerea ajustajelor, microgeometriei si structurii superficiale optime pentru functionarea normala a motorului;

nmlkj

2. Printr-o dezvoltare in timp aproape liniara a procesului, sfarsitul ei fiind corespunzator uzurii limita admisibile;

nmlkj

3. Continuarea functionarii cu piese care au depasit uzura limita admisibila, perioada ce trebuie evitata, intrucat conduce la intensificarea puternica a uzurii pieselor pana la avarierea motorului;

nmlkj


of 394


298.Uzura abraziva se produce:

299.Uzura prin aderenta se produce:

1. Uzura abraziva si uzura prin aderenta; nmlkj

2. Uzura prin oboseala; nmlkj

3. Uzura coroziva; nmlkj


1. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, intreruperea filmului de lubrifiant dintre suprafetele cuplei);

nmlkj

2. Datorita existentei unor particule dure intre suprafetele pieselor cuplelor din motorul cu ardere interna, fiind provocata de procesul de microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule;

nmlkj

3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de faramitarea si exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala superficiala a materialului pieselor;

nmlkj

4. Datorita reactiilor chimice care au loc intre suprafata pieselor si agentii corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., in urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafetele.

nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj

of 394


300.Uzura prin oboseala se produce:

301.Uzura coroziva se produce:

302.La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipurile de uzura, actionand separat sau combinat. Precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:


nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj

1. La nivelul camasii cilindrului actioneaza deopotriva uzura abraziva, prin nmlkj

of 394


303.Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la care trebuie racit aerul de supraalimentare in racitorul intermediar, in scopul:

304.Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu:

305.Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi:

306.Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:

aderenta si coroziune; 2. In cazul pistonului, capul acestuia este supus unei uzuri corozive, iar suprafata laterala a regiunii port-segmenti si mantalei uzurii de aderenta si abrazive;

nmlkj

3. La nivelul suprafetelor de lucru ale camelor si tachetilor, se manifesta uzura prin oboseala si aderenta;

nmlkj


1. Evitarii aparitiei fenomenului de cavitatie; nmlkj

2. Evitarea depunerilor de calamina; nmlkj

3. Evitarea aparitiei condensului in racitor; nmlkj

4. Evitarea socurilor hidraulice. nmlkj

1. Apa tehnica; nmlkj

2. Apa de mare; nmlkj

3. Uleiul de ungere cilindri; nmlkj

4. Aerul de baleiaj. nmlkj

1. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; nmlkj

2. Presiune scazuta a mediului ambiant; nmlkj

3. Presiune mare a pompei circulatie ulei; nmlkj

4. Presiune mare a pompei circulatie combustibil din sistemul de alimentare a motorului.

nmlkj

of 394


307.Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:

308.Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indica:



1. Reducerea raportului de comprimare; nmlkj

2. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de autoaprindere mai ridicata;

nmlkj

3. Cresterea gradului de supraalimentare; nmlkj

4. Incalzirea apei de racire cilindri. nmlkj

1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa-metil -naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul dat;

nmlkj

2. Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza bazele dintr-un gram de combustibil;

nmlkj

3. Rezistenta la curgere a combustibilului; nmlkj

4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil. nmlkj

1. Scaderea presiunii uleiului de ungere a lagarelor palier aferente cilindrilor cu temperaturi mai ridicate;

nmlkj

2. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri; nmlkj

3. Sarcina pe cilindri este diferita; nmlkj

4. Sunt posibile penultimele doua cazuri. nmlkj





of 394


311.Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:


313.Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indica:

314.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste

1. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; nmlkj




nmlkj


2. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de autoaprindere mai ridicata;

nmlkj


4. Incalzirea apei de racire cilindri. nmlkj

1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa-metil -naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul dat;

nmlkj


nmlkj


4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil. nmlkj


nmlkj

2. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri; nmlkj



of 394


315.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste

316.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste complet

317.Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu porneste:


1. Valvulele de aer de pe butelii sunt inchise; nmlkj

2. Supapa de siguranta s-a blocat; nmlkj

3. Presiunea de injectie este mica; nmlkj

4. Tancul de serviciu de motorina are nivel minim. nmlkj

1. Robinetul de purja este deschis; nmlkj

2. Presiunea de injectie este normala; nmlkj

3. Supapele de lansare nu se deschid complet; nmlkj

4. Tancul de serviciu de motorina are nivel maxim. nmlkj

1. Robinetul de purja este deschis; nmlkj

2. Presiunea de injectie este de 270 bar; nmlkj

3. Supapele de lansare sunt reglate; nmlkj

4. Presiunea aerului din butelii este prea mica. nmlkj

1. Rata de ungere cilindri este prea mare; nmlkj

2. Compresia in cilindri este prea mica; nmlkj

3. Presiunea apei de spalare separatoare este prea mare; nmlkj

4. Presiunea aerului din butelii este de 25 bar. nmlkj

1. In tubulatura de combustibil si in pompe a patruns aer; nmlkj



of 394




321.Motorul se opreste in timpul functionarii:



4. Presiunea aerului din butelii este de 25 bar. nmlkj



3. Presiunea de injectie este prea mica; nmlkj

4. Vascozitatea combustibilului greu este de 2 grd E. nmlkj


2. La cilindri s-a facut presa pneumatica; nmlkj


4. Combustibilul contine apa. nmlkj

1. Temperatura de incalzire a combustibilului greu este de 120 grd C; nmlkj

2. Inaltimea de compresie este normala; nmlkj

3. Intreruperea alimentarii cu combustibil; nmlkj

4. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingere 44 grd C. nmlkj


2. Presiunea apei de racire cilindri este 1 bar; nmlkj

3. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului; nmlkj


of 394



325.Motorul prezinta batai in functionare

326.Motorul prezinta batai in functionare:

327.Gazele evacuate au culoare inchisa:



3. Intreruperea alimentarii cu ulei a capului de cruce; nmlkj


1. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingre este de 190 grd F; nmlkj


3. Intreruperea transferului de combustibil in tancul de decantare; nmlkj

4. Temperatura aerului de supraalimentare dupa racitor este de 38 grd C. nmlkj

1. Avansul la injectie este prea mare; nmlkj

2. Nivel normal in tancul de ulei de ungere bucse tub etambou; nmlkj

3. Nivel normal in tancul de compensa cilindri; nmlkj

4. Nivel normal in tancul de apa racire pistoane. nmlkj


2. Intreruperea transferului de combustibil in tancul de decantare; nmlkj

3. Temperatura aerului de supraalimentare dupa racitor este de 38 grd C; nmlkj

4. Cuzinetul de la capul sau piciorul bielei are joc prea mare, iar suruburile de asamblare a bielei sunt slabite.

nmlkj

1. Nivel normal de combustibil in tancul de serviciu; nmlkj

2. Amestec prea bogat in combustibil; nmlkj

3. Vascozitatea uleiului de ungere cilindri este normala; nmlkj

4. Avansul la injectie este corect. nmlkj

of 394




330.Gazele evacuate au culoare alba:


332.Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa:


2. Presiunea apei de racire pistoane este normala; nmlkj

3. Uzura orificiilor duzelor injectoarelor; nmlkj


1. Supapele de refulare ale pompei de injectie nu inchid corect; nmlkj

2. Indicatorul de sarcina este 8.4; nmlkj




2. Aerul admis in cilindri este prea umed; nmlkj




2. Combustibilul contine un procent prea mare de apa sau apa patrunde in cilindru prin fisurile chiulasei;

nmlkj



1. Supape de lansare inchise; nmlkj

of 394


333.Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa

334.Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor:



337.Motorul isi mareste brusc turatia:

2. Supapa de siguranta reglata incorect; nmlkj

3. Avans normal la injectie; nmlkj

4. Filtru de ulei prezinta cadere mare de presiune. nmlkj

1. Supape de lansare inchise; nmlkj

2. Supapa de siguranta reglata corect; nmlkj

3. Cantitate prea mare de combustibil injectat; nmlkj

4. Filtru de ulei prezinta cadere mare de presiune. nmlkj

1. Apa de racire pistoane in domeniul normal de presiune; nmlkj

2. Valvul a termoregulatoare din instalatia de racire cilindri nu este reglata; nmlkj

3. Joc mare prea la capul de cruce; nmlkj

4. Cadere mare de presiune pe filtru. nmlkj

1. Nu este reglata distributia aerului; nmlkj

2. A patruns apa in ulei; nmlkj

3. Presiunea de saturatie in caldarina recuperatoare a crescut; nmlkj

4. A crescut sarcina de exploatare a motorului. nmlkj

1. Scade presiunea uleiului de ungere; nmlkj

2. Nava este inclinata spre tribord cu 5 grd; nmlkj

3. Presiunea de saturatie in caldarina recuperatoare a crescut; nmlkj

4. A crescut sarcina de exploatare a motorului. nmlkj

of 394


338.Ce uzura produce cenusa din combustibilul greu:

339.Continutul de sulf din combustibilul greu produce:

340.Ce produce continutul de apa din combustibil:

341.Ce indicatii da continutul de Sn, Pb, Cu, Al din uleiul de ungere:

1. Racirea unui piston este insuficienta; nmlkj

2. Jocuri mari in lagarele de sprijin ale liniei axiale; nmlkj

3. Aerul de ardere contine o cantitate mare de vapori de ulei; nmlkj

4. Temperatura gazelor evacuate difera cu 30 - 50 grd C intre cilindri. nmlkj

1. Abraziva; nmlkj

2. Coroziune; nmlkj

3. Cresterea raportului de comprimare; nmlkj

4. Modificarea presiunii de injectie. nmlkj

1. Scaderea temperaturii punctului de roua din gazele evacuate; nmlkj

2. Pompare dificila; nmlkj

3. Modificarea substantelor pentru tratarea apei de racire pistoane; nmlkj

4. Cresterea avansului la injectie. nmlkj

1. Uzura de eroziune; nmlkj

2. Cresterea vascozitatii combustibilului; nmlkj

3. Nu produce uzura coroziva daca este neutra; nmlkj

4. Uzura coroziva. nmlkj

1. Uzura la lagarele motorului; nmlkj

2. Uzura segmentului; nmlkj

3. Uzura mantalei pistonului; nmlkj

4. Uzura boltului capului de cruce. nmlkj

of 394


342.Ce indicatii da continutul de Fe, Cr, Mo, Al din uleiul de ungere:

343.Ce implica vascozitatea combustibilului greu:

344.Desi combustibilii produsi in rafinarii sunt sterili, totusi contaminarea acestora se poate produce, deoarece:

345.Daca din anumite motive motorul se supraincalzeste, atunci:

346.Cresterea presiunii din carter indica:

1. Contaminare cu apa de mare; nmlkj

2. Presiune mare intre patina si glisiera; nmlkj

3. Uzura segmentilor, camasii de cilindru; nmlkj

4. Contaminare cu motorina. nmlkj

1. Atomizare redusa; consum mare de putere pentru pompare; nmlkj

2. Uzura pompelor de injectie; nmlkj

3. Cresterea temperaturii apei de racire cilindri; nmlkj

4. Dereglarea distributiei aerului de lansare. nmlkj

1. Stocajului in rafinarii; nmlkj

2. Stocajului la bordul navei; nmlkj

3. Transportului; nmlkj


1. Se determina presiunea de ardere; nmlkj

2. Se reduce sarcina motorului si se mareste treptat debitul de apa de racire; nmlkj

3. Se verifica vascozitatea uleiului de ungere; nmlkj

4. Se verifica distributia sarcinii pe cilindri. nmlkj

1. Arderea, griparea sau uzura segmentilor; nmlkj

2. Uzura lagarelor palier; nmlkj

of 394


347.Defectarea valvulei termoregulatoare din instalatia de racire cilindri:

348.Infundarea duzei injectorului de combustibil produce:

349.Purjarea tancului de serviciu combustibil se face:

350.In figura EXPL 16 nivelul de ulei in tancul 6 trebuie sa fie:

Maximizeaza

3. Uzura lagarelor maneton; nmlkj

4. Cresterea presiunii de injectie a combustibilului. nmlkj

1. Modificarea jocului dintre patine si glisiere; nmlkj

2. Modificarea ratei de ungere a cilindrilor; nmlkj

3. Oscilarea brusca a temperaturii apei in timpul functionarii la regimuri stabilizate;

nmlkj

4. Blocarea supapei de siguranta din chiulasa. nmlkj

1. Jocuri hidraulice in instalatia de racire pistoane; nmlkj

2. Marirea viscozitatii combustibilului in tubulatura de surplus de combustibil;

nmlkj

3. Cresterea turatiei motorului; nmlkj

4. Incalzirea elementului pompei de injectie si a tubulaturii de inalta presiune.

nmlkj

1. Dupa 16 ore; nmlkj



4. Dupa 36 de ore. nmlkj

of 394


351.In tabelul din figura EXPL 17 pentru combustibil cu sulf intre 0,05%-1%:

Maximizeaza

1. Intre 0,6 - 0,9 m; nmlkj



4. Intre 0,3 - 0,9 m. nmlkj

1. Ulei Agip punica 570; BP OE220; nmlkj

2. Mobil DTE; Shell AlexiaX; nmlkj

3. Castrol 225HXD; nmlkj

of 394


352.In figura EXPL 18- instalatia de racire cilindri:

Maximizeaza


Maximizeaza

4. Fina Vegano 570. nmlkj

1. 2- pompe de circulatie; 3-pompa de preancalzire; nmlkj

2. 11-valvula termoregulatoare cu doua cai; 12-generator de apa tehnica; nmlkj

3. 10-racitor; 15-tubulatura de surplus; nmlkj

4. 4-incalzitor de apa; 13-tanc de circulatie. nmlkj

of 394


354.In figura EXPL 20-tabel cu parametri functionali:

Maximizeaza

1. Sistem de baleiaj si de supraalimentare in paralel; nmlkj

2. Sistem de baleiaj si de supraalimentare cu doua treapte de racire; nmlkj

3. Sistem de baleiaj si de supraalimentare mixt; nmlkj

4. Sistem de baleiaj sI de supraalimentare in serie. nmlkj

1. Temperatura maxima de incalzire a combustibiluilui 150 grd C; nmlkj

2. Caderea de presiune pe racitorul de aer 800 mmWG; nmlkj

3. Presiunea apei de racire pistoane la intrare 11 bar; nmlkj

4. Temperatura maxima de iesire apei de racire cilindri 212 grd F. nmlkj

of 394



Maximizeaza


Maximizeaza

1. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 20-30 (sq.mm/s); nmlkj

2. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 35-60 Seconds Saybolt Universal;

nmlkj

3. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 100-150 Seconds Redwood no.1;

nmlkj

4. Temperatura maxima de incalzire a combustibilui de 180 (sq.mm/s) este de 125 grd C.

nmlkj

of 394



Maximizeaza

1. Temperatura de saturatie este de 40 grd C daca presiunea de supraalimentare este de 2 bar, umiditate relativa de 80%, iar temperatura mediului ambiant este de 30 grd C;

nmlkj

2. Reprezinta o diagrama pentru determinarea consumului de aer; nmlkj

3. Reprezinta o diagrama pentru determinarea intervalelor de purjare a colectoarelor de baleiaj;

nmlkj

4. Temperatura punctului de roua scade la cresterea presiunii de supralimentare.

nmlkj

1. Dupa baleiaj urmeaza o postumplere; nmlkj

of 394


358.Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un aspect neuniform. Cauzele posibile sunt:

359.Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un aspect neuniform. Modalitati de remediere sunt:

2. Presostatul comanda pornirea si oprirea electrosuflantei functie de turatia motorului termic;

nmlkj

3. Sistem de baleiaj in bucla inchisa; nmlkj

4. Racirea aerului in doua trepte. nmlkj

1. Exista frecare marita intre pistonasul si cilindrul aparatului de ridicat diagrame, cauzata de patrunde-rea impuritatilor, dilatare necorespunzatoare a unor piese ale aparatului, datorita incalzirii insuficiente;

nmlkj

2. Mecanismul de inregistrare oscileaza; nmlkj

3. Tija pistonului este stramba; nmlkj


1. Se demonteaza, se curata si se unge ansamblul piston-cilindru, se curata nmlkj

of 394


360.Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu. Cauzele posibile sunt:

361.Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu. Modalitati de remediere sunt:

purja; 2. Se incalzeste aparatul indicator uniform inainte de a-l pune in functiune, se inlocuieste resortul cu unul mai tare;

nmlkj

3. Daca mijloacele indicate nu remediaza defectiunea, se va inlocui pistonulsi tija; in caz ca nu este posibil sau nu avem, se va prelucra diagrama ridicata prin refacerea liniei mijlocii (intrerupte) dintre varfurile curbei si numai dupa aceasta se va planimetra diagrama;

nmlkj


1. Snurul de actionare al tamburului se intinde (este elastic) sau diagrama este ridicata cu aparatul inca neincalzit;

nmlkj

2. Hartia inregistratoare nu este fixata bine pe tambur (se misca); nmlkj

3. Mecanismul de inregistrare nu este prins (este slabit), pe tija pistonului; nmlkj


of 394


362.In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor in doi timpi naval. Sageata cu linie continua marcheaza:

Maximizeaza

363.In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor in doi timpi naval. Sageata cu linie punctata marcheaza:

Maximizeaza

1. Se va folosi un snur neelastic sau se intinde cel existent; nmlkj

2. Se va incalzi aparatul inainte de ridicarea diagramelor si se va fixa corespunzator meca-nismului de inregistrare pe tija pistonasului;

nmlkj

3. Se vor verifica lamelele de fixare a hartiei pe tambur; nmlkj


1. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la maneta de combustibil se comanda marirea turatiei;

nmlkj

2. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la maneta de combustibil se comanda scaderea turatiei;

nmlkj

3. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare; nmlkj

4. Nici unul din raspunsuri nu este corect. nmlkj

of 394


364.In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:

Maximizeaza

1. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii, declansat de dispozitivul de protectie, datorita cresterii presiunii pe unul din circuitele de racire sau ungere

nmlkj

2. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii, declansat de dispozitivul de protectie, datorita reducerii presiunii pe unul din circuitele de racire sau ungere;

nmlkj



of 394


365.In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:

Maximizeaza

1. 1-postul de comanda din timonerie (comanda navei); 2-postul de comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM;

nmlkj

2. 3-comanda locala CL a motorului, situata pe motor; nmlkj

3. 4-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6;

nmlkj


of 394


366.Determinarea momentului de torsiune masurat pe arborele intermediar permite:

367.Una dintre metodele de determinare a puterii indicate a motorului este aceea de utilizare a pimetrului; montat pe cilindrul în functiune, acesta da indicatia pmp, ca medie aritmetica dintre presiunile medii pe comprimare si destindere, apoi, prin suspendarea injectiei în cilindrul respectiv, presiunea indicata de aparat va fi pc mediu; tinând cont de faptul ca puterea indicata este direct proportionala cu presiunea medie indicata, valoarea acesteia din urma va fi:

1. 1- postul de comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM; 2-postul de comanda din timonerie (comanda navei);

nmlkj

2. 3-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; 4-comanda locala CL a motorului, situata pe motor;

nmlkj

3. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile; nmlkj

4. Nici unul din raspunsuri nu este valabil. nmlkj

1. Determinarea directa a puterii efective a motorului; nmlkj

2. Determinarea idirecta a puterii indicate a motorului; nmlkj

3. Determinarea initiala a momentului efectiv al motorului; nmlkj

4. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a arborelui intermediar. nmlkj

of 394


368.Masurarea directa a puterii efective a motorului evitând utilizarea unei valori imprecise a randamentului mecanic se face prin:

369.Puterea efectiva teoretica dezvoltata de un motor diesel este:

370.Consumul orar de combustibil al motorului, în cazul unui sistem de injectie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat prin:

1.

nmlkj

2.

nmlkj

3.

nmlkj

4.

nmlkj

1. Planimetrarea diagramei indicate; nmlkj

2. Masurarea consumului orar de combustibil; nmlkj

3. Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore intermediar; nmlkj

4. Determinarea pozitiei sistemului de actionare al pompei de injectie. nmlkj

1. Proportionala cu turatia motorului; nmlkj

2. Invers proportionala cu presiunea medie efectiva; nmlkj

3. Independenta de presiunea medie efectiva; nmlkj

4. Direct proportionala cu turatia motorului si presiunea medie efectiva. nmlkj

of 394


371.Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:

372.În sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si economici, se admit:

373.În sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici de exploatare, se pot mentiona:

374.Turatia minima de functionare a motorului nmin este aceea:

1. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur; nmlkj

2. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur; nmlkj

3. Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur; nmlkj

4. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur. nmlkj

1. Turatia arborelui cotit; nmlkj

2. Sarcina motorului; nmlkj

3. Regimul termic al motorului; nmlkj


1. Puterea efectivasi indicata; nmlkj

2. Momentul motor, presiunile medii efectivasi indicata, turatia; nmlkj

3. Consumurile specifice de combustibil efectiv si indicat; nmlkj


1. Marimea presiunilor; nmlkj

2. Marimea temperaturilor stabilite la probele prototipului; nmlkj

3. Unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitarilor termice si mecanice ale motorului naval;

nmlkj


of 394


375.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv:

376.Pe masura cresterii turatiei, începe sa creasca si momentul motor efectiv, odata cu ameliorarea proceselor în motor; s-a notat cu nM turatia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL 1). Cresterea în continuare a lui n peste nM duce la:

1. Începând de la care se amorseaza primele procese de ardere în cilindrul motor si de la care acesta este capabil sa furnizeze energie în exterior, pâna la aceasta turatie el fiind antrenat de o sursa exterioara;

nmlkj

2. Începând de la care momentul motor furnizat în exterior începe sa capete valori semnificative, prin depasirea de catre forta de presiune a gazelor a valorii fortelor de inertie;

nmlkj

3. Începând de la care momentul motor furnizat în exterior începe sa capete valori superioare fata de momentul rezistent;

nmlkj


1. Începe sa scada, prin cresterea rezistentelor proprii ale motorului; nmlkj

2. Începe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor în motor; nmlkj

3. Începe sa creasca, prin scaderea valorii momentului rezistent; nmlkj

4. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile. nmlkj

1. Cresterea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara turatiei conduce la valori din ce în ce mai mari ale fortelor de inertie astfel încât Me=0 pentru n=nmax;

nmlkj

2. Scaderea momentului motor efectiv datorita scaderii rezistentelor nmlkj

of 394


377.În figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval, caracteristici ce ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva motorului si turatia acestuia. Acestea se ridica în conditiile:

378.În figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:

mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara turatiei conduce la valori din ce în ce mai mari ale fortelor de inertie astfel încât Me=0 pentru n= nmax;

3. Scaderea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara turatiei conduce la valori din ce în ce mai mari ale fortelor de inertie astfel încât Me=0 pentru n= nmax;

nmlkj

4. Mentinerea constanta a valorii momentului motor efectiv. nmlkj

1. În care cremaliera pompei de injectie este blocata în pozitie fixa (sarcina variabila);

nmlkj

2. În care cremaliera pompei de injectie este blocata în pozitie fixa (sarcina constanta);

nmlkj

3. În care cremaliera pompei de injectie este blocata în pozitia de debit maxim pe o perioada redusa de timp;

nmlkj

4. Injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului.

nmlkj

of 394


379.În figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:

1. Caracteristica externade turatie limita (de putere maxim-maximorum)-curba 1; caracteristica externa de putere maxima-curba 2;

nmlkj

2. Caracteristica puterii nominale-curba 3; caracteristica puterii de exploatare-curba 4;

nmlkj

3. Caracteristicile de puteri partiale-curbele 5; caracteristica puterii de mers în gol-curba 6;

nmlkj


of 394


380.În cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si caracteristica de elice (curba 9), împreuna cu curbele 7 si 8 ale turatiilor extreme. Se defineste, astfel, întreaga zona de functionare a motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici functionale ale motorului naval, cuprinsa între:

381.Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum) reprezinta dependenta de turatie a puterii:

1. Caracteristica externa de putere maxima (de putere maxim-maximorum)-curba 1; caracteristica externa de turatie limita-curba 2;

nmlkj

2. Caracteristica puterii de exploatare-curba 3; Caracteristica puterii nominale -curba 4;

nmlkj

3. Caracteristica puterii de mers în gol-curbele 5; Caracteristicile de puteri partiale-curba 6;

nmlkj




3. Curbele 1, 7 si 9; nmlkj

4. Curbele 2, 7 si 9. nmlkj

1. Maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj

2. Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteristica este permisa, pe nmlkj

of 394


382.Caracteristica externa de putere maxima Pe max=f(n) se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

383.Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) repre-zinta:

384.Caracteristica puterii de exploatare reflecta:

durate de timp extrem de reduse, numai pe standul de probe al firmei constructoare;

3. Deoarece functionarea motorului în aceste conditii duce la depasirea solicitarilor termice admisibile, utilizarea acestei caracteristici este cu desavârsire interzisaîn exploatare (se limiteaza cantitatea maxima de combustibil ce poate fi refulata de pompa de injectie);

nmlkj


1. Obtinerea în conditiile în care cremaliera pompei de injectie este blocata în pozitia de debit maxim, pe o perioada redusa de timp;

nmlkj

2. Marimea duratei de functionare, precum si intervalul de timp între doua regimuri succesive de putere maxima, sunt stabilite de firma producatoare si indicate în documentatia de exploatare a motorului;

nmlkj

3. De cele mai multe ori, la motoarele rapide este specificata si proportia maximape care o poate avea în motoresursadurata totala de functionare la acest regim;

nmlkj


1. Dependenta dintre putere si turatie, în conditiile injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteazatoti indicii tehnici de exploatare ai motorului;

nmlkj

2. Dependenta de turatie a puterii maxime pe care o poate dezvolta motorul; nmlkj

3. Variatia puterii de exploatare a motorului în functie de turatie, pentru care motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de timp;

nmlkj


1. Dependenta dintre putere si turatie, în conditiile injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteazatoti indicii tehnici de exploatare ai motorului;

nmlkj

of 394


385.Caracteristicile puterilor partiale se obtin:

386.Daca motorul functioneaza în gol:

387.Pentru obtinerea caracteristicii de functionare în gol:

388.Caracterististica de elice reprezentata în figura EXPL 3,

2. Variatia puterii de exploatare a motorului în functie de turatie; pe aceasta caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de timp;

nmlkj

3. Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;

nmlkj


1. În conditiile în care cremaliera pompei de injectie este blocataîn pozitia de debit maxim, pe o perioadaredusa de timp;

nmlkj

2. Injectarea cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;

nmlkj

3. Prin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea corespunzatoare puterii nominale;

nmlkj


1. Puterea dezvoltata reprezinta 25% din cantitatea corespunzatoare puterii nominale;

nmlkj

2. Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu puterea consumata prin frecari mecanice si pentru antrenarea propriilor mecanisme si agregate;

nmlkj

3. Puterea dezvoltata la orice turatie este nula; nmlkj


1. Se decupleaza motorul de frâna si se masoara consumul orar de combustibil, în functie de turatie;

nmlkj

2. Se antreneaza motorul pânala 50% din cantitatea corespunzatoare puterii nominale;

nmlkj

3. Se decupleaza elicea, atunci când instalatia de propulsie o permite; nmlkj


of 394


parametrul ?el reprezinta:

389.Avansul relativ al elicei, parametrul variabil în cazul caracteristicii de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala cu transmisie directa de la motor la propulsorul cu pas fix se defineste cu ajutorul urmatoarelor marimi: Vel [m/s]-viteza apei în discul elicei, V [m/s]-viteza navei, w-coeficientul de siaj, nel[s-1]-turatia elicei si Del [m]-diametrul elicei, prin relatia:

1. Raportul de disc al elicei; nmlkj

2. Raportul de pas; nmlkj

3. Avansul relativ al elicei; nmlkj

4. Coeficientul de siaj. nmlkj

1.

nmlkj

2.

nmlkj

3. nmlkj

of 394


390.În caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navalacu transmisie directa de la motor la propulsorul cu pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistentei la înaintare a navei, avansul relativ al elicei lel se modifica, astfel încât caracteristica de elice îsi schimba tât pozitia, cât si forma. Astfel:

4.

nmlkj

1. Prin cresterea rezistentei la înaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vântului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari;

nmlkj

2. Prin cresterea rezistentei la înaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vântului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari;

nmlkj

3. Prin scaderea rezistentei la înaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vântului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai

nmlkj

of 394


391.În situatia reducerii rezistentei la înaintare a navei (ca urmare a micsorarii intensitatii vântului si valurilor sau a reducerii imersiunii), viteza navei si avansul relativ al elicei cresc, iar puterea absorbitade elice se reduce (fig. EXPL 3). În acest caz, caracteristica elicei pentru lelu>leln se deplaseaza:

392.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai

mari; 4. Prin cresterea rezistentei la înaintare a navei (datorata scaderii imersiunii, a intensitatii vântului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari.

nmlkj

1. Spre stânga-sus fata de caracteristica lel n. (avansul relativ), elicea care functioneaza dupa aceasta caracteristicafiind denumita elice grea, iar sarcina motorului se micsoreaza;

nmlkj

2. Spre stânga-sus jos fata de caracteristica lel n. (avansul relativ), elicea care functioneaza dupa aceastacaracteristica fiind denumita elice grea, iar sarcina motorului creste;

nmlkj

3. Spre dreapta-jos fata de caracteristica lel n. (avansul relativ), elicea care functioneaza dupa aceasta caracteristica fiind denumita elice usoara, iar sarcina motorului se micsoreaza;

nmlkj

4. Spre dreapta-jos fata de caracteristica lel n. (avansul relativ), elicea care functioneaza dupa aceasta caracteristica fiind denumitaelice usoara, iar sarcina motorului creste.

nmlkj

of 394


motorului si sarcina, în conditiile:

393.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina în conditiile mentinerii constante a turatiei, dupa cum urmeaza:

1. Mentinerii constante a starii hidrometeorologice; nmlkj

2. Mentinerii constante a depunerilor vegetale pe corpul navei; nmlkj

3. Mentinerii în pozitie fixa a organului de reglare a pompei de injectie; nmlkj

4. Mentinerii constante a turatiei. nmlkj

1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective; nmlkj

2. Constanta puterii pierdute pentru învingerea rezistentelor proprii ale motorului;

nmlkj

3. Variatia asimptotica catre valoarea 1 a randamentului mecanic; nmlkj


of 394


394.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina în conditiile mentinerii constante a turatiei; se constata:

395.Conditiile atmosferice au o mare influenta supra puterii si economicitatii motoarelor navale. În cazul MAC navale, reducerea densitatii aerului admis în cilindri la reducerea presiunii atmosferice sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, conduce la:

1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute pentru învingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia asimptotica catre valoarea 1 a randamentului mecanic;

nmlkj

2. Constanta puterilor indicate si efective, variatia liniara a puterii pierdute pentru învingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia asimptotica catre valoarea 1 arandamentului mecanic;

nmlkj

3. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, cresterea asimptoticaa a puterii pierdute pentru învingerea rezistentelor proprii ale motorului si constanta randamentului mecanic;

nmlkj

4. Variatia liniara a puterii indicate, constanta puterilor efective si pierdute pentru învingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia asimptotica catre valoarea 1 a randamentului mecanic.

nmlkj

1. Tendinta de crestere a puterii indicate, îmbogatindu-se amestecul (la debit de combustibil neschimbat);

nmlkj

2. Scaderea coeficientului de umplere si a randamentului termic datorita înrautatirii arderii (coeficient de exces de aer mai mic) si a cresterii

nmlkj

of 394


396.Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor navale, se obttne reprezentarea domeniului de functionare simplificat ca cel redat în figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR semnifica, respectiv:

397.Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba în vedere atât functionarea usoara/grea a elicei, cât si rezervele de mare sea-margin si de motor engine-margin, având urmatoarele semnificatii (fig. EXPL 5):

eventuale a întârzierii la autoaprindere, aceste efecte actionând în sens invers;

3. Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, în conditii de presiune si temperatura arbitrare, la conditii standard, pentru a se putea compara performantele diverselor motoare (corectarea caracteristicilor);

nmlkj


1. Functionarea elicei grele, functionarea elicei usoare si punctul proiectat de functionare a elicei;

nmlkj

2. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei grele si functionarea elicei usoare;

nmlkj

3. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei usoare si functionarea elicei grele;

nmlkj

4. Functionarea elicei usoare, functionarea elicei grele si punctul proiectat de functionare a elicei.

nmlkj

of 394


398.Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare continua maxima motorului M (engine¢s specified MCR), daca:

399.Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat prin urmatoarele:

1. În timp ce functionarea usoara/grea se refera la influenta vântului si starea marii, cele doua rezerve iau în consideratie degradarea corpului si a elicei;

nmlkj

2. În timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului, cele doua rezerve iau în consideratie influenta vântului, starea marii si degradarea elicei;

nmlkj

3. În timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului si a elicei, cele doua rezerve iau în consideratie influenta vântului si starea marii;

nmlkj

4. În timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea elicei, cele doua rezerve iau în consideratie influenta vântului, starea marii si degradearea corpului.

nmlkj

1. Motorul nu asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul generator de arbore); atunci când exista acest generator, este necesar a fi luata în consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;

nmlkj

2. Motorul asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul generator de arbore); atunci când exista acest generator, este necesar a fi luata în consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;

nmlkj

3. Motorul nu asigura si antrenarea unui turbogenerator; nmlkj

4. Motorul este de tipul turbocompound cu sistem PTI (Power Take In). nmlkj

of 394


400.În figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:

Maximizeaza

401.Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta ratiunea ca motorul de propulsie sa nu functioneze în zona marcata cu B din figura EXPL 6:

Maximizeaza

1. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decât cea nominala, turatie cu 10% mai mare decât turatia nominala si durata de functionare nelimitata;

nmlkj

2. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decât cea nominala, turatie cu 10% mai mare decât turatia nominala si durata de functionare nelimitata;

nmlkj

3. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decât cea nominala, turatie cu 10% mai mare decât turatia nominala si durata limitata de functionare la 1÷2 ore;

nmlkj

4. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decât cea nominala, turatie cu 10% mai mare decât turatia nominala si durata limitatade functionare la 1÷2 ore.

nmlkj

1. Curba exponentiala; nmlkj

2. Caracteristica puterii maxime; nmlkj

3. Caracteristica de elice; nmlkj

4. Curba randamentului efectiv maxim. nmlkj

of 394


402.Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de functionare a sistemului de propulsie navala. Care dintre formularile urmatoare reprezinta o interpretare corecta diagramei:

Maximizeaza

1. Navigatia în ape de mica adâncime; nmlkj

2. Reglaj incorect al pompei de injectie; nmlkj

3. Functionare în suprasarcina; nmlkj

4. Defectiuni ale palelor elicei. nmlkj

1. Functionarea ideala a motorului se situeaza în zona A, iar functionarea în zona B este permisa intermitent, pentru o durata limitatade timp;

nmlkj

of 394


403.Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:

404.Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta:

405.Notiunea de uzura este definita în modul cel mai general ca fiind:

2. Motorul poate functiona în oricare din zonele diagramei, cu repozitionarea corecta a indicatorului de sarcina;

nmlkj

3. Functionarea în zona B este permisa pentru durate mari de functionare, daca nu se modifica conditiile ambientale din compartimentul de masini;

nmlkj

4. Situând functionarea la 90% sarcina si turatie 80% din cea nominala, motorul va opera atâta timp cât conditiile de mentenanta o permit.

nmlkj

1. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci când motorul functioneaza în gol;

nmlkj

2. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci când turatia motorului se mentine constanta;

nmlkj

3. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci când cremaliera pompei de injectie se mentine pe pozitie constanta;

nmlkj

4. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci când conditiile mediului ambiant sunt invariante.

nmlkj

1. Determinarea puterii indicate a motorului; nmlkj

2. Determinarea puterii efective a motorului; nmlkj

3. Determinarea puterii necesare învingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin decuplarea succesiva a grupurilor de supraalimentare;

nmlkj

4. Determinarea puterii necesare învingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin suspendarea succesiva a injectiei de combustibil.

nmlkj

1. Procesul de modificare a calitatii suprafetelor datorita fenomenului de oboseala superficiala;

nmlkj

2. Fenomenul generat de reactile chimice dezvoltate la nivelul suprafetei unei piese;

nmlkj

3. Procesul de modificare a dimensiunilor, formei geometrice si a calitatii suprafetelor în urma interactiunii pieselor si a actiunii agentilor exteriori;

nmlkj

4. Procesul de modificare a unui ajustaj cu joc. nmlkj

of 394


406.În timpul exploatarii unui motor naval, este de dorit evitarea aparitiei caderilor. Ca atare, personalul de la bord este obligat sa efectuze zilnic asa-numitele lucrari de întretinere. Prin notiunea de întretinere se întelege:

407.Controlul defectelor ascunse se poate realiza cu diverse metode. Figura EXPL 7 prezinta principiul pe care se bazeaza:

408.Fie un alezaj cu diametrul nominal Dn. Stiind ca intervalul de reparatie este ir, sirul diametrelor (sau dimensiunilor) de reparatie este definit de urmatoarea relatie, q fiind indicele reparatiei curente:

1. Demontarea, repararea si montarea reperelor unui motor naval; nmlkj

2. Ansamblul masurilor cu caracter preventiv aplicate pe întreaga durata de exploatare a motorului, prin care se urmareste dezvoltarea normala, pe cât posibil încetinita, a procesului de uzura si evitarea uzurii accidentale;

nmlkj

3. Ansamblul lucrarilor efectuate în timpul reparatiei capitale; nmlkj

4. Ansamblul lucrarilor care se executa pentru aducerea parametrilor de functionare la valorile prescrise de firma constructoare si reconditionarea pieselor si subansamblelor motorului prin care se îndeparteaza uzurile aparute în timpul functionarii.

nmlkj

1. Controlul fluorescent; nmlkj

2. Controlul radioscopic; nmlkj

3. Controlul ultrasonic; nmlkj

4. Controlul magnetic. nmlkj

of 394


409.În metoda compensariii uzurii prin piese intermediare este important sa evaluam strângerea reala Sr, pornind de la valoarea strângerii efective S. Strângerea reala este data de relatia de mai jos; s-au notat cu Rf max, Ra max -înaltimea maxima a micro-neregularitatilor fusului, respectiv alezajului, kf, ka -coeficientii de integrare a rugozitatilor fusului, respectiv alezajului dupa îmbinare:

1.

nmlkj

2.

nmlkj

3.

nmlkj

4.

nmlkj

1.

nmlkj

2.

nmlkj

3.

nmlkj

4.

nmlkj

of 394


410.În stabilirea metodei de reconditionare a pistonului, o etapa importanta o reprezinta controlul. Figura EXPL 8 prezinta modalitatea de verificare a:

411.În figura EXPL 9 este prezentata procedura de:

Maximizeaza

1. Gradului de uzura al pistonului; nmlkj

2. Defectelor pistonului; nmlkj

3. Jocului dintre piston si camasa; nmlkj

4. Etanseitatii spatiului de racire. nmlkj

of 394


412.În figura EXPL 10 (secv. 2,3,4) sunt prezentate secvente din procedura de:

Maximizeaza

413.In figura EXPL 11,a este redata procedura de:

Maximizeaza

1. Masurare a fantelor de la capetele segmentilor pistonului; nmlkj

2. Masurare a uzurii segmentilor cutiei de etansare; nmlkj

3. Masurare a ovalitatii tijei pistonului; nmlkj

4. Masurare a conicitatii boltului. nmlkj

1. Reparatie curenta 1 (RC1) a pistonului; nmlkj

2. Reparatie curenta 1 (RC1) a camasii; nmlkj

3. Reparatie curenta 2 (RC2) a casetei de etansare; nmlkj

4. Inspectie prin ferestrele de baleiaj a grupului piston. nmlkj

of 394


414.În figura EXPL 11,b este redata procedura de:

Maximizeaza

1. Verificare a paralelismului axelor lagarelor bielei; nmlkj

2. Verificare a ovalitatii cuzinetilor din capul si piciorul bielei; nmlkj

3. Verificare a perpendicularitatii axelor lagarelor bielei pe suprafata laterala a capului si piciorului bielei;

nmlkj

4. Verificare a ovalitatii cuzinetilor din capul si piciorul bielei. nmlkj

1. Verificare a ovalitatii boltului; nmlkj

2. Verificare a ovalitatii bolTului capului de cruce; nmlkj

3. Verificare a perpendicularitatii axelor lagarelor bielei pe suprafata laterala nmlkj

of 394


415.Figura EXPL 12 prezinta:

416.Controlul bielei presupune efectuarea unui set de verificari. În figura EXPL 13 avem schitata modalitatea de:

Maximizeaza

a capului si piciorului bielei; 4. Verificare a paralelismului axelor lagarelor bielei. nmlkj

1. Dispozitivul de ridicare a pistonului; nmlkj

2. Presa hidraulica; nmlkj

3. Presa mecanica; nmlkj

4. Dispozitiv special de demontare a segmentilor. nmlkj

of 394


417.În figura EXPL 14 avem un:

Maximizeaza

1. Verificare a conicitatii surubului de biela; nmlkj

2. Verificare a alungirii surubului de biela; nmlkj

3. Verificare a uzurii piciorului bielei; nmlkj

4. Verificare a ovalitatii surubului de biela. nmlkj

1. Reductor inversor; nmlkj

2. Mecanism de rotire a arborelui cotit (viror); nmlkj

3. Mecanism de inversare; nmlkj

4. Angrenaj de antrenare pompa de racire; nmlkj

of 394


418.Figura EXPL 15 (secv. 1,2) reda secventele:

Maximizeaza

419.În figura EXPL 15 (secv. 1,2), pistonul este pozitionat la:

Maximizeaza

1. Verificarii jocului din lagarul piciorului bielei; nmlkj

2. Verificarii jocului din lagarul palier; nmlkj

3. Verificarii jocului din lagarul maneton; nmlkj

4. Verificarii jocului piston-camasa cilindru. nmlkj

of 394


420.În figura EXPL 16 avem:

Maximizeaza

421.Figura EXPL 17 (a,b) schiteaza modalitatea de:

Maximizeaza

1. p.m.i.; nmlkj

2. 90oRAC înainte de p.m.e.; nmlkj

3. 90oRAC dupa p.m.e.; nmlkj

4. p.m.e. nmlkj

1. Diagrama universala de frângere nmlkj

2. Diagrama de uzura a fusului palier; nmlkj

3. Diagrama de uzura a fusului maneton; nmlkj

4. Nici una dintre variantele anterioare. nmlkj

of 394


422.Identificati ce operatiune este prezentata în figura EXPL 18:

Maximizeaza

1. Masurare a uzurii bratelor; nmlkj

2. Verificare a paralelismului axelor manetonului si boltului; nmlkj

3. Verificare a ordinii de aprindere; nmlkj

4. Masurare a frângerilor arborelui cotit. nmlkj

1. Masurarea uzurii fusurilor maneton; nmlkj

2. Masurarea caderii fusurilor palier fara demontarea cuzinetului; nmlkj

3. Masurarea caderii fusurilor palier cu demontarea cuzinetului; nmlkj

4. Verificarea calitatii suprafetei fusului maneton. nmlkj

of 394


423.Controlul arborelui cuprinde operatii extrem de importante. În figura EXPL 19 este redata procedura de:

Maximizeaza


Maximizeaza

1. Masurare a jocului radial în lagarul de pat cu sonda sarpe; nmlkj

2. Masurare a jocului radialîin lagarul de pat cu sârme de plumb; nmlkj

3. Verificare a calitatii suprafetei fusului palier; nmlkj

4. Masurare a jocului radial în lagarul din capul bielei cu sonda sarpe. nmlkj

of 394


425.Identificati operatiunea din figura EXPL 21:

Maximizeaza

426.În figura EXPL 22 poate fi identificata procedura de:

Maximizeaza

1. Demontare arbore cu came; nmlkj

2. Controlul dimensional al virorului; nmlkj

3. Masurarea uzurii cuzinetului lagarului de împingere; nmlkj

4. Nici una dintre variantele anterioare. nmlkj

1. Reconditionare bolt; nmlkj

2. Reglare joc cuzinet-fus palier cu laine; nmlkj

3. Masurare joc axial în lagarul palier; nmlkj

4. Masurare joc radial în lagarul maneton. nmlkj

of 394


427.În figura EXPL 23 este schitat efectul:

Maximizeaza

1. Reparare a scaunului de supapa; nmlkj

2. Reparare a ghidului supapei; nmlkj

3. Reparare a galeriei de evacuare; nmlkj

4. Masurare a jocului ghid-tija supapa. nmlkj

1. Uzurii abrazive în regiunea port-segmenti; nmlkj

2. Uzurii corozive în zona ungatorilor; nmlkj

3. Uzurii corozive a boltului; nmlkj

4. Uzurii abrazive a fusului maneton. nmlkj

of 394



Maximizeaza

429.Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrarilor de reparatii navele: RT-revizie tehnica, RC1-reparatia curenta numarul 1, RC2-reparatia curenta numarul 2, RK-reparatia capitala, precizati care este ordinea de efectuare a ciclurilor de reparatie la nave:

430.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la piston:

1. Repararea fisurilor camasii cu paste epoxidice; nmlkj

2. Repararea fisurilor injectorului; nmlkj

3. Decarbonizare camasa; nmlkj

4. Repararea fisurilor chiulasei din zona supapei de evacuare cu un fund fals.

nmlkj

1. RT, RC1, RC2, RK; nmlkj

2. RK, RT, RC1, RC2; nmlkj

3. RC1, RC2, RT, RK; nmlkj

4. RC2, RC1, RK, RT. nmlkj

of 394


431.Prin dispozitivul prezentat în figura EXPL 11 se realizeaza:

Maximizeaza

432.Daca laina de la capul bielei unui motor în doi timpi este mai groasa decât cea originala, noul raport de comprimare:

1. Sudura; nmlkj

2. Montarea de stifturi filetate; nmlkj

3. Lipirea cu rasini epoxidice; nmlkj

4. Montarea de dopuri filetate. nmlkj

1. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 11,a) si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala a capului, respectiv piciorului (fig. EXPL 11,b);

nmlkj

2. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 11,b) si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala capului, respectiv piciorului (fig. EXPL 11,a);

nmlkj

3. Verificarea deformatiilor boltului; nmlkj

4. Verificarea solicitarilor corpului bielei. nmlkj


2. Creste; nmlkj


4. Scade. nmlkj

of 394


433.Daca laina de la capul bielei unui motor în patru timpi este mai groasa decât cea originala, noul raport de comprimare:

434.În urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu camera de ardere în chiulasa, noul raport de comprimare:

435.Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul efect asupra raportului de comprimare:

436.Prin rabotarea chiulasei cu camerade ardere în chiulasa, raportul de comprimare:

437.Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin abaterea de la paralelismul bratelor de manivela (masurarea


2. Creste; nmlkj


4. Scade. nmlkj

1. Depinde de valoarea presiunii de supraalimentare; nmlkj

2. Scade; nmlkj

3. Ramâne constant; nmlkj

4. Creste. nmlkj

1. Cresterea; nmlkj

2. Scaderea; nmlkj

3. Pastrarea constanta; nmlkj

4. Cresterea în timpul comprimarii, scaderea în timpul destinderii. nmlkj


2. Scade; nmlkj

3. Creste; nmlkj

4. Se mentine constant dacaeste realizata camera de ardere în chiulasa. nmlkj

of 394


frângerilor). Aceasta se realizeaza, conform figurii EXPL 17, cu ajutorul unui comparator special, prin masurarea distantei dintre bratele unui cot, de regulala o distanta egala cu jumatate din diametrul fusului palier fata de axa de rotatie, efectuându-se:

Maximizeaza

438.Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare:

439.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la

1. O singura determinare, atunci când cotul se afla în pozitia p.m.i. si nava este încarcata la maxim;

nmlkj

2. O singura determinare, atunci când cotul se afla în pozitia p.m.i. si motorul tocmai a fost oprit;

nmlkj

3. Patru determinari, în conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, p.m.e. si babord;

nmlkj

4. Cinci determinari, în conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezentei bielei, care nu permite o singura determinare la p.m.e.

nmlkj

1. Ardere incompleta; nmlkj

2. Consum mare de ulei ungere cilindri; nmlkj

3. Neetanseitati ale supapei de evacuare; nmlkj

4. Toate cauzele de mai sus. nmlkj

of 394


chiulasape zona laterala:

440.Proba hidraulica a chiulasei se face în vederea depistarii eventualelor fisuri si se realizeaza cu apa, la presiunea:

441.Înlocuirea tubulaturii de înalta presiune la o reparatie se face cu o tubulatura de acelasi diametru si aceeasi lungime ca cea originala, în scopul:

442.Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la îmbinarea tubulaturilor de combustibil:

443.Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde

1. Lipirea cu rasini; nmlkj

2. Caplamale; nmlkj

3. Sudura; nmlkj


1. Nominala a fluidului de racire; nmlkj

2. 1.5 din aceasta; nmlkj

3. Sub 1.5 din presiunea nominala; nmlkj

4. Mai mare de 1.5, tinând cont si de regimul termic al organului probat. nmlkj

1. Evitarii utilizarii pieselor de schimb de alte dimensiuni; nmlkj

2. Mentinerea constanta a nivelului vibratiilor în sistemul de înalta presiune; nmlkj

3. Utilizarea elementelor de îmbinare si fixare deja existente; nmlkj

4. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei. nmlkj

1. Fibrade sticla; nmlkj

2. Azbest; nmlkj

3. Cupru; nmlkj

4. Se recomanda îmbinari sudate cap la cap. nmlkj

of 394


rapid; în cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:

444.Repararea fisurii aparute în zona de racordare a capului pistonului din figura EXPL 25 presupune:

445.Figura EXPL 26 indica:

1. Exista posibilitatea patrunderii gazelor de ardere în spatiile de racire; nmlkj

2. Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care împiedica racirea pistonului, putând duce la griparea acestuia;

nmlkj

3. La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai mare;

nmlkj


1. În primul rând, determinarea lungimii fisurii folosind metodele cunoscute si se stopeaza propagarea fisurii prin practicarea de gauri la capetele fisurii; se sanfreneaza gaurile si se monteazape ambele flancuri ale rostului prezoane de consolidare ca în figura, dupa care se trece la încarcarea cu sudura în mai multe treceri, folosind electrozi din otel inoxidabil sau fonta;

nmlkj

2. Suprafata exterioarase curata si se rotunjeste corespunzator cu mare atentie, caci muchiile de material netesite datorita supraîncalzirii locale se ard si se fisureaza, devenind amorse de propagare pentru toate zonele învecinate;

nmlkj

3. La sfârsit se face obligatoriu si o proba hidraulica; nmlkj


of 394


446.Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului pistonului care prezintafisuri, conform figurii EXPL 27:

Maximizeaza

1. Masurarea uzurii si marimii fisurilor pistonului cu cap concav cu ajutorul unui calibru;

nmlkj

2. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap plat cu ajutorul unui calibru;

nmlkj

3. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui calibru;

nmlkj

4. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul sondei pentru adâncimi a sublerului.

nmlkj

1. În zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; în aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se

nmlkj

of 394


447.Figura EXPL 27 prezinta operatiunile necesare reconditionarii capului pistonului cu fisuri. Aceste operatiuni sunt:

Maximizeaza

fixeazacu suruburi (fig. EXPL 27,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 27,b si c);

2. În zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; aceasta este apoi asigurata cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; în aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi sau sunt filetate;

nmlkj

3. În zonele fisurate sunt practicate gauri în dreptul fiecarei fisuri, cu diametre superior celui al fisurii; în aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 27,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 27,b si c);

nmlkj

4. În zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; în aceste gauri se introduc dopuri din materiale plastice, care se fixeazacu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 27,b si c).

nmlkj

1. Practicarea de gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva;

nmlkj

2. Asigurarea dupa ontaj cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; nmlkj

3. Introducerea de dopuri din materiale termorezistente, care se fixeazacu suruburi sau sunt filetate;

nmlkj

4. Ordinea corecta operatiunilor este a), c), b). nmlkj

of 394


448.Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de împingere a lagarului de împingere din figura EXPL 28, se realizeaza:

Maximizeaza

449.În perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza prin urmatoarele:

1. Corectarea pozitiei arborelui cotit, datorata nivelului excesiv al vibratiilor torsionale;

nmlkj

2. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit în functie de grosimea sabotilor;

nmlkj

3. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit în functie de suprfata frontala sabotilor;

nmlkj

4. Nici una din metodele de mai sus nu este practicabila. nmlkj

1. Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrarii pieselor, fiind necesaraobtinerea ajustajelor, microgeometriei si structurii superficiale optime pentru functionarea normala a motorului;

nmlkj

2. Printr-o dezvoltare în timp aproape liniara procesului, sfârsitul ei fiind corespunzator uzurii limita dmisibile;

nmlkj

3. Continuarea functionarii cu piese care au depasit uzura limita dmisibila, perioadace trebuie evitata, întrucât conduce la intensificarea puternica a uzurii pieselor pâna la avarierea motorului;

nmlkj


of 394


450.Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat cauzura se prezinta sub aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzura fiind:

451.Uzura abraziva se produce:

452.Uzura prin aderenta se produce:

1. Uzura abraziva si uzura prin aderenta; nmlkj

2. Uzura prin oboseala; nmlkj

3. Uzura coroziva; nmlkj


1. În urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, întreruperea filmului de lubrifiant dintre suprafetele cuplei);

nmlkj

2. Datorita existentei unor particule dure între suprafetele pieselor cuplelor din motorul cu ardere interna, fiind provocata de procesul de microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule;

nmlkj

3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de farâmitarea si exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala superficiala a materialului pieselor;

nmlkj

4. Datorita reactiilor chimice care au loc între suprafata pieselor si agentii corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., în urma acestor reactii formându-se compusi friabili, care sunt îndepartati ulterior sub actiunea fortelor care încarca suprafetele.

nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj

of 394


453.Uzura prin oboseala se produce:

454.La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipurile de uzura, actionând separat sau combinat. Precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:

455.Asamblarea partilor componente ale carcasei se realizeaza:


nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj


nmlkj

1. La nivelul camasii cilindrului actioneaza deopotriva uzura abraziva, prin aderenta si coroziune;

nmlkj

2. În cazul pistonului, capul acestuia este supus unei uzuri corozive, iar suprafata laterala regiunii port-segmenti si mantalei uzurii de aderenta si abrazive;

nmlkj

3. La nivelul suprafetelor de lucru ale camelor si tachetilor, se manifesta uzura prin obosealasi aderenta;

nmlkj


of 394


456.Lainele utilizate la fixarea motoarelor pot fi:

457.Materialele utilizate la constructia lainelor laterale sunt:

458.Supapa de siguranta prezenta pe carcasa motorului este fixata pe:

459.Care dintre defectiunile enumerate nu este specifica niciunuia dintre elementele carcasei:

1. Cu prezoane la motoarelor mari; nmlkj

2. Cu prezoane si tiranti la motoarele mari; nmlkj

3. Cu prezoane indiferent de tipul de motor; nmlkj

4. Cu prezoane sau tiranti functie de dimensiunile motorului. nmlkj

1. De sprijin; nmlkj

2. Laterale; nmlkj

3. De sprijin si laterale; nmlkj

4. Doar de sprijin. nmlkj

1. Fonta, otelul sau rasinile epoxidice; nmlkj

2. Otelul; nmlkj

3. Fonta si rasinile epoxidice nmlkj

4. Otelul si rasinile epoxidice. nmlkj

1. Blocul cilindrilor; nmlkj

2. Blocul coloanelor; nmlkj

3. Chiulasa; nmlkj

4. Rama de fundatie. nmlkj

1. Fisurile; nmlkj

2. Coroziunea; nmlkj

3. Uzura; nmlkj

4. Deformarea. nmlkj

of 394


460.Pompele de injectie utilizate la motoarele navale sunt:

461.Care dintre urmatorii parametrii nu sunt asigurati de sistemul de injectie:

462.Care dintre parametrii enumerati se ajusteaza la injector în exploatare:

463.În figura EXPL 29, pozitiile 5, 6 si 7 reprezintaîn ordine:

Maximizeaza

1. Centrifuge; nmlkj

2. Pompe cu roti dintate; nmlkj

3. Pompe cu surub; nmlkj

4. Pompe cu piston. nmlkj

1. Dozajul de combustibil; nmlkj

2. Avansul la injectie; nmlkj

3. Vâscozitatea combustibilului; nmlkj

4. Finetea pulverizarii. nmlkj

1. Penetratia; nmlkj

2. Dispersia; nmlkj

3. Presiunea de deschidere; nmlkj

4. Viteza de injectie. nmlkj

of 394


464.Ce se regleaza la injector pe bancul de proba:

465.Pompele de injectie cu piston rotitor cu doua cremaliere regleaza avansul la injectie:

466.Care dintre efectele enumerate nu sunt provocate de uzura pistonasului pompei:

1. Duza si acul, stiftul de centrare, tija împingatoare; nmlkj

2. Stift si duza, acul, tija împingatoare; nmlkj

3. Corp si ac, stift de centrare, tija împingatoare; nmlkj

4. Duza si ac; surub de fixare; tija împingatoare. nmlkj

1. Presiunea de deschidere; nmlkj

2. Etansarea; nmlkj

3. Finetea pulverizarii; nmlkj

4. Toti cei trei parametrii precizati anterior. nmlkj

1. Rotind pistonasul; nmlkj

2. Deplasând camasa pistonasului; nmlkj

3. Rotind supapa de admisie; nmlkj

4. Rotind supapa de refulare. nmlkj

of 394


467.Care dintre metodele de verificare ofera informatiile cele mai exacte asupra functionarii sistemului de injectie:

468.Avansul pompei de injectie reprezinta:

469.Filtrele automate utilizate în instalatiile MP sunt:

470.Finetea nominala a filtrelor de suprafata este:

1. Modificarea avansului la injectie; nmlkj

2. Reducerea presiunii de injectie; nmlkj

3. Post injectia; nmlkj

4. Accentuarea neuniformitatii injectiei. nmlkj

1. Analiza diagramei indicate de ardere; nmlkj

2. Analiza diagramei de compresie; nmlkj

3. Analiza comparativa a diagramelor de ardere si compresie; nmlkj

4. Analiza înaltimilor de ardere si compresie. nmlkj

1. Decalajul masurat între momentul începerii debitarii de combustibil si momentul când pistonul motorului ajunge la p.m.i.;

nmlkj

2. Decalajul între începerea cursei de ridicare a pistonasului si momentul debitarii de combustibil;

nmlkj

3. Decalajul dintre începerea cursei de ridicare a pistonasului si momentul când pistonul ajunge la p.m.i.;

nmlkj

4. Decalajul între momentul debitarii de combustibil si momentul deschiderii acului injectorului.

nmlkj

1. Filtre volumice; nmlkj

2. Filtre de suprafata; nmlkj

3. Filtre liniare; nmlkj

4. Filtre mixte. nmlkj

1. Marimea ochiului retelei de filtrare; nmlkj

of 394


471.Care este metoda de curatire cea mai des întâlnita la filtrele automate:

472.Care este cel mai frecvent mod de utilizare al filtrelor automate cu autocuratire în instalatiile de ungere a MP:

473.Separatoarele centrifugale utilizate sunt:

474.În figura EXPL 30 este prezentata instalatia unui separator purificator de combustibil din instalatia MP, în care cifrele 1, 2 si 3 reprezinta în ordine:

2. Marimea celor mai mici particule ce pot fi retinute de elementul filtrant; nmlkj

3. Marimea celor mai mari particule care pot trece prin ochiurile retelei; nmlkj

4. Dimensiunea celor mai mici particule care au fost retinute în procent de 85-90%.

nmlkj

1. Suflarea cu aer; nmlkj

2. Suflarea cu abur; nmlkj

3. Curgerea inversa; nmlkj

4. Spalarea cu motorina. nmlkj

1. Sunt utilizate ca filtre principale; nmlkj

2. Sunt utilizate ca filtre indicatoare; nmlkj

3. Sunt utilizate ca filtre by-pass; nmlkj

4. Sunt utilizate ca filtre magnetice. nmlkj

1. Grosiere si fine; nmlkj

2. Purificatoare si clarificatoare; nmlkj

3. De toate tipurile precizate la punctele a) si b); nmlkj

4. Grosiere si clarificatoare. nmlkj

1. Tanc de serviciu, încalzitor, intrare combustibil; nmlkj

of 394


475.Pentru mecanismul de distributie din figura EXPL 31, unde se verifica jocul termic:

476.Centrarea cu strele se utilizeaza pentru:

477.Câte lagare se gasesc în tubul etambou:

478.Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la care trebuie racit aerul de supraalimentare în racitorul intermediar, în scopul:

2. Tanc de stocare; încalzitor, intrarea abur; nmlkj

3. Tanc de decantare, încalzitor, intrare abur; nmlkj

4. Tanc de marfa, încalzitor, intrare combustibil. nmlkj

1. Între cama si tachet; nmlkj

2. Între tachet si tija împingatoare; nmlkj

3. Între culbutor si tija împingatoare; nmlkj

4. Între supapa si culbutor. nmlkj

1. Punerea la punct a mecanismului de distributie; nmlkj

2. Verificarea alinierii liniilor de arbori; nmlkj

3. Punerea la punct a sistemului de injectie; nmlkj

4. Verificarea frîngerilor arborelui cotit. nmlkj

1. Unul pentru arborele port elice; nmlkj

2. Doua pentru arborele intermediar; nmlkj

3. Doua pentru arborele port elice; nmlkj

4. Unul pentru arborele de împingere. nmlkj

1. Evitarii aparitiei fenomenului de cavitatie; nmlkj

2. Evitarea depunerilor de calamina; nmlkj

of 394




481.Uzual, pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:


3. Evitarea aparitiei condensului în racitor; nmlkj

4. Evitarea socurilor hidraulice. nmlkj





1. Temperatura redusa la sfârsitul comprimarii; nmlkj




nmlkj


2. Utilizarea unui combustibil cu o temperaturade autoaprindere mai ridicata;

nmlkj


4. Încalzirea apei de racire cilindri. nmlkj

1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si a-metil –naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul dat;

nmlkj


nmlkj

of 394


483.Daca în timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indica:


485.Figura EXPL 32 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii având un aspect neuniform. Cauzele posibile sunt:

486.Figura EXPL 32 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii având un aspect neuniform. Modalitati de remediere sunt:


4. Cantitatea de calduradegajataprin arderea unui kg de combustibil. nmlkj


nmlkj

2. Înfundarea canalelor de patrundere a apei de racire în cilindri; nmlkj







1. Exista frecare marita între pistonasul si cilindrul aparatului de ridicat diagrame, cauzata de patrunderea impuritatilor, dilatare necorespunzatoare a unor piese ale aparatului, datorita încalzirii insuficiente;

nmlkj

2. Mecanismul de înregistrare oscileaza; nmlkj

3. Tija pistonului este strâmba; nmlkj


of 394


487.Figura EXPL 33 prezinta diagrama indicata având un contur dublu. Cauzele posibile sunt:

488.Figura EXPL 33 prezinta diagrama indicata vând un contur dublu. Modalitati de remediere sunt:

489.În figura EXPL 34 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor în doi timpi naval. Sageata cu linie continua marcheaza:

1. Se demonteaza, se curata si se unge ansamblul piston–cilindru, se curata purja;

nmlkj

2. Se încalzeste aparatul indicator uniform înainte de a-l pune în functiune, se înlocuieste resortul cu unul mai tare;

nmlkj

3. Daca mijloacele indicate nu remediaza defectiunea, se vor înlocui pistonul si tija; în caz ca nu este posibil sau nu avem, se va prelucra diagrama ridicata prin refacerea liniei mijlocii (întrerupte) dintre vârfurile curbei si numai dupa ceasta se va planimetra diagrama;

nmlkj


1. Snurul de actionare al tamburului se întinde (este elastic) sau diagrama este ridicata cu aparatul încaneîncalzit;

nmlkj

2. Hârtia înregistratoare nu este fixata bine pe tambur (se misca); nmlkj

3. Mecanismul de înregistrare nu este prins (este slabit), pe tija pistonului; nmlkj


1. Se va folosi un snur neelastic sau se întinde cel existent; nmlkj

2. Se va încalzi aparatul înainte de ridicarea diagramelor si se va fixa corespunzator mecanismului de înregistrare pe tija pistonasului;

nmlkj

3. Se vor verifica lamelele de fixare a hârtiei pe tambur; nmlkj


of 394


490.În figura EXPL 34 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor în doi timpi naval. Sageata cu linie punctata marcheaza:

491.În figura EXPL 35 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, în care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat în compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:

492.În figura EXPL 35 este prezentata schema de comanda si

1. Miscarile efectuate de pârghiile sistemul de comanda, atunci când de la maneta de combustibil se comanda marirea turatiei;

nmlkj

2. Miscarile efectuate de pârghiile sistemul de comanda, atunci când de la maneta de combustibil se comanda scaderea turatiei;

nmlkj



1. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii, declansat de dispozitivul de protectie, datorita cresterii presiunii pe unul din circuitele de racire sau ungere;

nmlkj

2. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii, declansat de dispozitivul de protectie, datorita reducerii presiunii pe unul din circuitele de racire sau ungere;

nmlkj



1. 1-postul de comandadin timonerie (comanda navei); 2-postul de comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM;

nmlkj

2. 3-comanda locala CL a motorului, situatape motor; nmlkj

3. 4-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6;

nmlkj


of 394


supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, în care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat în compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:

493.Daca virorul este cuplat si arborele cotit nu se vireaza sau se vireaza greu, care dintre cauzele enumerate nu are legatura cu problema mentionata:

494.Diagramele indicate dau informatii directe asupra:

495.Aprecierea rapida a starii tehnice a unui motor pe baza analizei gazelor de ardere poate folosi drept criteriu de evaluare culoarea gazelor arse evacuate. Prezenta unei culori închise a gazelor evacuate are drept cauza:

1. 1-postul de comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM; 2-postul de comanda din timonerie (comanda navei);

nmlkj

2. 3-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat prin reductorul de presiune 5 de la butelia de aer 6; 4-comanda localaCL a motorului, situatape motor;

nmlkj

3. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile; nmlkj

4. Nici unul din raspunsuri nu este valabil. nmlkj

1. Robinetii buteliilor de lansare nu sunt deschisi sau presiunea aerului este mica;

nmlkj

2. Linia axiala este blocata; nmlkj

3. Un cuzinet este gripat; nmlkj

4. Uleiul este rece în carterul motorului. nmlkj

1. Evolutiei temperaturi din cilindru; nmlkj

2. Evolutiei presiuni din cilindru; nmlkj

3. Evolutiei temperaturi si presiuni din cilindru; nmlkj

4. Evolutiei puterii indicate a motorului. nmlkj

of 394


496.Coeficientul gazelor arse reziuduale se determina:

Maximizeaza

1. Arderea unui amestec bogat în combustibil; nmlkj

2. Contaminarea uleiului cu apa tehnica; nmlkj

3. Contaminarea uleiului cu apa de mare; nmlkj

4. Contaminarea combustibilului cu apa tehnica. nmlkj

Notatii: mgar - masa gazelor arse reziduale

mgar - cantitatea de gaze arse reziduale mîp - masa de incarcatura proaspata νîp - cantitatea de incarcatura proaspata mpa - masa de produse de ardere νpa - cantitatea de produse de ardere

1.

p”

gargar

p”

gargar ν

νγ;

m

mg ==

nmlkj

2.

pa

gargar

pa

gargar ν

νγ;

m

mg ==

nmlkj

3.

p”

gargar

p”

gargar ν

ν;γ

m

mg =+= 1

nmlkj

4. nmlkj

of 394


497.Gradul de umplere al cilindrului reprezinta:

Maximizeaza

pa

gargar

pa

gargar ν

νγ;

m

mg ==

Notatii: mfp - masa de fluid proaspat retinut in cilindru la sfarsitul procesului de admisie; mofp - masa teoretica de fluid proaspat care ar ocupa volummul Vs in conditii initiale de referinta (intr-un proces fara pierderi termogazodinamice).

1.

ofp

fpν m

mη =

nmlkj

2.

am

fp

am

fpν ν

ν

m

mη ==

nmlkj

3.

1+==ofp

fp

ofp

fpν ν

ν

m

mη

nmlkj

4. nmlkj

of 394


498.Lucrul mecanic de pompaj este:

Maximizeaza

499.

Maximizeaza

am

fp

am

fpν ν

ν

m

mη ==

unde: ps - presiunea de supraalimentare; pev - presiunea de evacuare; pc - presiunea mediului ambiant.

1. Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pev; nmlkj

2. Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pc; nmlkj

3. Negativ; nmlkj

4. Pozitiv si negativ, functie de sarcina, nmlkj

of 394


Daca αDSA = 80 oRAC; αISE = 60

oRAC baleiajul cilindrului se realizeaza in:


1.

θBAL = 144 oRAC, θBAL = 72 oRAD;

nmlkj

2.


nmlkj

3. nmlkj

of 394


500.Pentru motoare in 4 timpi supraalimentarea se considera:

501.Pentru sitemul de baleiaj si supraalimentare in echicurent cu supapa, pentru un moror in 2 timpi exista:


4.

θBAL = 140 oRAC, θBAL = 90 oRAD.

nmlkj


1. ps = pev; nmlkj

2. ps > pev + 10; nmlkj

3. ps > pev; nmlkj

4. ps > pev + 10. p [bar] nmlkj

of 394


502.Cantitatea de aer retinuta in cilindru este:


1. alfaDSE > alfaDSB; alfaISE < alfaAFB; nmlkj

2. alfaDSE < alfaDSB; alfaISE > alfaAFB; nmlkj

3. alfaDSE < alfaDSB; alfaISE < alfaAFB; nmlkj

4. alfaDSE > alfaDSB; alfaISE > alfaAFB. nmlkj


1.

;

admsas

ssaer ∆ppp;

TR

Vpm +=

⋅

⋅=

nmlkj

2.

;

admsaa

cilaaer ∆ppp;

TR

Vpm −=

⋅

⋅=

nmlkj

3.

;

admsas

cilsaer ∆ppp;

TR

Vpm +=

⋅

⋅=

nmlkj

4. nmlkj

of 394


503.

Maximizeaza

.

admsas

ssaer ∆ppp;

TR

Vpm −=

⋅

⋅=

Sa se calculeze unghiul-sectiune al ferestrelor de evacuare ale unui motor in doi timpi, pentru care se cunosc cursa pistonului , dimensiunile ferestrelor dreptunghiulare -

inaltimea si -latimea ferestrelor, numarul al acestora, ca si unghiurile arborelui cotit

in momentul deschiderii, respectiv inchiderii ferestrelor, si ; turatia

motorului este (fig. PT 7).

S FEh

B z

DFEα [ ]RACoIFEα

[ ]minrotn /

1. Maximizeaza

( ) ( ) ( ) ;2sin2sin8

sinsin24

12

α−αλ

−α−α

−α−α

λ−+= DFEIFEDFEIFEDIFEIFEFEFE

SShzBUS

nmlkj

2. Maximizeaza

nmlkj

of 394


( ) ( ) ( ) ;2sin2sin8

sinsin24

12

α−αλ

−α−α

+α−α

λ−−= DFEIFEDFEIFEDIFEIFEFEFE

SSh

B

zUS

3. Maximizeaza

( ) ( ) ( ) ;2sin2sin8

sinsin24

12

α−αλ

−α−α

+α−α


SSh

z

BUS

nmlkj

4. Maximizeaza

nmlkj

of 394


504.

Maximizeaza

( ) ( ) ( ) .2sin2sin8

sinsin24

12

α−αλ

−α−α

+α−α


SShzBUS

Pentru un MAC in doi timpi se cunosc: cursa pistonului , coeficientul de alungire a

bielei si fractiunile de cursa pierduta prin inaltimea ferestrelor de evacuare, . Se

cere sã se determine pozitia unghiulara a arborelui cotit, corespunzatoare momentelor de descoperire a ferestrelor de evacuare (fig. PT 7).

S

λ FEψ

1.

( )λ

−ψ+λλ++−=α

2411arccos

,FBFE

DFE

nmlkj

2. nmlkj

of 394


505.

Maximizeaza

( )

λ

−ψ+λλ+−−=α

2411arccos

,FBFE

DFE

3.

( )λ

−ψ+λλ++−=α

2

2411arccos

,FBFE

DFE

nmlkj

4.

( )λ

−ψ+λλ+−−=α

2

2411arccos

,FBFE

DFE

nmlkj

Fie un MAC naval in τ=2 timpi ce functioneaza dupa un ciclu teoretic cu ardere mixta, cu un combustibil a carui analiza chimica indica urmatoarele participatii: c, h, o. Pe durata unui ciclu este ars 1 kg de combustibil cu excesul de aer α, iar calitatea procesului de schimb de gaze este evaluata cu ajutorul coeficientului gazelor arse reziduale .

Cunoscand urmatorii parametri: presiunea pa [kN/m2] in starea a, raportul de comprimare

, constanta universala a gazelor [kJ/kmol K] si cilindreea Vs, sa se determine

temperatura amestecului in starea a la inceputul comprimarii.

rγ

ε ℜ

1.

;

r

saa ohc

VpT

γ+⋅

−ε

ε⋅

ℜ⋅

−+⋅

α⋅

=1

1

1

3241221.0

nmlkj

2. nmlkj

of 394


506.

Maximizeaza

;

r

sa ohc

VT

γ+⋅

ℜ⋅

−+⋅

α=

1

1

3241221.0

3.

r

saa ohc

VpT

γ+⋅

−ε⋅

ℜ⋅

−+

⋅=

1

1

1

1

32412

nmlkj

4.

r

saa ohc

VpT

γ+⋅

+ε

ε⋅

ℜ⋅

−+⋅

α⋅

=1

1

1

3241221.0

nmlkj

Un motor naval cu aprindere prin comprimare supraalimentat are o presiune de

supraalimentare si un exponent politropic de comprimare in suflanta . Perfectiunea

procesului de schimb de gaze este apreciata prin coeficientul al gazelor arse reziduale,

caracterizate prin temperatura . Presupunand cunoscuti parametrii mediului ambiant (

), sa se determine temperatura la sfârsitul admisiei, daca racirea aerului de

supraalimentare este data de caderea de temperatura , iar incalzirea incarcaturii

proaspete prin contact cu peretii canalizatiei de admisie este .

sp sn

rγ

rT

00 ,Tp

rãcT∆

sT∆

1. nmlkj

of 394


507.

Maximizeaza

;1

1

00

r

rrsrãc

n

n

s

a

TTTp

pT

T

s

s

γ+

γ+∆+∆−

=

−

2.

;1

1

00

r

rrsrãc

n

n

s

a

TTTp

pT

T

s

s

γ+

γ+∆−∆+

=

−

nmlkj

3.

;1

1

00

r

rrsrãc

n

n

s

a

TTTp

pT

T

s

s

γ+

γ+∆+∆−

=

−

nmlkj

4.

.1

1

00

r

rrsrãc

n

n

s

a

TTTp

pT

T

s

s

γ+

γ−∆+∆−

=

−

nmlkj

of 394


Daca presiunea la sfarsitul admisiei este , iar caderea de presiune in racitorul aerului de

supraalimentare este , cu marimile: -presiunea de supraalimentare, -exponentul

politropic de comprimare in suflanta, -coeficientul gazelor arse reziduale, -

caderea de temperatura in racitorul aerului de supraalimentare, -temperatura la sfarsitul

admisiei, -temperatura mediului ambiant, -raportul de comprimare, presupuse

cunoscute, atunci valoarea coeficientului de umplere este:

ap

sp∆ sp sn

rγ rãcT∆

aT

0T ε

1.

;1

1

)1(

1

00

−ε⋅

γ+

∆−

⋅∆−

=η

−

ra

rãc

n

n

s

ss

av T

Tp

pT

pp

p

s

s

nmlkj

2.

;1)1(

1

00

−εε

⋅γ−

∆−

⋅∆+

=η

−

ra

rãc

n

n

s

s

av T

Tp

pT

pp

p

s

s

nmlkj

3.

;1)1(

1

00

−εε

⋅γ+

∆−

⋅∆−

=η

−

ra

rãc

n

n

s

ss

av T

Tp

pT

pp

p

s

s

nmlkj

4.

.1)1(

1

00

−εε

⋅γ+

∆−

⋅=η

−

ra

rãc

n

n

s

s

av T

Tp

pT

p

p

s

s

nmlkj

of 394


508.Procesul de admisie la motoarele in patru timpi se continua si dupa terminarea cursei de admisie deoarece:

509.Pe durata evacuarii gazelor din cilindrul motorului in doi timpi, se atinge regimul critic in curgerea gazelor, in una dintre urmatoarele situatii:

510.Analiza procesului de admisie se face prin evidentierea pierderilor gozodinamice si termodinamice produse pe parcurs; astfel, avem:

1. Supapa de evacuare se inchide cu intarziere; nmlkj

2. Supapa de admisie se deschide in avans; nmlkj

3. Coloana de incarcatura proaspata are o anumita inertie; nmlkj

4. Gazele de ardere sunt evacuate datorita presiunii din cilindru mai mari decat cea din colectorul de evacuare.

nmlkj

1. Intre momentul deschiderii ferestrelor de evacuare si cel al deschiderii celor de baleiaj;

nmlkj

2. Dupa momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj; nmlkj

3. Intre momentul inchiderii ferestrelor de baleiaj si cel al deschiderii celor de evacuare;

nmlkj

4. Intre momentul deschiderii ferestrelor de baleiaj si inchiderii acestora. nmlkj

1. Pierderi termice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si evacuare; pierderi gazodinamice, reprezentate de incalzirea incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea incompleta a cilindrului motor;

nmlkj

2. Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzirea incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea incompleta a cilindrului motor;

nmlkj

3. Pierderi gazodinamice, datorate incalzirii incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale pierderi termice, reprezentate de rezistentele de pe traseele de admisie si evacuare, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea incompleta a cilindrului motor;

nmlkj

of 394


511.Figura PT 8 reprezinta:

512.Etapa I din figura PT 8 corespunde:

513.Valoarea presiunii incarcaturii proaspete la sfârsitul admisiei in motorul diesel este:

514.Marimea unghi-sectiune (crosectiune) a supapei de admisie influenteaza valoarea presiunii de la sfarsitul admisiei in sensul

4. Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzirea incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea completa a cilindrului motor.

nmlkj

1. Diagrama de pompaj pentru un motor in patru timpi; nmlkj

2. Diagama de baleiaj pentru un motor in patru timpi; nmlkj

3. Diagrama de pompaj pemtru un motor in doi timpi; nmlkj

4. Diagrama de baleiaj pentru un motor in doi timpi. nmlkj

1. Evacuarii libere a gazelor din cilindrul mtorului in doi timpi; nmlkj

2. Evacuarii fortate a gazelor din cilindrul mtorului in doi timpi, datorita incarcaturii propaspete care incepe sa patrunda in cilindru;

nmlkj

3. Stabilizarii presiunii in jurul valorii presiunii de baleiaj ; nmlkj

4. Evacuarii libere a gazelor din cilindrul motorului in patru timpi. nmlkj

1. Mai mare decat a celei atmosferice, datorita pierderilor gazodinamice si termice de pe traseul de admisie;

nmlkj

2. Mai mica decat a celei de la iesirea din suflanta, datorita pierderilor gazodinamice si termice de pe traseul de admisie;

nmlkj

3. Mai mica decat a celei atmosferice, datorita supraalimentarii; nmlkj

4. Mai mica decat a celei atmosferice, datorita pierderilor gazodinamice si termice de pe traseul de la suflanta la cilindru.

nmlkj

of 394


urmator:

515.

Maximizeaza

1. Presiunea creste la scaderea unghiului-sectiune; nmlkj

2. Presiunea scade la scaderea unghiului-sectiune; nmlkj

3. Presiunea scade la cresterea unghiului-sectiune; nmlkj

4. Valoarea presiunii este independenta de valoarea unghiului-sectiune. nmlkj

Calculul simplificat al temperaturii la sfarsitul admisiei se face tinand cont de valoarea

temperaturii la intrarea in cilindrul motor , temperatura gazelor reziduale si

coeficientul gazelor arse reziduale, dupa relatia: sT ′′

rT

1.

r

rrsa

TTT

γ+

γ+′′=

1

nmlkj

2.

rr

rrsa T

TTT

γ+

γ+′′=1

nmlkj

3.

r

rrsa

TTT

γ+

γ−′′=

1

nmlkj

of 394


516.Pentru determinarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul aerului de supraalimentare, se utilizeaza diagrama punctului de roua (dew-point), redata in figura PT 9. Pentru o temperatura a mediului ambiant de 30 grd C, o umiditate relativa a aerului de 80% si un raport de comprimare in suflanta 2, valoarea temperaturii punctului de roua este aproximativ:

517.Prin restrictionarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul aerului de supraalimentare, se evita:

518.Cresterea contrapresiunii la evacuarea gazelor are urmatoarele efecte asupra coeficientului de umplere:

4.

r

rrsa

TTT

γ−

γ+′′=

1

nmlkj

1. 30 grd C; nmlkj

2. 32 grd C; nmlkj

3. 35 grd C; nmlkj

4. 38 grd C. nmlkj

1. Cresterea excesiva a regimului termic al motorului; nmlkj

2. Cresterea excesiva a presiunii medii efective a motorului; nmlkj

3. Aparitia condensului in racitor; nmlkj

4. Cresterea intarzierii la autoaprindere. nmlkj

1. Conduce la cresterea coeficientului de umplere, datorita scaderii volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa in motor;

nmlkj

2. Conduce la scaderea coeficientului de umplere, datorita scaderii volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa in motor;

nmlkj

3. Nu are efect asupra coeficientului de umplere; nmlkj

of 394


519.La cresterea sarcinii motorului, variatia coeficientului de umplere este urmatoarea:

520.La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare este:

4. Conduce la scaderea coeficientului de umplere, datorita cresterii temperaturii gazelor la evacuare.

nmlkj

1. Creste, prin cresterea cantitatii de combustibil injectata in cilindru; nmlkj

2. Scade, datorita intensificarii regimului termic, ceea ce conduce la cresterea cantitatii de gaze reziduale;

nmlkj

3. Este nemodificat; nmlkj

4. Creste, datorita cresterii contrapresiunii gazelor la evacuare. nmlkj


1.

( ) ( ) 111 ++Ψ⋅ε−=εr

nmlkj

2.

( ) ( ) 111 +Ψ−⋅−ε=ε r

nmlkj

3.

( ) ( ) 111 −+Ψ⋅ε+=ε r

nmlkj

4.

( ) ( ) 111 +Ψ−⋅+ε=ε r

nmlkj

of 394


521.Durata procesului de comprimare la un motor in 4 timpi este:


1.

ϕPRc < 180 oRAC; ϕΠΡχ < 90 oRAD;

nmlkj

2.

ϕPRc =

180 oRAC - βinj +

αISA;

αISA >

βinj;

nmlkj

3.

ϕPRc <

180 oRAC; ϕPRc +

90 oRAD;

nmlkj

of 394


522.La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare este:

4.

ϕPRc =

180 oRAC + βinj +

αISA;

αISA >

βinj.

nmlkj

Notatii: Ψ=hFE/S; ε-1=Vε/Vc,; hFE=inaltimea ferestrelor de evacuare.

1.

εr=(ε+1) (1-Ψ)+1;

nmlkj

2.

εr>ε;

nmlkj

3. nmlkj

of 394


523.La un motor in 2 timpi cu baleiaj in echicurent, raportul real de comprimare este:

Maximizeaza

εr=(ε-1) (1-Ψ)+1;

4.

εr>ε+1.

nmlkj

Notatii: Ψ=hFB/S; ε-1=Vε/Vc, αÎSE=intarzierea la anchiderea supapei de evacuare,

hFB=inaltimea ferestrelor de baleiaj.

1.

εr=f

(αÎSE)

αÎSE

<αAFB;

nmlkj

2. nmlkj

of 394


524.Cresterea presiunii de supraalimentare conduce la cresterea raportului de comprimare:

525.Pentru motoare in 4 timpi supraalimentate raportul de comprimare trebuie sa fie mai mic ca la motoarele in 4 timpi nesupraalimentate:

εp=

(ε-1) (1-Ψ)-1;

3.

εr=f

(αÎSE)

αÎSE

<αAFB;

nmlkj

4.

εp=

(ε-1) (1-Ψ)+1.

nmlkj

1. Nu; nmlkj

2. Da, numai in cazul supraalimentarii in serie cu turbosuflanta si electrosuflanta;

nmlkj

3. Da, dar se tine cont de starea segmantilor; nmlkj

4. Da, dar se ia in considerare grosimea lainei de la capul bielei. nmlkj

of 394


526.Presiunea aerului la sfarsitul comprimarii pentru motoare supraalimentate se determina:

527.Temperatura aerului la sfarsitul comprimarii pentru motoare supraalimentate se determina cu:

1. Da; nmlkj

2. Da, numai pentru motoare cu pistoane opuse; nmlkj

3. Nu pentru acelasi motor; nmlkj

4. Nu, deoarece raportul de comprimare tine seama de fanta segmentului. nmlkj


1.

( ) 1−⋅+= cnadmsc ε∆ppp

nmlkj

2.

( ) cnadmsc ε∆ppp ⋅−=

nmlkj

3.

( ) 1+⋅+= cnadmsc ε∆ppp

nmlkj

4.

( ) 150 −⋅+= cnadmsc ε.∆ppp

nmlkj

of 394


528.

Maximizeaza


1.

( ) c

c

n

n

tadmraccc ε∆T∆TTT

1−

⋅++=

nmlkj

2.

( ) 1−⋅+−= cntadmraccc ε∆T∆TTT

nmlkj

3.

( ) c

c

n

n


1−

⋅++=

nmlkj

4.

( ) c

c

n

n


1−

⋅−+=

nmlkj

of 394


529.

Maximizeaza

Fie un motor cu aprindere prin comprimare ce functioneaza dupa un ciclu cu ardere mixta, cu un combustibil a carui analizã chimicã indica urmatoarele participatii: . Pe

durata unui ciclu se presupune ca este ars 1 kg de combustibil cu excesul de aer , iar

calitatea procesului de schimb de gaze este evaluata cu ajutorul coeficientului de gaze arse

reziduale . Se considera cunoscuti urmatorii parametri: presiunea , temperatura ,

constanta universala a gazelor si raportul de comprimare . In aceste conditii,

volumele amestecului existent in motor in starile si vor fi:

ohc ,,

α

rγ ap aT

ℜ εa c

1.

( );

1;

1

3241221.0 ac

a

ara VV

p

TohcV

−εε

=ℜγ+

−+α

=

nmlkj

2.

( )ac

a

ara VV

p

TohcV

ε=

ℜγ+

−+α

=1

;1

3241279.0

nmlkj

3.

;

( )

ac

a

ara VV

p

TohcV

ε=

ℜγ+

−+α

=1

;1

3241221.0

nmlkj

4.

.

( )

ac

a

ara VV

p

TohcV ε=

ℜγ+

−+α

= ;1

3241221.0

nmlkj

of 394


530.

Maximizeaza

Pentru un motor naval lent cu cilindrii in linie, cu dimensiunile: cursa , alezajul , cu

un coeficient al cursei utile si un raport real de comprimare , volumul

camerei de ardere si inaltimea ferestrelor de evacuare sunt:

S D

)1( <ψψ uu rε

1.

( );1,41

2

uFEr

uc ShS

DV ψ−=

π−ε

ψ=

nmlkj

2.

( );1,41

2

uFEr

urc ShS

DV ψ−=

π−ε

ψε=

nmlkj

3.

;,41

2

uFEr

uc ShS

DV ψ=

π−ε

ψ=

nmlkj

4.

;,41

2

uFEr

urc ShS

DV ϕ=

π−ε

ψε=

nmlkj

of 394


531.

Maximizeaza

Viteza medie a pistonului unui MAC este , viteza unghiulara ,

exponentul politropic mediu de comprimare , inaltimea camerei de ardere ,

temperatura la sfarsitul admisiei . Determinati raportul de comprimare si

temperatura la sfarsitul comprimarii.

[ ]smwp / [ ]srad /ω

cn [ ]mmhc

[ ]Ctao

1.

;

cnac

c

p tTh

wε=

ω

π+=ε ;1

nmlkj

2.

( ) cnac

c

p tTh

wε+=

ω

π+=ε 273;1

nmlkj

3.

( ) 1273;1 −ε+=ω

π+=ε cn

ac

c

p tTh

w

nmlkj

4.

( ) 13 273;101 −− ε+=⋅ω

π+=ε cn

ac

c

p tTh

w

nmlkj

of 394


532.In timpul procesului de comprimare are loc un schimb de caldura permanent intre amestec (incarcatura proaspata + gaze reziduale) si peretii cilindrului; astfel:

Datele constructive ale unui MAC sunt: cursa , alezajul , inaltimea

camerei de ardere , inaltimea ferestrelor de evacuare . Sa se determine

rapoartele de comprimare si presiunea de comprimare, stiind ca exponentul politropic al

comprimarii este si ca presiunea la sfarsitul admisiei este .

[ ]mmS [ ]mmD

[ ]mmhc [ ]mmhFE

cn [ ]barpa

1.

( ) ;;;1;1 c

r

c nraa

naccFErc pppphhShS ε=ε=−+=ε+=ε

nmlkj

2.

( ) ;;;1;1 c

r

c nraa

naccFErcFE pppphhShh ε=ε=−+=ε+=ε

nmlkj

3.

( ) ;;;1;1 11 −− ε=ε=−+=ε+=ε c

r

c nraa

naccFErc pppphhShS

nmlkj

4.

( ) .;;1;1 c

r

c nraa

naccFErFE pppphhShS ε=ε=−+=ε+=ε

nmlkj

1. In prima parte a procesului temperatura medie a peretilor cilindrului este mai mare decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta primind de la peretii cilindrului caldura, iar dupa atingerea punctului de adiabatism, odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i., temperatura incarcaturii

nmlkj

of 394


533.Efectul scaderii raportului de comprimare asupra performantelor motorului este urmatorul:

534.La cresterea turatiei motorului, exponentul politropic mediu de comprimare:

proaspete devine mai mare decat temperatura medie a peretilor cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaza dinspre amestec spre perete;

2. In prima parte a procesului temperatura medie a peretilor cilindrului este mai mica decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta cedand caldura de la peretii cilindrului; odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i., temperatura incarcaturii proaspete devine mai mica decat temperatura medie a peretilor cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaza dinspre perete spre amestec;

nmlkj

3. In prima parte a procesului temperatura medie a peretilor cilindrului este mai mica decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta cedand caldura de la peretii cilindrului; odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i., temperatura incarcaturii proaspete devine mai mare decat temperatura medie a peretilor cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaza dinspre amestec spre perete;

nmlkj

4. Procesul se desfasoara printr-un schimb permanent de caldura de la peretii cilindrului spre amestec.

nmlkj

1. Cresterea randamentului termic al motorului; nmlkj

2. Cresterea solicitarilor termo-mecanice ale motorului; nmlkj

3. Cresterea presiunii medii efective; nmlkj

4. Cresterea pericolului de ratare a pornirii motorului. nmlkj

1. Creste, deoarece cantitatea de gaze scapate prin neetanseitati se reduce, ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldura amestec-pereti cilindru;

nmlkj

2. Scade, deoarece cantitatea de gaze scapate prin neetanseitati se reduce, ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldura amestec-pereti cilindru;

nmlkj

3. Scade, deoarece suprafata relativa de transfer de caldura scade permanent in timpul procesului de comprimare;

nmlkj

4. Creste, deoarece suprafata relativa de transfer de caldura scade permanent in timpul procesului de comprimare.

nmlkj

of 394


535.In figura MAI 3, ce proces marcat de linia d-e are loc:

536.Unul dintre tipurile de miscari ale incarcaturii proaspete induse in cilindrul motor pentru imbunatatirea formarii amestecului carburant este:

537.Care dintre elementele enumerate mai jos este utilizat efectiv pentru generarea turbulentei necesare unei arderi corspunzatoare in motoarele diesel:

538.Ce element este uzual utilizat pentru generarea turbulentei in cilindrul motorului diesel:

1. Destinderea gazelor de ardere; nmlkj

2. Rotatia arborelui cotit cu 90 grd RAC; nmlkj

3. Cresterea volumui si a presiunii; nmlkj

4. Ambele raspunsuri a) si b). nmlkj

1. Supraalimentarea; nmlkj

2. Baleiajul; nmlkj

3. Turbulenta; nmlkj

4. Umplerea cilindrului motor. nmlkj

1. Supapa de evacure; nmlkj

2. Segmenti de constructie speciala; nmlkj

3. Turbosuflanta; nmlkj

4. Camera de preardere. nmlkj

1. Forma capului pistonului; nmlkj

2. Cresterea raportului de comprimare; nmlkj

3. Cresterea cursei pistonului; nmlkj

4. Cresterea turatiei turbosuflantei. nmlkj

of 394


539.Pulverizarea corecta a combustibilului in camera de ardere depinde de:

540.Asa-numita detonatie diesel este cauzata de:

541.In motorul diesel, combustibilul este aprins datorita:

542.La motorul diesel, intervalul necesar atomizarii jetului de combustibil, vaporizarii si aducerii sale la autoaprindere se numeste:

543.In figura PT 10, intervalul G marcheaza:

1. Presiunea de injectie: nmlkj

2. Arhitectura camerei de ardere; nmlkj

3. Prezenta fenomenul de turbulenta in camera de ardere; nmlkj

4. Toate cele mentionate anterior. nmlkj

1. Penetratia mare a jetului de combustibil; nmlkj

2. Durata prea mare a injectiei; nmlkj

3. Durata prea mica a injectiei; nmlkj

4. Intarziere mare la autoaprinderea combustibilului. nmlkj

1. Unei bujii; nmlkj

2. Injectoarelor; nmlkj

3. Temperaturii de la sfarsitul comprimarii; nmlkj

4. Cresterii temperaturii apei de racire cilindri. nmlkj

1. Intarziere la injectia de combustibil; nmlkj

2. Intarzierea la autoaprindere; nmlkj

3. Aprindere prin comprimare; nmlkj

4. Postardere. nmlkj

of 394


544.Curba reprezentata cu linie intrerupta in figura PT 10 reprezinta:

545.Avantajele existentei unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de preardere prezinta urmatorul avantaj fata de camera de ardere unitara cu injectie directa:

546.Caracteristic pentru arhitectura camerei de ardere din figura PT 11 este:

1. Intarziearea la autoaprinderea combustibilului; nmlkj

2. Perioada arderii rapide; nmlkj

3. Perioada arderii moderate; nmlkj

4. Avansul la injectia combustibilului. nmlkj

1. Variatia presiunii in functie de volumul instantaneu ocupat de fluidul motor in cilindru in ciclul cu injectie de combustibil;

nmlkj

2. Variatia presiunii in functie de volumul instantaneu ocupat de fluidul motor in cilindru in ciclul fara injectie de combustibil;

nmlkj

3. Variatia presiunii in functie de unghiul de rotatie in ciclul cu injectie de combustibil;

nmlkj

4. Variatia presiunii in functie de unghiul de rotatie in ciclul fara injectie de combustibil;

nmlkj

1. Permite doar utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului; nmlkj

2. Permite doar utilizarea unei presiuni de injectie mai reduse; nmlkj

3. Permite atat utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului, cat si a unei presiuni de injectie mai reduse;

nmlkj

4. Nu permite nici utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului si nici utilizarea unei presiuni de injectie mai reduse.

nmlkj

1. Existenta camerei de ardere unitare (cu injectie directa); nmlkj

2. Existenta unei camere de ardere divizate; nmlkj

3. Existenta unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de preardere;

nmlkj

of 394


547.Care dintre conditiile enumerate mai jos pot cauza, simultan, presiune de ardere mare si temperatura joasa a gazelor de ardere:

548.Avansul prea mare la injectia combustibilului este indicat de:

549.Atunci cand combustibilul este injectat in cilindru prea devreme:

550.Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta, referitoare la jetul de combustibil injectat in cilindru:

4. Existenta unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de vartej.

nmlkj

1. Montarea incorecta a cremalierei pompei de injectie; nmlkj

2. Deschiderea prea lenta a supapei de evacuare; nmlkj

3. Avans prea mare la injectia combustibilului; nmlkj

4. Sarcina prea mare a motorului. nmlkj

1. Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale, cu o temperatura diminuata a gazelor de evacuare;

nmlkj

2. Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale, cu o temperatura normala a gazelor de evacuare;

nmlkj

3. Presiunea gazelor din cilindru sub valori normale, cu o temperatura normala a gazelor de evacuare;

nmlkj

4. Presiunea gazelor din cilindru sub valori normale, cu o temperatura mai ridicata a gazelor de evacuare.

nmlkj

1. Aprinderea va fi intarziata; nmlkj

2. Consumul de combustibil nu este afectat; nmlkj

3. Temperatura gazelor de evacuare va fi neschimbata; nmlkj

4. Gazele de evacuare vor avea o culoare deschisa. nmlkj

1. Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este mai mare;

nmlkj

of 394


551.Procesul destinderii reale in MAI, in care se prelungeste arderea, este:

552.Masa reala de aer necesara arderii combustibilului injectat pe ciclu se determina cu relatia:

2. Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este mai mica;

nmlkj

3. Finetea nu are nici o legatura cu penetratia jetului; nmlkj

4. Cele doua caracteristici sunt identice. nmlkj

1. Adiabatic; nmlkj

2. Politropic; nmlkj

3. Izoterm; nmlkj

4. Izobar. nmlkj


1.

maer = α/2 ⋅ mc ⋅ νaer min ;

nmlkj

2. nmlkj

of 394


553.Masa de combustibil injectata pe ciclu se determina cu formula:

Maximizeaza

maer = α ⋅ mc ⋅ maer min .+1;

3.

maer = 2α ⋅ mc ⋅ νaer min;

nmlkj

4.

maer = α ⋅ mc ⋅ maer min .

nmlkj

of 394


554.Compozitia aerului se accepta:

Notatii: ; i - nr. de cilindri; ; ; Nc - numarul de

cicluri pe ora.

[ ] [ ]kwP;kg/kw hc e [ ]rot/minn [ ]kg/hCh

1.

;

ch

c Ni

Cm +=

nmlkj

2.

;

602

τ

ni

Pcm ccc

⋅

⋅=

nmlkj

3.

ch

c Ni

Cm ⋅⋅= 60

nmlkj

4.

.

302

τ

ni

Pcm ccc

⋅

⋅=

nmlkj

of 394


555.Calculul cantitatii de oxigen necesar arderii 1 kg combustibil se face cu relatia:


1.

%%;γγ NO 771222==

nmlkj

2.

kg,mkg;,m NO 77023022==

nmlkj

3.

%%;γγ NO 881222==

nmlkj

4.

kg,mkg;,m NO 79023022==

nmlkj


1.

+++=

combkg

OkmoloshcνO

2

32324122

nmlkj

of 394


556.

557.Masa aparenta pentru produsele de ardere se determina:

2.

+++=

combkg

Okmol o s hcνO

2

322122

nmlkj

3.

−++=

combkg

OkmoloshcνO

2

32324122

nmlkj

4.

++=

combkg

Okmols - o hcνO

2

322122

nmlkj

Daca

si

exista egalitata ggar = γgar?

îp

gargar m

mg =

îp

gargar ν

νγ =

1. Da; nmlkj

2. Nu; nmlkj

3. Da, pentru ca se respecta bilantul molar; nmlkj

4. Da, pentru ca se respecta bilantul masic. nmlkj

of 394


558.Constanta specifica a produselor de ardere se determina cu formula:


1.

2222222222 NNOOSOSOOHOHCOCOpa MγMγMγMγMγM −+++=

nmlkj

2.

;

∑ ==pa

iiiipa m

mgMgM unde

nmlkj

3.

2222222222 NNOOSOSOOHOHCOCOpa MγMγMγMγMγM ++++=

nmlkj

4.

∑ ==pa

iiiipa m

mγundeMgM

nmlkj


1. nmlkj

of 394


559.Caldura specifica a produselor de ardere se determina cu relatia:

∑ =⋅=pa

ii

i

i

pa

Mpa ν

mγ;

M

γ

M

RR

2.

∑= ipa

ipa R

m

mR

nmlkj

3.

∑ =⋅=pa

ii

i

i

pa

Mpa ν

νγ;

M

γ

M

RR

nmlkj

4.

∑= ipa

ipa R

m

γR

nmlkj

Notatii:

,

cu semnificatia uzuala.

[kJ/kgK],cc;ν

νγ papi

pa

ii =

1.

∑=pa

ipip m

γcc

pa

nmlkj

2. nmlkj

of 394


560.In procesul de ardere al combustibilului se respecta:

561.Masa de aer minim necesara pentru arderea 1 kg combustibil se determina cu relatia:

∑= ipipa

p γcm

cpa

1

3.

∑=pa

ipip m

mcc

pa

nmlkj

4.

∑= ipipa

p γcγ

cpa

1

nmlkj

1. Bilantul masic; nmlkj

2. Bilantul molar; nmlkj

3. Bilantul masic si molar; nmlkj

4. Presiunea de ardere. nmlkj


1.

minmin2min230 aeraeraerOaer νMm;,/mm ==

nmlkj

2. nmlkj

of 394


562.Principiul de realizare a pulverizarea combustibilului in cilindru este:

563.Atunci penetratia jetului de combustibil este redusa, au loc urmatoarele fenomene:

564.Viteza reactiei de ardere se modifica in felul urmator cu temperatura la care decurge reactia:

290

2min,/mm Oaer =

3.

minmin2min230 aeraeraerOaer νMγ;,/mm ==

nmlkj

4.

2102min,/mm Oaer =

nmlkj

1. Scaderea vascozitatii combustibilului; nmlkj

2. Marirea vitezei relative dintre combustibil si aer; nmlkj

3. Micsorarea vitezei relative dintre combustibil si aer; nmlkj

4. Cresterea turbulentei amestecului. nmlkj

1. Jetul de combustibil stabate camera de ardere, fara a atinge peretii cilindrului;

nmlkj

2. Jetul de combustibil vine in contact cu peretii calzi ai cilindrului, se produc reactii de ardere incomplete, cu formare de depozite de calamina cu emisie de noxe pe evacuare;

nmlkj

3. Combustibilul nu atinge peretii cilindrului, arderea este incompleta, desi exista aer in exces, dar acesta nu este utilizat;

nmlkj

4. Combustibilul atinge peretii cilindrului, arderea este completa si nu se formeaza noxe pe evacuare.

nmlkj

of 394


565.Reactiile de ardere catenare se caracterizeaza prin:

566.Mecanismului autoaprinderii in zona temperaturilor joase ii este caracteristic:

567.

Maximizeaza

1. Creste direct proportional cu cresterea temperaturii; nmlkj

2. Scade direct proportional cu cresterea temperaturii; nmlkj

3. Creste exponential cu temperatura: nmlkj

4. Nu se modifica cu temperatura. nmlkj

1. Cresterea vitezei de reactie chiar la temperatura constanta, numai datorita procesului de ramificare a lanturilor;

nmlkj

2. Scaderea vitezei de reactie la temperatura constanta; nmlkj

3. Invarianta vitezei de reactie cu temperatura; nmlkj

4. Caracter inhibitor al reactiei. nmlkj

1. Realizeazarea prin descompunere catalitica; nmlkj

2. Nu este posibila formarea elementelor reactive pe calea descompunerii catalitice, ramificarea lanturilor realizându-se prin intermediul ramificarii degenerate;

nmlkj

3. Caracterul monostadial; nmlkj

4. Aparitia inca de la inceput a flacarii albastre. nmlkj

of 394


568.

Maximizeaza

Calculati puterea efectivã a unui MAC de propulsie, cunoscand ca un procent x% din puterea pierduta prin frecari se regaseste in uleiul de ungere; se cunosc debitul de ulei Du

[kg/h], caldura specifica cu [kJ/kgK] temperatura uleiului la intrarea in motor tiu[oC],

temperatura la iesirea din motor teu [oC] si randamentul mecanic ηm.

1.

( );

%

1

x

ttcDP iueuuu

m

me

−⋅

η

η−=

nmlkj

2.

( );

%1 x

ttcDP iueuuu

m

me

−⋅

η−

η=

nmlkj

3.

( );

%1 x

ttcDP iueuuu

m

me

−⋅

η+

η=

nmlkj

4.

( )[ ].1

% iueuuu

m

me ttcDxP −⋅

η−

η=

nmlkj

of 394


569.

Maximizeaza

Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin

arderea combustibilului. Date initiale: , , , ,

, , , .

[ ]kWPe [ ]kWhkgce / α [ ]kgMJQi /

[ ]3/ Nmkggazeρ [ ]./min combkgaerkgL [ ]KNmkJcN3/ [ ]KT∆

1.

;min

TcL

PcP N

gaze

eeT ∆

ρα=

nmlkj

2.

;min Tc

PcLP

gazeN

eeT ∆

ρ

α=

nmlkj

3.

;min

TcPcL

P Nee

gazeT ∆

α

ρ=

nmlkj

4.

.min TcPcL

P Ngaze

eeT ∆

ρ

α=

nmlkj

of 394


570.

Determinati debitul orar de aer livrat de turbosuflanta unui motor auxiliar care are un

consum de combustibil , coeficientul de exces de aer ,

, caldura specifica , , temperatura

aerului refulat de suflanta , daca presiunea aerului refulat este si exponentul

politropic de comprimare in suflanta . Sa se calculeze si cantitatea de caldura cedata

racitorului aerului de baleiaj, daca temperatura mediului ambiant este .

[ ]hkgCh / α

[ ]./min combkgaerkgL [ ]KNmkJcN3/ [ ]3/ Nmkgaerρ

sT sp

sn

[ ]KT0

1.

;; 0

1

00

min

−

=

ρ

α=

−

Tp

pTcVQ

CLV

s

s

n

n

sNarac

aer

ha

&&&

nmlkj

2.

;;

1

000

min

−=

ρ

α=

−

s

s

n

n

sNarac

aer

ha p

pTTcVQ

CLV &&&

nmlkj

3.

;; 0

1

00

min

−

=

α

ρ=

−

Tp

pTcVQ

CLV

s

s

n

n

sNarac

h

aera

&&&

nmlkj

4.

.; 0

1

00

min

+

=

ρ

α=

−

Tp

pTcVQ

CLV

s

s

n

n

sNarac

aer

ha

&&&

nmlkj

of 394


Maximizeaza

571.

Maximizeaza

Determinati variatia de consum specific efectiv si consum orar de combustibil pentru un motor cu urmatoarele date constructive: i cilindri, alezaj D [mm], cursa S [mm], turatia n [rot/min], numarul de timpi τ, presiunea medie efectiva pe [bar], consumul specific efectiv

ce [kg/CPh], in cazul in care se trece de la functionarea cu combustibilul initial

caracterizat de puterea calorica inferioara la un combustibil greu cu

.

[ ]kgkcalQi /1

[ ]kgkJQi /2

1.

;60

12

4;1

2

2

1eh

i

iee c

nS

DiC

Q

Qcc ∆

τπ

=∆

+=∆

nmlkj

2.

;60

12

4;1

2

1

2eh

i

iee c

nS

DiC

Q

Qcc ∆

τπ

=∆

−=∆

nmlkj

3.

;60

12

4;1

2

2

1eh

i

iee c

nS

DiC

Q

Qcc ∆

τπ

=∆

−=∆

nmlkj

4.

.602

4;1

2

2

1eh

i

iee c

nS

DiC

Q

Qcc ∆⋅⋅

τπ

=∆

−=∆

nmlkj

of 394


572.

Maximizeaza

Determinati consumul orar de combustibil al unui motor principal, stiind ca debitul

volumetric al apei de racire pistoane este , iar temperaturile la intrarea,

respectiv iesirea din motor sunt , respectiv . Se considera cunoscute

densitatea apei tehnice si caldura specificã medie a apei ,

puterea calorica inferioara a combustibilului , precum si fluxul termic

specific evacuat prin apa de racire .

[ ]hmVrp /3&

[ ]Ctipo [ ]Ctep

o

]/[ 3mkgapρ ]/[ kgKkJca

]/[ kgMJQi

[ ]%rpq&

1.

( );100

ipr

ipepaappr

h Qq

ttcVC

&

& −ρ=

nmlkj

2.

( );100 i

pr

ipepaappr

h Qq

ttcVC

&

& −ρ=

nmlkj

3.

( );100

ipr

ipepaappr

h Qq

ttcVC

&

& +ρ=

nmlkj

4.

( ).100

ipr

epipaappr

h Qq

ttcVC

&

& −ρ=

nmlkj

of 394


573.

Sa se calculeze debitul pompei de lichid de racire la un motor racit cu apa pentru care

coeficientul global de transfer de caldura este . Se dau alezajul ,

cursa , numarul de cilindri , temperatura medie a gazelor in cilindru ,

temperatura lichidului de racire la intrarea, respectiv iesirea din motor ,

densitatea lichidului de racire si caldura specifica a acestuia .

[ ]hKmMJ 2/α [ ]mmD

[ ]mmS i [ ]KTg

[ ]KTT leli ,

[ ]3/mkglρ [ ]JkgKcl

1.

( )lilell

lelig

pr TTc

TTT

DSDi

V−ρ

−+

π+

π⋅α

=224

2

&

nmlkj

2.

( )lilell

lelig

pr TTc

TTT

DSDi

V+ρ

+−

π+

π⋅α

=224

2

&

nmlkj

3.

( )lilell

lelig

pr TTc

TTT

DSDi

V−ρ

+−

π−

π⋅α

=224

2

&

nmlkj

4.

( )lilell

lelig

pr TTc

TTT

DSDi

V−ρ

+−

π+

π⋅α

=224

2

&

nmlkj

of 394


Maximizeaza

Sa se calculeze cantitatea de caldura evacuata pe ora prin lichidul de racire la un motor a

carui suprafata de racire este . Se dau: diferenta de temperatura intre gaze si

lichidul de racire , coeficientul de transfer de caldura de la gaze la perete

, coeficientul de transfer de caldura de la perete la lichidul de racire

, conductibilitatea termica a materialului cilindrului si chiulasei (fonta)

si grosimea medie a peretelui . Sa se calculeze cat reprezinta

caldura evacuata din cantitatea totalã introdusa in motor, daca consumul orar de

combustibil este , iar puterea calorica inferioara a combustibilului este

.

[ ]2mAr

[ ]KT∆[ ]hKmJg

2/α

[ ]hKmJl2/α

[ ]hKmkJ 2/λ [ ]mmδ

[ ]hkgCh /

[ ]kgJQi /

1.

%10011

⋅

∆

α+

λδ

+α

=

TA

QCq

rlg

ihr&

nmlkj

2.

%10011

⋅

α+

λδ

+α

∆=

ihlg

rr

QC

TAq&

nmlkj

3.

%10011

⋅

α−

λδ

−α

∆=

ihlg

rr

QC

TAq&

nmlkj

4.

%10011

⋅

α+

λδ

+α

∆=

ihrlg

r

QCA

Tq&

nmlkj

of 394


574.

Maximizeaza

Sa se determine coeficientul global de transfer de caldura in cilindru, de la gaze la lichidul

de racire, stiind ca la o temperatura medie a gazelor [K], temperatura lichidului de

racire la intrare este [K] si la iesire [K]. Se dau debitul de racire [m3/h], caldura

specificã a acestuia [J/kgK], densitatea sa [kg/m3] si suprafata de racire [m3].

gT

1lT leT lV&

lc lρ rA

1.

( );

2

+−

+ρ=α

leligr

lilelllr TT

TA

TTcV&

nmlkj

2.

( );

2

+−

−ρ=α

leligr

lilelllr TT

TA

TTcV&

nmlkj

3.

( );

2

++

−ρ=α

leligr

lilelllr TT

TA

TTcV&

nmlkj

4. nmlkj

of 394


575.

Maximizeaza

( )

++

+ρ=α

2leli

gr

lilelllr TT

TA

TTcV&

Determinati consumurile specifice si consumul orar de combustibil pentru un motor cu

, , , cunoscute. Care este procentul de caldura evacuata prin

apa de racire, daca , , debitul apei este , caldura specifica

.

eη mη [ ]kgkJQi / [ ]kWPi

[ ]Ct oi [ ]Ct o

e [ ]hkWkgd ⋅/

[ ]kgKkJca /

1.

( ) [ ];%3600

100;3600

;;3600 ieiea

rie

imh

m

ei

iee

Qttcdq

Q

PC

cc

Qc

η−=

η

η=

η=

η=

nmlkj

2.

( ) [ ];%3600

;3600

;;3600 ieiea

rie

imh

m

ei

iee

Qttcdq

Q

PC

cc

Qc

η−=

η

η=

η=

η=

nmlkj

3.

( ) [ ];%3600

100;3600

;;3600

i

eiear

ie

imh

m

ei

iee Q

ttcdq

Q

PC

cc

Qc

η−=

η

η=

η=

η=

nmlkj

4. nmlkj

of 394


576.

Maximizeaza

( ) [ ].%3600

100;3600

;;3600 ieiea

rie

imh

m

ei

iee

Qttcdq

Q

PC

cc

Qc

η+=

η

η=

η=

η=

Consumul orar al motorului principal este . Calculati debitul pompei de racire

cilindri si puterea electromotorului de antrenare, stiind ca din caldura totala introdusa

orar in motor este evacuata prin apa de racire care intra in motor cu si iese cu

. Caldura specifica medie a apei este si densitatea sa ,

puterea calorica inferioara a combustibilului este , iar presiunea in sistem este

si randamentul pompei .

[ ]hkgCh /

%x

[ ]Ct io

[ ]Cteo [ ]kgKkJca / [ ]3/mkgaρ

[ ]kgJQi /

[ ]MPapcil pη

1.

( )[ ];; kW

pDgP

ttc

QxCV

p

cilpame

ieaa

ihp η

ρ=

−ρ=&

nmlkj

2.

( )[ ];;

100kW

pDP

ttc

QxCV

p

cilpame

ieaa

ihp η

ρ=

−ρ=&

nmlkj

3.

( )[ ];;

100kW

pDgP

ttc

QxCV

p

cilpame

ieaa

ihp η

ρ=

+ρ=&

nmlkj

4. nmlkj

of 394


577.

Maximizeaza

( )[ ].;

100kW

pDgP

ttc

QxCV

p

cilpame

ieaa

ihp η

ρ=

−ρ=&

Calculati energia transferata caldarinei recuperatoare de pe traseul de gaze al unui motor

principal lent. Date initiale: , , , ,

, , , .

[ ]kWhkgce / [ ]kWPe α [ ]combkgaerkgL /min

[ ]3/ Nmkggazeρ [ ]KNmkJcgaze3/ [ ]Ct o

gi [ ]Ct oge

1.

( )gaze

gigegazeeeg

ttcPcLQ

ρ

+α= min&

nmlkj

2.

( )gigegaze

gazeeeg tt

cPcLQ

−ρ

α= min&

nmlkj

3.

( )gaze

gigegazeeeg

ttcPcLQ

ρ

−α= min&

nmlkj

4. nmlkj

of 394


578.

Maximizeaza

( )Pc

ttcLQ

egaze

gigegazeeg ρ

−α= min&

Calculati cantitatile de caldura din bilantul termic al unui motor diesel, pentru care se

cunosc: , , , , , ,

, , .

[ ]CPPe [ ]kWhkgce / [ ]kgkJQi / α [ ]combkgaerkgL /min[ ]3/mkJgazeρ

[ ]KNmkJcgaze3/ [ ]Ct o

gaze [ ]KT0

1.

( );; 0min

intgaze

gazegazeeegazeiee

TtcPcLQQPcQ

ρ

−α== &&

nmlkj

2.

( );

273; 0min

intgaze

gazegazeeegazeiee

TtcPcLQQPcQ

ρ

−+α== &&

nmlkj

3.

( );

273; 0min

intgaze

gazegazeeegazeiee

TtcPcLQQPcQ

ρ

++α== &&

nmlkj

4. nmlkj

of 394


579.Energia termica produsa intr-un motor cu ardere interna se transforma la iesire in:

580.Conform principiului al doilea al termodinamicii, randamentul termic al unui ciclu este:

581.La baza schematizarii ciclurilor teoretice de functionare a MAI stau urmatoarele ipoteze:

( )

.273

; 0minint

gaze

gazegazeeegazeiee

TtcPcLQQPcQ

ρ

+−α== &&

1. Energie interna; nmlkj

2. Entalpie; nmlkj

3. Putere calorica; nmlkj

4. Energie mecanica. nmlkj

1. Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si lucrul mecanic al ciclului;

nmlkj

2. Raportul dintre lucrul mecanic al ciclului si cantitatea de caldura introdusa;

nmlkj

3. Raportul dintre cantitatea de caldura introdusa si cea evacuata; nmlkj

4. Raportul dintre cantitatea de caldura evacuata si cea introdusa. nmlkj

1. Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind luate in consideratie, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un proces de introducere de caldura;

nmlkj

2. Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un proces de introducere de caldura;

nmlkj

3. Fluidul motor este gaz real, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un proces de introducere de caldura;

nmlkj

4. Fluidul motor este ideal, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind nmlkj

of 394


582.Care dintre formularile urmatoare este cea corecta pentru descrierea realizarii ciclului motor:

583.Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste in ciclul diesel real dar nu si in cel diesel teoretic:

584.In motorul diesel, procesele de admisie, comprimare, ardere cu destindere si evacuare sunt realizate prin:

585.Dependenta randamentului termic al ciclului diesel de parametrii functionali, de modul de organizare a proceselor si de proprietatile fluidului motor este urmatoarea:

luate in consideratie, ca si procesul de ardere.

1. Echipamentul mobil al motorului; nmlkj

2. Procesul de transformare a energiei chimice continute in combustibil, prin care se produce forta necesara antrenarii mecanismului motor;

nmlkj

3. Numarul de pistoane aferente motorului policilindric; nmlkj

4. Echivalentului mecanic al caldurii. nmlkj

1. Nu se inregistreaza nici o crestere de presiune in timpul arderii; nmlkj

2. Crestere rapida de presiune in timpul arderii; nmlkj

3. Crestere rapida de volum in timpul arderii; nmlkj

4. Nu se inregistreaza nici o crestere de volum in timpul arderii. nmlkj

1. Doua rotatii ale arborelui cotit la motorul in patru timpi; nmlkj

2. Doua curse de destindere la motorul in patru timpi; nmlkj

3. O cursa la motorul in doi timpi; nmlkj

4. Doua curse ale pistonului la motorul in doi timpi. nmlkj

1. Creste la scaderea raportului de comprimare si scade cu sarcina motorului;

nmlkj

2. Creste la cresterea raportului de comprimare si cu sarcina motorului; nmlkj

of 394


586.

Maximizeaza

3. Creste cu raportul de comprimare si scade la cresterea sarcinii; nmlkj

4. Scade la cresterea raportului de comprimare si a sarcinii. nmlkj

Conform figurii PT 1, relatia dintre randamentele termice ale ciclurilor Otto, Diesel si mixt (cu aport de caldura atat la volum constant, cat si la presiune constanta) este:

1.

;

DieseltmixttOttot η>η>η

nmlkj

2.

;

DieseltOttotmixtt η>η>η

nmlkj

3.

;

mixttOttotDieselt η>η>η

nmlkj

4. nmlkj

of 394


587.

Maximizeaza

.

OttotmixttDieselt η>η>η

Tinand cont de definirea raportului de comprimare ca raportul volumelor extreme pe

ciclu, relatia dintre marimile corespunzatoare ciclului Otto, Diesel si mixt (cu aport de caldura atat la volum constant, cat si la presiune constanta), conform figurii PT 1, este:

ε

1.

;

OttomixtDiesel ε>ε>ε

nmlkj

2.

;

mixtOttoDiesel ε>ε>ε

nmlkj

3.

;

DieselmixtOtto ε>ε>ε

nmlkj

4. nmlkj

of 394


588.Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea destinderii gazelor in turbina conduce la:

589.Pistonul motorului in patru timpi executa patru curse in timpul:

590.La ciclul din figura PT 2 punctul 1 marcheaza inceputul comprimarii in ciclul teoretic:

591.In diagrama indicata din figura PT 3, axa volumelor este divizata in 16 unitati, indicand:

.

DieselOttomixt ε>ε>ε

1. Scaderea randamentului termic al ciclului; nmlkj

2. Cresterea randamentului mecanic; nmlkj

3. Cresterea randamentului termic; nmlkj

4. Cresterea coeficientului de umplere. nmlkj

1. Fiecarei rotatii a arborelui cotit; nmlkj

2. Fiecarul ciclu de functionare; nmlkj

3. Efectuarii a doua cicluri motoare; nmlkj

4. Fiecarei semirotatii (180 grd a arborelui cotit. nmlkj

1. Otto; nmlkj

2. Diesel; nmlkj

3. Mixt (Seilinger); nmlkj

4. Rankine. nmlkj

of 394


592.Expresia randamentului termic pentru ciclul teoretic cu ardere la volum constant si evacuarea caldurii, izocora este:

593.Numarul de cicluri pe ora pentru un motor in 4 timpi se determina

1. O cilindree de 16 unitati de volum; nmlkj

2. O rotatie a arborelui cotit de 16 grd RAC intre liniile A si B; nmlkj

3. Un raport de comprimare eps=16; nmlkj

4. O presiune de comprimare de 1600 kN/m^2. nmlkj


1.

;

1

1-1=

−εη

kt

nmlkj

2.

+1;

ktε

η+1

1=

nmlkj

3.

11

-1=1−

εη

−kt

nmlkj

4.

;

ktε

η+1

1=

nmlkj

of 394


cu formula:

594.Pentru motoare in 2 timpi, cursele sau timpii sunt:


1.

30 ⋅ n/2;

nmlkj

2.

;

602

⋅⋅τ

n

nmlkj

3.

30 ⋅ n;

nmlkj

4.

302

⋅⋅τ

n

nmlkj

1. Destindere, compresie si schimbul de gaze; nmlkj

2. Baleiaj, compresie, destindere; nmlkj

3. Destindere si compresie; nmlkj

4. Baleiaj, compresie, destindere, ardere. nmlkj

of 394


595.Pentru ciclul cu destindere prelungita intr-o turbina alimentata la presiune constanta, conform figurii PT 4, se pune conditia:

596.Procesul de condensare este:

597.

Maximizeaza

1.

;

dada TT;pp 2==

nmlkj

2.

;

( ) ( )adpabv TTcTTc +⋅=−⋅

nmlkj

3.

;

dada TT;pp ==

nmlkj

4.

( ) ( )advabv TTckTTc −⋅⋅=−⋅

nmlkj

1. Izoterm , izentrop si izobar; nmlkj

2. Izocor si izoterm; nmlkj

3. Izoterm si izobar; nmlkj

4. Izocor, izentalp si izoterm. nmlkj

of 394


In expresia randamentului termic (motor de referinta MAS):


1

11

−−=

kte

η

1.

ε = 11 ÷ 18;

nmlkj

2.

ε = 8 ÷ 10;

nmlkj

3.

ε = 11 ÷ 18;

nmlkj

4. nmlkj

of 394


598.

Maximizeaza

ε = 8 ÷ 10.

In expresia randamentului termic pentru ciclul cu introducerea energiei termice intr-o

transformare izocora si izobara si evacuare izocora

valorile sunt: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

( ) ( ) 1

1

11

11

−⋅

−⋅⋅+−−⋅

−=k

k

tερλkλ

ρλη

1.

λ = 1, ρ = 1;

nmlkj

2. nmlkj

of 394


599.

Maximizeaza

λ = 1.25, λ + ρ = 0.3;

3.

λ = 10, ρ = 1;

nmlkj

4.

λ = 1.25, λ + ρ = 3.

nmlkj

of 394


In relatia randamentului termic pentru un ciclu cu introducerea energiei termice intr-o

transformare izobara si evacuare izocora valorile uzuale sunt:


( ) 1

1

1

11

−⋅

−⋅−

−=k

k

tερk

ρη

1.

ε = 12 ÷ 18; k = 1,4; ρ = 2;

nmlkj

2.

ε = 12 ÷ 14; k = 2,5; ρ = 1,4;

nmlkj

3. nmlkj

of 394


600.Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi este:

ε = 22 ÷ 28; k = 1,4; ρ = 2;

4.

ε = 12 ÷ 14; k = 2,5; ρ = 1,4.

nmlkj

1.

;

460

14120 =⋅ τ;

τ

n;n

nmlkj

2.

;

46060 =⋅ τ;τ

nn;

nmlkj

3. nmlkj

of 394


601.In relatia pV = mRT se poate folosi:

602.Pentru motoarele in 4 timpi, cursele sau timpii sunt:

603.Domeniul raportului S/pi pentru motoare este:

;

4;60

12;120 =τ⋅

τn

n

4.

.

4;602

;60 =τ⋅τn

n

nmlkj


1. t [grd C]; nmlkj

2. t [grd F]; nmlkj

3. T [K]; nmlkj

4. t [grd C]. nmlkj

1. Admisie, compresie, injectie de combustibil, ardere, destindere, evacuare libera;

nmlkj

2. Evacuare, admisie, compresie, destindere; nmlkj

3. Admisie, comprimare, ardere, destindere; nmlkj

4. Admisie, evacuare, comprimare, injectie. nmlkj

1. 0,001<= S/pi <= 0,1 S [m]-cursa; nmlkj

of 394


604.Variatia densitatii aerului functie de temperatura:

2. 0,003<= S/pi <= 10,25 pi [rad]; nmlkj

3. 0,001<= S/pi <= 0,15 S [m]-cursa; nmlkj

4. 0,003<= S/pi <= 1,25 pi [rad]. nmlkj


1.

;

1+=

=

ε

εεεε

o

oooo

RT

pρ;Tp

;RT

pρ;Tp

nmlkj

2.

1+=

=

εN

εεεε

oM

oooo

tR

pρ;Tp

;tR

pρ;Tp

nmlkj

3.

;

ε

εεεε

o

oooo

RT

pρ;Tp

;RT

pρ;Tp

=

=

nmlkj

4. nmlkj

of 394



.

εN

εεεε

oM

oooo

tR

pρ;Tp

;tR

pρ;Tp

=

=


1.

;

4pentru2

2=τ;

τ

n;n

nmlkj

2.

;

4pentru2

=τ;τ

n

nmlkj

3.

;

4pentru3

2=τ;

τ

n;n

nmlkj

4. nmlkj

of 394



.

4pentru;2

3=τ

τ

n


1.

;

2pentru;120

2=τ

τ

n

nmlkj

2.

;

2pentru;30

=ττ

n

nmlkj

3.

;

2pentru;120

3=τ

τ

n

nmlkj

4.

.

2pentru;120

4=τ

τ

n

nmlkj

of 394


607.

Maximizeaza

608.

Considerand un ciclu teoretic cu ardere mixta, parcurs de 1 kg de gaz perfect avand

exponentul adiabatic k, caldura specifica masica la volum constant , raportul

de comprimare si cunoscand cantitatea de caldura specifica primita in cursul arderii

izocore si temperatura in starea de la sfarsitul admisiei , sa de determine

raportul de crestere a presiunii in prima parte a procesului de ardere.

[ ]kgKkJcv /

ε

[ ]kgkJq v /1 aT

1.

;1 11 −ε−=λ k

av

vp Tc

q

nmlkj

2.

;11

1−ε

−=λk

av

vp

Tc

q

nmlkj

3.

;11

1

−ε+=λ

kav

vp

Tc

q

nmlkj

4.

.1 1k

av

vp

Tc

q

ε+=λ

nmlkj

of 394


Maximizeaza

609.Randamentul mecanic reprezinta:

Un MAC naval functioneaza dupa un ciclu cu ardere mixta, cu un exces de aer si o

cantitate minima necesara arderii stoichiometrice a 1 kg de combustibil , iar calitatea procesului de schimb de gaze este evaluata cu ajutorul

coeficientului gazelor arse reziduale . Se considera cunoscuti urmatorii parametri:

temperatura la sfarsitul comprimarii , exponentul politropic mediu de comprimare ,

constanta universalã a gazelor , variatia energiei interne a amestecului in

evolutia de comprimare . Sa se determine: temperatura a

amestecului in starea a.

α

[ ]combkgkmolLmin

rγ

cT cn

[ ]KkmolJ /ℜ

[ ]combkgkJU ac /∆ aT

1.

( );

1

1

minac

r

cca U

L

nTT ∆

γ−α

−−=

nmlkj

2.

( );

1

1

minac

r

cca U

L

nTT ∆

γ+α

−+=

nmlkj

3.

( );

1

1

minac

r

cca U

L

nTT ∆

γ+α

−−=

nmlkj

4.

( ).

1

1

minac

r

cca U

L

nTT ∆

γ+α

+−=

nmlkj

of 394


610.

Maximizeaza


1.

;

i

o

o

i

i

om L

L

P

P

c

cη ===

nmlkj

2.

;

e

i

mi

me

ii

em c

c

p

p

L

Le

P

Pη ====

nmlkj

3.

i

o

o

i

i

om L

L

P

P

c

cη ===

nmlkj

4.

o

i

mi

mo

i

o

i

om c

c

p

p

L

L

P

Pη ====

nmlkj

of 394


611.In figura PT 3, ce proces este marcat de linia e-f:

Pentru diagrama indicata planimetrata a unui motor naval semirapid se citesc si se transpun la scara urmatoarele cote, conform figurii PT 5 (se considerã 10 intervale echidistante) si tabelului de mai jos, s-a notat cu a constanta de proportionalitate; neglijand lucrul mecanic de pompaj, lucrul mecanic indicat va fi:

1.

;

a5.1

nmlkj

2.

;

a15

nmlkj

3.

;

a5

nmlkj

4.

.

a

5

nmlkj

1. Inchiderea supapei de evacuare; nmlkj

of 394


612.Procesul de baleiaj la motorul in patru timpi se produce:

613.La motorul in doi timpi procesul de baleiaj incepe:

614.Care dintre elementele urmatoare previne pomparea aerului de sub pistonul cu fusta lunga inapoi spre ferestrele de baleiaj in timpul cursei de destindere:

615.In motorul diesel in patru timpi supapa de admisie se deschide:

2. Inchiderea ferestrelor de baleiaj; nmlkj

3. Evacuare libera; nmlkj

4. Scaderea volumului gazelor din cilindru. nmlkj

1. Incepand cu ultima parte a cursei de evacuare si continuand in prima parte a celei de admisie;

nmlkj

2. Numai in ultima parte a cursei de admisie; nmlkj

3. Numai in perioada initiala a injectiei de combustibil; nmlkj

4. Inceputul cursei de destindere. nmlkj

1. Atunci cand pistonul trece prin p.m.e.; nmlkj

2. In ultima parte a cursei de destindere; nmlkj

3. Atunci cand pistonul trece prin p.m.i.; nmlkj

4. In partea de inceput a cursei de destindere. nmlkj

1. Ferestrele de baleiaj dispuse pe doua randuri; nmlkj

2. Fusta pistonului; nmlkj

3. Presiunea pozitiva de baleiaj; nmlkj

4. Etansarea partii inferioare a camasii cilindrului. nmlkj

1. Inainte de p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.; nmlkj

2. Dupa p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.; nmlkj

3. Inainte de p.m.i. si se inchide inainte de p.m.e.; nmlkj

4. Dupa p.m.i. si se inchide inainte de p.m.e. nmlkj

of 394


616.Mentinerea temperaturii minime posibile a aerului de baleiaj nu se recomanda pentru ca:

617.In figura PT 6 se prezinta diagrama circulara a fazelor de distributie pentru un motor diesel in patru timpi. Fazele notate cu I si IX reprezinta, respectiv:

618.Avansul la deschiderea supapei de evacuare (fig. PT 6) este:

619.Perioada de baleiaj la un motor diesel in patru timpi se realizeaza:

1. Densitatea aerului devine prea mare; nmlkj

2. Suprafata capului pistonului se raceste prea mult; nmlkj

3. Se formeaza cantitate excesiva de condens; nmlkj

4. Presiunea de comprimare se reduce prea mult. nmlkj

1. Destinderea si injectia de combustibil; nmlkj

2. Comprimarea si destinderea; nmlkj

3. Comprimarea si injectia; nmlkj

4. Destinderea si evacuarea. nmlkj

1. 75 grd RAC; nmlkj



4. 85 grd RAC. nmlkj

1. Fara racirea pistoanelor sau a cilindrilor; nmlkj

2. La o presiune sub cea atmosferica; nmlkj

3. In timpul perioadei de deschidere simultana a supapelor; nmlkj

4. Numai cu supapa de evacuare deschisa. nmlkj

of 394


620.La un motor diesel in patru timpi, supapa de evacuare ramane deschisa pana dupa p.m.i. si cea de admisie pana dupa p.m.e. in scopul:

621.La un motor in 4 timpi, durata procesului de evacuare este:

622.Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetria diagramei

1. Imbunatatirii umplerii cilindrului; nmlkj

2. Egalizarii presiunii din cilindru si colectorul de evacuare; nmlkj

3. Reducerii diferentei dintre marimea supapei de admisie si cea de evacuare;

nmlkj

4. Eliminarea condensului aparut dupa fiecare cursa de comprimare. nmlkj


1.

[ ]RACα oDSE

o +90

nmlkj

2.

[ ]RACαα oISEoDSE

2180

2++

nmlkj

3.

[ ]RACα oDSE

o −90

nmlkj

4.

[ ]RACαα oISEoDSE

290

2++

nmlkj

of 394


de schimb de gaze la motoarele in 2 timpi:

623.Durata procesului de admisie la un motor in 4 timpi este:

624.In cazul folosirii clapetilor rotitori pe tubulatura de evacuare a motoarelor in 2 timpi, descoperirea ferestrelor de baleiaj se face dupa descoperirea ferestrelor de evacuare:

625.Daca ferestrele de evacuare si ferestrele de baleiaj au aceeasi inaltime, se poate face asimetrizarea diagramei de schimb de gaze prin:

1. Da; nmlkj

2. Nu, pentru ca se respecta ciclul de functionare; nmlkj

3. Da, pentru ca supapa de admisie are o sechiune mai mare; nmlkj

4. Nu, pentru ca nu se respecta ciclul de functionare. nmlkj


1. alfa DSA -180 + alfa ISA [ grd RAC]; nmlkj

2. alfa PRa < 180 [ grd RAC]; nmlkj

3. alfa DSA + 180 + alfa ISA [ grd RAC]; nmlkj

4. fi PRa = 180 [ grd RAC]. nmlkj

1. Nu? nmlkj

2. Da; nmlkj

3. Nu, pentru presiuni de supraalimentare mari; nmlkj

4. Nu, pentru presiuni de supraalimentare mici. nmlkj

1. Clapeti montati pe traseul de aer de supraalimentare? nmlkj

2. Clapeti montati pe traseul de evacuare; nmlkj

3. Clapeti montati in clindru; nmlkj

of 394


626.La un motor in 4 timpi supraalimentat, procesul de evacuare cuprinde:

627.

Maximizeaza

4. Clapeti rotitori montati pe traseu de evacuare. nmlkj

1. Evacuare libera, evacuare fortata datorata pistonului si baleiaj; nmlkj

2. Evacuare libera, evacuare inertiala; nmlkj

3. Evacuare libera; nmlkj

4. Evacuare fortata. nmlkj

Calculati puterea turbinei unui motor care evacueaza prin gaze energia dezvoltata prin

arderea combustibilului. Date initiale: , , , ,

, , , .

[ ]kWPe [ ]kWhkgce / α [ ]kgkJQi /

[ ]3/ Nmkggazeρ [ ]combkgaerkgL /min[ ]KNmkJcN

3/ [ ]KT∆

1.

[ ];3600

min kWTcPcL

P Ng

eeT ∆

ρ

α=

nmlkj

2.

[ ];min kWTcPcL

P Ng

eeT ∆

ρ

α=

nmlkj

3. nmlkj

of 394


628.

Maximizeaza

[ ];3600min kWTc

PcLP N

geeT ∆

ρα=

4.

[ ].3600 min kWTcPcL

P Ng

eeT ∆

ρ

α=

nmlkj

Determinati energia transferata aerului livrat de turbosuflanta unui motor auxiliar care are

un consum de combustibil , coeficientul de exces de aer ,

, caldura specifica , , o presiune de

supraalimentare , exponentul politopic al procesului de comprimare in suflantã

si temperatura la admisie .

[ ]hkgCh / α

[ ]combkgaerkgL /min[ ]KNmkJcN

3/ [ ]3/ Nmkgaerρ

[ ]barps sn

1aerT

1.

−

ρ

α=

−

11

1min

s

s

n

n

saeraer

Nhaer pT

cCLQ&

nmlkj

2.

−

ρ

α=

−1

111

min

s

s

n

n

s

aeraer

Nhaer

pT

cCLQ&

nmlkj

3. nmlkj

of 394


629.In schema de bilant energetic al sistemului de propulsie navala cu motor Sulzer RND din figura PT 12 se indica posibilitatile de recuperare a energiei termice continute in componentele bilantului termic. Astfel, notatiile 1 si 2 corespund:

630.In figura PT 13 se prezinta schema sistemului de turbosupraalimentare consacrata pentru un motor in patru timpi. Rolul racitorului intermediar de aer este umatorul:

631.Un motor diesel supraalimentat are o durata de deschidere simultana a supapelor mai mare decat cea specifica motoarelor cu admisie naturala in scopul cresterii:

+

ρ

α=

−1

111

min

s

s

n

n

s

aeraer

Nhaer

pT

cCLQ&

4.

−

ρ

α=

−1

111

min

s

s

n

n

s

aeraer

Nhaer

pT

cCLQ&

nmlkj

1. Turbogeneratorului si caldarinei recuperatoare; nmlkj

2. Caldarinei recuperatoare si generatorului de apa tehnica; nmlkj

3. Generatorului de apa tehnica si caldarinei recuperatoare; nmlkj

4. Turbogeneratorului si generatorului de apa tehnica. nmlkj

1. Cresterea densitatii aerului la intrarea in cilindru; nmlkj

2. Scaderea riscului de aparitie a condensului; nmlkj

3. Scaderea presiunii aerului; nmlkj

4. Amestecarea aerului cu combustibil. nmlkj

of 394


632.Conditia functionarii comune a compresorului si turbinei din cadrul grupului de turbosupraalimentare consacrata a unui motor diesel este urmatoarea:

633.Caracteristica de debit a compresorului centrifugal de supraalimentare a unui motor naval reprezinta:

634.Pompajul compresorului centrifugal de supraalimentare este:

1. Temperaturii gazelor de evacuare; nmlkj

2. Energiei furnizate turbosuflantei; nmlkj

3. Presiunii aerului din colectorul de admisie; nmlkj

4. Eficientei evacuarii gazelor din cilindru. nmlkj

1. Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea necesara antrenarii compresorului si turatia motorului sa fie egala cu cea a turbinei;

nmlkj

2. Turatia motorului sa fie egala cu cea a compresorului; nmlkj

3. Puterea motorului sa fie egala cu cea a turbinei; nmlkj

4. Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea necesara antrenarii compresorului si turatia compresorului sa fie egala cu cea a turbinei.

nmlkj

1. Variatia raportului de comprimare al agregatului in functie de turatia motorului;

nmlkj

2. Variatia raportului de comprimare in functie de turatia compresorului; nmlkj

3. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in functie de turatia compresorului;

nmlkj

4. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in functie de debitul de aer aspirat de compresor, la diverse turatii ale compresorului.

nmlkj

1. Fenomenul de functionare instabila a compresorului, atins la scaderea debitului de aer aspirat;

nmlkj

2. Fenomenul de functionare instabila, care se atinge la scaderea turatiei rotorului;

nmlkj

3. Fenomenul de functionare instabila, caracterizat prin miscarea pulsatorie nmlkj

of 394


635.Daca gazele evacuate din cilindrii motorului ajung direct in turbina de supraalimentare, atunci turbina este:

636.Care dintre enuntarile de mai jos sunt valabile pentru sistemul de turbosupraalimentare consacrata:

637.

Maximizeaza

a aerului, atins la scaderea debitului de aer, atunci când turatia se mentine constanta;

4. Fenomenul de aparitie de unde de soc la intrarea in compresor. nmlkj

1. Alimentata la presiune constanta; nmlkj

2. Alimentata la presiune variabila; nmlkj

3. Caracteristica sistemului turbocompound. nmlkj

4. Antrenata de motor. nmlkj

1. Turatia turbinei este dependenta de sarcina motorului; nmlkj

2. Aerul este comprimat in racitorul aerului de supraalimentare; nmlkj

3. Turatia suflantei este acordata cu turatia motorului; nmlkj

4. Puterea absorbita de suflanta variaza cu turatia motorului. nmlkj

Fie π = ps/p0, raportul de crestere al presiunii in compresorul de aer de supraalimentare. Temperatura aerului se determina cu relatia:

of 394


638.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura b indica:

639.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figurile c si d indica:

1.

k

k

s πεTT1

0

−

⋅⋅=

nmlkj

2.

10

−⋅= k

k

s πTT

nmlkj

3.

k

k

s πTT1

0

−

⋅=

nmlkj

4.

απTT k

k

s ⋅⋅= −10

nmlkj

1. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata mecanic, solutie aplicabila motoarelor in doi timpi;

nmlkj

2. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata electric, solutie aplicabila motoarelor in doi timpi;

nmlkj

3. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata mecanic, solutie aplicabila motoarelor in patru timpi;

nmlkj

4. Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata electric, solutie aplicabila motoarelor in patru timpi.

nmlkj

1. Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de nmlkj

of 394


640.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura e indica:

641.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura f indica:

supraalimentare fiind realizata in incinta de sub piston, iar in a doua solutie intr-o pompa de baleiaj;

2. Supraalimentare in paralel, in prima solutie treapta a doua de supraalimentare fiind realizata in incinta de sub piston, iar in a doua solutie intr-o pompa de baleiaj;

nmlkj

3. Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de supraalimentare fiind realizata intr-o pompa de baleiaj, iar in a doua solutie in incinta de sub piston;

nmlkj

4. Supraalimentare in paralel, in prima solutie treapta a doua de supraalimentare fiind realizata intr-o pompa de baleiaj, iar in a doua solutie in incinta de sub piston.

nmlkj

1. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in patru timpi;

nmlkj

2. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in doi timpi cu generator de arbore;

nmlkj

3. Sistem turbocompound pentru motor in patru timpi, cu convertor de impuls pe colectorul de evacuare si cu clapet de by-pass B1 intre tubulatura de refulare a compresorului si cea de evacuare gaze arse din motor si clapet CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezultat posibilitatea de prelucrare de catre turbina atat a energiei potentiale cat si cinetice;

nmlkj

4. Sistem turbocompound pentru motor in doi timpi, cu convertor de impuls pe colectorul de evacuare si cu clapet de by-pass B1 intre tubulatura de refulare a compresorului si cea de evacuare gaze arse din motor si clapet CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezultat posibilitatea de prelucrare de catre turbina atat a energiei potentiale cat si cinetice.

nmlkj

1. Sistem de supraalimentare pentru motoarele in patru timpi a carui flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care este deschis pentru sarcini de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionarii la sarcini partiale mici;

nmlkj

of 394


642.In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura a indica:

643.Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza prima etapa a separarii combustibilului greu din cadrul instalatiei de combustibil a unui motor naval lent de propulsie, conform figurii SA 1:

644.Combustibilul este admis in cilindrul motorului diesel prin:

2. Sistem de supraalimentare pentru motoarele in doi timpi a carui flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care este deschis pentru sarcini de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionarii la sarcini partiale mici;

nmlkj

3. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in patru timpi;

nmlkj

4. Sistem turbocompound PTO (power take-off) pentru un motor in doi timpi cu generator de arbore.

nmlkj

1. Sistem turbocompound; nmlkj

2. Sistem de turbosupraalimentare consacrata pentru motor in patru timpi; nmlkj

3. Sistem de turbosupraalimentare consacrata pentru motor in doi timpi; nmlkj

4. Ambele raspunsuri b) si c) sunt valabile. nmlkj

1. 1 - de la tk consum; 2 - la tk decantare; 3 - de la tk scurgeri combustibil; 4 - de la tk comanda separatoare; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk preaplin;

nmlkj

2. 1 - de la tk consum; 2 - la tk preaplin; 3 - de la tk apa comanda separatoare; 4 - de la tk preaplin; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;

nmlkj

3. 1 - de la tk preaplin; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tk apa comanda separatoare; 4 - de la tk hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;

nmlkj

4. 1 - de la tk decantare; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tanc apa comanda separator; 4 – apa spalare de la hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil

nmlkj

of 394


645.Injectorul prezentat in figura SA 2 se deschide datorita presiunii combustibilului ce actioneaza asupra:

646.Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continua a unui motor principal se recomanda, deoarece:

647.Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 actioneaza asupra resortului 4, permitand

648.Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile urmatoare:

1. Supapele de admisie; nmlkj

2. Carburator; nmlkj

3. Ferestrele de evacuare; nmlkj

4. Injector nmlkj

1. Acului injectorului nmlkj

2. Reperului poz. 7 nmlkj

3. Reperului poz. 4 nmlkj

4. Pistonasul pompei de injectie nmlkj

1. Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara intreruperea functionarii motorului

nmlkj

2. Gradul de filtrare se dubleaza nmlkj

3. Gradul de imbacsire se reduce la jumatate nmlkj

4. Caderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumatate nmlkj

1. Patrunderea agentului de racire a injectorului nmlkj

2. Patrunderea combustibilului refulat de pompa de injectie nmlkj

3. Reglarea presiunii de injectie nmlkj

4. Realizarea unui amestec carburant corespunzator sarcinii motorului nmlkj

of 394


649.Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:

650.Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor in doi timpi functionand cu combustibil greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

651.Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimenteaza separatorul:

1. Pompa injector nmlkj

2. Pompa cu piston sertar cu cursa variabila, acesta controland cantitatea refulata de combustibil

nmlkj

3. Pompa cu supape (atat de aspiratie, cat si de refulare) nmlkj

4. Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controland orificiile de aspiratie a combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatuit din parghii si cremaliera

nmlkj

1. Pistonasul pompei de inejctie este antrenat de regulatorul motorului nmlkj

2. Pistonasul pompei este antrenat de o cama corespunzatoare a arborelui de distributie

nmlkj

3. Comanda reglarii este generata de regulatorul de turatie al motorului nmlkj

4. Variantele b) si c) simultan nmlkj

1. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind purificator, al doilea clarificator

nmlkj

2. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind purificator, al doilea clarificator

nmlkj

3. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind clarificator, al doilea purificator

nmlkj

4. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind clarificator, al doilea purificator

nmlkj

of 394


652.In figura SA 5 incalzitorul final de combustibil are ca agent de incalzire:

653.In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:



1. Tanc consum nmlkj

2. Tanc decantare nmlkj

3. Tanc buncheraj nmlkj

4. Tanc de preaplin nmlkj

1. Abur saturat nmlkj

2. Abur supraaancalzit nmlkj

3. Apa calda nmlkj

4. Ulei cald nmlkj

1. 5-robinet cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta presiune; nmlkj

2. 10-racitor de combustibil;11- filtre; nmlkj

3. 2-tanc de decantare combustibil greu; 3-tanc de mortorina; nmlkj

4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-debitmetru nmlkj

1. 5-valvula termoregulatoare cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta presiune;

nmlkj

2. 10-racitor de combustibil;11- filtre; nmlkj


4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-supapa de siguranta nmlkj

of 394


656.Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea amestecurilor de hidrocarburi, apa si impuritati pe baza

657.Subsistemul de combustibil inalta presiune (de injectie) realizeaza:

658.Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program ciclic temporizat, realizat de o instalatie de automatizare, care comanda:

659.Figura SA 7 prezinta un separator purificator si transformarea necesara pentru a deveni clarificator. Diferenta dintre cele doua consta

1. 5-robinet cu trei cai; 6- filtru fin; nmlkj

2. Vascozimetrul este montat intre incalzitorul de combustibil si filtrele fine; nmlkj


4. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-debitmetru nmlkj

1. Principiului separarii centrifugale, eliminand apa ce a mai ramas dupa separarea gravitationala si impuritatile

nmlkj

2. Principiului separarii gravitationale, in tancul de decantare nmlkj

3. Principiului separarii gravitationale, in tancul de stocaj nmlkj

4. Principiului separarii gravitationale, in tancul de consum nmlkj

1. Pregatirea combustibilului inainte de pompa de injectie; nmlkj

2. Alimentarea separatoarelor de combustibil; nmlkj

3. Alimentarea tancurilor de serviciu; nmlkj

4. Introducerea combustibilului in cilindri la momentul si cu parametrii necesari bunei functionari a motorului

nmlkj

1. Operatiunile de ambarcare si transfer al combustibilului; nmlkj

2. Operatiunile de alimentare cu combustibil a motorului principal; nmlkj

3. Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a instalatiei; nmlkj

4. Operatiunile de incalzire a combustibilului inaintea pompelor de injectie nmlkj

of 394


in:

660.Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se realizeaza:

661.Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se realizeaza:

1. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu impuritatile

nmlkj

2. Separatorul clarificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul purificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu impuritatile

nmlkj

3. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata continuu

nmlkj

4. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, realizand astfel separarea integrala a apei si grosieraa impuritatilor

nmlkj

1. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de combustibil in faza de descarcare

nmlkj

2. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului nmlkj

3. Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de evacuare a apei si impuritatilor

nmlkj

4. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate nmlkj

1. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de combustibil in faza de descarcare

nmlkj

2. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului; nmlkj

3. Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de evacuare a apei si impuritatilor;

nmlkj

4. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate nmlkj

of 394


662.Figura SA 9 indica modul in care se poate face dozarea cantitatii de combustibil in functie de turatie si sarcina

663.Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal lent este urmatorul:

664.Vascozimetrul din figura SA 10 este de tipul:

665.In figura SA 43- instalatia de transfer si separare combustibil:

1. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul (a);

nmlkj

2. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul (b);

nmlkj

3. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (a) si atat inceputul cat si sfarsitul (c);

nmlkj

4. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (b) si atat inceputul cat si sfarsitul ©

nmlkj

1. Asigura mentinerea temperaturii combustibilului, prin izolarea cu tubulatura insotitoare de abur a tubulaturii de combustibil, prin aceasta valoarea vascozitatii mentinandu-se in limitele admisibile;

nmlkj

2. Asigura mentinerea vascozitatii combustibilului, prin intermediul unui emitator diferential de presiune si a unui sistem de comanda pneumatic, care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur care parcurge incalzitoarele finale si modifica temperatura combustibilului;

nmlkj

3. Asigura mentinerea debitului de abur care parcurge incalzitoarele finale; nmlkj

4. Asigura mentinerea presiunii de injectie. nmlkj

1. Cu regulator de presiune; nmlkj

2. Hidrodinamic; nmlkj

3. Ultrasonic; nmlkj

4. Cu pompa cu roti dintate nmlkj

of 394


666.Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea lagarelor motorului diesel semirapid de putere redusa:

667.Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzatoare a motorului diesel sunt: livrarea unei cantitati suficiente de lubrifiant si:

668.Schimbatoarele de caldura se afla instalate, cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar in:

669.Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului si mecanismelor de distributie, deoarece:

1. 6- pompa alimentare separator de MDO; 7- incalzitor de HFO; nmlkj

2. 3- Tanc de depozit; nmlkj

3. tanc de decantare HFO; 12- pompa de alimentare MDO; nmlkj

4. 13-valvula cu trei cai pentru automatizarea separatorului ; Tancurile nu sunt prevazute cu robineti de purja

nmlkj

1. Barbotaj; nmlkj

2. Ungere sub presiune; nmlkj

3. Picurare; nmlkj

4. Ungatori mecanici nmlkj

1. Cifra cetanica; nmlkj

2. Punctul de curegere; nmlkj

3. Vascozitatea la temperatura corespunzatoare; nmlkj

4. Calitatea uleiului nmlkj

1. Sistemul de alimentare cu combustibil; nmlkj

2. Sistemul de lansare cu aer comprimat; nmlkj

3. Sistemul de ungere; nmlkj

4. Sistemul de comanda si protectie a motorului nmlkj

of 394


670.Separatorul de ulei este montat:

671.Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:

672.Figura SA 12 prezinta subsistemul de ungere al:

1. Pentru a doua categorie nu sunt necesare racitoare de ulei; nmlkj

2. Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca deteriorari ale mecanismului de distibutie;

nmlkj

3. In ambele subsisteme se utilizeaza uleiuri neaditivate; nmlkj

4. Cele doua subsiteme reclama tipuri si metode diferite de separare a uleiului

nmlkj

1. Dupa racitorul de ulei; nmlkj

2. Inainte de racitorul de ulei; nmlkj

3. In circuit separat; nmlkj

4. Dupa pompa de circulatie ulei nmlkj

1. Aspira din tancul de alimentare ulei motor auxiliar MA si refuleaza in tancul de circulatie ulei motor principal MP;

nmlkj

2. Aspira uleiul din tancul de circulatie ulei de sub motorul principal MP si il refuleaza tot in acesta;

nmlkj

3. Aspira uleiul din tancul de ulei lucrat din dublul fund si il refuleaza in tancul de circulatie ulei MP;

nmlkj

4. Realizeaza functia de la punctul b), sau, prin comutarea corespunzatoare a flanselor “trece-nu trece” de pe aspiratia/refularea acestora se pot dubla, realizand si separarea uleiului din baia de ulei a motorului auxiliar MA

nmlkj

1. Lagarelor palier; nmlkj

2. Lagarelor de sprijin de pe linia axiala; nmlkj

3. Cilindrilor; nmlkj

4. Turbosuflantelor nmlkj

of 394


673.Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata camasii cilindrului se poate face:

674.Canalele de ungere practicate in bratele arborelui cotit al unui motor in patru timpi sunt destinate furnizarii de ulei catre:

675.Debitul pompei de circulatie ulei este:

676.Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele particularitati:

1. Uni-level (pe un singur rand), si anume high-level, la partea superioara a camasii, ungere utilizata la motoarele mai vechi;

nmlkj

2. Uni-level (pe un singur rand), si anume low-level, la distanta mai mare de partea superioara decat modelul consacrat high-level:;

nmlkj

3. Multi-level (pe mai multe nivele): ungere utilizata la motoarele moderne si care confera flexibilitatea necesara prevenirii uzurii corozive in partea superioara a camasii si a celei adezive in partea inferioara,

nmlkj

4. Toate variantele anterioare se afla inca in exploatare nmlkj

1. Lagarele palier; nmlkj

2. Lagarelor maneton; nmlkj

3. Bucsei boltului pistonului; nmlkj

4. Tuturor elementelor de mai sus nmlkj

1. Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea combustibilului si preluata de uleiul de ungere;

nmlkj

2. Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si preluata de ulei;

nmlkj

3. Invers proportional cu volumul tamcului circulatie ulei; nmlkj

4. Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si preluata de ulei si proportional cu diferenta de temperatura intre intrarea si iesirea uleiului din motor

nmlkj

1. Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei;

nmlkj

of 394


677.Figura SA 11 prezinta schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar. Precizati destinatia pompelor de ungere:

678.Racitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alimentate cu:

679.Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Acesta se bazeaza pe principiul:

2. Este de tipul cu carter uscat, avand un tanc circulatie ulei sub motor; nmlkj

3. Este de tipul cu carter umed, avand un tanc circulatie ulei sub motor; nmlkj

4. Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei

nmlkj

1. PUA-pompa de circulatie ulei, articulata pe motor; PPU-electropompa de preungere; PM-pompa manuala, care dubleaza PPU, utilizata si pentru manipularea uleiului;

nmlkj

2. PUA-pompa de preungere; PPU-pompa de circulatie ulei; PM-pompa manuala pentru cazuri de avarie;

nmlkj

3. PPU-pompa de avarie; PUA-pompa de circulatie; PM-pompa de circulatie de rezerva;

nmlkj

4. PUA-pompa de circulatie, uzual cu actionare individuala (electropompa); PPU-pompa de preungere, articulata pe motor si utilizata la pornirea acestuia; PM-pompa manuala ce dubleaza PPU

nmlkj

1. Apa de mare, pentru racirea uleiului; nmlkj

2. Apa tehnica pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru curatarea racitoarelor;

nmlkj

3. Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea racitoarelor;

nmlkj

4. Tricloretilena pentru racirea uleiului si apa tehnica pentru curatarea racitoarelor

nmlkj

1. Ungerii prin stropire; nmlkj

of 394


680.Ungerea arborelui de distributie din figura SA 14 se realizeaza:

681.Figura SA 15 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este:

682.In figura SA 15, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal. Valvula 8 este pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfel incat:

2. Ungerii gravitationale; nmlkj

3. Ungerii mixte sub presiune prin barbotare si stropire; nmlkj

4. Ungere de inalta presiune nmlkj

1. Prin stropire; nmlkj

2. Prin barbotare; nmlkj

3. Prin canalele 4; nmlkj

4. Prin canalele 8 nmlkj

1. Tancul de circulatie ulei MP, situat sub motor; nmlkj

2. Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a); nmlkj

3. Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA; nmlkj

4. Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de avarie a agregatului

nmlkj

1. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe alimentarea cu combustibil a motorului;

nmlkj

2. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe manevra de lansare a motorului;

nmlkj

3. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe manevra de inversare a motorului;

nmlkj

4. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat creste, se intrerupe alimentarea cu combustibil a motorului

nmlkj

of 394


683.Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere:

684.In figura SA 16 transferul uleiului din tancul 2 in tacul 6 se poate face cu:

685.In figura SA 17-instalatiade ungere mecanism motor:

686.In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:

1. Are tanc de compensa; nmlkj

2. Are tanc de circulatie; nmlkj

3. Are valvula termoregulatoare in circuit; nmlkj

4. Are racitoare in circuit nmlkj

1. Numai cu pompa actionata electric; nmlkj

2. Numai cu pompa actionata manual; nmlkj

3. Cu pompa actionata electric sau cu pompa actionata manual; nmlkj

4. Transfer gravitational nmlkj

1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de alimentare separator; nmlkj

2. 1-motor;2-tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; nmlkj

3. 3-filtru; 5-incalzitor de ulei; nmlkj

4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere cap de cruce

nmlkj

1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare; nmlkj

2. 1-motor; 2-tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; nmlkj

3. 3-filtru; 5-incalzitor de ulei; nmlkj

4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere lagare palier

nmlkj

of 394


687.In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:

688.Pompa PPU din figura SA 11, care prezinta sistemul de ungere a motoarelor auxiliare si sistemul de separare ulei, este destinata:

689.Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11:

690.Uzual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului principal lent este de doua, deoarece:

1. 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare cu doua cai;

nmlkj

2. 1-motor;2-tanc ulei ; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; nmlkj

3. 3-filtru; 5-racitor de ulei; nmlkj

4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere lagare paliere

nmlkj

1. Ungerii in functiionarea normala a DG-ului respectiv; nmlkj

2. Ungerii de avarie; nmlkj

3. Preungerii DG-ului inainte de pornirea acestuia; nmlkj

4. Dublarii pompei de ulei articulate pe motor nmlkj

1. Aspira uleiul din tancul de decantare si il refuleaza in tancul de consum ulei;

nmlkj

2. Aspira ulei din tancul de ulei lucrat si il refuleaza in tancul de circulatie ulei de sub motorul principal;

nmlkj

3. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza in tancul de ulei lucrat de sub motorul principal;

nmlkj

4. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza tot in acesta. nmlkj

of 394


691.Uleiul de ungere cilindri:

692.Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate:

693.Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:

1. Unul este de rezerva; nmlkj

2. Fiecare contine cate un sort special de ulei, destinat ungerii motorului la functionarea pe combustibil greu, respectiv usor;

nmlkj

3. Debitul pompelor de ungere este prea mare; nmlkj

4. Presiunea uleiului refulat de pompele de ungere este mare. nmlkj

1. Este distribuit de ungatori si partial dispersat intr-o pelicula foarte fina de catre segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta parte este consumat inevitabil in procesul de ardere;

nmlkj

2. Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagarelor acestuia; nmlkj

3. Este utilizat complet in procesul de lubrificare a camasii cilindrului, fiind apoi scurs in carter;

nmlkj

4. Este complet consumat in procesul de ardere nmlkj

1. Inainte de racitoarele de ulei; nmlkj

2. Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu mari exagerat dimensiunile;

nmlkj

3. Indiferent, inainte de intrarea in motor; nmlkj

4. Inaintea pompelor de circulatie ulei nmlkj

1. Debitul pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o ora;

nmlkj

2. Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe peretii tancului, ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata libera a tancului, datorita sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o ora;

nmlkj

3. Puterea si sarcina motorului; nmlkj

4. Autonomia navei nmlkj

of 394


694.Figura SA 18 prezinta:

695.Figura SA 19 prezinta sistemul de ungere controlat electronic al cilindrilor motorului lent modern. Acesta:

696.In figura SA 20 este prezentata:

697.Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Pozitia 13 unsa cu lubrifiant este:

1. Un racitor dublu cu placi; nmlkj

2. Un racitor dublu cu tevi; nmlkj

3. Un filtru magnetic; nmlkj

4. Curatirea unei baterii de filtre, realizata prin inversareacurgerii in elementul ce urmeaza a fi inversat

nmlkj

1. Permite controlul ratei de ungere a cilindrilor, ca si al momentului si duratei adecvate pe ciclul motor ale ungerii cilindrului;

nmlkj

2. Este astfel conceput incat sa permita ungerea fortata a fiecarui nivel de orificii de ungere;

nmlkj

3. Functionarea se realizeaza fara defectiuni pentru un numar mare de cicluri de incarcare;

nmlkj

4. Toate raspunsuri anterioare nmlkj

1. O pompa de ungere cilindri, pentru care miscarea de rotatie a camelor, obtinuta de la un mecanism cu clichet actionat prin intermediul unui brat reglabil in functie de sarcina de la arborele de antrenare;

nmlkj

2. Pompa de circulatie ulei, antrenata de motorul auxiliar; nmlkj

3. Pompa de circulatie ulei cu actionare individuala, pentru motorul in doi timpi;

nmlkj

4. Pompa individuala de ungere turbosuflanta nmlkj

of 394


698.Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:

699.Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:

700.Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizata in procesul de generare a apei tehnice

701.Camasa cilindrului din figura SA 21 prezinta inele de etansare la

1. Tija supapei; nmlkj

2. Tachetul; nmlkj

3. Orificiile lagarelor culbutorului; nmlkj

4. Cama nmlkj

1. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord;

nmlkj

2. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in motor; nmlkj

3. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta, pistoane si injectoare;

nmlkj

4. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice nmlkj

1. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord;

nmlkj

2. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in motor; nmlkj

3. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta, pistoane si injectoare;

nmlkj

4. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice nmlkj

1. Ca agent de racire a distilatului; nmlkj

2. Ca agent de racire a apei de mare; nmlkj

3. Ca agent de incalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica; nmlkj

4. Agent principal de obtinere a vacuumului in distilator nmlkj

of 394


partea inferioara (O-ring). Acestea servesc la:

702.Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal este destinat mentinerii constante a presiunii in sistem si:

703.Presiunea maxima in oricare din subsistemele in circuit inchis cu apa tehnica ale motorului este atinsa:

704.Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire in circuit inchis cu apa tehnica este localizat:

1. Etansarea la apa intre camasa si blocul cilindrilor; nmlkj

2. Usoara centrare a camasii; nmlkj

3. Impiedicarea patrunderii uleiului de ungere in carter; nmlkj

4. Asigurarea unei distributii corespunzatoare a temperaturii dintre camasa si blocul cilindrilor

nmlkj

1. Reducerii temperaturii apei; nmlkj

2. Reducerii turbulentei apei de racire; nmlkj

3. Evitarii socurilor hidraulice; nmlkj

4. Cresterii volumului de apa pe masura intensificarii regimului termic al motorului

nmlkj

1. La iesirea din subsitemul racire cilindri nmlkj

2. La intrarea in tancul de compensa; nmlkj

3. La intrarea in racitorul aferent; nmlkj

4. La refularea pompei de circulatie apa racire nmlkj

1. In pozitia cea mai inalta din subsistem; nmlkj

2. In pozitia cea mai de jos; nmlkj

3. La nivelul paiolului din compartimentul de masini; nmlkj

4. Indiferent in ce pozitie nmlkj

of 394


705.Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racire in circuit inchis ale motorului regleaza temperatura apei de racire prin by-passarea unei cantitati de apa:

706.In figura SA 22 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a magistralei de apa de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv:

707.Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire in circuit inchis se determina in functie de:

708.Figura SA 23 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui motor naval lent modern. Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia in discutie:

1. In raport cu motorul; nmlkj

2. In raport cu racitorul; nmlkj

3. In raport cu tancul de compensa; nmlkj

4. Si deversarea acesteia peste bord nmlkj

1. Chesoanele Kingston si purjele acestora; nmlkj

2. Chesoanele si filtrele Kingston; nmlkj

3. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu aer; nmlkj

4. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu abur nmlkj

1. Zona de navigatie; nmlkj

2. Temperatura gazelor de evacuare din motor; nmlkj

3. Numarul de recirculari ale apei; nmlkj

4. Temperatura apei la iesirea din motor nmlkj

1. Racirea pistonului se face cu ulei, circulat prin tije telescopice; nmlkj

2. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului; nmlkj

3. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea nmlkj

of 394


709.Racirea injectoarelor se poate face:

710.Temperatura de vaporizare a apei de mare in generatorul de apa tehnica este mai mica decat apa de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din generatorul de apa tehnica:

711.In figura SA 24- instalatia de racire cu apa de mare:

712.In figura SA 25 –instalatia de racire:

predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului; 4. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului, urmata de efectul agitator al agentului de racire

nmlkj

1. Cu apa tehnica; nmlkj

2. Cu combustibil; nmlkj

3. Variantele a) si b); nmlkj

4. Doar varianta a) nmlkj

1. Da; nmlkj

2. Da, in functie de temperatura apei de mare si nu se modifica cu vacuumul generator;

nmlkj

3. Nu; nmlkj

4. Nu, deoarece agentul de racire isi modifica temperatura nmlkj

1. 4- filtru ; 5-pompa de circulatie; 12-tubulatura de surplus; nmlkj

2. 9-racitor de ulei; nmlkj

3. 6-traductor de temperatura; 7-racitor de aer; nmlkj

4. 12-tubulatura de recirculare; 14- diafragme pentru reglarea presiunii apei nmlkj

1. Racirea uleiului cu apa de mare; nmlkj

of 394


713.Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Rolul valvulei termoregulatoare VTR-MP comandate pneumatic de o instalatie de automatizare este:

714.Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Valvula termoregulatoare VTR-MP este comandata de:

715.Ordinea in care este realizata in racitoare racirea agentilor de lucru ce asigura functionarea motorului de propulsie este:

2. Racirea aerului de supraalimentare cu apa tehnica; nmlkj

3. Racirea condensatorului cu apa de mare; nmlkj

4. Pompele de racire cilindri sunt paralel nmlkj

1. De a permite trecerea apei refulate de pompele principale de apa de mate PR spre generatorul de apa tehnica, daca apa nu mai dispune de capacitate de racire;

nmlkj

2. De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de capacitate de racire;

nmlkj

3. De a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, daca acesta mai dispune de capacitate de racire;

nmlkj

4. De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de capacitate de racire si de a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, in caz contrar

nmlkj

1. Pneumatic de instalatia de automatizare; nmlkj

2. Hidraulic de uleiul din sistemul de protectie a motorului; nmlkj

3. De apa tehnica ; nmlkj

4. De apa de mare nmlkj

1. Racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane, racitoarele de ulei

nmlkj

of 394


716.Conform schemei sistemului de racire cu apa de mare din figura SA 26, se constata interceptia dintre acest sistem si instalatia de balast, explicatia acesteia fiind urmatoarea:

717.In schema din figura SA 26, este indicata si racirea motoarelor auxiliare. Prin subsistemul respectiv se realizeaza:

718.Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform schemei din figura SA 26, de catre:

2. Racitoaterele de ulei, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane;

nmlkj

3. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare;

nmlkj

4. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri nmlkj

1. Pentru cazuri deosebite, de regula la navigatia in zone foarte reci, in ape cu gheata sparta care poate infunda prizele de fund, exista posibilitatea folosirii unui tanc de balast ca tanc de circulatie;

nmlkj

2. Aspiratia din magistrala Kingston si refularea peste bord sunt cuplate la tancul de balast, sistemul deschis transformandu-se intr-unul inchis;

nmlkj

3. Sunt valabile ambele formulari de la punctele anterioare; nmlkj

4. Situatia se justifica atunci cand pompele de balast sunt avariate nmlkj

1. Racirea lagarelor motorului auxiliar; nmlkj

2. Racirea aerului de supraalimentare al motorului auxiliar; nmlkj

3. Racirea injectoarelor motorului auxiliar; nmlkj

4. Aliomentarea pe ramificatii independente a racitoarelor aerului de supraalimentare, racitoarele de ulei RU si racitoarele de ulei cilindri RC, acestea fiind inseriate

nmlkj

1. Pompele de serviciu port PS, in stationare la cheu, iar in mars, prin ramificatia de legatura prevazuta cu o valvula de retinere VUL, din

nmlkj

of 394


719.Pompele PG din schema sistemului de racire in circuit inchis din figura SA 27 sunt destinate:

720.Figura SA 28 indica schema globala de racire controlata de sarcina motorului naval lent modern. Caracteristicile de baza sunt urmatoarele:

721.Sistemul din figura SA 29 este cel aferent:

subsistemul de racire al motorului principal; 2. Pompele principale de apa de mare PR, in stationare la cheu si de catre pompele de serviciu PS in mars;

nmlkj

3. Pompele PG in stationare si PS in mars; nmlkj

4. Pompele PS in stationare la cheu si PG in mars nmlkj

1. Alimentarii racitoarelor motorului principal; nmlkj

2. Alimentarii racitoarelor motoarelor auxiliare; nmlkj

3. Alimentarii generatorului de apa tehnica; nmlkj

4. Racirii electrocompresoarelor si lagarelor intermediare LI si a lagarului etambou

nmlkj

1. Fluxul agentului de racire este divizat intr-un circuit primar, care ocoleste camasa in scopul racirii chiulasei si un circuit secundar dedicat racirii cilindrului;

nmlkj

2. Debitul agentului de racire este controlat prin sarcina motorului, in scopul evitarii coroziunii la orice regim de functionare;

nmlkj

3. Noul sistem este presurizat, pentru evitarea fornarii vaporilor datorita atingerii unor temperaturi mai ridicate ale camasii decat in sistemul conentional;

nmlkj

4. Sunt valabile toate afirmatiile anterioare nmlkj

1. Racirii cilindrilor motorului semirapid; nmlkj

2. Racirii pistoanelor motorului semirapid; nmlkj

of 394


722.Racirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerata in figura SA 29 se realizeaza:

723.In figura SA 44- instalatia de racire:

724.La un motor in patru timpi cu opt cilindri in linie, distanta unghiulara dintre camele de admisie este:

725.Sistemul de evacuare a motorului in doi timpi trebuie sa asigure:

3. Racirii pistoanelor motorului lent; nmlkj

4. Racirii injectoarelor motorului lent nmlkj

1. Cu apa de mare; nmlkj

2. Cu apa tehnica circulata prin tije telescopice; nmlkj

3. Cu ulei vehiculat prin tija pistonului; nmlkj

4. Cu ulei vehiculat prin tije telescopice solidare cu pistonul nmlkj

1. Racitor de ulei cu apa de mare; nmlkj

2. Racitor de aer in doua trepte cu apa tehnica; nmlkj

3. Racirea motoarelor auxiliare cu apa de mare; nmlkj

4. Doua trepte de racire cu apa de mare nmlkj

1. 90 grd RAC, 90 grd RAD; nmlkj

2. 90 grd RAC, 45 grd RAD nmlkj

3. 45 grd RAC, 90 grd RAD; nmlkj

4. 45 grd RAC, 45 grd RAD nmlkj

1. Furnizarea de energie turbinei de supraalimentare; nmlkj

2. Reducerea nivelului de zgomot in compartimentul de masini; nmlkj

3. Eliminarea gazelor de ardre din cilindrul motor; nmlkj

of 394


726.Durata procesului de evacuare la un motor in patru timpi este:

727.Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetrizarea diagramei de schimb de gaze la motoarele in doi timpi?

728.Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea ferestrelor de evacuare mai mare decat a celor de baleiaj:

729.Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de incidenta pe camasa cilindrului are drept scop:

4. Toate cele anterioare nmlkj

1. Mai mare de 90 grd RAD; nmlkj

2. Mai mare de 180 grd RAC; nmlkj

3. Ambele raspunsuri de la a) si b); nmlkj

4. Mai mica decat 90 grd RAD si decat 180 grd RAC nmlkj

1. Da; nmlkj

2. Nu, pentru ca se respecta fluxul de functionare; nmlkj

3. Nu, pentru ca aceasta este actionata hidraulic; nmlkj

4. Nu, pentru baleiajul este in echicurent nmlkj

1. Nu se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze nmlkj

2. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se instaleaza clapeti pe traseul de evacuare;

nmlkj

3. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se instaleaza clapeti pe traseul de admisie;

nmlkj

4. Raspunsurile b) si c). nmlkj

1. Reducerea turbulentei incarcaturii proaspete; nmlkj

2. Inducerea miscarii de swirl; nmlkj

3. Usurarea evacuarii gazelor de ardere; nmlkj

4. Opunerea fata de miscarea de squish nmlkj

of 394


730.Cresterea jocului dintre tija supapei si bratul culbutorului are drept consecinta:

731.Sistemul de actionare al arborelui cu came este destinat mentinerii raportului corespunzator intre acesta si arborele cotit, scop in care arborele cu came este antrenat:

732.Reperul A din figura Sa 30 reprezinta:

733.Reperul notat cu E din figura SA 31 este:

1. Marirea intarzierii la inchiderea supapei; nmlkj

2. Marirea avansului la deschiderea supapei; nmlkj

3. Reducerea duratei de deschidere a supapei; nmlkj

4. Marirea duratei de deschidere a supapei nmlkj

1. Jumatate din turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi; nmlkj

2. Cu turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi; nmlkj

3. Cu turatie dubla fata de cea a arborelui cotit, pentru motorul in patru timpi;

nmlkj

4. Cu un sfert din turatia arborelui cotit, pentru motorul in patru timpi nmlkj

1. Tija impingatoare din sistemul de actionare a supapelor; nmlkj

2. Axul culbutorului; nmlkj

3. Surubul de reglaj al jocului termic; nmlkj

4. Tija supapei nmlkj

1. Teava de dirijare a apei de racire a pistonului; nmlkj

2. Tija impingatoare din sistemul de distributie; nmlkj

3. Conducta de inalta presiune; nmlkj

4. Conducta de ungere a culbutorului nmlkj

of 394


734.Figura SA 32 prezinta chiulasa armata a motorului in patru timpi Wartsila 26; specificitatea sistemului de actionare a supapelor consta in:

735.In figura SA 33 se prezinta:

736.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele pompei de injectie este:

1. Culbutorul actioneaza simultan asupra cate unei supape de admisie si a uneia de evacuare;

nmlkj

2. Culbutorul este unic pentru ambele tipuri de supape si actioneaza separat asupra supapelor de admisie si de evacuare, situate pe doua randuri diferite, dar simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin intermediul unui taler;

nmlkj

3. Culbutorul actioneaza consecutiv asupra celor doua supape de admisie, apoi tot consecutiv asupra celor de evacuare, prin intermediul unui taler;

nmlkj

4. Existenta a cate unui sistem de actionare pentru fiecare tip de supape, culbutorii corespunzatori actionand simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin intermediul unui taler

nmlkj

1. Sistemul mecanic de actionare a supapei de admisie a unui motor in patru timpi;

nmlkj

2. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in patru timpi;

nmlkj

3. Sistemul pneumatic de inchidere a supapei de evacuare a unui motor in doi timpi cu baleiaj in echicurent;

nmlkj

4. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in doi timpi cu baleiaj in echicurent si de inchidere mecanica a acesteia.

nmlkj




4. 90 grd RAC; 180 grd RAD nmlkj

of 394


737.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de evacuare este:

738.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de admisie este:

739.Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) se poate hFB = hFE:

740.Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) cu hFB > hFB se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze:

741.Baleiajul in contracurent poate fi in bucla inchisa:




4. 90 grd RAC; 180 grd RAD nmlkj


2. 900 RAC; 950 RAD; nmlkj

3. 1800 RAC; 900 RAD; nmlkj

4. 900 RAC; 450 RAD nmlkj

1. Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de baleiaj; nmlkj

2. Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de evacuare; nmlkj

3. Nu; nmlkj

4. Nu, deoarece baleiajul este in echicurent nmlkj

1. Nu; nmlkj

2. Da, dar se pun clapeti pe traseul de evacuare; nmlkj

3. Baleiajul nu poate fi in contracurent; nmlkj

4. Da, numai daca presiunea de supraalimentare ramane constanta nmlkj

of 394


742.Pe camasa cilindrului sunt practicate FB si FE, iar in cilindru se misca doua pistoane. Cum se considera baleiajul:

743.In figura SA 5 caldarina recuperatoare de pe traseul de evacuare al unui motor principal are:

744.Rolul sistemului de distributie este urmatorul:

1. Da; nmlkj

2. Da, numai pentru motoare in 2 timpi cu supapa de evacuare; nmlkj

3. Nu; nmlkj

4. Nu, deoarece se modifica avansul la injectie nmlkj

1. Echicurent; nmlkj

2. Nu se poate considera baleiaj; nmlkj

3. In bucla inchisa; nmlkj

4. In bucla deschisa nmlkj

1. Doua suprafete de schimb de caldura; nmlkj

2. Trei suprafete de schimb de caldura; nmlkj

3. suprafata de schimb de caldura; nmlkj

4. Un debit constant de abur saturat nmlkj

1. Asigurarea distributiei optime a peliculei de lubrifiant pe oglinda camasii cilindrului in regim hidrodinamic;

nmlkj

2. Asiguararea distibutiei uniforme a dozei de combustibil injectate intre cilindrii motorului;

nmlkj

3. Asigurarea introducerrii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la viteze si momente convenabil alese;

nmlkj

4. Asigurarea introducerii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la viteze si momente convenabil alese si inlesnirea producerii la timp a injectiei de combustibil in cilindrii motorului, ca si a pornirii motorului cu aer comprimat si, eventual, a inversarii sensului de mars

nmlkj

of 394


745.Dupa tipul organului care controleaza orificiile sau luminile de admisie si evacuare se disting:

746.La motoarele in patru timpi se aplica, in mod predominant, distributia cu supape, datorita:

747.Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi este format din:

748.Principiul de functionare a sistemului de distributie a gazelor la motoarele in patru timpi este urmatorul:

1. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi si ferestre la motoarele in patru timpi;

nmlkj

2. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi si ferestre la motoarele in doi timpi;

nmlkj

3. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi; cu ferestre la motoarele in doi timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in doi timpi cu baleiaj in echicurent;

nmlkj

4. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi; cu ferestre la motoarele in patru timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in patru timpi cu baleiaj in echicurent

nmlkj

1. Constructiei sale simple si bunei etansari a cilindrului, care se restabileste rapid dupa schimbarea gazelor;

nmlkj

2. Posibilitatilor sporite de asimetrizare a fazelor; nmlkj

3. Imposibilitatii executarii de ferestre datorita gabaritelor mai reduse; nmlkj

4. Maririi perioadei de evacuare fortata a gazelor nmlkj

1. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), organe de transmitere a miscarii si arcurile supapelor;

nmlkj

2. Supape, arbore cotit, organe de transmitere a miscarii si arcurile supapelor;

nmlkj

3. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile supapelor

nmlkj

4. Arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile supapelor nmlkj

of 394


749.In figura SA 34 sunt indicate cateva sisteme de distributie a gazelor la motoarele in patru timpi. Solutia SA 34,a este specifica:

1. Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis;

nmlkj

2. Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis; camele arborelui de distributie comanda ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul permanent cu organele de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si comanda coborarea supapei;

nmlkj

3. Supapa are doua parti: tija, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; talerul, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis; camele arborelui de distributie comanda ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul permanent cu organele de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si comanda coborarea supapei;

nmlkj

4. Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis; culbutorul comanda ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul permanent cu organele de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si comanda coborarea supapei

nmlkj

1. Mecanism de distributie cu supape suspendate (montate in chiulasa), al carui arbore de distributie este plasat lateral;

nmlkj

2. Mecanism de distributie cu supape cu traversa, cu arbore de distributie este plasat lateral;

nmlkj

3. Mecanism cu supape laterale; nmlkj

of 394


750.Montajul supapelor in chiulasa este urmatorul:

751.In figura SA 35 este prezentat:

752.Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) prezentat in figura SA 35 se bazeaza pe:

4. Mecanism fara supape nmlkj

1. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mare;

nmlkj

2. Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mica;

nmlkj

3. Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mare;

nmlkj

4. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mica

nmlkj

1. Talerul supapei unui motor in patru timpi, avand suprafata de reazem executata dintr-un inel de material refractar;

nmlkj

2. Dispozitiv de rotire al supapei; nmlkj

3. Tija cu elasticitate spotita a supapei; nmlkj

4. Solutia de racire a tijei supapei nmlkj

1. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotatie imprimata supapei creste cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului-disc;

nmlkj

2. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a

nmlkj

of 394


753.Figura SA 36 indica sistemul de distributie a gazelor pentru un motor in doi timpi. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile:

754.In figura SA 36 se utilizeaza un sistem de supraalimentare mixt, caracterizat prin:

locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. a); viteza de rotatie imprimata supapei creste cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului-disc;

3. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. a); viteza de rotatie imprimata supapei scade cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului-disc;

nmlkj

4. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotatie imprimata supapei scade cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului-disc

nmlkj

1. Baleiaj este simetric in bucla deschisa; nmlkj

2. Baleiaj in echicurent; nmlkj

3. Baleiajul este asimetric, pistonul cu fusta lunga obturand ferestrele de evacuare;

nmlkj

4. Baleiajul este simetric in bucla inchisa nmlkj

of 394


755.Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un motor in doi timpi prezinta solutia:

756.Daca in racitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului scade sub temperatura mediului ambiant, apare condensarea apei din aer?

757.In figura SA 5 racitorul aerului de supraalimentare este compus din:

1. Existenta unei suflante antrenate mecanic, necesare supraalimentarii la regimuri partiale;

nmlkj

2. Existenta unei turbine de presiune (sistem turbocompound), care, la regimuri mici, antreneaza motorul, pentru reducerea consunului de combustibil;

nmlkj

3. Existenta unei electrosuflante pentru supraalimentarea la regimuri partiale;

nmlkj

4. Existenta uni pompe de baleiaj nmlkj

1. Asimetrizarea evacuarii, datorita clapetilor rotitori prin care se elimina postevacuarea;

nmlkj

2. Asimetrizarea admisiei, datorita clapetilor rotitori; nmlkj

3. Asimetrizarea evacuarii, datorita pistonului cu fusta scurta; nmlkj

4. Asimetrizarea admisiei, datorita pistonului cu fusta scurta nmlkj

1. Da; nmlkj

2. Nu; nmlkj

3. Numai in zone temperate; nmlkj

4. Numai in zone tropicale nmlkj

1. Doua trepte, ambele racite cu apa tehnica; nmlkj

2. Doua trepte, ambele raccite cu apa de mare; nmlkj

3. Doua trepte din care una racita cu apa de mare iar cealalta cu apa tehnica; nmlkj

4. Doua trepte, ambele racite cu aer nmlkj

of 394


758.Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de propulsie navala este initiata:

759.Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:

760.Un motor diesel in doi timpi necesita o cantitate de aer de lansare mai redusa decat cel pentru un motor in patru timpi cu aceeasi cilindree, deoarece motorul in doi timpi:

761.Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie, supapele de lansare (fig. SA 38) montate pe chiulase sunt de tipul:

1. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul este decuplat;

nmlkj

2. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul este cuplat;

nmlkj

3. Prin actionarea distribuitorului de aer, dupa ce aerul din partea inferioara a valvulei principale de lansare a fost drenat;

nmlkj

4. Prin actionarea manetei de lansare, dupa ce aerul din partea inferioara a valvulei principale de lansare a fost drenat

nmlkj

1. In cursa de admisie; nmlkj

2. In cursa de comprimare; nmlkj

3. In cursa de destindere; nmlkj

4. In cursa de evacuare nmlkj

1. Prezinta frecari interne mai reduse; nmlkj

2. Are un raport de comprimare efectiv mai redus; nmlkj

3. Functioneaza cu aer de baleiaj avand presiune pozitiva; nmlkj

4. Functioneaza fara consum de energie pentru realizrea admisiei si evacuarii

nmlkj

1. Comandate, aerul de comanda provenind direct de la buteliile de aer; nmlkj

2. Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel nmlkj

of 394


762.Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a unui motor principal reversibil trebuie sa asigure urmatorul numar de lansari consecutive:

763.Figura SA 39 prezinta urmatoarele variante de sisteme de lansare:

764.Inversarea sensului de rotatie al sistemelor de propulsie navala se face prin mai multe metode:

de lansare din buteliile de lansare, dupa ce a trecut prin valvula principala de lansare;

3. Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel de lansare direct de la buteliile de lansare;

nmlkj

4. Automate, aerul de comanda provenind de la butelia de aer, respectiv distribuitor

nmlkj

1. 6; nmlkj

2. 8; nmlkj

3. 10; nmlkj

4. 12; nmlkj

1. Sistem de lansare cu supape automate (a) si sistem de lansare cu supape comandate (b);

nmlkj

2. Invers fata de varianta a); nmlkj

3. Sistem de lansare cu demaror electric; nmlkj

4. Sistem de lansare cu demaror pneumatic nmlkj

1. Utilizand un reductor inversor prevazut cu mecanism de cuplare, solutie aplicata la navele antrenate de motoare nereversibile si elice cu pas fix;

nmlkj

2. Cu elice cu pas reglabil si motoare nereversibile, inversarea realizandu-se utilizand o masina pas, care modifica unghiul de atac al palelor elicei;

nmlkj

3. Cu sisteme de inversare a sensului de rotatie al motorului principal de propulsie;

nmlkj

4. In exploatare pot exista toate vriantele anterioare, acestea depinzand de tipul motorului de antrenare si de modul de cuplare al motorului cu

nmlkj

of 394


765.Figura SA 40 prezinta:

766.Figura SA 41 prezinta demarorul electric cu mecanism inertial de actionare, utilizat la pornirea motoarelor navelor fluviale si a generatoarelor de avarie. Precizati miscarea pinionului 3 si greutatii 6, solidare cu acesta:

767.Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un capat pe fiecare ax al pinionului si electromotorului din figura SA 41, corespunzatoare unui demaror electric cu mecanism inertial de actionare:

propulsorul

1. modul in care trebuie repozitionate camele mecanismului de distributie, in cazul inversarii sensului de rotatie al motorului, prin deplasarea axiala a arborelui de distributie;

nmlkj

2. modalitatea de utilizare a aceleiasi came a mecanismului de distributie si rotirea arborelui de distributie intr-o pozitie simetrica;

nmlkj

3. modalitatea de inversare a clapetilpor rotitori din sistemul de evacuare; nmlkj

4. servomotorul de inversare a sensului de rotatie nmlkj

1. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1;

nmlkj

2. Miscare axiala la pornire si miscare de rotatie pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1;

nmlkj

3. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala prin efect inertial pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1, dupa cresterea turatiei devenind condus si executand o miscare in sens invers, decuplandu-se;

nmlkj

4. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal 4, fiind antrenat de coroana dintata 2 a volantului 1

nmlkj

1. Reducerea socului mecanic la intrarea in angrenare; nmlkj

of 394


768.Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor lent reversibil. Inversarea este initiata prin actionarea manetei telegrafului din postul de comanta si control, prin actionarea parghiei K. Precizati natura agentului hidraulic care alimenteaza servomotorul A si distribuitorul de siguranta B:

769.Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor lent reversibil. Sistemul mai realizeaza si protectia motorului prin intermediul dispozitivului E, care are interceptii cu instalatia de ungere, apa de racire pistoane si apa de racire cilindri. Reducerea presiunii intr-unul din sistemele anterioare are drept consecinta:

770.In figura SA 45 -instalatia de aer de lansare MP:

2. Antrenarea in miscare axiala a coroanei dintate 2 a volantului 1; nmlkj

3. Antrenarea in miscare de rotatie a coroanei dintate 2 a volantului 1; nmlkj

4. Reducerea nivelului vibratiilor torsionale ale sistemului nmlkj

1. Apa de racire pistoane conectata cu dispozitivul de protectie E; nmlkj

2. Apa de racire cilindri conectata cu dispozitivul de protectie E; nmlkj

3. Uleiul livrat de dispozitvul de blocare a lansarii D, dupa deblocarea acestuia de catre agentul hidraulic ce iese din distribuitorul de siguranta B;

nmlkj

4. Uleiul din sistemul de ungere MP debitat de pompele de ulei L nmlkj

1. Intreruperea debitarii de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP

nmlkj

2. Intreruperea debitarii de combustibil prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu ulei a MP

nmlkj

3. Intreruperea debitarii de aer prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP

nmlkj

4. Intreruperea debitarii de apa tehnica prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP

nmlkj

of 394


1. 1. 2. 3. 4.

2. 1. 2. 3. 4.

3. 1. 2. 3. 4.

4. 1. 2. 3. 4.

5. 1. 2. 3. 4.

6. 1. 2. 3. 4.

7. 1. 2. 3. 4.

8. 1. 2. 3. 4.

9. 1. 2. 3. 4.

10. 1. 2. 3. 4.

11. 1. 2. 3. 4.

12. 1. 2. 3. 4.

13. 1. 2. 3. 4.

14. 1. 2. 3. 4.

15. 1. 2. 3. 4.

16. 1. 2. 3. 4.

17. 1. 2. 3. 4.

18. 1. 2. 3. 4.

19. 1. 2. 3. 4.

20. 1. 2. 3. 4.

1. 2-electrocompresor; 4-compresor auxiliar; nmlkj

2. 1-motor; 4-supapa de lansare; nmlkj

3. 3-butelii de aer de lansare; nmlkj

4. 3-butelii fara supape de siguranta nmlkj

nmlkj nmlkj nmlkj nmlkji

nmlkj nmlkj nmlkji nmlkj

nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj

nmlkj nmlkji nmlkj nmlkj

















of 394


21. 1. 2. 3. 4.

22. 1. 2. 3. 4.

23. 1. 2. 3. 4.

24. 1. 2. 3. 4.

25. 1. 2. 3. 4.

26. 1. 2. 3. 4.

27. 1. 2. 3. 4.

28. 1. 2. 3. 4.

29. 1. 2. 3. 4.

30. 1. 2. 3. 4.

31. 1. 2. 3. 4.

32. 1. 2. 3. 4.

33. 1. 2. 3. 4.

34. 1. 2. 3. 4.

35. 1. 2. 3. 4.

36. 1. 2. 3. 4.

37. 1. 2. 3. 4.

38. 1. 2. 3. 4.

39. 1. 2. 3. 4.

40. 1. 2. 3. 4.

41. 1. 2. 3. 4.

42. 1. 2. 3. 4.

43. 1. 2. 3. 4.

44. 1. 2. 3. 4.

45. 1. 2. 3. 4.


























of 394


46. 1. 2. 3. 4.

47. 1. 2. 3. 4.

48. 1. 2. 3. 4.

49. 1. 2. 3. 4.

50. 1. 2. 3. 4.

51. 1. 2. 3. 4.

52. 1. 2. 3. 4.

53. 1. 2. 3. 4.

54. 1. 2. 3. 4.

55. 1. 2. 3. 4.

56. 1. 2. 3. 4.

57. 1. 2. 3. 4.

58. 1. 2. 3. 4.

59. 1. 2. 3. 4.

60. 1. 2. 3. 4.

61. 1. 2. 3. 4.

62. 1. 2. 3. 4.

63. 1. 2. 3. 4.

64. 1. 2. 3. 4.

65. 1. 2. 3. 4.

66. 1. 2. 3. 4.

67. 1. 2. 3. 4.

68. 1. 2. 3. 4.

69. 1. 2. 3. 4.

70. 1. 2. 3. 4.


























of 394


71. 1. 2. 3. 4.

72. 1. 2. 3. 4.

73. 1. 2. 3. 4.

74. 1. 2. 3. 4.

75. 1. 2. 3. 4.

76. 1. 2. 3. 4.

77. 1. 2. 3. 4.

78. 1. 2. 3. 4.

79. 1. 2. 3. 4.

80. 1. 2. 3. 4.

81. 1. 2. 3. 4.

82. 1. 2. 3. 4.

83. 1. 2. 3. 4.

84. 1. 2. 3. 4.

85. 1. 2. 3. 4.

86. 1. 2. 3. 4.

87. 1. 2. 3. 4.

88. 1. 2. 3. 4.

89. 1. 2. 3. 4.

90. 1. 2. 3. 4.

91. 1. 2. 3. 4.

92. 1. 2. 3. 4.

93. 1. 2. 3. 4.

94. 1. 2. 3. 4.

95. 1. 2. 3. 4.


























of 394


96. 1. 2. 3. 4.

97. 1. 2. 3. 4.

98. 1. 2. 3. 4.

99. 1. 2. 3. 4.

100. 1. 2. 3. 4.

101. 1. 2. 3. 4.

102. 1. 2. 3. 4.

103. 1. 2. 3. 4.

104. 1. 2. 3. 4.

105. 1. 2. 3. 4.

106. 1. 2. 3. 4.

107. 1. 2. 3. 4.

108. 1. 2. 3. 4.

109. 1. 2. 3. 4.

110. 1. 2. 3. 4.

111. 1. 2. 3. 4.

112. 1. 2. 3. 4.

113. 1. 2. 3. 4.

114. 1. 2. 3. 4.

115. 1. 2. 3. 4.

116. 1. 2. 3. 4.

117. 1. 2. 3. 4.

118. 1. 2. 3. 4.

119. 1. 2. 3. 4.

120. 1. 2. 3. 4.


























of 394


121. 1. 2. 3. 4.

122. 1. 2. 3. 4.

123. 1. 2. 3. 4.

124. 1. 2. 3. 4.

125. 1. 2. 3. 4.

126. 1. 2. 3. 4.

127. 1. 2. 3. 4.

128. 1. 2. 3. 4.

129. 1. 2. 3. 4.

130. 1. 2. 3. 4.

131. 1. 2. 3. 4.

132. 1. 2. 3. 4.

133. 1. 2. 3. 4.

134. 1. 2. 3. 4.

135. 1. 2. 3. 4.

136. 1. 2. 3. 4.

137. 1. 2. 3. 4.

138. 1. 2. 3. 4.

139. 1. 2. 3. 4.

140. 1. 2. 3. 4.

141. 1. 2. 3. 4.

142. 1. 2. 3. 4.

143. 1. 2. 3. 4.

144. 1. 2. 3. 4.

145. 1. 2. 3. 4.


























of 394


146. 1. 2. 3. 4.

147. 1. 2. 3. 4.

148. 1. 2. 3. 4.

149. 1. 2. 3. 4.

150. 1. 2. 3. 4.

151. 1. 2. 3. 4.

152. 1. 2. 3. 4.

153. 1. 2. 3. 4.

154. 1. 2. 3. 4.

155. 1. 2. 3. 4.

156. 1. 2. 3. 4.

157. 1. 2. 3. 4.

158. 1. 2. 3. 4.

159. 1. 2. 3. 4.

160. 1. 2. 3. 4.

161. 1. 2. 3. 4.

162. 1. 2. 3. 4.

163. 1. 2. 3. 4.

164. 1. 2. 3. 4.

165. 1. 2. 3. 4.

166. 1. 2. 3. 4.

167. 1. 2. 3. 4.

168. 1. 2. 3. 4.

169. 1. 2. 3. 4.

170. 1. 2. 3. 4.


























of 394


171. 1. 2. 3. 4.

172. 1. 2. 3. 4.

173. 1. 2. 3. 4.

174. 1. 2. 3. 4.

175. 1. 2. 3. 4.

176. 1. 2. 3. 4.

177. 1. 2. 3. 4.

178. 1. 2. 3. 4.

179. 1. 2. 3. 4.

180. 1. 2. 3. 4.

181. 1. 2. 3. 4.

182. 1. 2. 3. 4.

183. 1. 2. 3. 4.

184. 1. 2. 3. 4.

185. 1. 2. 3. 4.

186. 1. 2. 3. 4.

187. 1. 2. 3. 4.

188. 1. 2. 3. 4.

189. 1. 2. 3. 4.

190. 1. 2. 3. 4.

191. 1. 2. 3. 4.

192. 1. 2. 3. 4.

193. 1. 2. 3. 4.

194. 1. 2. 3. 4.

195. 1. 2. 3. 4.


























of 394


196. 1. 2. 3. 4.

197. 1. 2. 3. 4.

198. 1. 2. 3. 4.

199. 1. 2. 3. 4.

200. 1. 2. 3. 4.

201. 1. 2. 3. 4.

202. 1. 2. 3. 4.

203. 1. 2. 3. 4.

204. 1. 2. 3. 4.

205. 1. 2. 3. 4.

206. 1. 2. 3. 4.

207. 1. 2. 3. 4.

208. 1. 2. 3. 4.

209. 1. 2. 3. 4.

210. 1. 2. 3. 4.

211. 1. 2. 3. 4.

212. 1. 2. 3. 4.

213. 1. 2. 3. 4.

214. 1. 2. 3. 4.

215. 1. 2. 3. 4.

216. 1. 2. 3. 4.

217. 1. 2. 3. 4.

218. 1. 2. 3. 4.

219. 1. 2. 3. 4.

220. 1. 2. 3. 4.


























of 394


221. 1. 2. 3. 4.

222. 1. 2. 3. 4.

223. 1. 2. 3. 4.

224. 1. 2. 3. 4.

225. 1. 2. 3. 4.

226. 1. 2. 3. 4.

227. 1. 2. 3. 4.

228. 1. 2. 3. 4.

229. 1. 2. 3. 4.

230. 1. 2. 3. 4.

231. 1. 2. 3. 4.

232. 1. 2. 3. 4.

233. 1. 2. 3. 4.

234. 1. 2. 3. 4.

235. 1. 2. 3. 4.

236. 1. 2. 3. 4.

237. 1. 2. 3. 4.

238. 1. 2. 3. 4.

239. 1. 2. 3. 4.

240. 1. 2. 3. 4.

241. 1. 2. 3. 4.

242. 1. 2. 3. 4.

243. 1. 2. 3. 4.

244. 1. 2. 3. 4.

245. 1. 2. 3. 4.


























of 394


246. 1. 2. 3. 4.

247. 1. 2. 3. 4.

248. 1. 2. 3. 4.

249. 1. 2. 3. 4.

250. 1. 2. 3. 4.

251. 1. 2. 3. 4.

252. 1. 2. 3. 4.

253. 1. 2. 3. 4.

254. 1. 2. 3. 4.

255. 1. 2. 3. 4.

256. 1. 2. 3. 4.

257. 1. 2. 3. 4.

258. 1. 2. 3. 4.

259. 1. 2. 3. 4.

260. 1. 2. 3. 4.

261. 1. 2. 3. 4.

262. 1. 2. 3. 4.

263. 1. 2. 3. 4.

264. 1. 2. 3. 4.

265. 1. 2. 3. 4.

266. 1. 2. 3. 4.

267. 1. 2. 3. 4.

268. 1. 2. 3. 4.

269. 1. 2. 3. 4.

270. 1. 2. 3. 4.


























of 394


271. 1. 2. 3. 4.

272. 1. 2. 3. 4.

273. 1. 2. 3. 4.

274. 1. 2. 3. 4.

275. 1. 2. 3. 4.

276. 1. 2. 3. 4.

277. 1. 2. 3. 4.

278. 1. 2. 3. 4.

279. 1. 2. 3. 4.

280. 1. 2. 3. 4.

281. 1. 2. 3. 4.

282. 1. 2. 3. 4.

283. 1. 2. 3. 4.

284. 1. 2. 3. 4.

285. 1. 2. 3. 4.

286. 1. 2. 3. 4.

287. 1. 2. 3. 4.

288. 1. 2. 3. 4.

289. 1. 2. 3. 4.

290. 1. 2. 3. 4.

291. 1. 2. 3. 4.

292. 1. 2. 3. 4.

293. 1. 2. 3. 4.

294. 1. 2. 3. 4.

295. 1. 2. 3. 4.


























of 394


296. 1. 2. 3. 4.

297. 1. 2. 3. 4.

298. 1. 2. 3. 4.

299. 1. 2. 3. 4.

300. 1. 2. 3. 4.

301. 1. 2. 3. 4.

302. 1. 2. 3. 4.

303. 1. 2. 3. 4.

304. 1. 2. 3. 4.

305. 1. 2. 3. 4.

306. 1. 2. 3. 4.

307. 1. 2. 3. 4.

308. 1. 2. 3. 4.

309. 1. 2. 3. 4.

310. 1. 2. 3. 4.

311. 1. 2. 3. 4.

312. 1. 2. 3. 4.

313. 1. 2. 3. 4.

314. 1. 2. 3. 4.

315. 1. 2. 3. 4.

316. 1. 2. 3. 4.

317. 1. 2. 3. 4.

318. 1. 2. 3. 4.

319. 1. 2. 3. 4.

320. 1. 2. 3. 4.


























of 394


321. 1. 2. 3. 4.

322. 1. 2. 3. 4.

323. 1. 2. 3. 4.

324. 1. 2. 3. 4.

325. 1. 2. 3. 4.

326. 1. 2. 3. 4.

327. 1. 2. 3. 4.

328. 1. 2. 3. 4.

329. 1. 2. 3. 4.

330. 1. 2. 3. 4.

331. 1. 2. 3. 4.

332. 1. 2. 3. 4.

333. 1. 2. 3. 4.

334. 1. 2. 3. 4.

335. 1. 2. 3. 4.

336. 1. 2. 3. 4.

337. 1. 2. 3. 4.

338. 1. 2. 3. 4.

339. 1. 2. 3. 4.

340. 1. 2. 3. 4.

341. 1. 2. 3. 4.

342. 1. 2. 3. 4.

343. 1. 2. 3. 4.

344. 1. 2. 3. 4.

345. 1. 2. 3. 4.


























of 394


346. 1. 2. 3. 4.

347. 1. 2. 3. 4.

348. 1. 2. 3. 4.

349. 1. 2. 3. 4.

350. 1. 2. 3. 4.

351. 1. 2. 3. 4.

352. 1. 2. 3. 4.

353. 1. 2. 3. 4.

354. 1. 2. 3. 4.

355. 1. 2. 3. 4.

356. 1. 2. 3. 4.

357. 1. 2. 3. 4.

358. 1. 2. 3. 4.

359. 1. 2. 3. 4.

360. 1. 2. 3. 4.

361. 1. 2. 3. 4.

362. 1. 2. 3. 4.

363. 1. 2. 3. 4.

364. 1. 2. 3. 4.

365. 1. 2. 3. 4.

366. 1. 2. 3. 4.

367. 1. 2. 3. 4.

368. 1. 2. 3. 4.

369. 1. 2. 3. 4.

370. 1. 2. 3. 4.


























of 394


371. 1. 2. 3. 4.

372. 1. 2. 3. 4.

373. 1. 2. 3. 4.

374. 1. 2. 3. 4.

375. 1. 2. 3. 4.

376. 1. 2. 3. 4.

377. 1. 2. 3. 4.

378. 1. 2. 3. 4.

379. 1. 2. 3. 4.

380. 1. 2. 3. 4.

381. 1. 2. 3. 4.

382. 1. 2. 3. 4.

383. 1. 2. 3. 4.

384. 1. 2. 3. 4.

385. 1. 2. 3. 4.

386. 1. 2. 3. 4.

387. 1. 2. 3. 4.

388. 1. 2. 3. 4.

389. 1. 2. 3. 4.

390. 1. 2. 3. 4.

391. 1. 2. 3. 4.

392. 1. 2. 3. 4.

393. 1. 2. 3. 4.

394. 1. 2. 3. 4.

395. 1. 2. 3. 4.


























of 394


396. 1. 2. 3. 4.

397. 1. 2. 3. 4.

398. 1. 2. 3. 4.

399. 1. 2. 3. 4.

400. 1. 2. 3. 4.

401. 1. 2. 3. 4.

402. 1. 2. 3. 4.

403. 1. 2. 3. 4.

404. 1. 2. 3. 4.

405. 1. 2. 3. 4.

406. 1. 2. 3. 4.

407. 1. 2. 3. 4.

408. 1. 2. 3. 4.

409. 1. 2. 3. 4.

410. 1. 2. 3. 4.

411. 1. 2. 3. 4.

412. 1. 2. 3. 4.

413. 1. 2. 3. 4.

414. 1. 2. 3. 4.

415. 1. 2. 3. 4.

416. 1. 2. 3. 4.

417. 1. 2. 3. 4.

418. 1. 2. 3. 4.

419. 1. 2. 3. 4.

420. 1. 2. 3. 4.


























of 394


421. 1. 2. 3. 4.

422. 1. 2. 3. 4.

423. 1. 2. 3. 4.

424. 1. 2. 3. 4.

425. 1. 2. 3. 4.

426. 1. 2. 3. 4.

427. 1. 2. 3. 4.

428. 1. 2. 3. 4.

429. 1. 2. 3. 4.

430. 1. 2. 3. 4.

431. 1. 2. 3. 4.

432. 1. 2. 3. 4.

433. 1. 2. 3. 4.

434. 1. 2. 3. 4.

435. 1. 2. 3. 4.

436. 1. 2. 3. 4.

437. 1. 2. 3. 4.

438. 1. 2. 3. 4.

439. 1. 2. 3. 4.

440. 1. 2. 3. 4.

441. 1. 2. 3. 4.

442. 1. 2. 3. 4.

443. 1. 2. 3. 4.

444. 1. 2. 3. 4.

445. 1. 2. 3. 4.


























of 394


446. 1. 2. 3. 4.

447. 1. 2. 3. 4.

448. 1. 2. 3. 4.

449. 1. 2. 3. 4.

450. 1. 2. 3. 4.

451. 1. 2. 3. 4.

452. 1. 2. 3. 4.

453. 1. 2. 3. 4.

454. 1. 2. 3. 4.

455. 1. 2. 3. 4.

456. 1. 2. 3. 4.

457. 1. 2. 3. 4.

458. 1. 2. 3. 4.

459. 1. 2. 3. 4.

460. 1. 2. 3. 4.

461. 1. 2. 3. 4.

462. 1. 2. 3. 4.

463. 1. 2. 3. 4.

464. 1. 2. 3. 4.

465. 1. 2. 3. 4.

466. 1. 2. 3. 4.

467. 1. 2. 3. 4.

468. 1. 2. 3. 4.

469. 1. 2. 3. 4.

470. 1. 2. 3. 4.


























of 394


471. 1. 2. 3. 4.

472. 1. 2. 3. 4.

473. 1. 2. 3. 4.

474. 1. 2. 3. 4.

475. 1. 2. 3. 4.

476. 1. 2. 3. 4.

477. 1. 2. 3. 4.

478. 1. 2. 3. 4.

479. 1. 2. 3. 4.

480. 1. 2. 3. 4.

481. 1. 2. 3. 4.

482. 1. 2. 3. 4.

483. 1. 2. 3. 4.

484. 1. 2. 3. 4.

485. 1. 2. 3. 4.

486. 1. 2. 3. 4.

487. 1. 2. 3. 4.

488. 1. 2. 3. 4.

489. 1. 2. 3. 4.

490. 1. 2. 3. 4.

491. 1. 2. 3. 4.

492. 1. 2. 3. 4.

493. 1. 2. 3. 4.

494. 1. 2. 3. 4.

495. 1. 2. 3. 4.


























of 394


496. 1. 2. 3. 4.

497. 1. 2. 3. 4.

498. 1. 2. 3. 4.

499. 1. 2. 3. 4.

500. 1. 2. 3. 4.

501. 1. 2. 3. 4.

502. 1. 2. 3. 4.

503. 1. 2. 3. 4.

504. 1. 2. 3. 4.

505. 1. 2. 3. 4.

506. 1. 2. 3. 4.

507. 1. 2. 3. 4.

508. 1. 2. 3. 4.

509. 1. 2. 3. 4.

510. 1. 2. 3. 4.

511. 1. 2. 3. 4.

512. 1. 2. 3. 4.

513. 1. 2. 3. 4.

514. 1. 2. 3. 4.

515. 1. 2. 3. 4.

516. 1. 2. 3. 4.

517. 1. 2. 3. 4.

518. 1. 2. 3. 4.

519. 1. 2. 3. 4.

520. 1. 2. 3. 4.


























of 394


521. 1. 2. 3. 4.

522. 1. 2. 3. 4.

523. 1. 2. 3. 4.

524. 1. 2. 3. 4.

525. 1. 2. 3. 4.

526. 1. 2. 3. 4.

527. 1. 2. 3. 4.

528. 1. 2. 3. 4.

529. 1. 2. 3. 4.

530. 1. 2. 3. 4.

531. 1. 2. 3. 4.

532. 1. 2. 3. 4.

533. 1. 2. 3. 4.

534. 1. 2. 3. 4.

535. 1. 2. 3. 4.

536. 1. 2. 3. 4.

537. 1. 2. 3. 4.

538. 1. 2. 3. 4.

539. 1. 2. 3. 4.

540. 1. 2. 3. 4.

541. 1. 2. 3. 4.

542. 1. 2. 3. 4.

543. 1. 2. 3. 4.

544. 1. 2. 3. 4.

545. 1. 2. 3. 4.


























of 394


546. 1. 2. 3. 4.

547. 1. 2. 3. 4.

548. 1. 2. 3. 4.

549. 1. 2. 3. 4.

550. 1. 2. 3. 4.

551. 1. 2. 3. 4.

552. 1. 2. 3. 4.

553. 1. 2. 3. 4.

554. 1. 2. 3. 4.

555. 1. 2. 3. 4.

556. 1. 2. 3. 4.

557. 1. 2. 3. 4.

558. 1. 2. 3. 4.

559. 1. 2. 3. 4.

560. 1. 2. 3. 4.

561. 1. 2. 3. 4.

562. 1. 2. 3. 4.

563. 1. 2. 3. 4.

564. 1. 2. 3. 4.

565. 1. 2. 3. 4.

566. 1. 2. 3. 4.

567. 1. 2. 3. 4.

568. 1. 2. 3. 4.

569. 1. 2. 3. 4.

570. 1. 2. 3. 4.


























of 394


571. 1. 2. 3. 4.

572. 1. 2. 3. 4.

573. 1. 2. 3. 4.

574. 1. 2. 3. 4.

575. 1. 2. 3. 4.

576. 1. 2. 3. 4.

577. 1. 2. 3. 4.

578. 1. 2. 3. 4.

579. 1. 2. 3. 4.

580. 1. 2. 3. 4.

581. 1. 2. 3. 4.

582. 1. 2. 3. 4.

583. 1. 2. 3. 4.

584. 1. 2. 3. 4.

585. 1. 2. 3. 4.

586. 1. 2. 3. 4.

587. 1. 2. 3. 4.

588. 1. 2. 3. 4.

589. 1. 2. 3. 4.

590. 1. 2. 3. 4.

591. 1. 2. 3. 4.

592. 1. 2. 3. 4.

593. 1. 2. 3. 4.

594. 1. 2. 3. 4.

595. 1. 2. 3. 4.


























of 394


596. 1. 2. 3. 4.

597. 1. 2. 3. 4.

598. 1. 2. 3. 4.

599. 1. 2. 3. 4.

600. 1. 2. 3. 4.

601. 1. 2. 3. 4.

602. 1. 2. 3. 4.

603. 1. 2. 3. 4.

604. 1. 2. 3. 4.

605. 1. 2. 3. 4.

606. 1. 2. 3. 4.

607. 1. 2. 3. 4.

608. 1. 2. 3. 4.

609. 1. 2. 3. 4.

610. 1. 2. 3. 4.

611. 1. 2. 3. 4.

612. 1. 2. 3. 4.

613. 1. 2. 3. 4.

614. 1. 2. 3. 4.

615. 1. 2. 3. 4.

616. 1. 2. 3. 4.

617. 1. 2. 3. 4.

618. 1. 2. 3. 4.

619. 1. 2. 3. 4.

620. 1. 2. 3. 4.


























of 394


621. 1. 2. 3. 4.

622. 1. 2. 3. 4.

623. 1. 2. 3. 4.

624. 1. 2. 3. 4.

625. 1. 2. 3. 4.

626. 1. 2. 3. 4.

627. 1. 2. 3. 4.

628. 1. 2. 3. 4.

629. 1. 2. 3. 4.

630. 1. 2. 3. 4.

631. 1. 2. 3. 4.

632. 1. 2. 3. 4.

633. 1. 2. 3. 4.

634. 1. 2. 3. 4.

635. 1. 2. 3. 4.

636. 1. 2. 3. 4.

637. 1. 2. 3. 4.

638. 1. 2. 3. 4.

639. 1. 2. 3. 4.

640. 1. 2. 3. 4.

641. 1. 2. 3. 4.

642. 1. 2. 3. 4.

643. 1. 2. 3. 4.

644. 1. 2. 3. 4.

645. 1. 2. 3. 4.


























of 394


646. 1. 2. 3. 4.

647. 1. 2. 3. 4.

648. 1. 2. 3. 4.

649. 1. 2. 3. 4.

650. 1. 2. 3. 4.

651. 1. 2. 3. 4.

652. 1. 2. 3. 4.

653. 1. 2. 3. 4.

654. 1. 2. 3. 4.

655. 1. 2. 3. 4.

656. 1. 2. 3. 4.

657. 1. 2. 3. 4.

658. 1. 2. 3. 4.

659. 1. 2. 3. 4.

660. 1. 2. 3. 4.

661. 1. 2. 3. 4.

662. 1. 2. 3. 4.

663. 1. 2. 3. 4.

664. 1. 2. 3. 4.

665. 1. 2. 3. 4.

666. 1. 2. 3. 4.

667. 1. 2. 3. 4.

668. 1. 2. 3. 4.

669. 1. 2. 3. 4.

670. 1. 2. 3. 4.


























of 394


671. 1. 2. 3. 4.

672. 1. 2. 3. 4.

673. 1. 2. 3. 4.

674. 1. 2. 3. 4.

675. 1. 2. 3. 4.

676. 1. 2. 3. 4.

677. 1. 2. 3. 4.

678. 1. 2. 3. 4.

679. 1. 2. 3. 4.

680. 1. 2. 3. 4.

681. 1. 2. 3. 4.

682. 1. 2. 3. 4.

683. 1. 2. 3. 4.

684. 1. 2. 3. 4.

685. 1. 2. 3. 4.

686. 1. 2. 3. 4.

687. 1. 2. 3. 4.

688. 1. 2. 3. 4.

689. 1. 2. 3. 4.

690. 1. 2. 3. 4.

691. 1. 2. 3. 4.

692. 1. 2. 3. 4.

693. 1. 2. 3. 4.

694. 1. 2. 3. 4.

695. 1. 2. 3. 4.


























of 394


696. 1. 2. 3. 4.

697. 1. 2. 3. 4.

698. 1. 2. 3. 4.

699. 1. 2. 3. 4.

700. 1. 2. 3. 4.

701. 1. 2. 3. 4.

702. 1. 2. 3. 4.

703. 1. 2. 3. 4.

704. 1. 2. 3. 4.

705. 1. 2. 3. 4.

706. 1. 2. 3. 4.

707. 1. 2. 3. 4.

708. 1. 2. 3. 4.

709. 1. 2. 3. 4.

710. 1. 2. 3. 4.

711. 1. 2. 3. 4.

712. 1. 2. 3. 4.

713. 1. 2. 3. 4.

714. 1. 2. 3. 4.

715. 1. 2. 3. 4.

716. 1. 2. 3. 4.

717. 1. 2. 3. 4.

718. 1. 2. 3. 4.

719. 1. 2. 3. 4.

720. 1. 2. 3. 4.


























of 394


721. 1. 2. 3. 4.

722. 1. 2. 3. 4.

723. 1. 2. 3. 4.

724. 1. 2. 3. 4.

725. 1. 2. 3. 4.

726. 1. 2. 3. 4.

727. 1. 2. 3. 4.

728. 1. 2. 3. 4.

729. 1. 2. 3. 4.

730. 1. 2. 3. 4.

731. 1. 2. 3. 4.

732. 1. 2. 3. 4.

733. 1. 2. 3. 4.

734. 1. 2. 3. 4.

735. 1. 2. 3. 4.

736. 1. 2. 3. 4.

737. 1. 2. 3. 4.

738. 1. 2. 3. 4.

739. 1. 2. 3. 4.

740. 1. 2. 3. 4.

741. 1. 2. 3. 4.

742. 1. 2. 3. 4.

743. 1. 2. 3. 4.

744. 1. 2. 3. 4.

745. 1. 2. 3. 4.


























of 394


746. 1. 2. 3. 4.

747. 1. 2. 3. 4.

748. 1. 2. 3. 4.

749. 1. 2. 3. 4.

750. 1. 2. 3. 4.

751. 1. 2. 3. 4.

752. 1. 2. 3. 4.

753. 1. 2. 3. 4.

754. 1. 2. 3. 4.

755. 1. 2. 3. 4.

756. 1. 2. 3. 4.

757. 1. 2. 3. 4.

758. 1. 2. 3. 4.

759. 1. 2. 3. 4.

760. 1. 2. 3. 4.

761. 1. 2. 3. 4.

762. 1. 2. 3. 4.

763. 1. 2. 3. 4.

764. 1. 2. 3. 4.

765. 1. 2. 3. 4.

766. 1. 2. 3. 4.

767. 1. 2. 3. 4.

768. 1. 2. 3. 4.

769. 1. 2. 3. 4.

770. 1. 2. 3. 4.


























of 394


EXAMEN BREVET OFITER MECANIC - MAI

Documents

Transcript of EXAMEN BREVET OFITER MECANIC - MAI