IFAG-Teste Brevet 3rd Assist. Engineer

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER1) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 KcalKg... dif ch = + 3 Kg/h; dif ch = -15 Kg/h; dif ch = -10,1Kg/h; dif ch = 0 Kg/h;

2) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=16 bar, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg... dif ch = + 3 Kg/h; dif ch = -10,2 Kg/h; dif ch =+ 14 Kg/h; dif ch =+ 2 Kg/h;

3) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 38 500 KJlKg... dif ch = + 6 Kg/h; dif ch = -6 Kg/h; dif ch = -10 Kg/h; dif ch = +10 Kg/h;

4) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 375 K, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg... dif ch = -11,2 Kg/h; dif ch = +11,2 Kg/h; dif ch = +5 Kg/h; dif ch =-3 Kg/h;

5) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 9800 Kcal/Kg... dif ch = + 4 Kg/h; dif ch = -4 Kg/h; dif ch = -11Kg/h; dif ch =+10 Kg/h;

6) Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 70 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERgrade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg... dif ch = -12 Kg/h; dif ch =+5Kg/h; dif ch = - 5Kg/h; dif ch =22,3 Kg/h;

7) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=16 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg.... dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur, dif cs = 0,1 Kg comb/Kg abur, dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur, dif cs = 0,05 Kg comb/Kg abur,



10) Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar, randamentul de transfer =90%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg.... dif cs = 0,15 Kg comb/Kg abur, dif cs = 0,012 Kg comb/Kg abur, dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur, dif cs = 1,4 Kg comb/Kg abur, 11) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj/Kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER75 %; 0,55%; 0,82%; 94%.

12) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=20 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,12 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul... 0,9%; 64%; 85%; 75%.

13) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,1 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul... 0,7%; 82%; 0,56%; 0,9%.

14) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 400 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul... 80 %; 0,9%; 71%; 0,65%.

15) Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=10.000 kcal/kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul... 67 %; 0,75%; 84%; 0,95%.

16) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa.

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER1,05Gcal; 1050 Gcal; 10,5 Gcal; 0,5 Gcal.

17) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 35 bar. 1002 Gcal; 100,2 Gcal; 1,002 Gcal; 0,61 Gcal.

18) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 500 grade C si presiunea de 2,5 MPa. 160Gcal; 1,6 Gcal; 16 Gcal; 0,8 Gcal.

19) Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 20 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa. 21 Gcal; 0,21 Gcal; 17 Gcal; 2,1 Gcal.

20) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 kj/kg K... 100 grade C 131 grade C; 150 grade C; 70 grade C. 21) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=42 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K... 135 grade C 105 grade C;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER115 grade C; 165 grade C.

22) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 30 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K... 110 grade C 125 grade C; 167 grade C; 205 grade C.



25) Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p=16 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K... 121 grade C 141 grade C; 151 grade C; 131 grade C.

26) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85... 5,0mm; 70 mm; 25 mm;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER12,7 mm

27) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 20 bar, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85... 2 mm; 20 mm; 5,6 mm; 10 mm

28) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,7 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85... 10,1 mm; 15 mm; 5 mm; 30 mm

29) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85... 25 mm; 16,6 mm; 2,5 mm; 17,5 mm

30) Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85... 24 mm; 14,2 mm; 30 mm; 5 mm 31) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8. 30 bar; 2,5 MPa; 35 bar; 20 MPa.

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER32) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 125 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8. 17,7 bar; 2,1 MPa; 35 bar; 40 MPa.

33) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm, factorul de slabire de 0,8. 45 bar; 3,2 MPa; 25 bar; 15 MPa.

34) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,7 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8. 25 bar; 35 bar; 3,2 MPa; 40 bar.

35) Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm, factorul de slabire de 0,8. 30 bar; 2,5 MPa; 150 bar; 3,2 MPa.

36) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m... 30,3 mm; 22,5 mm; 20 mm; 12,2 mm.

37) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 30 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERadmisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m... 21,2 mm; 7,7 mm; 21,8 mm; 32,4 mm.

38) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,2mm... 11,2 mm; 10 mm; 17,9 mm; 25,2 mm.

39) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De=0,75 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m... 5,8 mm; 9,7 mm; 30 mm; 15,3 mm.

40) Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 125 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m... 14,5 mm; 10,2 mm; 30,5 mm; 12,5 mm. 41) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata... 0,75; 0,89; 60%; 80%.

42) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=40 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C,

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERtemperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata... 0,65; 0,79; 89%; 0,9.

43) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 400 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata... 0,81; 0,75; 70%; 95%.

44) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=10200kcal/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata... 70%; 80%; 0,78; 0,86.

45) Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 60%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata... 70%; 0,85; 0,78; 90%.

46) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C... 105 kg/h; 480 kg/h; 0,58 to/h;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER1,2 to/h.

47) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 15 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C... 1,5 to/h; 0,6 to/h; 815 kg/h; 720kg/h.

48) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=0,5 bar, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C... 496 kg/h; 0,65 to/h; 0,75 to/h; 910kg/h.

49) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 100 grade C... 0,16 to/h; 1,6 to/h; 840 kg/h; 430 kg/h.

50) Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizare in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 60 bar, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C... 310 kg/h; 480 kg/h; 1,7 to/h; 0,17 to/h. 51) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C. 0,3 bar; 52 Pa; 92 mm col H2O;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER0,8 kg/cm2

52) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 760 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,31 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C. 0,2 bar; 95mm col H2O; 1,01kgf/cm2; 40 Pa.

53) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=10 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C. 46 kgf/m2; 110 mm col H2O; 0,2 bar; 0,15 kgf/cm2

54) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,15 kg/m3, temperatura gazelor tg=200 grade C. 40 Pa; 128mm col H2O 0,1 bar; 0,7 kg/cm2

55) Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 20 grade C, densitatea aerului 1,22 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C. 48 Pa; 1,1 kPa 15 torr; 70 mm col H2O;

56) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C] p' 1=1,1bar; p2=5,0 bar; p' 1=4 bar; p2=10 bar; p' 1=0,2 bar;p2=12; p' 1=0,5bar;p2=15 bar;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER57) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=40 [bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C] p' 1=2 bar; p 2=0,1 bar; p' 1=10 bar; p 2=2,5 bar; p' 1=6 bar; p2=1,2 bar; p' 1=8bar; p 2=3 bar;

58) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=300 [grade C] p2=1,5 bar; p' 1=3 bar; p' 1=3,5 bar; p2=0,5 bar; p2=1,5 bar; p1=4 bar; p2=0,5 bar; p1=0,3 bar;

59) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,3. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C] p2=0,8 bar; p' 1=3 bar; p2=1,8 bar; p' 1=0,5 bar; p2=1,5 bar; p' 1=3 bar; p2=0,8 bar; p' 1=3 bar;

60) Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,25 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C] p2=0,3 bar; p' 1=4 bar; p2=0,8 bar; p' 1=8 bar; p2=0,5 bar; p' 1=0,4 bar; p2=0,4 bar; p' 1=3,5 bar; 61) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w pol.= 1000[m/s]; titlul aburului x pol.= 0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80% t1=300 grade C;p1=15 bar; i=3000 kj/kg; t1=290 grade C;p1=7 bar; i=3050 kj/kg; t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3200 kj/kg; t1=500 grade C;p1=25 bar; i=3100 kj/kg;

62) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1100[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C];

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERrandamentul intern de 80% p1=20 bar; t1=250 grade C i=3200 kj/kg; p1=25 bar; t1=355 grade C i=3125 kj/kg; p1=15 bar; t1=400 grade C i=3000 kj/kg; p1=25 bar; t1=400 grade C i=3100 kj/kg;

63) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 80 grade C]; randamentul intern de 80% t1=305 grade C;p1=6,5 bar; i=3070 kj/kg; t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3020 kj/kg; t1=320 grade C;p1=15 bar; i=3070 kj/kg; t1=450 grade C;p1=25 bar; i=2900 kj/kg;

64) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,98; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80% t1=300 grade C;p1=22 bar; i=3050 kj/kg; t1=250 grade C;p1=11 bar; i=2800 kj/kg; t1=320 grade C;p1=0,7 MPa; i=3090 kj/kg; t1=310 grade C;p1=8 bar; i=3070 kj/kg;

65) Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 0,9 t1=200 grade C;p1=16 bar; i=2800 kj/kg; t1=250 grade C;p1=10bar; i=3400 kj/kg; t1=300 grade C;p1=4 bar; i=2600 kj/kg; t1=280 grade C;p1=5 bar; i=3025 kj/kg;

66) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8. t1=300 grade C;p1=2 bar; i=2600 kj/kg; t1=350 grade C;p1=25 bar; i=3110 kj/kg; t1=300 grade C;p1=2 MPa; i=3000 kj/kg; t1=390 grade C;p1=25 bar; i=2800 kj/kg;

67) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 4[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERt1=400 grade C;p1=20 bar; i=3100 kj/kg; t1=200 grade C;p1=16 bar; i=2800 kj/kg; t1=300 grade C;p1=20 bar; i=3000 kj/kg; t1=460 grade C;p1=55 bar; i=3320 kj/kg;

68) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 30[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8. p1=16bar; t1=300 grade C i=3000 kj/kg; p1=15 bar; t1=300 grade C i=3050 kj/kg; p1=60 bar; t1=360 grade C i=3060 kj/kg; p1=15 bar; t1=300 grade C i=2800 kj/kg;

69) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8. i=3050 kj/kg; p1=4,5 MPa; t1=340 grade C i=2500 kj/kg; p1=7 bar; t1=160 grade C i=2860 kj/kg; p1=11 bar; t1=175 grade C i=3300 kj/kg; p1=19 bar; t1=400 grade C

70) Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,9. i=3060 kj/kg; p1=20 bar; t1=590 K i=3000 kj/kg; p1=15 bar; t1=250 grade C i=2800 kj/kg; p1=5 bar; t1=500 K i=3500 kj/kg; p1=25 bar; t1=600 K 71) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]. p'1=8 bar; t'1=200 grade C; p' 2=1,2 bar; t'2=120 grade C; p'1=10 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=160 grade C; p'1=2 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=170 grade C; p'1=2 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=190 grade C;

72) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=8000[CP]; p1= 5[MPa]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]. p'1=6 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,4bar; t'2=80 grade C;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERp'1=5 bar; t'1=480 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=80 grade C; p'1=8 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,6bar; t'2=120 grade C; p'1=10 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=140 grade C;

73) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=40 [bar]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]. p'1=1,8bar; t'1=480 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=180 grade C; p'1=5bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=200 grade C; p'1=2,5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,6bar; t'2=220 grade C; p'1=1,5 bar; t'1=200 grade C; p' 2=0,1bar; t'2=80 grade C;

74) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5[MPa]; t1=673 [grade K]; t2=60 [grade C]. p'1=2 bar; t'1=150 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=65 grade C; p'1=4 bar; t'1=160 grade C; p' 2=0,6 bar; t'2=55 grade C; p'1=0,8 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=75 grade C; p'1=3,5 bar; t'1=355 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=60 grade C;

75) Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere adiabatica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (adiabatica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=323 [K]. p'1=3 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,25 bar;t' 2=55 grade C; p'1=5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,35 bar; t' 2=160 gradeC; p'1=6 bar; t'1=370 grade C; p' 2=0,5 bar; t' 2 =200 grade C; p'1=4 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,15bar; t'2=50 grade C;

76) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%. Pad= 7645 Kw; Ppol=6300 kw; Pad= 5000 Kw; Ppol=6000 kw; Pad= 4500 Kw; Ppol=4000 kw; Pad= 6650 Kw; Ppol=5315 kw;

77) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=5[MPa]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%. Pad= 6645 Kw; Ppol=5300 kw;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERPad= 6000 Kw; Ppol=5100 kw; Pad= 5100 Kw; Ppol=6370 kw; Pad= 6000 Kw; Ppol=5500 kw;

78) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 450 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%. Pad=5940 Kw; Ppol=5500 kw; Pad= 5820 Kw; Ppol=4655 kw; Pad= 4750 Kw; Ppol=4000 kw; Pad= 5940 Kw; Ppol=6300 kw;

79) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%. Pad=6000 Kw; Ppol=4500 kw; Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw; Pad= 6360 Kw; Ppol=5000 kw; Pad= 5050 Kw; Ppol=4050 kw;

80) Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd = 30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext=0[t0/h]; randamentul intern=80%. Pad=6320 Kw; Ppol=5800 kw; Pad= 7000 Kw; Ppol=6315 kw; Pad= 7610 Kw; Ppol=6090 kw; Pad= 6330 Kw; Ppol=5315 kw;

81) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER

Dif. Pad=3010Kw; Dif. Pad=2000Kw; Dif. Pad=4110Kw; Dif. Pad=2810Kw;

82) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=20[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar]. Dif. Pad=2800Kw; Dif. Pad=2800 CP; Dif. Pad=2385 CP; Dif. Pad=1330 kw;

83) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=5[mPa]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar]. Dif. Pad=3050CP; Dif. Pad=2560 CP; Dif. Pad=1810 CP; Dif. Pad=3920 kw;

84) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,2; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar]. Dif. Pad=3220CP; Dif. Pad=2420 Kw; Dif. Pad=4215 Kw; Dif. Pad=3520 kw;

85) Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=15[kPa]. Dif. Pad=2420Kw; Dif. Pad=3600 CP; Dif. Pad=4010 Kw; Dif. Pad=2525 kw;

86) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C]. Dif. Pad=4445Kw;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERDif. Pad=4000 CP; Dif. Pad=4505 CP; Dif. Pad=3250 Kw;

87) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=15[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C]. Dif. Pad=2500 CP; Dif. Pad=3626 CP; Dif. Pad= 2733 Kw; Dif. Pad=2835 CP;

88) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=50[bar]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C]. Dif. Pad=3720 CP; Dif. Pad=6045 CP; Dif. Pad= 3720 Kw; Dif. Pad=3350 Kw;

89) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=450 [grade C]. Dif. Pad=3055 CP; Dif. Pad=3835 Kw; Dif. Pad= 3530 CP; Dif. Pad=3200 Kw;

90) Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[mPa]; presiune de condensatie p cd=0,15[bar]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C]. Dif. Pad=4210 CP; Dif. Pad=3750 CP; Dif. Pad= 3725 Kw; Dif. Pad=3890 Kw;

91) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar] in condensor. 0,041 Kw/kg; 0,066 Kw/Kg;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER0,05 Kw/kg; 0,1 Kw/kg.

92) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar]. 0,15 Kw/kg; 0,17 Kw/Kg; 0,07Kw/kg; 0,25 Kw/kg.

93) Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,83; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar]. 0,16 Kw/kg; 0,2 Kw/Kg; 0,14 Kw/kg; 0,047 Kw/kg.



96) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C. rand.int=0,852; rand.int=0,685; rand.int=0,825;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERrand.int=0,753.

97) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=800[m/s]; diferenta de titlu 0,1. rand.int=0,4; rand.int=0,8; rand.int=0,58; rand.int=0,75;

98) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,98; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; rand.int=0,8; rand.int=0,5; rand.int=0,75; rand.int=0,69;

99) Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,15. rand.int=0,61; rand.int=0,8; rand.int=0,7; rand.int=0,8;

100) Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=323[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C. rand.int=0,8; rand.int=0,68; rand.int=0,9; rand.int=0,75;

101) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s] p=0,5kw/kgh; p2=0,3bar; x=0,9; t2=70 gradeC p= 0,2kw/kgh; p2=0,5bar;x=0,8;t2=80 gradeC p=0,139kw/kgh;p2=0,155 bar;x=0,95; t2= 55 grade C; p=0,2kw/kgh;p2=0,8 bar;x=0,95; t2= 55 grade C.

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER102) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=15[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s] p=0,3kw/kgh; x=0,85;p2=2 bar; t2=90 grade C; p=0,139 kw/kgh;x=0,96; p2=0,25 bar;t2=65 grade C; p=0,2 kw/kgh; x=0,9; p2=0,4 bar; t2= 105 grade C p =0,14kw/kgh; x= 0,8; p2 =0,6 bar; t2= 90 grade C.

103) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s] p=0,2kw/kgh; x=0,95; p2=0,5 bar; t2= 85 gradeC; p=0,139 kw/kgh;x=0,9; p2=0,2 bar;t2=60 grade C; p=0,139kw/kgh; x=0,99; p2=0,2 bar; t2=60 grade C; p=0,3kw/kgh;x=0,9; p2=0,4 bar; t2=75 grade C;

104) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1300[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s] p=0,189 kw/kgh; x==0,9; p2=0,6 bar; t2= 90 grade C; p=0,21kw/kgh;x=0,87 p2=0,06 bar; t2= 75 grade C; p=0,139kw/kgh;x=0,97; p2=0,06 bar; t2=35 grade C; p=0,139 kw/kgh; x=0,9; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;

105) Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=900[m/s] p=0,2;x=0,9; p2=2 bar; t2= 160 grade C; p=0,11;x=0,99; p2=0,6 bar; t2= 115 grade C; p=0,11; p2=0,15 bar; t2=60 grade C; p==0,31;x=0,95; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;

106) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h]. p2'=0,6 bar;t2'=110 gradeC p2'=2 bar; t2'=75 gradeC p2'=2,5 bar; t2'=85 gradeC p2'=0,2 bar; t2'=40 gradeC

107) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=5[mPa]; temperatura initiala t1=tsat+150

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERgrade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h]. p2'=4 bar;t2'=130 gradeC p2'=0,8 bar; t2'=120 gradeC p2'=0,2 bar; t2'=40 gradeC p2'=0,2 bar; t2'=60 gradeC

108) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,9; debitul de abur D=20[t0/h]. p2'=1,3bar;t2'=60 gradeC p2'=1 bar; t2'=115 gradeC p2'=0,9 bar; t2'=165 gradeC p2'=0,9 bar; t2'=35 gradeC

109) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=15[t0/h]. p2'=10 bar; t2'=110 gradeC p2'=0,4 bar; t2'=80 gradeC p2'=0,06 bar; t2'=35 gradeC p2'=0,6bar; t2'=80 gradeC

110) Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+200 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h]. p2'=1,1bar; t2'=170 gradeC p2'=0,3 bar; t2'=40 gradeC p2'=0,5 bar; t2'=32 gradeC p2'=0,8bar; t2'=180 gradeC. 111) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa]. p1=150 bar; t1=710 grade C; Pad =21000 CP p1=17 bar; t1=405 grade C; Pad =3351 CP p1=23 bar; t1=340 grade C; Pad =2330 Kw p1=25 bar; t1=300 grade C; Pad =1115 Kw

112) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=45[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa]. p1=30 bar; t1=330 grade C; Pad =2385 Kw;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERp1=38 bar; t1=200 grade C; Pad =2100 Kw; p1=60 bar; t1=300 grade C; Pad =400 Kw p1=10 bar; t1=300 grade C; Pad =1100 CP

113) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=450[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa]. p1=100 bar; t1=250 grade C; Pad =8000 CP; p1=22 bar; t1=440 grade C; Pad =2550 Kw; p1=2 MPa; t1=300 grade C; Pad =2500 Kw p1=3MPa; t1=350 grade C; Pad =2000 CP

114) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=20[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa]. p1=10 bar; t1=600 grade C; Pad =10000 CP; p1=12 bar; t1=325 grade C; Pad =3410 CP; p1=23 bar; t1=340 grade C; Pad =4500 Kw p1=25 bar; t1=600 grade C; Pad =3232 CP

115) Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=15[kpa]. p1=60 bar; t1=700 grade C; Pad =3231 CP; p1=4 bar; t1=150 grade C; Pad =322 CP; p1=18 bar; t1=215 grade C; Pad =351CP p1=25 bar; t1=340 grade C; Pad =2500 Kw

116) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK]. Mam =3205 t/h; D=262 m cub/h; Mam=612 to/h; D=1500 m cub/h;

117) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[kW]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK]. Mam =4358,8 to/h;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERD=1100 m cub/h; D=200 m cub/h; Mam =1200 to/h;

118) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=500 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK]. D=200 m cub/h; Mam =3497,5 to/h; Mam =2000 to/h; D=500 m cub/h;

119) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 4[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK]. Mam =250 to/h; D=2000 m cub/h; Mam =2552,6 to/h; D=1050 m cub/h;

120) Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=30[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK]. D=150 m cub/h; Mam =600 to/h; D=600 m cub/h; Mam =3200 to/h;

121) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK]. d am =3 m cub/h d am =30 Kg/Kwh d am =1000 Kg/Kwh d am =88 Kg/Kwh

122) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERd am =45 m cub/Kwh d am =16 Kg/h d am =88 Kg/Kwh d am =50 Kg/Kw

123) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK]. d am =110 Kg/Kwh d am =91,5 Kg/Kwh d am =50 Kg/CPwh d am =25m cub/CPwh

124) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,75; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK]. d am =91 Kg/Kwh d am =61m cub/Kw d am =10 Kg/CPwh d am =20 Kg/Kwh

125) Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=30[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK]. d am =150 Kg/Kwh d am =89 Kg/Kwh d am =200 Kg/Kwh d am =30 Kg/Kwh

126) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg]. Ce=0,200Kg/Kwh Ce=0,043Kg/Kwh Ce=0,150Kg/CPh Ce=0,025Kg/CPh

127) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,3; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERCe=0,369Kg/Kwh Ce=200g/CPh Ce=1,2Kg/CPh Ce=1,2Kg/Kwh

128) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 42700[kj/kg]. Ce=0,3kg/Kwh Ce=0,22Kg/CPh Ce=0,415Kg/Kwh Ce=0,5Kg/CPh

129) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 10000[kcal/kg]. Ce=140g/CPh Ce=250g/CPh Ce=250g/Kwh Ce=0,423Kg/Kwh

130) Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,9; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg]. Ce=0,2Kg/CPh Ce=300g/KWh Ce=0,468Kg/Kwh Ce=0,120Kg/CPh 131) Pentru o caldare de abur cu arzator avand presiunea de exploatare la 18 bar, temperatura de supraincalzire a aburului poate fi 125 grade C; 150 grade C; 250 grade C; 175 grade C.

132) Preincalzitorul de aer este montat in ultima parte a traseului de gaz. Care poate fi temperatura de incalzire a aerului si temperatura gazelor evacuate t aer=125 grade C; tg=75 grade C; t aer=125 grade C; tg=200 grade C;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERt aer= 125 grade C; tg= 100 grade C; t aer=125 grade C; tg=65 grade C

133) Pentru o caldare de abur recuperatoare avand presiunea de exploatare 7 bar, temperatura de saturatie este 165 grade C; 153 grade C; 143 grade C; 173 grade C.

134) Circulatia apei in instalatia de alimentare a unei caldari este. preincalzitor de apa, sistem fierbator, economizor; economizor, sistem fierbator, preincalzitor de apa; preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator; sistem fierbator, economizor, preincalzitor de apa.

135) Procesul de ardere al combustibilului lichid in focarul caldarii se face izobar; izentrop; izentalp; izocor.

136) Depresiunea din focar se obtine la caldarile cu tiraj fortat cu ventilatorul de aer de introductie; arzatorul de combustibil cu doua diuze; ventilatorul de extractie; injectorul de combustibil cu abur.

137) Circulatia naturala a apei in caldare este datorata diferentei de temperatura dintre temperatura de vaporizare si temperatura apei de alimentare; impulsului de circulatie creat de diferenta de greutati specifice intre apa din tuburile dispuse la distanta mai mare de focar si tuburile din vecinatatea focarului; cantitatii de substante folosite la tratarea apei; presiunii apei de alimentare.

138) Care este cea mai mare presiune din caldarea cu arzator. presiunea de deschidere a supapelor de siguranta

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERpresiunea de alimentare cu apa; presiunea de proba hidraulica; presiunea aburului supraincalzit.

139) Ce unitati de masura se utilizeaza uzual pentru presiunea din traseul de gaze al caldarii de abur cu arzator bar; MPa; mmCHg; mmCA.

140) Ce reprezinta duritatea temporara. continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu; continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor; continutul total de ioni de calciu si magneziu; continutul total de saruri de calciu si magneziu. 141) Ce reprezinta duritatea permanenta. continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu; continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor; continutul total de ioni de calciu si magneziu; continutul total de saruri de calciu si magneziu.

142) Ce reprezinta duritatea totala. continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu; continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor; continutul total de ioni de calciu si magneziu; continutul total de saruri de calciu si magneziu.

143) Ce produce excesul de hidrazina. cresterea continutului de oxigen; alcalinizarea apei prin descompunerea hidrazinei cu formare de amoniac; cresterea continutului de dioxid de carbon; marirea aciditatii apei.

144) Pentru ce se foloseste hidrazina. eliminarea oxigenului;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEEReliminarea directa a dioxidului de carbon; eliminarea amoniacului; eliminarea compusilor de calciu si magneziu.

145) Eliminarea dioxidului de carbon se realizeaza prin. amoniacul gazos ce se formeaza prin descompunerea excesului de hidrazina; utilizarea materialelor neferoase pentru tuburile condensatoarelor; condensarea vaporilor de apa in vid; utilizarea apei acide.

146) La sfarsitul procesului de vaporizare titlul este. x=0; x=1. x=0,85 - 0,9; x=0,5;

147) La sfarsitul procesului de condensare titlul este. x=0,85 - 0,9; x=0; x=0,5; x=1.

148) Procesul de condensare poate fi. izoterm si izocor; izocor si izentrop; izoterm si izobar; izobar si izentrop

149) Procesul de vaporizare este izoterm si izobar; izocor si izentrop; izobar si izentrop; izoterm si izocor.

150) Reglarea automata a alimentarii cu apa trebuie sa asigure mentinerea nivelului apei in caldare constant;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERmentinerea nivelului apei la maxim; mentinerea nivelului apei in caldare intre anumite limite independente de oscilatia sarcinii; mentinerea nivelului la minim. 151) Reglarea automata a arderii in caldare trebuie sa asigure: mentinerea depresiunii in focarul caldarii intre anumite limite; presiunea din focar egala cu presiunea mediului ambiant pentru a reduce infiltratiile de aer fals; presiunea din focar mai mare ca presiunea mediului ambiant; o diferenta de presiune intre focar si mediu ambiant de 2 bar.

152) Reglarea automata a alimentarii cu aer a caldarii are ca obiect: reglarea arderii cu coeficient de exces de aer mai mare de 2,5; reglarea arderii prin mentinerea optima a raportului dintre cantitatea de aer si cea de combustibil; reglarea arderii cu amestec bogat; reglarea arderii care sa conduca la un procent de oxigen in gazele de ardere mai mare de 8 %. 153) Valvulele si robinetele montate pe caldarea de abur trebuie sa fie prevazute cu indicatoare de pozitie 'deschis' si 'inchis'; indicatoare de pozitie de montaj; indicatoare de pozitie geometrica pentru determinarea N.P.S.Hd;. indicatoare de pozitie cu sensul de deschidere.

154) Capul de alimentare este format din valvula de retinere si valvula de control; valvula de retinere si valvula de purjare de fund; valvula de retinere si valvula de inchidere; valvula de inchidere si valvula de golire.

155) Care dintre valvulele care compun capul de alimentare se va monta direct pe corpul caldarii valvula de inchidere; valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este de 4-8 bar; valvula de inchidere daca este montata intre doua valvule de retinere; valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este mai mare de 8 bar.

156) O caldare de abur cu suprafata de vaporizare a apei libera trebuie sa fie prevazuta cu. un indicator de nivel minim;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERun indicator de nivel maxim; cel putin doua indicatoare independente pentru nivelul apei cu scala transparenta; cel putin doua indicatoare dependente.

157) O caldare de abur cu circulatie fortata are prevazute. dispozitive de avertizare separate care semnalizeaza alimentarea insuficienta a caldarii cu apa; doua indicatoare de nivel dependente de presiunea de vaporizare; un indicator de nivel minim; un indicator de nivel maxim.

158) Sticlele indicatoarelor de nivel ale caldarilor de abur pot fi. tuburi transparente; plane si striate daca presiunea de lucru este sub 32 bar; tuburi cu mercur; tuburi cu alcool colorat.

159) Cu ce trebuie prevazute indicatoarele de nivel. sita de azbest pentru izolare termica; cu robineti de retinere pe partea de apa; cu robineti de retinere pe partea de abur; cu dispozitive de inchidere atat pe partea spatiului cu apa, cat si pe partea spatiului cu abur. 160) Ce trebuie sa permita dispozitivele de inchidere ale indicatoarelor de nivel. controlul calitatii apei; purjarea separata a spatiilor de apa si a spatiilor de abur; controlul calitatii aburului; montarea unor sticle de nivel etalon pentru verificarea exacta a nivelului. 161) Teleindicatoarele de nivel pentru apa din caldare nu trebuie sa prezinte abateri care sa depaseasca + 20 mm sau - 20 mm fata de indicatiile sticlelor de nivel montate pe caldare ; sa nu prezinte abateri fata de indicatoarele locale; sa permita purjarea de la distanta pentru a mentine nivelul corect; sa permita reglarea nivelului prin purjarea de fund.

162) La fiecare caldare cu suprafata libera a apei, nivelul minim inferior al apei in caldare trebuie. sa fie consemnat pentru fiecare cart;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERsa fie marcat pe sticla de nivel; sa fie consemnat pentru consumatorii principali de abur; sa fie marcat pe indicatorul de nivel prin trasarea unui riz de control pe corpul indicatorului. 163) O caldare de abur va fi prevazuta cu cel putin doua manometre racordate pe spatiul de abur; un manometru montat pe purja de suprafata; cel putin doua manometre racordate pe spatiul de apa de alimentare si de golire; un manometru montat pe purja de fund.

164) Intre manometru si teava de racordare se monteaza. robinet cu retinere; robinet cu inchidere; robinete sau valvule cu trei cai; robinete de inchidere si retinere.

165) Economizorul este prevazut cu . un manometru montat pe partea de iesire a apei; un manovacuumetru montat pe partea de intrare a apei; un vacuumetru pentru (-2. -0,5) bar; un manometru montat pe partea de intrare a apei.

166) Pe scala manometrului montat pe caldarea de abur se va marca cu linie rosie presiunea de deschidere a supapei de siguranta; presiunea de lucru a aburului in caldare; presiunea de proba hidraulica; presiunea de referinta

167) Supraincalzitorul de abur trebuie prevazut cu... manometru local; robinet de control pentru calitatea aburului; termometru local si termometru de la distanta; manometru de la distanta.

168) Fiecare caldare de abur trebuie sa fie prevazuta cu cel putin o supapa de siguranta;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERtrei supape de siguranta inseriate; doua supape de siguranta cu arc, de aceeasi constructie si aceeasi dimensiune montate pe tamburul caldarii si o supapa de siguranta montata pe colectorul de iesire al supraincalzitorului; doua supape de siguranta inseriate.

169) Cand trebuie sa deschida supapa de siguranta montata pe supraincalzitor inaintea supapelor de siguranta montate pe tambur; odata cu supapa de siguranta montata pe tambur; dupa supapa de siguranta montata pe tambur; la atingerea presiunii corespunzatoare nivelului maxim.

170) Presiunea maxima de deschidere a supapei de siguranta nu trebuie sa fie mai mica ca presiunea de proba hidraulica; reglata; sa depaseasca cu mai mult de 0,7- 0,9 bar presiunea de lucru; verificata in timpul functionarii caldarii. 171) Valvulele de inchidere ale conductei principale de abur si ale conductelor auxiliare de abur trebuie prevazute cu mecanism local de inchidere, mecanism de actionare de la distanta dintr-un loc permanent accesibil, amplasat in afara compartimentului caldari; mecanism local de inchidere; mecanism de inchidere de la distanta; mecanism de inchidere de la distanta si mecanism local de inchidere, dar cu interblocare la comanda, 172) Diametrul interior al valvulelor si al tubulaturilor pentru purjare inferioara trebuie sa fie 1012 mm, daca debitul de abur este 500 kg/h; 40...60 mm, daca debitul de abur este 500750 kg/h; cuprins intre 20...40 mm minim 20 mm.

173) Pe fiecare caldare se monteaza cel putin o valvula sau un robinet pentru luarea probelor de apa; robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul cu trei cai de la sticla de nivel robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul de purjare superioara robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul de purjare inferioara 174) Sistemul de protectie al instalatiei de ardere trebuie sa declanseze la

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERcel mult o secunda flacara s-a stins in timpul functionarii; la 5 secunde daca nivelul apei este maxim; la 5 secunde de la oprirea exhaustorului; la 25 secunde daca presiunea aerului refulat in camera de ardere este insuficienta. 175) Semnalizarea la atingerea limitei superioare a nivelului apei se face. numai prin semnale sonore; prin semnale numai la posturile de telecomanda; prin semnale la toate posturile de comanda si supraveghere; prin semnale numai la postul local de comanda si supraveghere.

176) In figura CAN 51 sunt schemele de principiu pentru caldari ignitubulare. Ce particularitati constructive le deosebeste..

circulatia apei- aburului; presiunea aburului supraincalzit; circulatia gazelor; temperatura apei de alimentare.

177) In figura CAN 52 denumiti urmatoarele elemente componente.

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER1-pulverizator de combustibil, 2- tub de flacara, 8- antretoaze; 4-cutia de foc, 5- placi tubulare, 9- camera de aer; 12-tiranti pentru fixare pe postament, 11-domul culegator de vapori; 8- antretoaze; 7-perete, 4 -cutie de aer, 1- pulverizator de abur.

178) In figura CAN 53.b. ecranul este constituit din..

perete de caramida si tevi prin care circula gaze; perete de tevi sau bare de ridigizare prin care nu circula fluide; perete de tevi la care schimbul de caldura permite incalzirea aerului; perete din tevi prin c are circula apa-abur.

179) In figura CAN 53.a. descrieti circulatia fluidelor de lucru..

apa-aburul prin tevi, gazele peste tevi; apa-abur in colectoare, prin tevi gazele rezultate in urma arderii; aburul prin tuburi, gazele de ardere in colectoare; apa peste tuburi, gazele de ardere in colectoare.

180) In figura CAN 54.a. colectoarele pot fi..


in legatura cu tevile de fum; cilindrice sau sferice; tuburi care fac legatura numai cu tevile prin care circula apa; tuburi care fac legatura numai cu tevile prin care circula aburul supraincalzit. 181) In figura CAN 54.b. schimbul de caldura prin ecran se face astfel....

convectie, conductie, convectie; numai prin radiatie; prin radiatie la tevi, de la tevi la apa-abur prin convectie libera(circulatie naturala); numai prin convectie fortata pentru ambele fluide.

182) In figura CAN 54 unde se plaseaza supraincalzitorul de abur...


intre fascicolele de tuburi neecranate; pe peretele ecranat; pe traseul de gaze dupa economizor; direct in focar, circulatia aburului fiind artificiala.

183) In figura CAN 55.a. fixarea tevilor direct pe tambur se face prin

nituire; nituire, lipire tare; mandrinare sau sudare; cu filet si nituire;

184) In figura CAN 55.e. tevile fierbatoarele sunt dispuse


in zigzag pe camerele sectionate dispuse orizontal; in zigzag pe tamburul superior; in zigzag pe tamburul inferior; in zigzag pe camerele sectionate dispuse vertical.

185) In figura CAN 55 f. care este rolul capacului oval

functional, pentru marirea suprafetei de schimb de caldura; tehnologic pentru montarea sau schimbarea tevilor; tehnologic pentru rigidizarea camerei sectionate; tehnologic pentru etansare.

186) Cum se realizeaza schimbul de energie termica in supraincalzitorul de abur din fig. CAN 56


radiatie si conductie; convectie si radiatie; izocor si izentrop; convectie de la gaze la tuburi; conductie; convectie de la tuburi la abur.

187) Care sunt elementele componente din fig.CAN 56

1-serpentine, 3-colectoare, 4-distantiere. 2-colectoare, 3-camere sectionate; 1-serpentine, 2-colectoare, 3-elemente de sustinere; 1-serpentine, 3-colectoare.

188) In figura CAN 57a. Sunt prezentate economizoare din tuburi de fonta. Care este rolul functional al aripioarelor


permite cresterea temperaturii apei cu 10 grade c peste temperatura de vaporizare in sistemul fierbator; creste suprafata de schimb de caldura; ridigizeaza tuburile; sunt distantiere intre tuburi.

189) In figura CAN 57b. Este reprezentat un economizor din tevii de otel trase. Care din urmatoarele propozitii este adevarata

temperatura apei la intrare in economizor este 50 grade C, iar temperatura apei la iesire este cu 30 grade C pese temperatura de vaporizare; temperatura apei la intrare in economizor este 10 grade C; temperatura apei la iesire din economizor este mai mare cu 10 grade C decat temperatura de vaporizare; temperatura apei la iesire din economizor este mai mica cu 30 - 40 grade C fata de temperatura de vaporizare; 190) Amplasarea preincalzitorului de aer din figura CAN 58 pe traseul de gaze este inainte de evacuarea gazelor in mediu ambiant. Care trebuie sa fie temperatura maxima de incalzire a aerului


300 grade C; 250 grade C; cu 200 grade C peste temperatura mediului ambiant; temperatura aerului este mai mica decat temperatura de saturatie a gazelor ( temperatura punctului de roua). 191) Gazele evacuate din caldare sunt utilizate pentru obtinerea gazelor inerte. Ce implicatii are daca preincalzitorul de aer din fig. CAN 58 este fisurat

scade presiunea aerului din focar si creste infiltratia de aer fals; scade puterea compresorului de aer, deoarece o parte din aer scapa in gazele de ardere; creste continutul de oxigen in gazele inerte; reduce temperatura gazelor si reduce poluarea cu oxizi de azot

192) Este caldare de abur cu circulatie naturala, conform figurii CAN 59, daca.


pompa de alimentare are presiunea de refulare pa >p vap.- presiunea de vaporizare miscarea amestecului apa-abur in sistemul vaporizator este ascensionala si se bazeaza pe diferenta de densitate intre apa de alimentare ce intra in vaporizator si amestecul apa abur ce iese din vaporizator; capul de alimentatre este plasat in partea inferioara a caldarii; prelungitorul tubului de alimentare este corect pozitionat.

193) Caldarea de abur cu volum mare de apa se caracterizeaza prin. timpul de punere in functiune redus; raportul dintre volumul de apa si suprafata de incalzire este mai mic ca 0,026 (m cub/m patrat); circulatia apei este peste tevi; circulatia gazelor este prin tevi si focarul este cu suprapresiune.

194) In figura CAN 60, elementele componente sunt

2- economizor , 3- preincalzitor; 1-pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare; 4- colector superior, 5- supraincalzitor, 6- pompa de circulatie; 1- pompa de circulatie, 2- fierbator.

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER195) Cum este circulatia gazelor in figura CAN 60

naturala cu un drum de gaze; artificiala cu doua drumuri; artificiala cu trei drumuri; naturala cu doua drumuri de gaze, primul drum fiind canalul de gaze unde este montat economizorul 2. 196) Viteza gazelor la tirajul natural este de (3 - 5) m/s; (5 - 10)m/s; (0,1 - 0,50)m/s; (0,01- 0,05)m/s.

197) In figura CAN 61 elementele componente sunt

1-ventilator de introductie, 4- supraincalzitor; 3-colector superior; sistem fierbator; 5-economizor; 5-preincalzitor de aer, 4- supraincalzitor.

198) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi


a- robinet cu ventil, d- robinet cu cep; b- clapeta de retinere cu ventil, c- clapa de retinere cu valva; robinet cu sertar pana conica; robinet cu ventil drept.

199) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi

j- supapa de siguranta cu contragreutate, d- robinet cu pana cilindrica; a- robinet cu ventil de colt, b- robinet cu ventil drept; i- separator de apa, k- supapa de siguranta cu resort; c- clapeta de retinere cu valva.

200) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele de armaturi


j- supapa de siguranta cu contragreutate; d- robinet cu pana, c- clapeta de retinere cu valva; l- oala de condensat cu plutitor, e- clapeta de retinere cu ventil. 201) In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi

l- oala de condensat cu plutitor, j-supapa de siguranta cu contragreutate; b- ventil de reglaj, g-ventil de reglaj cu membrana; k-clapeta de retinere, a- robinet cu ventil; k-supapa de siguranta, d-robinet cu ventil.

202) Ce reprezinta elementele din figura CAN 64


2- ventil, 3-corpul armaturii; 1- corpul armaturii, 4-contragreutate; 3-tija, 2- element de reglare; 4-contragreutate, 1-organ de inchidere.

203) Ce reprezinta figura CAN 65

robinet de purjare continua; robinet de purjare intermitenta; supapa dubla de siguranta; cap de alimentare.

204) Pentru robinetul de purjare din figura CAN 66, ce reprezinta principalele elemente componente


2-ventil de inchidere in caz de reparatii; 1-ventil de siguranta; 4-parghie de actionare, 2- ventil de lucru; 2- ventil de inchidere in caz de reparatii, 1- ventil de siguranta.

205) Pentru figura CAN 67, ce reprezinta elementele.

c-indicator de nivel cu tub cilindric; 3-robinet de golire; 2- robinet de aerisire si purjare; d- tamburul caldarii pe care s-a montat indicatorul de nivel.

206) Care din rolul functional al placii calmante din figura CAN 68


asigura miscarea naturala a apei in colectorul superior; regleaza debitul apei de alimentare; reduce gradul de umiditate a aburului , determina o vaporizzare ordonata; modifica presiunea de fierbere a apei.

207) Care este rolul functional al prelungitorului tubului de alimentare reprezentat in figura CAN 69

regleaza debitul de apa; regleaza presiunea de saturatie; mareste viteza de vaporizare; asigura alimentarea cu apa fara a perturba circulatia naturala a apei-aburului.

208) Care este rolul functional al paravanului separator din figura CAN 70


asigura separarea apei de alimentare de apa existenta in caldare; asigura separarea vaporilor de apa dupa densitate; asigura separarea si evacuarea spumei; asigura separarea si evacuarea namolului.

209) Pentru condensatorul de abur reprezentat in figura CAN 71

presiunea de condensare nu se poate modifica; evacuarea aerului si aburului permite modificarea presiunii de condensare; temperatura de condensare depinde doar de temperatura apei de racire; presiunea de condensare si temperatura de condensare sunt independente.

210) Pentru condensatorul de abur reprezentat in figura CAN 72


presiunea de condensare depinde de temperatura apei de racire; temperatura de condensor nu influenteaza presiunea de condensare; temperatura apei de racire poate fi mai mare decat temperatura de condensare; procesul de condensare este izocor si izoterm. 211) In schema de principiu din figura CAN 73, presiunea aburului este de 18 bar, iar ultimul schimbator de caldura este preincalzitorul de aer. Care parametri sunt corecti

t ia = 220 grade C, tg e= 160 grade C; tg e=200 grade C, t ia=150 grade C; tg e=150 grade C, t ia =150 grade C; t ge= t sat ( temperatura de roua), t ia=t sat =10 grade C.

212) Pentru caldarea de abur cu dublu circuit reprezentata in figura CAN 74 , precizati care afirmatii sunt corecte


fluxul energetic cedat in schimbatorul de caldura de apa -abur la 40 bar este izocor si izoterm; fluxurile energetice schimbate in schimbatorul de caldura sunt izentrope; fluxurile energetice schimbate in schimbatorul de caldura sunt politrope; fluxul energetic primit in (schimbul de caldura) de apa -abur la 18 bar este izobar si izoterm. 213) Definiti elementele componente din figura CAN 75

1-colector (tambur), 3- pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare; 8-supraincalzitor, 5-economizor; 7-preincalzitor de aer, 5-sistem fierbator; 7-economizor, 8-supraincalzitor, 9- supapa de siguranta.

214) Definiti elementele componente din figura CAN 76


5 pompa de alimentare , 6-tubulatura de umplere supraincalzitor; 2- preincalzitor de aer, 4-sistem fierbator; pompa de circulatie, 1-cap de alimentare, 2- sistem fierbator, 1-cap de alimentare, 3- supraincalzitor.

215) Definiti elementele componente din figura CAN 77

4- supapa de siguranta, 6-regulator de presiune; 2-manometru, 5-acumulator-separator de vapori, pompa de circulatie; 7-pompa de alimentare ,1-caldarina recuperatoare; 2-manometru, 4- supapa de evacuare abur in instalatia de stins incendiu cu abur. 216) Definiti elementele componente din figura CAN 78


6-pompa de alimentare, 5-cap de alimentare, 8- basa, 13-supapa de siguranta; 9-condensatoe de abur cu vid, 16-manometru; 8-basa, 15- supapa de siguranta; 1- focar, 15-supapa de aerisire, 7- pompa de circulatie.

217) Definiti elementele componente din instalatia de alimentare cu combustibil reprezentata in figura CAN 79

1-tanc de serviciu, 6-tava de scurgere combustibil purjat, 13-robinet actionat electromagnetic pentru aer comprimat; 17-tubulatura de surplus de combustibil, 18-vas de separare aer din apa; 8-tanc de amestec ( de omogenizare), 12- incalzitor de combustibil, 16magistrala pentru alimentare arzatoare; 18- oala de condens, 3- robinet de aerisire.

218) Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 80 care afirmatii sunt corecte.


presiunea aburului nu este constanta; fluxul energetic cedat de abur este constant; fluxul energetic primit de combustibil este constant; presiunea aburului este constanta.

219) Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 81 care afirmatii sunt corecte.

presiunile agentilor de lucru sunt constante; temperaturile agentilor de lucru nu se modifica daca procesul de schimb de caldura este izocor; presiunile agentilor de lucru nu sunt constante; diferenta de temperatura in astfel de schimbatoare nu depinde de nivelul presiunilor. 220) Pentru schema din figura CAN 82, definiti elementele componente


11-volet care permite by-pasarea caldarinei recuperatoare, 8-condensator cu vacuum; 6-pompa de circulatie, 8-condensator, 9-volet; 3-pompa de circulatie, 8-condensator, 12-actuator; 7-basa, 8-condensator, 4-pompa de alimentare. 221) Pentru figura CAN 83, care este parametrul care limiteaza fluxul energetic ce poate fi cedat de gaze in caldarina recuperatoare.

sarcina motorului; Temperatura gazelor la iesirea din caldarina recuperatoare; temperatura mediului ambiant; caderea de presiune pe traseul de evacuare.

222) Pentru figura CAN 83, daca temperatura de evacuare gaze din caldarina recuperatoare este 190 grade C, care poate fi presiunea de lucru a aburului in caldarina recuperatoare.


p vap= 20 bar; p vap= 40 bar; p vap= 18 bar; p vap=7 bar.

223) Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii: natura combustibilului; patrunderile de aer fals in zona cosului de fum; presiunea de refulare a ventilatorului de gaze; omogenitatea amestecului de combustibil-aer

224) Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de mars in conditiile dezvoltarii unei puteri mari de propulsie: sisteme de propulsie cu turbine cu abur; sisteme de propulsie cu turbine cu gaze; sisteme de propulsie cu motoare cu ardere interna; sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara;

225) Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare: rigidizeaza legatura intre cele doua placi tubulare; asigura transmiterea caldurii de la gazele calde in toata masa de apa a caldarii; transmit caldura spre spatiul de apa al caldarii; asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior al caldarii. 226) Avantajul esential al utilizarii caldarilor navale cu dublu circuit este:

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERun randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceeasi productie de abur si aceiasi parametri de functionare; excluderea posibilitatii formarii crustei in circuitul primar; o exploatare mai usoara; un grad mai inalt de automatizare.

227) Principalul avantaj al utilizarii caldarilor navale cu dubla evaporare este: se construiesc pentru debite mari de abur; permit realizarea unor presiuni si temperaturi ridicate ale aburului; folosesc apa de calitate inferioara in circuitul secundar, excluzand posibilitatea formarii crustei in caldarea circuitului primar; au un randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceiasi parametri de functionare; 228) In ce categorie de caldari se incadreaza caldarile tip La Mont din punctul de vedere al circulatiei apei: cu circulatie naturala lenta; cu circulatie naturala accelerata; cu circulatie fortata (artificiala) repetata; cu circulatie fortata (artificiala) unica;

229) Care din urmatoarele elemente alcatuiesc asa-numitul balast interior chimic al combustibilului: carbonul si hidrogenul; azotul si oxigenul; cenusa; umiditatea.

230) Care dintre urmatoarele solutii de dispunere a prelungitorului tubului de alimentare in colectorul caldarii este optim din punct de vedere al sigurantei in functionarea caldarii: pe toata lungimea caldarii, in zona tuburilor ascendente; in zona centrala a colectorului; in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in sus; in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in jos. 231) Ce semnifica punctul de roua acida: temperatura la care se condenseaza vaporii de apa din gazele de ardere la cos; temperatura gazelor de ardere in zona de evacuare la cos; temperatura la care se condenseaza vaporii de apa in zona economizorului; temperatura la care se condenseaza anhidrida sulfurica din gazele de ardere.

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER232) Viteza optima de curgere a aburului in tubulatura de abur prelucrat este: 65-70 m/s; 45-63 m/s; 35-50 m/s; 40-45 m/s.

233) Calculul grosimii izolatiei termice a tubulaturilor de abur are in vedere urmatoarea valoare a temperaturii la suprafata exterioara a izolatiei: sub 55 grdC; 60 grdC; 65 grdC; 75 grdC.

234) La atingerea presiunii de regim in caldare, este necesar a se efectua o proba a supapelor de siguranta prin ridicarea presiunii cu cca: 0,2-0,3 bar; 0,4 bar; 0,5-0,7 bar; 0,8 bar.

235) Temperatura de lucru maxim admisibila a aburului in caldare, care se mentine la o valoare constanta in timpul functionarii caldarii in regim normal, poarta denumirea de: temperatura de utilizare; temperatura de regim; temperatura de proba; temperatura nominala.

236) Debitul corespunzator functionarii caldarii cu un randament maxim, reprezentand 80% din debitul nominal, poarta denumirea de: debit de varf; debit economic; debit specific; debit de regim.

237) Procesul de ardere a combustibililor reprezinta: o combinare a combustibilului cu azotul din aer; o combinare a combustibilului cu hidrogenul din aer; o oxidare violenta a substantelor combustibile cu degajare de caldura;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEERo combinare a combustibilului cu oxigenul din aer, insotita de degajare de caldura si emisie de lumina. 238) Tubul culegator de abur este dispus in partea superioara a colectorului de abur, astfel ca distanta intre suprafata superioara a tubului si suprafata interioara a colectorului este: sub 60 mm; cca 60 mm; cca 70 mm; cca 80 mm;

239) Indicele de calitate a apei de alimentare si a apei din caldare, care caracterizeaza prezenta bicarbonatilor de calciu Ca(HCO3)2 si bicarbonatilor de magneziu Mg(HCO3)2 in apa, poarta denumirea de: salinitatea apei; duritate pemanenta; duritate temporara; duritate totala.

240) Cantitatea stoichiometrica de aer introdus in focar depinde de: natura combustibilului; presiunea de aspiratie a ventilatorului de gaze; presiunea de refulare a ventilatorului de aer; temperatura de aprindere a combustibilului. 241) Temperatura de ardere a unui combustibil creste: daca concentratia de oxigen in atmosfera de ardere creste; daca concentratia de azot in atmosfera de ardere creste; daca continutul de cenusa in combustibil este mai mic; daca continutul de materii volatile din combustibil este mare.

242) Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer: pierderile prin ardere mecanic incompleta; pierderile prin ardere chimic incompleta; pierderile gazelor de ardere la cos; pierderile prin radiatie si convectie in mediul exterior.

243) Conform instructiunilor de exploatare de la bordul navei, nu este admisa functionarea caldarii cand numarul tuburilor tamponate, comparativ cu numarul total de tuburi, este: 1%;

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER3%; 5%; peste 10%.

244)

Ce semnifica termenul

in relatia de calcul a consumului de combustibil capacitatea de vaporizare a combustibilului; incarcarea termica (tensiunea termica) a focarului; factorul de forma al focarului; puterea calorica inferioara a combustibilului.

[kg/h]:

245) Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a unui m3 de combustibil gazos poarta denumirea de: putere calorica inferioara; putere calorica superioara; entalpie; caldura fizica a combustibilului.

246) Ce reprezinta marimea Q1 in ecuatia bilantului energetic al unei caldari de abur: Qd = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6 caldura pierduta prin gazele de ardere evacuate la cosul caldarii; caldura pierduta prin ardere chimic incompleta; caldura utilizata pentru transformarea apei in abur; caldura pierduta prin saturatie si convectie in mediul inconjurator.

247) Principalul parametru care intervine in sistemul de reglare automata a debitului apei de alimentare a caldarii este: presiunea apei la refularea pompelor de alimentare a caldarii; titlul aburului la iesirea din caldare; presiunea apei la aspiratia pompelor de alimentare; nivelul apei in colectorul superior al caldarii.

248) Parametrul care sesizeaza perturbatia si intervine in sistemul de reglare automata a sarcinii la caldarea tip La Mont este: debitul de apa de alimentare; presiunea la aspiratia pompei de circulatie; temperatura aburului in domul caldarii; presiunea aburului in domul caldarii.

TESTE BREVET 3rd ASSISTANT ENGINEER249) In care din sistemele de reglaj automat aferente caldarii navale exista urmatorii parametri reglati: debitul de combustibil, debitul de aer, debitul de gaze de ardere evacuate: reglajul automat al nivelului apei in caldare; reglajul automat al consumului de combustibil in functie de regimul de mars al navei; reglajul automat al procesului de ardere in focarul caldarii; reglajul automat al debitului de apa de alimentare.

250) Care este principalul parametru de care depinde reglajul arderii in focarul caldarii: temperatura in focar; presiunea aburului livrat la consumator; temperatura aburului livrat la consumator; debitul apei de alimentare. 251) Prin denumirea de autoclava se intelege: capacul de inchidere al colectorului inferior; capacul de inchidere al colectorului superior; placa in care sunt prinse prin mandrinare tuburile caldarii; capacul de inchidere a orificiului de vizitare a caldarii;

252) Care din urmatoarele tipuri de valvule au rolul de a declansa automat la depasirea presiunii de regim a caldarii: valvule principale; valvule auxiliare; robinete de control; s

IFAG-Teste Brevet 3rd Assist. Engineer

Documents

Transcript of IFAG-Teste Brevet 3rd Assist. Engineer