1 Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana laparalelul de inaltime al astrului se numeste: A. distanta zenitala; B. declinatie; C. inaltime; D. distanta polara; 2. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita laintersectia: A. paralelului de inaltime cu cercul orar; B. paralelului de declinatie cu cercul orar; C. paralelului de declinatie cu cercul vertical; 3 Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA: A. este uniforma; B. este izocrona; C. este directa; D. este aparenta. 4 Un astru la culminatie intersecteaza: A. meridianul superior, meridianul inferior; B. primul vertical estic, primul vertical vestic; C. orizontul astronomic; D. ecuatorul ceresc. 5 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste: A. relevment adevarat; B. elongatie; C. elongatie minima; D. digresiune. 6 Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute: A. echinoctiu de primavara; B. solstitiu de iarna; C. solstitiu de vara; D. echinoctiu de toamna. 7. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date: A. 22 decembrie, 21 martie; B. 21 martie,22 iunie; C. 21 martie, 23 septembrie; D. 22 iunie, 22 decembrie. 8 Emisfera care contine polul ridicat se numeste: A. emisfera boreala; B. emisfera vizibila; C. emisfera estica; D. emisfera sudica. 9 Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se numeste: A. an sideral; B. an tropic; C. an calendaristic; D. an solar mediu. 10. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru: A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la Soare; B. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare; C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului; D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare. 11 Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este: A. Alpha Canis Majoris; B. Alpha Virginis; C. Alpha Tauri; D. Alpha Orions; 12 Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de: A. colatitudine si inaltime; B. latitudine si timpul sideral al locului; C. longitudine si timpul sideral al locului; D. longitudine si declinatie.

13 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt: A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade; B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade; C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade; D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade; 14 Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astruse numeste: A. cerc de egala distanta; B. cerc de inaltime; C. dreapta de inaltime; D. izoazimutala. 15 1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul: A. primul vertical; B. meridianul ceresc al locului observatorului; C. orizontului adevarat astronomic al observatorului; D. ecuatorul ceresc. 16 Axa de rotatie a Pamantului este: A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sanaturala de rotatie in sens direct; B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctulnavei; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. 17. Axa de rotatie a Pamantului este: A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul Pamantului; B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. 18 Polii geografici sunt: A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului; B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul navei; C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul Greenwich. 19. Axa de rotatie a Pamantului este: A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct; B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul navei; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. 20. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite: A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud B. Pol Nord, pol Sud C. Zenit, Nadir D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest 21 Emisfera care contine polul ridicat se numeste: A. Emisfera boreala B. Emisfera estica C. Emisfera vizibila D. Emisfera sudica 22 Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana laparalelul de inaltime al astrului se numeste: A. Distanta zenitala B. Declinatie C. Distanta polara D. Inaltime 23 Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele: A. Inaltime, distanta polara B. Unghi orar, unghi la pol C. Declinatie, unghi orar D. Unghi sideral, ascensiune dreapta 24 Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt: A. Inaltimea, declinatia, latitudinea B. Azimutul, declinatia, unghiul orar C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular

25 Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita laintersectia: A. Paralelului de inaltime cu cercul orar B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical C. Paralelului de declinatie cu cercul orar D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical 26 Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA: A. Este uniforma B. Este izocrona C. Este aparenta D. Este directa 27. Un astru la culminatie intersecteaza: A. Meridianul superior,meridianul inferior B. Primul vertical estic,primul vertical vestic C. Orizontul adevarat astronomic D. Ecuatorul ceresc 28 Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare: A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic C. Rasaritului, apusului D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers 29. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt : A. Astrii circumpolari vizibili B. Astrii cu rasarit si apus C. Astrii care intersecteaza primul vertical D. Astrii circumpolari invizibili 30 Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge: A. Numai cadranele de orizont SE, SW B. Numai cadranele de orizont NE, NW C. Toate cadranele de orizont D. Este invizibil 31. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru: A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili B. Toti astrii au rasarit si apus C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus 32 Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valoripoate lua azimutul Soarelui in acest caz? A. 090 grd -270 grd B. 0 grd -360grd C. 0 grd -180 grd D. 180 grd -360 grd 33 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical inemisfera vizibila se numeste: A. Digresiune minima B. Digresiune C. Elongatie minima D. Elongatie 34 La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele deintersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc: A. 20 martie, 22 iunie B. 21 martie, 23 septembrie C. 22 iunie, 23 septembrie D. 22 iunie, 22 decembrie 35. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea laurmatoarele date: A. 22 decembrie, 21 martie B. 21 martie, 22 iunie C. 21 martie, 23 septembrie D. 22 iunie, 22 decembrie 36. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatiaastronomica sunt: A. Mercur, Venus Marte, Jupiter B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun

37 In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioaresunt: A. Mercur, Venus B. Venus, Marte C. Mercur, Jupiter D. Jupiter, Saturn 38 Timpul civil se defineste astfel: A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianulinferior al observatorului B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianulinferior al observatorului C. Unghiul orar al punctului vernal D. Unghiul orar al unui astru oarecare 39 Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianulsuperior al observatorului a.... A. Soarelui mediu B. Punctului vernal C. Soarelui adevarat D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca 40. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru ao aduce in concordanta cu noul fus orar: A. La miezul noptii B. In momentul traversarii meridianului limita C. Indiferent la ce ora a bordului D. Nu se modifica 41 Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromicacorespund situatiei in care punctul initial si cel final se situeaza pe: A. O latitudine oarecare B. Latitudini diferite C. Acelasi meridian sau pe ecuator D. Latitudini egale si de semn contrar 42. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nauticaeste necesara pentru: A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30 B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare 43 In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii invederea determinarii punctului navei: A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optimade intersectie B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia deintersectie la limita C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima deintersectie D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditiifavorabile de intersectie 44 Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este: A. Cu ajutorul efemeridei nautice B. Prin calcul C. Cu ajutorul hartilor ceresti D. Cu ajutorul navisferei 45 Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul: A. Reflexiei B. Dublei reflexii C. Refractiei D. Dublei refractii 46. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permiteverificarea preciziei valorii obtinute este: A. Cu orizontul B. Cu o stea de magnitudine mica C. Cu Soarele D. Cu o stea de magnitudine mare 47. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor estedeterminata de: A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor B. Eroare de gradare a limbului sextantului C. Eroare de gradare a tamburului sextantului D. Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului 48 Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre: A. Corectie de depresiune si refractie B. Corectia de depresiune si paralaxa C. Corectie de refractie si semidiametru D. Corectie de semidiametru si paralaxa

49. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomandautilizarea urmatoarei metode: A. Repetarea observatiilor B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit D. Serie de observatii 50. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatiila astri indiferent de latitudinea locului observatorului este : A. Cu Soarele la rasarit sau apus B. Cu un astru la inaltime oarecare C. Cu azimutul stelei polare D. Cu o planeta inferioara 51. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru senumeste: A. Cerc de egala distanta B. Dreapta de inaltime C. Izoazimutala D. Cerc de inaltime 52. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in: A. Punctul determinativ B. Punctul subastral C. Polul ridicat D. Punctul estimat al navei 53 Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare,observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care dinvariantele de mai jos este FALSA: A. Prima observatie a.m. a doua p.m. B. Prima observatie meridiana, a doua p.m. C. Prima observatie a.m., a doua meridiana D. Prima observatie meridiana, a doua a.m. 54 Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul: A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor 55 Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru? A. Cu tablele A.B.C. B. Cu formula ctg Z C. Prin masurare cu alidada D. Cu formula sin Z 56 Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prinmetoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece: A. Nu ofera suficienta precizie B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor dintable C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrulin orizontul adevarat astronomic D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui. 57 Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont lao inaltime negativa cuprinsa intre: A. 0-18grd B. 6-12 grd C. 12-18 grd D. 0-6 grd 58 Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste laintersectia: A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical C. Paralelului de inaltime cu cercul orar D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical 59. Ecuatia medie a timpului exprima: A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta aSoarelui 60. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea: A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina

61 Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt: A. La zenit, paralactic, la pol B. La pol, sideral, distanta polara C. La zenit, declinatia, distanta zenitala D. La pol, colatitudinea, inaltimea 62 Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primulrand de: A. Eroarea in estima B. Eroarea in corectia sextantului C. Eroare de masurare a timpului D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie 63 Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime? A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii C. Eroarea in citirea cronometrului 64In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:

A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi; B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului; C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului. 65 In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste

A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi; B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului; C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului. 66. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromicese stabileste in functie de: A. Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica C. Diferenta dintre drumul initial si cel final D. Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final

67. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de: A. 180 grade E B. 41 grade E C. 141 grade W D. 039 grade W 68. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarearelatie: A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd B. Diferentele de coordonate zero C. Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu180 grd D. Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta delongitudine egala cu zero 69. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prinimpartirea longitudinii locului observatorului la: A. 7 grade 30 min.; B. 30 grade; C. 15 grade. 70. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul: A. reflexiei; B. dublei reflexii; C. dublei refractii. 71. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoareloroperatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2. controlul si reglajulperpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. A. 2,1,3; B. 1,3,2; C. 2,3,1; 72. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decatlimita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ; plus sauminus 2 min.5 se: A. reface controlul si reglajul sextantului; B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor; C. determina din nou corectia sextantului. 73. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea: A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar. B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar; C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar. 74 Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurareainaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul in astfel deconditii : A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inaltloc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai aproape desuprafata marii la miraj superior. B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inaltloc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai aproape desuprafata marii, cind mirajul este inferior. C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din tablefunctie de latitudine si inaltimea astrului. 75. Polii geografici sunt: A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteazasuprafata Pamantului; B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul navei; C. doua puncte care depind de centrul Pamantului siobservatorul astronomic de la Greenwich. 76 Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prinimpartirea longitudinii locului observatorului la: A. 7 grade 30 minute; B. 30 grade; C. 15 grade. 77. Cadranele de orizont sunt delimitate de: A. linia Nord-Sud, axa lumii; B. axa lumii, linia Est-Vest; C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest. 78. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul: A. reflexiei; B. dublei reflexii; C. dublei refractii 79 Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1.Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2. Controlul si reglajulperpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. A. 2,1,3; B. 1,3,2; C. 2,3,1. 80. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este: A. plus sau minus 2.5 minute; B. plus sau minus 1.5 minute; C. plus sau minus 0.5 minute.

81 Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al precizieicorectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este: A. plus sau minus 1.0 minute; B. plus sau minus 0.1 minute; C. plus sau minus 0.5 minute. 82. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decatlimita admisa, iar valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare sau egala cuplus sau minus 2.5 minute este: A. reface controlul si reglajul sextantului; B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor; C. determina din nou corectia sextantului. 83. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:. A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar; B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar; C. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar 84. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA? A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite; B. pe harta gnomonica este o linie dreapta; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra 85. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distantaloxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:ortodromica; A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica. 86. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente derelevment pot fi aplicate numai cu conditia ca: A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor; B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant; C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica. 953 87Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 88 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. meridianul superior al observatorului; B. meridianul inferior al observatorului; C. cercul orar al astrului.

89 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. declinatia astrului; B. unghiul sideral al astrului; C. unghiul orar al astrului. 90 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. declinatia astrului; B. unghiul sideral al astrului; C. inaltimea astrului. 91 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

A. unghiul la pol al astrului; B. azimutul astrului; C. unghiul orar al astrului. 92 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

A. inaltimea astrului; B. declinatia astrului; C. distanta zenitala a astrului. 93 Coordonatele punctelor intermediare sedetermina pentru diferentele de longitudine(valori recomandate) de: A. 7°.30’ sau 15° B. 5° sau 10° C. 15° sau 22°30’ D. 15° sau 30°

94 Diferenta minima de azimut la determinareapunctului navei cu doua observatii succesive laSoare trebuie sa fie: A. Az=60° B. Az=30° C. Az=150° D. Az=90° 95 Elementul care este trasat cu o culoare maideschisa si este marcat cu semnul intrebariireprezinta urmatoarea coordonata a astrului: A. unghiul orar: B. unghiul la pol; C. azimutul.

96 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturataeste:

A. meridianul superior al observatorului; B. meridianul inferior al observatorului; C. cercul orar al astrului. 97 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. meridianul superior al observatorului; B. meridianul inferior al observatorului; C. cercul orar al astrului. 98 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. cercul vertical al astrului; B. meridianul inferior al observatorului; C. meridianul superior al observatorului.

99 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. meridianul superior al observatorului; B. primul vertical estic; C. primul vertical vestic. 100 Fie un observator M pe sfera terestra din imagineaalaturata. Elementul marcat cu semnul intrebariireprezinta:

A. un paralel de latitudine; B. latitudinea geografica a observatorului; C. longitudinea geografica a observatorului. 101Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:

A. un paralel de latitudine; B. latitudinea geografica a observatorului; C. longitudinea geografica a observatorului. 102 In figura alaturata, unghiul la pol este:

A. la est; B. la vest; C. la sud. 103 In marginea alaturata este reprezentata proiectiasferei ceresti in planul orizontului astronomic, cuzenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementulmarcat cu semnul intrebarii:

A. Almucantarat; B. Verticalul; C. Meridianul ceresc al observatorului.

104 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. unghiul orar; B. unghiul sideral; C. azimutul. 105 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. inaltimea; B. declinatia; C. ascensia dreapta. 106 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. inaltimea; B. declinatia; C. unghiul sideral. 107Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

A. azimutul; B. unghiul orar; C. unghiul sideral.

108 Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 109 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. cerc vertical; B. meridianul superior; C. meridianul inferior. 110 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. punctul cardinal est; B. punctul cardinal vest; C. punctul cardinal sud. 111 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii: A. cercul vertical al astrului; B. cercul orar al astrului; C. meridianul observatorului.

112 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. cercul vertical al astrului; B. cercul vertical al observatorului; C. meridianul observatorului. 113 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 114 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 115 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul cardinal est; B. punctul cardinal vest; C. punctul cardinal vest.

116 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. linia est vest; B. linia nord sud; C. dreapta de inaltime 117 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 118 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cerc vertical; B. meridianul superior; C. meridianul inferior. 119 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cercul vertical; B. meridianul ceresc; C. cercul orar. 120 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii

: A. dreapta de inaltime; B. meridianul inferior; C. meridianul superior.

121 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. dreapta de inaltime; B. meridianul inferior; C. meridianul superior. 122 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cercul de inaltime; B. almucantaratul; C. paralelul de declinatie. 123 Indicati ce este punctul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul cardinal nord; B. punctul cardinal sud; C. nadir. 124 Indicati ce este punctul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul vernal; B. zenitul; C. punctul cardinal nord. 125 Limita admisa pentru comparatia rezultatuluicalculului de control al preciziei corectieisextantului cu semidiametrul soarelui este: A. ±1’.0 B. ±0’.2 C. ±0’.1 D. ±1’.5 126 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimiimasurate la astrii sunt: A. 30°>h<70° B. 30°<70° C. 30°70° D. 30°>h>70°

127 Orizontul astronomic alobservatorului;

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 128 Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cuajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia: A. ta=Ta+α B. ta=Ta+λ C. ta=Ta-α D. ta=Ta-λ 129 Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimutlimita este: A. 30°>ΔAz<150° B. 30°<150° C. 30°>Az<150° D. 30°150° 130 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. meridianul astronomic; B. cercul de inaltime; C. orizontul astronomic. 131 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. cercul de inaltime; B. orizontul astronomic; C. meridianul astronomic. 132 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. cercul de inaltime; B. meridianul astronomic; C. orizontul astronomic.

133 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. ecliptica; B. ecuatorul ceresc; C. orizontul astronomic. 134 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. ecliptica; B. paralel de declinatie; C. ecuatorul ceresc. 135 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. meridian ceresc; B. paralel de declinatie; C. ecuatorul ceresc. 136 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. punctul vernal; B. polul ceresc; C. zenitul.

137 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. polul ceresc; B. zenitul; C. punctul vernal 138 Sageata din imagine indica:

A. oglinda mica a sextantului; B. oglinda mare a sextantului; C. o oglinda auxiliara a sextantului. 139 Sageata din imagine indica:

A. oglinda mica a sextantului; B. oglinda mare a sextantului; C. o oglinda auxiliara a sextantului. 140 Sageata din imagine indica:

A. oglinda de noapte a sextantului; B. luneta sextantului; C. dispozitivul de citire precisa. 141:

A. limbul gradat al sextantului; B. tamburul sextantului; C. dispozitivul de citire precisa a unghiurilor .

142 Sageata din imagine indica:

A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului; B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului; C. tamburul sextantului. 143 Timpul mediu al locului tm se transforma in tipulfusului tf cu relatia: A. tf=tm-(lf-l) B. tf=tm+(lf-l) C. tf=tm+lf D. tf=tm-l 144 Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiuneaB, marcajele laterale au urmatoarele lumini: A. tribord-verde, babord-rosu; B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; C. tribord-rosu, babord-verde; D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii. 145. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosireeste: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului deplecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului deplecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana laparalelul punctului de sosire. 146 Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica: A. observand luminile arborate de navele din vecinatate; B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe(costiere); C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice. 147. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decatlatitudinea punctului de sosire; B. latitudine punctului de plecare este mai mare decatlatitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decatlongitudinea punctului de sosire. 148. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sferaterestra se numesc: A. Vertexuri B. Zenit, Nadir C. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud D. Vortexuri 149 Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal: A. Scade ca si temperatura aerului B. Scade in timp ce temperatura aerului creste C. Creste ca si temperatura aerului D. Creste in timp ce temperatura aerului scade 150 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc este egal cu 212 grade; B. Dc este egal cu 34 grade; C. Dc este egal cu 328 grade. 151. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc este egal cu 112 grade; B. Dc este egal cu 34 grade; C. Dc este egal cu 328 grade. 152Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? . A. Dc este egal cu 102 grade; B. Dc este egal cu 234 grade; C. Dc este egal cu 328 grade. 153. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc este egal cu 102 grade; B. Dc este egal cu 234 grade; C. Dc este egal cu 328 grade. 154 Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta careperul se vede catre: A. Vest; B. Est; C. Sud.

155 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd este egal cu 60 grade B. RpBd este egal cu 60 grade; C. RpBd este egal cu 30 grade. 156. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd este egal cu 165 grade B. RpBd este egal cu 165 grade; C. RpBd este egal cu 25 grade. 157 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. prova; B. pupa; C. travers babord. 158 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. travers tribord; B. travers babord; C. pupa. 159 1009. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade; rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 160. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 161 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 162. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. babord,inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 163 Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta luminafarului se vede in: A. tribord, inaintea traversului; B. tribord, inapoia traversului; C. babord, inapoia traversului 164 Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta luminafarului se vede in: A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului 165 Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu30 grade la un far. Farul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 166. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade. Navase va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 167 O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 90 grade; B. 0 grade; C. 180 grade; 168 O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 90 grade; B. 0 grade; C. 180 grade; 169 O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava esteegal cu: A. 90 grade; B. 0 grade; 170. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea navaeste egal cu: A. 270 grade; B. 90 grade; C. 180 grade;

171 Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade. Navase va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 172 Semnul corectiei ortodromice depinde de: A. distanta nava-radiofar; B. semnul declinatiei magnetice; C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului. 173 Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie de: A. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final; B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. diferenta de drumul initial si cel final; D. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final; 174 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie: A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferenta de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; D. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de 175 Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori recomandate) de: A. 7 grade si 30 minute sau 15 grade; B. 5 grade sau 10 grade; C. 15 grade sau 22 grade si 30 minute; D. 15 grade sau 30 grade; 176 Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distant ortodromica este: A. mai mare; B. total neglijabila; C. maxima; D. mai mica. 177 Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de: A. conditiile hidrometeorologice; B. nivelul de instruire a observatorului; C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat; D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile. 178 Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin: A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii; B. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat; C. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare; D. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare. 179. Erorile sistematice de observare sunt determinate de: A. conditii improprii de observare; B. nivelul de instruire a observatorului; C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura. D. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura. 180 Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin A. executarea de serii de masuratori; B. executarea observatiilor in conditii optime; C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare; D. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura. 181 Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii. Ca : A. metoda triunghiurilor asemenea; B. metoda locului de egala diferenta de relevment; C. metoda dreptei de inaltime adevarata; D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment. 182Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei Solutia pentru eliminarea eventualelor erori in punct este: A. eliminarea erorilor grosiere de observare; B. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice; C. refacerea calculelor; D. repetarea integrala a observatiilor.

183 Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca; A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor; B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant; C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica; D. observatiile sa fie simultane. 184 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin: A. avize catre navigatori saptamanale; B. avize radio catre navigatori; C. editiile corectate ale hartilo; D. editiile noi ale cartii farurilor. 185 Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la A. asigurarea hidrografica si de navigatie; B. rutele de apa adanca; C. rutele recomandate de traversada; D. facilitati portuare. 186 Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin: A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii B. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat C. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare D. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare 187 Viteza deasupra fundului se determina cu A. lochul electromagnetic; B. lochul Doppler; C. lochul mecanic; D. lochul hidrodinamic. 188 Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula: A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura; B. nivelul mediu al apei joase la sizigii; C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura; D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii; 189 Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este: A. stereografica; B. conica; C. cilindrica; D. policonica. 190 Harta Mercator este realizata in proiectie A. centrala cilindrica dreapta; B. centrala cilindrica dreapta conforma; C. centrala cilindrica transversala; D. centrala cilindrica transversala convorma; 191Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie: A. conica; B. stereografica; C. policonica; D. gnomonica. 192 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil; D. avizele meteorologice. 193 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; 194 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai micsorarea vitezei; C. numai cresterea vitezei; D. micsorarea vitezei si deriva de vant. 195 Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta: A. perioada luminii; B. bataia; C. inaltimea constructiei farului; D. culoarea luminii.

196 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct A. estimat-observat; B. observat; C. estimat; D. determinativ.: 197. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este: A. dreapta de relevment; B. cerc de egala distanta; C. aliniament; D. izoazimutala. 198 Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compass este: A. nordica; B. estica; C. sudica; D. vestica. 199 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa fie trecute precis pe harta; B. sa fie vizibile din orice directie; C. sa fie usor de identificat; D. sa fie trecute pe harta si vizibile. 200 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane: A. trei; B. unu; C. doua; 201 Derivatia compas este produsa de A. masele amagnetice ale corpului navei; B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei; C. magnetul compensator de banda; D. masele magnetice ale corpului navei. 202 Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control): A. patru; B. doua; C. trei; D. una. 203 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel: A. galben-negru-galben; B. negru-galben-negru; C. negru-galben; D. galben-negru. 204 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie: A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina; D. lumina care se repeta cu regularitate. 205 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate; D. durata luminii egala cu cea de intuneric. 206. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de: A. 5 Mm; B. 6 Mm; C. 10 Mm; D. 12 Mm; 207 Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului: A. 5 picioare; B. 5 metri; C. 5 brate; D. 5 yarzi. 208. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane: A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear; B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc; C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava; D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.

209. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre cu varful in jos; D. doua conuri negre unite la baza; 210 In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este: A. Zona de joasa presiune B. Front rece C. Z de inalta presiune D. Front cald 211 Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie: A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade; B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30 grade; C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 1850 grade; D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90 grade; 212 Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este A. 120 grade; B. 90 grade; C. 60 grade; D. 30 grade. 213Un aliniament are sensibilitate maxima cand: A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare; B. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare; C. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica; D. distanta nava -reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite. 214 Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie? A. cerc de egala distanta; B. dreapta de relevment; C. ortodroma; D. alimiament. 215 Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru; B. galben-negru; C. galben-negru-galben; D. negru-galben. 216 Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru; B. galben-negru-galben; C. negru-galben. D. galben-negru; 217 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la A. marcajul de pericol izolat; B. marcajul lateral; C. marcajul cardinal; D. marcajul special. 218 Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza; D. doua conuri negre cu varful in jos; 219 Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf: A. un con rosu cu varful in sus; B. o sfera neagra; C. un cilindru rosu; D. un cilindru verde. 220. Erorile sistematice de observare sunt determinate de: A. Conditiile improprii de observare B. Nivelul de instruire a observatorului C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura D. Intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura 222 Adancimea apei se masoara cu: A. lochul; B. sonda;

223 In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie: A. stereografica; B. conica; C. Mercator. 224 Harta marina este: A. reprezentarea la o anumita scara a unei z oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare. 225 Scara numerica a unei harti este: A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta. 226 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil. 227 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; 228 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 229 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 230 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 231 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 232 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 233 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 234In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 235 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 236 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 237In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 238 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.

239In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 240 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 241 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 242 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 243 Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de: A. temperatura; B. relevmente; C. drepte. 244 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia: A. Nord adevarat; B. Nord giro; C. Nord compas. 245 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi: A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta; C. faruri de aterizare. 246 Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza: A. directia Nord magnetic; B. axul longitudinal al navei; C. directia Nord compas. 247 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. galben-negru-galben; B. negru-galben-negru; C. negru-galben. 248 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina. 249 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie: A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate. 250 Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza; 251Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru; B. galben-negru-galben; C. negru-galben. 252 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la A. marcajul de pericol izolat; B. marcaje laterale; C. marcajul cardinal. 253 Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza; 254 Marcajul lateral de tribord din regiunea A : A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu.

255 Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel: A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane. 256Drumul adevarat al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; 257 Drumul magnetic al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 258 Drumul compas al navei este A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 259 Drumul giro al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei; 260 Relevmentul adevarat la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 261Relevmentul magnetic la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la reperul costier; 262 Relevmentul compas la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 263 Relevmentul prova la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 264 In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare A. verde; B. rosie; C. galbena. 265 Lumina marcajului special este de culoare A. verde; B. rosie; C. galbena. 266 Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare: A. alba; B. rosie; C. galbena. 267 Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare: A. alba; B. rosie; C. galbena. 268 Lumina marcajului cardinal de est este de culoare: A. rosie; B. alba; C. galbena. 269 Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba. 270 Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba.

271 Lumina marcajului de ape sigure este de culoare: A.rosie; B. galbena; C. alba. 272Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul: A. sclipiri rapide ( 2+1); B. sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide. 273 Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul: A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 3 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide. 274 Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 6 sclipiri rapide; C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga. 275 Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul: A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 9 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide; 276 Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul: A. izofaza; B. 2 sclipiri rapide; C. 3 sclipiri rapide; 277 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: A. 2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. litera A in codul Morse. 278 Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin: A. Executarea de serii de masuratori B. Executarea observatiilor in conditii optime C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura 279 Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest. 280 Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de est. 281 Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest. 283Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest. 285 Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de tribord; C. un semn de babord. 287 Longitudinea geografica este: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului. 288 Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.

289 Deplasarea est-vest este: A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire. 290 Un cart are: A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11 grade, 25. 291 Cartul N este un cart: A. intercardinal; B. cadinal; C. inter-intercardinal; 292 1320. Cartul SW este un cart: A. intercardinal; B. cadinal; C. inter-intercardinal; 293 Cartul SSE este un cart: A. intercardinal; B. cadinal; C. inter-intercardinal; 294 Cartul E la N este un cart A. intercardinal; B. inter- intercadinal; C. intermediar 295. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud; 296Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Nord B. Est; C. Sud; 297 Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud; 298 Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud; 299 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc=212 grade B. Dc=034 grade; C. Dc = 328 grade. 300 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 112 grade; B. Dc= 034 grade; C. Dc 328 grade. 301 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 102 grade; B. Dc= 234 grade; C. Dc 328 grade. 302Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in: A. Partea din fata a navei B. Stanga traiectoriei furtunii C. Partea din spate a navei D. Dreapta traicetoriei furtunii 303 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 102 grade; B. Dc= 234 grade; C. Dc 328 grade. 304 Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre: A. Vest; B. Est; C. Sud.

305 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd=060 grade; B. RpBd=060 grade; C. RpBd=060 grade; 306 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd=165 grade; B. RpBd=165 grade; C. RpBd=025 grade; 307 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. prova B. pupa; C. travers babord. 308 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. travers tribord; B. travers babord; C. pupa. 309 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 310 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului; 311 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului; 312 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. babord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului; 313 Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului; 314 Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da? A. Da= 204 grade.5 B. Da= 200 grade.5 C. Da= 199 grade.5 315Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dg= Da - Delta c B. Dg= Da + Delta g C. Dg= Da - Delta g 316 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Da= Dg - Delta c B. Da= Dg + Delta g C. Da= Dg - Delta g 317Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g = +3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da? A. Da = 143 grade .5 B. Da = 150 grade .5 C. Da = 144 grade .5 318 Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 319 Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 320O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade

321O nava se vede in travers babord.Relevmentul prova la acea nava este egal cu A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade. 322 O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade. 323 O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 270 grade; B. 090 grade; C. 180 grade. 324 Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 325 Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 326 Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei 327 Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in interiorul postamentului. 328 Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati: A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in interiorul postamentului. 329Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati: A. in interiorul postamentului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in cutia compasului. 330 Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat: A. pe postament, langa cutia compasului; B. in interiorul postamentului; C. in cutia compasului. 331 Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici: A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului; 332 Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe; A. peretele despartitor al cutiei compasului; B. pivot; C. acele magnetice. 333 Cesculita are rolul: A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida. 334Lichidul din cutia compasului magnetic are rol: A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa. 335 Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este: A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina. 336 Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia: A. de a completa cu apa distilata; B. de a completa cu glicerina; C. de a completa cu apa alcool.

337 Pe timpul cartului, timonierul are obligatia A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie ; B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro; C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS. 338 Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul: A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului. 339 Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei: A. continuu, din 10 grade in 10 grade; B. numai daca I se ordona; C. din grad in grad. 340 La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie orientat in axul senalului; B. compara indicatiile compasului giro cu indicatiile compasului magnetic; C. raporteaza unghiul de carma. 341 Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum A. la initierea giratiei; B. pe segmentul final al giratiei; C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul drum. 342Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca: A. Sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica D. Observatiile sa fie simultane 343 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin: A. Avize catre navigatori saptamanale B. Avize radio catre navigatori C. Editiile corectate ale hartilor D. Editiile noi ale cartii farurilor 344Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la: A. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie B. Rutele de apa adanca C. Rutele recomandate de traversada D. Facilitati portuare 345 Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de: A. 12.5 Mm B. 16.0 Mm C. 20.0 Mm D. 23.5 Mm 346 Daca nava se deplaseaza spre Est: A. diferenta de longitudine este pozitiva B. diferenta de latitudine este pozitiva C. diferenta de latitudine este negativa D. diferenta de longitudine este negativa 347 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire 348 Deviatia compas este produsa de: A. masele amagnetice ale corpului navei B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei C. magnetul compensator de banda D. masele magnetice ale corpului navei 349 Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compass este: A. nordica B. estica C. sudica D. vestica 350Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea: A. declinatiei magnetice B. deviatiei compas C. corectiei compas

D. corectiei giro 351 Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de A. izodiname B. izocline C. izogone D. izostadii 352 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este: A. zero B. egala cu declinatia magnetica C. constanta 353 Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand: A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero C. valoarea deviatiei compas este zero 354 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta: A. diminuarea influentei magnetismului terestru B. diminuarea influentei magnetismului navei C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru D. anularea influentei magnetismului navei 355 Viteza deasupra fundului se determina cu: A. lochul electromagnetic B. lochul hidrodinamic C. lochul mecanic D. lochul Doppler 356Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este: A. negativ B. supraunitar C. subunitar D. pozitiv 357 Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu: A. Cosec j B. Sec j C. Cos j D. Cotg j 358 Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura B. nivelul mediu al apei joase la sizigii C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii 359 Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este: A. stereografica B. conica C. cilindrica D. policonica 360 O harta avind scara de 1:160.000 este : A. harta costiera B. harta generala C. plan D. harta oceanica 361 Proiectia gnomonica este: A. centrala plana tangenta B. centrala cilindrica transversala C. conica dreapta D. centrala cilindrica dreapta 362 Harta Mercator este realizata in proiectie: A. centrala cilindrica dreapta B. centrala cilindrica dreapta conforma C. centrala cilindrica transversala D. centrala cilindrica transversala conforma 363Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie: A. conica B. stereografica C. policonica D. gnomonica

364 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: A. hartile rutiere B. avizele pentru navigatori C. hartile meteorologice in facsimil D. avizele meteorologice 365 Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de: A. 30 grd B. 60 grd C. 90 grd D. 120 grd 366 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA? A. este centrala B. este echivalenta C. este cilindrica D. este dreapta 367 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant B. numai micsorarea vitezei C. numai cresterea vitezei D. micsorarea vitezei si deriva de vant 368 Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta: A. perioada luminii B. bataia C. inaltimea constructiei farului D. culoarea luminii 369 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct A. estimat-observat B. observat C. estimat D. determinativ 370 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct: A. estimat-observat B. observat C. estimat 371 Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costlier de inaltime cunoscuta este: A. dreapta de relevment B. cerc de egala distanta C. aliniament D. izoazimutala 372 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa fie trecute precis pe harta B. sa fie vizibile din orice directie C. sa fie usor de identificat D. sa fie trecute pe harta si vizibile 373 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane: A. trei B. unu C. doua D. patru 374 Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane: A. patru B. doua C. trei D. una 375 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric B. intensitatea luminii este constanta C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina D. lumina care se repeta cu regularitate 376 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie: A. intensitatea luminii este variabila B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina C. culori diferite in sectoare strict delimitate D. durata luminii egala cu cea de intuneric

377Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de: A. 5 Mm B. 6 Mm C. 10 Mm D. 12 Mm 378 Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului de: A. 5 picioare B. 5 metri C. 5 brate D. 5 yarzi 379Bataia geografica a unui far este calculata in functie de A. inaltimea luminii si refractia atmosferica B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard 380 Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane: A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere 381 Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este A. 120 grd B. 90 grd C. 60 grd D. 30 grd 382 Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat: A. unghi orizontal-distanta B. relevment-unghi orizontal C. relevment-distanta D. unghi orizontal-aliniament 383 Un aliniament are sensibilitate maxima cand A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite 384 Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate: A. depinde de valoarea corectiei compas B. depinde de valoarea drumului navei C. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas 385 Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie? A. cerc de egala distanta B. dreapta de relevment C. ortodroma D. aliniament 386 Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru B. galben-negru C. galben-negru-galben D. negru-galben 387 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel: A. galben-negru-galben B. negru-galben-negru C. negru-galben D. galben-negru 388Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini A. tribord-verde, babord-rosu B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri C. tribord-rosu, babord-verde D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii

389 Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru B. galben-negru-galben C. negru-galben D. galben-negru 390 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la: A. marcajul de pericol izolat B. marcajul lateral C. marcajul cardinal D. marcajul special 391 Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus B. doua conuri negre unite la varf C. doua conuri negre cu varful in jos D. doua conuri negre unite la baza 392 Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf: A. un con rosu cu varful in sus B. o sfera neagra C. un cilindru rosu D. un cilindru verde 393 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie: A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferenta de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade. 394 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA? A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite; B. pe harta gnomonica este o linie dreapta; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra. 395Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea: A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita; B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final; C. egala si de semn contrar. 396 Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distant loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna: A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distant ortodromica; B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica 397 Viteza navei se masoara cu: A. sonda; B. barometrul; C. lochul. 398 Adancimea apei se masoara cu: A. lochul; B. sonda; C. barometrul 399 In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie: A. stereografica; B. conica; C. Mercator. 400. Harta marina este: A. reprezentarea la o anumita scara aunei z oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare. 401Scara numerica a unei harti este: A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe harta. 402Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil. 403 Un cart are: A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11 grade si 25min.

404 Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat: A. pe postament, langa cutia compasului; B. in interiorul postamentului; C. in cutia compasului. 405 Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici: A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului; 406Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe: A. peretele despartitor al cutiei compasului; B. pivot; C. acele magnetice . 407 Cesculita are rolul; A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida. 408 Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul: A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa. 409 Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este: A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina. 410 Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul: A. de a fixa cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului. 411 Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este: A. o parabola; B. un cerc mic; C. un cerc mare; 412 Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu: A. 7 m; B. 9 m; C. 11 m. 413 Lungimea milei marine exprimata in metri este de: A. 1850; B. 1852; C. 1845; 414 Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste A. longitudine; B. diferenta de latitudine; C. latitudine; 415 Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste: A. diferenta de longitudine; B. latitudine; C. diferenta de latitudine; 416 Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste A. longitudine; B. diferenta de longitudine; C. diferenta de latitudine; 417 Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste: A. diferenta de longitudine; B. longitudine; C. diferenta de latitudine; 418 Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre: A. 0 - 90 grade; B. 0- 180 grade; C. 0-360 grade. 420 Derivatia compas este unghiul format intre: A. meridianul magnetic si meridianul compas; B. meridianul adevarat si meridianul magnetic; C. meridianul adevarat si meridianul compas;

421 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este: A. zero; B. egala cu declinatia magnetica; C. constanta 422 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta A. diminuarea influentei magnetismului terestru; B. diminuarea influentei magnetismului navei; C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru. 423 Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza: A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric; B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs; C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie 424 Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este: A. egal cu 1; B. supraunitar; C. subunitar 425 Sonda ultrason masoara: A. viteza maselor de apa; B. adancimea apei la mareea joasa; C. adancimea apei sub chila. 426 Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe: A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii; B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii; C. scara latitudinilor in dreptul punctelor; 427 Harta mercator este realizata in proiectie: A. centrala cilindrica dreapta conforma; B. centrala cilindrica transversala; C. centrala cilindrica transversala conforma. 428Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste: A. izoazimutala; B. ortodroma; C. loxodroma. 429 Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere: A. elemente de topografia coastei; B. pericolele de navigatie; C. frecventa de lucru a radiofarurilor 430 Deplasarea est-vest este: A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele; B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane; C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane. 431 In proiectie Mercator ecuatorul este: A. o curba cu concavitatea spre nord; B. un segment de elipsa; C. un segment de dreapta. 432In proiectie Mercator paralele sunt: A. linii drepte perpendiculare pe meridian; B. segmente de parabola; C. segmente de hiperbola. 433 La bordul unei nave aflata la ancora se masoara A. vantul adevarat; B. vantul aparent; C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent. 434 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant. 435 Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste: A. cerc de egala distanta; B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal; C. aliniament. 436 Linia de pozitie este: A. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei; B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant; C. locul geometric al punctelor determinate de egala diferenta de latitudine.

437 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct A. estimat-observat; B. observat; C. estimat 438 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct: A. estimat-observat; B. observat; C. estimate 439 Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct: A. estimat; B. observat; C. estimat-observat. 440 Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costlier de inaltime cunoscuta este: A. dreapta de relevment; B. cerc de egala distanta; C. aliniament. 441 Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie: A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina; B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina; C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina; 442 Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii este adevarata : A. in zona actiaza un curent de West; B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei; C. in zona actiaza un curent de Est. 443Curentul care produce efect maxim de deriva este A. curentul din prova; C. curentul din travers. 444.Izofaza are urmatoarea semnificatie: A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina; 446 Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie: A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric; B. durata luminii este egala cu cea de intuneric; C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric; 447Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate: A. depinde de configuratia coastei; B. depinde de valoarea drumului navei; C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei compas. 448 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de: A. 9 sclipiri; B. 6 sclipiri; C. 3 sclipiri 449 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de: A. 6 sclipiri; B. 9 sclipiri; C. 3 sclipiri 450 Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea: A. sclipiri rapide de culoare verde; B. grup de doua sclipiri de culoare alba; C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie; 451 Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua sfere negre dispuse pe verticala; C. un con verde cu varful in sus. 452 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la: A. marcajul de pericol izolat; B. marcajele laterale; C. marcajele cardinale. 453 Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus; B .doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf.

454 Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf. 455 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; 456 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; 457In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; 458 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire; 459 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire; 460 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare; 461 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire; 462 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire; 463 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare; 464 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant. 465Temperatura apei de mare se exprima in : A. milibari; B. grade Celsius; C. milimetri coloana de mercur; 466 Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de: A. temperatura; B. relevmente; C. drepte. 467 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia: A. Nord adevarat; B. Nord giro; C. Nord compas. 468 Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi: A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta trecuta in harta; C. faruri de aterizare 469Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza: A. directia nord magnetic; B. axul longitudinal al navei; C. directia nord compas

470 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie: A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate. 471 Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini: A. tribord-verde, babord-rosu; B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; C. tribord-rosu, babord-verde. 472 Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza: A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale semnalului navigabil. 473 Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel: A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de la larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane. 474 Drumul magnetic al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 475 Drumul compas al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 476 Drumul giro al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei; 477 Relevmentul adevarat la un reper costier este A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizare reper costier; 478 Relevmentul magnetic la un reper costier este : A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 479 Relevmentul compas la un reper costier este A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 480 Relevmentul prova la un reper costier este : A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 481Lumina marcajului special este de culoare: A. verde; B. rosie; C. galbena. 482 Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare: A Alba B Rosie C Galbena 483 Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare A. rosie; B. galbena; C. alba. 484 Lumina marcajului de ape sigure este de culoare: A .rosie; B. galbena; C. alba. 485 Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul: A. sclipiri rapide(2+1); B. sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide.

486 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: A. izofaza; B. 2 sclipiri rapide; C. 3 sclipiri rapide. 487 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: A. 2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. litera A in codul Morse. 488 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest. 489 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Est. 490 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest. 491Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de Sud; C. un semn de pericol izolat; 492 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest. 493 Precizia de masurare a drumului compas este de: A. 1 grad; B. 0 grade.5; C. 0 grade.1. 494 Precizia de masurare a drumului giro este de: A. 1 grad; B. 0 grade.5; C. 0 grade.1. 495 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de babord. 496Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de tribord; C. un semn de babord. 497 Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud. 498 Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Nord; B. Est; C. Sud. 499 Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud. 500 Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud.

501Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 212 grade; B. Dc= 034 grade; C. Dc= 328 grade 502Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 112 grade; B. Dc= 034 grade; C. Dc= 328 grade 503 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 202 grade; B. Dc= 034 grade; C. Dc= 328 grade 504 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 102 grade; B. Dc= 034 grade; C. Dc= 328 grade 505 Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre: A. Vest; B. Est; C. Sud. 506 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd=060 grade; B. RpBd=060 grade; C. RpBd=030 grade; 507 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd=165 grade; B. RpBd=165 grade; C. RpBd=025 grade; 508. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. prova; B. pupa; C. travers babord 509 Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distant ortodromica este: A. Mai mare B. Total neglijabila C. Maxima D. Mai mica 510 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. travers tribord; B. travers babord; 511 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 512 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 513 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. babord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 514 Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inaintea traversului; B. babord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 515 Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului; 516 Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da? A. Da=204 grade.5; B. Da=200 grade.5 C. Da=199 grade.5

517Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat Dc? A. Dc= 077grade.0; B. Dc= 078 grade.0; C. Dc= 079grade.0; 518. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far. Farul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord 519 Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord 520O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu; A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade; 521 O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade; 522 O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade; 523 O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 270 grade; B. 090 grade; C. 180 grade; 524 Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 525Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind: A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta; B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe; 527 Adancimea apei se masoara cu A. lochul; B. sonda; C. barometrul.: 528Harta marina este: A. reprezentarea la o anumita scara a unei z oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare. 529 Scara numerica a unei harti este: A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta. 530 . Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil. 531 Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza: A. directia nord magnetic; B. axul longitudinal al navei; C. directia nord compas. 532 Latitudinea geografica este: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului. 533 Longitudinea geografica este: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.

534 Un cart are: A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11 grade 25 secunde. 535 Ce intelegeti prin "directia vintului A. Directia dinspre care bate vintul. B. Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul. C. Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei. 536 Cartul N este un cart A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-cardinal. 537 Cartul SW este un cart: A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-cardinal. 538 Cartul SSE este un cart: A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-intercardinal. 539 Cartul E la N este un cart: A. intercardinal; B. inter-cardinal; C. intermediar. 540 Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul: A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al navei. 541 Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati: A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in interiorul postamentului. 542 Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat A. pe postament, langa cutia compasului; B. in interiorul postamentului; C. in cutia compasului. 543 Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici: A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului. 545. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul: A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa. 546. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este: A. alcool si apa distilata; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina. 547. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia: A. de a completa cu apa distilata; B. de a completa cu glicerina; C. de a completa cu alcool. 548. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul: A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preantampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului. 549. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 550. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.

551. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 552. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 553 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant. 554. Daca vantul bate din travers acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. doar cresterea vitezei; C. deriva de vant. 555. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce: A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord; B. deriva de vant la babord; C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord. 556. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de: A. temperatura; B. relevmente; C. drepte. 557. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia: A. Nord adevarat; B. Nord giro; C. Nord compas. 558. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi: A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta; C. faruri de aterizare. 559 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie: A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina. 560. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie: A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate. 561. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ? A. Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%. B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%. C. Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%. 562. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la: A. marcajul de pericol izolat; B. marcajele laterale; C. marcajul cardinal. 563. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf: A. un con cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu. 564. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf: A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu. 565 Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf: A. un con rosu cu varful in sus; B. o sfera de culoare rosie; C. o sfera de culoare neagra. 566. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza: A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale senalului navigabil.

567. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel: A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane. 568. Drumul adevarat al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei. 569. Drumul magnetic al navei este A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei. 570. Drumul compas al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei. 571. Drumul giro al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei. 572. Relevmentul adevarat la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei. 573. Relevmentul magnetic la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizitare la reperul costier. 574. Relevmentul compas la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei. 575. Relevmentul prova la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei. 576. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare: A. verde; B. rosie; C. galbena. 577. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare: A. verde; B. rosie; C. galbena. 579. Lumina marcajului de pericol este de culoare: A. alba; B. rosie; C. galbena. 580. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare: A. alba; B. rosie; C. galbena. 581. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare: A. rosie; B. alba; C. galbena. 582. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba. 583. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba.

584. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba. 585. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul: A. sclipiri rapide (2+1); B. sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide. 586. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul: A. sclipiri rapide (2+1); B. 3 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide. 587. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul: A. sclipiri rapide (2+1); B. 6 sclipiri rapide; C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga. 588. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul: A. sclipiri rapide (2+1); B. 9 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide. 589. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul: A .2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. 4 sclipiri rapide. 590. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: A. izofaza; B. 2 sclipiri rapide; C. 3 sclipiri rapide. 591. Lumina marcajului de ape sigure poate a vea ritmul: A. 2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. litera A in Codul Morse. 592. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest. 593. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Est. 594. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de Vest. 595. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de Sud; C. un semn de pericol izolat. 596.Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; 597. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de babord. 598. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de tribord; C. un semn de babord.

599. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire. 600. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire. 601 Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie: A. Costiera B. Estimata C. Radioelectronica D. Ortodromica 602. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud. 603. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Nord; B. Est; C. Sud. 604. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud. 605. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud. 606. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc = 212 grade; B. Dc = 034 grade; C. Dc = 328 grade. 607. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc = 112 grade; B. Dc = 034 grade; C. Dc = 328 grade. 608. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc = 102 grade; B. Dc = 234 grade; C. Dc = 328 grade. 609. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc = 102 grade; B. Dc = 234 grade; C. Dc = 328 grade. 610. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre A. Vest; B. Est; C. Sud. 611. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. prova; B. pupa; C. travers babord. 612. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. travers tribord; B. travers babord; C. pupa. 613. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului. 614. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului.

615. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -2 grade 5. Care este valoarea drumului adevarat Da ? A. Da = 204 grade.5; B. Da = 200 grade.5; C. Da = 199 grade.5. 616. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -1grad.0. Care este valoarea drumului compas Dc ? A. Dc = 077grade.0; B. Dc = 078 grad.0; C. Dc = 079 grade.0. 617. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 618. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade. 619. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade. 620. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade. 621 Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 622 Nava in Dg = 280 grade si masoara Rg = 348 grade. Nava se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 623 Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia: A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie; B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro; C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS. 624Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica: A. observand luminile arborate de navele din vecinatate; B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere); C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice. 625 Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare A. verde; B. alba; C. rosie. 626 Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ A. 20 secunde; B. 30 secunde; C. 90 secunde. 627 Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de A. 5 faruri de aterizare; B. 7 faruri de aterizare; C. 10 faruri de aterizare. 628 Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste A. longitudine; B. diferenta de latitudine; C. latitudine. 629 Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste: A. diferenta de longitudine; C. diferenta de latitudine. 630Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste: A. longitudine; B. diferenta de longitudine; C. diferenta de latitudine.

631 Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste: A. diferenta de longitudine; B. longitudine; C. diferenta de latitudine. 632 Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre: A. 0 - 90 grade; B. 0 - 180 grade; C. 0 - 360 grade 633 Sonda ultrason masoara: A. viteza maselor de apa; B. adancimea apei la mareea joasa C. adancimea apei sub chila. 636 Harta marina este: A. reprezentarea la o anumita scara a unei z oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare. 637 Scara numerica a unei harti este: A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta 639. Un cart are: A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11.25 grade. 640 Cartul N este un cart A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-intercardinal. 641 Cartul SW este un cart: A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-intercardinal 642Cartul SSE este un cart A. intercardinal; B. cardinal; C. inter-intercardinal. 643 Cartul E la N este un cart: A. intercardinal; B. inter-intercardinal. C. intermediar. 644 Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul: A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului magnetic al navei. 645 Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati: A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in interiorul postamentului 646 Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati: A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in interiorul postamentului. 647 Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati: A. in interiorul postamentului. B. pe postament, langa cutia compasului; C. in cutia compasului; 649 Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul: A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa. 650 Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este: A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.

651 Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul: A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului. 652 Relevmentul adevarat se masoara de la: A. axul longitudinal al navei; B. meridianul magnetic; C. meridianul adevarat. 653 Deviatia compas este unghiul format intre: A. meridianul magnetic si meridianul compas; B. meridianul adevarat si meridianul magnetic; C. meridianul adevarat si meridianul compas. 654 Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea: A. declinatiei magnetice; B. deviatiei compas C. corectiei compas 655. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este: A. 0 grade 39 min W; B. 2 grade 25 min E; C. 0 grade 39 min E 656 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este: A. zero; B. egala cu declinatia magnetica; C. constanta 657 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta: A. diminuarea influientei mangnetismului terestru; B. diminuarea influientei navei; C. anularea influientei comune a magnetismului terestru 658 Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza: A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric; B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs; C. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie. 659 Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este: A. egal cu 1; B. supraunitar; C. subunitar. 660 Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe: A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii; B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii; C. scara latitudinilor in dreptul punctelor. 661 Harta Mercator este realizata in proiectie: A. centrala cilindrica dreapta conforma; B. centrala cilindrica transversala; C. centrala cilindrica tranversala conforma. 662 Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere : A. elemente de topografia coastei; B. pericolele de navigatie; C. frecventa de lucru a radiofarurilor. 663Deplasarea est-vest este: A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane: C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane: 664 In proiectie Mercator ecuatorul este A. o curba cu concavitatea spre nord; B. un segment de elipsa; C. un segment de dreapta. 665 In proiectie Mercator paralele sunt: A. linii drepte perpendiculare pe meridian; B. segmente de parabola; C. segmente de hiperbola. 666 La bordul unei nave aflata la ancora se masoara A. vantul adevarat; B. vantul aparent C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent

667 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant. 668 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct: A. estimat-observat; B. observat C. estimat. 669 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct: A. estimat-observat; B. observat C. estimat. 670 Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct: A. estimat; B. observat C. estimat-observat. 671Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este: A. dreapta de relevment; B. cerc de egala distanta; C. aliniament. 672Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie: A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina; C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina. 673 Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate A. in zona actiaza un curent de West; B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei C. in zona actiaza un curent de est. 674 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane: A. trei; B. unu; C. doua. 675. Izofaza are urmatoarea semnificatie: A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina 676Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie: A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric; B. durata luminii este egala cu cea de intuneric; C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric. 677 Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate: A. depinde de configuratia coastei; B. depinde de valoarea drumului navei; C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas 678 Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de: A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga B. 9 sclipiri; C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga. 679Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de: A. 9 sclipiri; B. 6 sclipiri; C. 3 sclipiri. 680 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de: A. 6 sclipiri; B. 9 sclipiri; C. 3 sclipiri. 681 Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea: A. slipiri rapide de culoare verde; B. grup de doua sclipiri de culoare alba; C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie.

682 Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua sfere negre dispuse pe verticala; C. un con verde cu varful in sus 683 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la: A. marcajul de pericol izolat; B. marcajele laterale; C. marcajele cardinale. 684. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf. 685 Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf. 686 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferentele de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade. 687. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea: A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita; B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final; C. egala si de semn contrar 688 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin: A. avize radio catre navigatori; B. avize catre navigatori saptamanale; C. editiile corectete ale hartilor 689 Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in: A. Ocean Passages for the World; B. Ships' Routeing; C. Sailing Directions. 691 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C.hartile meteo in facsimil 692 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 693 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 694 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 695. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 696 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 697. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 698 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.

699 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pedirectia: A. Nord adevarat; B. Nord giro; C. Nord compas. B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decatlongitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decatlongitudinea punctului de sosire. 696 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului sosire este mai mica decat latitudineapunctului de plecare; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decatlongitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decatlongitudinea punctului de plecare. 697 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decatlatitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decatlongitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decatlongitudinea punctului de sosire. 698 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudineapunctului de plecare; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decatlongitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decatlongitudinea punctului de plecare. 699 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pedirectia: A. Nord adevarat; B. Nord giro; C. Nord compas. 700 Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei potfi: A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta; C. faruri de aterizare. 701 Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea A. tribord-verde, babord-rosu; B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; C. tribord-rosu, babord-verde. B, marcajele laterale au urmatoarele lumini: 702. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza: A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale senatului navigabil. 703 Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj seaplica marcajelor laterale astfel: A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de la larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane. 704. Relevmentul prova la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axulprova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directianord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei. 705 Lumina marcajului special este de culoare: A. verde; B. rosie; C. galbena. 706 Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare: A. alba; B. rosie; C. galbena. 707 Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba. 708. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba. 709. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul: A. sclipiri rapide (2 plus 1) B. sclipiri rapide C. 12 sclipiri rapide

710 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: A. izofaza; B. 2 sclipiri rapide; C. 3 sclipiri rapide. 711 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: A. 2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. litera A in codul Morse. 712 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de est. 713. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest. 714. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de sud; C. un semn de pericol izolat. 715 Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest. 716. Precizia de masurare a drumului giro este de: A. 1 grad; B. 0.5 grade; C. 0.1 grade. 717. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de babord. 718. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de tribord; C. un semn de babord. 719Care din afirmatiile de mai jos este adevarata? A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat estein cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; B. drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarateste in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord; C. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat estein cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.

720 Care din afirmatiile de mai jos este adevarata? A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat estein cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; B. drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este incadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; C. drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat estein cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.

721 Care din relatiile de mai jos este adevarata ? A. Dg=Da-Δc B. Dg=Da+Δg C. Dg=Da-Δg

722Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ? A. latitudinea geografica a observatorului M este nordica, decinegativa; B. latitudinea geografica a observatorului M este sudica; C. latitudinea geografica a observatorului M este nordica, decipozitiva.

723Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imagineaalaturata este adevarata ? A. longitudinea geografica a observatorului M este estica, decinegativa; B. longitudinea geografica a observatorului M este estica, decipozitiva; C. longitudinea geografica a observatorului M este vestica

. 724 Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imagineaalaturata este adevarata ? A. observatorul M se gaseste in emisfera nordica; B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica; C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

725Care din urmatoarele afirmatii referitoare lareprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ? A. observatorul M se gaseste in emisfera estica; B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica; C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

726 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ? A. Dc=Da+d+δc B. Dc=Da-d-δc C. Dc=Da+d-δc 727 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ? A. Rc=Ra+d+δc B. Rc=Ra-d-δc C. Rc=Ra+d-δc 728 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ? A. Ra=Rc+d+δc B. Ra=Rc-d-δc C. Ra=Rc+d-δc

729 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ? A. Dc=Da-Δc B. Dc=Da+Δc C. Dc=Da-Δg 730 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ? A. Da=Dg-Δc B. Da=Dg+Δg C. Da=Dg-Δg 731 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dc=Da+d+δc B. Dc=Da-d-δc C. Dc=Da+d-δc 732 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dc=Da+d+δc B. Dc=Da-d-δc C. Dc=Da+d-δc 733 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Rc=Ra+d+δc B. Rc=Ra-d-δc C. Rc=Ra+d-δc 734 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Rc=Ra+d+δc B. Rc=Ra-d-δc C. Rc=Ra+d-δc 735 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dc=Da-Δc B. Dc=Da+Δc C. Dc=Da-Δg 736 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Rc=Ra-Δc B. Rc=Ra+Δc C. Rc=Ra-Δg 737Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Ra=Rc-Δc B. Ra=Rc+Δc C. Ra=Rc-Δg 738 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dg=Da-Δc B. Dg=Da+Δg C. Dg=Da-Δg 739 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Da=Dg-Δc B. Da=Dg+Δg C. Da=Dg-Δg 740Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dc= Da+ d+ δc B. Dc=Da-d-δc C. Dc=Da+d+δc 741 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Da= Dc+ d+ δc B. Da= Dc-d- δc C. Da= Dc+ d- δc 742 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Rc=Ra+d+δc B. Rc=Ra-d-δc C. Rc=Ra+d-δc 743 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Ra=Rc+d+δc B. Ra=Rc-d-δc C. Ra=Rc+d-δc 744 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dc=Da-Δc B. Dc=Da+Δc C. Dc=Da-Δg

745 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Da=Dc-Δc B. Da=Dc+Δc C. Da=Dc-Δg 746 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Rc=Ra-Δc B. Rc=Ra+Δc C. Rc=Ra-Δg 747 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Ra=Rc-Δc B. Ra=Rc+Δc C. Ra=Rc-Δg 748 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dg=Da-Δc B. Dg=Da+Δg C. Dg=Da-Δg 749 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Da=Dg-Δc B. Da=Dg+Δg C. Da=Dg-Δg 750 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dc=Da+d+δc B. Dc=Da-d-δc C. Dc=Da+d-δc 751 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Da=Dc+d+δc B. Da=Dc-d-δc C. Da=Dc+d-δc 752 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Rc=Ra+d+δc B. Rc=Ra-d-δc C. Rc=Ra+d-δc 753Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Ra=Rc+d+δc B. Ra=Rc-d-δc C. Rc=Ra+d-δc 754 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dc=Da-Δc B. Dc=Da+Δc C. Da=Dg+Δg 755 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Da=Dc-Δc B. Da=Dc+Δc C. Da=Dc-Δg 756Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Rc=Ra-Δc B. Rc=Ra+Δc C. Rc=Ra-Δg 757 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Ra=Rc-Δc B. Ra=Rc+Δc C. Ra=Rc-Δg 758Ce linie de pozitie costiera este indicata desageata din imaginea alaturata? A. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal; B. cercul de inaltime; C. cercul de distanta.

759 In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Adancimea apei pe aceastaharta este exprimata in: A. fathoms; B. metri; C. inch. 760 In figura alaturata este reprezentat un extrasdintr-o harta maritima. Care este scara acestei harti ? A. 1/15.000; B. 1/1.500; C. 1/150.000. 761 In figura alaturata este reprezentat: A. coperta Cartii Pilot; B. coperta Cartii Farurilor; C. titlul unei harti de navigatie.

762 In imaginea alaturata este reprezentat … A. un compas magnetic simplu; B. un compas magnetic cu reflexie; C. un repetitor giro.

763 In imaginea alaturata este reprezentat … : A. habitaclul unui compas magnetic; B. magnetii compensatori de fier moale; C. cutia compasului magnetic.

764 In imaginea alaturata este reprezentat … : A. un curentometru; B. o sonda de mana; C. un loch mecanic.

765 In imaginea alaturata este reprezentat: A. un ceas la bord; B. un barometru; C. un cronometru pentru observatii astronomice.

766 In imaginea alaturata este reprezentata … :

A. cutia unui compas magnetic; B. o girosfera; C. un repetitor giro. 767In imaginea alaturata sageata indica … : A. habitaclul; B. magnetii compensatori de fier moale; C. postamentul compasului.

768 In imaginea alaturata sageata indica … : A. suspensia cardanica a cutiei compasului; B. magnetii compensatori de fier moale; C. postamentul compasului.

769 In imaginea alaturata sageata indica … : A. magnetii compensatori de fier moale ai unui compas magneticmagnetic; B. roza compasului; C. postamentul compasului magnetic.

770 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul: A. plus; B. nu are importanta; C. minus.

771Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul: A. plus; B. minus; C. nu are importanta.

772Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul: A. plus; B. minus; C. nu are importanta.

773 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza inpunctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul: A. minus; B. plus; C. nu are importanta.

774. Lungimea milei marine exprimata in metri este: A. 1850 m; B. 1852 m; C. 1845 m. 775Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj alsistemului de balizaj. O nava care se deplaseazain sensul sagetii trebuie sa … : A. schimbe de drum la babord; B. schimbe de drum la tribord; C. mentina drumul.

776 Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj alsistemului de balizajO nava care se deplaseazain sensul sagetii trebuie sa A. schimbe de drum la babord; B. schimbe de drum la tribord; C. mentina drumul.

777 Pe harta alaturata este reprezentata simbolic obaliza cilindrica dotata cu lumina de culoare rosie(litera R - red). Acest simbol reprezinta un marcaj A. lateral; B. special; C. de pericol izolant.

778 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se deplaseaza in sensulsagetii trebuie … : A. sa stopeze masina; B. sa execute o manevra de schimbare de drum la tribord; C. sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.

779 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … : A. cardinal de vest; B. cardinal de Est; C. special.

780 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … : A. cardinal de nord; B. cardinal de sud; C. cardinal de est.

781 Pe harta din figura alaturata este reprezentata: A. un recif; B. un poligon maritim cu destinatie militara; C. o schema de separare a traficului maritim.

782 Relevmentul adevarat din imaginea alaturata estecuprins in cadranul: A. IV; B. III; C. II.

783 Relevmentul adevarat din imaginea alaturata estecuprins in cadranul: A. III; B. I; C. II.

784 Relevmentul adevarat din imaginea alaturata estecuprins in cadranul A. IV: B. III; C. II.

785Semnul din imagine simbolizeaza: A. un marcaj lateral de babord; B. un marcaj lateral de tribord; C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

786 Semnul din imagine simbolizeaza: A. un marcaj lateral de babord; B. un marcaj lateral de tribord; C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

787 Semnul din imagine simbolizeaza: A. un marcaj cardinal de est; B. un marcaj cardinal de sud; C. un marcaj cardinal de nord.

788 Semnul din imagine simbolizeaza: A. un marcaj cardinal de est; B. un marcaj cardinal de vest; C. un marcaj cardinal de sud.

789 Semnul din imagine simbolizeaza: A. un marcaj cardinal de est; B. un marcaj cardinal de vest; C. un marcaj cardinal de sud.

790 Semnul din imagine simbolizeaza: A. un marcaj cardinal de est; B. un marcaj cardinal de vest; C. un marcaj cardinal de sud.

791 Semnul din imagine simbolizeaza: A. un marcaj de ape sigure; B. un marcaj special; C. un marcaj de pericol izolat.

792 Semnul din imagine simbolizeaza: A. un marcaj de ape sigure; B. un marcaj special; C. un marcaj de tribord.

793 Semnul din imagine simbolizeaza: A. sensul curentului; B. sensul conventional de balizaj; C. sensul de trafic pe o pasa. 794 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

795 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie A. lasat la tribord; B. lasat la babord;

C. ocolit pe la nordul semnalului. 796 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

797 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

798 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

799 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

800 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

801 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

802 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului. 803 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

804 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului. 805 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului. 806 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

807 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului. 808 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajulalaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului. 809 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului.

810 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului. 811 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe unsenal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturattrebuie: A. lasat la tribord; B. lasat la babord; C. ocolit pe la nordul semnalului. 812 Unghiul din imaginea alaturata este: A. deviatia compas; B. corectia totala compas; C. declinatia magnetica.

813 Unghiul din imaginea alaturata este: A. deviatia compas; B. corectia totala compas; C. declinatia magnetica.

814 Unghiul din imaginea alaturata este: A. deviatia compas; B. corectia totala compas; C. declinatia magnetica.

815 Unghiul din imaginea alaturata este: A. corectia totala compas; B. drumul compas; C. deviatia compass

. 816. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de: A. Conditiile hidrometeorologice B. Nivelul de instruire a observatorului C. Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat D. Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile 817. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare: A. verde; B. rosie; C. galbena. 818 Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat. Aceastaeste: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de babord. 819 Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inaintea traversului; B. tribord, inapoia traversului; C. babord, inapoia traversului; 820. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 821. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus B. doua conuri negre unite la varf C. doua conuri negre unite la baza D. doua conuri negre cu virful in jos 822. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea: A. declinatiei magnetice; B. deviatiei compas; C. corectiei compas. 823 Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de: A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga; B. 9 sclipiri; C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.

824 Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie.Tinta respectiva este: A. un reper fix; B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasiviteza ca nava proprie; C. o nava ajunsa din urma. 825. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului demaree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza? A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real; B. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real; C. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat; D. nici una dintre aceste erori 826. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte? A. nu are nici o influienta; B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective; C. poate genera erori atunci cand se calculeaza aspectul la tintarespectiva. 827. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte? A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata. 828 CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in MiscareRelativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului; B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant; C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori. 829. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna: A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" navaproprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" navaproprie; C. relevmentul prova in care nava proprie "vede" nava tinte 830. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase? A. distanta scade iar relevmentului adevarat creste B. relevmentul si distanta la tinta se modifica; C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in modevident. 831. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"? A. distanta la o nava tinta scade; B. CPA-ul la o nava tinta este relativ mic si se mentine constant; C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta desiguranta. 832. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave ajunse din urma" este FALSA? A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade; B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" areaproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii; C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica 833 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA? A. in Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar; B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant; C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va aveaaceeasi directie cu drumul navei proprii. 834. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA? A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva. 835. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie; B. Viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie; C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta. 836. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina: A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracara efectul derivei; B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la navatinta C. viteza curentului

837 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date: A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa; B. distanta pana la urmatorul Way point; C. valoarea corectiei giro. 838 Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore? A. plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafatazlor de veghe; B. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut; C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita / setatade utilizator 839. Ce inseamna ARPA? A. un sistem automat de plotare a tintelor radar; B. un sistem manual de plotare a tintelor radar; C. un sistem automat pentru pilotarea navei pe baza informatieiradar. 840 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA? A. drumul deasupra fundului; B. drumul compas; C. drumul adevarat. 841 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare. cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri: 842 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat: A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare. 843 Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginearadarul; B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramaneintotdeauna fix; C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia miscariirelative a tintelor mobile aflate pe ecran; D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar. 844Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza naveiproprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar; B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramaneintotdeauna fix; C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia dedeplasare a tintelor mobile aflate pe ecran; D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar. 845. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar? A. un reper fix; B. spotul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza canava proprie; D. o nava ajunsa din urma. 846 Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei? A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper; B. masurarea a doua distante; C. masurarea a doua relevmente; D. in sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei. 847Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA? A. inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataiaradarului; B. detectia radar este influentata de conditiile hidrometeorologice; C. radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna,pentru a se vedea daca functiaza corect; D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate curadarul. 848 Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp deceata este ADEVARATA? A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectieiradar; B. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului; C. distantele radar sunt mai putin precise decat relevmenteleradar; D. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe radar decato coasta stancoasa. 849 Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte? A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata; D. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentrutinta plotata.

850. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna: A. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede" navaproprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" navaproprie; C. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie; D. marimea si forma navei. 851 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA? A. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative areperului fix este in sens contrar drumului navei; B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza navei proprii; C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza curentului; D. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelorconstruit pentru reperul respectiv se poate determina directia curentului. 852. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? A. o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca; B. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada; C. o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca; D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta. 853 Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA? A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva; D. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in oriceconditii de vizibilitate. 854 Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA? A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor sidistantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei deurmat; B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuiepilotata nava implica schimbari frecvente de drum; C. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazulPI; D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pescala radar pe care a fost trasat. 855Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care existaderiva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentrunava proprie: A. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului; B. drum adevarat/viteza deasupra fundului; C. drum adevarat/ viteza prin apa; D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa. 856 Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica radar( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folositapentru pilotarea navei, numai daca: A. radarul functiaza in Miscarea Reala/ N-UP; B. radarul functiaza in Miscarea Relativa/ N-UP; C. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS; D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitionamanual harta electronica. 857 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date: A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa; B. distanta pana la urmatorul WAY POINT; C. valoarea corectiei giro; D. pozitia indicata de receptorul GPS. 858Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA? A. arata care dintre tinte vine la coliziune; B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum; C. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare; D. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate. 859 Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA? A. hexagoanele PAD ( predicted are of danger); B. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in formatalfanumeric; C. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar; D. vector relativ sau real de miscare 860 Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA? A. drumul deasupra fundului; B. drumul compas; C. drumul preliminar trasat pe harta; D. drumul adevarat. 861. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?

A. viteza deasupra fundului; B. viteza prin apa; C. viteza indicata de GPS; D. viteza indicata de lochul Doppler. 862. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda? A. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate; B. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate; C. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate; D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate; 863. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie: A. nu vor fi nici un fel de erori; B. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative atintelor; C. pot aparea erori la calculul CPA-ului; D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor; 864. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA? A. NU; B. DA; C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna; D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa. 865. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA? A. Miscare reala/ N-UP/ vector real; B. Miscare reala/ C-UP/ vector real; C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ; D. Miscare relativa/ C-UP/ vector real; 866. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri: A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea; B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare; D. drumul navei noastre. 867. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat: A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare; D. stabilirea parametrilor manevrei de evitare. 868. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima: A. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simulareaevitarii; B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite deARPA; C. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA; D. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au unCPA mai mic decat distanta de siguranta. 869. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA? A. PAD-ul are forma unui hexagon; B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura cescade distanta la nava tinta? C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa decatre utilizator; D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana lainceperea manevrei de evitare.; 870. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA? A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte; B. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA -uluila o tinta mobila; C. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru stabilireamanevrelor D. drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei lacentrul geometric al PAD-ului. 871 In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de: A. numarul de nave existente in rada; B. distanta la un reper fix la coasta; C. numarul de chei de lant la apa; D. adancimea apei.

872 Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la: A. Relevmentul la o tinta B. Marimea unei tinte C. Viteza unei tinte D. Distanta la o tinta 873. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei? A. Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper B. Masurarea a doua distante C. Masurarea a doua relevmente D. In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei 874 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA? A. Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataiaradarului B. Detectia radar nu este influentata de conditiileHidrometeorologice C. Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitatebuna, pentru a se vedea daca functiaza corect D. Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate curadarul 875 Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? A. Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regulaaceeasi orientare cu harta de navigatie B. Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmenteadevarate C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poateobserva vizual de pe puntea de comanda D. La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sensulgiratiei navei 876. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte? A. Nu are nici o infuenta B. Poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective C. Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tintarespectiva D. Poate produce erori in calcularea CPA-ului 877. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte? A. Da B. Nu C. Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata D. Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentrutinta plotata 878 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor (baliza) este FALSA? A. In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative areperului fix este in sens contrar drumului navei B. In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperuluieste egala cu viteza navei proprii C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului esteegala cu viteza curentului D. In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor construitpentru reperul respectiv se poate determina directia curentului 879Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei navecare naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA? A. Distanta la nava respectiva se mentine constanta B. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar C. Relevmentul la nava respectiva se mentine constant D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii 880. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? A. O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie vaface ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca B. O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava proprie,va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada C. O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea DirectieiMiscarii Relative a navei tinta sa creasca D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modificavaloarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta 881 Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA? A. Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un anumitdrum B. Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari dedrum C. Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema deseparare a traficului D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre deevitare 882. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA? A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa B. Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva D. Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in oriceconditii de vizibilitate

883. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA? A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor sidistantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de urmat B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuiepilotata nava implica schimbari frecvente de drum C. Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si incazul PI D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decatpe scala radar pe care a fost trasat 884. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? A. Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie B. Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza navaproprie C. Unghiul total de deriva D. Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta 885. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracara efectul derivei B. Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o navatinta C. Viteza curentului D. Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece dela o anumita distanta fata de reperplotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina: 886 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care existaderiva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentrunava proprie: A. Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului B. Drum adevarat/ viteza deasupra fundului C. Drum adevarat/ viteza prin apa D. Drum deasupra fundului/ viteza prin apa 887 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar(True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folositapentru pilotarea navei, numai daca: A. Radarul functiaza in Miscarea Reala/ N UP B. Radarul functiaza in Miscare Relativa/ N UP C. Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS. D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica. 888 Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date: A. Viteza navei prin apa B. Distanta pana la urmatorul Way Point C. Valoarea corectiei giro D. Pozitia indicata de receptorul GPS 889 Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA? A. Arata care dintre tinte vine la coliziune B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum C. Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleazamanevra de evitare D. Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate. 890 Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore? A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafatazlor de veghe B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setatade utilizator 891. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza? A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real B. TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real C. Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat D. Nici una dintre acestea erori 892. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA? A. Hexagoanele PAD (predicted area of danger) B. Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in formatalfanumeric C. Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar D. Vector relativ sau real de miscare 893 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA? A. Drumul deasupra fundului B. Drumul compas C. Drumul de urmat, trasat pe harta D. Drumul adevarat 894 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA? A. Viteza deasupra fundului B. Viteza prin apa C. Viteza indicata de GPS D. Viteza indicata de lochul Doppler

895. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda? A. Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate B. Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate D. Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate 896 Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie A. Nu vor fi nici un fel de erori B. Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative atintelor C. Pot aparea erori la calculul CPA-ului D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor 897 Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA? A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat B. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate siurmarite automat C. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vorfi plotate si urmarite automat D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zlor deveghe 898 Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA? A. NU B. DA C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa 899. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA? A. Miscare Reala/ N-UP/ vector real B. Miscare Reala/C-UP/ vector real C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ D. Miscare Relativa/ C-UP/vector real 900 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistemvectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri: A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea B. Viteza navei proprii C. Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare D. Drumul navei noastre 901 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei deevitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat: A. Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea B. Stabilirea distantei de siguranta optima C. Stabilirea TCPA D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare 902 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se potestima:. A. Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simulareaevitarii B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite deARPA C. Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA D. Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au unCPA mai mic decat distanta de siguranta 903 La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA? A. Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD B. Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modificaparametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta C. Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea distanteidintre nava noastra si nava tinta D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric alPAD-ului 904. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA? A. PAD-ul are forma unui hexagon B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura cescade distanta la nava tinta C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa decatre utilizator D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana lainceperea manevrei de evitare 905. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA? A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte B. In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-ului la o tinta mobila C. Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei D. Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geomteric al PAD-ului

906 Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate simultan la acelasi radio A. efectul de uscat B. efectul de noapte C. efectul de antena D. efectul de emisie secundara 907 Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality listot Radio signals A. Vol.3 B. Vol.4 C. Vol.2 D. Vol.1 908. Efectul de noapte este generat de: A. Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate C. Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei D. Eroarea in corectia compasului 909 Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu seva deplasa pe imaginea radar? A. un reper fix; B. suportul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi viteza canava proprie. 910 Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei? A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper; B. masurarea a doua distante; C. masurarea a doua relevmente. 911 Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al uneitinte? A. nu are nici o influenta; B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa atintei respective; C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tintarespectiva. 912. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte? A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentrutinta plotata. 913. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat; A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului; B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant; C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori. 914. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este: A. un reper fix; B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasiviteza ca nava proprie; C. o nava ajunsa din urma. 915 In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna: A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" navaproprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" navaproprie; C. relevmentul Prova in care nava proprie " vede" nava tinta. 916. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase? A. distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste; B. relevmentul si distanta la tinta se modifica; C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica; 917 Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere? A. distanta la o nava tinta scade; B. CPA-ul la o nava tinta este 0; C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta desiguranta. 918Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave ajunse din urma " este FALSA? A.distanta la "nava ajunsa din urma" scade; B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" areaproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii; C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica. 919 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA? A. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fistationara pe ecranul radar; B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant; C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va aveaaceeasi directie cu drumul navei proprii..

920 Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare)este FALSA? A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult dedoua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci candexista deriva. 921 Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie; B. viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza navaproprie; C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta 922 Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se poate determina: A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru acontracta efectul derivei; B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o navatinta; C. viteza curentului. 923. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date: A. viteza navei prin apa; B. distanta pana la urmatorul Way Point; C. valoarea corectiei giro. 924 Ce inseamna ARPA? A. un sistem automat de plotare a tintelor radar; B. un sistem manual de plotare a tintelor radar; C. un sistem automat pentru plotarea navei pe baza informatieiradar 925 Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA? A. drumul deasupra fundului; B. drumul compas; C. drumul adevarat. 926. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri: A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea; B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare. 927 Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat: A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare. 928. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea redar? A. un reper fix; B. Spotul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza cunava proprie. 929 Care din afirmatii sunt adevarate? A. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin prova; B. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin prova C. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin pupa D. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza parametrii de miscare.

930 Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in fig. 9? A. ambele tinte prezinta pericol de coliziune; B. ambele tinte sunt neprivilegiate; C. ambele tinte sunt privilegiate; D. vectorii sunt adevarati.

931Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea alaturata (fig.7)? A. tinta este fixa; B. tinta este in deriva in siajul navei proprii; C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei proprii; D. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.

932 Din fig, 17 selectati informatia FALSA: A. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up; B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza; C. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de derivade curent; D. timpul de ploting este de 6 minute.

933Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig.2) este: A. head up, vectori relativi; B. head up, vectori reali; C. north up, vectori relativi; D. north up, vectori reali.

935In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de; A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareNorth Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentateHead Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, North Up; D. evitare prin reducere de viteza imediatt, reprezentate NorthUp;

936 In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei probleme de : A. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare Head Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareHead Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;

937 In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de: A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareHead Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentateNorth Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;

937 938 938In fig. 13 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de: A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentareHead Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentateNorth Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up; 939 In fig. 14 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de: A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, HeadUp;

940 940 In fig. 15 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de: A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, HeadUp;

941In fig. 16 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de: A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentareNorth Up; B. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, nouaviteza impusa, North-Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,noul drumimpus, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, NorthUp;

942 942 In fig. 18 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de: A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up; B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North Up; C. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus,head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare NorthUp. 943In situatia reprezentata alaturat (fig. 6): A. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din babord; B. tinta din babord este fixa; C. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata; D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;

944Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este: A. Head; B. North; C. Head Up; D. North Up;

945 Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica: A. are acelasi drum cu nava proprie dar viteza diferita; B. este o tinta fixa; C. are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie; D. este o nava in deriva.

946Tinta din figura 4 radar: A. este periculoasa; B. este nepericuloasa; C. va intersecta drumul propriu prin pupa; D. are drumul in cadranul 2 de orizont.

947 Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata: A. tinta este reprezentata in miscare relativa; B. tinta prezinta pericol de coliziune; C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie; D. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza mai mica.

948Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu: A. 12 nd; B. 10 nd; C. 22 nd; D. 0 nd.

949. Deviatia radio este determinata de: A. efectul de uscat; B. efectul de noapte; C. efectul de emisie secundara 950 Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind: A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta; B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe; 951 Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de: A. 4; B. 2; 952 Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea: A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital; C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital; 953 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA? A. inaltimea aproximativa a orbitei este 21.200 km B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru este 55 grade C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore 954. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: A. astrogeodezic B. WGS-84 C. WGS-72 955. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima? A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT; B. viteza deasupra fundului in functie de WAYPOINT-ul anterior; C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate 956. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu: A. receptorul GPS; B. girocompasul; C. pilotul automat. 957 Deviatia radio este determinata de: A. efectul de uscat; B. efectul de noapte; C. efectul de emisie secundara; D. efectul de antena. 958 Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia: A. catargele; B. corpul navei; C. bigile; D. antenele navei.

959 Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind: A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta; B. locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe; 960 O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de: A. frecventa de baza de repetitie a impulsurilor; B. frecventa de repetitie a impulsurilor; C. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor; D. frecventa purtatoare. 961 Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS: A. pseudodistanta, inaltimea; B. diferenta de relevement, suma distantelor; C. pseudodistanta, diferenta de distanta; D. diferenta de distanta, azimutul 962 Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de: A. 4; B. 2; C. 6; D. 5; 963 Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea: A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital; C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital; 964. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA? A. urmarirea satelitilor GPS; B. determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS; C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS; D. actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitilor GPS la fiecare 12 ore. 965. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: A. astrogeodezic; B. WGS-84; C. CLARKE; D. WGS-72. 966. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata: A. sferei terestre; B. geoidului; C. elipsoidului de referinta; D. liniei de plutire. 967. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca: A. harta nu este actualizata la zi; B. nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS; C. nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS; D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS. 968. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA: A. configuratia satelitilor radiovizibili; B. eroarea in punctul estimat al navei; C. numarul de sateliti radiovizibili; D. degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS. 969 Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este: A. plus sau minus 15 m; B. plus sau minus 120 mm; C. plus sau minus 300 m; D. plus sau minus 50 m. 970 Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund pentru: A. HDOP mai mic decat 1; B. 2 mai mic decat HDOP mai mic decat 3; C. 4 mai mic decat HDOP mai mic decat 5; D. HDOP mai mare decat 5;

971. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este: A. plus sau minus 10 m; B. plus sau minus 50 m; C. plus sau minus 120 m; D. plus sau minus 300 m 972. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in raport de: A. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii; B. pericolele de navigatie existente in zona; C. ambardeea navei; D. corectia compas. 973. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de: A. drumurile intermediare si cel pe paralelul limita; B. punctele intermediare ca WAYPOINT-uri; C. distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita; D. relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final. 974 Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta; A. data la care a fost intocmita harta; B. data ultimei corectii a hartii; C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta; D. data limita pana la care este valabila harta. 975. Deviatia radio este determinata de: A. Efectul de uscat B. Efectul de noapte C. Efectul de emisie secundara D. Efectul de antena 976. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia: A. Catargele B. Corpul navei C. Bigile D. Antenele navei 977 Semnul corectiei ortodromice depinde de: A. Distanta nava-radiofar B. Semnul declinatiei magnetice C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului D. Pozitia antenei cadru 978 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA: A. Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, nava-linia coastei B. Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei D. Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si linia coaste 979. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind: A. Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta B. Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe C. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe 980. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este: A. 1950 Khz B. 1850 Khz C. 1750 Khz D. 100 Khz 981. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de: A. Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor B. Frecventa de repetitie a impulsurilor C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor D. Frecventa purtatoare 982. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea: A. Diferentei de faza si amplitudine B. Diferentei de timp si frecventa C. Diferentei de frecventa si faza D. Diferentei de timp si faza

983. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de: A. Frecventa de repetitie a impulsului B. Frecventa purtatoare C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor D. Frecventa de baza repetitie a impulsurilor 984. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa: A. Conditiile de propagare B. Starea marii in zona de navigatie C. Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie D. Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat 985 Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS: A. Pseudodistanta, inaltimea B. Diferenta de relvement, suma distantelor C. Pseudodistanta, diferenta de distanta D. Diferenta de distanta, azimutul 986. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea: A. In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital B. In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital C. In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital D. In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital 987 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA: A. Urmarirea satelitilor GPS B. Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS D. Actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitiilor GPS la fiecare 12 ore 988 Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: A. Astrogeodezic B. WGS-84 C. CLARKE D. WGS-72 989 In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata: A. Sferei terestre B. Geoidului C. Elipsoidului de referinta D. Liniei de plutire 990. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca: A. Harta nu este actualizata la zi B. Nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS C. Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS 991. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA: A. Configuratia satelitilor radiovizibili B. Eroarea in punctul estimat al navei C. Numarul de sateliti radiovizibili D. Degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS 992 Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru: A. HDOP<1 B. 2<3 C. 4<5 D. HDOP>5 993. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAY POINT) se stabileste in raport de: A. Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii B. Pericolele de navigatie existente in zona C. Ambardeea navei D. Corectia compas 994 In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de: A. Numarul de nave existente in rada B. Distanta la un reper fix la coasta C. Numarul de chei de lant la apa D. Adancimea apei

995 Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de: A. Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri C. Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita D. Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final 996 Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta: A. Data la care a fost intocmita harta B. Data ultimei corectii a hartii C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta D. Data limita pina la care este valabila harta 997 Cadranele de orizont sunt delimitate de: A. linia Nord-Sud, axa lumii; B. axa lumii, linia Est-Vest; C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest. 998. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin: A. avize radio catre navigatori; B. avize catre navigatori saptamanale; C. editiile corectate ale hartilor. 999. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in: A. Ocean Passages for the World; B. Ships' Routeing; C. Sailing Directions. 1000 Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals" A. vol.3; B. vol.4; C. vol.2 1001 Efectul de noapte este generat de: A. trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite; B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate; C. eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei. 1002. Derivata radio este determinata de: A. efectul de uscat; B. efectul de noapte; C. efectul de emisie secundara. 1003 Semnul corectiei ortodromice depinde de: A. distanta nava-radiofar; B. semnul declinatiei magnetice; C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului. 1004 Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de: A. 4; B. 2; C. 6; 1005 Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea: A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital; C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital. 1006 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA? A. inaltimea aproximativa a orbitei este aproximativ egala cu 21.200km; B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i= 55 grade; C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore. 1007 Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: A. Astrogeodezic; B. WGS-84; C. WGS-72. 1008. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata: A. sferei terestre; B. geoidului; C. Elipsoidului de referinta. 1009Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima? A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT; B. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT-ul anterior; C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate;

1010 Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu: A. Receptorul GPS; B. Girocompasul; C. Pilotul automat; 1011 Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este: A. ±10m B. ±50m C. ±120m D. ±300m 1012Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentruutilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al SUA) cu metoda SA activa, in 95%din cazuri este: A .±15m B. ± 150 m C. ±300m D. ±50m 1013 Care sint norii etajului mijlociu ? A. Altocumulus si altostratus. B. Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus. C. Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile nebulosus si lenticularis. 1014 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant. 1015 Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus: A. Furtuna cu grindina B. Precipitatii cu caracter general C. Precipitatii insotite de descarcari electrice D. Precipitatii sub forma de averse sau tornade 1016. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin: A. Vreme frumoasa si uscata B. Cer innorat si vanturi puternice C. Precipitatii continue si rafale de vant D. Cer complet acoperit si vant slab 1017 Cand temperatura unei mase de aer scade: A. Temperatura punctului de roua variaza B. Umiditatea absoluta scade C. Umiditatea relativa creste D. Umiditatea relativa scade 1018 Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:. A. Trecerea unui front cald B. Trecerea unui front rece C. Sistem de inalta presiune D. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica 1019 107. Vanturile catabatice bat: A. Dinspre uscat spre mare B. In sens direct in emisfera nordica C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece D. Ascendent, de-a lungul pantei 1020 Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste: A. Curentul Alaska B. Curentul Oya Shivo C. Curentul Californiei D. Curentul Kuro Shivo 1021 In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc: A. anticicloni; B. cicloni tropicali; C. sa barica; D. talveg depresionar. 1022 Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc: A. izoterme; B. izohipse; C. izobare; D. izotabate.

1023 Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste: A. Muson; B. Alizeu de NE; D. Briza de mare. 1024 Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in: A. ENE; B. SSW; C. ESE; D. WSW. 1025. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal: A. scade ca si temperatura aerului; B. scade in timp ce temperatura aerului creste; C. creste ca si temperatura aerului; D. creste in timp ce temperatura aerului scade. 1026. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in: A. NE; B. WSW; C. NW; D. SSE. 1027 Frontul oclus este cauzat de obicei de: A. frontul rece care devine stationar; B. frontul cald care se destrama; C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald. D. frontul cald care devine stationar. 1028. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin: A. vreme frumoasa si uscata; B. cer innorat si vanturi puternice; C. precipitatii continue si rafale de vant; D. cer complet acoperit si vant slab. 1029 Cand temperatura unei mase de aer scade: A. temperatura punctului de roua variaza; B. umiditatea absoluta scade; C. umiditatea relativa creste; D. umiditatea relativa scade; 1030 Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza: A. Perpendicular pe izobare B. Paralel cu linia frontului rece C. Nu bate vantul, este calm D. Perpendicular pe linia frontului cald 1031 Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu: A. trecerea unui front cald; B. trecerea unui front rece; C. sistem de inalta presiune; D. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica. 1032. Vanturile catabatice bat: A. dinspre uscat spre mare; B. in sens direct in emisfera nordica; C. in josul pantei datorita curgerii aerului rece; D. ascendent, de-a lungul pantei. 1033 Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza A. perpendicular pe izobare; B. paralel cu linia frontului rece; C. nu bate vantul, este calm; D. perpendicular pe linia frontului cald. 1034. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi: A. drept in fata sa; B. spre dreapta, usor in spatele sau; C. spre stanga, usor in spatele sau; D. spre stanga usor in fata sa. 1035 Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi: A. prin ochiul furtunii; B. prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii; C. prin semicercul periculos; D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.

1036. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga: A. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului; B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord; C. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca este curent rece; D. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord 1037 Mareele de cuadratura se produc cand: A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua sau Luna plina; C. Soarele si Luna sunt la conjunctie; D. Soarele si Luna sunt in opozitie; 1038. Mareele de sizigii au loc cand: A. Luna este la primul sau la al doilea patrar; B. este Luna noua sau Luna plina C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite; D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare; 1039 Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru: A. conditiile de inalta presiune; B. conditiile de vreme caracteristice frontului cald; C. disparitia norilor Cirrus; D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece. 1040. Circulatia aerului in zle de joasa presiune in emisfera nordica este: A. in sens direct; B. variabila; C. in sens retrograd; D. rectilinie. 1041. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu: A. Presiune atmosferica joasa B. Presiune atmosferica stationara C. Presiune atmosferica inalta D. Presiune atmosferica in scadere 1042 Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de: A. schimbarea conditiilor de vreme; B. variatia declinatiei Lunii; C. Luna aflata la apogeu; D. Soarele aflat la periheliu. 1043 Expresia " aerul este saturat" inseamna: A. umiditatea relativa este de 100%; B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data; C. precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 ore; D. norii acopera total bolta cereasca. 1044Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi: A. in sens retrograd spre interior; B. in sens direct spre exterior; C. in sens retrograd spre exterior; D. in sens direct spre interior. 1045 Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste: A. ceata de radiatie; B. ceata de conductie; C. ceata frontala; D. ceata de advectie. 1046 Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este: A. 760 mb; B. 938,9 mb C. 1000 mb; D. 1013,2 mb. 1047 Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la: A. umiditate absoluta; B. punct de roua; C. punct de precipitatii; D. deficit de saturatie. 1048 Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este: A. SW, S si SE; B. NE, E si S; C. W, NW si N; D. NW, N si NE

1049 Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca: A. este prezent efectul de recurbare; B. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a furtunii; C. se produce extensia spre margine a zi de joasa presiune; D. gradiebntul de presiune este mare. 1050. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi: A. Drept in fata sa B. Spre dreapta, usor in spatele sau C. Spre stanga, usor in spatele sau D. Spre stanga usor in fata sa 1051. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore? A. schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei; B. valuri lungi ce-si pastreaza directia; C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb; D. un cer acoperit cu ploi continui. 1052 La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica: A. Vanturi puternice B. Calm sau vanturi slabe C. Nebulozitate 8/8 D. Ploi continui 1053. In zle cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula: A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura; B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii; C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii; D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura. 1054 In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga: A. In sens direct, cu exceptia curentului Golfului B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord C. In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este curent rece D. In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord 1055. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este: A. Front oclus B. Zona de presiune inalta C. Front stationar D. Zona de presiune joasa 1056. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este: A. Calma B. Moderata, dar navigabila C. Montata si confuza D. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia 1057 In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca: A. Este in trecere un front rece B. In apropiere este un centru de inalta presiune C. In apropiere exista un front stationar D. Se apropie un front oclus 1058 Mareea inalta medie are inaltimea medie a: A. Celor mai inalte ape B. Celor mai joase ape C. Celor mai joase ape din ultimele 2 zile D. Tuturor apelor inalte 1059 Mareea joasa medie are inaltimea media a: A. Suprafetei marii B. Tuturor apelor joase C. Apelor inalte si apelor joase D. Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore 1060 Musonii sunt caracterizati ca: A. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa B. Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an D. Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei 1061 Mareele de cuadratura se produc: A. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernal B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90grd C. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie D. La intervale de 28 de zile

1062. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii? A. Curentul Ecuatorial de nord B. Curentul Benguelei C. Curentul Acelor D. Curentul Atlanticului-de Sud 1063 Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt A. Alizeele de NE B. Vanturile de West C. Musonii D. Vanturile de Est 1064 Temperatura apei de mare se exprima in: A. milibari; B. grade Celsius; C. milimetri coloana de mercur. 1065. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia: A. Oceanului Indian B. Oceanului Pacific de Nord C. Oceanului Pacific de Sud D. Oceanului Atlantic de Sud 1066. Mareele de sizigii au loc cand: A. Luna este la primul sau la al doilea patrar B. Este Luna noua sau Luna plina C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare 1067 Mareele de sizigii se produc cand: A. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele B. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90 grd fata de Pamant C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine D. O singura data in decurs de 28 de zile 1068 Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru: A. Conditiile de inalta presiune B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald C. Disparitia norilor Cirrus D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece 1069 Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita: A. Zona adapostita de vant B. Semicercul periculos C. Ochiul furtunii D. Semicercul manevrabil 1070 Curentul Braziliei curge in directia generala: A. NW B. SSW C. S D. NE 1071 Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este: A. In sens direct B. Variabila C. In sens retrograd D. Rectilinie 1072. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de A. Schimbarea conditiilor de vreme B. Varitia declinatiei Lunii C. Luna aflata la apogeu D. Soarele aflat la periheliu 1073. Expresia "aerul este saturat" inseamna: A. Umiditatea relativa este de 100% B. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data C. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data D. Norii acopera total bolta cereasca 1074. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt: A. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala B. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse C. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata apei mai reci D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi

1075. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi: A. In sens retrograd spre interior B. In sens direct spre exterior C. In sens retrograd spre exterior D. In sens direct spre interior 1076 Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste: A. Ceata de radiatie B. Ceata de conductie C. Ceata frontala D. Ceata de advectie 1077. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)? A. Spre S-W B. Spre N C. Spre E-S-E D. Spre W 1078. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre: A. Nord B. Est C. Sud-West D. Nord-Est 1079. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre: A. NW B. SE C. S D. NE 1080. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:. A. 760 mb B. 938,9 mb C. 1000 mb D. 1013,3 mb 1081. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este: A. Curentul vanturilor polare B. Curentul Perului C. Curentul de deriva al vanturilor de W D. Curentul Falkland 1082 Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la: A. Umiditatea absoluta B. Punct de roua C. Punct de precipitatii D. Deficit de saturatie 1083 Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este: A. SW, S si SE B. NE, E si S C. W, NW si N D. NW, N si NE 1084 Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este: A. NW, W si S B. SW, S si SE C. N, NW si E D. W, NW si N 108. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca: A. Este prezent efectul de recurbare B. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii C. Se produce extensia spre margine a zi de joasa presiune D. Gradientul de presiune este mare 1086 Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general: A. De E la W B. De W la E C. De N la S D. In orice directie 1087 Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila? A. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei B. Valuri lungi ce-si pastreaza directia C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb D. Un cer acoperit cu ploi continui

1088Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore? A. 10 la 12 Nd B. 4 la 6 Nd C. 15 la 20 Nd D. 40 Nd 1089 Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica? A. 10 la 15 Nd B. 20 la 30 Nd C. 5 la 10 Nd D. 70 Nd 1090. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale? A. Forta de furtuna a vantului dinspre Nord B. O hula neobisnuit de lunga C. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor D. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala 1091. Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis? A. Mare violenta cu valuri din toate directiile B. Nu sunt schimbari notabile in starea marii C. Hula moderata cu directie nedefinita D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme 1092. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece? A. Altostratus si Fractostratus B. Altocumulus si Cirrus C. Cirrostratus si Cumulus D. Cumulonimbus si Cumulus 1093 Ce vanturi isi schimba periodic directia? A. Alizeele B. Musonii C. Sirocco D. Vanturile de West 1094 Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd N? A. Vanturi predominant vestice B. Musoni C. Brize D. Alizeele de NE 1095 Cand sunt traversate de un front, izobarele tind: A. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front C. Sa se schimbe in linii drepte D. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de aer la curbe line de front 1096 Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste: A. Maree diurna B. Mare semidiurna regulata C. Maree mixta D. Mare semmidiurna neregulata. 1097 Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia navei? A. O hula lunga din directii diferite B. O aclamie de lunga durata a vantului si a marii C. Mare agitata cu valuri din NE D. Valuri cu lungimi si perioade mici 1098 Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical? A. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiului B. Vant ce-si schimba rapid directia C. Nori Altocumulus dominanti D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm 1099 Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic? A. Curentul Atlantic de Nord B. Curentul Canarelor C. Curentul Labrador D. Curentul Baffin 1100. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles? A. Curentul Perului B. Curentul Oya Shivo C. Curentul Californiei

D. Curentul Norvegiei 1101 Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan? A. Curentul de deriva al vanturilor de W B. Curentul Acelor C. Curentul Benguela D. Curentul Perului 1102. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA? A. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald C. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord D. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece 1103 Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA? A. Au loc numai la cuadratura B. Determina maree diurne C. Au o valoare mai scazuta decat in mod normal D. Au loc la sizigii 1104 Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA? A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii B. Depinde de declinatia Lunii C. Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici D. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala 1105 Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii? A. Mistralul B. Briza de uscat C. Bora D. Briza de mare 1106. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de Nord? A. Tablele de maree B. Cartile pilot ale zi C. Navtexul D. Atlasul geografic 1107. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua? A. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului B. Veti astepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum C. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice 1108 Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat? A. Averse de ploaie B. Ceata C. Lapovita D. Vreme secetoasa 1109. Ce este temperatura aerului ? A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului. B. O stare care caracterizeaza gradul de agitatie a moleculelor de aer. C. Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de aer la un anumit moment. 1110. Ce este presiunea atmosferica ? A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei. B. Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la suprafata pamintului. C. Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit nivel altimetric si la o anumita temperatura. 1111. In zonelele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula: A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura 1112. Ce este anticiclonul ? A. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens direct in emisfera "N" si in sens retrograd in emisfera "S". B. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens anticiclonic in cele 2 emisfere. C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre periferie.

1113. Ce este teperatura punctului de roua ? A. Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza. B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza. C. Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient pentru a trece in stare gazoasa. 1114 Ce sint norii ? A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este afecta. C. Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in sensul general de deplasare a fenomenelor meteorologice (de la "W" la "E") si presupune colectarea de catre aer in deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in atmosfera, sub forma de picaturi de apa sau a 1115. Ce este gradientul baric orizontal ? A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distant care determina pe normala la izobare un segment de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica. B. Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre 2 puncte, si ca numitor distanta dintre ele, iar sensul fiind cel de la presiunea mica spre cea mare. C. Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la distant de 100 km avind sensul cel rezultat din calcul. 1116. Ce este harta izobarica ? A. Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si reda repartitia in zona a valorii respective a presiunii atmosferice. B. O harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc punctele de egala tendinta barometrica. C. O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare. 1117. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile? A. Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se inregistreaza la orele culminatiilor inferioare si superioare ale soarelui la meridianul locului. B. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima C. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima la miezul zilei dupa care temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua sa fie pozitiv, datorita turbulentei care apare in straturile inferioare 1118. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ? A. Se intelege situatia in care aerul din straturile superioare este mai rece, deci mai greu, decit aerul de la suprafata solului sau din stratul inferior, situatie care apare in timpul verii. B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie. C. Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare (100 m) de la suprafata solului sau a marii aerul este dispus in mai multe straturi cu temperaturi diferite si apare in zle tropicale pe coastele estice ale oceanelor . 1119. Ce este treapta barica ? A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar. B. Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua puncte situate pe verticala la o diferenta de nivel de 10 m sau 30 picioare C. Treapta barica este viteza de scadere a presiunii atmosferice in cazul unei miscari ascendente a aerului atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si se foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii. 1120. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ? A. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza o evolutie sinusoidala completa : un maxim cu aproximativ 1 – 2 ore inainte de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2 ore dupa culminatia superioara a soarelui. B. In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza sub forma unei curbe sinusoidale neregulate inregistrind mai multe maxime si minime, variatie care poarta numele de maree barometrica. C. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul orelor locale 04.00 si 16.00. 1121 Ce este umiditatea relativa ? A. Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de apa continuta de aer la temperatura punctului de roua si umiditatea absoluta si se exprima in procente. B. Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de apa continuta de atmosfera in regim de saturatie si umezeala absoluta si se exprima in cote parti. C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima in procente. 1122. Care sint norii etajului superior ? A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus. B. Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus. C. Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus. 1123 Care sint norii etajului inferior ? A. Cumulus si cumulonimbus. B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus. C. Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus – specia stratiformis. 1124Care sint norii cu dezvoltare verticala ? A. Cirrus, altocumulus si stratus - pe etaje de sus in jos. B. Cumulus si cumulonimbus. C. Stratocumulus, altocumulus si cirrocumulus pe etaje de jos in sus.

1125 Ce se intelege prin nebulozitate ? A. Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori. B. Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si de pozitia norului fata de soare si se exprima in scara de la 0 la 10. C. Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea de nori si/sau intensitatea fenomenului de condensare a apei din atmosfera. 1126 Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ? A. De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala, ecuatoriala, de evaporare. B. De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie, arctica, frontala. C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala. 1127Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul Soarelui A. Ceata ecuatoriala. B. Ceata de advectie. C. Ceata de radiatie. 1128. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui: A. Sistem de inalta presiune; B. sistem de joasa presiune; C. maxim de temperatura. 1129. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina: A. temperatura aerului; B. presiunea atmosferica; C. umiditatea relativa 1130. O maree este considerata diurna cand este formata din: A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joase in 24 de ore. 1131 Milibarul este unitatea de masura pentru: A. temperatura aerului; B. umiditatea relativa; C. presiunea atmosferica. 1132 La o nava in mars, cu anemometrul se masoara: A. Numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real. 1133 Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru: A. masurarea vitezei vantului; B. masurarea presiunii aerului; C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor. 1134 Curentii oceanici sunt definiti ca: A. deplasari verticale ale maselor de apa; B. deplasari orizontale ale maselor de apa; C. modificari ale densitatii apei. 1135 Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului: A. termograful; B. barograful; C. hidrograful. 1136. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna A. Ceata de evaporare. B. Ceata de suprasaturatie. C. Ceata frontala. 1137. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa, indica: A. o vreme furtunoasa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o defectiune a barometrului. 1138. Mareele de cuadratura se produc cand: A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la luna noua si luna plina; C. soarele si luna sunt la conjunctie. 1139. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este: A. termometrul; B. barometrul; C. psihometrul

1140. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este: A. 760 mb; B. 1000 mb; C. 1013,3 mb. 1141 Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la: A. perioada valului; B. frecventa valului; C. inaltimea valului. 1142. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt: A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. configuratia coastelor si platoului continental. 1143 Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este: A. limita mareei; B. adancimea apei din harta; C. inaltimea mareei. 1144 Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului? A. lungimea valului; B. adancimea valului; C. inaltimea valului. 1145 Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai A. Ceata de contact. B. Ceata de advectie. C. Ceata de amestec. coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna: 1146 Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm. A. Ceata de contact. B. Ceata de advectie. C. Ceata frontala. 1147. Linia de egala adancime se mai numeste: A. izogona; B. izobata; C. izoclina. 1148. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ? A. Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa pluteasca in masa noroasa. B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei gravitationale. C. Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca urmare a procesului de evaporare din straturile inferioare masei noroase. 1149. Ce indiciu da haloul ? A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului. B. Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit normal. C. Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora spre dreapta in raport cu partea opusa astrului. 1150 Ce este vintul ? A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase. B. Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor care au loc la contactul dintre doua mase de aer cu caracteristici diferite. C. Compnta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale si fortei Coriolis. 1151. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si descarcari electrice. B. Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor. C. Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an = cca. 3/4. 1152. Ce sint alizeele ? A. Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de primavara si iarna, B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabile ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica. C. Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.

1153 Ce sint contraalizeele ? A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica respectiv NW in cea sudica. B. Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de primavera si toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee C. Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera Nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica. 1154. Ce sint vinturile de vest ? A. Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W. B. Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei, C. Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in 74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara. 1155. Ce sint musonii ? A. Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor, generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre SW vara si spre NE i B. Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza spre SW vara si NE iarna C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona. 1156. Ce sint grenurile ? A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in e B. Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube. C. Sint vinturi neregulate producindu-se in z si anotimpuri imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte. 1157. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui: A. sistem de inalta presiune; B. sistem de joasa presiune; C. maxim de temperatura. 1158. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc: A. anticicloni; B. cicloni ; C. talveg depresionar. 1159. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina: A. presiunea atmosferica; B. cantitatea precipitatiilor; C. umiditatea relativa. 1160. O maree este considerata diurna cand este formata din: A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joase in 24 de ore. 1161. Milibarul este unitatea de masura pentru: A. temperatura aerului; B. umiditatea relativa; C. presiunea atmosferica. 1162 Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal: A. scade ca si temperatura aerului; B. creste ca si temperatura aerului; C. creste in timp ce temperatura a aerului scade. 1163La o nava in mars, cu anemometrul se masoara: A. numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real. 1164. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru: A. masurarea vitezei vantului; B. masurarea presiunii aerului; C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor. 1165. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin: A. vreme frumoasa si uscata; B. cer innorat si vanturi puternice; C. precipitatii continue si rafale de vant.

1166 Cand temperatura unei mase de aer scade: A. temperatura punctului de roua variaza; B. umiditatea absoluta scade; C. umiditatea relativa creste. 1167. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu: A. trecerea unui front cald; B. trecerea unui front rece; C. sistem de inalta presiune. 1168 Norii sunt clasificati tinand cont de: A. dimensiune; B. viteza de deplasare; C. altitudine si mod de formare. 1169. Curentii oceanici sunt definiti ca: A. deplasari verticale ale maselor de apa; B. deplasari orizontale ale maselor de apa; C. modificari ale densitatii apei. 1170. Ceata se formeaza cand: A. umiditatea relativa este de 50%; B. temperatura aerului este mai mare decat temperatura punctului de roua; C. temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de roua. 1171 Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului? A. Termograful; B. Barograful; C. Hidrograful. 1172. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa, indica: A. o vreme furtunoasa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o crestere a fortei vantului. 1173 In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica faptul A. este in trecere un front rece; B. in apropiere este un centru de inalta presiune; C. in apropiere este un front stationar 1174 Mareele de cuadratura se produc cand: A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua si Luna plina; C. soarele si Luna sunt la conjunctie 1175 Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este: A. umiditatea atmosferica; B. banchizele de gheata; C. variatia densitatii apei oceanice 1176. Gradientul baric orizontal reprezinta: A. variatia orizontala a temperaturii; B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata orizontala; C. diferenta de presiune in timp. 1177 Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ? A. Oceanele Atlantic si Pacific. B. Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific. C. Oceanele Atlantic, Indian si Pacific. 1178 Umiditatea relativa este definita ca: A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si cantitatea maxima posibila; B. cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este capabila sa-l contina; C. relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si presiunea atmosferica. 1179 Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii: A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa; B. cresterea presiunii atmosferice si vant puternic; C. furtuna cu descarcari electrice. 1180. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca: A. umiditatea relativa este de 100%; B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data; C. norii acopera total bolta cereasca.

1181 Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste: A. ceata de radiatie; B. ceata de conductie; C. ceata de advectie 1182 Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este: A. Termometrul; B. Barometrul; C. Psihometrul. 1183. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numesc: A. Campia abisala; B. Zona de rift; C. Self sau platou continental. 1184 Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a instrumentului de masura numit: A. Barograf; 687. B. Termograf; C. Higrograf. 1185 Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste : A. Maree; B. Resaca; C. Hula. 1186 Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este: C. 1013,3 mb. 1187. Ce este ciclonul tropical ? A. Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zle extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific si B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si z de formare si regiuni de actiune specifice. C. Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane. 1188 Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la: A. umiditatea absoluta; B. punct de roua; C. deficit de saturatie.. 1189 Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la: A. perioada valului; B. frecventa valului; C. lungimea valului. 1190 Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt: A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. temperatura aerului si presiunea atmosferica. 1191 Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este: A. limita mareei; B. adancimea apei din harta; C. inaltimea mareei 1192 Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general: A. de E la W; B. de W la E; C. de N la S. 1193 Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale? A. o hula neobisnuit de lunga; B. valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor; C. furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala. 1194. Cand exista conditii de risipire a cetii? A. Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece; B. Cand are loc advectia aerului cald peste suprafata rece; C. La intensificarea la tare, a vantului. 1195. Indicati traiectoria ciclonului tropical : A. Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea sudica. B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.

C. Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator). 1196 Ce vanturi isi schimba periodic directia? A. Alizeele; B. Musonii; C. Sirocco. 1197. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste A. front rece; B. front oclus; C. front cvasistationar 1198 Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul: A. creste ca inaltime; B. creste ca lungime; C. creste ca viteza. 1199 Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd? A. 4 Bf; B. 6 Bf; C. 12 Bf. 1200. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA? A. au loc numai la cuadratura; B. determina maree diurne; C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal. 1201 Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii? A. Mistralul; B. Briza de uscat; C. Bora. 1202 Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de nord? A. table de maree; B. carti pilot ale zi C. Navtex 1203 Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte apropiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat? A. averse de ploaie; B. ceata; C. vreme secetoasa. 1204. Temperatura apei de mare se exprima in: A. milibari; B. grade celsius, C. milimetri coloana de mercur. 1205 73. Ce este vintul aparent ? A. Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc. B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars. C. Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare care da aparenta unui vint. 1206 Cum se determina viteza vintului aparent la bord ? A. Este egala si de sens contr cu viteza navei. B. Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului. C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor. 1207 Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ? A. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi dominante – cele care au frecventa cea mai mare intr-o regiune. B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate – survin accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile. C. Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile; 1208 Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ? A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica. B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica. C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica.

1209. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum constant vintul : A. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic. B. Se mentine constant. C. Gireaza in sens retrograd. 1210. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui: A. sistem de inalta presiune; B. sistem de joasa presiune; C. maxim de temperatura. 1211. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina: A. temperatura aerului; B. presiunea atmosferica; C. umiditatea relativa. 1212 O maree este considerata diurna cand este formata din: A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joaje in 24 de ore. 1213 Milibarul este unitatea de masura pentru: A. temperatura aerului; B. umiditatea relativa; C. presiunea atmosferica. 1214 La o nava in mars, cu anemometrul se masoara: A. numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real. 1215 Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru: A. masurarea vitezei vantului; B. masurarea presiunii aerului; C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor. 1216 Curentii oceanici sunt definiti ca: A. deplasari verticale ale maselor de apa; B. deplasari orizontale ale maselor de apa; C. modificari ale densitatii apei. 1217 Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului: A. termograful; B. barograful; C. higrograful. 1218. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu 0 sau este redus, indica: A. o vreme frumosa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o defectiune a barometrului. 1219. Mareele de cuadratura se produc cand: A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua si Luna plina; C. Soarele si Luna sunt la conjunctie 1220 Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este: A. 760 mb; B. 1000 mb; C. 1013,3 mb. 1221 Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la: A. perioada valului; B. frecventa valului; C. inaltimea valului. 1222. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este: A. limita mareei; B. adancimea apei din harta; C. inaltimea mareei. 1223 Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului? A. lungimea valului; B. adancimea valului; C. inaltimea valului. 1224 Temperatura apei de mare se exprima in: A. milibari; B. grade Celsius; C. milimetri coloana de mercur.

1225. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ? A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine. B. Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus; Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula. C. Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea presiunii;Norii cirrus. 1226 Curentul care produce efect maxim de deriva este: A. curentul din prova; B. curentul din pupa; C. curentul din travers. 1227 Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ? A. Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Adincimea apei. B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei. C. Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului. 1228 Linia de egala adancime se mai numeste: A. izogona; B. izobata C. izoclina. 1229. Ce este hula ? A. Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii. B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata. C. O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de presiune si vint. 1230. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui: A. Front oclus B. Front stationar C. Front cald D. Front rece 1231 In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc: A. Anticicloni B. Cicloni C. Sa barica D. Talveg depresionar 1232. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de: A. temperatura; B. relevmente; C. drepte. 1233. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc: A. Izoterme B. Izohipse C. Izobare D. Izotabate 1234 Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste: A. Muson B. Alizeu de NE C. Fohn D. Briza de mare 1235 Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in: A. ENE B. SSW C. ESE D. WSW 1236 Mareele de cuadratura se produc cand: A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar B. La Luna noua si Luna plina C. Soarele si Luna sunt la conjunctie D. Soarele si Luna sunt in opozitie 1237 Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este: A. termometrul; B. barometrul; C. psihrometrul.

1238 Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt: A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. configurarea coastelor si a platoului continental; 1239 Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu? a. Curba Williamson b. Dubla intoarcere la 180 grd. c. Giratie directa d. Curba Scharnow

1240Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu? a. Curba Scharnow b. Curba Williamson c. Giratie directa d. Dubla intoarcere la 180 grd

1241 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil : A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. 1242 Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in: A. partea din fata a navei; B. stanga traiectoriei furtunii; C. partea dinspate a navei; D. dreapta traiectoriei furtunii. 1243 Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii: A. frontal; B. in dreapta traiectoriei; C. in spatele furtunii D. in stanga traiectoriei. 1244. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi: A. Prin ochiul furtunii B. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii C. Prin semicercul periculos D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii 124 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant. 1246 Daca vantul bate din travers acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. doar cresterea vitezei; C. deriva de vant. 1247. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce: A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord; B. deriva de vant la babord; C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.

1248 Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii: A. Frontal B. In dreapta traiectoriei C. In spatele furtunii D. In stanga traiectoriei 1249 Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu ? a. Giratie directa b. Dubla intoarcere la 180 grd. c. Curba Williamson d. Curba Scharnow

1250Ce semnificatie are semnalul de distress din imaginea alaturata? a. In general: Negativ. Nu va apropiati ,este pericol de esuare b. Aterizand aici este foarte periculos c. In general: Positiv.Va puteti deplasa in siguranta d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)

1251Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spreun avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului? a. Aterizand aici este foarte periculos b. Solicitam asistenta medicala c. Avionul directiaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress d. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata

1252 Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre un avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului? a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata b. Avionul directiaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress c. Aterizand aici este foarte periculos d. Solicitam asistenta medicala

1253. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa? Imaginea alaturata cuprinde semnalul. a. Avionul trebuie sa paraseasca supravietuitorii pentru ca nu mai are suficient combustibil b. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere

1254Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe frecventele internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ? a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz b. 243,1MHz si/sau 486,2MHz c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation) d. 127,8MHz si/sau 349,6MHz

1255 Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce semnale luminoase se utilizeaza? a. Nu- i necesar nici un semnal b. Doua bule negre c. Un obiect pe care sunt desenate carouri d. O bula neagra

1256 Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe „toata viteza inapoi” din treapta „toata viteza inainte” , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo posibilitate de a reduce venirea provei navei spre dreapta? a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din dreapta a propulsorului b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens c. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din stanga a propulsorului d. Se poate balansa carma din bord in board

1257 Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand „toata viteza inainte” se schimba sensul de rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant sau curent. a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre babord b. Se va deplasa in linie dreapta c. Se va opri dupa strabaterea a 1,5 lingimi de nava Va continua sa guverneze d. Va continua sa guverneze spre babord si se va opri brusc

1258Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o singura elice monobloc, sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi? a. Va gira cu prova spre tribord . b. Va gira cu prova spre babord . c. Va evolua pe drum drept inapoi . d. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) .

1259 Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 knots si masina va fi pusa pe „toata viteza inapoi”? a. 1500m b. 5 lungimi de nava c. ) Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza d. Testele efectuate cu nava m-ar putea ajuta sa gasesc un raspuns sau ,daca testez eu insumi nava as avea raspunsul exact

1260 Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa realizezi acest lucru? a. Printr-o giratie completa b. Printr-o manevra de zig-zag c. Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele bordure concomitent cu reducerea vitezei – asa numitul procedeu „ high frequency rudder cycling". d. Pune masina pe toata viteza inapoi

1261Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum? a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept b. Va mentine un drum care nu corespunde intocmai cu unghiul de inclinare a carmei. c. Va continua sa gireze la punerea carmei in ax d. Va raspunde cu intarziere la punerea carmei intr-un bord sau altul

1262 Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA, SEMI-BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA a. NO. 2,3,1 and 4 b. NO. 3,2,1 and 4 c. NO. 1,2,3 and 4 d. NO. 1,3,2 and 4

1263Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA? a. In centrul suprafetei laterale a carmei(figure 1). b. Exact in centrul portiunii dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 4) c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3). d. Exact in centrul portiunii dinspre pupa a suprafetei laterale a carmei (figure 2).

1264 Ce forma de carena confera navei o buna stabilitate de drum? a. O nava cu carena lunga si supla b. O nava cu carena scurta si supla c. O nava cu carena scurta si lata d. O nava cu carena lunga si lata

1265. Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ? A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v B. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in emisfera sudica. C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.

1266 In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul : A. Gireaza in sens direct. B. Gireaza in sensul acelor de ceasornic. C. Gireaza spre pupa. 1267 In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul : A. Gireaza in sens retrograd. B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic. C. Gireaza spre prova. 1268. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul : A. Gireaza in sensdirect. B. Gireaza in sens direct. C. Se mentine constant. 1269 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos : A. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. B. Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. 1270 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil : A. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. B. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. 1271. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos : A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. C. Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. 1272 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului A. Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare. B. Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare. C. Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare. 1273 Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare. B. Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare. C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.