Evolutia PIB intre ani 2000-2008Repartitia PIB la nivel mondialGravitatea i amploarea crizei economice sunt fr precedent i nicio ar nu a fost scutit, a declarat secretarul general al Conferinei Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare. Revenirea actual a sectorului financiar i a pieelor materiilor prime ar putea fi una temporar, a avertizat acesta, iar criza este departe de final. n aceste condiii, organizaia estimeaz c produsul intern brut la nivel mondial ar urma s scad n acest an cu peste 2,5%. PIB-ul rilor dezvoltate se va reduce cu 4%, n timp ce creterea rilor emergente va ncetini de la 5,4% n 2008 la 1,3% n acest an. Dintre regiunile n curs de dezvoltare, cea mai afectat este America Latin, unde PIB-ul va scdea probabil cu circa 2%. Spre deosebire de Asia de Vest, unde PIB-ul va scdea n acest an, n Asia de Est i de Sud, economia, susinut de performanele Chinei i Indiei, este estimat s creasc cu 3-4 la sut. Pentru anul viitor, raportul Conferinei Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare estimeaz c economia global va crete cu pn la 1,6 la sut, sub nivelul de 2,9 la sut estimat de FMI.

RomaniaDin punct de vedere al cresterii PIB, acesti ani au reprezentat una dintre cele mai faste perioade prin care a trecut economia romaneasca in toata istoria ei. Daca intram insa in amanunte, ce descoperim? Numarul somerilor a scazut de la 1.1 milioane in 1999, la 368.000 in 2007, rata somajului ajungand astfel la 4%. In aceeasi perioada insa, numarul salariatilor a crescut cu doar 262.000, ceea ce inseamna ca cel putin cateva sute de mii de someri s-au pierdut pe drum, mai ales in conditiile in care numarul pensionarilor a scazut cu 168.000, deci nu putem spune ca somerii s-au pensionat. Cea mai probabila destinatie a somerilor lipsa a fost strainatatea. Pe de alta parte, cresterea economica inregistrata timp de 9 ani consecutiv ar fi trebuit sa duca la o crestere semnificativa a numarului angajatilor, lucru care nu s-a intamplat. Mai mult, rata bruta de activitate, respectiv raportul dintre populatia activa civila si totalul populatiei tarii, a scazut continuu, ajungand de la 50% in 1992 la 43% in 2000 si 42.2% in 2007. Evolutia populatiei active, a numarului salariatilor, pensionarilor si al somerilor in graficul de mai jos.

In acest moment, numarul somerilor a ajuns la 625.000, iar rata somajului la 6.9%, evolutia viitoare depinzand in primul rand de numarul bugetarilor care vor fi concediati. Daca vom judeca lucrurile prin prisma a ceea ce s-a intamplat dupa 1999, este posibil ca rata somajului sa ajunga la un maxim in prima parte a anului viitor, dupa care poate incepe sa scada sau nu, in functie de modul in care isi va reveni economia.

Republica MoldovaPe parcursul anilor 2000-2008 PIB-ul nominal a crescut de la 16 mild. lei pn la 62,8 mild. lei Pe parcursul anilor 2000- 2008 PIB-ul nominal in Republica Moldova a crescut de 3,9 ori, de la 16 mild. lei pn la 62,8 mild. lei, iar PIB-ul real a crescut de 1,6 ori a declarat Primviceprim-ministrul, Igor Dodon, Ministrul Economiei i Comerului in cadrul edinei Guvernului de miercuri, 26 august, unde a prezentat un amplu raport al evoluiei social economice al Republicii Moldova in perioada anilor 2001-2009. Creterile cele mai semnificative au fost nregistrate n construcii (de circa 3 ori), transporturi i telecomunicaii (2,2 ori) i impozitele nete pe produs i import (2,6 ori). n ceea ce privete PIB pe categorii de utilizri, n perioada vizat consumul final s-a majorat n termeni reali cu circa 80%, formarea brut de capital fix de circa 2,8 ori, soldul negativ al exportului net - de 2,7 ori. Ca rezultat, s-a modificat considerabil structura PIB: s-a diminuat ponderea agriculturii cu 16,5 p.p. (de la 25,4% n anul 2000 pn la 8,9% n anul 2008) i industriei cu 1,9 p.p. (de la 16,3% n anul 2000 pn la 14,4% n anul 2008). Concomitent, s-a majorat ponderea serviciilor cu 13,1 p.p. (de la 48,2% n anul 2000 pn la 61,3% n anul 2008), inclusiv

construcii cu 2,3 p.p., transport i telecomunicaii cu 2,6 p.p.. Ca rezultat, ponderea VAB s-a diminuat cu 5,1 p.p. (de la 87,5% n anul 2000 pn la 82,4% n anul 2008). Referitor la structura PIB pe categorii de utilizri, ponderea consumului final s-a majorat cu 10,8 p.p. (de la 103% n anul 2000 pn la 113,8% n anul 2008), formrii brute de capital fix cu 18,7 p.p. (de la 15,4% n anul 2000 pn la 34,1% n anul 2008), soldului negativ al exportului net cu 23,8 p.p. (de la 27% n anul 2000 pn la 50,8% n anul 2008). n 8 ani PIB-ul calculat pe locuitor n lei a crescut de 4 ori, de la 4402 lei n anul 2000 pn la 17602 lei n anul 2008 i de 4,8 ori n dolari SUA de la 354 USD n anul 2000 pn la 1694 USD n anul 2008. PIB-ul calculat pe locuitor la paritatea puterii de cumprare s-a majorat de la 2112 USD n anul 2000 pn la 2715 n anul 2007. Datorit politicii monetare promovate de ctre Banca Naional a Moldovei, n perioada vizat rata inflaiei medie anual s-a diminuat de la 31,2% n anul 2000 pn la 12,7% n anul 2008, iar cea la sfritul anului de la 18,4% pn la 12,7%, respectiv. n perioada vizat preurile de consum medii anuale s-au majorat de circa 2,3 ori, inclusiv preurile la produsele alimentare - de 2,4 ori, mrfurile nealimentare i tarifele la servicii de 2,3 ori. n luna iunie curent Ministerul Economiei i Comerului n comun cu Banca Naional a Moldovei a prognozat pentru anul 2009 rata inflaiei medie anual n mrime de 1,4%, iar la sfritul anului 3%, dar datele ultimelor luni denot c rata inflaiei poate fi i mai mic. n 8 ani activele oficiale de rezerv ale Bncii Naionale a Moldovei au crescut de 7,5 ori - de la 222,6 mil. USD la sfritul anului 2000 pn la 1672,4 mil. USD la sfritul anului 2008 , dar i actualmente acestea snt de 5,3 ori mai mari fa de suma ctre sfritul anului 2000. Veniturile bugetului public naional n anii 2001-2008 s-au majorat de 4,7 ori: inclusiv veniturile bugetului de stat - de 4,6 ori; bugetelor UAT de 2,1 ori; bugetului asigurrilor sociale de stat de 4,2 ori i fondurilor asigurrilor obligatorii de asisten medical de 5 ori, pe parcursul anilor 2004-2008. Pe parcursul anilor 2001-2008 veniturile fiscale ale bugetului public naional au crescut de la 4,7 mild. lei n anul 2001 pn la 21,5 mild. lei n anul 2008 sau de 5,2 ori. Pentru susinerea bugetului public naional, implementarea unor programe i proiecte n infrastructur i sfera social de la partenerii de dezvoltare n anul 2008 au fost primite granturi n sum de 1068,3 mil.lei fa de 291,6 mil.lei n anul 2001. n perioada analizat ponderea Datoriei de stat s-a diminuat esenial de la 77.9% n anul 1999 pn la 18,5% ctre sfritul anului 2008.

Pe parcursul anilor 2001-2009 Guvernul a activat in baza a trei programe de activitate Renaterea economiei renaterea rii aprobat de ctre Parlament n aprilie 2001, Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009 Modernizarea rii Bunstarea Poporului care a primit votul de ncredere al Parlamentului pe 19 aprilie 2005, iar ultimii doi ani Guvernul a activat in baza programului Progres i Integrare.

SpaniaVolumul constructiilor din Spania a depasit toate asteptarile. Numai anul trecut tara a construit tot atatea locuinte cat Franta, Germania si Marea Britanie la un loc, iar preturile au urmat indeaproape volumul constructiilor. Scaderea cererii din zona litoralului prevesteste insa sfarsitul euforiei imobiliare si, odata cu aceasta, cutremurarea intregii economii iberice. La periferia unor orase precum Bilbao, Valencia, Madrid sau Sevilla peisajul este identic: suburbii in plina transformare, populate de macarale gigantice, unde apar peste noapte constructii noi. Acelasi peisaj se regaseste si pe litoralul spaniol, unde urbanismul a ajuns sa cotropeasca vechile plantatii de portocali si maslini. Nu exista o specializare: se construiesc toate tipurile de imobile, de la centre comerciale la vile luxoase si blocuri de apartamente. In 2005, se arata intr-un material publicat de cotidianul Le Figaro, Spania a batut toate recordurile, construind nici mai mult nici mai putin de 800.000 de noi locuinte. Pentru al saselea an consecutiv, santierul de constructii al Spaniei a depasit in volum proiectele reunite ale Frantei, Germaniei si Marii Britanii, cu toate ca populatia Spaniei este de cinci ori mai mica decat totalul acestor tari. Potrivit unui raport recent publicat de grupul de analiza Euroconstruct, care a studiat evolutia a 19 piete din Uniunea Europeana, 28,4% din locuintele construite anul trecut in Europa au fost ridicate in Spania. ''Piata imobiliara creste intr-un ritm frenetic. Este o nebunie curata'', a declarat Ricardo Verges, economist si arhitect din Madrid. Potrivit raportului Euroconstruct, numarul de locuinte pe care Spania va trebui sa-l atinga in intervalul 2000-2008 se ridica la peste 5,3 milioane. Preturile cresc si ele In ciuda acestui ritm frenetic de constructie, preturile continua insa sa creasca. ''Din 1997 se asista la o escaladare a preturilor, care au crescut deja cu peste 150%, desi niciodata nu au existat atatea locuinte disponibile pe piata'', declara un agent imobiliar spaniol. La Madrid, Barcelona sau la Costa del Sol, pretul pe metru patrat depaseste 2.000 de euro metrul patrat. Pentru prima data insa in ultimii zece ani se preconizeaza o stagnare a preturilor pe termen scurt.

''Acest model nu este sustenabil pe termen scurt. Datoria celor care au cumparat imobile depaseste 600 de miliarde de euro, ceea ce inseamna ca noi nu am platit aproape nimic din ceea ce am construit, cu exceptia dobanzilor'', declara Ricardo Verges. O noua tendinta Desi Euroconstruct nu crede in iminenta exploziei bulei imobiliare, el preconizeaza totusi o incetinire a pietei in acest an si chiar o crestere negativa in 2008. Motivele pentru aceasta tendinta, expliciteaza Euroconstruct, ar fi saturatia ofertei, cresterea ratei dobanzii si, mai ales, diminuarea investitiilor externe. ''Cresterea ratei dobanzii n-a fost pana acum o frana in calea exploziei imobiliare, chiar daca rata platita de o familie pentru o casa depasea 50% din veniturile totale'', declara Josep Fontana, de la Euroconstruct. Mult mai preocupanta ar fi insa, in opinia acestuia, scaderea cererii pe litoral dinspre cumparatorii straini si fondurile de investitii. Potrivit Bancii Centrale, cererea a scazut in aceste regiuni cu aproximativ 17% in primul semestru al lui 2005, motivul principal fiind pretul mult prea mare, care in unele locuri a depasit 4.000 de euro metrul patrat. Aceasta diminuare a cererii este considerata insa de multi ca un semn al sfarsitului bulei imobiliare, care se apropie astfel cu pasi repezi de o ajustare brutala. Schimbarea aceasta ar putea fi insa devastatoare daca ne gandim ca 12% din populatia activa a Spaniei lucreaza in constructii si 10% din PIB este asigurat de sectorul imobiliar.

Italia baga 1,6 miliarde de euro in turismItalia a lansat un program in valoare de 1,6 miliarde de euro pentru a spori creditele acordate companiilor care activeaza in domeniul turismului. UniCredit, Intesa Sanpaolo, Banco Popolare, Banca Popolare di Milano si Banca Popolare di Sondrio sunt cateva dintre bancile care vor participa la acest program, potrivit premierului italian, Silvio Berlusconi, citat de The Wall Street Journal. Industria turismului din Italia a scazut cu cinci procente in 2008, din cauza crizei economice. De asemenea, per total, economia tarii se va contracta cu 5%, in 2009, potrivit estimarilor specialistilor. In urmatorii patru ani, Berlusconi intentioneaza sa dubleze contributia pe care o are turismul in cadrul produsului intern brut, in acest moment situandu-se la 10%. Spre deosebire, in Spania, turismul reprezinta 18% din PIB.

Linia de credit de 1,6 miliarde de euro este disponibila deja, pentru ca firmele din turism sa se poata pregati pentru sezonul de vara. Intesa Saopaolo si UniCredit vor participa cu 600, respectiv 500 de milioane de euro, pentru a acorda imprumuturi IMM-urilor din domeniu. Banco Popolare va contribui cu 200 de milioane de euro.

Lira sterlina coboara PIB-ul AnglieiProdusul Intern Brut (PIB) al Marii Britanii a scazut sub cel al Frantei pentru prima data dupa 1999, ca urmare a reducerii cotatiei lirei sterline, economia britanica coborand pe pozitia a sasea la nivel mondial. Lira sterlina s-a depreciat rapid, in ultima perioada, la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani fata de monedele din Europa. In trimestrul al treilea din 2007, precum si in 2006, economia Marii Britanii a fost devansata de Statele Unite, Japonia, Germania, China si Franta. In 2006, PIB-ul Frantei a fost de 1.792 miliarde euro (1.353 mld. lire sterline), comparativ cu PIB-ul Marii Britanii, de 1.304 miliarde de lire sterline. Dar, in conditiile in care lira sterlina valora in acel moment, in medie, 1,47 de euro pe unitate, PIB-ul britanic a fost cu 6,7% mai mare decat cel al Frantei. Cotatia lirei sterline a scazut insa cu peste 10% fata de euro in ultimele sase luni, la 1,32 de euro pe unitate, astfel incat PIB-ul Marii Britanii este in prezent cu 4% mai mic decat cel al Frantei. Datele reprezinta "un cataclism al politicii economice" pentru Marea Britanie, a declarat Martin Weale, director al Institutului National pentru Cercetari Economice si Sociale, care a notat ca guvernul de la Londra s-a laudat in repetate randuri ca economia tarii se afla pe pozitia a patra la nivel mondial si ulterior a cincea, dupa ce a fost intrecuta de China, in 2005. Coborarea economiei britanice pe pozitia a sasea in clasament va afecta reputatia guvernului in ceea ce priveste competenta economica, mai ales ca a fost devansata de eterna rivala, Franta.

Bibliografiehttp://www.ziare.com/articole/investitii+turism+italia

http://www.infoportal.ro/articol~din-international~info384826~lira-sterlina-coboara-pib-ul-angliei.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut