Capitolul I Prezentarea societatilorAm ales drept subiect al acestui proiect analiza de pia a evoluiei cursului aciuniilor n cadrul a celor 4 firme cotate la Bursa de Valori Bucureti din domenii diferite de activitate n vederea realizrii analizei fundamentale. Aceste companii fac parte din urmtoarele domenii:

resurse energetice (Petrom S.A), farmaceutice (Antibiotice S.A Iai), bancar (Banca Transilvania S. A), materiale ( ALRO Slatina S.A).

1.1.Petrom S.A.Petrom este cea mai mare companie romneasc de petrol i gaze, cu activiti n sectoarele Explorare i Producie, Rafinare i Produse Petrochimice, Gaze Naturale, precum i Comercializare. Petrom exploateaz rezerve de petrol i gaze estimate la 1 miliard barili echivalent petrol, are o capacitate maxim anual de rafinare de 8 milioane tone i 593 de staii de distribuie carburani n Romnia. Compania deine, de asemenea, o reea internaional de 211 benzinrii, localizate n Republica Moldova, Bulgaria i Serbia. n anul 2006 cifra de afaceri a Petrom a fost de 3.709 milioane Euro, EBITDA (Venituri nainte de Dobnzi, Taxe, Deprecieri i Amortizri) a fost de 1.020 milioane Euro. In urma majorarii capitalului social, OMV, grupul lider n industria de petrol i gaze din Europa central deine 51,011% din aciunile Petrom. OMV activeaz n 13 ri din Europa Central n domeniile de Rafinare i Marketing i n 19 ri pe cinci continente n domeniul de Explorare i Producie, Distribuie gaze precum i Produse Chimice n 27 de ri pe cinci continente. Statul Romn deine 30,862% din aciunile Petrom, Fondul Proprietatea S.A. detine 9,887%, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare 2,026% iar 6,214% aparin acionarilor minoritari.

3

S-a iniiat un proces de modernizare pentru a se consolida poziia de lider, pentru a asigura viitorul companiei i pentru a reduce diferenele de standarde, care sunt competitive la nivel internaional. Acest proces este menit s mbunteasc costurile de operare i performana companiei. Petrom va deveni o companie profitabil i puternic, un lider al economiei romneti. Experiena n domeniu, acumulat de-a lungul a 150 de ani, tehnologia internaional, eforturile corelate ale experilor romni i austrieci creeaz fundamentul dezvoltrii companiei n concordan cu datoria noastr fa de acionari, comunitate i mediu. Petrom a obinut rezultate financiare pozitive pentru anul 2005, care vor contribui la ndeplinirea obiectivelor strategice ale companiei. Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol i gaze din Europa Central i de Est, a achiziionat 51% din aciunile Petrom. Tranzacia a fost ncheiat n decembrie 2004 prin plata aciunilor i cresterea de capital n valoare de 830 milioane euro, ce urmeaz a fi utilizat pentru investiiile viitoare ale Petrom. Datorita aportului de capital, Petrom este acum pregtit pentru o dezvoltare calitativ. Programul de investiii pentru 2010, a crui valoare total se ridica la circa 3 miliarde euro, va susine atingerea obiectivelor de dezvoltare asumate pentru fiecare segment de activitate. Petrom mbin tradiia din industria petrolier cu organizarea modern a unei companii integrate. Petrom este cea mai important companie de petrol i gaze din Europa de Sud-Est. Un actor de succes cu profit susinut n explorare i producie, rafinare i marketing i gaze naturale. Petrom genereaz valori i beneficii pentru acionrii si, pentru angajai, partenerii de afaceri i economia Romniei n general.

1.2. S.C. Antibiotice S.A. IasiS.C. Antibiotice S.A., s-a nfiintat ca societate comerciala pe actiuni la data de 12.11.1990 prin preluarea integrala a patrimoniului Intreprinderii de Antibiotice Iasi. Intreprinderea a fost construita in perioada 1953 - 1955 si a fost pusa in functiune la 11 decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimica nr.2 Iasi, ulterior devenind Intreprinderea de Antibiotice Iasi.

4

Este cel mai important producator roman de medicamente generice. Portofoliul de peste 120 de medicamente acopera o gama larga de arii terapeutice, strategia de dezvoltare a produselor fiind concentrata astazi pe medicamentele din clasele cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central si tract digestiv. Pe piata interna, Antibiotice se diferentiaza ca principal producator de medicamente antiinfectioase si singurul producator de substante active obtinute prin biosinteza (Nistatina). Obiectul de activitate al intreprinderii include: producerea si comercializarea de medicamente prin biosinteza si semisinteza, diverse forme galenice (unguent si supozitoare), principii active din plante medicinale si a altor produse chimice; activitate de import-export produse proprii, alimentare, produse industriale si produse farmaceutice; comercializarea en-gros si en-detail pentru produse proprii, produse alimentare, produse industriale si farmaceutice; prestari servici, intretinere, reparatii,constructii, transport marfuri si persoane intern; activitate de alimentatie publica.

1.3. Banca Transilvania S.A.Banca Transilvania este una din cele mai mari cinci banci din Romania, oferind produse bancare pentru persoane fizice si juridice. Cota sa de piata este de circa 5.5% (2008). Grupul financiar Banca Transilvania ofera mai multe servicii financiar-bancare prin intermediul companiilor sale: investitia in fonduri (BT Asset Management SAI SA), credit de consum (IFN BT Direct), finantare prin leasing (BT Leasing), servicii de intermediere a tranzactiilor cu valori mobiliare (BT Securities), leasing auto pentru companii (BT Finop Leasing IFN SA), administrearea creantelor (Compania de factoring). Banca Transilvania se remarca in grupul bancilor romanesti prin infiintarea unei Divizii pentru Medici care ofera produse de finantare special adaptate pentru aceasta categorie profesionala. Banca are circa 1.4 milioane de clienti si 500 de sucursale, agentii si puncte de lucru. Banca Transilvania a fost infiintata la Cluj-Napoca in anul 1994, din initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Banca s-a extins ulterior la nivel regional si si-a diversificat oferta de produse de la cele dedicate IMM la domeniul de retail (persoane fizice). Este prima banca listata la Bursa de Valori Bucuresti (categoria I) avand ca

5

actionar semnificativ Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care detine 15% din capitalul social.

1.4.Alro S.A.Alro S.A. este cea mai mare companie productoare de aluminiu din Europa Central i de Est (exceptnd Rusia) cu o producie de 288.000 de tone metrice de aluminiu primar n 2008. Alro SA reprezint astzi una dintre cele mai mari companii din Romnia, avnd o contribuie important la dezvoltarea economiei locale i naionale. Compania face parte din grupul internaional industrial i de investiii Vimetco N.V. care i desfoar activitatea n industria aluminiului. Capacitile de producie a aluminiului primar se afl n Slatina i cuprind o secie de electroliz, capaciti de prelucrare, laminoare la cald i la rece i o secie de extrudate. Compania mai deine i combinatul de alumin Alum SA din Tulcea. Obiectul de activitate al societatii il constituie productia aluminiului, comercializarea aluminiului la intern si la extern, know-how, consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare; producerea si comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare, placi si sarma de aluminiu si aliaje de aluminiu; activitati de ambalare, transporturi si prestari servicii; colectarea, prelucrarea si livrarea deseurilor refolosibile. De asemenea, in cadrul S.C. ALRO S.A. se produc utilaje metalurgice si piese de schimb necesare in procesul de fabricatie. Clienii Alro SA sunt utilizatori finali i comerciani de metale att din Romnia, ct i din ntreaga lume. Peste 80% din producia realizat de Alro este comercializat pe piaa internaional prin intermediul Bursei de Metale de la Londra i n baza contractelor directe pe termen lung cu clieni din 25 de ri ale lumii. State din Uniunea European (Italia, Grecia, Austria, Ungaria etc.), precum i Turcia, rile balcanice i Statele Unite ale Americii reprezint principalele piee de desfacere pentru produsele Alro. n concluzie putem confirma c companile genereaz valori i beneficii pentru acionarii si, pentru angajai, partenerii de afaceri i economia Romniei n general.

6

Capitolul II Evolutia sectoarelor de activitate2.1. Evolutia sectorului energeticIn anul 2007 privind dezvoltarea durabila a resurselor energetice, sectorul energetic a fost la nivelul UE, fiind unul din principalii producatori de gaze cu efect de sera. In cazul nelurii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual de evoluie a consumului de energie si la tehnologiile existente n anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera a crescut la nivelul UE cu circa 5% i la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. S-a constata in anul 2008, ca statele membre UE s-au angajat in realizarea reducerii consumului de energie finala cu cel putin 9% intro perioada de noua ani (20082016) comparative cu consumul din ultimii cinci ani (2001-2005). Pentru cresterea securitatii energetice, in anul 2008 s-a descurs la adoptarea unor masuri interne, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice i asigurarea tranzitelor de resurse energetice prin tara. Nivelul ridicat al pregatirilor utilajelor intreprinderilor, au asigurat securitatea au asigurat securitatea energetic a rii i alimentarea consumatorilor cu energie termic n situaia dificil a crizei privind furnizarea gazelor naturale care s-a produs la nceputul anului 2009. Reorganizarea sectorului energetic a fost o conditie a dezvoltarii energetice durabile in anul 2009, iar deciziile privind siguranta energetica a Romniei ales in conditiile actualei crize financiare si a crizei de resurse energetice primare. au reprezentat o parte importanta a politicilor legate de strategia nationala de aparare, mai

7

2.2. Evolutia sectorului farmaceuticCreterea pieei a fost impusa de evoluia sectorului de retail, care a nregistrat progrese, dup curba descendent de la nceputul anului 2007, cnd se raspandea ideea nchiderii farmaciilor i disponibilizrii angajailor. Sectorul farmaceutic continua evolutia descendenta, inregistrand deprecieri destul de consistente: ATB: -2.55%; BIO: -4.64%; SCD: -6.75%. In ceea ce priveste Antibiotice (ATB), s-a propus acordarea unui dividend brut, pentru anul 2007, de 0.027RON/actiune. Criza farmaceutica locala a fost efectul evolutiei factorilor din sector,ceea ce facut ca afacerile distribuitorilor de medicamente sa se arata mai putin profitabile decat in anii precedenti. Cu alte cuvinte, sase din zece astfel de companii au inregistrat pierderi. Anul 2008 a fost al doilea an in care companiile faramceutice inregistreaza pierderi din cauza evolutiei cursului de schimb leu/euro. Piata de medicamente a scazut cu 15% in anul 2009, fata de anul trecut. De altfel, in scadere au fost si segmentele de retail si spital, potrivit datelor furnizate de compania de cercetare de piata. In valoare, in aceasta perioada s-a remarcat o scadere de 8,8% in euro, ceea ce a inseamnat pana la 449,9 milioane de euro, respectiv o scadere de 4,7% in lei, pana la 1.886,2 milioane de lei. Desi piata arata o tendinta de stabilizare, ea este in continuare in declin. Piata in 2009 a scazut cu aproximativ 4% in valoarea calculata in euro fata de 2008. Aceasta scadere a pietei s-a datorat, in principal, scaderii accentuate la toate capitolele, din zona produselor fara prescriptie si de asemenea a scaderii aproape la fel de pronuntate in zona de spital. De asemenea, in anul 2009 s-a inregistrat cea mai mare crestere in randul medicamentelor cu prescriptie, ceea ce a facut ca piata farmaceutica sa creasca cu 22,5 la suta in lei si 6 la suta in euro. Piata farmaceutica este una dintre putinele sectoare importante din Romania care nu a inregistrat un regres valoric pe fondul crizei, asteptandu-se ca dupa avansul de 13,1% al pietei din primul semestru, sectorul sa continue sa creasca atat in a doua jumatate a anului curent, cu 4,4%, cat si in 2010, dar la o rata mai mica. Piata farmaceutica din Romania are potential prin prisma deficitului de medicamente, dupa

8

primele sapte luni valoarea exporturilor cifrandu-se la 123 mil. euro, iar cea a importurilor la 890 mil. euro in ciuda avansului de 33% a exporturilor de medicamente romanesti din aceasta perioada.

2.3. Evolutia sectorului bancarSistemul bancar romnesc, pna la sfritul anului 1989 oferea un numr limitat de servicii i produse bancare. Dup 1989, Romnia a fost martor a multor schimbri, iar trecerea la o economie de pia, a determinat creterea numrului agenilor economici privai. Acest aspect a determinat nevoia dezvoltrii unui sistem bancar care s rspund solicitrilor pieei i s asigure oferta de produse i servicii bancare necesare unei economii de pia. Reforma sistemului bancar a nceput n 1990-1991, prin elaborarea i adoptarea unei noi legislaii bancare privind organizarea i funcionarea bncii centrale i a bncilor comerciale. ntre anii 1997-2000 s-a derulat cea de-a doua etap a reformei bancare care a constat n: - mbuntirea i completarea cadrului legislativ bancar prin aprobarea unor noi legi; - obiectivul fundamental al BNR devine stabilitatea monedei naionale n vederea asigurrii stabilitii preurilor. n perioada 2001-2004 a avut loc a treia etap a reformei bancare, n care s-a finalizat alinierea cadrului legislativ n domeniul instituiilor de credit la prevederile directivelor UE i la principiile de baz ale Comitetului de la Basel privind o supraveghere bancar eficient. Din anul 2005 i pn n prezent se desfoar cea de-a patra etap a reformei bancare, continund consolidarea sistemului bancar romnesc i realizndu-se progrese importante privind alinierea legislaiei bancare romneti la cerinele legislaiei europene. Bancile din Romania s-au extins puternic in 2007, facand investitii care au dus la scaderea profitabilitatii in sistemul bancar romanesc, in ciuda faptului ca, in termeni

9

nominali, profitul cumulat al bancilor in primele noua luni a fost peste nivelul inregistrat in intervalul similar din 2006. De asemenea, solvabilitatea in sistemul bancar a scazut la 14,03% in septembrie 2007 fata de o rata de 18,12% la sfarsitul anului 2006, arata datele bancii centrale. Rata capitalului propriu a scazut in septembrie 2007 pentru prima data sub 8%, pana la 7,91%, fata de un raport al capitalului propriu la active de 8,63% la finalul lunii decembrie din 2006. n 2008, sistemul bancar romnesc a avut cea mai mare rentabilitate a activelor din Uniunea European. Bncile romneti au fost, deci, cele mai profitabile din Uniune pe fondul dobnzilor i comisioanelor mai ridicate. Cu toate ca indicatorii de profitabilitate au scazut, in termeni nominali, profitul net acumulat in sistemul bancar romanesc in primele noua luni ale anului 2008 a fost de 1,888 miliarde euro, usor peste cele 1,743 miliarde euro din intervalul similar din 2007. Romnia a intrat n recesiune mai trziu dect alte ri. In 2009, marjele de dobnd ale bncilor romneti pe creditele i depozitele n lei sunt mult peste cele din regiune. Pe segmentul companiilor, diferena dintre dobnda la creditele n lei i cea la depozite a fost n octombrie de 7,1%, arat datele Bncii Centrale Europene. n februarie 2009, cnd dobnzile la lei au atins maximul n Romnia, marja era de 4,2%. i n rile din regiune, diferena dintre dobnzile la credite i cele la depozite a avansat, ns rmne mult sub Romnia. n Polonia, marja era n octombrie de 3,5%, iar n Cehia, de 3,25%. Analitii au apreciat nivelul ridicat al solvabilitii bncilor comerciale. Rata de solvabilitate (raportul dintre fondurile proprii i activele ponderate n funcie de riscuri) era de 13,7% la finele trimestrului al treilea, n cretere de la 13,16 la sfritul lunii martie. La finalul lunii septembrie sistemul bancar a inregistrat un profit de 680 milioane lei, datorat exclusiv deducerii unor provizioane de 2,4 miliarde lei, ca efect al ajustarii acestora cu 25% din valoarea garaniilor aferente creditelor neperformante, potrivit lui Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR. De asemenea, o contributie importanta la evitarea pierderilor au avut-o si imprumuturile acordate statului, de pe urma carora bancile au obtinut pe primele zece luni un profit de circa 800 milioane lei, aferent

10

aplicarii marjei de circa 1,5% peste dobanda de politica monetara. Cu toate acestea, bancile nu au trecut inca de ce e mai rau, primul semestru din 2010 urmand a fi hotarator pentru sistemul bancar, spune oficialul BNR, ale carui previziuni sunt intarite si de o serie de analisti bancari. Riscul de credit, reprezentat de capacitatea din ce in ce mai redusa a debitorilor de a rambursa finantarile primite, este cea mai severa amenintare la adresa sistemului bancar din Romania, potrivit bancherilor si analistilor intervievati de Business Standard. Imediat dupa riscul de credit, acestia au identificat evolutia economiei ca fiind cel de-al doilea mare risc, in conditiile in care semnalele pozitive se lasa asteptate, in pofida programelor economice promise. Capacitatea persoanelor juridice si fizice de a-si rambursa creditele este din ce in ce mai redusa, din numeroase motive. Companiile se confrunta cu dificultati din cauza scaderii vanzarilor, a datoriilor catre alte firme si a marjelor mai mari de credit. In aceasta situatie, ar fi nevoie de mai multe programe initiate sau sprijinite de Guvern pentru a ajuta IMM-urile din Romania. Pe de alta parte, persoanele fizice sunt afectate de stagnarea sau scaderea salariilor, anularea bonusurilor si de cresterea preturilor. Seful OTP Bank Romania, Laszlo Diosi, considera ca singurele semnale pozitive sunt, in prezent, lichiditatea mare de pe pietele financiare, scaderea deficitului comercial si o inflatie stabila. Pe de alta parte, Diosi considera ca scaderea Produsului Intern Brut (PIB), reducerea incasarilor la buget si majorarea cheltuielilor bugetare conduc la o crestere exploziva a deficitului bugetar, insa nu se vad inca efectele programelor economice promise.

2.4. Evolutia industriei metalurgiceIndustria metalurgica se gaseste la inceputul fluxului tehnologic al multor industrii prelucratoare, fiind principalul furnizor de materii prime (respectiv produse metalurgice) pentru ramurile si subramurile economice. In consecinta, aceasta influenteaza intr-o mare masura dezvoltarea in ansamblu a economiei nationale. Industria metalurgica este distribuita pe intreg teritoriul tarii, prelucrarea primara a

11

minereurilor fiind localizata in apropierea surselor de materii prime, ceea ce contribuie la imbunatatirea eficientei economice. Industria metalurgica ocupa o pozitie insemnata in ansamblul economiei romanesti, evidentiata de ponderile care, la nivelul anului 2007, aveau urmatoarele valori: 9,3% din valoarea productiei industriale a tarii; 3,6% din totalul numarului mediu de salariati din industria prelucratoare; 14,1% din exporturile totale ale tarii (2008). Data fiind ponderea industriei metalurgice in cadrul economiei romanesti, precum si pozitia importanta a produselor metalurgice pe piata europeana, dupa 1990, expertii U.E. au apreciat ca restructurarea siderurgiei romanesti la standardele comunitare constituie o necesitate dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Restructurarea si privatizarea au dus la reducerea volumului de activitate, dar i-au imbunatatit sensibil eficienta si competitivitatea. Industria metalurgica are o contributie importanta la exporturile totale ale Romaniei, respectiv 14,1% in anul 2008. Principalul aport la acest procentaj revine industriei siderurgice, si anume 11,1%, in timp ce metalurgiei neferoase ii revine doar 3,0%. Industria metalurgica are cea mai redusa valoare a indicelui cumulat din industria prelucratoare romaneasca, de 49,6 % in crestere nesemnificativa fata de ianuarie 2009. Din analiza stadiului actual al dezvoltarii industriei metalurgice au rezultat anumite particularitati care-i ofera sustenabilitate pe termen lung, dar si o limitare a potentialului de crestere, respective: are o productie suficienta pentru a acoperi, in principiu, necesitatile interne; este orientate cu preponderenta catre export; prezinta un grad ridicat de integrare a productiei; se caracterizeaza printr-un pronuntat grad de concentrare; se bazeaza pe un volum ridicat de materii prime si semifabricate din import; este unul dintre putinele domenii cu excedent commercial, chiar si in anii in care productia a scazut.

12

Capitolul III Context macroeconomicIn 2008, actiunile de la BVB au fost puternic afectate de criza financiara, care a inceput in vara anului 2007 in Statele Unite, in conditiile in care investitorii straini au iesit din piata romaneasca de capital, provocand astfel o scadere fara precedent a indicilor Bursei, cu pana la 84%. Impactul negativ al crizei asupra bursei romneti a fost n multe situaii mai puternic i mai generalizat dect ar fi fost de ateptat, avnd n vedere situaia macroeconomic a Romniei i performanele microeconomice ale companiilor listate. Strinii au influenat puternic trendul pieei att n perioada premergtoare crizei (atunci cnd intrrile lor duceau la creteri abrupte ale preurilor aciunilor romneti), ct i ulterior declanrii acesteia (cnd au nceput s ias din piaa romneasc i, ca atare, au pus o presiune puternic negativ asupra aciunilor i indicilor de la BVB). n 2009, Bursa de Valori Bucureti (BVB) a depit criza i cotaiile au nceput s-i revin, comparativ cu finalul lui 2008. Lichiditatea a continuat s fie sczut, n medie 4 milioane de euro pe zi, fa de 7-8 milioane de euro n anul precedent. n schimb cotaiile s-au revigorat, uneori chiar spectaculos, avnd n vedere faptul c prbuirea din 2008 le-a adus la preuri incredibil de mici. Din acest punct de vedere, putem spune c n 2009, piaa de capital a avu o evoluie mai bun dect n anul precedent. Anul trecut, SIF-urile au fost vedetele bursei, cu cele mai mari rulaje. Aciunile SIF Transilvania au crescut cu mai mult de 150%. La cealalt extrem, aciunile SIF Muntenia, au avut un spor de doar 14%. Rompetrol Rafinare a avut un randament foarte bun: o cretere de 230%. Aceast evoluie a avut loc pe fondul speculaiilor privind preul de ofert public pe care sunt obligai noii proprietari s o demareze. n sectorul bancar, s-au nregistrat evoluii pozitive la Banca Transilvania, ale crei aciuni i-au dublat preul, i la BRD, ale crei aciuni au ctigat 60%. n schimb, Banca Carpatica a pierdut 45% din pre. n domeniul societilor de utiliti, Transgaz a avut o cretere de 30%, iar Transelectrica, 20%. n cazul acestor ultime societi, 2010 va fi un an mai bun, n

13

principal pentru c vor beneficia de tarife mai bune. Societile din domeniul farmaceutic - Antibiotice i Biofarm i-au dublat valoarea aciunilor. n 2009, toi indicii bursieri au nregistrat creteri Dupa dezastrul din 2008, nu existau prea multi analisti care sa spere ca in 2009 vom asista la o intoarcere a trendului de scadere a cotatiilor la BVB, trend inceput la mijlocul lui 2007 si continuat pana in februarie 2009, moment in care indicele BET era cu 82% mai mic fata de maxim, iar BET-FI scazuse cu 92% cu alte cuvinte, cine a investit 100 de lei in SIF-uri in iulie 2007, in februarie 2009 mai avea doar 8 lei. Mai mult, capitalizarea burselor din intreaga lume s-a redus de la $63 de mii de miliarde in octombrie 2007 la $28.7 mii de miliarde in februarie 2009, ceea ce inseamna o scadere de 54.4% - valoarea DJIA era cu 53% mai mica fata de maximul din octombrie 2007, indicele londonez FTSE 100 scazuse cu 47%, iar cel german DAX cu 55%. Luna februarie 2009 insa, a reprezentat punctul de plecare al unuia dintre cele mai semnificative raliuri bursiere din istorie, in urmatoarele 10 luni DJIA castigand 60%, FTSE 54%, DAX 57%, BET 148% iar BET-FI 204%. Totusi, aceste cresteri trebuie tratate cu moderatie pentru ca procentele sunt inselatoare - in cazul SIF-urilor spre exemplu, castigul de 90% din acest an vine dupa scaderea de 84% din 2008, ceea ce inseamna ca cine a investit 100 de lei in aceste societati in decembrie 2007, mai avea 16 lei in decembrie 2008, iar cresterea de 90% din 2009 a dus suma la 30.4 lei, cu aproape 70% mai mica decat cea investita initial. Pentru a compensa o scadere de 84%, este necesara o crestere de peste 500%, adica de 6 ori scadererile exagerate din 2008 fiind si motivul cresterilor uriase din 2009. Cine a cumparat in februarie insa, a castigat in 10 luni echivalentul dobanzii bancare pe cel putin 5-6 ani. Mai jos evolutia din ultimii doi ani a bursei de la Bucuresti.

14

Factorii care influenteaza sectorul farmaceutic, respectiv S.C. Antibiotice S.A. Piata farmaceutica este una dintre putinele sectoare importante din Romania care nu a inregistrat un regres valoric pe fondul crizei, asteptandu-se ca dupa avansul de 13,1% al pietei din primul semestru, sectorul sa continue sa creasca atat in a doua jumatate a anului curent, cu 4,4%, cat si in 2010, dar la o rata mai mica. Piata farmaceutica din Romania are potential prin prisma deficitului de medicamente, dupa primele sapte luni valoarea exporturilor cifrandu-se la 123 mil. euro, iar cea a importurilor la 890 mil. euro in ciuda avansului de 33% a exporturilor de medicamente romanesti din aceasta perioada. Un alt factor pozitiv pentru piata farmaceutica din Romania este procesul de imbatranire a populatiei, care ajuta producatorii de medicamente, cat si rata ridicata a populatiei rurale, al carei consum ar urma sa urce mai mult in urmatoarea perioada. Printre factorii care afecteaza piata farmaceutica romaneasca se numara importurile de materii prime, in special de substante active, care au o pondere de circa 80% din valoarea cheltuielilor totale cu materiile prime si care sunt sensibile la variatiile de curs. La o depreciere a monedei locale, cheltuielile cu materiile prime ale producatorilor interni cresc, iar in aceste conditii preturile practicate sunt in general mai mari decat cele de pe pietele internationale. Rata de recuperare a creantelor in sector este ingrijoratoare, aceasta urcand la 280-290 de zile, fapt ce afecteaza profitabilitatea companiilor din sector, care sunt nevoite sa se imprumute prin credite.

15

Factori cu impact negativ:

Taxa pe vanzari (clawback system) cu impact pe profitabilitate in special in 2010. Durata mare de recuperare a creantelor cu impact asupra indatorarii si profitabilitatii. Presiune pe cresterea cheltuielilor cu materii prime in conditii de depreciere a monedei nationale. Risc de reglementare materializat prin intarzieri in actualizarea preturilor medicamentelor compensate. Orientare pe canalul de distributie spitale care i-ar putea permite un ritm de crestere mai redus Politica pragmatica de crestere a nivelului exportului (in curs de autorizare accesul de produse finite pe piata SUA). Strategie realista de modificare a mixului de produse in conformitate cu cererea interna. Forta brandului pe pietele externe (al doilea producator de Nistatina la nivel mondial). Sustenabilitatea cresterii pietei interne pe termen lung. Principalii factori macroeconomici ce pot influena evoluia cursului bursier sunt

rata dobnzii i elemente referitoare la gradul de fiscalitate (impozitul pe ctiguri din variaii de curs bursier). Influena fiscalitii asupra cursului bursier al aciunilor din Romnia poate aprea ca urmare a faptului c are loc impozitarea plusului de valoare obinut prin tranzacionarea aciunilor. n postura de vnztor al aciunilor se pot afla societile comerciale, dar, mai ales, persoanele fizice. Aciunea impozitului pe profit se manifest n cazul, destul de rar ntlnit, n care societile comerciale vnd n ctig aciunile cotate pe care le dein. n mod normal, ar trebui s se in seama n cazul vnzrii de impozitul pe plusvaloare, dar vnzarea are loc de multe ori din diferite considerente care nu implic luarea n calcul a factorului fiscal. n cazul persoanelor fizice, impozitul datorat pentru plusvaloarea din tranzacionare este 1% din acest surplus. Impactul acestui impozit asupra cursului la care se tranzacioneaz este nesemnificativ, din urmtoarele considerente:

16

-

nivelul redus al acestuia, mai ales n comparaie cu nivelul comisioanelor practicate la tranzacionare; reinerea acestuia la surs, persoana fizic neresimind n mod direct plata impozitului. Primul an al Romniei ca Stat Membru al Uniunii Europene a fost un an pozitiv

pentru Bursa de Valori Bucureti, bogat n evenimente i, dei a fost marcat de fluctuaii, nu a fost lipsit de realizri. Se poate spune c n anul 2008 o caracteristic definitorie n evoluia Bursei din Bucureti a fost influena a dou valuri internaionale de criz (semn al integrrii pieei financiare romneti n circuitul internaional), n timp ce crizele politice interne au afectat bursa doar ntr-o mic msur, aceast detaare de mediul politic fiind un semn mbucurtor de maturizare a investitorilor romni. Un element important pe care l remarcm este revenirea investitorilor la piaa Rasdaq, dei societile de pe acest segment bursier sunt mai puin cunoscute sau performante. Actuala criza, numita criza subprime, este o criza financiara determinata de scaderea brusca a lichiditatilor in pietele globale de credit si in sistemele bancare, cauzata de esecul companiilor care au investit in ipotecile subprime (cu grad ridicat de risc). Cauzele ei se intrevad inca de la sfarsitul secolului trecut, dar varful s-a atins in 2007 si 2008. Criza a scos la iveala grave deficiente in sistemul financiar global si in cadrul de reglementare. Ca urmare a exploziei balonului imobiliar, toti cei care ale caror investitii erau legate de sectorul imobiliar au avut enorm de suferit. Pe masura ce piata dadea semne de panica, institutiile financiare au recunoscut pierderile legate de ipotecile subprime si au incercat sa ia masuri de redresare. Investitorii au incercat sa scape de produsele derivate bazate pe ipoteci, mii de miliarde de dolari fiind retrase din aceste produse. Banii au fost reinvestiti in speculatii pe pretul bunurilor de baza, ceea ce a dus la o criza a preturilor la alimente si o crestere fantastica a pretului petrolului. Practic, increderea in sistemul financiar este minima. Bancile nu au de unde sa obtina credite pe termen scurt, fiind puse deseori in imposibilitate de plata. Creditul

17

devine foarte scump, fapt care afecteaza si companiile si populatia care detine imprumuturi. Criza subprime din SUA nu afecteaza in mod direct Romania, intrucat, cu exceptia Citibank, niciuna dintre bancile-mama ale principalilor jucatori de pe piata romaneasca nu a fost afectata semnificativ de aceasta criza. Pe de alta parte, insa, sunt convins ca cele mai multe dintre institutiile financiare care opereaza in Romania sub impulsul bancilor-mama vor inaspri politica de administrare a riscurilor si, in acelasi timp, si datorita celorlalti factori economici, creditele vor fi mai scumpe atat in lei, cat si in euro. Este greu de spus, cel putin pana cand piata va considera ca toate institutiile financiare afectate au anuntat toate pierderile posibile si, din punct de vedere al psihologiei pietei, se poate considera ca criza subprime e depasita. Asta nu inseamna ca este sfarsitul tuturor problemelor, pentru ca poate ramane perceptia cu privire la faptul ca economia americana e in recesiune, or, aceasta poate dura si doi ani. Depinde foarte mult de raspunsul pe care piata il va da. Criza financiara va avea un impact puternic asupra investitiilor in domeniul energiei electrice, din cauza crizei creditelor, a declarat pentru Agerpres, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie IRE, Jean Constantinescu. Creterea PIB favorizeaz creterea deficitului de cont curent. Creterea economic mai accentuat a rilor dezvoltate influeneaz pozitiv deficitul de cont curent al rilor analizate, n sensul de scdere a acestuia. Exist o legtur invers ntre economisirea public si deficitul de cont curent. n situaia n care termenii comerului se apreciaz, deficitul de cont curent se va diminua. Deficitul de cont curent nregistreaz o persisten accentuat la ocurile tranzitorii de la o perioad la alta. Concluzia se bazeaz pe estimarea coeficientului pentru deficitul de cont curent decalat cu o perioad.

18

Capitolul IV Analiza fundamentala si tehnica a societatilor analizate

4.1. Petrom S.A (SNP)4.1.1. Analiza fundamentala 4.1.1.1.Evolutia economico-financiara a firmeiPetrom S.A. a raportat in al doilea semestru al anului 2009 un profit net de 1.538.649 lei, o evolutie pozitiva fata de ultimul semestru al anului 2008,de 1.022.387 lei. Compania inregistreaza in semestrul al doilea al anului 2009 o evolutie negativa a cifrei de afaceri fata de al al treilea semestru al anului precedent, de 43,54% ,respectiv de la 16.750.726,46 lei in anul 2008 la 9.455.825,79 lei in 1009. Veniturile din exploatare inregistreaza o scadere de 44,22%, de la 17.399.624,69 lei la 9.704.176,48 lei, cheltuielile de exploatare avand o scadere apropiata de 46,89% de la 16.090.391,46 lei la 8.544.404,64 lei. Actionarii principali ai companiei sunt OMV AKTIENGESELLSCHAFT WIEN AUT 51,0105%, MINISTERUL ECONOMIEI BUCURESTI 20,6389%, FONDUL PROPRIETATEA S.A. BUCURESTI 20,1100% si alti actionari 8,2406%. In acelasi an, actiunile companiei au fost incluse in componenta indicelui BET (Bucharest Exchange Trading Index).

19

Tranzactionate sub simbolul SNP, actiunile OMV Petrom sunt emise in forma dematerializata si sunt liber transferabile. Actiunile ATB se tranzactioneaza la categoria I a BVB. Structura actionariatului companiei ATB se prezenta la sfarsitul lunii august conform graficului urmator:

SNP are emise un numar de circa 56.644 mil actiuni, ultima majorare de capital fiind efectuata la sfarsitul anului 2006. Principalul actionar al companiei este OMV AKTIENGESELLSCHAFT WIEN AUT, in urma unei detineri de 51.01% din capitalul social. Categoriei alti actionari ii revin un numar de circa 4.667 mil titluri SNP, echivalentul unei detineri de 8,24% din capitalul producatorului de medicamente

4.1.1.2. Informatii financiare Informaii despre aciunile emiseCapital social 5.664.410.834RON Valoare nominal 0,10 RON Numr de aciuni 56.644.108.335 Capitalizare bursier 16.540.079.634 RON Indicatori financiariBilant contabil (mii RON) Active imobilizate Active circulante 30.06.200818.129.775,88 4.724.167,17

.

31.12.200819.806.471,22 5.084.109,29

30.09.200921.798.008,47 4.602.894,93

20

Capitaluri proprii Datorii totale Datorii cu scadenta sub 1 an

13.692.357,18 3.494.949,23 3.473.578,09

13.568.598,45 4.950.122,77 3.446.027,37

14.537.938,84 6.015.556,38 2.707.358,00

Cont de profit si pierdere (mii RON) Cifra de afaceri Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Profit net

30.06.20088.273.569,49 8.480.269,52 6.613.649,22 1.439.521,73 1.240.796,32 9.919.791,25 7.854.445,54 2.065.345,71 1.664.131,37

31.12.200816.750.726,46 17.399.624,69 16.090.391,46 1.931.761,93 1.635.431,82 19.331.386,62 17.725.823,28 1.605.563,34 1.022.387,46

30.09.20099.455.825,79 9.704.176,48 8.544.404,64 979.371,30 393.579,11 10.683.547,78 8.937.983,75 1.745.564,03 1.538.649,55

Indicatori de performanta Grad de indatorare fata de capitalurile proprii Indice de lichiditate Rentabilitatea capitalurilor proprii Rentabilitatea economica Valoarea contabila (RON) EPS (RON) Cifra de afaceri pe actiune (RON) Variatie profit net in ultimele 12 luni Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) PER (sfarsit de trimestru) Indicatori de performanta:

30.06.200825,52% 1,36 12,15% 20,11% 0,2417 0,0451 0,1461 87,50% 0,4630 10,27

31.12.200836,48% 1,48 7,54% 6,10% 0,2395 0,0180 0,2957 -42,50% 0,1810 10,03

30.09.200941,38% 1,70 10,58% 16,27% 0,2567 0, 0271 0,1669 *** 0,2650 9,77

Valoarea contabil/aciune 30.06.2008 = Capitaluri 0,2417 Nr.total aciuni

=

13.692.357,18

=

56.644.108.335

21

Valoarea contabil/aciune 31.12.2008 =

Capitaluri = 1.664.131,37 = 0,2395 Nr.total aciuni 56.644.108.335

Valoarea contabil/aciune 30.09.2009 = Capitaluri = 1.538.649,55= 0,2567 Nr.total aciuni 56.644.108.335

In anul 2009, o aciune Petrom valora, din punct de vedere contabil 0,2567 lei, cu 6,7% mai mult comparativ cu valoarea de la sfarsitul anului 2008. EPS (lei) EPS 30.06.2008 = Profit net = Nr.total de aciuni EPS 31.12.2008 = Profit net = Nr.total de aciuni EPS 30.09.2009 = Profit net = Nr.total de aciuni 1.664.131,37 = 0,0451 56.644.108.335 1.022.387.460= 0,0180 56.644.108.335 1.538.649,55 = 0, 0271 56.644.108.335

Dac acionarii Petrom ar hotr repartizarea ntergului profit net al companiei, realizat n primul semestru al anului 2009, atunci pentru fiecare aciune ar ncasa 0,018 lei, cu 1,8% mai puin dect le-ar fi revenit la mijlocul anului 2008. Aceast valoare este redat de ctre indicatorul EPS. Putem considera c la baza scderii indicatorului EPS, n perioada menionat mai sus, s-a aflat exclusiv modificarea ctigului net al societii (respectiv numrtorul indicatorului) innd cont, aa cum am precizat anterior c numrul titlurilor Petrom nu au rmas constante pe parcursul perioadei urmrite. Indicele PER si P/B PER 31.12.2008 = pret = 0,4630 = 10,27 EPS 0,0451 PER 31.12.2008 = pret = 0,1810 = 10,03 EPS 0,0180 PER 30.09.2009 = pret = 0,2650= 9,77 EPS 0,0271

22

In anul 2009, Petrom a nregistrat un PER de 9,77, iar n 2008 n scdere cu 4,8%, ca urmare a micorrii numitorului EPS. Chiar dac este n scdere n 2009, fa de 2008, putem considera c nivelul nregistrat de ctre acest indicator poate fi ncadrat in categoria aciunilor relativ corect evaluate din punct de vedere al PER. P/B 30.09.2008 =0,463/0,2417= 1,915 P/B 31.12.2008 =0,181 / 0,2395= 0,755 P/B 30.09.2009=0,265/0,2567=1,032 Dupa cum se observ, aciunile sunt corect evaluate in perioada 30.09.2008 si 30.09.2009, ns la 31.12.2008 aciunile se subevaluaz, ceea ce nu d investitorilor un puls de a achiziiona aciuni, respectiv a investi la SNP-PETROM. Indicele ROE (rentabilitatea capitalului) ROE 30.09.2008 = 1.664.131,37 13.692.357,18 Pnet Capitaluri proprii x 100 = 12,15% =

ROE 31.12.2008 = 1.022.387,46 x 100 = 7,54% 13.568.598,45 ROE 30.09.2009 = 1.538.649,55 x 100 = 10,58% 14.537.938,84 Socitetatea Petrom i-a utilizat capitalurile proprii pe parcursul anului 2009 in procent de 10,58%, pe cand in anul 2008 nregistra o rat a rentabilitii capitalurilor proprii de 7,54%. Indicele de lichiditate = Disponibiliti + stocuri Datorii pe termen scurt 30.09.2008 = 4.724.167,17 / 3.473578,09= 1,36 31.12.2008 = 5.084.109,29 / 3.446.027,37 = 1,47 30.09.2009 = 4.602.894,93/ 2.707.358= 1,7 n cadrul datoriilor totale ale companiei, obligaiile scadente ntr-un interval mai mare de un an deineau in anul 2009, o valoare de 1,7. Indicatorul redus reflect faptul c Petrom nu are probleme n a-i onora datoriile scadente ntr-un interval scurt de timp, att n anul 2009, ct i la sfritul anului 2008.

23

Gradul de ndatorare = Datorii totale x 100 Capitaluri proprii 30.09. 2008 = _3.494.949,23_ x 100= 25,52% 13.692.357,18 31.12.2008 = 4950122,77 x 100 = 36,48% 13568598,45 30.09.2009 = 6.015.556,38 x 100 = 41,38% 14.537.938,84 Msura n care compania prezentat i utilizeaz propriile resurse n dezvoltarea activitii, poate fi evideniat i prin determinarea nivelului gradului de ndatorare al acesteia. Astfel, putem considera c meninerea unui grad de ndatorare redus (sub 60%) pe parcursul perioadei urmrite, reflect c PETROM i-a bazat mbuntirea eficienei activitii desfurate preponderent pe resursele proprii de finanare. DIVIDENDE anul dividend brut 0,0191 0,0179 0,0130 0,0027 0,0035 data de inreg 09.05.2008 04.05.2007 11.05.2006 18.05.2004 17.04.2002 randamentul EPS dividendului brut 3,90% 3,23% 2,30% 1,13% 6,03% 0,0314 0,0403 0,0253 0,0038 0,0069 rata de distributie a dividendului 60,83% 44,42% 51,38% 71,05% 50,72%

2007 2006 2005 2003 2001

Dividende mai mici la Petrom n 2009 fa de 2008 Posibila reducere a dividendului se datoreaz constituirii unor noi provizioane n ultimul trimestru al anului trecut.

24

Compania Petrom (SNP) ar putea distribui un dividend semnificativ mai redus din profitul pe 2008 comparativ cu dividendul oferit din profitul pe 2007, se arat ntr-un anun al companiei transmis Bursei de Valori Bucureti. n 2008, Petrom a distribuit un dividend brut de 0,0191 lei/aciune aferent anului financiar 2007. Raportat la valoarea din 26 ianuarie a aciunii, dividendul din 2008 reprezint 11,71%.n comunicatul remis BVB, Petrom susine c posibila reducere a dividendului se datoreaz constituirii unor noi provizioane n ultimul trimestru al anului trecut, provizioane care vor reflecta reducerea valorii contabile a investiiilor efectuate de companie n Rusia, dar i riscul plii unor despgubiri ctre salariai. n primele nou luni ale anului trecut, compania a raportat un profit net de 2,29 miliarde de lei (620 milioane de euro), mai mare dect ntregul profit pe 2007, de 1,778 miliarde de lei lei (532 milioane de euro).

4.1.2. Analiza tehnica 4.1.2.1. Grafic de tip linie

Media mobile simpla, aleasa pe o perioada de 12 luni. Evolutia preturilor are o tendinta initial de crestere continua pana in luna iunie a anului, apoi un trend instabil dar ramanand la un nivel mediu de crestere pana la finele anului. Momentele in care cotatia pretului este peste media mobile sunt inregistrate intre lunile martie-aprilie, iulie, octombrie si la sfarsitul anul, reprezentand un trend ascendant si o supraevaluare a

25

pretului actiunilor, Cotatia pretului este sub nivelul mediei mobile in perioadele ianuariemartie, noiembrie indicand o subevaluare a actiunlior. Banda Bollinger este destul de lata pe parcursul perioadei analizate, avand momente de ingustare a benzii in lunile februarie si noiembrie, indicand o volatilitate moderata a preturilor de tranzactionare, a titluriilor companiilor urmarite iar cand banda se ingusteaza atunci se produce o reducere a volatilitati, deci o instabilitate a pietei. Analizand indicatorul RSI se constata o depasire a valorii de 70 in lunile martie, aprilie, mai, octombrie si la sfarsitul anului reprezentand un exces de ordine de cumparare iar in lunile ianuarie, februarie, iunie si octombrie nivelul RSI scade scade sub 30 semnaland un exces de ordine de vanzare. Perioada cea mai favorabila pentru cumpararea de actiuni era cand se observa un exces de vanzare a actiunilor, respectiv in scurte momente din lunile ianuarie, februarie,iunie si octombrie

Potrivit graficului, MACD scade de la inceputul anului pana in martie, intre iunie si iulie, luna noiembrie, dand semnale clare de vanzare. Indicatorul prezinta o crestere intre lunile martie si iunie, in luna octombrie si la finele anului, aceasta crestere dand semnale clare de cumparare.

4.1.2.2. Grafic de tip lumanare

26

Prima perioada analizata este cuprinsa intre 02.10.2009 09.11.2009 . La inceputul acestei perioade pretul de deschidere este de 0,256 lei iar cel de inchidere este de 0,246 lei. Timp de 5 zile pretulu actiunilor este in crestere pana la nivelul de 0,27 lei pret de deschidere prt de deschidere si 0,26 lei pret de inchidere in data de 08.10.2009. Urmatoarele 2 zile arata o descrestere prin prezenta lumanarii rosii. Urmeaza o schimbare de trend evidentiata prin prezenta unei cruci pe grafic in data de 13.10.2009. Din aceasta zii cursul actiunilor creste conntinuu ajungand la un punct maxim in data de 26.10.2009 cand inregistreaza un prt maxim de 0,293 lei. Din acest moment pretul este in curs de scadere continua pana in data de 06.11.2009 09.11.2009. Urmatoarea perioada analizata este cuprinsa intre data de 05.11.2009 si 26.11.2009. Pretul de deschidere in prima zii a perioadei este de 0,252lei iar cel de inchidere este de 0,251 lei . Un moment semnificativ este in data de 09.11.2009, cand pe grafic apare o cruce, ceea ce semnifica o schimbare de trend. La sfarsitul perioadei in date de 26.11.2009, pretul de deschidere este de 0,262 lei iar cel de inchidere este de 0,26 lei. cand nivelul minim al pretului actiunii este de 0,2450 lei in data de

27

4.2.Antibiotice S. A. (ATB)4.2.1.Analiza fundamental

4.2.1.1. Evoluia societatiiS.C. Antibiotice S.A. Iasi, s-a nfiintat ca societate comerciala pe actiuni la data de 12.11.1990 prin preluarea integrala a patrimoniului Intreprinderii de Antibiotice Iasi. Intreprinderea a fost construita in perioada 1953 - 1955 si a fost pusa in functiune la 11 decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimica nr.2 Iasi, ulterior devenind Intreprinderea de Antibiotice Iasi. Este cel mai important producator roman de medicamente generice. Portofoliul de peste 120 de medicamente acopera o gama larga de arii terapeutice, strategia de dezvoltare a produselor fiind concentrata astazi pe medicamentele din clasele cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central si tract digestiv. Pe piata interna, Antibiotice se diferentiaza ca principal producator de medicamente antiinfectioase si singurul producator de substante active obtinute prin biosinteza (Nistatina). Obiectul de activitate al intreprinderii include: producerea si comercializarea de medicamente prin biosinteza si semisinteza, diverse forme galenice (unguent si supozitoare), principii active din plante medicinale si a altor produse chimice; activitate de import-export produse proprii, alimentare, produse industriale si produse farmaceutice; comercializarea en-gros si en-detail pentru produse proprii, produse alimentare, produse industriale si farmaceutice; prestari servici, intretinere, reparatii,constructii, transport marfuri si persoane intern; activitate de alimentatie publica. Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi a raportat un profit net de 15,766 milioane lei pe primele 9 luni din 2009, in scadere cu 7% fata de aceeasi perioada din 2008, conform rapoartelor financiare transmise Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Cifra de afaceri neta a consemnat un avans usor in perioada de referinta, de la 155,41 milioane lei la 157,79 milioane lei, in timp ce veniturile totale au scazut de la 167,68 milioane lei la 161,395 milioane lei, iar cheltuielile s-au diminuat de la 147,56 milioane lei la 142,23 milioane lei.

28

Creantele de incasat au scazut de la 169,16 milioane lei la 168,67 milioane lei, iar nivelul datoriilor a cobort la 100,28 milioane lei de la 112,05 milioane lei. n intervalul analizat, numarul angajatilor a scazut de la 1.538 la 1.383. Actionarii princ ipali ai companiei sunt Ministerul Sanatatii cu 53,073% din actiuni, SIF Oltenia, 10,10% si alti actionari 36,89%. Actiunile companiei Antibiotice sunt listate la Bursa de Valori din Bucuresti, categoria I, din aprilie 1997. In acelasi an, actiunile companiei au fost incluse in componenta indicelui BET (Bucharest Exchange Trading Index). Din 2005 actiunile ATB intra in structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index) al Bursei din Viena, iar in 2007 in cea a indicelui Dow Jones Wilshire Global Total Market Index al Bursei din New York. In prezent, pe piata BVB, actiunile Antibiotice sunt incluse in indicele BETXT (ce reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 25 de companii) si in BET-C (indicele compozit, ce nregistreaza evolutia preturilor tuturor companiilor listate, cu exceptia SIF-urilor). Tranzactionate sub simbolul ATB, actiunile Antibiotice sunt emise in forma dematerializata si sunt liber transferabile. Actiunile ATB se tranzactioneaza la categoria I a BVB alaturi de titlurile altor doi producatori de medicamente, Biofarm (BIO) si Zentiva (SCD). Structura actionariatului companiei ATB se prezenta la sfarsitul lunii august conform graficului urmator:

29

Structura actionariatului ATB la 31 august 2009SIF O lte nia 10.10%

36.89% 53.02% Alti actionari

Ministe rul Sanatatii

ATB are emise un numar de circa 454.897 mil actiuni, ultima majorare de capital fiind efectuata la sfarsitul anului 2005. Principalul actionar al producatorului de medicamente este Ministerul Sanatatii, in urma unei detineri de 53.02% din capitalul social. Din graficul de mai sus se poate observa ca din structura actionariatului ATB face parte si SIF Oltenia (SIF5) cu o detinere de 10.10%, la august 2009. Categoriei alti actionari ii reveneau un numar de circa 167.811 mil titluri ATB, echivalentul unei detineri de 36.89% din capitalul producatorului de medicamente.

4.2.1.2 Informatii financiare Informaii despre aciunile emise

30

Capital social 45.489.729 RON Valoare nominal 0,10 RON Numr de aciuni 454.897.291 Capitalizare bursier 293.408.753 RON

Indicatori financiariBilant contabil (mii RON) Active imobilizate Active circulante Capitaluri proprii Datorii totale Datorii cu scadenta sub 1 an 30.09.2008 161553,47 206396,3 248859,75 112052,81 108852,54 31.12.2008 165354,61 202524,99 246904,97 112828,65 111375,82 30.09.2009 156276,67 205622,64 255060,29 100279,72 99823,49

Cont de profit si pierdere (mii RON) Cifra de afaceri Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Profit net

30.09.2008 155412,41 166407,99 143450,85 1272,01 4114,02 167680 147564,87 20115,13 16935,63

31.12.2008 215805,95 226846,14 201499,98 4378,17 16345,7 231224,31 217845,67 13378,63 10572,76

30.09.2009 157792,94 159375,93 133794,16 2019,26 8434,92 161395,19 142229,08 19166,12 15766,77

Indicatori de performantaIndicatori de performanta Grad de indatorare fata de capitalurile proprii Indice de lichiditate Rentabilitatea capitalurilor proprii Rentabilitatea economica Valoarea contabila (RON) EPS (RON) Cifra de afaceri pe actiune (RON) Variatie profit net in ultimele 12 luni Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) PER (sfarsit de trimestru) 30.09.2008 0,4503 1,9 0,0681 0,109 0,5471 0,0372 0,3416 -0,2715 0,99 26,59 31.12.2008 0,457 1,82 0,0428 0,049 0,5428 0,0232 0,4744 -0,6742 0,36 15,49 30.09.2009 0,3932 2,06 0,0618 0,0999 0,5607 0,0347 0,3469 -0,069 0,725 20,92

Valoarea contabil/aciune 30.09.2008 = 0,5471

Capitaluri

=

248859,75

=

31

Nr.total aciuni Valoarea contabil/aciune 31.12.2008 = Valoarea contabil/aciune 31.12.2009 = 0,5607 Capitaluri = Nr.total aciuni Capitaluri Nr.total aciuni

454.897.291 246904,97 = 0,5428 454.897.291 = 246.508.144 =

454.897.291

La sfarsitul lunii septembrie 2009 o actiune ATB valora, din punct de vedere contabil, circa 0.56 lei, cu 2.49% mai mult fata perioada similara din 2008. Astfel, in urma valorificarii tuturor activelor producatorului de medicamente si platii datoriilor acestuia, pentru fiecare actiune detinuta un actionar al societatii prezentate ar putea incasa aproximativ 0.56 lei. In conditiile mentinerii constante a numarului actiunilor emise de catre ATB (numitorul raportului), cresterea valorii contabile a unei actiuni pe parcursul anului trecut s-a datorat exclusiv modificarii capitalurilor proprii ale companiei urmarite, respectiv a numaratorului raportului. La decembrie 2008 valoarea contabila a unui titlu ATB prezenta un nivel de circa 0.54 lei, aproximativ constant fata de 2007. In concluzie, din evolutia valorilor activului net unitar al ATB, conform tabelului de mai sus, reiese o tendinta usor crescatoare a acestuia incepand cu finele lui 2007 Indicile EPS EPS 30.09.2008 = EPS 31.12.2008 = EPS 30.09.2009 = Profit net = Nr.total de aciuni Profit net = Nr.total de aciuni Profit net = Nr.total de aciuni 16935,63 454.897.291 10572,76 454.897.291 15766,77 454.897.291 = 0,0372 = 0,0232 = 0,0347

Daca actionarii companiei prezentate ar hotari repartizarea intregului profit obtinut in perioada ianuarie septembrie 2009 atunci, pentru fiecare actiune detinuta, acestia ar putea incasa 0.0347 lei, cu 6.90% mai putin decat le-ar fi revenit in intervalul similar din 2008. Castigul pe actiune al fiecarui actionar este redat prin intermediul indicatorului EPS. In conditiile mentinerii constante a numitorului indicatorului, respectiv

32

a numarului actiunilor emise, diminuarea EPS-ului a avut la baza exclusiv modificarea profitului net al companiei, respectiv reducerea acestuia. La sfarsitul lui 2008, EPS-ul prezenta o valoare de 0.0232 lei, in scadere cu 67.42% fata de 2007, fapt care sustine trendul descendent al indicatorului Indicile PER si P/R PER 30.09.2008 = pret = 1,7200= 26,60 EPS 0,0372 PER 31.12.2008 = pret = 2,0500 = 15,49 EPS 0,0232 PER 30.09.2009 = pret = 0,3600 = 20,92 EPS 0,0347 La sfarsitul lui 2008, societatea urmarita inregistra un PER subunitar, cu 46% mai mic fata de nivelul atins in 2007 (28,73). La baza diminuarii acestui indicator s-a aflat, in principal, reducerea cotatiei unei actiuni ATB cu 84.44%, in 2008 fata de 2007. In interpretarea PER-ului unei companii ar trebui sa tinem cont de sustenabilitatea acestui indicator prin eficienta activitatii desfasurate; in cazul nostru, diferenta dintre valoarea PER-ului ATB si nivelul ratei rentabilitatii economice a producatorului de medicamente era destul de ridicata, la decembrie 2008, in favoarea celei din urma, ceea ce, in contextul interpretarii acestui indicator ca o estimare asupra rentabilitatii viitoare a activitatii companiei urmarite, poate reflecta un aspect pozitiv din activitatea acesteia. De asemenea, putem interpreta valoarea PER-ului ca o estimare a duratei de recuperare, exprimata in ani, a investitiei efectuate prin achizitionarea unui titlu ATB; valoarea in scadere a PER-ului sustine tendinta de subevaluare a actiunilor companiei prezentate, insa mentinerea acestuia peste rentabilitatile determinate reflecta supraevaluarea acestora. P/B 30.09.2008 = 0,99/0,5471= 1,81 P/B 31.12.2008 = 0,36/0,5428 = 0,66 P/B 30.09.2009 = 0,725/0,5607 = 1,29 Raportul dintre pretul de tranzactionare a unui titlu ATB si valoarea contabila a acestuia se situa, la finalul primelor noua luni din 2009, in jurul valorii de 1.29, cu

33

28.55% mai redus comparativ cu intervalul echivalent din 2008. Diminuarea cotatiei unei actiuni (numaratorul raportului) a producatorului de medicamente, in perioada mentionata anterior, cu 26.77% a fost insotita de o majorare moderata a valorii contabile a unui titlu (numitorul raportului), ceea ce a stat la baza reducerii raportului urmarit. Daca la septembrie anul curent, raportul dintre cotatia unui titlu ATB si valoarea contabila a acestuia era supraunitar, la finele lui 2009, o actiune a societatii urmarite se tranzactiona la un pret inferior nivelului activului unitar net al companiei. Rata rentabilitii a capitalurilor proprii 30.09.2008 ROE = 31.12.2008 ROE = 30.09.2009 ROE = Profit net = 16935,63 K proprii 248859,75 x 100 = 6,81%

Profit net = 10572,76 x 100 = 4,28% K proprii 246904,97 Profit net = 15766,77 x 100 = 6,18% K proprii 255060,29

Rentabilitatea capitalurilor proprii ale companiei prezentate era, la finele primelor noua luni din 2009, de 6.18%, cu 9.17% mai redusa fata de perioada similara din 2008, ca urmare a diminuarii numaratorului ratei (profitul raportat de catre companie) concomitent cu mentinerea aproximativ constanta a numitorului (capitalurile proprii ale ATB). In 2008 rentabilitatea capitalurilor proprii a consemnat o depreciere cu 67.51% fata de 2008, la 4.28% Rentabilitatea economic 30.09.2008 ROE = 31.12.2008 ROE = 30.09.2009 ROE = Profit net = Cif de afac Profit net = Cif de afac Profit net = Cif de afac 16935,63 x 100 = 10,9% 155412,41 10572,76 x 100 = 4,9% 215805,95 15766,77 x 100 = 9,99% 157792,94

La finele anului trecut, dupa primele noua luni din 2009 rentabilitatea economica a urcat la 9.99%, fiind insa in scadere cu 8.31% fata de perioada similara din 2008. In

34

conditiile mentinerii aproximativ constante a cifrei de afaceri, ATB a raportat o diminuare a profitului net de 6.90%, la 15.766 mil lei. Indicile de lichiditate Indicele de lichiditate = (Disponibiliti + Stocuri)/ Datorii pe termen scurt 30.09.2008 = 206396,3/ 108852,54 = 1,89 31.12.2008 = 202524,99 / 111375,82= 1,82 31.12.2007 = 205622,64/ 99823,49= 2,06 n cadrul datoriilor totale ale companiei, datoriile pe termen scurt detineau la septembrie 2009 o pondere de peste 99.55%, aspect care se reflecta si in inregistrarea unei indice de lichiditate mrit, respectiv de 2,06 unitati. Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, ATB a prezentat pe parcursul intregii perioade prezentate, un nivel subunitar, fapt care poate evidentia anumite dificultati pentru societate in a-si onora datoriile scadente intr-o perioada mai mica de un de zile. Gradul de ndatorare fa de capitalurile proprii = x 100% 30.09.2008 = 112052,81/ 248859,75 x 100 = 45,03% 31.12.2009 = 112828,65 / 246904,97 x 100 =45,69% 30.09.2009 = 100279,72 / 255060,29 x 100= 39,32% Daca retinem ca limita maxima a datoriilor totale ale unei companii in cadrul activelor acesteia procentul de 60%, se poate observa din tabelul anterior, ca ATB si-a mentinut pe parcursul intregii perioade prezentate un nivel moderat al gradului de indatorare. La finele lunii septembrie 2009, gradul de indatorare al producatorului de medicamente era de 39,32%, in scadere cu circa 11% fata de perioada echivalenta din 2008. Dividendele n conformitate cu prevederile Legii 297/2004, Regulamentului CNVM nr. 1/2006, Legii nr. 31/1990 republicat i cu hotarrile adoptate de Adunrile Generale ale Datorii totale/ Capitaluri proprii

35

Acionarilor, Antibiotice Iai distribuie dividendele aferente anilor financiari 2005, 2006 si 2007.Anul Divident brut Data de inregistare Randamentul dividendului brut 3,24% 2,11% 1,23% 3,63% 4,40% 5,60% 8,74% EPS Rata de distributie a dividendului 71,98% 42,92% 42,37% 31,59% 25,84% 35,06% 29,26%

2008 2007 2006 2003 2002 2001 2000

0,0167 0,0306 0,0222 0,0109 0,0085 0,0061 0,0201

11.05.2009 14.05.2008 16.05.2007 16.04.2004 10.04.2003 19.04.2002 23.03.2001

0,0232 0,0713 0,0524 0,0345 0,0329 0,0174 0,0687

ATB a distribuit in 2008 un dividend brut de 0.0167 lei, ceea ce ne permite determinarea unui randament de 3.24%, in cretere fata de anul trecut pe fondul deprecierii cotatiei titlurilor. Dividendele acordate de catre societate au reprezentat 71,98% din profitul net realizat de catre aceasta.

4.2.2.Analiz tehnic 4.2.2.1.Grafic de tip linie

36

Media mobil simpl, aleas pe o perioad de 12 luni are tendina de cretere a graficului preului cu fluctuaii mari. Evoluia preurilor este n cretere pn la mijlocul lunii august, iar dup ce arat o scdere discontinu. Momentele cnd cotaia preului este cu mult peste media mobil sunt n luna februarie, ntre sfritul lunii aprilie nceputul lunii mai, n iunie i n august, reprezentnd de un trend ascendent i o supraevaluare a preului aciunilor. Preul este poziionat sub graficul mediei mobile n perioadele urmtoare: ntre sfritul lunii aprilie i nceputul lunii mai, n iunie, n august i la sfritul anului, indicnd o subevaluare a aciunilor. Banda Bollinger este destul de lat pe tot parcursul perioadei analizate, exluznd nceputul anului, ntre luna martie i aprilie, mijlocul lunii iunie, nceputul lui august i n jurul sfritului lunii octombrie, indicnd o volatilitate moderat a preurilor de tranzacionare a titlurilor companiei urmrite, volalitilitate care s a temperat spre finele anului trecut. Indicatorul MACD, reprezentat prin linia roie, se calculeaz ca raport ntre dou medii mobile exponeniale (EMA). EMA mpreun cu MACD este folosit pentru determinarea semnalelor de cumprare sau de vnzare. Semnalul de cumprare apare mai ales n perioadele urmtoare: la mijlocul lunii aprilie i la sfritul lunii iunie. Semnalul de vnzare apare n perioadele urmtoare: la nceputul lunii mai, la sfritul lunii iunie, n mijlocul lunii septembrie i la nceputul lunii noiembrie.

La sfritul lunii februarie, la nceputul lunii mai, n iunie, n august i n decembrie RSI a depit valoarea de 70 indicnd un exces de ordine de cumprare, iar n ianuarie, mai, iulie, noiembrie i decembrie a sczut sub 30 semnalnd un exces de ordine de vnzare. n concluzie, perioada cea mai favorabil pentru cumprare de aciuni era cnd se observ un exces de vnzare a aciunilor.

37

4.2.2.2.Grafic de tip lumanare

Perioada analizata este curpinsa intre 31.07.2009 si 03.17.09.2009. Nivelul pretului de deschidere per actiune la inceputul acestei perioade este de 0,71 lei iar cel de inchidere este de 0,69 lei. Graficul prezinta o succesiune de lumanari verzi, trendul fiind astfel de crestere, punctual culminant ajungand in date de 14.08.2009 cand pretul maxim al actiunilor este de 0,8 lei. Din acest moment pretul actiunilor scade continuu. In 28.08.2009 pe grafic apare o cruce ceea ce semnifica ca pretul de deschidere cu cel de inchidere coincid la valoare de 0,765 lei per actiune. In perioada analizata ulterior apare o a doua cruce unde pretul de deschidere si inchidere este de 0,755 lei. Dupa acest pretul actiuni scade pana la un minim de 0,71 lei, dupa care apare o noua cruce dupa date de 03.09.2009, trendul schimbandu-se spre o evolutie pozitiva. A doua perioada analizata este intre intre 17.11.2009 si 18.01.2010. La inceputul perioadei pretul de deschidere are valoare de 0,665 lei iar cel de inchidere 0,65 lei. Timp de doua zile pretul actiuni scade pana la nivelul pretului minim de 0,63 lei dupa care pretul isi continua trendul de crestere pana in data de 25.11.2009 cand pe grafic apare o cruce, astfel trendul schimbandu-se la nivelul pretului minim de 0,65 lei.

38

Urmeaza o perioada continua de scadere a preturilor pana in 23.12.2009, cand nivelul minim este de 0,57 lei, dupa care in data de 06.01.2010 pe grafic apare o cruce ce indica o schimbare de trend spre o evolutie pozitiva. In data de 14.01.2009 apare din nou o schimbare de trend de aceasta data la un prt de deschidere de 0,65 lei care coincide cu pretul de inchidere.

4.3. Banca Transilvania S.A. (TLV)4.3.1. Analiza fundamental 4.3.1.1.Evolutia companieBanca Transilvania a fost nfiinat n 1993 la iniiativa unor oameni de afaceri din Cluj, cu capital social de 2 miliarde lei, din care 79% capital romn i 21 % strin, a cror dorin era aceea de a crea o banc local, un brand de Cluj, cu activiti dedicate distinct clienilor Corporativi, clienilor IMM i clienilor Retail Banking. Banca a devenit operaional la 16 februarie 1994 prin deschiderea sucursalei din Cluj-Napoca. Reeaua teritorial s-a extins pn la 183 de uniti n noiembrie 2005, din care 10 uniti doar n municipiul Cluj-Napoca. n 15 ani, Banca Transilvania, i-a dezvoltat o structur teritorial cu peste 500 de uniti i 6.000 de angajai. Cu o cot de pia de aproximativ 5,5% i peste 1,4 milioane de clieni activi, Banca Transilvania se afl n topul primelor 5 bnci din Romnia.

39

Cu toate c, i n acest an, turbulenele economice i-au spus cuvntul, BT a gestionat cu pruden situaiile generate pe pia. Banca Transilvania a acordat atenie sporit managementului riscului, sntii portofoliului de credite i eficienei alocrii resurselor, aa nct a fost pregtit pentru provocrile din 2009. Provizioanele nregistrate de banc au ajuns, la finele lunii septembrie, la 358 milioane de lei i sunt cu 151% mai mari fa de septembrie 2008. Profitul net al celei mai mari banci autohtone a cobort cu 88% n primele 9 luni din acest an. n 2008, ns, o mare parte a profitului, de 396 mil lei, provenea din vnzarea deinerii la Asiban. Rezultatul operaional, nainte de provizionare, a urcat, ns, cu 83% fa de acelai interval din 2008, la 418 milioane de lei. "Am avut o cretere a numrului de operatiuni, rezultate bune pe piata de capital, am avut tranzactii cu titluri de stat si am avut un ecart pozitiv intre dobnzile la depozite si la credite", a declarat Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. n trimestrul trei banca a raportat un profit net de 37,2 de milioane de lei, de aproape 4 ori mai mult fa de trimestrul doi, cand rezultatul a fost de 10 milioane n T2. Banca a nregistrat n trimestrul 3 i un profit excepional de aproape 14 mil de lei, din vnzarea participaiei de 50% la BT Aegon. Nivelul provizioanelor constituite n trimestrul 3 a fost de 137 de milioane de lei, n uoar cretere fa de Trimestrul precedent, cnd s-au situat la 130 milioane. Activele au crescut in aceasta perioada cu 7%, la 18,24 mld. lei, insa cresterea soldului creditelor fata de inceputul anului este de doar 1%. Banca Transilvania este listat n indexul BET-10 la Bursa de Valori Bucureti are un capital social de 1,059 miliarde lei, divizat n 1,059 miliarde de aciuni cu o valoare nominal de un leu. Tranzactionate sub simbolul TLV, actiunile Banca Transilvania sunt emise in forma dematerializata si sunt liber transferabile. Actiunile TLV se tranzactioneaza la categoria I a BVB alaturi de titlurile altor doi bnci Banca Comercial Carpatica (BCC) i BRD Group Societe Generale (BRD). In structura actionariatului bancii, 61,2% este capital romanesc, iar restul este strain. Unul dintre actionarii principali ai Bancii Transilvania este Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

40

Structura actionariatului companiei TLV se prezenta la sfarsitul lunii august conform graficului urmator:Structura actionariatului TLV la 31 august 2009Banca Europe ana pe ntru Re constructie si De z voltare 14.98%

85.02%

Alti actionari

4.3.1.2. Informatii financiareInformatii despre actiunile emise Capital social Valoare nominala Numar de actiuni Capitalizare bursiera Indicatori financiari Bilant contabil (mii RON) Activ / pasiv total 30.09.2008 16.469.214,3 3 31.12.2008 30.09.2009 17.014.302,7 8 18.246.481,71 1.059.696.183 RON 1,00 RON 1.059.696.183 2.416.107.297 RON

Cont de profit si pierdere (mii RON) Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Profit net

30.09.2008 2.925.596,48 2.455.739,07 469.857,41 396.626,20

31.12.2008 4.293.440,76 3.823.069,18 470.371,58 396.853,11

30.09.2009 3.705.404,32 3.632.320,23 73.084,09 48.277,88

Indicatori de performanta Rentabilitatea activului economic

30.09.2008 2,41%

31.12.2008 2,33%

30.09.2009 0,26%

41

Rentabilitatea economica EPS (RON) Variatie profit net in ultimele 12 luni Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) PER Indicile EPS EPS 30.09.2008 = Profit net Nr.total de aciuni EPS 31.12.2008 = Profit net Nr.total de aciuni EPS 30.09.2009 = Profit net Nr.total de aciuni = = =

13,56% 0,3743 197,07% 0,262 0,7

9,24% 0,3745 16,73% 0,262 0,7

1,30% 0,0456 -87,83% 1,6 35,12

396626,2 1.059.696.183 396853,11 1.059.696.183 48277,88 1.059.696.183

= 0,3743

= 0,3745

= 0,0456

Daca banca ar distribui intreg profitul realizat in primele trei trimestre din 2009, fiecare actionar ar incasa pentru fiecare actiune detinuta 0.0456 lei. Chiar daca in scadere cu 87.83%, ritmul profitului realizat de catre societate a fost devansat de diminuarea numarului titlurilor TLV emise si tranzactioante, aspect care a determinat majorarea indicatorului EPS cu 21.72%. Nivelul indicatorului EPS se determina ca raport intre profit si numarul de actiuni. Indicile PER PER 30.09.2008 = pret = 0,262= 0,70 EPS 0,3743

PER 31.12.2008 = pret = 0,262 = 0,69 EPS PER 30.09.2009 = pret = 0,3745 1,6 = 35,12

42

EPS

0,0456

PER-ul determinat la nivelul bancii la sfarsitul anului 2008 era de circa 0.7, in scadere cu 95.68% fata de 2007 (16.1763). La baza reducerii PER-ului a stat atat scaderea numaratorul raportului (pretul de tranzactionare al actiunilor), in 2008 comparativ cu 2007, cat si majorarea numitorului raportului, respectiv a EPS-ului. Daca interpretam PER-ul ca o proiectie viitoare asupra rentabilitatii activitatii institutiei, am putea considera ca TLV va inregistra o diminuare a eficientei activitatii in urmatorii ani, aspect sustinut si de trendul descendent al rentabilitatilor institutiei. Chiar daca in scadere, ratele de rentabilitate determinate la nivelul bancii la finele anului trecut se mentin superioare nivelului PER-ului, ceea ce sustine ideea subevaluarii titlurilor bancii. Rentabilitatea activului economic 30.09.2008 ROE = Profit net = Activ total 31.12.2008 ROE = Profit net = Activ total 30.09.2009 ROE = Profit net = Activ total 396626,2 x 100 = 2,41% 16469214,33 396853,11 17014302,78 48277,88 x 100 = 0,26% x 100 = 2,33%

18246481,71

La sfarsitul lunii septembrie 2009 rentabilitatea utilizarii activului bancii era in scadere cu 89%, pana la valoarea de doar 0.27%. Putem considera ca majorarea activului bancii cu 10.79% anul trecut s-a reflectat intr-o diminuare a profitului societatii Rentabilitatea economic 30.09.2008 RE = Profit net = 396626,2 x 100 = 13,569% Ven totale 31.12.2008 RE = 2925596,48 396853,11 x 100 = 9,24%

Profit net =

Ven totale

4293440,76

43

30.09.2009 RE =

Profit net =

48277,88

x 100 = 1,30%

Ven totale

3705404,32

Trendul descendent al eficientei activitatii desfasurate de catre institutie se putea observa si dupa primele noua luni ale anului, cand rentabilitatea economica a consemnat o depreciere de peste 90%, pana la 1.30% fata de nivelul atins in perioada similara din 2008. In ciuda majorarii veniturilor totale cu 26.65%, in intervalul mentionat anterior, TLV a raportat o diminuare a profitului net de 87.83%, ceea ce a determinat inrautatirea eficientei activitatii bancii, pe fondul majorarii costurilor inregistrate cu circa 48%.

DividendeTrebuie sa precizam ca TLV a acordat pentru prima data dividende anul trecut, pana atunci utilizand profitul obtinut in general pentru efectuarea de majorari de capital. Din castigul realizat in 2008, banca a repartizat aproape 13% catre distribuirea de dividende. Anul 2008 Divident brut 0,0472 Randamentul Data de dividendului inregistare brut 39953 0,0479 EPS 0,3745 Rata de distributie a dividendului 0,126

4.3.2. Analiz tehnic4.3.2.1. Grafic de tip linie

44

n cazul companiei BT, media mobil simpl (SMA) este aleas pe o perioad de 10 zile, ca i la celelalte companii, reprezentat prin varianta linie. Se calculeaz utiliznd preurile de nchidere al aciunilor BT nregistrate n zilele de tranzacionare din perioada 19. 01. 2009 i 13. 01. 2010. Graficul preului n perioada analizat are o tendin de cretere. Valoarea preului aciunii aproapre pe tot parcursul perioadei depete valoarea mediilor mobile, astfel putem considera c piaa este n cretere. n perioadele urmtoare: ianuarie 2009, mai, august i la sfritul anului 2009 valoarea preului aciunilor BT este sub valoarea SMA, cnd piaa fiind n scdere. Banda Bollinger, cu ajutorul cruia putem msura volatilitatea aciunilor BT, este destul de lat pe parcursul perioadei analizate, ceea ce nseamn o pia volatil. Se ngusteaz n iulie i n septembrie nsemnnd instabilitatea pieei. Indicatorul MACD, reprezentat prin linia roie, se calculeaz ca raport ntre dou medii mobile exponeniale. EMA mpreun cu MACD este folosit pentru determinarea semnalelor de cumprare sau de vnzare. n grafic semnalele clare de cumprare apar la sfritul lunii martie i pe parcursul lunii aprilie, n luna august i septembrie, iar semnalele clare de vnzare de la nceputul perioadei analizate pn n martie, n luna mai i decembrie.

45

RSI indicatorul relativ al trendului, are valori cuprinse ntre 0 i 100 i este folosit ca indicator de trend. n perioadele urmtoare indicatorul relativ al trendului a depit valoarea de 70 indicnd un exces de ordine de cumprare: la mijlocul lunii martie, la sfritul lunii aprilie, la mijlocul iuniei, la nceputul lunii august , n septembrie, noiembrie. n perioadele cnd valoarea indicatorului a sczut sub 30 arat un exces de ordine de vnzare. n concluzie, perioada cea mai favorabil pentru cumprare de aciuni este cnd se observ un exces de vnzare a aciunilor.

4.3.2.2. Grafic de tip lumanare

46

Prima perioada analizata este cuprinsa intre data de 29.10.2009 08.01.2010. In prima zii a perioadei analizate pretul de deschidere este de 1,72 lei iar cel de inchidere este de 1,74 lei. Cursul actiunilor are un trend de crestere evidentiat de succesiunea de lumanari verzi. In data de 16.11.2009 pretul actiuni atinge punctul maxim la valoare de 2,29 lei. In data de 17.11.2009 lumanarea rosie indica o scadere, punctual minim fiind de 2,08 lei. Pretul actiuni isi urmeaza trendul de crestere pana in data de 02.12.2009 cand pretul actiuni atinge punctual maxim cu valoare de 2,29 lei. Dupa acesta perioada pretul actiuni scade atingand punctul minim cu valoare de 2,13 lei. Intre data de 10.12.2009 si 16.12.2009 pretul per actiune creste cu o variatie maxima de 5,26% pana in 17.12.2009 cand pretul de deschidere este de 2,47 lei iar cel de inchidere este de 2,37 lei. In data de 23.12.2009 se inregistreaza o variatie nula a pretului per actiune. Dupa aceasta data trendul este de crestere, evidentiat pe grafic prin prezenta cruci pe data de 08.01.2010 cand atat pretul de deschidere cat si pretul de inchidere este de 2,3 lei.

4.4. Alro Slatina S.A. (ALR)4.4.1. Analiza fundamentala 4.4.1.1. Evolutia societatiiConform rapoartelor financiare transmise Bursei de Valori Bucuresti (BVB), societatea a inregistrat in 2009 un profit net de 89 325 milioane lei ceea ce pentru ARLO Slatina a insemnat o scadere mare fata de anul 2008 cand inregistrarea profitului net a fost de 247 227 milioane lei. Cifra de afaceri a avut o evolutie majora in perioada de referina, aceasta evolutie insemnand o scadere de la 1 524 414 milioane lei la 1 032 086 milioane lei,

47

veniturile totale s-au diminuat de la 1 638 701 milioane lei la 899 199 mimlioane lei, aceasta diminuare a fost urmata si de cheltuieli care au scazut de la 1 293 921 milioane lei la 882 421 milioane lei. Creantele de incasat au crescut de la 274 450 milioane lei la 277 491 milioane lei, iar nivelul datoriilor a crescut de la 741 838 milioane lei la 766 716 milioane lei. n intervalul analizat, media angajatilor a scazut de la 5,027 la 3,493. Actionarii principali ai companiei sunt Vimetco N.V. Amestrdam cu 84,19 % din actiuni, Fondul Proprietate S.A , 9,93 % si alti actionari cu 5,88 %. Actiunile companiei ALRO Slatina sunt listate la Bursa de Valori din Bucuresti, categoria I, din octombrie 1997. In anul 1999, actiunile companiei au fost actualizate in componenta indicelui BET (Bucharest Exchange Trading Index) si totodata a avut loc trecerea la calculul indicelui folosin pretul de inchidere. In prezent, pe piata BVB, actiunile ALRO Slatina sunt incluse in BET C. Actiuniile companiei sunt tranzactionate sub simbolul ALR, acestea se tranzactioneaza la categoria I a BVB. Structura actionariatului companiei ALR se prezenta la sfarsitul lunii august conform graficului urmator :

48

Vim etco Fondul Proprietate Alti actionari

Fondul Vimetco 84% Proprietate 10%Alti actionari 6%

ALR are emise un numar de circa 713 779 mil actiuni, ultima majorare de capital fiind efectuata la sfarsitul anului 2007. Principalul actionar al producatorului de metalurgie aluminiului, Vimetco N.V. Amestrdam, in urma unei detineri de 84% din capitalul social. Din graficul de mai sus se poate observa ca din structura actionariatului ALR face parte si Fondul Proprietate cu o detinere de 10%, in noiembrie 2008, iar procentul de 6% ii revin altor actionari.

4.4.1.2. Informatii financiareInformaii despre aciunile emise Capital social 356.889.568 RON Valoarea nominala 0,50 RON Numar de actiuni 713.779.135 RON Capitalizare bursiera 2.098.510.657 RON

Indicatori financiari 49

Bilant contabil (mii RON) Active imobilizate Active circulante Capitaluri proprii Datorii totale Datorii cu scadenta sub 1 an

30.09.20081.484.477,72 768.549,32 1.474.660,93 741.838,98 768.549,32

31.12.20081.613.272,25 817.604,19 1.547.424,97 824.613,29 575.429,81

30.09.20091.560.376,32 687.972,75 1.444.487,51 766.715,69 588.178,13

Cont de profit si pierdere (mii RON) Cifra de afaceri Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Profit net

30.09.20081.524.413,66 1.638.701,38 1.293.921,24 104.224,00 106.325,82 1.742.925,38 1.400.247,06 342.678,32 292.810,39

31.12.20081.968.015,55 2.134.172,50 1.869.054,83 316.397,32 270.862,79 2.450.569,82 2.139.917,62 310.652,20 247.226,96

30.09.20091.032.086,16 899.199,29 882.421,41 280.911,81 201.350,01 1.180.111,10 1.083.771,42 96.339,68 89.324,78

Indicatori de performanta Grad de indatorare fata de capitalurile proprii Indice de lichiditate Rentabilitatea capitalurilor proprii Rentabilitatea economica Valoarea contabila (RON) EPS (RON) Cifra de afaceri pe actiune (RON) Variatie profit net in ultimele 12 luni Pret de tranzactionare (sfarsit de trimestru) PER (sfarsit de trimestru)

30.09.200850,31% 1,53 19,86% 19,21% 2,0660 0,4944 2,1357 -22,17% 4,7500 9,61

31.12.200853,29% 1,42 15,98% 12,56% 2,1679 0,3464 2,7572 -43,33% 1,2600 3,64

30.09.200953,08% 1,17 6,18% 8,65% 2,0237 0,0613 1,4459 -69,49% 2,4000 39,16

Valoarea contabil/aciune 30.09.2008 = Valoarea contabil/aciune 31.12.2008 =

Capitaluri = 1474660,93 Nr.total aciuni 713779135 Capitaluri = 1547424,97

= 2,0659 = 2,1679

50

Nr.total aciuni Valoarea contabil/aciune 31.12.2009 = Capitaluri = Nr.total aciuni

713779135 1444487,51 = 2,0237 713779135

La sfarsitul lunii decembrie 2009 o actiune ALR valora, din punct de vedere contabil, circa 2,02 lei, astfel in urma valorificarii tuturor activelor producatorului de aluminiu si platii datoriilor acestuia, pentru fiecare actiune detinuta un actionar al societatii prezentate ar putea incasa aproximativ 2,02 lei. In conditiile mentinerii constante a numarului actiunilor emise de catre ALR (numitorul raportului), scaderea valorii contabile a unei actiuni pe parcursul anului trecut. La decembrie 2008 valoarea contabila a unui titlu ALR prezenta un nivel de circa 2,16 lei, mai mare cu 0,14 lei fata de 2009. In concluzie, din evolutia valorilor activului net unitar al ALR, conform tabelului de mai sus, reiese o tendinta descrescatoare a acestuia incepand cu finele lui 2007. Indicile EPS EPS 30.09.2008 = Profit net = Nr.total de aciuni Profit net = Nr.total de aciuni Profit net = Nr.total de aciuni 292810,39 713779135 247226,96 713779135 89324,78 713779135 = 0,4944

EPS 31.12.2008 = EPS 30.09.2009 =

= 0,3464 = 0,0613

Daca actionarii companiei ALRO Slatina ar hotari repartizarea intregului profit obtinut in luna septembrie 2009 atunci, pentru fiecare actiune pe care o detin, acestia ar putea incasa 0,0613 lei mai putin cu 2,85% decat le-ar fi revenit in intervalul similar din 2008. Castigul pe actiune al fiecarui actionar este redat prin intermediul indicatorului EPS. Diminuarea EPS-ului a avut la baza exclusiv modificarea profitului net al companiei, respectiv reducerea acestuia. La sfarsitul lui 2008, EPS-ul prezenta o valoare

51

0,3464 de lei, in scadere cu 1,48% fata de luna septembrie 2008, fapt care a dus un descendent al indicatorului. Indicile PER si P/R PER 30.09.2008 = pret = 4,7500 = 9,61 EPS 0,4944 PER 31.12.2008 = pret = 1,2600 = 3,64 EPS 0,3464 PER 30.09.2009 = pret = 2,4000 = 39,16 EPS 0,0613

La finalul anului 2008, ALRO Slatina SA a nregistrat un PER de 13,25, iar n anul 2009 o cretere cu 39,16 ,ca urmare a majorrii numitului EPS. Valoarea in scadere a PER-ului sustine tendinta de subevaluare a actiunilor companiei prezentate insa aceasta este urmata de o crestere prin supraevaluarea acestora. P/B 30.09.2008 = 4,7500 /2,0660= 2,29 P/B 31.12.2008 = 1,2600/2,1679= 0,58 P/B 30.09.2009 = 2,4000/2,0237= 1,18 Dup cum se observ, aciunile pe luna septembrie anului 2008 sunt corect evaluate ceea a dat investitorului un plus de a achizitiona actiuni la ALRO Slatina, insa la sfarsitul anului 2008, 2009 actiunile se subevalueaza.

Rata rentabilitii a capitalurilor proprii 30.09.2008 ROE = 31.12.2008 ROE = Profit net = K proprii 292810,39 x 100 = 19,86 % 1.474.660,93

Profit net = 247226,96 x 100 = 15,98% K proprii 1547424,97

52

30.09.2009 ROE =

Profit net = 89324,78 x 100 = 6,18% K proprii 1444487,51

Rentabilitatea capitalurilor proprii ale companiei ALRO Slatina era la finele primelor noua luni din 2009, de 6.18%, redusa fata de perioada similara din 2008, ca urmare a diminuarii numaratorului ratei (profitul raportat de catre companie). In 2008 rentabilitatea capitalurilor proprii a consemnat o apreciere la 15,98%. Rentabilitatea economic 30.09.2008 ROE = Profit net = Cif de afac 292810,39 x 100 = 19,21% 1.524.413,66

31.12.2008 ROE =

Profit net = Cif de afac

247226,96 x 100 = 12,56% 1.968.015,55

30.09.2009 ROE =

Profit net = Cif de afac

89324,78 x 100 = 8,65% 1.032.086,16

La finele anului trecut, dupa primele noua luni din 2009 rentabilitatea economica a scazut la 8,65%,. In conditiile mentinerii aproximativ constante a cifrei de afaceri, ALR a raportat o diminuare a profitului net de 1 032 086,16 mil lei. Indicile de lichiditate Indicele de lichiditate = (Disponibiliti + Stocuri)/ Datorii pe termen scurt 30.09.2008 =768.549,32 / 768.549,32 = 1,53 31.12.2008 =817.604,19 /575.429,81 = 1,42 31.12.2007 =687.972,75 / 588.178,13= 1,17 Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, ALR a prezentat pe parcursul intregii perioade prezentate, un nivel subunitar, fapt care poate evidentia

53

anumite dificultati pentru societate in a-si onora datoriile scadente intr-o perioada mai mica de un de zile. Gradul de ndatorare fa de capitalurile proprii = Datorii totale/ Capitaluri proprii x 100% 30.09.2008 = 741.838,98 / 1.474.660,93 x 100 = 50,31% 31.12.2009 = 824.613,29 / 1.547.424,97 x 100 =53,29% 30.09.2009 =766.715,69 /1.444.487,51 x 100= 53,08% Daca retinem ca limita maxima a datoriilor totale ale unei companii in cadrul activelor acesteia procentul de 60%, se poate observa din tabelul anterior, ca ALR si-a mentinut pe parcursul intregii perioade prezentate un nivel moderat al gradului de indatorare. La finele lunii septembrie 2009, gradul de indatorare al producatorului de medicamente era de 53,08%.

DividendeAnul 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 Divident brut 0,2666 0,6063 0,3891 0,1370 0,3108 0,2207 0,1367 0,3540 0,2622 Data de inregistare 20.05.2009 14.05.2008 14.05.2007 17.05.2006 27.05.2005 19.04.2004 24.04.2003 20.03.2002 06.04.2001 Randamentul dividendului brut 13,13% 7,98% 5,22% 3,51% 7,06% 7,88% 9,76% 19,56% 11,76% EPS 0,3464 0,6112 0,5446 0,1637 0,3278 0,3147 0,2384 0,9015 0,8745 Rata de distributie a dividendului 76,96% 99,20% 72,92% 83,69% 94,81% 70,13% 57,34% 39,27% 29,98%

ALR a distribuit in 2008 un dividend brut de 0.2666 lei, ceea ce ne permite determinarea unui randament de 13,13%, in cretere fata de anul trecut pe fondul deprecierii cotatiei titlurilor. Dividendele acordate de catre societate au reprezentat 76,96% din profitul net realizat de catre aceasta.

4.4.2. Analiza tehnica 54

4.4.2.1. Grafic de tip linie

Media mobile simpla este aleasa pe o perioada de 12 luni, avand o tendinta de crestere a pretului cu fluctuati vizibile in lunile mai si noiembrie. In lunile martie, aprilie, iunie, august, inceputul lui octombrie si la sfarsitul anului, cotatia pretului este peste media mobila, indicand un trend ascendant si o supraevaluare a actiunilor. Pretul este sub graficul mediei mobile in perioadele urmatoare respectiv la inceputul anului, luna iunie, iulie, sfarsitul lui octombrie indicand o subevaluare a actiunilor. Per ansamblu, banda Bollinger este lata excluzand inceputul anului, intre mai si iunie si scurte momente in martie, spetembrie si decembrie. Banda este lata, inseamna o volatilitate a preturilor de tranzactionare a titlurior companiei, iar momentele in care banda se ingusteaza denota o instabilitate a pietei prin reducerea volatilitatii. Nivelul RSI se afla peste 70 in lunile martie, aprilie, mai, august, octombrie si sfarsitul anului, indicand un exces de ordine de cumparare iar in ianuarie, februarie, mai, iunie, octombrie si noiembrie, nivelul este sub 30 sugerand un exces de ordinde de vanzare

55

Nivelul indicatorului MACD este la inceputul anului in urcare pana in luna mai apoi coborand si ramanand la un nivel constant, urmand o crestere si o descrestere in luna august. O crestere urmata de o descrestere are loc si in luna octombrie ramand constanta pana la finele anului. Cresterea nivelului indicatorului MACD da semnale clare de cumparare, pe cand coborarea indicatorului da semnale clare de vanzare.

4.4.2.2. Grafic de tip lumanare

Prima perioada analizata este cuprinsa intre 03.08.2009 13.08.2009. La inceputul perioadei se constata o crestere a pretului, valoarea maxima a acestei perioadefiind de 2,25 lei. In data de 06.08.2009 crucea indica o schimbare de trend, aceasta fiind urmata de coborare, pana in data de 13.08.2009, cand pretul de deschidere este de 2,06 lei iar pretul de inchidere este 2,13 lei.

56

A doua perioada analizata este cuprinsa intre 25.09.2009 27.10.2009. Pretul de deschidere la inceputul acestei perioade este de 2,03 lei iar cel de inchidere este de 2,21 lei, evolutia este pozitiva indicata prin prezenta lumanarilor verzi. Dupa data de 02.10.2009 are loc o scadere pana la nivelul pretului de deschidere de 2,3 lei, o scadere fata de ziua precedenta cu 0,1 lei, iar pretul de inchidere este de 2,45 lei. Din data de 08.10.2009, pretul actiunilor isi continua trendul crescator atingand maximul de prt in data de 16.09.2009, cand pretul de deschidere este de 3,23 lei iar pretul de inchidere este de 3,1 lei. Urmeaza o perioada de stagnare a nivelului de prt, urmand apoi o usoara scadere iar in data de 27.10.2009 pretul de deschidere este de 2,62 lei iar pretul de inchidere este de 2,6 lei. In perioada 08.12.2009 si 21.12.2009 exista 5 zile in care variatia preturilor actiunilor este nula.

57

Capitolul V Stiri si zvonuri5.1. Petrom S.A.Erste Bank consider c aciunile Petrom sunt supraevaluate comparativ cu alte titluri ale companiilor de profil din Europa Central i de Est, potrivit unui raport asupra sectorului petrolier din Europa Centrala i de Est. Aprecierea analitilor bncii austriece vine dup ce titlurile Petrom au pierdut 18% numai de la nceputul acestui an i au ajuns la nivele de pre neatinse din luna noiembrie a anului 2005. Acetia au calculat un indicator PER (pret raportat/profit) de 10,2 n cazul titlurilor Petrom, nivel superior mediei companiilor petroliere din regiune, n cazul crora au identificat un indicator PER de 9. Pe de alt parte, analitii de la BCR sunt de prere c procesul de restructurare al Petrom va ncepe s-i fac efectul din acest an, iar recenta achiziie a Petromservice va contribui n mod semnificativ la reducerea costurilor pe segmentul de explorare i producie, estimate de Petrom la 1,5 dolari pe barilul de petrol, conform raportului de ar publicat de BCR si Erste la nceputul sptmnii. Petrom vrea s-i stabilizeze nivelul de producie la 200.000 de barili pe zi pn n 2010, pentru aceasta trebuind s-i extind capacitatea de producie cu 70.000 de barili pe zi. n acelai timp, Petrom vrea s ajung la o rat de nlocuire a rezervelor de petrol de 70% la nivelul anului 2010, de la 33% n 2006. Analitii Erste recomand la cumprare titlurile acionarului majoritar al Petrom, OMV, n special prin prisma indicatorilor de analiz fundamental i prin potenialul de cretere dat de sectorul gazelor naturale, datorit rezervelor importante deinute de Petrom. Vnzrile Petrom pe segmentul gazelor naturale sunt estimate s ating 20 mld. metri cubi n 2010, fa de un nivel de 5,3 mld. metri cubi n 2006. Analitii de la Erste vd un pre corect de 59,7 euro pentru aciunile OMV, cu 21% peste inta de pre anterioar i cu 31% mai mult dect cotaia din pia de la

58

nceputul acestei sptmni, de 45,5 euro/aciune. Potrivit acestora, proiectul Nabbuco ar putea s-i pun amprenta asupra expansiunii activitii companiei pe segmentul gazelor naturale, chiar i n cazul unui eec privind preluarea MOL. De asemenea, un alt factor de cretere al acestui segment l constituie posibila liberalizare a preurilor la gaze pe piaa din Romnia, care sunt n medie cu 70% sub cele practicate pe piaa din Uniunea European. n contrast, Citigrup i-a modificat recomandarea privind titlurile OMV, de la "pstrare" la "vinde" i vede un pre corect de 44 de euro n cazul titlurilor grupului austriac, fa de nivelul precedent, de 54 euro/aciune. Principalul motiv pentru care analitii bncii recomand la vnzare titlurile OMV l constituie riscurile cauzate de nrutirea indicatorilor macroeconomici ai economiei romneti semnalat de deprecierea leului. Analitii de la Citigroup se arat ngrijorai de deprecierea rapid a leului i de implicaiile acestei evoluii att asupra valorii activelor romneti, ct si asupra puterii de cumprare a romnilor. Demersurile de achiziie a MOL de ctre OMV sunt vzute de acetia ca avnd un impact negativ asupra companiei, indiferent dac tranzacia se finalizeaz cu succes sau eueaz.

5.2. Antibiotice S.A.Antibiotice Iasi, al treilea producator de medicamente de pe piata locala, va incepe livrarile de produse injectabile pe piata din SUA in anul 2009, livrarile fiind estimate la 2 mil. dolari in 2009 si la 15 mil. dolari anul viitor. Exportul este o masura anticriza pentru Antibiotice, cu toate ca piata externa se confrunta cu probleme le fel de complicate. In conditiile in care la export facturile se incaseaza la 60-90 de zile, fata de 230 de zile, perioada in care se incaseza pe piata interna, activitatea de export ajuta la echilibrarea fluxurilor financiare. Producatorul iesean de medicamente a prezentat partenerilor straini noi produse, pentru a-si consolida activitatea de expor