Evoluția Limbilor Romanice Comparativ Cu Limba Latină

8/16/2019 Evoluția Limbilor Romanice Comparativ Cu Limba Latină

1/9

Evolu ia limbilor romanice comparativ cu limba latinățConform studiului efectuat de Mario Pei în 1949, care compară gradul de evolu ie al limbilorțfa ă de limba din care provin, iată aici coeficientul de evolu ie pentru limbile romanice înț țcompara ie cu limba latină:țLimba sardă: !" #Limba sardă #în sardă:limba sarda $ este principala limbă vorbită în

%ardinia, &talia i este considerată a fi cea mai conservatoareș limbă romanică'(atorită acestei istorii a insulei, care a fost i)olată de continent pentru mii de ani, i doar înșvremurile recente a fost mai u or de comunicat cu continentul, a fost posibil să se men inăș țanumite caracteristici ale limbii latine vulgare ar*aice dispărute în alte )one'+na din caracteristicile acestei limbi este lipsa cuvintelor de originegrecească, care sunt pre)ente în toate celelalte limbi romanice'

(e asemenea, limba sardă are i multe cuvinte care sunt mai apropiate de cele dinș limbarom-nă dec-t de latină sauitaliană, de i influen a acestor două limbi e.ercitată asupra sar)ilor ș ța durat sute de ani'$ Limba sardă a fost recunoscută prin legea regională /0 2 din 13octombrie 199 ca a doua limbă oficială a %ardinei, după limba italiană'Limba italiană: 1 !" #Limba italiană # italiano , lingua italiana $ este olimbă romanică dinsubgrupulitalo5dalmat vorbită de apro.imativ 2 de milioane de oameni, din care ma6oritatealocuiesc în &talia'718 %e bucură de statutul de limbă oficială în trei ări ț &talia, %an Marino ișElve iaț #împreună cu france)ă, germană i ș retoromană$7 8 i este folosită au.iliar înș atican'(e ine de asemenea statutul de limbă de minoritate în păr ileț ț Croa ieiț iș %loveniei situate în&stria'Limba italiană standard se ba)ea)ă pe dialectele folosite în;oscana7


2/9

a cunoa te italiana' ș Limba ladino, vorbită de cătresefar)i, este de fapt castiliana medievală,influen ată de ț turcă i ș ebraică'Matteo =artoli, un lingvistitalian, i aleriu usu au clasificat5o, împreună cu alte limbișibero5romanice i romanice orientale, ca limbă conservativă, care a păstrat multe cuvinteșdevenite ar*aice în alte limbi romanice' %paniola s5a de)voltat din dialectul latin vorbit în

)onele limitrofe dintreCantabria, =urgos, La io6a iș Dlava, provinciile de nord din actuala%panie, devenind cel mai popularidiom al egatului Castiliei #latina a fost o limbă oficială$'(e aici vine i numele original al dialectului,ș castellano , care face o referin ă la )onațgeografică de unde provine limba' Celălalt nume,español , vine de la Hispaniolus din latinamedievală, mai precis din forma sa corectă7 8 Spaniolus ' am n MenFnde) Pidal oferă altăe.plica ie etimologică' Cuvintelor clasiceț hispanus iș hispanicus li se ata au în latina vulgarășsufi.ul -one #cf' în spaniolă:bretón , borgoñón , în france)ăwallon etc'$, astfel cuv-ntul*hispanione s5a sc*imbat înespañón , i apoi înș español '7 8 @cest cuv-nt a fost apoiîmprumutat de către alte limbi romanice #cf'catalană espanyol , france)ă espagnol , italiană

spagnolo , occitană espanhòu , portug*e)ă espanhol , rom-nă spaniol $'Limba rom-nă: da?$ este o limbă romanică718 vorbită în partea de sud a Gran eiț , în&talia de nord5vest # ăile Bccitane iș Huardia Piemontese$ în%pania de nord #all dI@ran$ i înș Monaco' %pa iul lingvistic i cultural occitan se nume teț ș ș Bccitania' (ialectele occitanei includau!ergnat "au!ernhat# , gascon , languedocien "lengadocian# , limousin "lemosin#, pro!en$al "pro!en$au# iș !i!aro-alpin "!i!aroalpenc# '7 87


3/9

alea @ran, o comarca i regiune geografică aș %paniei amplasată în Catalonia este ariavorbitoare de arane)ă, o variantă a dialectului gascon' n199A dialectul acesta a fost declaratlimba oficială a regiunii alături despaniola #limba statului$ i ș catalana #limba comunită iițautonome$' nAA2 s5a e.tins acest privilegiu la întregul teritoriu catalan' P-nă astă)i, @raneste unicul loc în lume unde occitana se bucură de statutul de limbă oficială'

n&talia sunt două locuri în care se vorbe te occitană:ș ăile Bccitane situate înPiemont ișora ulș calabrian Huardia Piemontese' Limba este recunoscută oficial i are statutul de limbaș prote6ată de la1999' @ceasta permite autorită ilor să o introducă în învă ăm-nt i via ă publicăț ț ș țdar numai în comune care îl doresc fără caracter obligatoriu sau sistematic'

nMonaco se vorbe te occitana alături de france)a i ligura dar nici aici această limbă nuș șde ine nicio recunoa tere oficială'ț șLimba portug*e)ă:


4/9

Grance)a a evoluat dinlimba latină populară vorbită în @ntic*itate în 6umătatea de nord aHaliei, devenind, în urma unui proces istoric îndelungat, dominantă pe tot teritoriulGran eiț actuale i în regiuni limitrofe ale unor ări vecine' ncep-nd cuș ț secolul al K &&5lea, Gran a i5aț șe.tins limba peste mări, în )one e.istente pe toatecontinentele, datorită e.pansiunii salecoloniale' ;ot din secolul al K &&5lea i p-nă la începutulș celui de5al KK5lea, gra ie ponderiiț

economice iș culturii Gran ei, limba acesteia a fost principala limbă de comunicareținterna ională' (e i dupăț ș Primul ră)boi mondial engle)a a ocupat treptat locul &, france)a areîn continuare un rol important în comunicarea la nivel mondial'$ Limba france)ă apar inețramurii galo5romanice a familiei limbilor romanice' C*iar dacă înGran aț au fost vorbite omultitudine de limbi romanice, împăr ite în două mari familii, limbi nordice #ț limbio+l $ ișlimbi sudice #limbioc , care apar in ramurii iberoromanice$, nucleulț limbii standard a fost ceavorbită înEvul Mediu la Paris i în împre6urimi, i adoptată de curtea regală' @ceasta s5aș șimpus treptat în cadrul procesului de formare a statului centrali)at france), înglob-nd într5osinte)ă elemente din toate celelalte, în principal din cele nordice';eritoriul pe care se vorbesc astă)i limbi romanice nu coincide cu cel al &mperiului oman'@u fost pierdute pentru romanitate mai multe )one #Panonia, (alma ia, ;*racia, Hrecia,țMoesiile, =ritania, Hermania, @frica de nord$' @cestea poartă numele de omania %ubmersa#>scufundatăR$ i mai păstrea)ă uneori forme ale romanită ii în toponimie i vocabularș ț șLimba retoromană #în retoromană ,umantsch " îngermană .ndnerromanisch sau

,/toromanisch " în france)ă ,omanche " înitaliană ,omancio $ este una dintre cele patrulimbina ionaleț #îngermană: 0mtssprache , >limbă administrativă?$ ale Elve ieiț , încep-nd cu Afebruarie 19< , totu i nu are statut deș limbă oficială deplină a a ca germana, france)a iș șitaliana' (e retoromană ine iț ș limba roman ă ș #v' mai 6os$' (in punct de vedere lingvisticretoromana este un grup de dialecte' Este una din cele re iane?,țîn pre)ent i)olate geografic dar constituind probabil în trecut o unitate, i anume:șgrupul occidental: retoromana 5 se vorbe te în ș cantonul elve ian HraubSndenț i are douăș

varietă i mai importante: sursilvana #în regiunea catolică$ i engandine)a sau ladina #înț șregiunea protestantă$, aceasta din urmă cuprin)-nd: engandine)a de 6os, engandine)a de sus ișgraiul din al MSstair' etoromana este vorbită de circa


5/9

5 dialectele retoromane ocupau cîndva un continuum care însă, sub presiunea germaneidinspre nord Ui a italienei dinspre sud, s5a redus treptat la trei arii i)olate"5 corespun)ător celor trei )one i)olate, astă)i e.istă trei varietăTi dialectale, cu un gradredus de intercompre*ensiune din cau)a distanTei geografice Ui a evoluTiei lor divergente:varietatea de E

5 friulana #il furlan$:denumirea provine de la regiunea italianăGriuli" se vorbeUte în /5E &talieivarietatea centrală 5ladina#dolomitică$#l ladin$: se vorbeUte în MunTii (olomiTi#/otă' %e numeUte ladină Ui sefarda sau sefardita, a se vedea în continuare'$ varietatea de 5romanUa #il rumansc* grisc*un$: se vorbeUte în ElveTia, încantonul Hrison5varietăTile retoromane sînt considerate în unele lucrări în mod independent, ca trei limbidistincte"5numele dat acestui grup de dialecte este variat: H' &' @scoli foloseUte numele de ladină"alTi lingviUti, printre care @lberto Vrvaro, preferă denumirea de romanică alpină" multiromaniUti însă numesc acest grup de dialecte retoromană"5individualitatea acestui grup de dialecte în spaTiul romanic a fost propusă de H' &' @scoli#>%aggi ladini?, @rc*ivio glottologico italiano, nr' &, 1


6/9


7/9

el espa]ol" el castellano$:5numele provine de la regiunea istorică Castilla, unde s5a format limba spaniolă"

5se vorbeUte în: %pania, @ndorra, %' %+@, @merica Latină #Me.ic, @merica Centrală Ui@merica de %ud$, @frica #Maroc, %a*ara Bccidentală, Huineea Ecuatorială$, Gilipine #careîUi trag numele de la regele Gelipe && al %paniei, sub domnia căruia au fost cucerite$

portug*e)a #o portugu^s$saugalaico5portug*e)ă#pentru a include Ui galiTiana$:5 se vorbeUte în: Portugalia #Ui, dacă se consideră galiTiana drept dialect al portug*e)ei, în /5 %paniei$" E' @fricii #Etiopia, %omalia$, @merica Latină #=ra)ilia$, Bceania, @sia#Pen' &ndiană, %ri Lan_a, \ong `ong, C*ina, Malae)ia$+nităTi cu statut controversat sau periferic:

franco5provensala5 individualitatea acestui grup de dialecte în spaTiul romanic a fost propusă de H' &' @scoli#>%c*i))i franco5proven)ali?, @r*ivio glottologico italiano, nr' &&&, 1 , p' 2151 A$"5 în general, astă)i se înclină a se considera franco5provensala drept o limbă romanică desine stătătoare"5 numele, propus tot de @scoli, reflectă trăsăturile comune ale acestui grup de dialectedeopotrivă cu france)a Ui cu provensala"5 se vorbeUte în E' GranTei, ElveTia # omandă$, /5 &taliei

corsica #u corsu$:5 se vorbeUte în insula Cosica, parte integrantă a statului france)"

5 considerat de obicei dialect al limbii italiene, după unii lingviUti trebuie vă)ut ca o limbăaparte

gascona

5 considerată îndeobUte dialect occidental e.trem al occitanei, are caracteristici care dupăunii romaniUti #Her*ard o*lfs, 19


8/9

, @guilar, Madrid, 192< #ediTia originală în limbaolande)ă: 1932$'

aragone)a #lWaragonFs

$:5 se vorbeUte în provincia @rag n din /' %paniei"5 considerată deseori dialect al limbii spaniole" e.istă tot mai mult tendinTa de a oconsidera o limbă autonomă datorită preocupărilor de normare din ultimele decenii

asturiana #la llingua asturiana" el bable$:5 se vorbeUte în provincia @sturia din /' %paniei"5 frecvent nu este considerată o limbă aparte de spaniolă" e.istă tot mai mult tendinTa de ao considera o limbă autonomă datorită preocupărilor de normare din ultimele decenii

galiTiana #o galego$:5 se vorbeUte în HaliTia #/5 %paniei$"5 considerat mult timp dialect al limbii portugue)e #numită, din acest motiv, Ui galaico5 portug*e)ă$, astă)i e.istă tendinTa de a o considera drept o limbă de sine stătătoare,opTiune ce se e.plică prin distanTarea ei de portug*e)ă, dar Ui prin preocupările denormare din ultimele decenii

valenciana #el valenciV$:5 se vorbeUte în E Ui %5E %paniei"5 deUi este vă)ut îndeobUte drept dialect al limbii catalane, unii lingviUti locali au încercatsă impună valenciana drept o limbă autonomă

mo)araba #el mo) rabe$:5 vorbită de arabii din %pania" dispare prin abandon treptat, începînd cu în sec' al K&5lea,în favoarea arabei sau a castilianei, a portug*e)ei ori a catalanei"5este limba în care apar 6arc*as#*ar as

$, primele te.te literare din %paniasefardita


9/9

sausefardăsauladină

5 limba vorbită de sefar)i sau sefardiTi, cum sînt numiTi evreii emigraTi din %pania la 149Ui stabiliTi cu deosebire în ba)inul Mării Mediterane, inclusiv în Peninsula =alcanică,c*iar la =ucureUti #M' %ala s5a ocupat de studiul aceastei varietăTi$'5 este o spaniolă ar*aică, ce reflectă stadiul limbii spaniole de la sfîrUitul sec' al K 5lea'

Evoluția Limbilor Romanice Comparativ Cu Limba Latină

Documents

Transcript of Evoluția Limbilor Romanice Comparativ Cu Limba Latină