Evoluția lanțului de aprovizionare-livrare și sistemele informaționale

8/16/2019 Evoluția lanțului de aprovizionare-livrare și sistemele informaționale

1/17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE MARKETING

Evoluția lanțului de aprovizionare-livrare șisistemele informaționale

Profesor coordonator : Andreea Strîmbu-Dima Studenți: Burghiu Alexandru GabrielBujoiu Andra

Grupa 1724, Seria A, An II

București, 2016


2/17

1

Cuprins

Cuprins 1

Introducere 2

Capitolul I. Aspecte conceptuale ale Evoluției lanțului de aprovizionare-livrare și sistemelor

informaționale

1.1. Evoluția lanțului de aprovizionare-livrare

1.2. Sistemul informațional logistic (SIL)

1.2.1 Componentele SLI

2

2

3

4

Capitolul II. Tendințe pe piața internațională în ceea ce privește Evoluția lanțului de

aprovizionare-livrare și sistemele informaționale 5

Capitolul III. Pall-ex – studiu de caz 10

Concluzii și recomandări 15

Bibliografie 16


3/17

2

Introducere

Importanța sistemului informațional în cadrul lanțului de aprovizionare-livrare

înregistrează o evoluție ascendentă, ca urmare a creșterii rolului informației în managementul

eficace și eficient al fluxurilor de produse și al relațiilor cu organizațiile partenere, în vedereasatisfacerii nevoilor și așteptărilor acestora. Comparativ cu managementul logistic ce pune

accentul preponderent pe integrarea internă a activităților logistice și integrarea cu celelalte

funcții ale organizației, managementul lanțului de aprovizionare-livrare vizează concomitent

integrarea internă și externă. În acest sens, esența procesului de integrare cu organizațiile

partenere constă în fluxul de informații între acestea și accesarea în comun a unor informații

capabile să contribuie la intercorelarea strategiilor și operațiunilor participanților la fluxurile

de produse și servicii din lanțul de aprovizionare-livrare. (Bălan, 2006, p. 277)

Capitolul I. Aspecte conceptuale ale Evoluției lanțului de aprovizionare-livrare și

sistemelor informaționale

1.1. Evoluția lanțului de aprovizionare-livrare

Există 5 stadii evolutive distincte ale lanțului de aprovizionare-livrare: integrarea în

cadrul organizației, excelența corporativă, colaborarea cu parternerii, colaborarea în lanțul

valorii și conectivitatea completă în rețea (Porier și Quinn, 2003 citați de Bălan, 2006, p. 286).

Stadiu Coordonate

Orientarea

organizației

Gradul de

conectivitate în

rețea

Strategiile logistice Limitele specifice Impactul asupra

sistemelor

informaționale

Integrarea în

cadrul

organizației

Arii funcționale,

îmbunătățirea

proceselor logistice

Aproape inexistent,

abordare

tranzacțională

Reducerea

numărului de

furnizori

Nu vizează întreaga

organizație.

Nu dispune de un

sistem informațional

cu acces comun la o

bază de date logistice

Excelențacorporativă

Integrareaorganizațională

Scăzut. Utilizareaactivelor și

eficacitatea

sistemului de livrare

Nivel superior întrefurnizor și

cumpărător;

segmentarea bazei

de furnizori

Integrare doar lamediul intern al

organizației

mbunătățireafluxului de informații

la nivelul organizației

Colaborarea cu

parternerii

Orientarea spre

colaborarea inter-

organizațională

Dezvoltarea unei

rețele externe de

parteneri

Strategii adaptate

noii orientări;

asigurarea cererii ș

a ofertei

Relații cu număr

restrâns de aliați

atent selectați

Apelare la pachete

software specializate:

SMC, SMT, internet

și extranet.

Colaborarea cu

parternerii în

lanțul valorii

Orientare spre

exteriorul organizației

Superior, dar nu

atinge nivelul de

conectivitate

deplină

Organizația

lucrează cu un grup

relativ mic de

parteneri din

Succesul depinde

de gradul de

deschidere al

organizației față de

Tehnologii

electronice; comerț

electronic și

comunicare


4/17

3

amonte și aval stabilirea de

furnizori și clienți

electronică

Conectivitatea

completă în

rețea

Integrare deplină,

creare sistem de

afaceri total

Conectivitate

maximă cu ceilalți

membri ai lanțului

de aprovizionare-livrare

Obiective comune

și armonizarea

strategiilor

Soluții software și

hardware pentru ca

organizarea să

comunice cumembrii lanțului de

aprovizionare-

livrare

Tehnologii

informaționale

moderne; acces în

timp real ladatele/informațiile

necesare diferiților

membri ai rețelei.

Tabel 1 Cele cinci stadii de evoluție a organizației în lanțul de aprovizionare, tabel adaptat după Bălan, 2006, pp. 286-291

1.2. Sistemul informațional logistic (SIL)

Specialiștii diferențiază sistemele informaționale. În cele ce urmează o să ne referim

la Sistemul informațional logistic (SIL). Acesta reprezintă resursele umane, echipamentele,

soluțiile informatice, metodele și procedurile utilizate pentru asigurarea datelor și

informațiilor necesare pentru adoptarea deciziilor strategice și operaționale referitoare la

activitățile logistice ale organizației. Rolul SIL presupune ca informațiile să fie specificate,

culese, prelucrate, analizate, interpretate, raportate și distribuite. Informațiile trebuie să aibă

următoarele caracteristici pentru a fi utile procesului decizional logistic:

- să fie actuale;

- să fie relevante;

- să aibă acuratețe;

- să fie accesibile. Informațiile având caracteristicile de mai sus asigură vizibilitate la nivelurile

succesive din cadrul lanțului de aprovizionare-livrare, precum și la nivelul întregului sistem

logistic. O bună vizibilitate pe o arie extinsă permite adoptarea unor decizii adecvate, care să

contribuie la îndeplinirea obiectivelor sistemului logistic și ale partenerilor din lanțul de

aprovizionare-livrare.

Un sistem informațional logistic eficace asigură comunicarea pe două niveluri,

respectiv intra-organizațional și inter -organizațional. Din perspectivă intra-organizațională,este necesară realizarea schimburilor de informații între logistică și celelalte arii funcționale:

marketing, producție, financiară. Din perspectivă inter -organizațională, sistemul

informațional asigură armonizarea organizației cu ceilalți parteneri ai lanțului de

aprovizionare-livrare, mai precis cu furnizorii de bunuri sau serviciii și cu clienții.

Esența lanțului de aprovizionare-livrare sporește importanța sistemului informațional

în privința coordonării strategiilor și operațiunilor organizațiilor partenere. Exemple de

informații care pot face obiectul accesării comune de către părți sunt cele referitoare la


5/17

4

disponibilitatea produselor în stoc, stadiul onorării comenzilor, livrării, programarea

producției, vânzări.

1.2.1 Componentele SLI

În funcție de tipurile de activități logistice vizate, componentele majore ale sistemului

informațional logistic al unei organizații sunt următoarele: sistemul de management al

comenzilor, sistemul de management al depozitului, sistemul de management al transportului

(Ballou, 2004, p. 147 citat de Bălan, 2006, p. 281).

Sistemul de management al comenzilor (SMC). Este constituit din două

subsisteme: cel referitor la comenzilr clienților și cel referitor la comenzile organizației,

adresate furnizorilor. Sistemul este corelat cu cele de management al depozitului și al

transportului. În cazul relațiilor cu clienții, funcțiile îndeplinite de sistem sunt legate de

asigurarea informațiilor referitoare la evoluția și structura cererii, existența unui anumit

produs în stoc, locul în care este prezent produsul în rețeaua logistică, cantitatea disponibilă,

programarea în timp a fabricației unui articol, intervalul de timp estimat până la livrarea

produsului, stadiul onorării comenzii. Sistemul de management al comenzilor va obține date

din sistemul informațional financiar al organizației, cu scopul de a verifica creditul clientului.

Prin funcțiile sale, acest sistem alocă produsele din depozit pe comenzi, diminuează stocul cu

cantitatea livrată, stabilește unitatea de producție unde va fi fabricat produsul ce nu există în

stoc, pregătește factura pentru produsele ce vor fi livrate conform comenzii. În cazul

propriilor comenzi ale organizației, sistemul informațional îndeplinește funcții de evaluare a

performanțelor furnizorilor, de asigurare a informațiilor privind prețurile și condițiile

contractuale, costurile de menținer e a produselor în stoc sau costul comenzilor.

Sistemul de management al depozitului (SMD). Acesta gestionează informații

precum cele referitoare la recepția mărfurilor, plasarea lor în spațiul de depozitare,

managementul stocurilor, prelucrarea comenzilor , preluarea mărfurilor din depozit, pregătirea

livrării. Informațiile din sistemul de management al depozitului sunt disponibile și la nivelulsistemelor de management al comenzilor și al transportului, cu scopul de a asigura corelarea

diferitelor activități logistice. Funcțiile majore pe care le îndeplinește un sistem de

management al depozitului sunt identificarea produselor și a cantităților de produse

recepționate, stabilirea locului din spațiul de depozitare unde va fi păstrat produsul,

determinarea rutei și succesiunii operațiunilor de plasare a produselor în spațiul de depozitare,

actualizarea înregistrărilor referitoare la cantitatea existentă în stoc și locul unde se află

produsele din stoc, transmiterea solicitărilor de completare a stocului către departamentul deaprovizionare/cumpărare, stabilirea succesiunii fluxurilor de produse care fac parte din


6/17

5

structura unei comenzi, de la spațiul de păstrare la rampa de încărcare în mijloacele de

transport, determinarea rutei și a succesiunii operațiunilor de preluarea a produselor din

spațiul de depozitare, alocarea pe lucrători a operațiunilor de preluare a produselor,

planificarea utilizării spațiului de depozitare ș.a.

Sistemul de management al transportului (SMT). Corelat cu celelalte două

componente ale sistemului informațional logistic. Gestionează informațiile referitoare la

transportul materiilor prime/materialelor/produselor de la furnizori și la transportul

subansamblelor/componentelor/produselor la clienți. Exemple de informații oferite de SMT:

tarife de transport, datele de livrare promise, intervalul de timp estimat până la livrare,

dimensiunea loturilor de produse livrate, originile și destinațiile, locurile de oprire pe traseu,

tipul de vehicule utilizate sau necesare, numărul și capacitatea vehiculelor, costul minim al

rutelor de transport, durata intervalului de încărcare/descărcare, restricțiile existente pe traseu,

transportatorii utilizați de organizație, informații în timp real despre locul în care se află

mijloacele de transport. Sistemul poate îndeplin toate sau una din următoarele funcții:

selecția modurilor de transport, alegerea celui mai bun transportator, consolidarea livrărilor,

stabilirea rutelor de transport, programarea livrărilor, prelucrarea reclamațiilor, monitorizarea

livrărilor, plata și verificarea documentelor de transport.

Sistemul informațional logistic este parte integrantă a sistemului informațional al

organizației. Din punct de vedere al organizației, în cadrul lanțului de aprovizionare-livrare

pot fi identificate trei macro- procese: managementul relației cu clienții, managementul

lanțului intern de aprovizionare-livrare și managementul relației cu furnizorii. Aceste procese

sunt relevante pentru sistemul informațional al organizației, fiind susținute de esența

managementului lanțului de aprovizionare-livrare. Perspectiva actuală a logisticii este bazată

pe conceptul de lanț de aprovizionare-livrare, fiind focalizată pe integrarea externă, pe

armonizarea strategiei și a activităților organizației cu cele ale partenerilor, fie ei furnizori,

intermediari, prestatori terți de servicii sau clienți. (Bălan, 2006, pp. 277-291)

Capitolul 2. Tendințe pe piața internațională în ceea ce privește Evoluția

lanțului de aprovizionare-livrare și sistemele informaționale

Africa de Sud

Industria transportului a reprezentat 6 procente din PIB-ul Africii în 1988, care a

scăzut ușor la 5,6 procente în 1991. Această scădere în industria transportului poate fi


7/17

6

explicată până la un punct prin luarea în considerare a faptului că investiți ile fixe în transport

ca procentaj din investițiile fixe interne brute s-au redus de la 15,1 procente în 1988 la 14,7

procente în 1991.

Africa de Sud are acces la toate modalitățile de transport majore cum ar fi șoselele,

transportul feroviar, aerian, naval și prin conducte. Transportul pe apă este, cu toate acestea,

limitat la navele maritime din cauza lipsei de căi navigabile interne. Conductele sunt de

asemenea limitate, existând doar două trasee majore desfășurate pe coasta internă. Prin

acestea se trans portă cu precădere combustibil.

În ceea ce privește utilizarea modalităților de transport, 59,9 procente dintr -un total de

690 milioane tone de încărcătură au fost transportate prin intermediul șoselelor în 1991, 24,8

procente cu ajutorul căilor ferate și 15,3 procente pe mare. Aceste cifre indică toată

încărcatura mutată, atât pe planul intern cât și pe cel internațional. Doar 0,01 procente de

încărcătură au fost transportate pe cale aeriană.

Rețeaua de drumuri

Din punctul de vedere al logisticii, nivelul de dezvoltare al rețelei de drumuri

determină accesul pe diferite piețe. Factorul de densitate indică acest nivel raportat la

suprafața totală a țării.

Fig. 1 Rețea de drumuri. Sursa: Cilliers și Nagel, 1994 , p.6

Infrastructura feroviară

În 1990, Africa de Sud deținea 21,163 km de cale ferată cu 933 stații.


8/17

7

Fig. 1 Comparație între volumul mărfurilor și numărul de pasageri. Sursa: Cilliers și Nagel, 1994 , p. 7

Porturi

Africa de Sud are opt porturi prin care au trecut 110 mil ioane tone de încărcătură în

1990.

Aeroporturi

În 1990, Africa de sunt avea nouă aeroporturi (dintre care patru internaționale) care au

găzduit 308,661 zboruri.

În Africa de Sud se putea observa o abordare funcțională, logistica fiind fragmentată

și răspunzând anumitor departamente precum cel de marketing.

Thailanda (Goh și Pinaikul, 1998, pp. 359-369)

În Asia, multe țări au trecut printr -o evoluție economică rapidă. Astfel, a apărut

nevoia de modernizare și adaptare în multe domenii, unul dintre ele fiind cel de logistică.

Fig. 2 Traficul de mărfuri pe Aeroportul Internațional Bangkok (1985-1994). Sursa: Goh și Pinaikul, 1998, p. 360


9/17

8

Fig. 3 Numărul de containere (TEU) ce a tranzitat portul din Bangkok, 1992 – Mai 1996. Sursa: Goh și Pinaikul, 1998, p. 360

Aspectul de distribuție fizică al logisticii este văzut încă predominant în funcție de

preț. Se încearcă îmbunătățirea preciziei de livrare, a timpului de returnare și a costurilor de

livrare.

Fig. 4 Distribuția costurilor distribuției, Sursa: Goh și Pinaikul, 1998, p. 364

Distribuția

Un procent de 72,5 din companiile thailandeze se ocu pă singure de propriul transport,

iar câteva folosesc o combinație între închirieri și terți. Camioanele sunt metoda favorită în

ceea ce privește transportul fizic.

Fig. 5 Distribuția flotei în ceea ce privește dreptul de proprietate, Sursa: Goh și Pinaikul, 1998, p. 365


10/17

9

Sistemul informațional

Un bun sistem informațional asigură: un timp de răspuns mai rapid, un ciclu de timp

mai scurt și o comoditate mai mare a comenzii.

Fig. 6 Motivele de implementare a sistemului informațional de management logistic, Sursa: Goh și Pinaikul, 1998, p. 366

Tehnologiile moderne cu informatizare completă nu sunt încă populare printre

companiile din Thailanda, ei bazându-se încă pe metodele clasice precum apelurile telefonice,

mailuri și faxuri în procesarea comenzilor. Ritmul de modernizare este unul încet, în

comparație cu cel al furnizorilor europeni. (Cilliers și Nagel, 1994, pp. 4-14)

Coreea de Sud

Din perspectiva costurilor legate de logistică în Coreea, acestea au crescut de la 13,7

procente din PIB în anul 1988 la 15,7 procente în anul 1994. Această creștere a costurilor delogistică se datoreaza creșterii costurilor de transport (datorată investițiilor insuficiente în

infrastructură).

Fig. 7 Costurile totale cu lanțul de aprovizionare-livrare, % din PNB, Sursa: Kang și Kwon, 1997, p. 44

Creșterea infrastructurii nu este suficientă pentru îmbunătățirea sistemelor logistice.

Astfel, este nevoie și de un sistem informațional dezvoltat și bine pus la punct pentru a spori

eficacitatea.

Utilizarea IT-ului în sistemul logistic coreean

Un studiu recent a demonstrat creșterea utilizării computerelor de către producători și

distribuitori (de la 21,1 procente în 1993 la 34,4 procente în 1995). Computerele erau folosite


11/17

10

cu precădere în depozite și pentru inventar (34,1 procente), controlul fluxului materialelor

(20,5 procente), prognozele vânzărilor și pentru planurile de producție (19,6 procente) și în

managementul transporturilor (17,1 procente).

În 1995, Ministerul Construcțiilor și al Transporturilor a inițiat un program de

cercetare pentru a stabili un plan național cu privire la un sistem informațional integrat de

logistică., Scopul lui era cercetarea modului în care informațiile existente și viitoare pot fi

utilizate pentru a intemeia un sistem care să furnizeze informații logistice complete pentru

curieri. (Kang și Kwon, 1997, pp. 43-51)

Fig. 8 Proiecție a investițiilor pentru sistemul informațional de management logistic, milioane de $ Sursa: Kang și Kwon, 1997, p. 49

Sistemele logistice asiatice și cele europene

În 1994 a fost deschis ”The Channel Tunnel”, fiind un pas important în transporturilor

bunurilor prin această modalitate. Transportul feroviar de mărfuri fără granițe în interiorulUniunii Europene poate cauza o schimbare în domeniul transportului de lungă distanță.

Există proiectul ASEAN pentru a construi 8.000 km de cale ferată din Singapore până în

Sud-Vestul Chinei (Bookbinder și Tan, 2003, p. 36).

Capitolul III. Pall-ex – studiu de caz

Prezentarea companiei Grupul Pall-Ex - Excelență în transportul de marfă paletizată din 1996

Grupul Pall-Ex reprezintă cea mai admirată, respectată și premiată rețea de distribuție

mărfuri paletizate din Marea Britanie cât și din Europa. Astfel am devenit Nr.1 în materie de

calitate, siguranță și servicii.

Fondat de Hilary Devey în 1996, Grupul Pall-Ex s-a aflat într-o permanentă evoluție.

În ciuda creșterii fenomenale, valorile noastre de bază au rămas aceleași, oferind clienților un

înalt nivel al serviciilor la prețuri avantajoase, prin intermediul rețelei naționale de membri


12/17

11

formate din cele mai bune companii de transport și distribuție. Aceste valori ne-au asigurat

poziția de partener preferat al multor branduri importante din Marea Britanie și restul Europei.

Serviciul Pall-Ex a fost lansat la 1 decembrie 2011 în România prin intermediul

companiei Pall-Ex România, companie ce deţine franciza acestuia. Pall-Ex este un serviciu

de curierat de marfă paletizată. Este o franciză din Europa de Vest, care s-a extins din Marea

Britanie, Franţa, Spania, Italia, Polonia şi România, iar acum se lucrează la Pall -Ex Turcia,

Scandinavia, Cehia, Slovacia.

Compania deţine un hub central de 5.500 mp la Sibiu, iar transporturile sunt realizate

prin intermediul companiilor de transport, care colectează mărfurile în depozitele lor şi le

transportă în fiecare noapte cu camioanele la Sibiu. Transportul este naţional, dar, fiind vorba

de o reţea internaţională şi de noul serviciu European Connect, lansat în acest an, se pot

transporta paleţi şi dintr -o ţară în alta. În România sunt 30 de membri în cadrul Pall-Ex,

fiecare membru având franciză; aceştia au fost aleşi în funcţie de performanţe. La început, în

decembrie 2011, erau 18 parteneri la nivel naţional, dar compania s-a dezvoltat. În orașele

mai mari există mai mulți parteneri, la București fiind 3, iar la Cluj 2.

Multitudinea premiilor obținute sunt dovada investițiilor noastre în facilități de clasă

mondială ce constituie punctul de referință în sectorul de transport și distribuție.

Servicii oferite de companie

Dist ribuție mărfuri paletizate la nivel național și în țările partenere din Europa

Prin modelul său inovativ de afaceri, compania Pall-Ex lucrează alături de

transportatori și distribuitori locali pentru a oferi servicii de livrare în 24- 48 de ore a

mărfurilor paletizate pe întreg teritoriul României. Pall-Ex este rețeaua specializată în

distribuția de mărfuri paletizate în Romania, Marea Britanie și alte tări europene, iar prin

colaborarea dintre membrii rețelei, se asigură transportul de marfuri în tarile partenere.

Servicii de livrare Premium (24h) și Standard (48h-72h) garantate

Pall-Ex are definite tipurile de transport „premium”, pentru mărfurile livrate în 24h și

„economy” pentru mărfurile livrate in 48h.

Transporturi de paleți Mega Full, Full, Half și Quarter

Serviciile companiei noastre se adreseaza si intampina nevoile clientilor nostri din

diferite industrii si sectoare, precum si importatori si distribuitori nationali. Flexibilitatea este

unul dintre atuurile noastre, avand in vedere ca oferim servicii de transport adaptate cerintelor

clientilor nostril si anume , oferim transport pentru partied de marfa pe europaleti Megda


13/17

12

Full(0- 1200 kg), Full(400- 700kg), Full Light(0- 400kg), Half(0- 350 kg), Quarter(100-175),

Mini Quarter(0- 100 kg).

Multi-Pall - tarife competitive pentru partide de 4 sau mai mulți paleți

Tarife competitive pentru partide de 4 sau mai mulți paleți. Ofertele noastre variază în

funcție de numărul partidelor solicitate pentru transport.

Solutiile IT Pall-Ex

Rețeaua de distri butie Pall-Ex oferă o gamă largă de beneficii atat membrilor cât și

clientilor săi în ceea ce privește administrarea eficientă a procesului de distribuție a

mărfurilor paletizate. La baza sistemului nostru IT este aplicația operațională TWINE ce

oferă:

Dovada de livrare în timp real;

Dovada de livrare (POD) disponibilă în sistem;

„Track and Trace” în timp real;

Capacitatea de a produce avize de însoțire a marfurilor;

Soluții pentru administrarea partidelor internaționale;

Acces facil la sistem de pe dispozitive conectate la internet.

Creat pentru a ajuta clienții - portalul Pall-Ex Solitaire dă posibilitatea utilizatorilor să

administreze mai e-ficient serviciul de distribuție paletizată a mărfurilor. Solitaire este o

soluție simplă și fexibilă ce permite clienților să creeze partide de marfa pentru a fi livrate sau

colectate de membrii Pall-Ex. Utilizatorii pot tipări avize de livrare, etichete, pot urmări

partidele de marfa, vizualiza și salva informații.

Beneficiile Solitaire include:

Sistem foarte usor de utilizat;

Operarea facilă, fără a fi -nevoie de training sau de alt echipament IT;

Proces de administrare flexibilă a partidelor de marfa și a documentației;

Suport On-line din partea membrilor Pall-Ex;

Track and Trace detaliat și în timp real;

SMS E-POD reprezintă sistemul Pall-Ex de înregistrare a dovezii de livrare, oferind

informații în timp real. SMS-urile trimise de șoferii Pall-Ex actualizează direct statusul

livrarii în sistemul informatic al retelei și în modulul Track and Trace urmări t on-line de

client.

Beneficii SMS EPOD:

Îmbunătățirea vizibilității livrărilor atât pentru membri cât și pentru clienți;


14/17

13

Informațiiile despre livrare de mărfuri accesibile în timp real: actualizare imediată în

Twine și implicit în modulul Track and Trace;

Serviciu proactiv;

Operare posibilă de pe orice tip de telefon mobil;

Monitorizarea performanței șoferilor.

Fig. 9 Rețeaua Pall-Ex în Europa. Sursa: http://www.pallex.ro/acoperire-european/

Modelul Național Pall-Ex

Prin operarea unui model "Hub and Spoke", Pall-Ex oferă un servicu de distribuție

națională. Fiecare Partener Național Principal (PNP) își va asuma rolul de Hub de sortare

localizat central. Spițele sistemului (Spokes) sunt formate din companii independente de

transport sau distribuție ce intră în rețea în calitate de membri. Hub-ul va sorta marfa zilnic la

centru pentru membrii săi și se va ocupa cu administrarea rețelei. Membrii sunt localizați întoate regiunile țării și colaborează pentru a-și combina resursele și furniza cea mai eficientă

metodă de transport a bunurilor. Membrii sunt responsabili de a asigura că marfa este

colectată de la clienții din zona lor, transportată la Hub și livrată la clienții finali. Pentru a afla

mai multe despre procesul nostru de distribuție paletizată, vă rugăm vedeți Modelul de

Afaceri.

Beneficiile membrilor:

Brand de marketing: Colaborați cu alți membri sub un brand consacrat;


15/17

14

Eficiență operațională: Volum zilnic de livrare asigurat, Reduceți timpul de transport,

Profitabilitate crescută;

Beneficii de Mediu: Utilizare îmbunătățită a vehiculelor , Reducerea "mersului în

gol";

Cunoașteți costurile: Tarife inter-membri fixe;

Expertiză și cunoștiințe: Opțiuni de servicii inovative;

Oferiți un serviciu Pan-European Track and Trace.

Clienții Pall-Ex

Prin intermediul Pall-Ex sunt transportate mărfuri ambientale generale, care nu

necesită temperatură controlată de la echipamente electronice, televizoare, IT&C, mobilă,

echipamente de baie sau generatoare. Printre clienţii Pall-Ex se numără companii precum

Scandia, Farmec, RTC, Ductil, Pambac, Fuchs, Zeelandia, Sultan, Dobrogea, Prodvinalco,

Elsaco, Arabesque sau Dedeman. În total prin reţeaua Pall-Ex România se transportă între

16.000 şi 18.000 de paleţi pe lună şi în medie 800-900 de paleţi în fiecare seară. Pentru a

extinde serviciul în România, compania a realizat o nouă investiţie în Capitală pentru a

gestiona mai bine transporturile în zona de sud a ţării.

Noutatea o reprezintă un nou hub în Bucureşti, în centrul Delamode, deoarece

infr astructura subdezvoltată poate afecta timpul şi costurile. Spre exemplu, pentru a

transporta de la Constanţa la Craiova, trebuia să traverseze Carpaţii de două ori. Existând acel

hub regional, permite un schimb pe relaţia sud. Acum toate oraşele din sud schimbă marfa în

sud. Odată cu deschiderea noului hub, putem oferi serviciul Same Day cu livrare în aceeaşi zi.

Se testează de către companie daca se pot face livrări de la Piteşti la Călăraşi sau Giurgiu în

aceeași zi. Investiţia din Bucureşti este în personal, echipamente şi IT şi se ridică la

aproximativ 300.000 de euro. (Alecu, 2014)


16/17

15

Concluzii și recomandări

Logistica s-a dezvoltat datorită ascensiunii tehnologiei. În momentul de față se

vorbește de lantțul de aprovizionare-livrare, ca de un sistem integrat de punere în comun a

informației între companiile de logistică și clienții acestora. Dacă la început, firmele eraureticente în ceea ce privește punerea la comun a unor informații clienților săi, în ziua de azi

este o condiție pentru a avea succes și profit, chiar pentru a rămâne pe piața logisticii și a

transportului de mărfuri. Dezvoltarea internetului, dar și a căilor de comunicație a facilitat

dezvoltarea unor sisteme de gestionare a informațiilor. Acest lucru a dus la o reducere a

costurilor financiare, de timp și de resursă umană pentru firmele de logistică, traducându-se și

într-un preț mai mic pentru clienți a transportului, dar și într -un preț final mai mic al mărfii

pentru consumatorul final.

Un exemplu de externalizare este chiar compania Pall-Ex prezentată în studiu de caz.

Deși a fost fondată în urmă cu doar două decenii aceasta s-a dezvoltat la nivel european grație

sistemului de gestionare a informațiilor, dar și a faptului că s-a transformat într-o franciză. Un

alt aspect important este adaptabilitatea companiei la condițiile infrastructurii din România,

prin construirea unor hub-uri și depozite pentru a scurta perioada livrării mărfurilor. De

asemenea prin utilizarea unor sisteme de track and trace, clienții își pot urmări marfa p e care

trebuie s-o primească în timp real și astfel își pot gestiona la rândul lor fluxul de stocuri, de

vânzări și își pot face mai ușor predicții în ceea ce privește aprovizionarea. Un sistem și

filosofie din care au de câștigat de la producătorul mărfii , la transportator, client (companie)

până la utilizatorul final al produsului.

Orice companie care dorește să aibă ca domeniu de activitate transportul de mărfuri

trebuie să dispună de un sistem informațional pus la punct și să -și actualizeze în permanență

investițiile în tehnologie software și hardware.


17/17

16

Bibliografie

1. Alecu, B., (2014), ” Doar cinci firme din transporturi şi logistică au afaceri mai mari de 50

mil. Euro”, Business Magazin, online, disponibil la

, accesat la data de 11 aprilie 2016.

2. Bălan, C., (2006), Logistica, ediția a III-a, pp. 277 - 291, București: Uranus.

3. Bookbinder, J.H., și Tan, C.S., (2003), ”Comparison of Asian and European logistics

systems”, International Journal of Physical Distribution & Logistics Management , [e-

journal], 33(1), pp. 36 – 58, disponibil prin baza de date Emerald

, accesat la data de 11 aprilie 2016.

4. Ciliers, W.W. și Nagel, P.J.A., (1994), ”Logistics Trends in South Africa”, International

Journal of Physical Distribution & Logistics Management , [e-journal], 24(7), pp. 4 – 14,

disponibil prin baza de date Emerald ,

accesat la data de 11 aprilie 2016.

5. Goh, M. și Pinaikul, P., (1998), ”Logistics management practices and development in

Thailand”, Information Management , [e-journal] 11(6), pp. 359 – 369, disponibil prin baza de

date Emerald , accesat la data de 11 aprilie

2016.

6. Kang, K. și Kwon, O.K., (1997), ”Integrated logistics information system in Korea”,

Logistics Information Management , [e-journal], 10(1), pp. 43 – 51, disponibil prin baza de

date Emerald , accesat la data de 11 aprilie

2016.

7. Pall-Ex România, (2016), online, disponibil la , accesat la data de

11 aprilie 2016.

Evoluția lanțului de aprovizionare-livrare și sistemele informaționale

Documents

Transcript of Evoluția lanțului de aprovizionare-livrare și sistemele informaționale