Craiova Medicală Vol 10, Nr 3, 2008

Studiu clinic Evaluarea unor factori de risc cu rol în debutul

parodontitei marginale a adultului MARILENA BĂTĂIOSU, OANA DIACONU, MIHAELA ŢUCULINĂ,

VICTORIA ANDREI Disciplina de Odontoterapie-Endodonţie, Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F Craiova

Risk factors assesing with major impact over onset of adult periodontitis

REZUMAT Acumularea de placă bacteriană reprezintă principala cauză a parodontitei marginale a adultului, iar numeroase studii de specialitate au precizat că fumatul favorizează retenţia de placă bacteriană prin nicotină, hidrocarburi şi produşii de combustie. Obiective: Studiul nostru a urmărit în ce măsură studenţii Facultăţii de Medicină sînt predispuşi la a dezvolta o afecţiune parodontală, ştiind că fumatul reprezintă pentru majoritatea o metodă de combatere a stresului academic. Materiale şi metodă: Am investigat gradul de igienă orală al unui număr de 92 de studenţi ai Facultăţii de Medicină dentară, U.M.F. Craiova, cu vîrste cuprinse între 21 şi 27 de ani, prin calcularea indicelui de placă O’Leary. Dintre aceştia 64 au fost fumători(~ 70%) si 28(~ 30%) nefumători. Valorile obţinute au fost comparate şi analizate statistic folosind programul MS Excel şi Student T-test pentru compararea mediilor pentru cele două loturi. Rezultate şi discuţii: Valoarea medie a indicelui O’Leary a fost de 56,86% la fumători, cu o medie de 35,62 % la sexul feminin şi de 67,55% la cel masculin, ceea ce indică pe lîngă o retenţie crescută de placă posibil favorizată de fumat şi un control slab al plăcii bacteriene. La nefumători, valoarea medie a indicelui O’Leary a fost de 21,85%(p=0,7875). Concluzii: Rezultatele studiului au evidenţiat o posibilă legatură între fumat şi retenţia de placă bacteriană, iar studenţii la Medicina dentară ar trebui să fie conştientizaţi asupra efectelor negative pe care acesta o poate avea asupra parodonţiului marginal.

CUVINTE CHEIE fumat, igiena orală, indice de

placă, parodonţiul marginal.

ABSTRACT Bacterial accumulation(dental plaque) on the teeth is the most important cause of adult periodontitis, and many studies indicate that smoking habit favoured the dental plaque retention by nicotine, hydrocarbons and combustion products. Aim: The aim of our study was to investigate the relation between the smoking and bacterial plaque retention at medecine students, known that medical students look up to cigarette smoking as a method which moved off the academic stress. Materials and method: We evaluated oral hygiene status by calculating the plaque index O’Leary at 92 medical students at Faculty of Dental Medecine, UMF Craiova, aged between 21-27 years divided in two groups: one with 64(~70%) smokers and the other with 28(~30%) non-smokers. The results were statistical compared and analysed using the MS Excel programme, and Student T-test. Results and discussions: The mean value of index O’Leary was 56,86% at smokers, with a mean by 35,65% at females and 67,55% at males, what show a great bacterial plaque retention possibly because the smoking habit and a low control of bacterial plaque. The mean value for non-smokers was 21,85%(p=0,7875). Conclusions: Our results show an possibly connection between the smoking and bacterial plaque retention and the medical students must be fully aware of the importance of ceasing smoking. They need to received smoking cessation counseling or used nicotine replacement therapy.

KEY WORDS smoking, oral hygiene, index O’Leary

Introducere Numeroase studii de specialitate recente

consideră că placa bacteriană şi fumatul reprezintă doi factori majori implicaţi în debutul şi evoluţia afecţiunilor parodontale. Acumularea de placă bacteriană reprezintă principala cauză a parodontiei marginale a adultului, iar fumatul favorizează formarea de placă bacteriană prin nicotină, hidrocarburi şi produşii de combustie.

Astfel, cercetările recente au demonstrat, că în cazul fumătorilor, boala parodontală are o prevalenţă şi o severitate mai mare, determinând o alveoliză marginală, o pierdere mai severă a de ataşamentului gingiei, precum şi modificări la nivelul furcaţiilor radiculare.

Fumatul poate conduce la următoarele modificări ale parodonţiului marginal: − creşterea distrucţiei osului şi matricei

extracelulare gingivale; − un efect imunosupresor prin reducerea

producerii de anticorpi(Ig G, Ig A, Ig M) şi printr-o eliberare crescută de mediatori proinflamatori, de către monocite(53);

− colonizarea subgingivală a anumitor bacterii, în special a Tannerella forsythensis(Bacteroides forsythus)(5);

− vasoconstricţie; − inhibarea producţiei de fibronectină şi

colagen(7).

Asist. Univ. Marilena Bătăiosu;. Disciplina Odontoterapie-Endodonţie, Facultatea de Medicină Dentară, UMF Craiova183

Marilena Bătăiosu şi colab: Evaluarea unor factori de risc cu rol în debutul parodontitei marginale a adultului

Se pare că zonele cele mai afectate sînt cele care vin în contact direct cu nicotina şi produşii de combustie, şi anume zonele orale ale dinţilor maxilari, efectele tutunului, fiind dependente de doză(4) .

Obiective Studiul nostru a urmărit în ce măsură studenţii

la medicină sunt predispuşi la a dezvolta o formă de parodontită marginală a adultului, ştiind că fumatul reprezintă în rândul lor, metoda de combatere a stresului academic.

Materiale şi metodă Am investigat gradul de igienă orală al unui

număr de 92 de studenţi, ai Facultăţii de Medicină dentară, U.M.F. Craiova, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 27 de ani, fumători şi nefumători, de ambele sexe(Figura 1, Figura 2).

Se inseră Fig1 şi 2

În acest scop, am realizat un control clinic al studenţilor, în urma căruia s-a calculat indicele de placă O’Leary.

Pentru colorarea suprafeţelor dentare s-a folosit soluţie de albastru de metil 2%. S-au luat în calcul suprafeţele colorate meziale, vestibulare, distale şi orale. Scorul mediu al placii bacteriene a fost exprimat in procente. Valorile obţinute au fost comparate şi analizate statistic folosind programul MS Excel şi Student T-test pentru compararea mediilor pentru cele două loturi.

Rezultate şi discuţii Din cei 92 de participanţi luaţi în studiu, 64 au

fost fumători (~ 70%) şi 28 nefumători(~ 30%).(Figura 3)

Se inseră fig.3

Valoarea medie a indicelui de placă O’Leary a fost de 56,86% la fumători şi de 21,85 % la nefumători, fapt ce indică un control slab al plăcii bacteriene la ambele loturi(Figura 4).

Se inseră fig.4

De asemenea, în cazul fumătorilor media indicelui de placă la sexul feminin a fost de 35,62%, iar la cel masculin de 67,55%(Figura 5).

Se inseră fig.5

La nefumători media indicelui O’Leary a fost de 12% la sexul feminin şi de 31,70% la sexul masculin(Figura 6). Procentul de 31,70% al indicelui de placă O’Leary, obţinut în cazul nefumătorilor, indică un control slab al plăcii bacteriene la sexul masculin.

Se inseră fig.6

Cu toate acestea, luând în considerare gradul de igienă dentară personală, am constatat că valoarea indicelui de placă la studenţii de sex masculin, nefumători, este mai mică decît media obţinută la fumătorii, de acelaşi sex. De asemenea, fumătorii de sex feminin au avut un indice O’Leary mai mare decât nefumătorii de sex masculin.

Indicele de placă relativ crescut în cazul nefumătorilor de sex masculin, indică faptul că retenţia crescută a plăcii dentare se datorează nu numai fumatului ci şi periajului dentar personal incorect realizat sau al unei igiene dentare personale deficitare.

Concluzii Toate aceste modificări ale comportamentului

individual se pare că sînt rezultatul unui stress psihic, ce nu constituie cu adevărat un factor de risc, dar poate influenţa boala parodontală prin schimbarea stilului de viaţă.Rezultatele studiului au evidenţiat o posibilă legătură între fumat şi retenţia de placă bacteriană. Studenţii la Medicină ar trebui să fie conştientizaţi asupra efectelor negative pe care acesta o poate avea asupra parodonţiului marginal.

Bibliografie 1. Carranza et al., Clinical Periodontology ninth edition,

2002,p.245-253. 2. Dumitriu H.T.şi colab.,Parodontologie, Ed. Viaţa

Medicală Românească,2006, Ediţia a IV-a,p.93-100, 3. Ronderos M.,Ryder MI, Risk assessment in clinical

practice, Periodontology 2000, 2004;34,p.120-135, 4. 4. Van der Weijden et al., Periodontitis in smokers

and non-smokers: intraoral distribution of pokets.J Clin Periodontol 2001;28:955-960,

5. Ronderos M., Ryder MI., Risk assessment in clinical practice. Periodontology 2000, 2004;34: 120-135,

6. Salvi GE. Et al., Influence of risk factors on the pathogenesis of periodontitis. Periodontology 2000, 1997;14; 173-202,

184

Craiova Medicală Vol 10, Nr 3, 2008

7. Tipton SA., Dabbous MK., Effects of nicotine on proliferation and extracellular matrix production of

human gingival fibroblasts in vitro. J Periodontol 1995;66; 1056-1064.

Adresa pentru corespondenţă: Asist. Univ. Marilena Bătăiosu;. Disciplina Odontoterapie-Endodonţie, Facultatea de Medicină Dentară, UMF Craiova, Str. Petru Rareş, Nr.2-4,

Craiova.marilena.bataiosu@yahoo.com.;

185