MTHnELA DoBos

Limba si.,

/\ \,

romana

Evaluarea Nalionald

2020

Cla,s,a a Vlll-a

Guprins

Cuoint-inainte

EVALUAREA NATIONAIA PENTRU ABSOLVENTtr CLASEI A VIII-AP r ecizdri privind $rucnra zubiectelor

'"'::i:.#.-"ffJfiTr-"#'.:HH:"ff.*ilY::::"""*::::::: s*v*n:;i:TffiJ'J:T;T'#H;;;;;;;;;;il;:: : : ::: ::::::::: : :::: :::::: l?

Exploreazl universul genului epic!............. 12

Aplicalie (A)............... IzAplicaqie (B)............... 13

Realizarea rezumatului unui text epic.............. 15

Aplicapie (A)............... 16

Trislturile textului narativ (2) ... ... ....... 20

Rezumatul unui text epic (3) ........;i........... 22

Expozijiunea unui roman (6) .... ..... ... 29

Cadrul acgiunii in opera epice (7) 3lSemnificagia punctului culminant in nuveli (8) ............... 34

Rolul dialogului in schila (9) 36

Personajul: definilie, trisdturi specifice ...................... 39

Variantd de compunere despre caracterizarea unui personaj dintr-un text la prima vedere 39

Exploreazd natura personajului!................... 4IAplicajie (A) ....... .. . 4IAplicalie (B). ... ......... 42

Basmul popular: definijie, trisituri specifice...... .......:............. 55

Varianti de compunere despre apartenenta unui fragment la specia basmului popular 55

Exploreazi lumea basmului!............... 57

Aplicajie (A)............... s7

Aplicagie (B)............... ................;.... 58

Basmul popular (15) .............. 60

Basmul popular (16) .............. 62

Basmul popular - caracterizarea personajului (17) 64

Expoziliunea unui basm (18).............. 66

Basmul popular (19) .............. 69

Fabula: definilie, trdsituri specifice 72

Varianti de compunere despre apartenenta unui text la specia fabulei......... ...................... 72

Exploreazl lumea fabulei! ................. 74

Aplicalie (A) .............. 74

Aplicalie (B)............... 75

Fabula - caracterizarea personajului (23) 83

Balada populari: definiqie, trdsituri specifice....... 87

Variantd de compunere despre apartenenla unui text la specia baladei populare...... 87

Exploreazd lumea baladei populare!... 89

Aplicagie (4 .. ... ...... 89

Aplicalie (B)............... 90

Baladapopulari - opinia despre mesaj,/semnifrca1ie Q5) 92

Balada popularl (26)......... .... 94

Balada populari - caracterizarea personajului Q7)......... 96

Balada populari - opinia despre mesa.i/semnificalie (28) 99

Balada populari Q9).............. .......... 10i

Genul liric: definijie, trisituri specifice....... .............. 103

Variantd de compunere despre apartenenta unui text la genul liric............. ...................... 104

Exploreazi universul genului liric!............. .......... 105

Varianti de compunere despre semnificaiiile titlului unui text liric............. ..................... 107

Exploreazd relalia titlului cu lumea operei!......... ...................... 108

Varianti de compunere despre mesajul/semnificagiile unui text liric............. ................... 111

Exploreazd.universul de semnificalii al operei lirice!........... ..... ll2

Semnificalia titlului operei lirice (34) .............. ...... 122

Semnificalia titlului operei lirice (35) .............. ..... 124

Mesajul/semnificalia operei lirice (36) .............. .... 126

Semnificaqia titlului operei lirice (37) .................. 128

Pastelul: definilie, trlsituri specifice....... ................... 13C

Varianti de compunere despre apaftenenga unui text la specia pastelului .... 130

b_

64

66

69

72

72

74

74

75

77

79

81

83

85

87

87

89

89

9C

92

94

96

99

101

1C3

1:+

I -:)

I -{f

1:r1:E

1:8

1i:111

111

111

11i115

117

118

L2A

1,22

124

126

r28130

130

Exploreazi. universul pastelului!.... ............,.......... L32

Aplicajie @). .. ........ ............... 133

Pastelul - semnificaqia titlului (39) .............. ......... I37

Doina populari: definijie, trlsdturi specifice ............. t4SYariantd, de compunere despre apartenenla unui text la specia doinei populare...... ........... 145Exploreazd.universul doinei populare!..... ............ 1.47

Doina populari (43) .............. .......... I49Doina populari (44) .............. ............ 151Doina populari (45) .............. ............. 153Doina populari (46) .............. ............ 155Doina popularl - opinia despre mesaj,/semnificalie (47).... ...... 157

Genul dramatic: definilie, trisituri specifice .............. 159Yariantd, de compunere despre apartenenla unui text la genul dramatic...... ...................... 159

Exploreazd.universul genului dramatic! ............... 161

Aplicajie (4............. ................. 161

Genul dramatic (+8)......... ................... 165

Genul dramatic (a9)........... ................. t67Genul dramatic (50)........... .............. L6g

Genul dramatic - caracterizare personajului (51) .................... 172Genul dramatic (52)........... ............... 174

Modurile de expunere: naraliunea, descrierea, dialogul....... ............ 177

Naraliunea: definilie, trisituri specifice....... .......... I77Variantl de compunere narativd ...... t78Exploreazl,universul naraqiunii! ...... t78

Descrierea: definijie, trdsituri specifice....... .......... 180

Varianti de compunere descriptivi. Tabloul de naturI..... ........ 181

Exploreazd universul descrierii de tip tablou!................... ........ 181

Varianti de compunere descriptivi. Portretul ... 183

Exploreazd, universul descrierii de tip portret! .................. ........ 183

Variantd de compunere despre caracterul descriptiv al unui text literar ...... 185

Dialogul: definilie, trisdturi specifice....... .............. 186

Exploreazd, comunicarea dialogatl! ....................... 185

Descrierea artistici (55) .............. ...... tg2

Povestirea unui text epic (57) ..........,.. t96

Textul nonliterar: definigie, trdslturi specifice....... .... 19gYariantd,de compunere despre caracterul nonliterar al unui text ............. ... 19gExploreazdvalenple textului nonliterar! ..".,....... I99

Aplicalie O.............. ............... 202Exprimarea argumentate a unui punct de vedere/a opiniei pornind de la un text nonliter ar................. 203Rezumatul unui rext epic (58) ......... 204Povestirea unui texr epic (59) ........,. 206Relaiia autor-narator-personaj-cititor intr-o operi epici (60).............. ........... 2og

Partea a II-a - TESTE FINALE (firi sugestii de rispuns)....... ......... ............... 2I1

Partea a III.a - Rispunsuri la testele de antrenament............... ...... 253

Trisiturile textului narativ (2) ............. . .............. 255Rezumatul unui text epic (3) ............ 255

Expozijiunea unui roman (5) ............ .. ................ 258Cadrul acliunii in opera epicd, (7) ...... 25gSemnificagia punctului culminant in nuvele (8) ............... ........ 26A

il",:i"1llit,Hl::::l::l :::: : :: :: : : : :: : ::: :: : :::: 262

198

198

199

t99200

202

203

204

206

208

2rt2t2213

2t62t82t9221

223

225

227

229

23t233

235

237

240

242

244

245

247

249

253

254

254

255

255

256

257

258

259

260

26t262

263

264

264

265

Basmul popular (15) .............. ............ 266

Basmul popular (16) .............. .......... 267

Basmulpopular-caracterizareapersonajului(17)Expoziliunea unui basm (18).............. .................. 269

Basmul popular (19) .............. ............ 269

Fabula - caracterizarea personajului (23) ............. 273

Balada populari - opinia despre mesaj,/semnificajie (25) .......... 275

Balada populari Q6).............. ............ 276

Balada populari - caracterizarea personajului (27)......... ....,,.... 276

Balada populari - opinia despre mesaj/semnificalie (28) .."....... 277

Balada populari Q9).............. ............ 278

Semnificalia titlului operei lirice (34) ............."...... 282

Semnificagia titlului operei lirice (35) ...'................ 283

Mesajul/semnificalia operei lirice (36) ...:..:......'.'.... .....'.'........... 284

Semnificagia titlului operei lirice (37) ..-..............'... 285

Pastelul - semnificagia titlului (39) .............. ....'.... 287

Doina populari (4t . .. ....... ...'.....' 292

Doina popularl (46) .............. '..'...'... 292

Doina populari - opinia despre mesaj/semnificagie (47).... ....... 293

Genul dramatic (a8)........... .'........'.... 294

Genul dramatic (a9)........... '............. 295

Genul dramatic - caracterizarea personajului (51) ............."..... 297

Genul dramatic (52)........... ............." 298

Modurile de expunere: rtarati:unea, descrierea, dialogul....... .......... 299

Povestirea unui text epic (SZ) ........... 302

Rezumatul unui texr epic (58) ........... 303Povestirea unui rext epic (59) ........... 304Relagia autor-narator-personaj-cititor intr-o operi epicd (50).. ........... .......... 305

Genul epic

lnvald definilia!Genal epic cuprinde totalitatea operelor narative tn prozd sau in aersuri, tn care se relateazd tntkmplari

reale saw imaginare puse pe seanTa unor personaje ;i pooestite de un nardtor. Existenpa conflictwlui, eoolupia

progresiad a acpiunii, precunT ;i plasarea acesteia tn timp Si spagiu diferenpiaz,i opera Eicd de alte tipuri de

texte literare.

Aplici in compuneri!. tn op.r" epicd autorul i;i exprimi in mod indirect ideile gi trdirile, prin intermediul acliunii gi al

personajelor.. Modwl de expunere specific este naraliunea la persoana a III-a sau la persoana I, realizatd dintr-un

unghi obiectiv, neutru (fera implicarea afectivd a povestitorului) sau subiectiv (atunci cAnd naratorul este

gi personaj al intAmplariiprezentate sau face aprecieri asupra eroilor acesteia).. Naraliunea se poate asocia cu dialogwl (dinamizeazi ritmul narativ, pune in valoare relaliile dintre

personaje, creeazd. impresia de veridicitate a intAmplerii, evidengiazi conflictul etc.) si cu descrierea (an-

coreazd spalio-temporal acliunea, avAnd rol portretistic sau de atmosferi).. intr-rrn text epic pot exista dord" planuri: unul exterior, faptic ai unul interior, al trlirilor gi al gAn-

durilor eroilor.. Conflictul este reprezentat de o ciocnire tntre personale (conflict exterior) sau de triiri contradictorii

ale aceluiaqi personaj (conflict interior).. Prezenlapersonajelor este o trisituri distinctivd a genului epic. Acesteaparticipdla acliune in diferite

grade - secundare, episodice, figurante -, iar dupi natura faptelor sivArgite pot fi pozitive sau negative.. Episoadele Si secvenpele narative sunt legate prin tnl,inpuire (,,apot" ,,,dupI cAteva z:le"), ahernanpd

(,,in acest timp", ,,pe cAnd") sau inserpie (in interiorul unei relatdri, care devine ,,ramd", este introdusio alti istorisire).

. Incipitul reprezintd fragmentul introductiv dintr-o operi epici, avAnd o anumiti relevanli pentru

mesajul/semnificaqia textului. tn fo"rt" multe cazuri,incipitul este gAndit in relagie cufi.nalul (simetrie/

contrast/analogie/reluare etc.), astfel incAt opera i se deschide cititorului ca un cAmp de semnificalie

structurat, ce se cere explorat treptat.. Acqiunea se organizeazdintr-o succesiune de momente ale subiectului: expoziliunea (situalia iniqiala);

intriga (cauza ce declangeazd acgiwea); desfegurarea acaiunii; punctul culminant (situagia tensionati);

deznodemAntul (situaqia finale).. intAmplarile sunt plasate intr-un context spalio-teTnporal, prin prezeflIa:urrior indici spatiali ;i tempo-

rali (adverbele gi locuqiunile adverbiale de loc gi de timp, substantive care exprimi circumstanqe temporale

sau spatiale, nume de locuri etc.).. Timpurile aerbale specifice naraliunii sunt imperfectul gi perfectul compus.

10

Lpldri

>lupia

ri de

.9ial

tr-un

I este

intre

r. (an-

gan-

:torii

ferite

tive.

nnpd

rdusi

3ntru

:trie/icalie

:iale);

rati);

tmpo-

orale

Yadantil de compunere despre apartenenfa unui text la genul epic

A. Citegte cu atenfie textul:Inaintau amAndoi in vArful picioarelor, cu mare grijl, gi de cAte ori podeaua scA4Aia mai puternic, se

oPreau brusc, fnAndu-gi risuflarea. $i in acea clipi, aproape fara sa-gi dea seama,Ieronim apasa butonrrllempii de buzunar gi rimAneau pe intuneric.

- Sd nu-ti fie teamd, ti sopti cAnd, pulin timp in urmd, se impiedici de o frAnghie pe care nu o purusevedea gi, rezemindu-se, ca sd nu cada, de un dulap, una din ugi se deschise incet, r.aa'ai"a prel.rrrgl ." rr1geamit infundat. Se nu-1i fie teamd. Nu e nimeni in toati casa...

- Atunci de ce vorbeqti atAt de incet? il intreba celalalt.Ieronim reaprinse lanterna gi roti de cAteva ori conul de lumini in jurul beiatului, fera se-1tnal1e totugi

pAnr in dreptul figurii. Dar nu avea nevoie. O vedea destul de bine: fala ofilitr de licean, cu ochii adAncilinefiresc in orbite, buzele subgiri qi pdrul tuns scurt, cu un inceput de breton pe frunte.

- Spuneai ci te cheamd Vlad, nu e aga?

- Vlad. Vladimir Iconaru.

- Afle de la mine, amice Iconaru, spuse apropiindu-qi pulin capul, ci niciodati, nimeni, in nicio pieside teatru, in niciun roman, in nicio poezie,nimeni, repet, n-a cutezatsi. vorbeascr cu glas ,ror-al cArrdse introduce noaptea in podul unei case strdine gi se introduce, ca noi, cu un scop bine precizat: sd giseascilada in care viduva eroului de rdzbot, generalul Iancu Calomfir, a plstrat .r, pi.t"t"^uniformele de galeale sogului ei; sd giseascd,, zic,lada, sd-i spargi lacitul. Se fure cele doui uniforme. Reper, sr fure dluiuniforme de general.

(lt4ircea Eliade, Uniftrme de general)B. Model de compunere

Introducere a.Prezint sintetic patru trisituri ale genului epic.Genul epic cuprinde totalitatea operelor narative tn prozd sau tn oersuri, in care se relateazd tn-

tlmplari reale sau imaginare puse pe seama unor personaje si povestite de wn narator. Existenpa con-flictulwi, ertolwpia progresiod,a acpiunii, precum gi plasarea acesteia tn timp si spapiw diferenpiazi operaepic,i de ahe tipuri de texte literare.b. Introduc in discuqie textul analizat.

Fragmentul din textwl Uniforme dc general de Mircea Eliade ilwstreazd pe dElin trdsdtwrile wneiopere Eice, prezentind aventura a doi baiepi ce-;i propun sd fure doud wniforme de general.

Cuprins a. Precizez gi comentez cel pugin o trisituri a genului epic.Un prim arguftrcnt tl reprezintd existenpa celor doud personaje, Ieronim;i Wad, implicate tntr-o

acpiune tensionatd. Cei doi p,itrund pe ascuns in podul unei case, cu scopul de a fura, dintr-o lada fn-c,uiatd, dow,i uniftrme d.e general. Relapiile dintre ei nw sunt tnc,i bine coiturate, nara,tiunea aflindu-sela tnceput, dar intuim cd ele vor conduce cdtre o epolwpie ulterioard tn crescendo a evenimentelor.Personajwl-principal se contureazd a fi leronim, din perspectiva acestuia realizindu-i-se in fragmentun portret fizic succint lui ,Wad. In mod specific epicii, tntilmplarea prezmtatd este inserata prin indici/e timp ;i spa,tiw, cbiar dacd acestia sunt destul de oagi: ,,niaptea';, "tn

podul wnei case strline".b.Precizez gi comentez alte trisituri ale genului epic.

Al doilea argument constd tn organizarea textului tibfor*o unei nara{iuni puse pe seama unuipo'uestitor ornniscient, care relateazd faptele cu obiectiuitate. Dialogul este viu, rnariind tensiuneamomentului pi contribuind la crearea swspanswlui, dupti cum reiese dii scbimbwl de reptici: ,,- Sd nu-pifi'e teamd, ii ;opti cind, pwpin timp tn wrn7d, se tnxpiedic,i de o fringbie pe care or- o prt y oedea,,,,- Atunci de ce aorbe;ti atit de fncet? ll tntrebd celdlab". Totodatd, prin descriere) de tip tablou6l^9!'eaya -scArpiia

mai puternic') se contwreazd cadrul ndra{iunii, i)r prin cea portretistia (,,fapofilita de licean, cu ochii adincipi nefiresc tn orbite, buzele swbpiri ;i parul tuns siwrf) se nuanieazdcaracterwl personajelor Si se anticipeazd faptele.

11

incheiere I Formulez sintetic o concluzie care are legituri cu ce e mai important in cuprins.ASadar, surprinzind realitatea tn mod oerosimil, grapie celor dowd personaje irnplicate tntr-o

acpiune plind de suspans, proiectat,i spapio-temporal ;i conturatd de wn narator, fragmmtul citat ilws-

treazd trdsdturile gmului epic.

Exploreazd universul genului epic!

Aplicalie (A)Citegte textul de mai jos 9i rezolvi sarcinile de lucru formulate:Ploua. Piscurile munlilor erau ascunse; nicio adiere; pietrele luceau. Micul munte cu lignit era acope-

rit de ceagi. Sa fi jurat cd o amlrdciune omeneasci inviluie chipul de femeie al colinei, ca gi cum acesta arfi displrut sub ploaie.

- Inima omului suferd cAnd ploui, zise Zorba, nu trebuie si-i purtim picd!

Se apleci la picioarele unui gard de mlricini gi culese primele narcise silbatice. Le privi o bund bucatlde timp, nu se mai sdtura privindu-le, de parcl vedea narcise pentru prima oard;le mirosi inchizAnd ochii,ofti qi mi le d;rui.

- Dac-am gti, jupAne, zise el, ce spun pietrele, florile, ploaia! Poate ci ele cheamd, poate ci ne cheami,qi noi n-auzim. CAnd se vor destupa urechile oamenilor? CAnd vom avea ochii deschigi si vedem? CAnd

vom deschide bralele sn imbrfiignm totul, pietrele, florile, ploaia, oamenii? Ce zici de asta, jupAne? $iterfeloagele tale, ele ce zic?

- Se le ia dracul, am zis, slujindu-mi de expresia preferatd ahiZorba, si le ia dracu!

Zorba mi lul de braq.

- SI-gi spun acu' o idee care mi-a venit, jupAne, da' sl nu fie cu supirare: aduni-1i grimadd toate ter-feloagele gi dnJe foc. Dupi asta, cine qtie, nu e$ti prost de felul tiu, e$ti om de treaba, poate mai iese ceva

din tine!

,,Are dreptatq are dreptate! Striga un glas in mine, are dreptate, dar nu pot!"Zorba govii, reflecti. Apoi, dupi o clipi:

- Eu...pricep eu ceva gi... zise el.

- Ce anume, spune!

- Nu $tiu exact. Mi se pare, aga, ci pricep ceva. Dar cAnd incerc si rostesc acel ceva, se duce totul de

rApe. tntr-o zi, cindoi fi in forml, o sl qi-l dansez.

(Nikos Kazantzakis, Alexis Zorba)

a.Literatur|l.Precizeazi, tntr-un enun!, maniera in care va exprima Zorba ceea ce ,pricepe" despre lume.

2. ExplicI, in 30-50 de cuvinte, rolul verbelor la timpul imperfect de la inceputul fragmentului dat.

3.Realizeazl, in 80-100 de cuvinte, o scurte caracterizare a personajului principal din fragmentul dat.

4.PrecizeazI doui funcjii ale dialogului in naraqiunea datI.5. Transcrie doui figuri de stil diferite din textul dat.

6. Expriml-ji opinia, in 60-100 de cuvinte, despre semnificajiile fragmentul,i: Sa-pi spun acu' o idee

care mi.-a venit, jupi.ne, da' sd nu fi.e cu supdrare: adund-pi grdmadA toate terfeloagele ;i d,iJe foc. Dupd asta,

cine stie, nu erti prost de felul tdu, e$ti om de treabd, poate mai iese ceaa din tine!

b. Fonetici, vocabular, acord1. Subliniazn silaba accentuatd din cuvintele: adiere, luceau, acoperit.

12

coPe-

:sta ar

rucate

ochii,

?amd,

CAnd

re? $i

:e ter-I CeVa

tul de

Zorba)

dat.rl dat.

o idee

i asta,

2. Transcrie grupul de sunere din secvenla: mi Ie ddrui.3. Explici modul de formare a doul cuvinte oblinute prin derivare din urmiroarea secvenld: Sd fi.

jurat cd o amdrdciune omeneascd invdluie chipul de femeie al colinei.4. Alcituieqte doud enunguri pentnr a ilustra caracterul polisemantic al cuvAntului brapdin enunpl:

Zorba m,i lud de brap.

5. Scrie sinonime potrivite pentnr sensul din context al cuvintelo r: ;oodi, reflectd, clip,i, pricep, subliniate in textul dat.

c. Ortografie, punctuafie, forme corectel.Prezintd' rolul virgulei in enunlul: - Inima omului sufer,i cind ploud, zise Zorba, nu trebuie sd-i pur-

tdrn picd!2.Precizeazr rolul stilistic al apostrofului in structura: da' sd nufie cu supdrare.3. Motiveazd, prezenla ghilimelelor in interiorul textului dat.4. Corecteazi enunprile:Plantele care le-au vdztt eraupline de taine.Omul al cirei prieten este devorar se poare declara fericit.

d. Morfologie gi sintaxiT.Precizeazd modul gi timpul verbelor: am ;ti, goodi, sd rostesc, oifi^2. Transcrie din primul alineat un verb care nu admite subiect.3.Precizeazr funcqia sintactici a cuvintelor subliniate, menlionAndpartea de vorbire prin care se

exprimi: S,i l: ia dracul, ,* ., slujindu-m,i de expresia preferatd a lui Zorba, sd le ia dracu!4. Meniioneazd predicatele gi subiectele din secvenpa Dac-arn ;ti, jwphne, zise el, ce spun pie*ele, flo-

rile, ploaia!5. Realizeazd, contragerea propoziqiilor subordonate din urmitoarea frazd, precizind rezultatul

oblinut: Dar cknd tncerc sd rostesc acel ceva, se duce totul de rip,i.6. Transcrie propozigiile subordonate din urmitoarea frazd,, precizAnd felul acestora: Poate c,i ele

cbeamd, poate cd ne cheamd, Si noi n-awzim.

Aplicagie (B)Citegte textul de mai jos gi rezolvi sarcinile de lucru formulate:IJn negustor, umblAnd prin mai multe sate gi orate, ca sI cumpere grAu, plpuqoi gi altele, intr-o zi

ajunse la un pod;i cAnd era si treacl vizu un om care se odihnea acolo: acesta eraPdcald. Negustorul,voind si afle ceva de la el, ca orice negusror, se apropie de dAnsul gi-l tntreba:

- De unde egti, mIi cre$tine?

- Ia din sat de la noi, rispunse Pncala. 1...1

- Eu i1i zic: pe cine ascultaqi voi aici in sat?

- I! ha! atni vorbd! Ascultem pe hutarul mog Bran; cAnd incepe si cAnte, tot sarul $I cu ochii gi

urechile gintl la el.

- Nu zic aqa, mii nitirdule! Respunde-mi odati cum re-ntreb.

- Ei, cum?

- Eu te-ntreb de cine aveli fricd, aici in sat mai mult.

- Vileu, maici! Ia, de buhaiul lui mog popa, mare frici mai avem, mimulicn. CAnd vine sara de la pis-cut, fugim de el care incotro apuclm, cd atite de tnfricogat, de gAndegti cI e turbat. CAnd incepe si mugeasci,sparie chiar 9i copiii din sat.

13

- M;!... da'! ce namili de om e$ti tu? Nu cumva e$ti vrun duh riu, frate cu Meazd-noapte sau cuSpaima-pidurei?

- Ei, Doamne! De ce mi-ntrebi, cAnd mi privegti? Ce? Nu md,vezici-s om ca gi dumni ata: cu cap,cu ochi, gurI, nas, mAni gi cu picioare, mi migc gi mi uit ca toti.

- A$a te vdd gi eu, dar ai minte gi simlire abiacaun dobitoc. Ia spune-mi ,zdu: avegibutnari sau dogariin sat la voi?

- Avem.

- Na cinci bani, gi du-te si-1i puie doagele ce-1i lipsesc.

(Ion Creangl, Pdcald)

a.Literaturdl.PrecizeazI doul trdsiruri ale personajului p;cala.

2.ExpIicd', tn 30-50 de cuvinte, ultima replicl din textul dat: - Na cinci bani, ;i du-te sd-pi puie d.oagelece-pi lipsesc.

3. Transformr in vorbire indirectr primele doui replici din fragment.4. Formuleazd, doud, idei principale/secundare din textul dat.5.Precizeazi doud mijloace de realizare a oralitilii in textul dat.

b. Fonetici, vocabular, acordl.Precizeazi numirul de litere gi numirul de sunete din cuvintele: fugirn, mugeascd, picioare, cinci.2. Transcrie grupurile de sunete din secvenga Ia, de buhaiul lui moS popa.3. Transcrie un regionalism lexical din primul alineat.4. Explicr modul de formare a unui cuvAnt obqinut prin conversiune gi a unui cuvAnr oblinut prin

comPunere din urmitoarea secvenli: Nu cumta e;ti wun dub rdu,frate cu Meazd-noapte sau cu Spaima-p,idurei?5. Scrie doul expresii/loculiuni care si conline substantivul zl.

c. Ortografie, punctuafie, forme corecte1. Scrie o propozigie in care cuvAntul subliniat din urmrtorul enunl sn fie diferit ortografiat: Rris-

punde-mi odatd cum te-n*eb.2. Transcrie doui cuvinte cu formi neliterari din textul dat gi scrie forma literard,a acestora.3. Explicn semnele de punctualie din secvenla: - Vdleu, maicd!4.Prezintd, rolul cratimei in secvenla'. De ce md-ntrebi, cknd rn,i priaegti?

d. Morfologie gi sintaxi1. Transcrie doui adverbe relative din fragmentul dat.2.Precizeazr modul 9i timpul verbelor: sd treacd, se odihnea, rdspunse, std..

3. subliniazi predicatul din urmitoarea propozilie De unde esti, mdi cre;tine?4.Precizeazi funclia sintacticd a cuvintelor subliniate, menlionAnd.partea de vorbire prin care se

expriml: Eu te-ntreb de cine aoeli fricd aici in sat mai mwlt.5. Realizeaza contragerea ultimei propozilii subordonate din textul dat, precizind rezultatul obginut.6. Transcrie doul propozilii subordonate din urmitoarea f.razd., precizind felul acestora: Cind pine

sara de la pdscut, fugim de el care incotro apucdm, cd atit e de infricopat, de gind,e;ti cd e turbat.

"{

14

au cu

L cap,

Logari

',ical,i)

)agele

nci.

. Prindurei?

: Rds-

lre se

ginut.

I vine

Realizar e rezvmatului unui text epic

A. Cite;te cu atenfie textul:Sanda e singurr-singurici. ii mri place afari la uli1r. Nu pentru cd ar fttrecirori, dar afardcAntecul

vine mai bine. E cald, dar deprinsl e fatala ger gi la argili. Cu bralele goale, cu poalele aninate in brAu 9icu qtergarul in cap, ea nici nu simte vremea lui cuptor; cAntl, intinde firul, descurci jirebial gi se pierdetn tineregile ei.

Din vale vine un cAine flocan, pe mijlocul ulilei. CAteva sute de pagi de la cotituri, el ziregte o clipipe Sanda, se opregte, ridici capul, ciulegte gi incepe a scheuna incet. Sanda se tntoarce cu firul qi iardgi se

aratdl^ cotituri. CAinele tresare, prinde viagi gi, cu ochii ajintili la Sanda, se repede in sus.Pentru o fatd, care urze$te pAnzd, de-a lungul gardului, un cAine flocan, mai ales cAnd nu vine, ci se

repede, totdeauna este o ivire mai mult decAt supdricioasd. Sanda 1ipi, apoi rimase incremeniti de spaimi,cr f.aya albe ca fagurele gi cu ochii alintiqi la cAine.

Ca o gopArh insi, cu labele intinse, colbeind cu coada gi scheunAnd, se tArAie cAinele pAnr in apropie-rea ei. Acolo apoi rimase turtit la pdmAnt, privind fata speriati, scheunlnd iar cu fricn gi muqcAndu-gicoada neincetat.

Sanda igi veni in fire. li pnt." c-a maivdzut adeseori acest cAine, dar unde gi cum nu-gi aducea aminre.Deodati, faga ei se insenini.

- Scormon! strigd ea cu bucurie, ca gi cAnd ar intAlni un vechi prieten.CAnd auzi cAinele acest cuvant, slri iute la picioarele ei, apoi se ridicd cu labele pe ea gi iarigi ii cuprinse

picioarele, siri imprejur vesel, incepu si latre, sI scheaune gi iar5gi si-i lingd mAinile.

- Scormon! dragd, Scormon! zise ea, plecAndu-se spre cAine gi netezindul. CAt e de slab, slrmanul!Unde e Pascu?

La a:uzul acestui nume, cAinele incepu si scheaune incet, mai tare, tot mai tare, in sfArgit el iqi ridicicapul in sus qi incepu sd urle.

(Ioan Slavici, Scorrnon)

t jirebie - grup de treizeci de fire de tort, formind o unitate de mlsuri lalurzit,la depinat

B. Model de compunere

1. Pregitirea rezumatului- citesc textul cu atenlie, pentnr a-l inlelege;

- segmentez textul in unitali logice/paragrafe organizatein jurul unei idei centrale;

- extrag ideile principale 9i unele idei secundare careconlin informalii de bazd referitoare la cadrul intAm-plerii, la relagiile dintre personaje,la starea sufleteascda acestora etc.

2. Redactarea rezumatului- folosesc limba literard;

- inlocuiesc persoana I qi a II-a cu persoana a III-a;- transform vorbirea directi in vorbire indirecti;- folosesc prbzentul sau perfectul compus ca timp debazd;

- nu dau citate din text; nu fac comentarii/aprecieri asu-

pra textului de rezvmat;

- md exprim clar, concis, armonios gi firesc.

in plin,i oarri, Sanda este singurd acasd, undc toarce cin-tind. Din oale se apropie un ciine care, cAnd o recunoaste

pe faai, se repede Ia ea, speriind-o.

Dupd ce i;i. oine infire, Sanda tSi d,i seama cd tl cwnoaye

pe ciine, strigindu-l pe nurrre cu bwcurie. Scorrnon este

fericit ca a fost recunoscut ti face gestwri de prietenie.

PrivinduJ cu rnai rnwbd atmpie, fata tl regdse;te skb ;ineingrijit, tntrebinduJ unde este Pascw. Auzind rostit nu-rnele stdpinului sdu, cdinele devine trist;i tncepe ai uile.

15

Test final 1

Subiectul I (a0 de puncte)Citegte urmitorul text:

tmi iau numirul meu de pietregi le agez cAt mai riscantqi-ncep jocul convinsdci oricum voi pierde.

De ce joci, totugi?

mi veli intreba.

Ce altceva pot sd fac?

vi voi rispunde.

Apoi liniEtitdvoi muta mai departe

piatre dupi piatrimunte dupi munte.

(Ileana Milincioiu, /oc)

A. Scrie rispunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos:

1. Noteazi cAte un sinonim potrivit pentnr sensul din text al cuvintelor subliniate: conoinsd,linistiai. (aB

2.Formeazd, prin derivare, un verb gi un adjectiv de la substantivul piatra. (4p)

3. Transcrie doui grupuri diferite de sunete din versuril e, fmi iau numdrul meu de pietre. (4p)

4. Menlioneazi ro|u| semnului intrebdrii din versul: Ce ahceva pot s,ifac? (4p)

5. Exemplificd doud mirci lexico-gramaticale diferite ale prezengei eului liric in textul dat. (ap)

6. Prezintd. doul argumente privind modernitate a poeziei date. (19

B. Redacteazd, o compunere de minimum 150 de cuvinte, in care sI-gi exprimi opinia despre mesajul/

semnificalia poeziei Joc de Ileana Mihncioiu. (t6p)

In compune rea t\ trebuie:

- si formulezi o opinie despre mesajul/semnificalia textului citat;

- sn-pi suslii opinia formulati prin doul argumente potrivite, valorificAnd textul dat;

- si respecli structura specificd tipului de compunere cerut;

- si ai obligatoriu numirul minim de cuvinte precizat.

Subiectul al IIJea (36 de puncte)Cite;te urmitorul text:

$ahul este un joc a cirui istorie a fost scrisl mai mult de cltre legende. [...]Astfel, o primi legenda ni-l indicn pe Sem, fiul biblicului Noe, ca inventator al jocului de gah. Pregitirile

fecute de acesta cu ocazia apropierii marelui potop ar fi inclus gi luarea pe corabia lui Noe a unor jocuri

cu care oamenii si igi petreacl timpul. Printre acestea s-ar fi numirat qi o formi simplisti a jocului de gah.

tn cadrul unei cronici chineze din secolul al X-lea i.Hr. autorul relateazd participarea ca spectator la

un joc ce se aseamini foarte mult cu jocul japonez Go sau Go-Bang, despre care se gtie ci face parte dinaceeagi categorie cu qahul. [...]

Ipoteza conform cdreia gahul ar fi fost creat de citre Aristotel se regisegte, bineingeles, in literaturagreacd.Ideea este susqinuti de faptul cd Alexandru cel Mare, regele macedonean al cirui profesor a fost

212

oiu, Joc

,ita. (4A,

:sajul,

itirile>curi: qah.

or ia: din

turafost

Aristotel tntre anii 343 - 3231.Hr., ar fi fost considerat, dupl unii istorici, un foarte bun jucdtor de gah.

De asemenea, se pune gi intrebare a dacd nu cumva cel care l-a invilat de fapt pe Alexandru si joace gah

nu ar fi fost chiar regele persan Darius III, capturat de Alexandru in bltelia de la Issos din anul 333 i.Hr.(http : / / www.mrsport. ro)

A. Scrie rispunsul pentru fiecare dintre ceringele de mai jos:

1. Formuleazdcite un enunl in care sdprecizeziurmitoarele aspecte din textul dat:

- cine a fost profesorul lui Alexandru Macedon;

- un joc care face parte din aceeagi categorie ct gahul. (4p)

2.Prezintd,lntr-un enun!, una din cele trei legende citate privind originea qahului. (4p)

3. Menlioneazdgenulgi cazul substantivelor subliniate in textul dat. (4p)

4. Precizeazd funcqia sintactici a cuvintelor subliniate, mengionand partea de vorbire prin care se

exprimi: $abul este un joc a cdrui istorie a fost scrisd mai muh de c,itre legende. (4p)

5. Transcrie doud propozipii subordonate diferite din urmitoarea [razd,, precizAnd felul acestara. De

AsetneneA, se pune ;i tntrebarea dacd nu c!.lnioa cel care l-a tnvdpat de fapt pe Alexandru sd joace ;ab nu ar fi'

fost chiar regele persan Darius III, capturat de Alexandrw tn batalia de la Issos din anul 333 f.Hr. (ap)

6. Construi e;te o frazd alcltuiti din doul propozigii, in care si existe o propozilie subordonati com-

pletivi indirecti al clrei termen regent sI fie un adjectiv. (4p)

B. Redacteazd,undialog de 150-300 de cuvinte, intre Maria gi $tefan, despre modalitigile din zilele

noastre de petrecere a timpului liber. (12p)

In compune rea tq trebuie:

- sl respecgi structura unui dialog;

- si valorifici secvente din text care te pot ajuta in formularea ideilor;

- si respecgi structura specificl tipului de compunere cerut;

- si ai obligatoriu numirul minim de cuvinte precizat'

Noti! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerinlelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactxea intregii lucriri (unitatea compozigiei - 2 P.; coerenla tex-

tului - i p.; ,.girtrul de comunicare, stilul gi vocabularul adecvate conginurului - 2 p.; ortografia - 3 p.;

puncrualia- 3 p.; arezareacorecteatextuluiinpagini- 1p.,lizibilitatea- 1p).

Test final 2Subiectul I (a0 de puncte)Citegte urmitorul text:Ar fi trebuit si fie incercat de bucuria revederii, aga scria tn toate cn4ile pe care le citise: trebuie si fii

incAntat c|nd te intorci in locurile natale, inima bate mai tare, ochii gi se impiienjenesc de emogie. $i te

bucuri de cei dragi. Nu reugea si distingi bucurie in ceea ce simlea, era un amestec de teaml 9i de curio-

zitate. Se temea ca reintoarcerea in vacanld. si nu devinl definitivl, sI nu se intAmple ceva care sll im-

piedice si revini in lumea pe care o alesese gi pe care voia si o serveasci. Si aparl ceva neprevdzut gi sd

spulbere noua lui identitate, incdfragtld,. O identitate pe care aici trebuia sd o ascunda de familie si de

213