210223289 Preparator Evaluarea Nationala 2014

7/23/2019 210223289 Preparator Evaluarea Nationala 2014

1/76

LIMBA I LITERATURA ROMN

Sc. Gimn. Suplac

Prof. Mois !ocos11


2/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise

!uprins

"o#ica

L$icul

!u%&n#ul

!a#'oriil smna#ic

(m)o'*+ira %oca)ularului No+iuni , #ori li#rar*

Gnul pic

Basmul

Po%s#ira

Nu%la Mo,uril , $punr

Gnul liric

"i'uril , s#il

Elmn# , pro-o,i i %rsifica+i

P*r+il , %or)ir

P*r+il , propo-i+i

Propo-i+iil su)or,ona#

No+iuni , punc#ua+i

2


3/76

"on#icaFonetica este compartimentul tiinei despre limb care studiaz sunetele limbajului

articulat. Fonetica studiaz! sunetele "caracteristicile sunetelor# modulde combinare a sunetelor $n cuvinte#modificrile sunetelor%&! accentul&

! intonaia.Sun#l

'istemul fonetic al limbii rom(ne este constituit din)) de sunete. *up modul ilocul de articulare# suneteleseclasific $n vocale# semivocale i consoane.+imba rom(n are , vocale# - semivocale i 22 de consoane .

/ocal Smi%ocal !onsoan

surde sonore

a p be t d

i k g

o f v

u s z

% j

"ce0ci1 "ge0gi1

k "che0chi1g "ghe0ghi1 h m

n

l

r

2if#on'ii

1)


4/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise*iftonii sunt rupuri de dou sunete "o vocal i o semivocal sau o semivocali o vocal% rostite $n cadrul aceleiai silabea"ma%# e"me%# a"fla-re%# o"e-ro%# a"sta%# a"ar-b%.

*iftonii pot fi

a% a s c e n d e n i "sau urctori% cu semivocala pe primul loci cuvocala pe locul al doilea a,e, u, a"ar-n, e-pu-re, u-te,sa-re, ma-r%&

b% d e s c e n d e n i "sau cobor(tori% cu vocala pe primul loc i cusemivocala pe locul al doilea a, e, o, u, o, "cra,ze, no,gu-tu, ca-do%.

Trif#on'ii

/riftonii sunt rupuri de trei sunete "dintre care o vocal i dou semivocale%rostite $n cadrul aceleiai silabe a"le-a-c%# a"tr-a%# a"i-ni-ma-r%.

3ia#ul

0iatul este un rup de dou vocale alturate care fac parte din silabe diferitea-u"a-ur%# e-a"te-a-tru%# i-o"bi-o-log%# o-o"zo-o-log%.

Sila)a

'ilaba este o parte dintrun cuv(nt care se rostete printrun sinur efortepirator# printro sinur desc3idere a urii. 4 silab poate cuprinde un sunet "ovocal% sau un rup de sunete dintre care unul este $n mod obligatoriu o vocal.

'ilabele sunt de dou feluri

a% silabe $ n c 3 i s e "se termin $ntro vocal% lu-mi-n&b% silabe d e s c 3 i s e "se termin $ntro consoan% dor-nic.

Accn#ul

5ccentul este evidenierea unei silabe din cuv(nt prin mrirea intensitii vocii.6n limba rom(n# accentul nu are un loc fi. 5ccentul cade# cel mai adesea# peultima i penultima silabspec-ta-tr,m-br

-


5/76

L$icul sau %oca)ularul

+eicul este constituit din totalitatea cuvintelor care eist i care au eistat c(ndva$n limb. +eicul este $nreistrat $n dicionarele monolinve care pot cuprinde p(n la178 888 de cuvinte.

S#ruc#ura %oca)ularului

6n vocabular# cuvintele se rupeaz $n diverse subansambluri dup caracteristicile lorformale# dup sens i dup provenien. Ele se mai deosebesc $n funcie de frecvenautilizrii lor# dup sfera de $ntrebuinare i dup apartenena la un anumit stil al limbii.

1% fondul leical principal "numit i vocabularul de baz sau fundamental%&

2% masa vocabularului.

"on,ul l$ical principal cuprinde cuvintele cunoscute i utilizate de toatecateoriile de vorbitori indiferent de nivelul de cultur# de domeniul de activitate sau dezona eorafic. 5ceste cuvinte se $ntrebuineaz $n cele mai importante situaii de viai de aceea folosirea lor nu este limitat la anumite stiluri funcionale ale limbii. Ele

denumesc noiunile de baz ale activitii de zi cu zi a oamenilor "cas, mas, scaun,pine, ap, lapte, tat, mam, frate, sor, cap, mn, picior, a merge, a spune, a face, amnca, a tri, bun, cald, erde, galben, !ncet, repede etc.%. 5adar# ele asiurcomunicarea $n cele mai diverse situaii# fiind absolut indispensabile $neleerii dintretoi vorbitorii de limb rom(n.

Masa %oca)ularului este partea cea mai mobil# dar i cea mai numeroas avocabularului. Ea este constituit din cuvintele care nu sunt cunoscute i nu sunt utilizatede absolut toi vorbitorii. Ca urmare a acestui fapt# ele au o frecven mai mic $n

comunicare. *in masa vocabularului fac parte urmtoarele cateorii de uniti leicalear3aismele# neoloismele# termenii te3nici i tiinifici# reionalismele# cuvintele dearou i de jaron. Ele constituie aproimativ 98: din leicul limbii.

Ar4aisml

5r3aismele sunt cuvintele care sau $nvec3it i au ieit din uzul eneral al limbii. Eleau $ncetat s mai fie folosite $n vorbirea curent din mai multe motive. ;nele dintre elenu mai sunt folosite deoarece realitile denumite "obiecte# instituii# $ndeletniciri#ranuri# funcii# aciuni% nu mai eist "ag, arnut, arca", berneeci, bir#, clucer,

17


6/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moisecomis, diac, flint, giubea, haraci, hatman, i$ari, i"lic, !mblciu, logoft, opai$, opinci,palo", pa", postelnic, serdar, sptrie, a mazili%# altele au fost marinalizate i scoasedin uz de concurentele lor sinonimice buche "a fost $nlocuit

prinliter%# bucoan"prin abecedar%# cinonic"prinfunc$ionar%#feredeu"prinbaie%#herb "prinstem%# iscoad "prinspion%# leat"prin an%# mezat"prin licita$ie%# ocrmuire "pringuernare%#pizm "prininidie%# rost"pringur%#slobod# olnic"prin liber%# oroa"prin cunt%#zapis "prindocument%#zltar "prinaurar% etc.

Nolo'isml


7/76

cuv(ntului curechi specific raiului moldovean $i corespunde $n limba literarcuv(ntul arz.

Aocabularul reional "dialectal% e constituit din cuvinte $ntrebuinate $n anumite zoneeorafice

B reionalisme din Moldova agud dudD, ciubot cizmD,cu"m cciulD# harbuz pepene verdeD, hulubporumbelD, ppu"oi porumbD,per# prunD, posmagi pesmeiD, poidl maiunD&

B reionalisme din Munteniaciurd cireadD, dad mtuD, fi"teic f(ie depm(ntD#gro"tei purcelD&

B reionalisme din 5rdeal aiusturoiD# biru primarD, bolnd nebun# prostD,ctan soldatD, cucuruzporumbD, papista" catolicD, palinc rac3iu# uicD.

!u%in#l , ar'ou i , 5ar'on

Cuvintele de arou aparin unui limbaj convenional secret creat i folosit devorbitorii unor rupuri sociale marinale i relativ $nc3ise pentru a nu fi $nelei de restulsocietii.

Cuvintele de jaron sunt caracteristice unui limbaj folosit deseori de unele rupuri devorbitori ca urmare a dorinei lor de detaare de masa vorbitorilor sau a pretinseisuperioriti intelectuale.

!u%&n#ul. 2fini+ia cu%&n#uluiCuv(ntul este unitatea de baz a vocabularului unei limbi. Prin cuv(nt se $nelee o

unitate semnificativ a limbii care asociaz o form cu un coninut. Forma cuv(ntuluieste constituit dintro $niruire de sunete "uneori i dintrun sinur sunet%# care pot fi

reprezentate rafic cu ajutorul literelor.

*up numrul de sensuri pe care le are un cuv(nt deosebim

a% cu%in# monosman#ic& sunt cuvintele care au un sinur sens&

b% cu%in# polisman#ic& sunt cuvintele care au mai multe sensuri aflate $n anumiterelaii& sensurile unui cuv(nt polisemantic sunt mai mult sau mai puin apropiate.

*rept eemplu de cuv(nt monosemantic ar putea servi cuv(ntul molecul,care se

definete prin sensul cea mai mic parte dintro substanD. /ot monosemantic este i1,


8/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moisecuv(ntulipotenuz,care are sensul latura opus un3iului drept $ntrun triun3idreptun3icD. Ca eemplu de cuv(nt polisemantic ar putea fi adus cuv(ntul foaie# cuurmtoarele sensuri 1. Frunz. 2. ucat dintrun material. ). ucat dreptun3iular de

3(rtie. -. 5deverin. 7. "6nv.% iar# revist. @. ucat de p(nz. ,. 'trat de aluat.Cuvintele polisemantice sunt# de reul# cuvinte foarte uzuale care denumesc noiuniimportante $n viaa i activitatea oamenilor. *intre cuvintele cu o structur semanticcomple pot fi menionate urmtoarele

B substantive polisemantice bucat, cadru, cap, cas, grai, mn, ochi, picior,putere, sistem, atr etc.

B verbe polisemantice a arta, a da, a duce, a face, a lua, a merge, a pune, a

prinde, a ridica, a scoate, a spune, a sta, a trece, a eni, a rea, a edea etc.B adjective polisemantice bun, frumos, greu, mare, mic, ru, puternic, slab, tare etc.

'ensurile cuvintelor polisemantice sunt actualizate $n cadrul unor contete diferite.*e eemplu# fiecruia dintre cele ase sensuri ale cuv(ntului cap$i corespund anumitecontete

Cap

1. Parte a corpului la om i la animale "( czut "is-a loit la cap.%&2. >ndivid# ins ")te capete, attea preri.%&

). Minte# judecat& memorie "*nde nu e cap, ai de picioare.%&

-. "6nv.% Aia "+mpratul i-a amenin$at pe oinici c or plti cu capul pentru!ndrzneala lor.%&

7. Etremitate proeminent a unui dispozitiv "capul "urubului%&

@. Partea de dinainte& $nceput# frunte. "-au pus !n capul coloanei.%.

Polisemia este rezultatul unor procese semantice# sursele polisemiei fiindmodificrile de sens# eprimarea fiurat i influenele strine.

Tipuri , sns. Snsuri proprii i snsuri fi'ura#

G


9/76

'ensurile din structura semantic a unui cuv(nt polisemantic sunt de mai multefeluri. *up relaia cuv(ntului cu obiectul denumit# se distin

a1 snsuri proprii6)1 snsuri fi'ura#.

'ensurile proprii ale cuvintelor reprezint rezultatul denumirii directe a obiectelor#caracteristicilor# fenomenelor. 'ensurile fiurate se datoreaz transferului denumirii unuiobiect asupra altui obiect. Cuvintele cu sens fiurat denumesc obiectele# fenomeneleindirect. *e eemplu cuv(ntul ulpe are urmtoarele dou sensuri 1. Mamifer carnivor#cu blana rocat# cu coada lun i stufoas& ulpea, moart-n cale o ezi, "i tot parcnu o crezi.& 2. "Fi.% Persoan viclean# ireat. )e ulpe e"ti tu C(nd este folosit pentru

a face referire la animalul respectiv# cuv(ntul dat are un sens propriu# iar c(nd estefolosit cu referire la om# el capt un sens fiurat.

'ensurile fiurate# spre deosebire de cele directe# sunt mai dependente de contet.5stfel# sensul fiurat al cuv(ntului se pune $n eviden numai $n cadrul unui contet. *eeemplu# cuv(ntul cap are $n limba rom(n# pe l(n sensul direct sediu al intelieneiDi sensul fiurat oriine a unor activitiD# care poate fi actualizat doar $n contete detipul/l este capul tuturor relelor.

6n limba rom(n# cele mai multe nume de animale "bou, catr, cine, cprioar, leu,mgar, miel, oaie, lup, urs%,precum i unele nume de psri "curc, gin, gsc,ultur, uliu%au o dubl utilizare una pentru a denumi vietile respective# alta pentru adesemna persoane# relief(nd epresiv caracteristici pozitive sau neative alepersoanelor.

Rla+iil ,in#r cu%in# i ca#'oriil sman#ic

6ntre cuvintele din limb se pot stabili urmtoarele tipuri de raporturi semanticesinonimia# antonimia# omonimia i paronimia.

Sinonimia

'inonimia este relaia dintre cuvintele diferite caform# dar apropiate sau identice casens. Cuvintele $ntre care se stabilesc asemenea relaii se numesc sinonime. Cuvintele cuforme diferite# dar cu $neles identic formeaz serii sinonimice constituite din dou saumai multe uniti

B substantive sinonime bucurie Heselie&cale 0 drum1 generozitate 0mrinimie&glas 0 oce&timp 0 reme&geamantan 0 aliz1 inim 0 cord1 zpad 0 nea

0 omt&noroi 0 glod 0 tin&curte 0 ograd 0 ocol 0 bttur&19


10/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos MoiseB adjective sinonime eternH e"nic&sur 0 crunt&mhnit 0 trist 0 amrt&

B verbe sinonime a fura 0 a "terpeli& a se opri 0 a poposi&a esti 0 a anun$a 0 a!n"tiin$a&a strica 0 a deteriora 0 a defecta&

B adverbe sinonime alene 0 agale.

An#onimia

5ntonimia este relaia stabilit $ntre cuvintele cu sens contrar. Cuvintele $ntre careeist asemenea relaii se numesc sinonime. *e reul# antonimele formeaz perec3i iaparin aceleiai pri de vorbire

B substantive antonimepace Irzboi1 !ntuneric I lumin1 ader I minciun1prieten Idu"man1 succes I e"ec1 buntate Irutate1

tinere$e Ibtrne$e& interes Idezinteres&B adjective antonime mare Imic1 tnr I btrn1 harnic I lene"1 frumos Iurt1

zgrcit I risipitor1 agreabil Idezagreabil1 drept Inedrept1

B verbe antonime a adunaI a risipi1 a plecaI a eni1 a construiI a drma& arde Ia plnge& a !narma Ia dezarma&

B adverbeantonime bine Iru& aici Iacolo&sus I#os& dereme Itrziu&repede I !ncet1aproape Ideparte1

B pronume antonime tot I nimic.

Omonimia

4monimia este relaia stabilit $ntre cuvintele care se pronun la fel# care $ns ausensuri diferite. 4monimia privete eprimarea unor sensuri complet diferite prin formeidentice. Cuvintele $ntre care se stabilete o asemenea relaie se numete omonimie.Eemple

lac2"ap stttoare%3 lac2 "soluie de rini folosit pentru protejarea suprafeei unor

obiecte%&banc2"scaun lun pentru mai multe persoane%3 banc4"instituie financiar%&

broasc2"animal fr coad cu picioarele de dinapoi adaptate pentru srit%3broasc2 "mecanism montat la ui servind la $ncuierea lor%.

Paronimia

Paronimia const $n apropierea formal a unor cuvinte care au sensuri diferite.Paronimele sunt nite cuvinte cu sensuri diferite# fiind insuficient difereniatedin punct

18


11/76

de vedere formal. Paronimele formeaz serii alctuite# de cele mai multe ori# din douelemente

complement"ceea ce se adau pentru a $ntrei ceva& partea secundar de propoziie

care determin un verb# un adjectiv sau un adverb%3 compliment"cuv(nt de laud# demulire& la pl.salutri%&

campanie"1. totalitatea operaiunilor militare efectuate $ntrun anumit timp# $nvederea atinerii unui scopstrateic& 2. aciune oranizat pentru realizarea unorsarcini%3 companie"1. $nsoire# tovrie. 2. rup de persoane carei petrec timpul#care se distreaz $mpreun%&

orar 7ad#.privitor la ore# care arat orele&subst.proramul unei activiti $mprit peore& proram sptm(nal pe baza cruia se desfoar activitatea didactic $n coli i $n

faculti%3 oral"ad#. care se transmite prin viu rai%.familiar "simplu# fr pretenii# bine cunoscut# obinuit%3 familial "privitor la

familie# care aparine la familie%&

a evoluaa se dezvolta# a se transformaD Ba evaluaa preui# a aprecia# a estimaD&

a enervaa face si piard sau ai pierde calmulD Ba inervaa forma reeaua denervi a unui oran# a unui esutD&

*ei sunt apropiate sub aspectul formei# paronimele se folosesc $n contete diferite

i# $n mod normal# substituirea lor nu se admite.S#ruc#ura morfolo'ic* a cu%&n#ului

Prile componente ale cuvintelor care au o anumit semnificaie leical sauramatical se numesc morfeme. Morfemele sunt de mai multe tipuri rdcina# prefiul#sufiul# tema i desinena.

R*,*cina

?dcina este elementul comun mai multor forme ale aceluiai cuv(nt "$n cazulcuvintelor fleibile% sau mai multor cuvinte care alctuiesc o familie de cuvinte "$n cazulcuvintelor formate prin derivare%. Este elementul care poart sensul leical.

?dcina este baza de la care se alctuiesc cu ajutorul sufielor ramaticale i aldesinenelor formele unui cuv(nt. *e eemplu# $n formele verbului merge "merg, mergi,merge, mergeam, mergea$i, mergeau...% rdcinaeste merg-. /ot de la rdcin se obinprin derivare cu afie leicale cuvinte noi. 5stfel# cuvintele din familia leical acuv(ntuluipdure "pdurice, pdurar, pduros, a !mpduri, a despduri% au aceeai

rdcinpdur-.111


12/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos MoisePrfi$ul

Prefiul este elementul care se adau $naintea rdcinii unui cuv(nt de baz pentru

a se formaun nou cuv(nt bunic 3 strbunic, cet$ean 3 concet$ean a face 3 adesface.Prefiul are# de obicei# valoare leical.

Sufi$ul

'ufiul este elementul care se adau dup o rdcin "sau o tem% pentru a se formaun nou cuv(nt sau o form ramatical a unui cuv(nt. *up sensul eprimat i dupfuncia lor $n limb# sufiele sunt de dou feluri

a% sufi$ l$ical sau ,ri%a#i%"cu ajutorul lor se formeaz cuvinte noi% lemn 5

ar Hlemnar, cas 5 u$ Hcsu$, scrie 5 torHscriitor, $ran 5 ime H$rnime, oinic5 esc Hoinicesc, frate 5 e"te Hfr$e"te. *up natura ramatical a derivatului# sufieleleicale sunt substantivale "-a", -eal, -ime, -toretc.& arc-a", muncitor-ime, bun-tate,loi-tur%# adjectivale "-atic, -bil, -os, -iu, etc.fric-os, nebun-atic, frumu"-el, prieten-esc%# verbale "-iza, -ona, -ui etc. abstract-iza, concluzi-ona, sft-ui%# adverbiale "-e"te,-i"etc.fr$-e"te, piept-i"%.

b1 sufi$ 'rama#ical"care servesc la realizarea unor forme din paradima unuicuv(nt# se $nt(lnesc numai la verb i formeaz timpurile i modurile verbului% -

ez dinlucrez# -esc din citesc, -nd din lucrnd.

Tm* l$ical*

/em leical este partea unui cuv(nt alctuit din rdcin plus prefiul i sufiulcu care este format. /ema este comun tuturor formelor fleionare ale cuv(ntului. Ea sestabilete prin $nlturarea desinenei# deci tema este forma cuv(ntului fr desinen. *eeemplu# tema pentru formele fleionare ale cuv(ntului a aduce "aduc, aduc-i, aduc-e,aduc-em, aduc-e$i, aduc% este aduc-la care sau aduat desinenele de numr i

persoan.!u%&n# , )a-*

Cuv(nt de baz este cuv(ntul care servete ca element de plecare $n formarea altorcuvinte prin derivare. *e eemplu# cuvintelebaz pentru derivatele copila", prietenie,frumu"el, iepure"te, a !mbr$i"a sunt copil#prieten, frumos, iepure, bra$. Cuv(ntul debaz este de cele mai multe ori la formatip "forma din dicionare%

a% nominativul sinular nearticulat la substantivefluier5 -a" 0 fluiera"&

b% nominativul sinular masculin la adjective bun 5 -tate 0 buntate&12


13/76

c% infinitivul prezent la verbea pocni 5 -et 0 pocnet.

6n cazuri mai rare# cuv(ntul de baz poate fi i la o alt form fleionar

derivateleomenie, omenos, a omeni sunt formate de la pluralul substantivului om 3oameni.

!u%&n# ,ri%a#

Cuv(nt derivat este cuv(ntul format cu sufie i prefie de la un cuv(nt de baz. *eeemplu# cuv(ntulpdurar este format de la cuv(ntulbazpdure cu ajutorul sufiuluiderivativ -ar. 6n acelai timp# verbul a desfacee constituit din radicalulfacela care seadau prefiul derivativ des-. 'e delimiteaz substantive derivate "ame$-eal, fotbal-ist,copil-rie, secer-toare, tiner-et, !n$-tur, oi-n$, co#oc-el, crt-icic%# adjective

derivate "brbt-esc, fric-os, del-uros, frumu"-el, ardel-ean, oland-ez, ne-drept%# verbederivate "a brzd-a, a aten$-iona, a sft-ui, a pre-edea% i adverbe derivate "prieten-e"te, tr-"%.

"amilia , cu%in#

Familia de cuvinte "leical% constituie totalitatea cuvintelor $nrudite ca sens iformate prin diverse procedee "derivare# compunere# sc3imbarea valorii ramaticale% dela aceeai rdcin. *e eemplu# familia cuv(ntuluipdure cuprinde urmtoarele uniti

leicale

/oate cuvintele din cadrul unei familii au $n comun aceeai rdcin. *e eemplu#cuvintele care constituie familia leical a cuv(ntului lemn"lemn, lemn-ar, lemn-rie,lemn-os, lemn-iu, a !n-lemn-i% conin aceeai rdcin lemn-.

(m)o'*+ira %oca)ularului

"ormara cu%in#lor

Cuvintele noi se creeaz prin combinarea unor elemente conform unormodele eistente$n limb. Procedeele interne de formare a cuvintelor $n limba rom(nsunt ,ri%ara0 compunra i con%rsiuna.

8. 2ri%ara

*erivarea este un procedeu de formare a cuvintelor cu ajutorul prefielor i alsufielor. Const $n aduarea "uneori suprimarea sau substituia% prefielor sau asufielor la cuv(ntul de baz. *erivarea cunoate urmtoarele tipuri

11)


14/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moisea% ,ri%ara cu sufi$ sau sufi$ara "formarea de cuvinte noi prin aduarea

sufielor la cuvintelebaz%&

b% ,ri%ara cu prfi$ sau prfi$ara "formarea de cuvinte noi prin aduareaprefielor la cuvintelebaz%&

c% ,ri%ara cu prfi$ i sufi$# aanumita derivare parasintetic&

d% ,ri%ara r'rsi%*"formarea de cuvinte noi prin suprimarea afielor%.

2ri%ara cu sufi$

*erivarea cu sufie "sau sufiarea% este un procedeu de formare a cuvintelor care

const $n ataarea la cuv(ntulbaz a unui sufi leical. *e eemplu# cuv(ntulderivat iepure"te este alctuit din tema iepur-#la care se adau sufiul -e"te.Cuv(ntulbaz pentru acest derivat este iepure.

'ufiarea este cel mai productiv procedeu de formare a cuvintelor $n rom(n. Cuajutorul sufielor se pot forma substantive derivate"cnt-re$, cru$-a", pietr-ar, !n$-tor, clr-e$, psr-ic, arip-ioar, pietr-oi%# adjective derivate "buget-ar, rg-at,strmo"-esc, argint-iu, copilr-os, triumf-tor%# verbe derivate "aten$i-ona, sft-ui%#adverbe derivate "copilr-e"te, chior-"%.

2ri%ara cu prfi$

*erivarea cu prefie "sau prefiarea%este un procedeu de formare a cuvintelor careconst $n ataarea la cuv(ntulbaz a unui prefi. *e eemplu# cuv(ntulderivat rscumpra este alctuit din tema -cumpr#la care se adauprefiul rs-. Cuv(ntulbaz pentru acest derivat este verbul a cumpra. *erivarea cuprefie este un procedeu mai puin productiv $n rom(n. Cu ajutorul prefielor se potforma

B substantive derivate "confrate, desfru, neaten$ie, preziu, rscruce, strbunic%&

B adjective derivate "neatent, prelatin, rzbucuros, strechi%&

B verbe derivate "consftui, dezrobi, !nlbi, preface, rsfoi, reciti, strluci%.

Prefiele se scriu# de reul# neseparate de cuvintele de baz. Fac ecepie a%derivatele cu prefiul -e' "fost% e'-ministru, e'-director1b% derivatele cu prefiul -re,-ne de la cuvintele de baz cu iniial elidat "czut% ne-mpcat, ne-ntors, re-

nnoire, "$n tempo rapid%# dar ne!ntors, re!nnoire "$n tempo mai lent%.1-


15/76

"orma+iil parasin##ic

*erivarea parasintetic este un procedeu de formare a cuvintelor care const $n

ataarea simultan la acelai cuv(ntbaz a unui prefi i a unui sufi !m-brbt-a, !m-bel"ug-a, !m-bun-a, !m-pdur-i, !n-durer-a, !n-creng-tur, des-creier-at, !n-chip-ui.

9. !ompunra

Compunerea este un procedeu de formare a unui cuv(nt nou care const $n simplaalipire a dou sau a mai multor cuvinte care eist i independent $n limb. 6nrom(n# este un procedeu de formare a cuvintelor noi mai puin productiv dec(t $n

alte limbi. Prin compunere se pot formaB substantive "inginer-"ef, o$el-beton, zi-lumin, coada-calului, ochiul-boului, gura-leului, bou-de-balt, trei-fra$i-pta$i, bunstare, botgros, iarb-alb, coate-goale,rea-oin$, pierde-ar, fluier-nt%&

B adjective "albastru-deschis, erde-deschis, sud-american, macedoromn,atotcuprinztor, cumsecade%# verbe "a binecunta%&

B adverbe "azi-diminea$, ieri-noapte, mine-sear, ori"icnd%&B pronume "dumneaoastr, oricare, oricine%&B numerale "doisprezece, douzeci, cincizeci, tustrei%&

B prepoziii "deasupra, dedesubt, despre, dincolo%&B conjuncii "cci, deoarece, de"i, fiindc%.

;neori se face distincie $ntre a% compunerea propriuzis# sau din cuvinte $ntrei"tren-fulger, iarba-fiarelor, laptele-cucului, mn-spart, "arpe-cu-clopo$ei, !ncurc-lume, soare-apune% i b% compunerea cu elemente de compunere# sau din teme oricuvinte care nu pot avea autonomie "aerogar, autostrad, hidroaion, macromolecul,microanaliz%.

:. !on%rsiuna. Sc4im)ara %alorii sau clasi morfolo'ic

Conversiunea este unul dintre procedeele interne de formare a cuvintelor# alturi dederivare i compunere. Const $n formarea unui cuv(nt nou prin trecerea de la o clasleicoramatical la alta fr ataarea unor elemente derivative. 6n acest caz# cuv(ntuleste utilizat $ntrun contet nou# ceea ce implic sc3imbarea funciei sintactice iadmiterea unor determinani nespecifici bazeiucreaz bine. 3 6inele nu se uit. 6nprimul enun cuv(ntul bine este adverb "determin un verb%# $n cel de al doilea# el devinesubstantiv "$ndeplinete funcia de subiect%. Conversiunea cuprinde mai multe tipuri caredifer $n funcie de clasele de cuvinte leate prin acest procedeu# adic de orientarea

117


16/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moiseprocesului de formare a cuv(ntului nou# de eemplu# de la adjectiv spre substantiv "unom btrn 3 btrnul%# de la adjectiv spre adverb "biat frumos 3 scrie frumos% etc.*up clasa morfoloic $n care intr noul cuv(nt# se delimiteaz urmtoarele feluri de

conversiuneB su)s#an#i%i-ara"trecerea altor cuvinte $n clasa substantivului%. 6n limba rom(n

se pot substantiviza adjectivele"bogatul, zgrcitul%# pronumele"eul#sinele# nimicuri%#numerale"doiul, zecele%# verbele la formele nepredicative "intrare, aratul, semnatul%#adverbele"binele, aproapele%# interjeciile "ofuri%.

B a,5c#i%i-ara"trecerea altor cuvinte $n clasa adjectivului%. /recerea altor pri devorbire "substantive# participii# erunzii# adverbe% $n clasa adjectivului se realizeaz prin

utilizarea lor cu funciile sintactice specifice adjectivuluizi pierdut, pine aburind.B a,%r)iali-ara "trecerea altor cuvinte $n clasa adverbului%. 6n clasa adverbelor

pot trece adjectivele calificative# care devin adverbe de mod "merge elegant,sprinten#frumos%# unele substantive# care devin adverbe de timp sau de mod "ucreazseara. 7-a suprat foc.%# unele verbe "8oate c e ocupat%.

A)r%ira

5brevierea este procedeul de formare a cuvintelor noi prin prescurtarea unui cuv(nt

prin litera iniial sau printrun rup de litere. Cuvintele compuse din abreviere serealizeaz prin izolarea primelor litere"7.*.(., 9.7.)./., (.7./.% sau a unor framente decuvinte "/urasia, :oldtelecom, ;ompetrol%.Compusele din abreviere au ca punct deplecare rupuri sintactice 9.


17/76

NO;IUNI 2E TEORIE LITERAR

Opra li#rar* < este creaia artistic# cult sau popular# $n versuri sau $n proz#$n care autorul transfiureaz realitatea $n ficiune# $n rodulimainaiei sale# reordon(ndo pentru ai da un anumit sens.

Tma opri li#rar < este aspectul fundamental de via prezentat de scriitor $n operaliterar prin intermediul ficiunii.

I,a opri li#rar


18/76


GENUL EPI!

Gnul piccuprinde opere literare# $n proza sau $n versuri# $n care autorul $i eprima$n mod indirect# $n ipostaz de narator# (ndurile# sentimentele prinintermediul aciunii i al personajelor

Ins#an+l #$#ului pic

Ins#an+l uni%rsului ral=

autorul concret B emitorul propriuzis al mesajului literar creatorul operei literare cititorul concret B receptorul propriuzis al operei literare

Ins#an+l uni%rsului opri li#rar pic= autor abstract B creatorul lumii operei cititor abstract B receptorul ideal al operei literare

Ins#an+l lumii nara#= nara#orB intermediar $ntre autor i opera literar# $ntre cititor i oper& vocea sau persoana care nareaz $nt(mplrile&

- autorul fictiv.

!ipuri de narator" obiectiv B narare obiectiv la persoana a >>>a&.

omniscient B tie totul# controleaz totul&


19/76

prsona5B persoana# eroul care acioneaz $n opera literar# particip(nd la

desfurarea aciunii.

!ipuri de personaj #n funcie de"

Rolul5uca#

!an#i#a#Profilulmoral

Gra,ul implicariiGra,ul ,%olu+i

Rapor#ara larali#a#

!urn#ulli#rar

Principal&'ecundar&Episodic.

>ndividual&Colectiv.

Pozitiv&"protaonist%


20/76


>nl*n+uira= povestirea 1 0 povestirea2

al#rnan+a= povestirea 1 povestirea2

insr+ia= povestirea 1 povestire $n ram

povestirea2

Spcii li#rar al 'nului pic

balada

$n versuri leenda

P4P;+5?"oral% leenda basmul $n proz povestea snoava

Gnul pic balada leenda $n versuri poemul epopeea fabula

sc3ia 'C?>'"cult% nuvela

28


21/76

romanul amintirea $n proz eseul

jurnalul povesteapovestirea

basmul reporajul

Basmul

BasmulB specie a enului epic# de mare $ntindere# prezent at(t $n literatura popular#c(t i $n cea cult# de obicei $n proz# $n care personajele $nzestrate cu puterisupranaturale# traverseaz $nt(mplri fantastice i sunt antrenate $n lupta dintrebine i ru# forele binelui biruind $n final.

!arac#ris#ici aciune linear# cronoloic& aciunea este structurat pe momentele subiectului# conform unui ablon

superioritatea mezinului# care va $nvine $n final rul&

cltoria& probele& ajutorul primit de la fiuri ar3etipale(na# 'f. Aineri& biruirea binelui& cstoria.

timpul este nedeterminat Ka fost odatL& spaiul este vast# nedefinit prin coordonate eorafice# $mprit pe dou tr(muri

real "Kacest tr(m %&

fantastic# fabulos "Ktr(mul cellalt%. formule tipice

iniiale "capteaz atenia auditorului introduc(ndul $n lumea fantastic% Kafost odat ca niciodata&

mediane "menine atenia auditorului% K$nainte mult mai este# Ki merserce merser&

finale "marc3eaz revenirea la realitate% K5m $nclecat peo aINi vamspus povestea aa.

prezena motivelor i simbolurilor tipice

121


22/76


cifre fatidice trei# apte# nou# doisprezece& apa vie& apa moart.

personaje pozitiveIneative& protaonistIantaonist& realeIsupra naturaleIreale cu puteri supranaturale& individualeIcolective& ajuttoare psri# animale.

stilul se caracterizeaz prin oralitate# realizat prin proverbe&

zictori& interjecii& diminutive& cuvinte i epresii populare& verbe la imperativ& substantive $n vocativ&

titlul este suestiv de obicei# numele protaonistului. Popular =reuceanu&

asmul cult8oestea lui >arap-(lb de >on Crean.

fantastice "dominate de elementul miraculos% =reuceanu,8oestea lui >arap-(lbde >on Crean&

asme nuvelistice "mai apropiate de elementele realitii concrete% 8oestea lui 7tan 8$itulde >on Crean& animaliere "protaonitii sunt animale% )apra cu trei iezi,

8ungu$a cu doi banide >on Crean.

Po%s#ira

Po%s#iraB specie a enului epic# de dimensiuni relativ restr(nse# situ(nduse ca oamploare $ntre sc3i i roman# cu o aciune limit# ce se desfoar pe unsinur fir epic.

!arac#ris#ici=

naraiune subiectivizat# nararea fc(nduse la persoana >&22


23/76

relatarea unei sinure $nt(mplri& aciune linear& naratorul este fie personaj# fie martor# fie observator&

evocarea trecutului# un trecut istoric# mitic& accentul cade pe situaie# nu pe personaj& relaia narator B receptorIauditoriu presupune

oralitate B aparena de dialo dintre narator si receptor& folosirea persoanei >& formule ale adresrii directe.

ceremonial B apariia povestitorului& captarea ateniei auditorului&

pretetul care declaneaz povestirea& cucerirea asculttorilor. atmosfera "intim# de sfat# de petrecere%

suspans pe parcursul povestirii# menin(nd atenia asculttorilor.

caracterul faptelor povestite este unul mitic# iniiatic& stilul reistrul familiar# epresii colocviale.

$n versuri

dup form $n proz satiricPovestirea fantastic filozofic dup coninut i destinaie maic romantic

pentru copii

Po%s#ira >n ram*B tip de naraiune $n care firul povestirii propriuzise este $ntrerupt

prininsr+iaaltei povestiri# un personaj al povestirii propriuzisedevenind naratorul povestiriii incluse. ">anu (ncu$ei#M.'adoveanu%

Nu%la

12)


24/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos MoiseNu%laB specie a enului epic $n proz# situat ca amploare $ntre sc3ia# povestire i

roman# cu un sinur fir narativ# ce implic un numr restr(ns de personaje#accentul cz(nd nu pe aciune# ci pe caracterizarea comple a personajelor.

!arac#ris#ici= naraiune linear# cronoloic& tendin de obiectivizare# naraiune la persoana a >>>a& aciunea este structurat pe momentele subiectului i oranizat pe capitole sau pri& intria este riuros construit& se manifest un conflict eterior i un conflict interior& accentul cade pe definirea personajului "elemente biorafice# mediu ambiant#

motivarea reaciilor psi3o3oice%&

titlul este concentrat i suestiv.

istoric(le'andru pu"neanude C. . 'lavici

dup tem ?n reme de rzboide >.+. Caraiale

filozofic 7rmanul @ionis de M. Eminescu fantastica $igncide M.EliadeNu%la romantic(le'andru pu"neanude C. . 'lavici dup curentul literar

naturist?n reme de rzboide >.+. Caraiale modernista $igncide M.Eliade

MO2URILE 2E E?PUNERE.

sunt modalitati prin care autorul $nfieaz $n opera literar fapte# $nt(mplri#personaje# diferite aspecte din realitate i $i eprim (ndurile# ideile isentimentele.

I. NARA;IUNEA

2-


25/76

este modul de epunere prin care autorul povestete o $nt(mplare sau un ir de$nt(mplri dispuse $ntro succesiune de momente desfurate# $ntrun spaiudeterminat# la care particip unul sau mai multe personaje.

Presupune1. un nara#or sau po%s#i#or"cel care povestete faptele%# care poate fia. au#orul "relatarea se face la persoana a >>>a# deoarece vorbeste despre alti%.b. Un prsona5al operei "relatarea se face la pers. ># vorbete despre sine%.

2. o ac+iun"totalitatea faptelor i a $nt(mplrilor desfurate%.). prsona5"persoane care particip la aciune%.

Eist mai multe tipuri de naraiune

a. nara+iuna la prsoana I"naratorul particip la aciune%b. nara+iuna la prsoana a III@a "naratorul se afl deasupra faptelor# tie totul i $i

povestete cititorului%c. nara+iuna imprsonal*"naratorul se ascunde $n spatele personajelor%

nl*n+uira"dispunerea cronoloic a $nt(mplrilor%b. al#rnan+a"prezentarea alternativ a dou povestiri%c. insr+ia"includerea unei povestiri $n interiorul alteia povestirea $n povestire sau

povestirea $n ram.

II. 2ES!RIEREA este modul de epunere prin care autorul $nfieaz un col din natur# un inut#

fenomene specifice anumitor anotimpuri# diverse obiecte# precum i c3ipuri deoameni# prezent(nd particularitile acestora.

1. 2scrira li#rar* po#ic* sau su)ic#i%*$nfieaz notele caracteristice aleunui col din natur# inut fenomene specifice ale unui anotimp prin intermediulimainilor artistice# reflect(nd impresiile i sentimentele celui care descrie.

127


26/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise2. 2scrira o)ic#i%* sau #iin+ific*ofer informaii precise# eacte cititorului fr

a apela la imaini artistice i fiuri de stil i fr a reflecta sentimentele iimpresiile celui care descrie.

). 2scriril #4nicofer date precise# folosind termeni specializati $n diferitedomenii ale te3nicii. *escrierea unui motor# a unui aparat. *escrierea modului lor de funcionare. *escrierea modului de preparare a unui produs "reeta%

-. 2scriril pu)lici#arofer informaii precise i atractive unui posibilcumprtor

reclama anunul publicitar

spotul publicitar.III. 2IALOGUL este modul de epunere prin care se reproducedirect o discuie dintre dou sau mai

multe personaje # av(nd ca scop scoaterea $n eviden a trasaturilor acestora# modullor de a se eprima i realizarea comicului de limbaj.

Este principala modalitate de comunicare in tetul dramatic i prin el personajelecomunic i se comunic# av(n funcia de dezvoltare a firului narativ pe l(n ceade modalitate de caracterizare a personajelor.

Este alctuit dintro serie de replici. 'emnalarea replicilor se face prin esturi# mimic "elemente nonverbale%# iar $n

scris prin verbe de declaraie.6n operele literare# modurile de epunere nu sunt folosite separat# acs#a s >m)in*>n#r l.

GENUL LIRI!

Gnul liricB cuprinde operele literare $n care autorul# $n ipostaza eului liric# $i

eprim $n mod direct sentimentele# emoiile# (ndurile i ideile cuajutorul fiurilor de stil i imainilor artistice.

Ins#an+l #$#ului liric

Ins#an+l uni%rsului ral autor concret& cititor concret.

Ins#an+l uni%rsului opri li#rar liric2@


27/76

autor abstract I eul liric& cititor abstract B receptorul ideal.

Ins#an+l lumii liric eul liric B corespondentul liric al naratorului din tetul epic& cititorul fictiv B receptorul fictiv cruia > se adreseaz eul liric& personaje simbolice.

!ipuri de liric" persoana >Ia >>a& subiectiv afectivitate&

eul liric.

+iric persoana a >>>a& obiectiv descriptivism& mascIrol. eului "poetul se autoeprim%&+irica mtilor "poetul se eprim cu ajutorul unei identiti strine%&

rolurilor "poetul se asimileaz mai multor personaje%. verbe la persoana >&

pronume personale# refleive# pronume i adjective

posesive la persoana >&substantive $n vocativ&M*rcil ului liric verbe la imperativ&

invocaii i interoaii retorice& verbe la persoana a >>a&

pronume la persoana a >>a.

monoloul liric

Mo,uri , $punrdescrierea poetic

Proc, ar#is#ic= ali#ra+iaB fiur de stil care const $n repetarea unei consoane sau a unui rup de

consoane cu efect eufonic imitativ i epresiv.

8rin vulturi vntul viu vuia"O. Cobuc%

rp#i+iaB fiur de stil const(nd $n folosirea de mai multe ori a aceluiai cuv(nt sau

a mai multor cuvinte# spre a $ntri o idee sau o epresie.12,


28/76


Alori de tei deasupra noastr9ri s cad rnduri & rnduri.

"M. Eminescu% numra+iaB fiur de stil care const $n $niruirea unor termeni de acelai fel saupurttori ai unor sensuri apropiate $n contet# $niruire care conduce laamplificarea ideii eprimate.

/ram a"a de obositde primveri'de trandafiri'de tineree

i de rs( "+. laa%

an#i#-a < procedeu artistic care const $n opoziis dintre dou cuvinte# fapte#personaje# idei# situaii menite s se reliefeze reciproc.

6un "i ru, sceptic "i cucernic, milos "i crud, temerar "i fricos."5l.Ala3u%

pi##ulB fiur de stil care const $n determinarea unui substantiv sau verb de unadjectiv# adverb# menit s eprime acele $nsuiri ale obiectului care$nfieaz imainea lui aa cum se reflect $n simirea i fanteziaautorului.?n seara rzvrtitcare ine@e la strbunii mei pn la tine . . . "/. 5r3ezi%

m#aforaB fiur de stil prin care se trce de la $nelesul obinuit al unui cuv(nt la altsens# prin intermediul unei comparaii sub$nelese.

8rea c printre nouri s-a fost deschis o poart,8rin care trece alb regina nopii moart(

"M. Eminescu% compara+iaB fiur de stil prin care se altur doi termeni pe baza unor $nsuiri

comune# cu scopul de a evidenia anumite caracteristici ale primuluitermen.Brecut-au aniica nori lungi pe esuri(

"M. Eminescu% in%rsiunaB procedeu artistic prin care se sc3imb ordinea obinuit a cuvintelor

pentru a obine efecte poetice.2G


29/76

Ci din chaosului i)n mndruchip se-ncheag.

"M. Eminescu%

prsonificara B fiur dde stil prin care se atribuie fiinelor necuv(nttoare#lucrurilor# elementelor naturii# unor elemente abstracte# $nsuiri saumanifestri ale omului.*nul altuia !l spune1 @unrea se-n"tiin$eazCi-ale ei spumate unde ctre mare !l pornesc.

"Or. 5leandrescu % 4ipr)olaB fiur de stil care eaereaz# mrind sau micor(nd# trsturile unei

fiine ale unui lucri# fenomen sau eveniment# pentru a> impresiona pecititori.

7lbatecul od e-n zale "i-n fier,Ci zalele-? zuruie crunte,=igantic poart-o cupol pe frunte,7i orba-? e tunet, rsufletul ger,?ar barda din stnga-? a#unge la cer,

Ci od-? un munte. "O. Cobuc%vizuale&auditive&

audiovizuale&tactile&Ima'ini ar#is#ic olfactive&

ustative&cromatice&statice&dimanice.

Elmn# , pro-o,i= %rsulB r(nd dintro poezie cu unitate ritmic i de sens.

#ra,i+ionalB cu rim i ritm%rs al)B lipsit de rimli)rB lipsit de rim i de ritm

s#rofaB secven a tetului poetic alctuit din dou sau mai multe versuri. disti3 "2 versuri%& terin ") versuri%& catren "- versuri%&

cvinarie "7 versuri%&129


30/76


setin "@ versuri%& polimorf ",12 versuri%.

rimaB potrivirea sunetelor din silaba final a versurilor.

amonorim a

a a

a $mperec3eat a b b

a rim* $ncruciat b

a b

a $mbriat b

b a

a b a $nlnuit b a

b

)8


31/76

Piciorulm#ric

Nr. ,sila)

!omponn+a i sc4ma E$mpl O)sr%a+ii

Tro4u 2

1 silab accentuat i1 neaccentuat

@oin, doin, cnticdulce.

"*oina%Este ritmul poeziei

populare.

Iam) 2

1 silab neaccentuat i1 accentuat

*n cnt pribeag!mbr$i"eaz firea.

"4. Ooa#@scli$a%M. Eminescu >a

dedicatpoezia

?ambul.

2ac#il )

1 silab accentuat i2 neaccentuate

:ihnea !ncalec, calulsu tropot.

"*. olintineanu#:ihnea "i baba %

sltre$ele dactile"M. Eminescu%

Amfi)ra4 )

1 silab neaccentuat1 silab accentuat1 silaba neaccentuat

8e od-l zre"te claretrecnd D 8rin "iruri, cu

fulgeru-n mn."O. Cobuc#8a"a

>assan%

Este adesea ritmulinvocaiei "e. M.

Eminescu#:ortua est1

O. Cobuc#8oetul%

Anaps# )

2 silabe neaccentuate1 silab accentuat

(le turnurilor umbrepeste unde stau culcate.

"Or. 5leandrescu#*mbra lui :ircea la

)ozia%

?itm solemn.

1)1


32/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos MoiseSpcii li#rar al 'nului liric

de draoste& de $nstinare&

de dor& *oina de jale&

de voinicie& de ctnie&

de 3aiducie.

3aiducesc& de lean&

al obiceiurilor&+>?>C5 4?5+ C(ntecul bocetul&

de draoste& de dor& de $nstrinare&

cu tem social.

O3icitorile& 'triturile& *esc(ntecul.Gnul liric

eleia& oda&

pastelul& imnul& satira&

+>?>C5 'C?>' "cult% meditatia& idila&

psalmul&

sonetul& rondelul& azelul&

losa.

Pas#lulB specie a enului liric# o poezie descriptiv# care reprezint un peisaj# prinintermediul cruia sunt eprimate# cu discreie# sentimentele poetului. ":ezuliernii# A. 5lecsandri%

)2


33/76

Par#il , %or)ir

*)+*!,-!./)0 8artea de orbire fle'ibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni,

stari etc.

1( 2elul substantivelor(. @upa !nteles %natura denumirii&E -compuse %masa, scolar, prieten&

-proprii %:aria, enus, (rad&6. @upa alcatuire %forma&E -simple %casa, ?asi, om&

-compuse %prin contopireE untdelemn& %prin alaturareE zi-lumina&

3(4enul substantivelor +n limba romna substantiul are trei genuriE masculin, feminin, neutru

a& 4enul masculinpentru fiinte de se' barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotitemasculine%om, cal, pom&

b& 4enul femininpentru fiinte de se' femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine %pisica,floare, carte&

c& 4enul neutru, !n general, nume de lucruri %cer, stilou, nume&

7ubstantie epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma pentrumasculin si feminin %gndac, tntar, fluture, elefant etc.& *ubstantive cu forme multiplede singular%oapeteDoaspe1 pnteceDpntec& sau de plural cu acelasi

!nteles %boliDboale1 coliDcoale& cu !nteles diferit %coarneDcorniDcornuri& *ubstantive colective%a caror forma de singular are !nteles de plural&E

-substantie simple%primare&E hoarda, herghelie, stol, turma, trib etc.-substantie deriateE alunis, frunzis, taranime, ste#aris etc.

,tentieAorma de plural a unor nume de materie %alamuri, dulceturi, matasuri etc& defectie, !n modnormal, de acest numar, are sensul1 unui plural colecti, indicnd soiuri, sortimente sau bucati dinmateria respectia

5(Cazurile substantivului-ominativ %cineF ceF&

-subiectEui i se cuine aceasta cinste(6nume predicati %!ntotdeauna !n relatie cu un erb copulati&E;adu este un copilbun.-apozitie%atribut apozitional&E;ul$uresa iesit din matca.

9bs./'emplele se pot construi usor daca se folosesc aderbele E adica, anume, chiar, tocmai.:ihai GadicaH nepotul meu a !mplinit un an.

,cuzativ-atribut substantial prepozitional %careF ce fel deF& (pa de la munteeste rece %care apaF&

1))


34/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise9bs.


35/76

VERBUL8artea de orbire fle'ibila !n raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care

e'prima actiuni, stari sau calitati priite ca procese !n derulare

1(Clasificarile verbuluia8dup a rolul sintactic si morfologic "

6predicativeE !ndeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicaterbal %a citi, a merge, a edea etc&

6copulativeE leaga numele predicati de subiect si !ndeplinesc la un modpersonal, !mpreuna cu numele predicati, rolul de predicat nominal %a fi, a deeni, ase face&

6au9iliareE a#uta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si adiatezei pasie %a fi, a rea, a aea&b8dup a posibilitatea de a avea complement direct"

6tranzitiveE care pot aea complement direct %a face, a iubi etc&6intranzitiveE care nu pot aea complement direct %a alerga, a fi, a merge etc.&

c8dup a referirea la persoan a "6personale" au forma pentru toate persoanele %a cauta, a citi etc.&6impersonale" nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a ???-

a%a ploua, a ninge, a se zice etc.&

6unipersonale" de folosesc numai la persoana a ???-a %a latra, a macai, a ouaetc.& a trebuieste unipersonal ca forma si impersonal prin continut.

3(0ocutiunile verbale=rupuri de cuinte, care contin !n mod obligatoriu un erb, cu sens unitar si cu trasaturimorfologice si sintactice specifice erbului*tructura locutiunilor verbale"

-erb5prepozitie5substantiEa aea de gnd-erb5inter#ectieEa face tusti-erb5substantiEpaziti-a gura%pronume !ntre erb si substanti&-erb5......etc.Ea o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte

cele mai frecente erbe !ntlnite !n locutiunile erbaleEa face, a da, a lua, a aea,a pune, a trage, a baga

,tentie 9 locutiune erbala se recunoaste dacaE-se poate substitui printr-un singur cunt %a o lua la fuga0a fugi&-!ntelesul unitar este altul dect sensul fiecareia dintre componente1-e'ista un cunt care, luat izolat, nu are !nteles clar %a-si aduce

aminte1aminte0F&

1)7


36/76


:(7iateza verbului)ategorie gramaticala specifica erbului care e'prima raportul dintre subiect, erb si obiectE diatezeleactia, pasia si refle'ia

7iateza activa" arata ca subiectul face actiunea e'primata de erb, fara a sufericonsecintele acesteia1 se formeaza din tema erbului de con#ugat la care se adaugaterminatiile modurilor si timpurilor respectie17iateza pasiva" arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de agent%e'primat sau sub!nteles& 1 se formeaza din participiul erbului de con#ugat precedatde diateza actia a erbului au'iliara fi1 diateza pasia au doar erbele care ladiateza actia sunt tranzitie17iateza refle9iva" arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera1 se formeaza dindiateza actia a erbului de con#ugat precedat de pronumele refle'i !n dati sauacuzati cu rol de marca morfologica.

5($odurile verbului)ategoria gramaticala erbala care indica forma pe care o ia erbul pentru a arata felul cumconsidera orbitorul actiunea

$odurile"6personal" daca are forme distincte pentru e'primarea persoanei1 6nepersonal" daca prezinta actiunea fara referire la persoana care o

sarseste1

6predicativ" daca erbul poate !ndeplini functia de predicat1 6nepredicativ" daca erbul nu poate !ndeplini functia de predicat1

$oduri personale' predicative"6indicativE e'prima o actiune prezentata de orbitor ca reala,sigura %eu lucrez,

tac, culeg, fug&16conjunctiv" e'prima o actiune realizabila, posibila !n prezent,ireala !n trecut

%eu sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug1 eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit&16conditional6optativ" e'prima o actiune realizabila !n functie de o conditie %eu

as lucra, as tacea, as culege, as fugi&16imperativ" e'prima un ordin, un !ndemn, un sfat, o rugaminte %lucreaza taci

culege fugi&1

$odurile nepersonale' nepredicative"6infinitiv" e'prima actiunea !n mod general, denumeste numele actiunii %a citi,

a lucra etc.&16gerunziu" e'prima o actiune !n desfasurare, fara referire precisa la momentul

orbirii %citind, lucrnd etc.&1

)@


37/76

6participiu" denumeste sub forma de ad#ecti actiunea suferita de unobiect%citit, azut, citit etc.&1

6supin"forma erbala omonima cu participiul, and !n plus prepozitiile de'la' pentrusi sinonima cu infinitiul %de mncat, pentru citit, la cules etc.&1

;(!impurile verbale)ategorie gramaticala erbala care e'prima momentul sau durata sarsirii

actiunii

!impurile indicativului6prezent" actiune simultana cu momentul orbirii %lucrez, tac, culeg, fug&16imperfect" actiune trecuta, nedeterminata !n momentul la care se refera

orbirea %lucram, taceam, culegeam, fugeam&1

6perfecul simplu" actiune trecuta, !ncheiata !n trecut %lucrai, tacui, culesei,fugii&1

6perfectul compus" actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul!ncheierii fata de prezent %am lucrat, am tacut, am cules, am fugit&1

6mai mult ca perfectul" actiune trecuta, !ncheiata !naintea altei actiuni trecute%lucrasem, tacusem, culesesem, fugisem&1

6viitorul" actiune ce se petrece dupa momentul orbirii %oi lucra, oi tacea,oi culege, oi fugi&1

6viitorul anterior" actiune care se a petrece !n iitor si se a !ncheia !nainteaunei alte actiuni iitoare %oi fi lucrat, oi fi tacut, oi fi cules, oi fi fugit&1!impurile conjunctivului

6prezent"sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug16perfect"sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit1

!impurile conditional 6optativului6prezent" as lucra, as tacea, as culege, as fugi16perfect" as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fugit1

-u uita .mperativul, desi este mod predicati, nuare forme dect pentru prezent.

,tentie@intre modurile nepredicatie doar infinitiul are forme distincte pentrutimp, prezent si perfect, celelalte moduri neand forme pentru mai multe timpuri.


38/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos MoiseConjugarea .." erbe terminate !n 6ea =a placea' a vedea etc(8Conjugarea ..." erbe terminate !n 6e =a bate' a merge' a spune etc(8Conjugarea ./" erbe terminate !n6isau 6# =a fugi' a dori' a cobor#' a hotar# etc(8

%>?-)$@0@parte de orbire fle'ibila care tine locul unui substanti

AeluriE personal, de politete, refle'i, de !ntarire, posesi, demonstrati,nehotart, interogati, relati si negati9bseratiiE

2.8ronumele personal, de politete si refle'i nu dein niciodata ad#ectie4.8ronumele de !ntarire, posesi, demonstrati, nehotart, interogati, relatisi negati pot fi ad#ectie

I.8ronumele personal, de politete, refle'i, de !ntarire si posesiau formedupa persoana

1(%>?-)$@0@ %@>*?-,0Aunctii sintactice

-subiectE


39/76

asezase o persoana importanta.-complement circumstantial de mod !nE(cE ( raspuns ca tine.-complement circumstantial de cauzaE =E ?-)$@0@ 7@ %?0.!@ ! @

-are numai forme pentru persoanele a??-a si a???-apers. a??-aE ?-)$@0@ * . ,7@C!./)0 7@ A -! , >.>@AormeE

1)9


40/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise-masculin, singularE %eu& !nsumi fiu %m.sg&-ocala u6!nsumi %m.sg.&

%tu& !nsuti%el& !nsusi

-feminin, singularE %eu& !nsami fiica %f.sg.&-ocala a-!nsami %f.sg.&%tu& !nsati%ea& !nsasi

-masculin, pluralE %noi& !nsine fii %m.pl&-ocala i-!nsisi %m.pl.&%oi& !nsia%ei& !nsisi

-feminin, pluralE %noi& !nsene fiice %f.pl&-ocala e-!nsene %f.pl.&%oi& !nsea%ele& !nsesi, !nsele

-ti, -si, -ne, -a, -le

-(celeasi functii sintactice ca si celelalte pronume

?-)$@0@ * . ,7@C!./)0 %?*@*./

-(re forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedateEe'. al meu, al tau, al sau a mea, a ta, a sa

ai nostri, ai ostri ale noastre, ale oastreAormele se obtin cu a#utorul atricolului posesi genitialE al, a, ai, ale

9bseratieE 8ronumele lui' ei' lor suntpersonale, nu posesieAunctii sintacticeE

-subiectE


41/76

D(%>?-)$@0@ * . ,7@C!./)0 7@$?-*!>,!./-de apropiereE acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc.-de diferentiereE celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc.-de departareE acela, aceea %f.sg.&,aceia %m.pl.& acelea, aia, ala, etc.-de identitateE acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi

Aunctii sintacticeE acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca ad#ecti una singuraEatribut ad#ectial

E(%>?-)$@0@ * . ,7@C!./)0 -@F?! , > G !a&simpleE unul, una, unii, unele altul, alta, altii, altele

att, atta, attia, attea tot, toata, toti,toate mult, putin, cutare

b&compuse %elemente de compunereE -a, -ori, -fie, -oare, -orisi, -re,etc.&cinea, carea, cea, cta, fiecine, oarecine, orisicine, altcinea, reunul, etc.I.Aunctii sintactice ale pronumelor nehotarteEsubiect,nume

predicati,atribut,complement, iar a ad#ectielor nehotarteE atribut ad#ectial.H(%>?-)$@0@ * . ,7@C!./)0 .-!@>?4,!./

tine locul unui cunt asteptat ca raspuns la !ntrebare

AormeE


42/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos MoiseAormeE

a&simpleE


43/76

1(Clasificarea adjectivelora&,upa forma=-ariabile-cu 4 terminatii- la sg. au o forma pentru masculin si

alta pentru feminin %bunDbuna&-cu o terminatie-la sg. au aceeasi forma pentru masculin si feminin %casaDbaiat mare&-inariabile-proenite din aderbe %gata, asa, astfel& -proenite din !mprumuturi echi %ditai, sadea& -proenite din !mprumuturi desemnnd culori %crem, bleu, maro&

b&,upa ori'inE -propriu-zise%erde, bun, !nalt&-pronominale -posesie %caietul meuDtauDsau&

-demonstratie %fata aceastaDaceea&-interogatie % care fataF&-nehotarte%unii baietiD unele fete&

-relatie% ce fata &-negatie%nici un om&-de !ntarire %fata !nsesi&

9bseratiiE (d#ectiele ariabile, cu o terminatie, se termina, de obicei !n ocala@c&,in punc# , %,r sman#icE -calificatie-primare %simple&- bun,frumos,

albastru -deriate cu a#utorul sufi'elor %timpuriu, tineresc& -determinatie %proenite din alte parti de orbire&- pronominale -posesie %cartea meaDtaDsa&

-demonstratie %cartea aceastaDaceea&

-interogatie % care mamaF&-nehotarte%unii baietiD unele fete&-relatie% ce carte &-negatie%nici o fapta&-de !ntarire %el !nsusi&-numerale %trei elei&

-participale %pagina scrisa& -gerunziale %masca rznda& -aderbiale %barbat bine&

d&,upa numarul formlor fl$ionar rali-a# >n ,clinarE-cu K forme fle'ionare %!n functie de gen, numar si caz&

-propriu-zise %bun, simplu -participiale %iubit&

-gerunziale %suferind&-cu I forme fle'ionare -cele terminate !n consoanele ) si = %lung, adnc&

-deriate cu sufi'ele -B9;, -/7), -?*%satesc,cenusiu&

-cu 4 forme fle'ionare -terminate !n / %dulce&-terminate !n consoana palatala %echi, dibaci&

1-)


44/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise-terminate !n diftong %balai, rotofei&

3( 2le9iunea adjectivului+n functie de fle'iune, ad#ectiele sut ariabile si inariabile1cele ariabile se modifica dupa

gen,numar si caz, prin desinente, !nsotitesau nu de alternante fonetice

:(4radele de comparatie 7unt forme pe care le ia ad#ectiul pentru a arata !n ce masura un obiect poseda o !nsusire in raportcu alte obiecte sau cu alte momente ale e'istentei sale1nu se e'prima prin desinente, ci prin constructii

sintactice speciale4radul pozitiv%e'prima o !nsusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment&-cer senin' nor negru4radul comparativ%e'prima !nsusirea unui obiect !n raport cu !nsusirile unui alt obiect, stabilindraporturi de egalitate sau inegalitate&

6de superioritate =mai scump8

6de egalitate =la fel de scump86de inferioritate =mai putin scump84radul superlativ 6relativ%e'prima !nsusirile la cel mai !nalt sau cel mai scazutgrad, prin comparatie cu alt obiect&

6de superioritate =cel mai scump86de inferioritate =cel mai putin scump8

-absolut%arata gradul cel mai !nalt sau mai scazut grad,fara acompara obiectul&foarte scump

(d#ectie f a r a grade de comparatie

-ad#ectiele care la origine sunt echi comparatie sau superlatie %inferior,superior, ma#or, minor, oportun, posterior,ulterior,e'trem, ma'im, minim,suprem&

-ad#ectiele are e'prima !nsusiri ale caror sens nu poate fi modificat princomparatie %asemenea, complet, desarsit, deplin,!ntreg,mort,unic,ultim,oral&

-ad#ectie din domeniul stiintei %adipoasa,hidrofila,acatic,energetica&

-)$@>,0)08artea de orbire fle'ibila care e'prima un numar, o determinare numerica aobiectelor, ordinea sau distributia lor prin numarare.)lasificarea numeraluluiE

a8cardinal" 6propriu6zise- e'prima un numar abstract sau un numar deobiecte. 8ot fi simple %unu, doi&sau compuse %unsprezece&

6colective"e'prima !nsotirea,ideea de grup %amndoi, tustrei&6multiplicativeE atata de cte ori creste o cantitate sau se mareste o actiune%!ndoit,!ntreit&-distributiveEe'prima repartizarea si gruparea numerica a obiectelor %cte unul&6adverbiale%de repetitie&Eindica de cte ori se !ndeplineste o actiune %o data, de doua

ori&6fractionareEo zecime, miime

--


45/76

b8ordinalEe'prima ordinea prin numarare a obiectelor sau actiunilor !ntr-o!nsiruire %!ntiul, primul, secundul&

2unctii sintactice"-subiectE ( raspuns al treileadin catalog.-nume predicatiE oi sunteti doi(-atribut ad#ectialE :ine or eni treiinitati.-atribut e'primat prin numeral cu aloare substantialaE ?nterentia a doi

dintre ei a fost salutara.-complement directE -a chemat pe al doilea.-complement indirectE orbeam despre doidintre ei.-complement de agentE ( fost a#utat de treidintre colegi.-complement circumstantial de modE ( fost rasplatit #nsutit(

,dverbul

8artea de orbire nefle'ibila care arata caracteristica unui actiuni, a unei !nsusiri sau a uneistari, indicnd !mpre#urarea !n care are loc actiunea.8oate determina un erb, un aderb, unad#ecti, o inter#ectie cu aloare erbala

1(Clasificarea adverbuluia&dupa #ntelesE-aderbe de loc %acolo, afara,aproape,departe&

-aderbe de timp %astazi, atunci, curnd&-aderbe de mod %asa, bine, aneoie,degeaba&-aderbe de afirmatie %da, bine!nteles, fireste&-aderbe de negatie %nu, ba, nici, dimpotria&

b&dupa forma"-aderbe simple %lesne, aici, aproape&-aderbe compuse %asta-ara, oriunde, oarecum&c&dupa origineE-aderbe primare %cam, foarte, aici, apoi, bine&

-aderbe proenite din alte parti de orbireE-prin deriare cu sufi'e %realmente, pieptis , trs,frate s te &-din ad#ectie-participii %tare, clar&-din substantie %ziua, noaptea, ara&-din pronume relati-interogatie %cnd,unde,cum&

-din alte promune-nehotart, demonstrati, negati%cnda, undea, nicicnd&

9bs.E /'ista si alte aderbe corelatie corespunzatoare !ntr-o regenta prezentei !nsubordonata a unui aderb relati3(4radele de comparatie

8entru ca aderbul nu se declina si nu se con#uga, dar !n schimb are grade decomparatie, se spune despre el ca se afla la granita dintre partile de orbire fle'ibile

si cele nefle'ibile=radele de comparatie ale aderbului sunt aceleasi ca la ad#ectieE

1-7


46/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise-=radul pozitiE bine-=radul comparati -de superioritateE mai bine

-de egalitateE la fel de bine-de inferioritateE mai putin bine

-=radul superlati -relati-de superioritateE cel mai bine-de inferioritateE cel mai putin bine

-absolut E foarte bine


47/76

b8dupa origine -prepozitii propriu-zise %de, din, la, pe, lnga&-proenite din -substantie %gratie, multumita&

-participii %datorita&-aderbe %impotria, deasupra&

c&dupa regimul cazualE-prepozitii care cer cazul acuzatiE cu, din, de, despre, dinspre, !nspre, pentru, prin,sub etc.

-prepozitii care cer cazul genitiEasupra, contra, !mpotria etc. %aici intracategoria prepozitiilor proenite din aderbe cu aspect articulat&

-prepozitii care cer cazul datiEgratie, multumita, datorita, conform, potriit,contrar,aidoma si asemenea %aici intra prepozitiile proenite din substantie, erbe laparticipiu sau aderbe&3(0ocutiunile prepozitionale

=rupuri de cuinte cu !nteles unitar si cu rol de prepozitie/le sunt alcatuite din una sau doua prepozitii si o alta parte de orbirea&un substanti %!n fata, in spatele, din cauza, !n loc de&b&un aderb cu sau fara aspect articulat %!n #osul, !n afara de&c&ad#ectiul LtotJ %cu tot cu&

.nterjectia8artea de orbire nefle'ibila care e'prima, fara sa le denumeasca, stari sufletesti sau

olitionale, ori reproduce %apro'imati& sunete si zgomote din natura

?nter#ectiile pot fi alcatuite dinE-un sunet %o a& -mai multe sunete %ooo ah& -doua sau mai multe silabe %aoleu& -un cunt repetat %mac-mac& -din mai multe cuinte %trosc-pleosc&

?nter#ectiile pot redaE -stari sufletestiE-durere %au ai&,teama %aoleu&,nemultumire%oh&,dispret %halal&,deznade#de %ai&,ciuda %uf&,!ndoiala %hm&,mirare%aaa&,admiratie %a o&,entuziastm %ura& -zgomote din natura sau din lumea !ncon#uratoare %trap poc fs scrt& -sunete care !nsotesc acte fiziologice umane %hapciu hc& -sunete emise de animale, pasari, insecte %ham cucu bzzz&

2unctii sintactice"-pot fi folosite cu aloare de predicat %inter#ectii predicatie&E >ai !n casa-subiectE @e afara se auzea mereuE trosc-complement directE /i auzeauEpoc-nume predicatiE / vai de ei.

-atributE +ndemnulmars!i era cunoscut.

1-,


48/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos MoiseConjunctia

8artea de orbire nefle'ibila care leaga, !n fraza doua propozitii sau !n propozitie, douacuinte cu aceeasi functie sintactica

1(Clasificarea conjunctiilora&dupa forma -simple %si, iar, dar, ca, sa, daca&

-compuse %caci, asadar, fiindca, ca sa&

b&dupa functieE-coordonatoare-copulatie %si, nici&-adersatie %dar, iar, ci, ba, !nsa&-dis#unctie %sau, ori,fie&-conclusie %deci, asadar, a sa zica&

-subordonatoare-cauzale %caci, deoarece, fiindca& -de scop %sa, ca sa& -conditionale %daca, de& -concesie %desi& -de loc %unde& -consecutie %!nct, ca, de& -de mod %precum, ca&


49/76

PR;ILE 2E PROPOI;IE

SUBIE!TUL

5. 2fini#i 'ubiectul este partea de propozitie care arata cine face actiuneaeprimata de predicat sau cine are caracteristica eprimata prin numelepredicativ.

. In#r)ari CineQ CeQ "face actiunea% *espre cineIce este vorba in propozitie Qpuse predicatului.

C. !a-ul


50/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise relativ Ma intreb cine vine. interoativ Cine a venitQ neativ


51/76

Ac#i%a/u inat la gramatica.

Pasi%a/l este inatat de profesor

Rfl$i%a/l isi face temele.

In#5c#i pr,ica#i%a 0ai la noiR#

>ata o vazaR Locu#iuni %r)al?mi aduc aminte de tine.,

( luat-o la fugape drum.

A "I < %r) pr,ica#i% in urmatoarele cazuri)at este ceasulF %este poate fi inlocuit cu erbul MarataN&)at este paineaF %costa&*nde este eleulF %se afla&/u sunt din 7ibiu. %proin&(m fost la bunici. %a izita&:aine a fi o saptamana de la plecarea lor. %se implineste&Be'tul este din nuela O (le'andru apusneanul P. %apartine%

9. Pr,ica#ul nominalB eprimat printrun %r) copula#i%la modul personal si

un num pr,ica#i%. 5rata B cineste subiectul 9mul acela este asile.

ceste subiectul ;adu este antrenor.cumeste subiectul :ihai este destept.

Pe lana verbul S a fi T eista si al# %r) care pot fi copula#i% A isi A a5un' cand pot fi inlocuite de verbul S a ,%niT A s fac

A ramanB cand


52/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise-. El se face ininer. El isi face temele.

7. 5 munci inseamna a castia. El sia insemnat eercitiile facute.

@. El a ramas surprins. El a ramas in clasa.

,. El a devenit avocat.

G. Parea fericita . Parea ca nine.

OBS /r)l copula#i% au func#i sin#ac#ica , Pr,ica# nominal 7PN1incompl#.

Numl pr,ica#i% eprimat prin

'ubstantiv B


53/76

ATRIBUTUL5. 2fini#i5tributul este partea secundara de propozitie care determina un

substantiv sau un substitut al acestuia "pronume# numeral%.

. In#r)ari careQ# ce fel de Q# a# al# ai# ale cui Q# cati# cate Q# al catelea# a cata Qpuse cuvantului determinat.

!. !lasificar

5tr. substantival B apozitional enitival prepozitional5tr. pronominal B prepozitional "5c.%

enitival "O.% dativul posesiv "*.%5tr. adjectival5tr. verbal5tr. adverbial

8. A#ri)u#ul su)s#an#i%al

a.5pozitional B N?on, eleul a plecat.#@omnitorul, :ihai iteazul a fostinfrant.

Ac. +-am azut pe eleul :ircea. 2?-am dat cartea lui ?on, prietenul meu.

b. Oenitival fara prep.(ceste sunt faptele colegilor tai.

Cu prep.upta impotria turcilor a luat sfarsit.c. Prepozitional Ac.=@rumul de la scoala este lung.

)adoul pentru parinti este pe masa. 8omul din gradina a inflorit. =oana dupa cumparaturi a inceput.

2;eusita datorita mamei m-a bucurat. )onstruirea casei conform planului s-a terminat. ( primit pedeapsa potriit legii.

9. A#ri)u#ul pronominal

a. Prpo+i#ionaleprimat prin

17)


54/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise @Pronume personal6arfa despre ea nu este draguta.

Pronume refleiv auda de sine nu miroase a bine.

Pronume de politete @ialogul cu :aria 7a a inceput.

Pronume demonstrativ )adoul pentru acela l-am dat.

Pronume posesiv ;elatia cu al meu s-a terminat.

Pronume ne3otarat E )earta cu toate m-a obosit.

Pronume neativ 8limbarea cu nimeni nu ma incanta.

Pronume de intarire auda despre insene nu este buna.

Pronume interoativ )artea de la care e pe masaQ

Pronume relativ


55/76

Pronume refleiv neaccentuat Mariasi potolea setea.

). A#ri)u# a,5c#i%aleprimat prin

5djectiv demonstrativ Caietul acestui baiat este rupt.

5djectiv posesiv Caietul meu e nou.

5djectiv de intarire Eu insami am resit.

5djectiv ne3otarat Fiecare baiat e fotbalist.

5djectiv neativ


56/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise +ocutiune verbala *orinta de a o lua la sanatoasa il

caracterizeaza.

7. A#ri)u# a,%r)ialB eprimat prin

5dverb de loc Cartea de acolo este rupta.

5dverb de timp Povestea de atunci este deosebita. # *iscutiade ieri ma deranjat.

5dverb de mod 'e auzea susurul alene a izvorului.

+ocutiune adverbiala Cititul de zi cu zi# invatatul pe de rost#plimbatul de colo pana colo

!OMPLEMENTUL

5. *efinitie Complementul este partea secundara de propozitie caredetermina

un verb (m plecat la tara.

un adjectiv Pomii erauplini de flori.un adverb boara linca vantul.o interjectie >aiacolo R#Qarrpe un ram.

. Clasificare

1. Complemente circumstantiale de loc unde Q

de timp cand Q# de cat timp Q#

de mod cum Q

de cauza

de scop

2.Complemente necircumstantiale complement direct pe cine Q# ce Q

7@


57/76

complement indirect cui Q# despre cineIce Q# cu cineIce Q# de lacineIce Q# la cineIce Q#pentru cineIce Q

complement de aent

1. Complemente circumstantiale

a. C.C.+. B eprimat prin

'ubst.Uprep."5c% 5 scris pe carte.

'ubst.U locutiune prep. "O% boara deasupra caselor.

Pronume pers. Pleaca de la el.

Pron. refleiv 'unetul venea despre sine.

Pron. demonstrativ Mere la acela.

Pron. de politete 5 alerat la dumnealui.

Pron. posesiv El pleaca cu al meu.

Pron. ne3otarat Mere la toate.

Pron. relativ


58/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moiseb. C.C./. B eprimat prin

'ubst.Uprep."5c% Aine la noi dupa sarbatori.

'ubst. U prep. "O% >n jurul amiezii soseste acasa.

5djectiv Uprep. Kde"5c.% *e micI de tanar a invatat sa citeasca.

Pronume pers. "5c.% 'osim indata dupa ei.

Pron. demonstrativ Aenim imediat dupa acela.

Pron. posesiv 5 venit imediat dupa ai nostri.

Pron. ne3otarat 5june dupa unii.

Pron. de politete 'oseste dupa dumnealui.

Pron. neativ


59/76

5dverb de timp *imineata mer la scoala.

+ocutiune adverbiala 5 plecat de cu seara.

Aerb la infinitiv U prep. 5leara inainte de a manca.

c. C.C.M. B eprimat prin

'ubst. U S cat T Este o mine cat pumnul.

'ubst. "5c.% E tare ca pamantul.

'ubst. "*% 'a facut neru asemenea pamantului.

'ubst. "O% "in baza# in lumina# in temeiul% 5 fost pedepsit in

baza leii. Pron. "5c.% Mere ca dumnealui.

Pron. "*% Aorbeste asemenea noua.

Pron. "O% Este pedepsit in baza acestora.

nvata asemenea primului.


60/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise Pronume demonstrativ +a asit pe acesta.

Pronume posesiv >am vazut pe ai tai.

Pronume refleiv 'a pieptanat frumos.


61/76

"luril propo-i+ii ,in ca,rul fra-i

6n funcie de importana pe care o au $n structura frazei i dup coninutul

lor# propoziiile sunt de dou feluri a% propoziiiprincipalei b% propoziiisecundare.

Propoziiile principale au un caracter de sine stttor. 6n cadrul frazei# elenu depind de altele# constituind nucleul central $n jurul cruia se oranizeaz

propoziiile secundare.

Propoziiile secundare sunt insuficienteca$neles# ele depinz(nd de altepropoziii din fraz. *e eemplu# $n fraz


62/76


- ceQTERMENI REGEN;I

- %r) prsonal Aine 1I "cine% poate.2I %r)imprsonalEeste, trebuie.

/rebuia 1I "s% mear.2I- %r) prsonal ,%ni# imprsonal a rmne, a a#unge, a psa, a plcea,

a eni etc.5june 1I "c(t% ai alerat. 2I?m(ne 1I "cine% vrea.2I

- $prsi %r)al* imprsonal* e bine, e ru, e u"or, e greu, e lesne, edificil, e posibil, e drept, e recomandabil, e cu putin$, e de prisos, este dedorit, e de crezut, e culmea, e pcat, e un ader, e un noroc, una e, alta e,e un fapt etc.

E bine1

I "c% sa $nt(mplat aa.2

I- %r) rfl$i% i imprsonalse cuine, se cade, se !ntmpl, se zice, se

aude, se spune, se pare, se poate, se ede etc.'e zice 1I "c% plou. 2I'e cuvine 1I "s% fim civilizai. 2I

- %r) imprsonal cu pronum >n ,a#i% a-i fi dat, a-i fi sortit, a-i fihotrt, a-i fi scris, a-i prea, a-i rmne, a-i da prin gnd, a-i trece prinminte,a-i plcea, a-i enietc.

>a fost dat 1I "s% ajun acolo.2IMia convenit 1I "ce% sa propus la edin.2I

- a,%r) sau locu+iun a,%r)ial* pr,ica#i%* desigur, fire"te, probabil,poate, negre"it,pesemne, cu siguran$, cu certitudine, fr !ndoial, de bun seam etc.

*esiur 1I "c% vor veni i ei. 2I

ELEMENTE 2E RELA;IEa. pronum rla#i%= cine, care ce, ct, cel ce "Cine% se scoal de diminea 1Ideparte ajune. 2I

b. a,5c#i% pronominal rla#i%Este susinut 1I"care% elev $nva. 2Ic. pronum n4o#*r oricare, oricine, orice, orictE "4ricine% muncete 1I are de

toate. 2Id. a,5c#i% pronominal n4o#*r "4rice% om muncete 1I are de toate. 2Ie. a,%r) rla#i%= unde, ct, cum, cnd, !ncotro


63/76

. locu+iuni su)or,ona#oar con5unc+ional= cum c, cum de, dect sE E de mirare 1I "cum de% arezistat. 2I

ELEMENTE !ORELATI/E nu are elemente corelative# nici elemente de relaiespecifice.TOPI! antepus "c(nd rspunde la $ntrebarea cinC% "Cine% i 3arnic 1Iare totul. 2I

postpus "c(nd rspunde la $ntrebarea cC% E ru 1I "ce% face. 2IPUN!TUA;IE de obicei nu de desparte de reent prin virul indiferent de loculpe care $l ocup. C(nd st $naintea reentei i este reluat prin pronume demonstrativ#se desparte $ntotdeauna prin virul "Cine% alear mai repede# 1I acela e c(titor.2I

9. PROPOI;IA SUBOR2ONAT PRE2I!ATI/ 7PR12E"INI;IE este subordonata care $ndeplinete $n fraz funcia sintactic de numepredicativ al propoziiei reente

Plcerea lui este de a citi. "nume predicativ%Plcerea lui este 1I "s% citeasc.2I "predicativ%

(NTREBRI- ceQ-

cineQ- cumQ "adresate verbului copulativ din reent%TERMENI REGEN;I

@ %r) copula#i% car cons#i#ui pr,ica#ul nominal incompl# al r'n#i afi, a deeni, a ie"i, a se face, a a#unge, a prea, a !nsemna, a rmne, a sena"te etc.

0otr(rea lor este 1I "c% vor veni. 2IEl a devenit 1I "ce% ia dorit. 2I5sta $nseamn 1I "c% na fost atent. 2I

Mi3ai a rmas 1I "cum% $l tiai. 2IEl prea 1I "c% este obosit. 2I

ELEMENTE 2E RELA;IEa. pronum rla#i%=cine, care ce, ct, cel ceB 6ntrebarea este1I "ce% vor face.2I). a,5c#i% pronominal rla#i% Problema este 1I"a cui% propunere o susinem. 2Ic. pronum n4o#*r oricare, oricine, orice, orictE anul este 1I "al oricui% $l muncete. 2I,. a,5c#i% pronominal n4o#*r Premiul este 1I "pentru orice% om c(ti. 2I. a,%r) rla#i%= unde, ct, cum, cnd, !ncotro


64/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moisef. a,%r) n4o#*r= oricum, orictE El este1I "oricum% vrea. 2I'. con5unc+ii su)or,ona#oar c, s, ca J s, dac, deE

Propunerea mea este 1I "s% plecm 2I 6ntrebarea este 1I "dac% va reui. 2I4. locu+iuni su)or,ona#oar con5unc+ional= dup cum, ca "i cum, ca "i cnd, deparcE /otul era1I "dup cum% planificaser. 2I

Este 1I "de parc% nar fi. 2IELEMENTE !ORELATI/E nu are elemente corelative# nici elemente de relaiespecifice.TOPI! antepus verbului copulativ din reent Problema este 1I "ce% vrea. 2I

postpus "c(nd vorbitorul insist asupra celor spuse $n propoziiapredicativ%

"Cine% suntei 1I suntei. 2I

PUN!TUA;IE nu de desparte de reent prin virul indiferent de locul pe care $locup.

:. PROPOI;IA SUBOR2ONAT ATRIBUTI/ 7AT1

2E"INI;IE= este subordonata care $ndeplinete $n fraz funcia sintactic de atribut pel(n un substantiv sau substitut al acestuia din propoziia reent

5m urmat sfatul dat. "atribut%5m urmat sfatul 1I"pa care% ni lai dat. 2I "atributiv%

6NTREBRI - careQ # c(tQ # c(teQ #- ce fel deQ # al "a# ai# ale% cuiQ

TERMENI REGEN;I- su)s#an#i% El este biatul1I "pe care% lam cutat.2I pronumE 5cela 1I "care% $nva2I tie1I.

@ numral 5l doilea# 1I "care% a $nt(rziat2I a avut mai mult de ateptat1I.

ELEMENTE 2E RELA;IEa. pronum rla#i%=cine, care ce, ct, cel ceE

Primete premiul elevul 1I "care% e silitor. 2I 5m urmat sfatul 1I "ce% mi lai dat.2I

). pronum in#ro'a#i%= 5sculi muzica 1I "pe care% ai ascultato i ieriQ 2I

c. a,%r) rla#i%= unde, ct, cum, cnd, !ncotro


65/76


66/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos Moise. pronum in#ro'a#i% Ntii 1I "cine% vineQ 2If. a,5c#i% pronominal in#ro'a#i% 6nelei 1I "ce% probleme discutQ 2I'. a,%r) rla#i%= unde, ct, cum, cnd, !ncotro


67/76

ELEMENTE 2E RELA;IEa. pronum rla#i%=cine, care ce, ct Povestete 1I "cui% $l ascult. 2I). a,5c#i% pronominal rla#i%Este m(ndru 1I"de c(te% rezultate a obinut. 2Ic. pronum n4o#*rE 'e teme 1I "de oricine% $l amenin. 2I,. a,5c#i% pronominal n4o#*r * premiul 1I "oricrui% copil $l merit. 2I. pronum in#ro'a#i%= 'e (nete1I "la cine% va veniQ 2If. a,5c#i% pronominal in#ro'a#i%= 'a $ntrebat 1I"la care% cole va mereQ 2I'. a,%r) rla#i%= unde, ct, cum, cnd, !ncotro


68/76


- a,%r)= 5colo# 1I "unde% ai fost tu# 2I na ajuns $nc nimeni. 1I- locu+iun a,%r)ial* 6n mijloc# 1I "unde% a stat el# 2I a fost mult lume. 1I

ELEMENTE 2E RELA;IEa. pronum rla#i%=cine, care ce, ct 5 prep. Mer 1I "la cine% m c3eam. 2I). a,5c#i% pronominal rla#i%


69/76

- %r) Aine 1I "c(nd% poate.2I- locu+iun %r)al*= 't de vorb cu mine1I "c(nd% m $nt(lnete. 2I- in#r5c+i= 0ai 1I "c(nd% vrei. 2I- a,5c#i%= iruitoare 1I "c(nd% a luptat la 4ituz# 2I armata rom(n a c(tiat

i alte btlii.1

I- locu+iun a,5c#i%al*= *in topor# 1I"c(nd% a crescut#2I biatul a dat denecaz. 1I

- a,%r)= 5zi# 1I "c(nd% team cutat# 2I nu erai acas. 1I- locu+iun a,%r)ial* *in vreme $n vreme#1I"c(nd% te $nt(lnesc#2I m

bucur.1I

ELEMENTE 2E RELA;IEa. a,%r) rla#i%= cnd, ct %ct timp&, cum %!ndat ce&, unde %!ndat ce&

"C(nd% a venit# 1I nu la sit. 2I7C(t% a stat aici#1I na scos o vorb. 2I"Cum% $l vzu#1I $l i recunoscu. 2I

). a,%r) n4o#*r=oricnd, ori"icnd, orictE "4ric(nd% vrei#1I $l poi vedea.2I Poi sta 1I "oric(t% vrei. 2Ic. con5unc+ii= pn %nu&, dac, de, cE 5 stat1I "p(n% sa $ntunecat. 2I

"*ac% a vzut aa# 1I nora $mpratului sa mai domolit. 2I,. locu+iuni con5unc+ional= !nainte %caJ& s, !ndat ce, imediat ce, dup ce, pe

dat ce, !n timp ce, ct reme, ct timp, oro de cte ori etc."*up ce% ia $nt(lnit#1Isa $ntors. 2I"4ri de c(te ori% plou #1I $i ia umbrela. 2I

. pronum rla#i%=cine, care, ct 5u sosit 1I "$naintea cui% doreau. 2If. a,5c#i% pronominal rla#i%5junem 1I"$naintea crui% cole ne c3eam. 2I'. pronum n4o#*r oricare, oricineE 'e duce 1I "$naintea oricui% vrea. 2I4. a,5c#i% pronominal n4o#*r Merea 1I "$naintea oricrui% om dorea. 2Ii. pronum in#ro'a#i%= Aii 1I "$naintea cui% am stabilitQ 2I5. a,5c#i% pronominal in#ro'a#i%= 5juni1I "$naintea crui% cole iai propusQ 2I

ELEMENTE !ORELATI/E adverbele i locuiunile adverbiale "i, imediat,!ndat, deodat, cum, atunci, numai ce, pe urm, de attea ori etc. +ocuiunileadverbiale menionate sunt specifice temporalei.

TOPI!= postpus Ain1I "$naintea cui% vreau. 2I antepus "C(nd% va veni# 1I va fi t(rziu. 2I

intercalat 5zi# 1I "c(nd% ai venit tu# 2I nu era nimeni acolo. 1I

1@9


70/76

Preparator Evaluare nationala Prof. Cocos MoisePUN!TUA;IE=se desparte prin virul c(nd nu eprim o circumstan esenial#c(nd este antepus i are un corelativ# sau c(nd este intercalat i se aeaz $nainteapredicatului reentei.

H. PROPOI;IA SUBOR2ONAT!IR!UMSTAN;IAL 2E MO2 7!M1

2E"INI;IE= este subordonata care $ndeplinete $n fraz rolul unui complement

circumstanial de mod i arat cum se desfoar aciunea din reent sau se manifesto $nsuire.

modala poate fi de mai multe feluri propriu-zisE 5 procedat1I "cum% lai sftuit.2I

comparatiE de ealitate Muncete1I "cum% muncesc toi.2I de inealitate 6nva mai bine1I "dec(t% m ateptam.2I de condiie 'e cltina1I "ca i cum% ar fi fost beat.2I

de msur progresiE "Cu c(t% crete1I cu at(t se face mai detept.2I(NTREBRI=

- cumQ# $n ce felQ# $n ce modQ# $n ce c3ipQ# c(tQ# c(t deQ

TERMENI REGEN;I- %r) Aine 1I "cum% poate.2I- locu+iun %r)al*= Nia btut joc de el1I "cum% no fcuse nimeni. 2I- in#r5c+i= 0ai 1I "c(t% poi de repede. 2I- a,%r)= 6nva mai bine 1I "dec(t% $nvei tu. 2I- locu+iun a,%r)ial* *ea boaza#1I"cum% mere el#2I mer toi copiii.1I- a,5c#i%Este mai bun 1I "dec(t% eti tu.2I- locu+iun a,5c#i%al*= *e treab# 1I"cum% erau i ai lui#2I biatul a ajuns

cunoscut. 1IELEMENTE 2E RELA;IE

a. a,%r) rla#i%= cum, precum, ct, dect, parc, ct etc.precedate sau nu de altelement

6nva 1I "cum% poate. 2IMuncete1I "c(t% poate.2I5 procedat1I "cum% a putut.2I

). locu+iuni con5unc+ional= dup cum, ct ce, ca "i cum, ca "i cnd, de parc, dece, de aceea, cu att%a& %mai&, pe lng ce etc.

5 procedat#1I"dup cum% lai $nvat. 2I

'a comportat

1

I "ca i cum% nu mar fi cunoscut .

2

I

c. pronum rla#i%=ce, cine, care, ct *e 3arnic 1I "ce% este 2I nu are ast(mpr 1I

,8


71/76

,. a,5c#i% pronominal rla#i%Citete la fel de mult 1I " ca ce% om e interesat. 2I. pronum n4o#*r oricare, oricine, oriceE 'tudiaz 1I "ca oricare% vrea. 2If. a,5c#i% pronominal n4o#*r 6nva 1I "ca orice% elev dorete. 2I'. pronum in#ro'a#i%= Faci 1I "ca cine% am stabilitQ 2I4. a,5c#i% pronominal in#ro'a#i%= 5juni1I "ca cine% i doretiQ 2I

ELEMENTE !ORELATI/E adverbele i locuiunile adverbiale a"a, astfel,asemenea, att%a&, la fel, pe atta, de ce, de aceea, cu att%a&%mai&

TOPI! postpus Ain1I "cum% vreau. 2I antepus "*up c(te% tiu# 1I este un timid. 2I

intercalat 5a# 1I "cum% ai venit tu# 2I au venit i ei. 1I

PUN!TUA;IE modala aezat dup reent se desparte dac nu este esenial $nfraz# se termin cu un complement circumstanial# sau apare ca o eplicaie a unuicomplement circumstanial de mod.

- antepus# se desparte obliatoriu dac are un corelativ $n reent.- cea intercalat se izoleaz dac st $naintea predicatului sau mai departe de

termenul reent

. PROPOI;IA SUBOR2ONAT!IR!UMSTAN;IAL 2E !AU 7!1

2E"INI;IE= este subordonata care $ndeplinete $n fraz rolul unui complement

circumstanial de cauz i arat cauza aciunii sau o $nsuire din reent. cauzala poate fi de mai multe feluri propriu-zis care e'prim o cauz direct sau indirectE

'a suprat1I "pentru c% nu lai ateptat.2I argumentatiE "*ac% nai $nvat#1I cum o s promovezi.2I

(NTREBRI- din ce cauzQ# din ce pricinQ

TERMENI REGEN;I- %r)


72/76



73/76

Aine adesea 1I "ca s%i vad.2IMerea la mare 1I "de% se trata de reumatism.2I

). locu+iuni con5unc+ional su)or,ona#oar= pentru ca s, c doar %- doar&, cdoar de, doar de.

6nva 1I "pentru ca s% reueasc.2I>nsist1I "c doardoar% lo lmuri. 2I

c. a,%r)ul doar %doar&E6l vizita des# 1I "doardoar% lo convine de adevr.2I

,. pronum rla#i% prc,a# , prpo-i+i='a dus 1I "dup ce% avea de cumprat. 2I

ELEMENTE !ORELATI/E adverbele i locuiunile adverbiale anume,dinadins, de asta, !ntr-adins, de aceea, pentru aceea, pentru asta etc. elementelesubordonatoare populare sunt specifice.

TOPI! postpus Ain#

1

I "ca s% te vd.

2

I antepus "Pentru ca s%l vd# 1I am venit mai devreme. 2I intercalat 5nume# 1I "ca s% m supere # 2I na venit. 1I

PUN!TUA;IE finala introdus prin ,nu se desparte prin virul de reent. 'edespart cele cu element corelativ $n reent# care sunt antepuse i nu sunt considerateeseniale $n fraz.

ROLUL SEMNELOR 2E PUN!TUA;IE

!ra#imaK@ +ea cuvinte diferite ce formeaz silabe comune# prin elidarea unor vocale sau nu te-au

zut. imperative si erunzii cu pronumele refleiv sau personal postpus %du-te, ducndu-se,

ducndu-le&. 'epar elementele formei inversate a perfectului compusE Menit-aiN adjective posesive postpuse substantivului# $n epresii de tipul maic-sa, taic-su.

Marc3eaz o sc3imbare de topic "de e. postpunerea pronumelui $n raport cu verbul >ule"te-leR%# efectul epresiv fiind acela al mutrii ateniei asupra verbului i constituireaad 3oc a unei aliteraii.

elemente componente nesudate ale unui cuv(nt compus cine-lup, dus-intors.6n poezie# are rolul de a pstra msura versului prin reducerea numrului de silabeelidarea

unui sunet "necesiti prozodice% i de a marca rostirea leat a dou cuvinte. Ca fiuride stil fonetice# intr $n cateoria sinr-i 7transformarea unui 3iat $n difton de-abia%#a sinalpsi 7 reducerea unui difton la o sinur vocal d-abia%# a afr-i 7suprimareaunui sunet iniial nalt%# a apocopi 7suprimarea unui sunet finalpnR s%.

/ir'ula K0

1,)


74/76


izoleaz o propoziie incident# cu rol eplicativ N(m fost, #i zise, aci de fa$N izoleaz un vocativ sau o structur $n vocativ de restul enunului 7tihuri, acum, por

210223289 Preparator Evaluarea Nationala 2014

Documents

Transcript of 210223289 Preparator Evaluarea Nationala 2014