RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU

INGRASAREA SUINELOR, CU FINANTARE

FEADR, IN COMUNA BERTESTII DE JOS, SAT

BERTESTII DE SUS, JUDETUL BRAILA (revizia 3)

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

EURO ENVIROTECH PLOIESTI

Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

Contract: C165B/07.05.2010

Cod: EE-384-E/2010

Beneficiar:

S.C. NOUA FERMA S.R.L.

Judetul BRAILA

MAI 2011

Ploiesti, Sos. Ploiesti-Targoviste Km 8 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686

www.euroenvirotech.ro e-mail: [email protected]

Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO98 BTRL 0300 1202 E739 73XX, B Transilvania

Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, cu finantare FEADR, in comuna Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus, judetul Braila

Noua Ferma - rev 3 .

Mai 2011 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: C165B/07.05.2010; Cod: EE-384-E/2010

2

Echipa de elaboratori: Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Rodica GHIMICI

Adrian AVRAM

Cornelia NICULAE

Mihai NICULAE

Nela ZAMBILA




3

CUPRINS

1.1 Titularul proiectului -------------------------------- --------------------------------------------------------------------- 7

1.2 Autorul atestat al studiului --------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.3 Denumirea proiectului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4 Descrierea proiectului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate -------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4.2 Amplasament --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei --------------------------------------------------------------------------- 9

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului --------------------------------------------------------------------------12

1.4.5 Drum de acces -------------------------------------------------------------------------------------------------------17

1.4.6 Amenajare amplasament -------------------------------------------------------------------------------------------17

1.5 Durata de functionare --------------------------------------------------------------------------------------------------18

1.5.1 Consumuri de resurse energetice----------------------------------------------------------------------------------18

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor ----------------------------19

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa --20

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta --------21 1.7.1 Conectare la cai de acces-------------------------------------------------------------------------------------------21

1.7.2 Conectare la magistrale electrice----------------------------------------------------------------------------------22

2 PROCES TEHNOLOGIC ----------------------------------------------------------------------------------------------- 22

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus----------------------------------------------------------------------------22

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus -------------------------------------------31

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa---------------------------------------------------------------------------32

2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii si utilizarea acestora ca ingrasamant ----------------------32

2.3.2 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------32

2.3.3 Sistemul de adapostire cu dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF vacuum)-----------------------32 2.3.4 Depozit de dejectii acoperit ----------------------------------------------------------------------------------------34

2.3.5 Ventilarea halelor de productie------------------------------------------------------------------------------------36

2.3.6 Consumul de energie -----------------------------------------------------------------------------------------------37

2.3.7 Consum redus de apa prin curatirea cu spalatoare cu presiune si contorizarea consumului de apa ------38

2.3.8 Imprastierea dejectiilor, in teren arabil ---------------------------------------------------------------------------39

2.3.9 Tratament cu aditivi ------------------------------------------------------------------------------------------------42

2.3.10 Alte prevederi BAT pe care ferma le va pune in practica in momentul desfasurarii activitatii in ferma 44




4

2.3.11 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de amoniac 45

3 DESEURI----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 51

3.1. Deseuri rezultate din activitatea fermei -----------------------------------------------------------------------------51

3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol -----------------53

3.3. Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare ---------------------------------------------------------55

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA------------------------------------------------------------- 56

4.1. Ape -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------56

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ----------------------------------------------------------------------56

4.1.2. Alimentarea cu apa -------------------------------------------------------------------------------------------------57

4.1.3. Managementul apelor uzate----------------------------------------------------------------------------------------61

4.1.4. Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------63

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------64

4.2. Aerul ---------------------------------------------- -------------------------------------------------------------------------64

4.2.1. Date generale --------------------------------------------------------------------------------------------------------64

4.2.2. Surse si poluanti generati ------------------------------------------------------------------------------------------65

4.2.3. Prognozarea impactului --------------------------------------------------------------------------------------------66


4.3. Zgomotul si vibratiile ------------------------------ ---------------------------------------------------------------------69

4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor --------------------------------------------------------69


4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor ----------------- ------------------------------------------------------------70

4.5. Solul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------70

4.5.1. Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------70

4.5.2. Surse de poluare a solului ------------------------------------------------------------------------------------------71

4.5.3. Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------72


4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase-------------------------------------------------------------------73

4.7. Biodiversitatea -----------------------------------------------------------------------------------------------------------74

4.7.1. Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------74

4.7.2. Arii protejate---------------------------------------------------------------------------------------------------------75

4.7.3. Impactul asupra biodiversitatii ------------------------------------------------------------------------------------75


4.8. Peisajul---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------76

4.8.1. Informatii despre peisaj --------------------------------------------------------------------------------------------76

4.8.2. Explicarea utilizarii terenului--------------------------------------------------------------------------------------77

4.8.3. Suprafata de teren ocupata -----------------------------------------------------------------------------------------78

4.9. Mediul social si economic ----------------------------------------------------------------------------------------------78

4.10. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural-- -------------------------------------------------------------79




5

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR---------------------------------------------------------------------------------------- 79

6. MONITORIZAREA ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 82

7. SITUATII DE RISC ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85

7.1. Accidente potentiale-----------------------------------------------------------------------------------------------------85

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor ----------------------------------------------------------------------------------86

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR------------------------------------------------------------------------------------ 86

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ------------------------------------------------------------------------------ 87

9.1. Amplasament-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------87

9.2. Descrierea activitatii --------------------------------------------------------------------------------------------------------87

9.3. Prognoza impactului--------------------------------------------------------------------------------------------------------88

9.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei---------------------------------------------------------------------88

9.3.1.1 Impactul produs asupra apelor----------------------------------------------------------------------------------------89

9.3.1.2 Impactul produs asupra aerului---------------------------------------------------------------------------------------89

9.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ---------------------------------------------------------------89

9.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului -----------------------------------------------------------------------89

9.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective ------------------------------------------------------90

9.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului----------------------------------------------------------90

9.3.2.1 Impactul produs asupra apelor----------------------------------------------------------------------------------------91

9.3.2.2 Impactul produs asupra aerului---------------------------------------------------------------------------------------91

9.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ---------------------------------------------------------------91

9.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului -----------------------------------------------------------------------91

9.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective ----------------------------------------------------92

9.4. Gospodarirea deseurilor ---------------------------------------------------------------------------------------------------92

9.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase -------------------------------------------------------------------------95

9.6. Masuri de diminuare a impactului---------------------------------------------------------------------------------------95

9.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului-----------------------------------------96

9.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------96

10. CONCLUZII SI RECOMANDARI -------------------------------------------------------------------------------------- 97

10.1 Concluzii -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------97

10.2 Recomandari---------------------------------------------------------------------------------------------------------------98

11. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT------------------------------------------------------------------------------ 98

12. ANEXE ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------102




6

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, cu finantare FEADR, in comuna Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus, judetul Braila, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos. a) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, cu finantare FEADR, in comuna Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus, judetul Braila, a fost intocmit la cererea S.C. NOUA FERMA S.R.L. (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator). b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, cu finantare FEADR, in comuna Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus, judetul Braila, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre S.C. NOUA FERMA S.R.L., in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene. e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii. In Capitolul 10 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale studiului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in contextul intregii lucrari.




7

1. INFORMATII GENERALE Prezenta lucrare, reprezinta Raportul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor, cu finantare FEADR, in comuna Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus, judetul Braila. Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost efectuat in baza contractului incheiat intre parti: EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de consultant (elaborator), si S.C. NOUA FERMA S.R.L., in calitate de beneficiar. Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost intocmit conform Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Se urmaresc probleme semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii programului. S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului facandu-se recomandari specifice. Prin raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii programului, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

1.1 Titularul proiectului

S.C S.R.L Municipiul Braila, Str. Dorobantilor, numarul 50 bis, bloc A54 bis, sc. 2, et. 1, ap. 23.

1.2 Autorul atestat al studiului EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L. Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

e-mail: [email protected] [email protected]

www.euroenvirotech.ro Telefon/Fax: 0244 597 109 Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151




8

1.3 Denumirea proiectului

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU INGRASAREA SUINELOR, CU FINANTARE FEADR, IN COMUNA BERTESTII DE JOS, SAT BERTESTII DE SUS,

JUDETUL BRAILA

1.4 Descrierea proiectului 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate Obiectivul propus a se realiza va fi cofinantat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale beneficiarului. Construirea de ferme zootehnice destinate cresterii porcilor va contribui direct la reducerea importurilor de carne de porc si de aici, cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte destinatii economice deficitare. Terenul este liber de constructii, fiind in prezent utilizat ca teren arabil. Prin proiectul propus, se va construi o ferma noua cu doua crese pentru cresterea suinelor si doua adaposturi pentru ingrasarea lor, cu capacitatea de 2 x 950 grasuni supusi cresterii, resprectiv 2 x 950 capete supuse ingrasarii, adica 1900 de capete ajunse la maturitate per ciclu de productie. In sistemul propus se realizeaza 3 cicluri de productie in primul an (constand in 4 cicluri de crestere si 3 cicluri de ingrasare) adica 5700 de porci grasi si 4 cicluri de productie incepand cu cel de-al doilea an (constand in 4 cicluri de crestere si 4 cicluri de ingrasare). Importanta acestui proiect este data de:

� valorificarea productiei vegetale; � producerea de carne de porc in Romania, in conditiile in care anual importurile sunt de

circa 2,5 milioane capete; � efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza la nivel

macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare economice sau sociale vitregite de lipsa de fonduri.

1.4.2 Amplasament

Obiectivul propus se va realiza in satul Bertestii de Sus, comuna Bertestii de Jos, judetul Braila, pe un teren in suprafata de 15 306,30 m2 – tarlaua 136, parcelele 61 si 62 –, avand ca proprietari pe Stergarel Adrian Petrica si Stergarel Lucia, (conform contractului de vanzare– cumparare autentificat cu nr. 1370/29.09.2009) si in calitate de comodatar (conform contractului de comodat autentificat cu nr. 72/14.10.2009) societatea S.C NOUA FERMA S.R.L.




9

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

� la sud: Stergarel Adrian Petrica si Stergarel Lucia cu o retragere a constructiilor de 9,00 m;

� la est: Iancu Chivu cu o retragere a constructiilor de 28,70 m; � la nord: Antena cu o retragere a constructiilor de 28,40 m; � la vest: Vintila Anghel cu o retragere a constructiilor de 16,10 m.

Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea maxima de 102,63 m si lungimea maxima de 150,28 m. Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere legal. Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei

Suprafata parcelei este de: 15 306,30 m2, din care:

� suprafata construita (SC): 3569,61 m2;

� circulatia carosabila pe parcela, platforme, parcaje: 2100 m2;

� suprafata spatii verzi in incinta: 9636,69 m2;

� P.O.T.: 23,32 %;

� C.U.T.: 0,23

Ferma ce urmeaza a fi realizata - conform planului de situatie anexat -, se va compune din:

� sala necropsii; � cuva receptie (cu suprafata totala de 15,42 m2); � platforma betonata de incarcare (cu suprafata totala de 900 m2); � camera put (cu suprafata totala de 7,44 m2); � drumuri de incinta si alei.

Halele de ingrasare si modulele de crestere a grasunilor vor fi delimitate de restul fermei. Descrierea caracteristicilor constructiilor propuse a se realiza:

1. Doua hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, identice din punct de vedere constructiv si functional

Caracteristicile fiecarei hale sunt:

� dimensiuni exterioare: 48,30 x 15,45 m; � Sconstruita = 756,19 m2; � Sutila = 727 m2; � suprafata basa: 1,80 x 1,62 m;




10

� numar de boxe = 22 (11 pe fiecare parte), din care 20 boxe utile si 2 de rezerva utilizate ca boxe izolatoare.

Sub spatiul halei este amplasata o cuva pentru dejectii deasupra careia sunt gratare din beton armat cu grosimea de 10 cm si fante de 17 mm. Boxele respecta suprafata libera de pardoseala disponibila, necesara, pentru fiecare purcel intarcat sau purcel in crestere, tinut in grup, in conformitate cu articolul 3 al Normelor – paragraful (1), subparagraful (a), punctul (VI) -, aprobate prin Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 202/25.08.2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor. Ordinul transpune Directiva Consiliului 91/630/CEE care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 340/11.12.1991, p. 33, asa cum a fost modificata ultima data de Regulamentul Consiliului 806/2003/CE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 122/16.05.2003, p. 1. Distantele dintre astfel de unitati vor fi de minim 0,20 – 2,50 m pe lungime si 24,00 m pe latime, respectand conditiile minime de iluminare naturala si prevenire a incendiilor. Inchiderile laterale longitudinale vor fi completate cu pereti cortina din prelata cauciucata, respectandu-se conditiile minime de iluminare naturala pe cele 2 laturi lungi ale constructiei, iar frontoanele se vor realiza din panouri de tip sanwich (80 mm). Pardoseala se va executa din gratare prefabricate de beton armat ce faciliteaza eliminarea igienica a dejectiilor rezultate. Cuva are trei base vidanjabile aferente fiecarei hale. Evacuarea apelor pluviale de pe invelitoare se face prin jgheaburi si burlane Ø 100 – 120, aduse la nivelul solului in incinta. Sistemul de ventialtie naturala – ventilatia halei este asigurata prin intermediul unor piese de admisie aer amplasate pe coama. Acestea permit circulatia aerului in interiorul podului, de unde prin intermediul elementelor de aerisire pozitionate in tavanul halei se continua ventilarea intregului spatiu al halei. Extragerea aerului din hala se face prin depresiune, cu ajutorul a trei ventilatoare exhaustoare ce se afla deasupra baselor de golire a dejectiilor aspirand aerul din hala, avand ca traseu fantele gratarelor – cuva – base.

2. O cresa de crestere a grasunilor cu o suprafata totala de 1382,19 m2, compusa din doua module, fiecare avand 691,145 m2 (21,70 x 31,85 m) cu o capacitate de cate 950 de capete fiecare, dotate cu buncare de furaje si instalatii de hranire si adapare automata

Constructia este compartimentata in 20 de boxe (fiecare boxa are o capacitate de 50 de capete) din care 19 functionale si una rezervata sanitar pentru izolare. Sub spatiul cresei sunt amplasate doua cuve de dejectii in care este stocata dejectia animala aceasta fiind compartimentata in 10 bazine, avand fiecare un volum de stocare de 23,48 m3, acestea fiind despartite intre ele de nervuri din beton armat cu o grosime de 15 cm si o inaltime de 0,80 m. Fiecare modul are in compunerea sa 2 cuve independente de stocare a dejectiilor. Volumul total de stocare pentru un modul este de 469,64 m3 (234,82 m3 + 234,82 m3). Aceste dejectii vor fi dirijate printr-o retea de tevi din PVC catre o basa tampon pentru dejectii cu o adancime utila de 0,80 m de unde vor fi extrase prin intermediul unei pompe tocator spre a fi trimise in depozitul de dejectii – de tip laguna.




11

3. Bucatarie furajera, are dimensiunea interioara: 15,08 x 15,63 m (cu suprafata totala de

235,7 m2), si are un singur nivel Fundatiile bucatariei furajere sunt izolate si construite din beton armat, grinzi de fundare din beton armat. Dimensionarea acestor fundatii se face avand in vedere recomandarile studiului geotehnic privind natura terenului de fundare. Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura in cadre realizate din profile metalice laminate: stalpi si ferme metalice. Invelitoarea va fi executata din table cutate, iar sarpanta din grinzi si pane metalice. Bucataria furajera este dotata cu: 4 buncare de forma circulara in plan (Ø 3,28, H=4,20 m) pentru depozitarea furajelor de porumb, orz, soia si srot de floarea soarelui, 1 bunacar de furaje finite, 1 buncar premix, moara cu ciocanele destinata macinarii componentelor furajere, amestecator furaje, instalatie dozare materii prime, siloz sac, transportoare automate, rastel de depozitare, 4 sonde aspiratie, etc. Spatiul de utilitati (cu o suprafata de Sconstruita= 101 m2) este compus din:

� hol (Sutila=9,55 m2); � camera de comanda a bucatariei furajere (Sutila=8,17 m2); � spatiu de birouri si depozitare compus din hol (Sutila=3,43 m2), grup sanitar

(Sutila=5,87 m2), birou (Sutila=14,92 m2) si doua spatii de depozitare (Sutila=8,17 m2, respectiv 12,78 m2);

� patru silozuri pe platforme betonate –de 106,09 m2 fiecare (suprafata totala este de 424,36 m2) pentru depozitarea cerealelor (porumb si orz) necesare hranirii suinelor, avand capacitati cuprinse intre 600-800 tone;

4. Filtru sanitar Accesul in ferma se poate face numai prin filtrul sanitar, amplasat langa bucataria furajera. Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura metalica si pereti exteriori de tip sandwich cu grosimea de 8 cm. Compartimentarea interioara se va face cu pereti de tip sandwich de 5 cm si va imparti filtrul sanitar in trei zone:

� zona tehnologica ce cuprinde: camera tehnolog, camera de comanda, depozit medicamente, depozit saci premix, camera tehnica, WC;

� zona filtru sanitar ce cuprinde: vestiar 1 (zona de dezechipare Sutila=6,72 m2), zona igienizare si dezinsectare (Sutila=5,31 m2) vestiar 2 (zona de echipare Sutila=6,30 m2) hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna personal;

� zona necropsie ce cuprinde: camera necropsie si cabinet medic veterinar. Invelitoarea va fi executata din panouri sandwich, iar sarpanta din grinzi si pane metalice. Filtrul sanitar va fi prevazut cu plafon realizat din panouri de PVC (lambriu).

5. Doua depozite (bazine) de stocare a dejectiilor (tip laguna) Cele doua depozite (bazine) de stocare a dejectiilor (tip laguna) sunt sapate in pamant si au o forma dreptunghiulara in plan cu dimensiuni maxime exterioare de 35,00/37,00 m. Ca dimensiuni interioare, fiecare depozit are la partea inferioara dimensiunea de 4,50/18,00 si la




12

partea superioara dimensiunea de 14,50/28,00 m. Capacitatea neta de stocare este de circa 1000 m3/depozit, in total 2000 m3. Tehnica de realizare: cuva din pamant compactat hidroizolata cu folie termosudabila. Bazinele vor fi acoperite cu prelata.

6. Imprejmuirea Se va realiza o imprejmuire din stalpi metalici inglobati in beton, panouri metalice, plasa de sarma din zinc. 1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului Terenul se structureaza in doua subzone functionale principale:

� subzona destinata aprovizionarii cu hrana pentru suine, prelucrarea acesteia, activitatile de gestionare a fermei, echipamente tehnico-edilitare. In aceasta subzona se amplaseaza:

� 4 silozuri cu o suprafata de 106,09 m2 fiecare, insumand o suprafata totala de circa 424,36 m2, fiecare pentru stocarea cerealelor (porumb, soia, srot de floarea soarelui, orz) necesare producerii furajelor in cadrul fermei, cu o capacitate de 600-800 tone;

� bucataria furajera care contine 4 buncare de forma circulara in plan, pentru principalele materii prime furajere (porumb, soia, srot de floarea soarelui, orz). Bucataria furajera este dotata cu: moara cu ciocanele destinata macinarii componentelor furajere, amestecului de furaje, instalatie dozare materii prime, instalatie incorporare premix, instalatie recuperare pulberi, transportoare automate. Materiile prime sunt aspirate din silozuri si ajung in moara cu o capacitate de 5 – 6 t/h;

� filtrul sanitar (vestiar - filtru) care cuprinde toate activitatile de gestionare a activitatilor din ferma sub aspect sanitar – veterinar.

� subzona destinata productiei propriu-zise, compusa din: � doua hale cu dimensiunea de 15,45 x 48,30 m, in care vor fi primite si crescute

suinele; � o cresa compusa din doua module, fiecare cu dimensiunile de 21,70 x 31,85 m; � doua bazine de stocare dejectii de tip laguna.

Fata de aliniamentul posterior al parcelei, halele se amplaseaza la distanta de minim 8,5 m. Fata de limitele laterale ale parcelei (stanga – dreapta), halele pentru ingrasarea suinelor se amplaseaza la distanta de minim 14 m. Portile de acces pe parcela se monteaza la minimum 10 m fata de aliniamentul principal. Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza perimetral cu spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie si ambiental. Ferma are doua hale de ingrasare a suinelor si o cresa pentru cresterea grasunilor compusa din doua module, care sunt similare din punct de vedere constructiv si functional. In continuare, va fi descrisa o singura hala si un singur modul avand in vedere similitudinile dintre ele.




13

Hala/adapostul pentru cresterea si ingrasarea suinelor Animalele sunt cazate in 22 boxe, fiind dispuse cate 11 pe fiecare parte a culoarului central de vizitare. In 20 dintre acestea se afla cazate cate 50 de animale, iar cate una dintre boxe – pe fiecare parte -, va fi utilizata pentru izolarea animalelor cu probleme de sanatate. Pe culoarul central este pozitionat sistemul suspendat de hranire automata, fiecare boxa fiind dotata cu doua hranitoare a cate 4 locuri fiecare. Hrana este transportata din buncarul de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc. Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor. Cresa pentru crestere a grasunilor Animalele se afla in cele 20 de boxe dispuse cate 10 pe fiecare parte a culoarului central de vizitare. Pe mijlocul boxelor sunt pozitionate cele 4 sisteme suspendate de hranire automata, fiecare boxa fiind dotata cu 2 hranitoare duble cu 3-5 posturi. Hrana este transportata din buncarele de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc, existand posibilitatea de a avea pe aceeasi linie de hranitori doua tipuri de retete distincte. Fiecare boxa este dotata cu 8 suzete pentru adapare, pozitionate cate doua pe fiecare perete interior si cate doua pe fiecare perete de boxa exterioara. Sistemul automat de hranire contine pe fiecare coloana centrala dozatorul de medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor. Sub spatiul cresei sunt amplasate doua cuve de dejectii in care este stocata dejectia animala aceasta fiind compartimentata in 10 bazine, avand fiecare un volum de stocare de 23,48 m3, acestea fiind despartite intre ele de nervuri din beton armat cu o grosime de 15 cm si o inaltime de 0,80 m. Fiecare modul are in compunerea sa 2 cuve independente de stocare a dejectiilor deasupra carora sunt asezate gratare din beton armat cu lungime de 3,00 m, avand fante de scurgere cu dimensiunea de 12 – 17 mm. Volumul total de stocare pentru un modul este de 469,64 m3 (234,82 m3 + 234,82 m3). Aceste dejectii vor fi dirijate printr-o retea de tevi din PVC catre o basa tampon - cu o adancime utila de 0,80 m -, de unde vor fi extrase de catre pompele cu tocator si trimise la depozitele de dejectii (lagune), Depozitele pentru stocarea dejectiilor (tip laguna) Dejectiile sunt stocate in doua gropi de stocare a dejectiilor (tip laguna), sapate in pamant; au o forma dreptunghiulara in plan cu dimensiuni maxime exterioare de 35,00/37,00 m. Ca dimensiuni interioare, fiecare groapa are la partea inferioara dimensiunea de 4,50/18,00 si la partea superioara dimensiunea de 14,50/28,00 m. Capacitatea neta de stocare este de circa 1000 m3/groapa, in total 2000 m3. tehnica de realizare: cuva din pamant compactat hidroizolata cu folie termosudabila. Bazinele vor fi acoperite cu prelata. Sistem furajare prevazut cu buncar cap grajd Sistemul de furajare este alcatuit din 4 elemente principale:

� silozurile exterioare; � bucataria furajera; � buncarul de cap de grajd; � sistem de furajare interior hale.

Silozurile de stocare a cerealelor sunt in numar de patru si sunt folosite pentru depozitarea cerealelor - porumb, orz, soia si srot de floarea soarelui -, necesare producerii furajelor in




14

cadrul fermei. Silozurile au forma cilindrica in plan cu raza de 4,90 m, sunt realizate din structura metalica (tabla galvanizata) si au o inaltime la coama de 15,80 m. Ele sunt amplasate pe patru platforme betonate, in spatele zonei de preparare a hranei la o distanta de 1,83 m. Capacitatea unui siloz este cuprinsa intre 600-800 tone. Silozurile sunt dotate cu sisteme automate de incarcare-descarcare, alimentare automata a buncarelor de consum, sistem de aerare a cerealelor si monitorizare a temperaturii interioare, din buncar. Fiecare celula de depozitare prezinta structura metalica preuzinata. Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul careia se pot obtine productivitati de pana la 10 t/h, cu o mare precizie de dozare a componentelor. Bucataria furajera este compusa - in principal - din urmatoarele elemente constructive:

� 4 silozuri de exterior, cu capacitati cuprinse intre 600-800 tone; � 1 moara cu ciocane; � 1 instalatie de dozare cu melc, pentru premixuri; � 1 amestecator; � silozuri tip sac, pentru produse finite; � 1 tablou electric cu unitati de comanda, protectie si intrerupator principal; � sistem masurare temperatura/umiditate; � ventilator; � uscator cereale; � 1 computer de cantarire si de programare a retetelor; � 1 stabilizator de tensiune automat; � la acestea principale se mai adauga mici componente ale sistemului si elemente de

asamblare, etansare, tubulatura, snecuri, elevatoare. Cerealele preluate din silozurile exterioare sunt depozitate in silozurile de interior, ca materii prime, la care se adauga sroturile de soia si floarea soarelui. Cerealele din aceste silozuri sunt macinate si apoi trecute in amestecator impreuna cu premixurile dozate pentru omogenizare. Atat amestecatorul cat si elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu filtre de desprafuire, coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf. Produsul finit este stocat in silozul pentru produse finite. Din acest siloz furajul este directionat catre fiecare buncar de cap de grajd si transportata automat catre hranitoare pe masura ce acestea se golesc. Furajele stocate in buncarul cap de grajd asigura furajarea pentru 24 de ore, acesta fiind realimentat pe masura ce se goleste. Sistemul de hranire automata se bifurca in doua culoare pentru fiecare rand de boxe. Sistemul este pozitionat suspendat, fiecare boxa fiind dotata cu doua hranitori a cate 4 locuri fiecare. Furajarea se face ad libitum. Sistemul automat de hranire contine si dozatorul de medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva fie cea curativa a animalelor. Stabilirea retetelor de furajare se va face avand in vedere varsta animalelor, necesarul de substante nutritive, dar si reducerea continutului de azot din dejectii. In structura retetelor se vor folosi cerealele, in special porumbul si orzul, care asigura energia, la care se adauga srotul de floarea soarelui care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizina se vor adauga furaje proteice de origine leguminoasa si sroturi de soia. Sistem adapare Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand de consumul de hrana, de felul hranei si de sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o




15

serie de factori: sistemul de crestere, zone geoclimatice, anotimpul, rase, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei etc. Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor. In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5-8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade. Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman. Fiecare boxa este dotata cu 4 suzete pentru adapare, pozitionare pe peretii despartitori dintre boxe. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat si un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar veterinare curative sau preventive. In general, apa potabila poate fi distribuita animalelor astfel:

� prin pipe amplasate in troc; � prin pipe amplasate intr-o cupa, � printr-o pipa de sugere.

Apasand pipa cu botul, porcul declanseaza curgerea apei in troc sau in cupa. Capacitatea minima necesara variaza intre 1,0 - 4,0 l/min. Sistemul folosit in ferma proiectata este cel cu adapatoare cu pipa de sugere. Acest sistem aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care pipa de sugere este stransa in rat, prin deschidere unei valve/supape. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5 l/min. Datorita acestui sistem pierderile de apa din adapare sunt reduse la minim. Prin acest sistem, apa nu curge intr-o cupa sau in troc. In halele de ingrasare si cresa, apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din otel zincat. Sistem de ventilatie si reglare a temperaturii in cadrul halelor si a modulelor cresei pentru grasuni: Ventilatia halei este asigurata prin intermediul unor piese de admisie aer amplasate pe coama. Acestea permit circulatia aerului in interiorul podului, de unde prin intermediul elementelor de aerisire pozitionate in tavanul halei se continua ventilarea intregului spatiu al halei. Extragerea aerului din hala se face prin depresiune, cu ajutorul a trei ventilatoare exhaustoare ce se afla deasupra baselor de golire a dejectiilor aspirand aerul din hala, avand ca traseu fantele gratarelor – cuva – base. Din punct de vedere teoretic, compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei animalelor si a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor metabolice si respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra animalelor. Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20-21 % se retine circa 5-6 % eliberandu-se in schimb bioxid de carbon. Daca in adapost ventilatia nu functioneaza corect, continutul in oxigen al aerului – in hala - poate sa scada pana la concentratii de 17-18 %, concentratii la care porcinele reactioneaza prin respiratie dispneica si reducerea performantelor de crestere.




16

Concomitent cu scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid de carbon, amoniac si hidrogen sulfurat. Bioxidul de carbon nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0,3 % in adapostul pentru porcine. Teoretic, amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %. Amoniacul face parte din toxicele cumulative, incat, chiar in concentratii relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza aparitia diferitelor boli. Teoretic, hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei organice care contine sulf. Teoretic, concentratia maxima admisa de hidrogen sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentratii mici, dar permanente de hidrogen sulfurat, se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie, anemie, ameteli, iritabilitate, inapetenta si scaderea performantelor productive. Ventilatia in cadrul adapostului de porci urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de 80 %. Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a grajdului care lasa lateralele grajdului libere, fara niciun fel de pereti, doar cu o prelata menita a proteja animalele de frigurile extreme, asa cum este mentionat mai sus. Un risc deosebit pentru sanatatea animalelor il prezinta amoniacul ce rezulta din dejectiile lor. Grajdul este prevazut cu 3 base de vizitare prin intermediul carora se evacueaza dejectiile, dar, in plus, fiecare basa are deasupra ei un ventilator de mare putere care are ca scop eliminarea aerului viciat, in atmosfera. Astfel, in hala, concentratia de amoniac este redusa la minimum. Computerul de clima consta intr-un controler de climatizare care este deservit de o serie de senzori de temperatura si umiditae aflati in adapost. Functie de valorile raportate de acesti senzori, computerul comanda sistemul de ventilatie precum si cortinele aflate pe lateralele adapostului, inchizandu-le sau deschizandu-le. Incalzirea adapostului si a cresei este realizata cu ajutorul unor lampi care emit caldura alimentate cu energie electrica. Cantitatea de caldura emisa de aceste lampi trebuie sa fie de minim 90 kW/lampa. Aceste lampi sunt dispuse cate una pentru fiecare boxa. Controlul acestor lampi se poate face manual sau cu ajutorul, computerului de clima. Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul careia se pot obtine productivitati de pana la 10 t/h, cu o mare precizie de dozare a componentelor. Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata intr-o constructie avand si urmatoarele componente: spatii tehnologice, filtru sanitar-personal, camera comanda computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator, silozuri). In cadrul bucatariei furajere sunt 4 silozuri de forma circulara in plan cu diametrul de 3,28 m si inaltimea de 4,20 m, fiecare pentru orz, porumb, srot de soia si srot de floarea soarelui. Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea componentelor furajere, la care se adauga premix. Acest amestec este transportat din bucataria furajera catre hale. Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru ferma si este astfel conceputa si realizata incat sa se incadreze in normele europene de mediu. Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o baterie de filtrare cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixati acesti saci de desprafuire (cu o suprafata de filtrare de peste 15 m2) se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de




17

material si emisiile de praf. Bucataria furajera este compusa - in principal - din urmatoarele elemente constructive:

� 4 silozuri cilindrice de interior, din tabla zincata, de forma circulara in plan cu diametrul de 3,28 m si inaltimea de 4,20 m;

� 4 silozuri de exterior, capacitate 600-800 tone; � 1 moara cu ciocane; � 1 instalatie de dozare cu melc, pentru premixuri; � 1 amestecator; � silozuri tip sac, pentru produse finite; � 1 tablou electric cu unitati de comanda, protectie si intrerupator principal; � sistem masurare temperatura/umiditate; � ventilator; � uscator cereale; � 1 computer de cantarire si de programare a retetelor; � 1 stabilizator de tensiune automat; � la aceste componente principale se mai adauga mici componente ale sistemului si

elemente de asamblare, etansare, tubulatura, snecuri, elevatoare. Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se incadreaza in valori de sub 60 dB. Bucataria furajera este prevazuta cu un spatiu destinat supravegherii intregii activitati, format dintr-o incapere in care va sta un supraveghetor, care va tine sub control computerizat intreaga activitate. Tot aici mai este prevazut un spatiu sanitar destinat acestui supraveghetor.

1.4.5 Drum de acces

Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face prin drumul de exploatare conectat la DJ 212 Braila – Gura Ialomitei. Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe parcela prin racordare la zona DJ 212, astfel:

� un acces carosabil pentru activitatea de aprovizionare cu cereale; se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria furajera in cazul interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se amplaseaza un pod bascula, o cabina pod bascula si o cabina poarta; autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies prin acest acces carosabil;

� un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie). Fluxurile de circulatie sunt organizate astfel incat circulatia din zona aprovizionarii cu furaje sa nu se intersecteze cu cea din zona destinata activitatii de ingrasare a porcilor (se va respecta fluxul tehnologic).

1.4.6 Amenajare amplasament Careul necesar pentru construirea fermei pentru ingrasarea suinelor este amplasat in extravilanul satului Bertestii de Sus, comuna Bertestii de Jos, judetul Braila, pe un teren in suprafata de 15 306,30 m2 – tarlaua 136, parcelele 61 si 62 –, avand ca proprietari pe Stergarel




18

Adrian Petrica si Stergarel Lucia (conform contractului de vanzare – cumparare autentificat cu nr. 1370/29.09.2009) si in calitate de comodatar (conform contractului de comodat autentificat cu nr. 72/14.10.2009) societatea S.C. NOUA FERMA S.R.L. In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor agricole care au fost achizitionate si vor fi scoase din circuitul agricol pentru a fi puse la dispozitia noului obiectiv economic. Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei

Nr. crt. Proprietarul

Domiciliul proprietarului

Amplasarea terenului

Suprafata ocupata de constructie

(m2)

Suprafata ocupata de

drumul de acces si utilitati(m 2)

1.

Stergarel Adrian Petrica,

Stergarel Lucia si Comodatar S.C NOUA

FERMA S.R.L.

Municipiul Braila, str.

Dorobantilor 50 bis, bl. A54 bis, ap.23, judetul

Braila

Extravilan 3569,61 2100

Teren agricol

15306,30 (8716,57 spatii verzi)

Total (extravilan – teren agricol) = 15306,30 m2

1.5 Durata de functionare Perioada de existenta a fermei de ingrasare a suinelor se considera a fi de 50 ani. Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea intr-o singura etapa, perioada de executie propusa fiind de 12 de luni.

1.5.1 Consumuri de resurse energetice Energia electrica este preluata din reteaua S.C FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD – SDFEE Braila. Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii frigorifice, moara de cereale destinata producerii furajelor, transportoare melcate, snecuri etc., componente ale bucatariei furajere, sistemul de asigurare a furajelor in halele suinelor, sistemul de asigurare a apei in halele suinelor etc. Iluminatul interior Instalatia de iluminat interior din cadrul halelor de depozitare si productie este realizata cu corpuri de iluminat etanse tip FIPAD, echipate cu lampi liniar florescente de TL-D 2 x 58 W/1 x 58 W, coroborate cu cerintele caietului de sarcini. Nivelul de iluminat in toate incaperile este in conformitate cu prevederile normativului NP061/1.




19

Porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi. Comanda iluminatului se realizeaza local prin intrerupatoare montate aparent la inaltimea de 1,5 m fata de cota pardoselii finite la unitatea de acces in incaperi. Circuitele pentru iluminat sunt realizate cu cabluri cu intarziere la propagarea focului, cu manta din PVC si tensiunea nominala minima de 1 kV montate in tuburi de protectie aparent tip IPEY sau daca sunt sub inaltimea de 2,5 m in tuburi metalice PEL. Prize 230/400 V, forta Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt pozate in functie de destinatia incaperii unde se gasesc pe pereti in montaj ingropat sau aparent. Inaltimea de montaj este in general de 1,5 m fata de pardoseala finita sau la cotele indicate. Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul de importanta (pe circuite vitale si pe circuite alimentate normal). Distributia circuitelor de prize se realizeaza cu cablu cu conductoare din cupru cu manta din PVC cu intarzierea propagarii focului tip CYYF si tensiunea nominala de minim 1 kV, pozat in tub de protectie IPEY. Proiectul de instalatii electrice realizeaza doar alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de forta prin cabluri individuale. Fiecare consumator de forta va fi prevazut cu tablou propriu de automatizare care este responsabilitatea furnizorului de echipamente.

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor

Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic, respecta prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase” din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008. In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, nu sunt utilizate substante, care intra sub incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea listei substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice. In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor sunt nominalizate urmatoarele produse necesare la prepararea hranei, conditionarea balegarului de porc, pentru dezinfectarea spatiilor de productie:

� Proteina cruda; � Grasimi crude; � Fibra cruda; � Lizina; � Metionina; � Cistina; � Triptofan; � Substante continand calciu asimilabil; � Substante continand fosfor asimilabil; � Aditivi diversi etc.

In denumirea generala a aditivilor – utilizabili pentru dejectiile de porc -, se are in vedere ca acestia constituie un grup de produse formate din diferite elemente, care reactioneaza cu




20

dejectiile, schimband caracteristicile si proprietatile acestuia. Acesti aditivi, aplicati la dejectiile de porc, in gropile de descarcare, imprima urmatoarele efecte:

� reducere a emisiilor de compusi gazosi (NH3 si H2S); � reducere a mirosurilor neplacute; � schimbare in proprietatile fizice pentru a-i face mai usor de folosit; � crestere a valorii de fertilizare; � stabilizare a microorganismelor patogene.

In mod obisnuit, reducerea mirosurilor neplacute si schimbarea in proprietatile fizice ale balegarului de porc pentru a-l face mai usor de folosit constituie principalele motive pentru folosirea lor la nivel de ferma. Pentru productia de ingrasare a suinelor se utilizeaza resurse energetice si materiale din categoriile tabelate: Tabelul nr. 1.5.2.-1.

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea

anuala Denumirea Cantitate Furnizor

Suine la ingrasat 1900 *) Orz 1074 t/an Din zona de productie

Grasuni sub 20 kg 1900 *) Porumb 1074 t/an Din zona de

productie

Srot de soia 43 t/an Din zona de

productie

Srot de floarea

soarelui 43 t/an Din zona de

productie

Premix 3,7 t/an Din zona de

productie Energie electrica 480 kWh ELECTRICA Altele

*) = numar de suine/serie.

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de construire si exploatare a fermei destinate cresterii suinelor, nu reprezinta surse de poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.




21

Tabelul nr. 1.6.-1

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Tip

ul p

olua

rii

Sur

sa d

e po

lua

re

Num

ar s

urse

de

pol

uare

Pol

uar

e m

axi

ma

adm

isa

(lim

ita m

axim

a a

dm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

Pol

uar

e de

fond

Pe

zona

ob

iect

ivul

ui

Pe

zone

de

pr

otec

tie/r

estr

ictie

a

fere

nte

ob

iect

ivul

ui,

conf

orm

le

gisl

atie

i in

vigo

are

Far

a

mas

uri

de

elim

ina

re/

redu

cere

a

polu

arii

Cu

impl

emen

tare

a m

asur

ilor

de e

limin

are

/

redu

cere

a p

olua

rii

Mas

uri d

e e

limin

are

/re

duce

re a

pol

uarii

FIZ

ICA

Zgomot: doar pe perioada lucrarii de executare a investitiei, in strict aria de lucru a utilajelor mecanizate, situata la distanta fata de zona locuita

BIO

LO

GIC

A

Aerosoli continand si celule ale microorganismelor nepatogene, provenite din depozitul de dejectii antrenati de tirajul fortat al ventilatoarelor

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta

1.7.1 Conectare la cai de acces Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face printr-un drum de exploatare conectat la DJ 212 Braila – Gura Ialomitei. Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe parcela prin racordare la zona DJ 212, astfel:




22

� un acces carosabil pentru activitatea de aprovizionare cu cereale; se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria furajera in cazul interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se amplaseaza un pod bascula, o cabina pod bascula si o cabina poarta; autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies prin acest acces carosabil;

� un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie). Fluxurile de circulatie sunt organizate astfel incat circulatia din zona aprovizionarii cu furaje sa nu se intersecteze cu cea din zona destinata activitatii de ingrasare a porcilor (se va respecta fluxul tehnologic).

1.7.2 Conectare la magistrale electrice Pentru desfasurarea activitatilor curente ale fermei de crestere a suinelor aceasta va fi racordata la un distribuitor autorizat de energie electrica. Energia electrica este preluata din reteaua S.C FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD – SDFEE Braila.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis, ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abator. In ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporala medie de 7-25 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg. In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje. Fluxul tehnologic in ferma de crestere si ingrasare a porcilor, cum este cea prezentata in acest proiect, este: 1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 7-25 kg; 2. aprovizionarea cu furaje; 3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente; 4. crestere - ingrijire zilnica animale:

� supraveghere activitate curenta bucatarie furajera; � hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare a

animalelor; � adapare hala; � supraveghere stare generala de sanatate a suinelor; � administrare medicamente curative/preventive suine; � supraveghere sistem ventilatie hala; � supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala;




23

� pregatire depopulare hala. 5. transport animale 100 -110 kg catre abator; 6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

� curatare, decontaminare; � verificare functionare instalatii.

La populare, halele de ingrasare si cresa de cresterea a grasunilor trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:

� sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;

� sa se odihneasca si sa se ridice normal; � sa vada alti porci; � atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi cercetate imediat si

vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai dupa consultarea medicului veterinar;

� pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost rezervate doua boxe de izolare individuale;

� se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.

� porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi.

Marimea boxelor depinde de numarul de purcei, greutatea, tipul de pardoseala sau asternut sau forma boxei. In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva recomandari pentru densitatea optima folosita la pardoseala cu gratare de beton.

Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala

Greutate corporala(kg) Suprafata (m) Greutate porci/ suprafata boxa (kg/m2)

5 0,09 55

10 0,15 66

20 0,2 100

30 0,3 100

40 0,34 115

50 0,4 125

60 0,45 133

70 0,5 140

80 0,55 145

90 0,6 150




24

100 0,65 153

Grasunii sunt adusi din afara fermei; mijlocul de transport care aduce animalele nu are acces in ferma. Animalele vor fi descarcate la intrarea in ferma si conduse prin intermediul unor imprejmuiri mobile in adaposturile de ingrasare. Capacitatea de transport a unui camion este de un lot pentru un adapost, adica 950 de capete. Grasunii sunt adusi in ferma la varsta de 5 saptamani (7-9 kg). Ciclul de crestere – ingrasare in cresa si adapost este structurat dupa cum urmeaza:

� Cresa este populata in prima saptamana cu grasuni la o varsta de 5 saptamani; la varsta de 17 saptamani, adica dupa 13 saptamani de crestere, cresa este golita, purceii fiind mutati in adapostul de ingrasare. Depopularea se realizeaza in saptamana a 13-a, intr-o singura zi, urmand sa fie iarasi populata in saptamana a 14-a, intr-o singura zi. Astfel, incepand cu a doua zi a saptamanii a 13-a si terminand cu prima zi a saptamanii a 14-a se realizeaza curatarea si dezinfectarea cresei.

� Adapostul este populat cu purcei la o varsta de 18 saptamani; la varsta de 28 de saptamani, adica dupa aproximativ 11 saptamani de ingrasare, adapostul este golit, urmand ca porcii grasi obtinuti sa fie valorificati. Depopularea se realizeaza in saptamana a 25-a si terminand cu prima zi a saptamanii a 26-a, intr-o singura zi. Astfel, incepand cu a doua zi a saptamanii a 25-a si terminand cu prima zi a saptamanii a 26-a se realizeaza curatarea si dezinfectarea adapostului.

Rezulta o durata a ciclului de crestere-ingrasare de 24 de saptamani, timp in care grasunii de 5 saptamani si 7-8 kg ajung la maturitate la varsta de 28 de saptamani si o greutate corporala de 105-110 kg. Astfel, tinand cont de faptul ca un an calendaristic are in medie 52 de saptamani, rezulta conform graficului de populare/depopulare ca in primul an se obtin trei cicluri complete de crestere-ingrasare, urmand ca din cel de al doilea an sa se obtina patru cicluri de crestere-ingrasare. S-a luat in calcul un numar de 1950 de grasuni la popularea creselor pentru fiecare ciclu de crestere-ingrasare; rata medie a mortalitatii s-a previzionat a fi cuprinsa intre 2,5 – 2,6 %, prognozandu-se a se valorifica 1900 porci grasi. Conform graficului de populare/depopulare, se poate observa ca in fiecare an cresele se populeaza de patru ori, rezultand un consum de 1950 x 4 (cicluri de populare) = 7800 grasuni/an. Animalele sunt cazate in ferma circa 14 saptamani, timp in care ele ajung la greutatea de 100 - 110 kg. In fermele de ingrasare, distribuirea hranei si adaparea se executa automatizat. Sarcina personalului din ferma este ca - zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei, functionarea adapatorilor, inchiderea usilor boxelor, pastrarea nivelului la canalul cu perne de apa, mentinerea nivelului constant in bazinele cu flotor pentru adapatori, controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie. Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave trebuie sa fie insotita de masuri corespunzatoare. Depopularea halelor si a cresei de crestere a grasunilor se face in conformitate cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata. Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece conform fluxului tehnologic - dupa 5 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua serie de grasuni.




25

Depopularea fermei se face intr-o singura zi. Transportul suinelor Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu efecte nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile iregistrate la transport. In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare - descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica. De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie se fie instruiti in legatura cu conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare. Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite pentru transportul suinelor:

� sa aiba accesorii sigure; � sa protejeze porcii de efectul daunator al climei; � sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor. Hranirea suinelor Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis aportul de nutrienti si tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care sa permita realizarea unor performante superioare. La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul mediu zilnic, indicele de consum sau consumul specific si continutul carcasei in carne macra. Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia si proteinele, deoarece:

� energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei; � carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este respins si se

asociaza cu probleme de mediu. Porcul este un animal care poate produce carne multa si de calitate, la un pret de cost rezonabil. El creste repede, valorifica bine furajele si poate produce carcase cu carne macra, asa cum sunt cerute pe piata carnii, asigurand beneficii importante crescatoriilor. Dintre factorii tehnici, alimentatia are rolul cel mai important, deoarece numai printr-o alimentatie corecta se poate pune in evidenta intreaga capacitate productiva a animalelor. Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata de hranirea rationala, o atentie deosebita fiind acordata utilizarii cu maxim de eficienta a furajelor. Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire permanenta. Ingestia furajera este strans legata de rata de crestere, conversia hranei, valoarea si calitatea carcasei, rezultatul fi ind profitabilitatea. Este important pentru nutritionisti estimarea cu acuratete a cantitatii de furaj ingerat, astfel determinandu-se nivelul optim de substante nutritive din retetele furajere. O furajare economica si eficienta se face cu programe de furajare specializate (pe sexe, faze de furajare, furajare pe potential genetic). Cantitatea de furaj ingerata este afectata de mai multi factori:

� tipul animalului: � particularitatile morfo-fiziologice ale aparatului digestiv;




26

� potentialul genetic al animalului; � individualizarea, sexul, varsta; � starea fiziologica; � starea de sanatate.

� caracteristicile furajului: � densitatea energetica din furaj; � dezechilibrul de substante nutritive din furaj; � calitatea organoleptica si gustul furajelor; � procesarea si forma furajului.

� microclimatul: � temperatura si umiditatea relativa a mediului; � densitatea porcilor pe m2 si conditiile de cazare; � designul si pozitionarea trocului; � sistemul de hranire; � sistemul de adapare; � sistemul de crestere si exploatare; � stresul.

Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza consumul zilnic de furaj: potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate, calitatea organoleptica si sanitara a furajelor, temperatura si umiditatatea relativa din mediu ambiant. Pentru aducerea porcilor de la greutatea de 20-30 kg la 110 kg greutate in viu, este consumata aproximativ 240 kg de hrana. Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita. Cerinte medii ale nivelelor de nuntrienti pentru fiecare categorie de greutate sunt stabilite, dupa cum se vede in tabelul de mai jos. Perioada de asimilare de la 30 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de hranire. In aceste faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface necesarul variabil de hranire a porcului. Sfarsitul primei faze de crestere se plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu, iar faza a doua este intre 80 si 110 kg. Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si finisat este prezentat in tabelul urmator:

Parametrii nutritionali Porci

35 - 90 kg Porci

90 - 110 kg

Proteina cruda (CP, %) 15 - 17 14 - 16

Grasimi crude 4-5 <5

Fibre crude 4,5-6 <4,5

Total lizina 0,75-0,90 0,65-0,75

Total metionina+cistina 0,45-0,58 0,42-0,50

Total trionina 0,42-0,63 0,50

Total triptofan 0,15 0,15

Calciu 0,75-0,90 0,75-0,90

Total fosfor 0,62-0,70 0,50-0,70




27

Energie digestibila (MJ/kg) >13 >13

Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape:

� prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de floarea soarelui la care se adauga 5 % premix;

� macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucatariei furajere; � omogenizarea amestecului macinat timp de 10-15 minute intr-un amestecator

situat tot in cadrul bucatariei furajere; � transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarul de 8 tone

care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor. Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este asigurarea unei cantitati suficiente de hrana pentru ingrasarea suinelor. Aceasta este una din cele mai importante probleme in alimentatia porcinelor. Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii asupra rezultatelor tehnice si economice ale fermei. Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza negativ valorificarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut faptul ca porcii au tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar, de a se suprahrani. Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se constata pierderi mari de furaje consumate si tulburari digestive. Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de alta parte de calitatea, volumul si densitatea ratiei. Porcii in perioada de ingrasare consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor. Ingrasarea incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la 20 - 30 kg, cand animalul este inca in perioada de crestere. In realitate nu este vorba de ingrasare in intelesul propriu-zis al cuvantului, ci de o crestere-ingrasare, cele 2 procese confundandu-se. La actualele cerinte ale pietii pentru o carcasa cu cat mai putina grasime si cu o pondere mare a masei musculare fata de grasime, intereseaza stimularea cresterii musculaturii si limitarea depunerilor de grasime. In structura sporului, dupa greutatea de 50 - 60 kg devin predominante depunerile de grasime. Ca urmare, la aceasta greutate schimbandu-se cerintele fata de hrana, trebuie schimbata structura ratiei. Rezultatele ingrasarii sunt influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi originea genetica (rasa, linie etc.), sexul si conditiile de mediu. In vederea ingrasarii porcilor pentru productia de carne destinata consumului in stare proaspata se pot folosi diferite furaje. Alegerea unuia sau altuia dintre furaje este impusa in primul rand de considerente economice. In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele, in special porumbul si orzul, care asigura energia, la care se adauga reziduuri industriale (srotul de floarea soarelui) care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizine este obligatorie adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau leguminoase si sroturi de soia. Adaparea porcilor Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie




28

de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei etc. Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism, creand mediul pentru digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor nutritive in intregul corp si pentru eliminarea subproduselor de dezasimilatie si digestie. In plus, ea joaca un rol important in reglarea temperaturii corpului. Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor. In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5 - 8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este, in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade. Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Valorile normale ale substantelor continute de apa potabila sunt:

Substanta din apa Unitatea de masura Continutul

Fier (Fe) (mg/L) <0,2

Nitriti (N02-) (mg/L) <50

Amoniu (NH4+) (mg/L) <0,5

Sulfat (S022+) (mg/L) <100

Cloruri (Cl-) (mg/L) <250

Fosfat (P043+) (mg/L) <0,5

Gradul de oxidare (KMn04) (mg/L) <15

PH unitati >6,5

Examen microbiologic Numar de colonii la 20°C <1000

Escherichia coli in 100 mL 0

Daca apa contine un nivel ridicat de minerale, poate deveni periculoasa, de aceea apa trebuie analizata pentru continutul de saruri minerale. Apa cu o duritate de peste 5000 ppm poate de asemenea creea probleme animalelor. Cand apar probleme care nu pot fi diagnosticate, sursa de apa ar trebui suspectata. Daca nivelul de saruri din apa este prea mare atunci se va reduce continutul de saruri din retetele furajere. Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman. Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ 23,24 m3. In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din OL-Zn cu D = 1/2 toli.




29

Boxele sunt dotate cu suzete de adapare situate pe peretii laterali. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat si un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar - veterinare curative sau preventive. Apa potabila va fi distribuita animalelor printr-o pipa de sugere. Pipa aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta deschizandu-se o valva/supapa. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5 l/min. Activitatea de procesare in cadrul fermei Se realizeaza in spatiul special amenajat in cadrul bucatariei furajere, utilizandu-se moara cu ciocanele, componenta a echipamentelor bucatariei furajere. Pentru realizarea sporului mediu zilnic propus, ratia furajera trebuie echilibrata din punct de vedere al unitatilor nutritive, proteinei digestibile si substantei uscate. Consumul de furaje la nivelul unui an este redat in tabelul urmator:

Consum furaje-fizic kg Ratie/zi Total kg

Porumb 2,406 1832965

Orz 1,498 1141222

Srot soia 0,275 209503

Srot floarea soarelui 0,283 215598

Premixuri 0,14 106656

Sere 0,007 5333

Carbonat de calciu 0,017 12951

Zoofort 0,024 18284

Fosfat dicalcic 0,015 11427

Igienizarea incintelor, dezinsectia si deratizarea Actiunile de igienizare, dezinsectie si deratizare, au drept scop distrugerea partiala sau totala a microorganismelor patogene, conditionat patogene si saprofite si a vectorilor acestora (insecte si rozatoare).

A. Igienizarea inicintelor Igienizarea se va realiza in trei etape, necesare si obligatorii, respectiv: curatirea mecanica, curatirea hidromecanica (sanitara, spalarea), aplicarea agentului microbicid.

a. Curatirea mecanica (uscata) Curatirea mecanica va consta in indepartarea de pe suprafetele care urmeaza a fi spalate si supuse actiunii substantelor microbicide a murdariei depuse pe acestea in timpul procesului tehnologic, a resturilor de dejectii existente la nivelul gratarelor si a restului de nutreturi/apa din frontul de furajare/adapare. Curatarea se va face cu ajutorul razurilor, a periilor de sarma sau de radacini a masinilor abrazive si a altor mijloace. Activitatea nu se executa daca spalarea ulterioara se face cu jet de apa de inalta presiune.

b. Curatirea hidromecanica Curatirea hidromecanica va consta in spalarea diferitelor suprafete cu apa. Folosirea solutiilor de agenti de curatire biodegradabili favorizeaza inmuierea, dizolvarea, dispersarea si




30

suspendarea particulelor de murdarie, in vederea desavarsirii curatirii mecanice a suprafetelor pe care urmeaza a fi aplicate substantele microbicide. Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de foarte inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, care asigura dislocarea eficienta a murdariei. Folosirea pompelor de foarte inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice, precum si cresterea eficientei decontaminarii. In cazul folosirii acestui sistem nu se va mai apela la curatarea mecanica.

c. Aplicarea agentului microbicid Aplicarea de substante microbicide se va face pe suprafetele pregatite prin curatirea mecanica si hidromecanica a acestora. Vor fi utilizate mijloacele specifice de decontaminare microbiana, cele mai frecvent folosite, fiind dispersate sub forma gasoaza sau de aerosoli. Substantele utilizate vor fi selectate specific fiecarei investitii dintr-o lista acceptata la nivelul Uniunii Europene si aprobata a fi utilizate pe teritoriul Romaniei. Compusii utilizati nu au impact negativ asupra factorilor de mediu, nu au efecte negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu modifica calitatea dejectiilor. Apele uzate provenite din igienizare se colecteaza in bazinul de colectare a dejectiilor solide si lichide si intra in amestecul de dejectii. Nu contin detergenti sau alte substante poluante. Dezinfectia se va realiza cu compusi biodegradabili, nontoxici, care nu au efecte negative asupra sanatatii oamenilor, animalelor, nu au impact negativ asupra factorilor de mediu si nu influienteaza negativ compozitia dejectiilor.

B. Dezinsectia Dezinsectia este definita ca ansamblul metodelor si mijloacelor si de combatere a insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si parazitare la animale. Conform prevederilor legislative, dezinsectia este o actiune obligatorie de a carei executie raspund proprietarii animalelor. Dezinsectia se va face in functie de intensitatea invaziilor, prin terti, unitati specializate si autorizate, pe baza de contract economic. Insecticidele aplicate vor avea forma gazoasa sau de aerosoli. Compozitia insecticidelor utilizate va fi in conformitate cu normativele nationale si europene in vigoare si nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu, nu vor avea efecte negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu vor modifica calitatea dejectiilor.

C. Deratizarea Deratizarea cuprinde complexul metodelor si mijloacelor de prevenire si combatere a rozatoarelor. Conform prevederilor legislative in vigoare, deratizarea este o actiune obligatorie, care se executa de 2 ori pe an - primavara si toamna -, inainte de executarea decontaminarilor microbiene profilactice in: sectoarele zootehnice, locurile de depozitare a furajelor si la alte obiective din zona. In cursul anului se executa deratizari de intretinere – daca este necesar. Deratizarea se va face sub supravegherea stricta a medicului veterinar si vor fi executate de catre terti autorizati, pe baza de contract. Aplicarea acestor tratamente nu va pune in pericol sanatatea animalelor sau a personalului exploatatiei, nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu si nu vor modifica calitatea dejectiilor.




31

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus

Dupa inchiderea finala a activitatii fermei de ingrasare a suinelor, refacerea amplasamentului fermei va consta in demolarea si dezafectarea instalatiilor si redarea suprafetei ocupate de ferma, circuitului agricol. Activitatea de inchidere a activitatii fermei trebuie sa urmeze urmatoarele etape:

� sa protejeze sanatatea si siguranta publica; � sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si � sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta

utilizare. Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor, trebuie sa indeplineasca trei conditii:

� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator;

� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea publica sau mediul inconjurator;

� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona inconjuratoare.

La sfarsitul perioadei de functionare, amplasamentul va fi eliberat de toate materialele si constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale: teren agricol, fie unei folosinte din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform actualului proiect. Materialele rezultate din demolari fac parte din categoriile urmatoare:

� Lemn = se valorifica prin vanzare directa la beneficiari; � Materiale feroase neutilizabile in alte activitati = se valorifica prin terti autorizati; � Betoane sfaramate = se valorifica ca material de umplutura in zone care au deficit

sau la structura drumurilor comunale; � Utilaje = se valorifica direct sau se reutilizeaza in alte proiecte.




32

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa

2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii si utilizarea acestora ca ingrasamant

2.3.2 Generalitati Prezentul capitol (2.3) are drept scop demonstrarea pe baze stiintifice si de experienta in cazuri reale a incadrarii proiectului intitulat ”Adapost pentru cresterea suinelor”, in precizarile documentului intitulat:“Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC). Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003. Intr-un studiu elaborat de DEFRA [16], se precizeaza ca la nivelul anului 2000, sursele amoniacului pe teritoriul Marii Britanii erau:

� Vite (cornute) 44%; � Surse non agricole 17%; � Gaini 14%; � Fertilizanti 9%; � Suine 9%; � Ovine 7%.

Pentru prezentul capitol, multe referiri se vor face comparativ cu emisia de amoniac in atmosfera. Aceasta abordare este facuta in concordanta cu explicitarea din Rezumatul Documentului de referinta [4] si anume: Amoniacului i s-a dat cea mai mare atentie ca poluant cheie pentru aer deoarece este emis in cele mai mari cantitati. Aproape toate informatiile asupra reducerii de emisie de la adapostirea animalelor sunt raportate la reducerea emisiei de amoniac. Se presupune ca tehnicile de reducere a emisiilor de amoniac vor reduce de asemenea emisiile altor substante gazoase. Alte impacturi situatii de impact asupra mediului se refera la emisiile de azot si fosfor in sol, apa de suprafata si panza freatica si rezulta din imprastierea gunoiului pe teren. Masurile de reducere a acestor emisii nu sunt limitate la cum sa se depoziteze, trateze si imprastia gunoiul rezultat, ci cuprinde masurile prin intreg sirul de etape, incluzand pasii pana la minimizarea productiei de balegar.

2.3.3 Sistemul de adapostire cu dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF vacuum)

In documentul Natiunilor Unite pentru Europa [19], se precizeaza ca la un adapost pentru suine cu pardoseala complet perforata si cu sistem cu vacuum (tabel 5/pag 19, din document) se incadreaza ca tehnica BAT prin care emisiile de amoniac se reduc cu 25%, fata de sistemul de referinta.




33

In draftul documentului model pentru prevenirea si reducerea emisiilor de amoniac din sursele agricole [27], se face aceeasi afirmatie: adapost pentru suine cu pardoseala complet perforata si cu sistem cu vacuum (tabel 13/pag 35, din document) se incadreaza ca tehnica BAT, prin care potentialele emisii de amoniac se reduc cu 25%. In acelasi document, la punctul 110, se considera ca fiind tehnica de categoria 1 in construirea halei:

� (c) Sistemele cu vacuum. Rapida evacuare a dejectiilor din groapa de colectare poate fi realizata prin sistemul vacuumatic de evacuare de cel putin doua ori pe saptamana.

In document, la punctul 4 al materialului, pagina 2 se face cunoscut faptul ca in documentatie se prezenta strategii si tehnici de trei categorii din care, din care pentru noi, este de interes:

(a) strategiile de categoria 1 sunt acelea care au fost bine cercetate, sunt considerate a fi practice si care au date cantitative asupra eficientei reducerilor, cel putin la nivelul experimental.

Din cercetarile facute de Navarotto si colab.[21] reiese faptul ca utilizarea sistemului de evacuare frecventa a dejectiilor prin vacuumare conduce la o reducere a emisiilor de amoniac cu 27% fata de sistemul de referinta acceptat (tab. 1, p 330). Comparativ cu sistemul amintit, literatura de specialitate si studiile exhaustive elaborate in Marea Britanie [16] subliniaza faptul ca emisiile de amoniac din lagunele si tancurile (exterioare) pentru depozitarea dejectiilor, provenite de la suine, cresc cantitativ sub influenta unor factori ca:

� Temperatura aerului; � Viteza vantului; � Miscarile de amestecare.

Proiectul fermei, prevede ca - pentru fiecare hala -, dejectiile se vor scurge prin gratare, in bazinele de colectare situate sub hala. Mixtura de dejectii este evacuata prin extragerea frecventa a dejectiilor cu ajutorul pompelor cu tocator spre a fi stocate in lagunele externe. Se produce un vacuum usor care permite evacuarea mixturii colectate, in bazinul de stocare a dejectiilor – de tip laguna. Volumul bazinelor de colectare permite stocarea pe o perioada de peste o luna. Cu toate acestea continutul bazinelor de colectare va fi evacuat frecvent, de 1-2 ori pe saptamana, functie de varsta porcilor si de cantitatea de dejectii colectata, obtinandu-se astfel o reducere a emisiei de NH3 de aproximativ 25 %. In concluzie sistemul/tehnologia care va fi utilizata in ferma respecta conditionarile/ recomandarile BAT:

Reducerea emisiilor Material utilizat

Aplicabilitate

Reducerea emisiilor de NH3 cu 25-27 %

dejectii Conform precizarilor din capitolul 4.6.1.1 si 5.2.2.2

La capitolul: 5.2.2.2, din Documentul de referinta [4], la pagina 293, intitulat “Sistemele de adapost pentru porcii de ingrasat/de sacrificat” se precizeaza ca:




34

BAT este: � O podea complet perforata cu sistem de vacuum pentru indepartarea

frecventa, a dejectiilor (sectiunea 4.6.1.1) Capitolul 4.6.1.1, ”Sistemul cu dusumea complet perforata cu vacuum”, la pagina 196, se consemneaza ca beneficiile realizate pentru mediu prin utilizarea acestui sistem, sunt: Reducerea emisiei de NH3 cu aproximativ 25 % datorita evacuarii frecvente a mixturii de dejectii. Efecte asupra mediului:

� Cum sistemul este operat automat, nu este necesara interventia umana; � Este necesara mai putina apa pentru a curata dusumeaua comparativ cu

dusumelele partial cu gratare sau de beton solid. Se sugereaza faptul ca orice aerosoli care se dezvolta in timpul evacuarii mixturii de dejectii sunt indepartati prin vacuumul creat la aspirarea dejectiilor de catre pompa. Prin urmare, sistemul de adapostire a porcilor propus prin proiect implica reducerea emisiilor de amoniac prin :

� reducerea suprafetelor de balegar emitente; � prin aplicarea tratamentului suplimentar (adaugare de aditivi); � prin utilizarea suprefetelor (de exemplu, a gratarelor) care sunt usor de curatat; � prin evacuarea frecventa a dejectiilor in bazinul de stocare dejectii prin sorbtia

dejectiilor cu ajutorul unei pompe cu tocator. Sistemul cu dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF vacuum) se poate descrie astfel: Pe lateralele fiecarui bazin de colectare - sub sistemul cu dusumea complet cu gratare - se afla base care sunt conectate la sistemul de aspiratie al pompelor cu tocator. Mixtura de dejectii este evacuata prin acest system in bazinele de depozitare de tip laguana. Se produce un vacuum usor ce permite aspirarea si evacuarea mixturii de dejectii. Bazinul poate fi golit o data sau de doua ori pe saptamana.

2.3.4 Depozit de dejectii acoperit Proiectul fermei, prevede ca - pentru fiecare hala -, dejectiile care se vor scurge prin gratare, intr-un bazin de colectare situat sub fiecare hala, sa treaca, printr-un sistem vacuumatic de evacuare – asigurat de catre aspiratia pompelor cu tocator -, in bazinele exterioare de stocare a dejectiilor – de tip laguna. Bazinul de colectare al fiecarei hale este o constructie de beton armat cu pereti si radier de 25 cm grosime. Bazinul este izolat hidrofug la interior – prin aplicarea unei vopsele speciale pentru astfel de constructii - si izolat hidrofug la exterior cu o geomembrana special produsa pentru astfel de constructii. Bazinele de depozitare – exterioare - de tip laguna sunt acoperite cu prelate textila speciala. Izolate hidrofug cu un strat de argila compactata si o geomembrana speciala.




35

Proiectul fermei confirma faptul ca depozitele de stocare a dejectiilor pot sa mentina materialul mai mult de un an. Capacitatea totala de depozitare a bazinelor este de 2000 m3. Volumul total – teoretic -, al dejectiilor este de 1528 m3/an. Ca masura de preventie, pentru detectarea, in timp util, a eventualelor scurgeri in apa freatica din zona, pe teritoriul amplasamentului se vor executa trei foraje de observare a calitatii apelor freatice:

� unul situat in amonte fata de amplasamentul halelor si a lagunelor; � doua situate in aval, fata de halele si lagunele unitatii zootehnice,

toate 3 forajele de observatie vor fi situate pe directia de curgere a apei subterane. In concluzie, sistemul/tehnologia care indica stocarea dejectiilor in bazine de tip laguna acoperite cu prelata textila, sistem/tehnologie care va fi utilizata in ferma, respecta conditionarile/recomandarile BAT:


Aplicabilitate

Reducerea a emisiilor de NH3, H2S

dejectii si aditivi

specifici

Conform notelor din capitolele 4.9.10, si 5.2.5

In Ghidul EPA 2008 [25], la pagina 16, se specifica, fiind BAT:

� Un rezervor stabil capabil sa reziste influentelor mecanice, termice si chimice; � Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii; � Depozitul este golit regulat pentru inspectie si mentenanta, de preferat in fiecare an; � Namolul este agitat doar inainte de a goli depozitul, pentru aplicarea pe teren.

Capitolul 5.2.5 „Depozitarea dejectiilor, pagina 297-298, din Documentul de referinta [4] indica BAT pentru stocarea dejectiilor intr-un rezervor cuprinde toate punctele specificate mai sus, in Ghidul EPA 2008 [25]. In acelasi document se specifica: BAT este acoperirea rezervoarelor pentru dejectii utilizand una din urmatoarele optiuni:

� Un capac rigid, un acoperis sau o structura de cort; � Un acoperis plutitor precum paiele tocate, crusta naturala, panza, folia, turba si argila

usor expandata (LECA) sau polistirenul expandat (EPS). Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate, insa isi au limitarile lor tehnice si operationale. Aceastea inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis preferat se ia doar de la caz la caz. Un bazin de stocare a dejectiilor este la fel de viabil ca si un rezervor pentru dejectii, cu conditia sa aiba baza si pereti impermeabili (continut suficient de argila sau acoperit cu plastic). Tot in Documentul de referinta [4] se mai afirma ca: BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila. De exemplu, capacitatea poate




36

diferi, de la dejectiile produse in ferma, de la 4 – 5 luni, in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale.

2.3.5 Ventilarea halelor de productie Pentru ferma proiectul prevede dotari care permit utilizarea unui sistem complex de intretinere a calitatii aerului din halele de productie:

� Ventilatia naturala a halelor - aerul proaspat patrunde in hala prin partile laterale, prin manevrarea automata a prelatelor mobile;

� Ventilatia artificiala prin scoaterea fortata a aerului din hale cu: o 3 ventilatoare de evacuare a gazelor din bazinul de colectare dejectii/hala.

Privitor la ventilare, intr-un material publicat de catre Agentia de Mediu din Bristol (Marea Britanie) [15] se face urmatoarea afirmatie: „Ventilatoarele exhaustoare de mare viteza scot aerul viciat din incintele care adapostesc suine si pot creste gradul de dispersie a amoniacului din ferma, reducand impactul local”. In acelasi material [14] se face aprecierea ca nivelul concentratiei de amoniac, pentru a nu afecta vegetatia, conform normelor internationale, poate fi de pana la pragul de 1 µg/m3 sau de 3 µg/m3, functie de calitatea vegetatiei aflata in proxima vecinatate a sursei. Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa (UNECE) a adoptat recent noile limite critice pentru amoniac, cu scopul de a proteja sensitivitatea vegetatiei. Pentru vegetatia generala Nivelul Critic (media anuala) este de 3 µg/m3 cu un grad de nesiguranta de 2-4 µg/m3 si pentru vegetatia sensibila, ca de exemplu lichenii, s-a stabilit un Nivel Critic la 1 µg/m3, [20] Proiectul prevazut pentru ferma prevede dotari care permit utilizarea unui sistem complex de intretinere a calitatii aerului din halele de productie:


� 3 ventilatoare de evacuare a gazelor din bazinul de colectare dejectii/hala. Pentru evidentierea teoretica si practica a calitatii si cantitatii de amoniac evacuata din adaposturile pentru cresterea si ingrasarea suinelor au fost studiate multe constructii destinate acestui gen de practicare a zootehniei, precum si multe sisteme de evacuare a aerului cu incarcare in amoniac, in afara adapostului. Literatura de specialitate contine numeroase sisteme teoretice care sa imagineze/ilustreze realitatea. Un astfel de studiu a fost intocmit, in USA, de catre Huawei Sun [17], inclusiv pentru adaposturi pentru suine, cu pardoseala complet slitata (perforata). Pentru realizarea unui model teoretic de dispersie a amoniacului degajat din toate depozitele de dejectii ale fermei s-a considerat ca emisia se face printr-un singur cos cu inaltimea teoretica de 10 m. calculul dispersiei a fost facut numai pentru cazul cel mai dezavantajos. Considerand ca emisiile in atmosfera au un efect cumulativ asupra calitatii aerului atmosferic, s-a apelat la a considera suma tuturor emisiilor ca fiind una singura, care insumeaza caracteristicile tuturor componentelor sale.




37

Ca urmare a executarii modelului theoretic s-a constatat ca dispersia teoretica a amoniacului, in atmosfera, asigurata de tehnica proiectata pentru functionarea fermei este acoperitoare. Astfel:

� Pentru distante de 500 m fata de punctul considerat sursa de emisie, concentratia potentiala de amoniac – in atmosfera -, se va situa intre 0,000 si 0,005 mg/m3;

� Pentru distante de 1000 m fata de punctul considerat sursa de emisie, concentratia potentiala de amoniac – in atmosfera -, se va situa intre 0,000 si 0,001 mg/m3;

� Pentru distante de 2000 m fata de punctul considerat sursa de emisie, concentratia potentiala de amoniac – in atmosfera -, se va situa intre 0,000 si 0,001 mg/m3,

Indiferent de starea atmosferica si de intensitatea de deplasare a maselor de aer (viteza vantului), Prin aplicarea proiectului nu sunt incalcate prevederile Legii Nr. 8/25.01.1991, pentru ratificarea Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontaliere pe distante lungi, incheiata la Geneva la 13 noiembrie 1979.

2.3.6 Consumul de energie Proiectul propus pentru ferma de crestere si ingrasare suine a avut in vedere utilizarea de sisteme si utilaje economice din punct de vedere al energiei electrice:


� Incalzirea adaposturilor se va face cu ajutorul lampilor cu inflarosu si aeroterme numai in perioada de populare a halelor cu purcei, in sezonul rece, in functie de temperaturile exterioare. In restul timpului nu este necesara incalzirea halelor;

� Iluminatul trebuie sa asigure un nivel comparabil cu cel natural fiind interzisa tinerea animalelor permanent in intuneric. Iluminatul se asigura natural prin peretii laterali prevazuti cu prelate reglabile si artificial cu lampi fluorescente, economice, asigurandu-se astfel necesarul optim de lumina si realizandu-se economie de energie electrica.

In concluzie sistemul/tehnologia utilizata respecta conditionarile/ recomandarile BAT:


Aplicabilitate

Reducerea estimata a energiei electrice destinate

ventilarii cu circa 70%

Energie electrica

Conform capitolului 5.2.4

La capitolul: 5.2.4, din Documentul de referinta [4], la pagina 297, intitulat “Energia” se precizeaza ca, BAT inseamna:




38

� a reducee energia prin aplicarea unei bune practice la ferma, incepand cu conceptul de adapost al animalelor si prin operarea adecvata si mentenanta adapostului si a echipamentului.

� a reduce consumul energetic inseamna toate cele enumerate mai jos: o Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil; o Necesitatea existentei unui concept adecvat al constructiei si a tarcului (de ex.

microclimatul in tarc); o Planificarea spatiala, avand in vedere directiile vantului, pentru a creste fluxul de

aer; o Evitarea rezistentei in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si

curatarea conductelor si suflantelor; o Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.

Ghidul EPA 2008 [25], la pagina 15, specifica, fiind BAT:

� Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil. Planificarea spatiala, avand in vedere directiile vantului, pentru a creste fluxul de aer;

� Optimizarea proiectarii sistemelor de ventilatie mecanica a adaposturilor pentru a prevedea un bun control al temperaturii si a obtine un minim de ventilatie pe timpul iernii;

� Evitarea rezistentei in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor;

� Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.

2.3.7 Consum redus de apa prin curatirea cu spalatoare cu presiune si contorizarea consumului de apa

Pentru utilizarea eficienta, dar economica a apei pe platforma fermei s-a prevazut utilizarea unor tehnici care pot fi o parte a unei bune practice. Astfel au fost prevazute urmatoarele actiuni:

� Curatirea adaposturilor pentru animale si a echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Volumul de apa luat in considerare, care va fi utilizat pentru curatenie – cu un sistem de inalta presiune, va fi de 0,25 m3/cap/an;

� Pentru contorizarea apei captate si in vederea monitorizarii consumului, in cabina putului s-a prevazut montarea unui apometru;

� Fiecare boxa este dotata cu pipe/suzete de sugere pentru adapare, pozitionate pe peretii despartitori dintre boxe, consumul zilnic de apa pentru porci fiind de 0,01 m3/cap/zi;

� Calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere;

� Detectarea si repararea scurgerilor.




39

In concluzie sistemul/tehnologia utilizata pentru cresterea si ingrasarea suinelor, respecta conditionarile/recomandarile BAT:


Aplicabilitate

Reducerea consumului de apa Apa Conform capitolului 5.2.3 La capitolul: 5.1, din Documentul de referinta [4], la pagina 287, intitulat “Buna practica agricola in cresterea intensiva de porci si pasari” se precizeaza ca:

� Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a unei ferme de crestere intensiva a animalelor, BAT inseamna si: “Pastrarea inregistrarilor consumului de apa”.

La capitolul 5.2.3,”Apa”, pagina 297 se fac urmatoarele precizari: BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele:

� Curatind adapostul animalelor si echipamentul, cu spalatoare la presiune ridicata, dupa fiecare ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de colectare a dejectiilor si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei;

� Realizand calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile; � Inregistrand apa utilizata, prin masurarea consumului; � Detectand si reparand scurgerile

Aceleasi specificatii le regasim si in Ghidul EPA 2008 [25], la pagina 15. Tot in Documentul de referinta [4], in tabelul 3.16 este redat “Consumul estimat de apa pentru curatarea la fermele de porci.

Tipul sistem/ferma Consum Pardoseala solida 0.015/mc/cap/an Pardoseala perforata partial 0.005 mc/cap/an Pardoseala gratar 0 Ferme de crestere 0.7 mc/cap/an Ferme pentru sacrificare 0.07 - 0.3 mc/cap/an

2.3.8 Imprastierea dejectiilor, in teren arabil Documentatii ale Natiunilor Unite pentru Europa [18] , precizeaza ca tehnica de imprastiere a dejectiilor – pe suprafete agricole – si incorporarea lor in sol intr-un interval de timp mai mic de 4 ore, reduce emisiile de amoniac cu 80-90% (tabel 2/pag 8, din document). Prin aplicarea acestei tehnologii – de catre proprietarul fermei -, pe terenurile apartinand fermei, se poate considera ca si concluzie ca sistemul/tehnologia utilizata respecta conditionarile/ recomandarile BAT:




40


Aplicabilitate

Reducerea emisiilor de amoniac cu 80-90 %

dejectii

Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi cultivat usor, in alte situatii BAT este imprastierea in banda fara integrare, conform capitolului 5.2.7, tabelul 5.4

Capitolul 5.1, din Documentul de referinta [4], la pagina 287-289, “Buna practica Agricola in cresterea intensiva de porci si pasari” face urmatoarele precizari: Exista etape diferite in proces, de la pre-producerea dejectiilor, pana la post-producere si imprastierea finala pe teren, unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Tehnicile diferite BAT pot fi aplicate in diferite etape de proces listate mai jos. Oricum principalul BAT se bazeaza pe realizarea tuturor urmatoarelor patru actiuni:

� Aplicarea masurilor nutritionale; � Pastrarea echilibrului intre dejectiile ce vor fi imprastiate si terenul disponibil, precum si

cerintele cerealelor si - daca se aplica -, a celorlalti fertilizatori; � Managementul imprastierii dejectiilor pe teren; � Utilizarea doar a tehnicilor care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren.

La capitolul: 5.2.7, din Documentul de referinta [4], la pagina 299-301, intitulat “Tehnicile de imprastiere a dejectiilor de la porci” se ilustreaza in tabelul 5.4 , reducerea emisiei de amoniac prin utilizarea de instalatii BAT pentru aceasta activitate. Tabelul 5.4 BAT asupra echipamentelor de imprastiere

Terenul utilizat

BAT Reducerea emisiilor

Tipul de dejectii

Aplicabilitatea

Teren arabil

Imprastierea si

incorporarea intr-un timp situat sub 4

ore

80 % Dejectii

Integrarea este aplicata numai pentru teren care poate fi

cultivat usor, in alte situatii BAT este imprastierea in banda

fara integrare

Prin natura proiectului, beneficiarul acestuia va trebui sa efectueze o serie de activitati care sunt necesare pentru inchiderea fiecarui ciclu de productie. O serie din aceste obligatii care decurg din indeplinirea si respectarea acestui ciclu sunt:

� Proprietarul fermei va tine permanent legatura cu OSPA judetean pentru executarea monitorizarii calitatii terenurilor pe care se va aplica imprastierea materialului organic mineralizat, precum si pentru calcularea dozajului de dejectii necesar a fi aplicat pe teren;

� Proprietarul fermei va reduce emisiile de dejectii in sol si in panza freatica prin echilibrarea cantitatii de dejectii cu cerintele previzibile – teoretice si practice -, ale cerealelor pentru azot, fosfor, minerale;

� Proprietarul fermei va lua in considerare caracterisiticile terenului respectiv atunci cand se aplica dejectiile; in special conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, precipitatiile si irigarea, folosinta terenului si practicile agricole inclusiv sistemul de rotatie a cerealelor;




41

� Proprietarul fermei va reduce poluarea apei si facand in mod expres urmatoarele: o Nu va aplica dejectiile pe teren, atunci cand terenul este:

� Saturat cu apa; � Inundat; � Inghetat; � Acoperit cu zapada;

o Nu va aplica dejectiile pe terenuri aflate in panta; o Nu va aplica dejectiile in apropierea nici unui curs de apa (lasarea unei benzi

netratate de teren); o Imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil fata de momentul de maxima

crestere a cerealelor, atunci cand substanta nutritiva este preluata in cantitatea cea mai mare.

� Proprietarul fermei va urmari administrarea imprastierii dejectiilor pe teren pentru a

reduce mirosul acolo unde este posibil a afecta vecinatatea, respectand toate urmatoarele activitati:

o Imprastierea pe teren se va face in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sa fie acasa;

o Se va evita imprastierea in timpul sfarsiturilor de saptamana si a zilelor de sarbatoare publica;

o Se va lua in considerare directia vantului raportata la casele oamenilor din vecinatate.

In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul fermei respecta conditionarile/ recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003 [4].


Aplicabilitate

Reducerea emisiilor cu 80 %

dejectii

BAT este imprastierea prin integrare in banda in mai putin de 4 ore, in teren care poate fi cultivat usor, conform capitolului

5.2.7, tabelul 5.4

Reducerea emisiilor cu 60-70 %

dejectii

BAT este imprastierea prin integrare in mai putin de 12 ore, in teren care poate fi cultivat usor, conform capitolului 5.2.7,

tabelul 5.4


dejectii

BAT este imprastierea prin injectare adanca – sant inchis -, pe terenuri cu o inclinatie mai mica de 12% si care fac

parte din categoriile fanete sau terenuri arabile, conform capitolului 5.2.7, tabelul

5.4


dejectii BAT este imprastierea prin injectare de suprafata –sant deschis -, pe teren cu o inclinatie mai mica de 12% si care face




42

parte din categoria faneata, conform capitolului 5.2.7, tabelul 5.4

In aceeasi masura sunt respectate si prevederile din Ghidul EPA 2008 [25], la pagina 16, in care se specifica, fiind BAT:

� Aplicarea dejectiilor pe teren sa se realizeze in asa maniera si uniformitate cat este posibil practic;

� Dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este: o saturat cu apa; o inundat; o acoperit cu zapada sau este inghetat; o in urma caderii unei ploi puternice in ultimile 48 de ore.

� Aplicarea dejectiilor pe teren trebuie sa urmareasca un plan de management al nutrientilor care sa respecte restrictiile si recomandarile codului de bune practici;

� Nu se vor aplica dejectiile in apropierea nici unui curs de apa (lasarea unei fasii netratate de teren)

� Managementul imprastierii dejectiilor pe teren va avea grija pentru a reduce mirosul acolo unde este posibil a afecta vecinatatea, executand urmatoarele activitati:

o Imprastierea pe teren se va face in timpul cand este mai putin probabil ca oamenii sa fie acasa si se va evita imprastierea in timpul sfarsiturilor de saptamana si a vacantelor publice;

o Se va lua in considerare directia vantului raportata la locuintele populatiei aflate in vecinatate.

Asa cum am s-a mai afirmat, in Capitolul 5.1, din Documentul de referinta [4], la pagina 287-289, “Buna practica Agricola in cresterea intensiva de porci si pasari” fac urmatoarele precizari: Exista etape diferite in proces, de la pre-producerea dejectiilor, pana la post-producere si imprastierea finala pe teren, unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Tehnicile diferite BAT pot fi aplicate in diferite etape de proces listate mai jos. Oricum, principalul BAT se bazeaza pe realizarea tuturor urmatoarelor patru actiuni:

� Aplicarea masurilor nutritionale; � Pastrarea echilibrului intre dejectiile care vor fi imprastiate si terenul disponibil, precum

si cerintele cerealelor si - daca se aplica -, a celorlalti fertilizatori; � Managementul imprastierii dejectiilor pe teren; � Utilizarea doar a tehnicilor care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren –

daca se aplica - finalizarea.

2.3.9 Tratament cu aditivi Dejectiile rezultate din procesul de crestere si ingrasare a suinelor, dezvoltat in ferma, vor fi tratate cu aditivi specifici, in vederea reducerii emisiilor de compusi volatili – din care cel mai important este amoniacul -, care pot crea disconfort pe platforma fermei sau in afara ei.




43

Prin studierea literaturii de specialitate si a pietei specifice de aditivi se poate motiva utilizarea in cadrul fermei a catorva aditivi specifici. Inca din aceasta faza a proiectului se pot preciza cativa din aditivii care se vor utiliza. Din cercetarile facute de Navarotto si colab.[20] reiese faptul ca utilizarea sistemului de substante chimice destinate corectarii pH-ului si imbunatatirii calitatii dejectiilor conduce la o reducere a emisiilor de amoniac cu 18 % fata de sistemul de referinta acceptat (tab. 1, p 330). In procesul tehnologic care include depozitarea dejectiilor rezultate de la cresterea suinelor se vor utiliza produse din gama BiOWiSHTM - produse care sunt alcatuite din amestecuri de enzime separate din microorganisme - care se comercializeaza pe piata specifica si care prezinta urmatoarele avantaje [24]:

� Sunt non-toxice –testate pe soareci, de catre Food Research Centre Foundation of Japan s-a constatat ca LD 50>2 000 mg/kg;

� Nu contin adaosuri de reactivi chimici; � Nu sunt patogene; � Sunt produse organice, naturale, in proportie de 100%; � Sunt neagresive pentru mediul inconjurator (environmentally safe); � Nu sunt produse obtinute prin inginerie genetica; � Reduc emisia de amoniac si de alte mirosuri, in proportie de peste 90%; � Reduc emisia de hidrogen sulfurat (H2S), in proportie de peste 10%; � Accelereaza de mii de ori viteza biochimica naturala de procesare a dejectiilor,

descompunerea – mineralizarea -, materialului organic; � Produsele sunt solubile in apa in proportie de pana la 25%; � Produsele sunt certificate de Global Health Security, Warld Health Organisation,

Geneva si clasificat „Bio Safety Level 1; � Producatorul, aditivilor garanteaza calitatea si performantele acestora.

In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul fermei respecta conditionarile/ recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003 [4].


Aplicabilitate

Reducerea degajarilor de NH3 cu 90%, a H2S cu 10% si a altor

mirosuri

aditivi diversi

Conform precizarilor din capitolul 2.6 si capitolul 4.9.10

Pentru a sublinia afirmatia de mai sus si a sustine continutul tabelului citam urmatoarele 3 pasaje din Documentul de Referinta [4]:

A. Capitolul 2 “SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE”, subcapitolul: 2.6 “Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei” punctul 2, pagina 81:

� Tratamentul anaerobic sau prin aditivi reduce emisiile odorizante din timpul stocarii sau imprastierii pe sol, al dejectiilor.

B. Subcapitolul: 2.6.6 “Aditivi pentru gunoiul de porc”, pagina 84:




44

In denumirea generala a aditivilor se are in vedere ca acestia formeaza un grup de produse alcatuite din diferite elemente care reactioneaza cu gunoiul/dejectiile, schimband caracteristicile si proprietatile acestuia/acestora. Acesti aditivi sunt aplicati la gunoiul de porc in gropile de descarcare si rezulta urmatoarele efecte:

1 o reducere in emisia catorva compusi gazosi (NH3 si H2S); 2 o reducere a mirosurilor neplacute; 3 o schimbare a proprietatilor fizice ale dejectiilor pentru a le face mai usor de utilizat; 4 o crestere a valorii dejectiilor utilizate pentru fertilizarea solului; 5 o stabilizare a microorganismelor patogene.

C. Subcapitolul 4.9.10 “Aditivi pentru dejectiile de porci”, pagina 265:

� Se aminteste de utilizarea aditivilor: “Dintre toti aditivii descrisi in Sectiunea 2.6.6,

numai cei pentru schimbarea proprietatilor fizice ale dejectiilor pentru a-i face mai usor de manipulat, cum ar fi agentii biologici, sunt folositi in mod curent la nivelul fermei, si in cele mai multe cazuri au un efect pozitiv. Acesti aditivi nu sunt nocivi, si nu s-au semnalat efecte cross-media semnificative”.

2.3.10 Alte prevederi BAT pe care ferma le va pune in practica in momentul desfasurarii activitatii in ferma

La Capitolul 5.1 “Buna practica agricola in cresterea intensiva de porci si pasari”, din Documentul de Referinta [4], sunt mentionate o serie de principii BAT, asupra carora nu s-a discutat in capitolele anterioare ale prezentului studiu, si pe care ferma le va pune in practica si le va respecta.

� Proprietarul fermei v-a aplica masuri nutritionale la sursa prin hranirea porcilor cu cantitati mai mici de substante nutritive, in concordanta cu prevederile sectiunilor 5.2.1 si 5.3.1, ale Documentului de Referinta [4].

Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a fermei de crestere intensiva a suinelor, proprietarul fermei va implementa toate prevederile BAT care sunt enumerate, in continuare si sunt mentionate in Documentul de Referinta [4]:

� Identificarea si implementarea programelor de educatie si instruire a personalului, specificate in Sectiunea 4.1.2;

� Pastrarea inregistrarilor consumului de apa si energie, a cantitatilor de hrana pentru animale, a deseurilor aparute si a aplicarilor pe campuri a fertilizatorilor anorganici si a dejectiilor, specificate in Sectiunea 4.1.4;

� Detinerea unei proceduri de urgenta pentru a lucra cu emisii neplanficate si incidente, specificate in Sectiunea 4.1.5;

� Implementarea unui program de reparatii si mententanta pentru a asigura ca structurile si echipamentul lucreaza bine iar dispozitivele sunt pastrate curate, specificate in Sectiunea 4.1.6;




45

� Planificarea activitatilor pe amplasament in mod corespunzator, precum furnizarea materialelor si indepartarea produselor si deseurilor, specificate in Sectiunea 4.1.3;

� Planficarea aplicatiei dejectiilor pe teren in mod corespunzator, specificate in Sectiunea 4.1.3.

Toatea aceste prevederi sunt mentionate si in documentatia “Sourcebook on EU Environmental Law [27], la pagina 279.

2.3.11 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privir e la masurile de reducere a emisiilor de amoniac

In cadrul acestui capitol se va face o expunere a tuturor argumentelor care sa sustina afirmatia ca atat proiectul, in sine, cat si tehnicile care sunt previzionate a fi utilizate in ferma - pentru cresterea si ingrasarea suinelor a SC NOUA FERMA -, respecta Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv “Consideratiile avute in vedere la determinarea celor mai bune tehnici disponibile”, cuprinse in Anexa nr.3 - dupa cum sunt definite la articolul 2, litera c) – si tinandu-se cont de costurile si beneficiile fiecarei masuri si de principiile precautiei si prevenirii. Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005 are in vedere necesitatea indeplinirii in termen a obligatiilor asumate de Romania in cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeana, aferente capitolului 22 "Protectia mediului", si a obligatiilor prevazute in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, respectiv transpunerea Directivei nr. 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin directivele nr. 2003/35/CE si nr. 2003/87/CE. Consideratiile - luate in calcul, in general sau in situatii specifice la determinarea celor mai bune tehnici disponibile, asa cum sunt definite in articolul 2, litera c), tinandu-se seama de costurile si beneficiile fiecarei masuri si principiile precautiei si prevenirii - sunt urmatoarele: Anexa 3, punctul 1. Utilizarea unei tehnologii care produce mai putine deseuri. Consideratia avuta in vedere la determinarea celor mai bune tehnici disponibile (CAVD-BAT) Utilizarea tehnologiei propuse prin proiect produce mai putine deseuri, comparativ cu tehnologiile clasice de crestere si ingrasare a suinelor, prin neutilizarea patului de paie si/sau a curentului permanent de apa pentru spalarea dejectiilor. Sistemul de pregatire al hranei este in circuit inchis si nu rezulta deseuri furajere din niciuna din fazele fluxului aprovizionare materii prime pentru hrana, pregatirea acesteia si hranirea porcilor. Anexa 3, punctul 2. Utilizarea substantelor mai putin periculoase. (CAVD-BAT) In ferma - pentru igienizarea halelor se vor utiliza numai compusi usor biodegradabili, nepericulosi pentru om si animale.




46

Pentru curatarea halelor se va utiliza numai spalarea cu apa in jet cu presiune. Aditivii pentru dejectii utilizati vor fi numai compusi usor biodegradabili, nepericulosi pentru om si animale. Anexa 3, punctul 3. Promovarea valorificarii si reciclarii substantelor generate si utilizate in proces, precum si a deseurilor, acolo unde este cazul. (CAVD-BAT) Tehnologia propusa a fi aplicata in ferma pentru cresterea si ingrasarea suinelor promoveaza utilizarea integrala a dejectiilor - rezultate din proces -, ca fertilizant organic de cea mai buna calitate. Anexa 3, punctul 4. Procese, instalatii si metode comparabile de exploatare care au fost testate cu succes la scara industriala. (CAVD-BAT) Toate procesele, instalatiile si metodele propuse a fi utilizate in ferma de crestere si ingrasare a suinelor sunt testate - cu succes, la scara industriala -, pe teritoriul Romaniei, in zeci de ferme noi – asemanatoare -, aflate in functiune si construite in ultimii 4 ani. Instalatii si metode, ca cele propuse prin proiect sunt functionale si in exploatare, in Uniunea Europeana, in tari ca: Italia, Austria, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Belgia, etc. Anexa 3, punctul 5. Tehnologii avansate si schimburi de informatie si cunoastere stiintifica. (CAVD-BAT) Toate tehnicile si tehnologia propuse a fi puse in practica fermei SC NOUA FERMA sunt considerate avansate si sunt utilizate, in ferme asemanatoare, in Romania si in multe state din Uniunea Europeana. La capitolul 11 se afla bibliografia utilizata si care mentioneaza lucrarile stiintifice de specilitate, reglementarile romanesti, europene si cele internationale, pe care le-am consultat si pe baza carora ne-am sprijinit afirmatiile. In plus, beneficiari si proiectanti din Romania – in ultimii 10 ani - au vizitat multe locatii cu ferme identice sau asemanatoare, care functioneaza in Europa si SUA. Anexa 3, punctul 6. Natura, efectele si volumul emisiilor avute in vedere.




47

(CAVD-BAT) Fata de tehologiile clasice de crestere a suinelor, prezenta tehnologie are un volum al emisiilor mult mai scazut, iar efectele acestora asupra personalului de exploatare, asupra vecinatatilor si asupra mediului – in general - este minim. Afirmatia se sustine atat prin argumentele expuse in prezenta lucrare, cat si prin urmatoarele afirmatii/argumente/constatari:

a. Dejectiile umane se colecteaza intr-un bazin de beton armat, vidanjabil de 12,42 m3. � Aceasta categorie de emisii nu interactioneaza cu personalul de exploatare si nici

cu mediul inconjurator; � Volumul acestora este de circa 135 m3/an; � Continutul bazinului vidanjabil se descarca la statia de epurare cea mai apropiata,

pe baza de contract. b. Dejectiile de la porci – considerate inadecvat emisii, ele constituindu-se in fertilizanti de

calitate ai terenurilor agricole - se colecteaza si se depoziteaza in 2 bazine de tip laguna, subterane cu o capacitate totala de 4000 m3/an.

� Aceasta categorie de emisii nu interactioneaza cu personalul de exploatare, dar in conditii de exploatare defectuoase pot afecta solul si subsolul prin depasirea concentratiilor unor compusi ca sarurile de amoniu, fosfati;

� Volumul acestora este de 3800 m3/an; � Continutul bazinelor sunt distribuite pe terenurile agricole aflate in exploatarea SC

FERMA PORCILOR, prin tehnici BAT, de personal instruit special si specific acestui gen de activitate.

c. Gazele de fermentatie (amoniac etc.). � Aceasta categorie de emisii, in cantitati mari, interactioneaza cu personalul de

exploatare si pot deranja olfactiv vecini; � Emisia de gaze este dispersata in atmosfera prin intermediul unor ventilatoare

existente in ferma, permitand incadrarea teoretica a emisiei de amoniac (majoritara in amestecul de gaze, deci determinanta) sa se incadreze sub pragul de 0,003 mg/m3aer.

Anexa 3, punctul 7. Date confirmate si autorizate pentru instalatiile noi sau existente. (CAVD-BAT) Instalatiile care vor fi utilizate in cadrul fermei vor fi numai utilaje noi de ultima generatie tehnica; nu vor fi folosite instalatii existente, sau vechi. Deoarece sunt utilizate fonduri europene nu pot fi achizitionate utilaje vechi sau folosite Anexa 3, punctul 8. Perioada necesara pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile.




48

(CAVD-BAT) Introducerea celor mai bune tehnici disponibile s-a facut incepand de la faza de proiectare a fermei pentru suine. Ferma isi desfasura activitatea utilizand tehnica si tehnologie care se incadreaza in restrictiile normelor BAT. Anexa 3, punctul 9. Consumul si natura materiilor prime (inclusiv apa) utilizate in proces si eficienta energetica a acestora. (CAVD-BAT) Materiile prime – destinate furajarii suinelor aflate la ingrasat -, prelucrate pentru a fii consumate sunt de cea mai buna calitate. Consumul energetic pentru aprovizionarea acestora fiind minim, ele fiind, in majoritate, produse pe terenurile agricole ale fermei. Provenienta materiilor prime destinate consumului este strict controlata; Consumul de apa utilizat pentru toate activitatile fermei este eficient si foarte mic si se incadreaza in limitarile BAT. Prin eficienta energetica a intregii activitati din ferma, consumul de energie este extrem de mic. Prevederile BAT sunt indeplinite si in acest caz. Anexa 3, punctul 10. Necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a unui impact global al emisiilor asupra mediului si riscurile implicate de acesta. (CAVD-BAT) Impactul global al emisiilor asupra mediului este minim deoarece nivelul concentratiilor noxelor eliberate in atmosfera este minim, pentru tehnologia utilizata. Cresterea emisiei de amoniac in atmosfera – in concentratii mari pentru perioade scurte de timp – este prevenita prin existenta avertizoarelor electronice pentru detectia concentratiei de amoniac din aerul halelor si care vor declansa, automat, functionarea intregii capacitati de ventilare a halelor de productie. In mod normal nu pot avea loc cresteri bruste ale concentratiei de amoniac, in hale ci numai prin acumulari datorate nefunctionarii ventilatoarelor. Impactul emisiilor in sol datorat dispersiei dejectiilor este nul, deoarece acestea constituie un ingrasamant natural de inalta calitate si care ajuta la regenerarea solului si a microfaunei si microflorei acestuia. Ca masura de preventie pentru depozitele de dejectii s-a avut in vedere constructia speciala a bazinelor de stocare printr-o bariera tripla:

� bazin din pamant compactat; � la interiorul bazinului, peretii sunt hidroizolati cu folie termosudabila; � bazinele sunt acoperite cu prelata.

O masura de reducere la minim a unui potential impact al dejectiilor asupra apelor subterane o constituie saparea a trei foraje de observare a calitatii apelor subterane, un foraj in amonte de hale si bazine (lagune)si doua in aval de acestea. Anexa 3, punctul 11.




49

Necesitatea prevenirii accidentelor si minimizarea consecintelor acestora pentru mediu. (CAVD-BAT) Riscul aparitiei de accidente – care sa aibe efecte asupra mediului inconjurator - este extrem de mic, aproape nul, prin utilizarea tehnicilor, a tehnologiei si a instalatiilor prevazute prin proiect, iar producerea de accidente este improbabila. Anexa 3, punctul 12. Informatia publicata de Comisia Uniunii Europene sau de organizatiile internationale. (CAVD-BAT) Tehnicile si tehnologiile utilizate in cadrul viitoarei ferme sunt acceptate ca fiind BAT, asa dupa cum s-a subliniat in toate capitolele anterioare. Tehnicile si tehnologiile utilizate in cadrul viitoarei ferme sunt mentionate in:

� Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2002;

� Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, editia iulie 2003;

� Draft Guidance Document for Preventing and Abating Ammonia Emission from Agricultural Sources, , Conventio on Long-range Transboundary Air Pollution, Warking Group on Strategies and Review, 47th session, informal document no. 4, 2008;

� Draft BAT Guidance Note on Best Available Techniques for the Intensive Agriculture Sector, Environmental Protection Agency (EPA), January 2008;

� Sourcebook on EU Environmental Law, Institute for European Environmental Policy for the EPE Banks: CEB Paris, EBRD London, EIB Luxembourg, NEFCO Helsinki, NIB Helsinki, 2008;

Se precizeaza ca «sistemul de adapostire a porcilor propus implica reducerea emisiilor de amoniac prin:

� reducerea suprafetelor de balegar emitente; � prin aplicarea tratamentului suplimentar (adaugare de aditivi); � prin utilizarea suprefetelor (de exemplu, a canalelor/conductelor pentru balegar

si a gratarelor) care sunt usor de curatat; � prin evacuarea frecventa a dejectiilor in bazinul de stocare dejectii (lagune) prin

transportul acestora prin intermediul unor pompe tocatordesciderea unei clapete».

Se apreciaza ca sistemul propus, prin proiect:

� de colectare a dejectiilor; � de evacuare a dejectiilor; � si de depozitare a dejectiilor,

pentru investitia SC NOUA FERMA este conform BAT. Concluziile BAT sunt relevate in tabelul urmator:




50

BAT Reducerea emisiilor

Material utilizat

Aplicabilitate

Sistem de adpostire cu dusumea complet

perforata si cu vacuum cu indepartare

frecventa cu ajutorul pompelor cu tocator

(FSF vacuum)

Reducerea emisiilor de

NH3 cu 25-27% dejectii

Conform precizarilor din capitolul 4.6.1.1 si 5.2.2.2

Transferul dejectiilor din groapa colectoare

intr-un depozit de namol extern

Reducerea emisiilor de NH3, H2S

dejectii si aditivi

specifici

Conform notelor din capitolul 5.2.2

Depozit de dejectii acoperit, care poate depozita dejectiile

pentru cel putin 6 luni

Reducerea cu 40 % a

emisiilor de NH3, H2S

dejectii si aditivi

specifici

Conform notelor din capitolul 5.2.5

Depozit de dejectii acoperit cu panza

Reducerea cu 80 % a

emisiilor de NH3, H2S

dejectii si aditivi

specifici

Conform notelor din capitolele 4.9.10 si 5.2.5

Ventilarea naturala a halelor de productie



Energie electrica


Consum redus de apa prin curatirea cu

spalatoare cu presiune si contorizarea

consumului de apa

Reduce rea consum de apa

Apa Conform capitolului 5.2.3

Consumul de energie electrica



Energie electrica


Imprastierea in banda si integrarea intr-un interval de 4 ore, a dejectiilor, in teren

arabil

Reduce rea mirosurilor cu

80% dejectii

Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi cultivat usor, conform capitolului 5.2.7, tabel

5.4

Imprastierea prin integrare in mai putin

Reduce rea mirosurilor cu

dejectii Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi cultivat usor,




51

de 12 ore a dejectiilor, in teren arabil

60-70 % conform capitolului 5.2.7, tabel 5.4

Tratament cu aditivi

Reducerea degajarilor de NH3 cu 90%, a H2S cu 10% si a altor mirosuri

aditivi diversi

Conform precizarilor din capitolul 2.6 si capitolul 4.9.10

Programul de crestere/ingrasare a suinelor a fost alcatuit pe baza datelor din tema de proiectare si a informatiilor privind tehnologiile similare. Dupa intrarea in exploatare a obiectivului se pot realiza comparatii cantitative ale reducerilor de energie, materiale, poluanti etc. Inclusiv prin compararea cu tehnicile cele mai avansate si care se afla in exploatare curenta.

3 DESEURI

3.1.Deseuri rezultate din activitatea fermei Ca urmare a activitatilor desfasurate pe amplasamentul investitiei vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

� Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate, specializate; acestea sunt depozitate intr-un container de tip Europubela amplasat pe o mini platforma betonata, in zona filtrului sanitar. Acestea vor fi ridicate periodic de catre o societate de salubritate, specializata, cu care beneficiarul investitiei va incheia, in prealabil un contract de prestari servicii specializate. Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20 (produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01;

� Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje diverse – colectate selectiv -, vor fi valorificate prin societati de profil;

� Deseurile veterinare (Cadavrele) vor fi depozitate pe perioda sederii in ferma intr-o camera de necropsie prevazuta cu o lazi frigorifice. Pe baza de contract, cadavrele suinelor vor fi preluate din ferma de catre o societate specializata, fie vor fi transportate la un incinerator autorizat aflat pe raza judetului Braila. Eliminarea acestui tip de deseu se supune prevederilor Legii nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;

� Deseuri medicamentoase de uz veterinar vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de serviciul veterinar la care ferma este arondata. Aceste deseuri – medicamente expirate, medicamente neutilizate si aflate la sfarsitul termenului de garantie, fractiuni de medicamente ramase neutilizate prin incetarea tratamentelor etc. -, se vor colecta si vor fi trimise spre incinerare. Conducatorul fermei de crestere si ingrasare a suinelor va incheia un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera acest tip de




52

deseuri. Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre personalul desemnat cu atributiuni pe linia de protectie a mediului, al beneficiarului. Managementul deseurilor, in cadrul fermei, este redat, pe scurt, in tabelul urmator: Tabelul nr. 3.-1.

Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi

generata -

Deu

mire

a de

seul

ui

Ca

ntita

tea

pre

vazu

ta a

fi

gene

rata

Sta

rea

fizi

ca (

Sol

id -

S,L

ichi

d –

L,

Sem

isol

id-S

S)

Cod

ul d

ese

ului

Cod

ul p

rivin

d pr

inci

pala

pro

prie

tate

pe

ricul

oasa

Cod

ul c

lasi

ficar

ii st

atis

tice

Va

lori

fica

ta

Elim

inat

a

Ram

asa

in

stoc

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Deseuri

menajere 0,5 t/an

S 20.03.01 0,5 t/an

Ambalaje diverse

28,5 t/an

S 15.01.01 15.01.02

28,5 t/an

Deseuri medicamen

toase *)

30,72 kg/an

S 18.02.03 30,72 kg/an

Deseuri veterinare

3,40 t/an

S 02.01.02 3,40 t/an

Obs. Cantitatile de deseuri calculate, se refera la 365 de zile. *)Acest tip de deseu este preluat de furnizor si expediat pentru distrugere unor societati abilitate pentru acest tip de prelucrare Desi considerat deseu, materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este, in realitate, o materie prima, de buna calitate - rezultata din tehnologia de crestere a suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole. Teoretic, materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru culturi si in acelasi timp o protectie a solului impotriva degradarii. Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul ridicat al acestora si agresivitatea lor fata de componenta vie a solului). Acest ingrasamant organic, ieftin si la indemana fiecarui fermier, poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in substante concentrate care poate fi valorificata prin comercializare ca ingrasamant, rezolvandu-se astfel si potentiala problema a deseurilor in excces. Este recomandat sa se aplice o hranire rationala a suinelor, care sa diminueze cantitatea de




53

dejectii. De asemenea este necesare stabilirea unui echilibru intre cantitatea de dejectii care urmeaza sa fie imprastiata si terenul disponibil. Imprastierea dejectiilor pe sol se va face numai conform “BAT - Cele mai bune tehnici disponibile”, pentru a nu perturba echilibrul ecologic al zonei. Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face respectand prevederile BAT, tinand cont de:

� tipul de sol; � conditii climatice; � precipitatii si sistem de irigatii; � cartarea pedologica si agrochimica; � rotatia culturilor.

Nu se vor aplica dejectii pe teren in urmatoarele situatii: � pe terenurile in panta; � in apropierea cursurilor de apa sau a lacurilor (se vor lasa benzi de sole

nefertilizate cu latimea de 8-10 m); � pe terenuri acoperite cu zapada, inghetate, inundate sau cu excces de umiditate.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face numai dupa ce dejectiile au parcurs o perioada de fermentare si corectare a pH-ului de minim 6 luni, in bazinul de colectare. Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face tinandu-se cont de directia vantului raportata la zonele de locuinte.

3.2.Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol

Cele doua depozite (bazine) de stocare a dejectiilor (tip laguna) sunt sapate in pamant si au o forma dreptunghiulara in plan cu dimensiuni maxime exterioare de 35,00/37,00 m. Ca dimensiuni interioare, fiecare depozit are la partea inferioara dimensiunea de 4,50/18,00 si la partea superioara dimensiunea de 14,50/28,00 m. Capacitatea neta de stocare este de circa 1000 m3/depozit, in total 2000 m3. Tehnica de realizare: cuva din pamant compactat hidroizolata cu folie termosudabila. Bazinele vor fi acoperite cu prelata. Aceste bazine exterioare sunt vidanjabile, capacitatea lor permitand ca acest lucru sa se faca doar atunci cand dejectiile au fost depozitate minim 12 luni; dejectiile vor fi transportate si imprastiate pe terenurile agricole, special destinate acestui scop, cu ajutorul vidanjei. Mixerul si tocatorul de dejectii asigura uniformitate in densitate a dejectiilor extrase de la halele de crestere si ingrasare suine, precum si de la cresa de grasuni, in vederea depozitarii lor si, ulterior, distribuirii acestora pe terenurile agricole. Perioadele optime de imprastiere a acestora sunt toamna dupa recoltare si primavara inainte de insamantare. Dejectiile sunt imprastiate pe terenurile agricole ca ingrasamant natural, neexistand efecte negative asupra componentei de mediu apa (freatica sau de suprafata). Bazinele de dejectii nu prezinta un risc potential de poluare a apei. Nu se fac evacuari in receptori naturali de ape de suprafata sau subterane.




54

Conform datelor reale – obtinute teoretic pentru ferma care va functiona -, un porc – prin tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de maximum 1,5 m3 de amestec: balegar+urina. Conform datelor reale – obtinute teoretic pentru ferma care va functiona -, un grasun – prin tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de maximum 0,5 m3 de amestec: balegar+urina. Stocarea dejectiilor

Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la Capitolul VIII, articolul 8.1 Consideratii generale privind exploatatiile agro-zootehnice si a instalatiilor tehnologice, la alineatul 124: „Se recomanda o perioada de stocare a dejectiilor de 5 luni (23 - 24 saptamani) atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. In aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele organice. Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa”. Alineatul 125 precizeaza ca: „In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27 - 28 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente. De asemenea, pot fi incluse in aceasta categorie zonele cu folosinta agricola din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale, slab drenate, precum si a altor areale unde riscul poluarii apelor de la imprastierea dejectiilor este major”. In cazul concret, al proiectului nou de investitii, depozitele de dejectii – de tip laguna - proiectate sunt vidanjabile, golirea facandu-se cel mult de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole. Dejectiile – in momentul distribuirii lor pe terenurile agricole -, indeplinesc conditiile impuse in:

� Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura;

� Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.




55

Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate de la fermele de suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind epurarea si utilizarea acestora. Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu va fi cultivat.

3.3.Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare

Necesarul de teren agricol. Tinand cont de faptul ca volumul anual de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, este variabil functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul lor tipic, trebuie sa se execute calcule specifice privind necesarul de teren agricol destinat fertilizarii cu ingrasamant natural, in asa fel incat solul sa nu suporte agresiuni chimice. Bazinele de dejectii exterioare – cele doua depozite de stocare a dejectiilor (tip laguna) – sunt vidanjabile, iar golirea acestora in vederea utilizarii la fertilizarea terenurilor agricole se va face de doua ori pe an. Dejectiile, astfel obtinute, indeplinesc conditiile impuse in Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura - prin asimilarea dejectiilor cu definitia de la Capitolul I: Prevederi generale, punctul 3, alineatul b: „namoluri tratate - namolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare pe termen lung sau prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca in mod semnificativ puterea acestora de fermentare si riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor”. Distribuirea pe teren a dejectiilor respecta, prevederea de la Anexa 2, Capitolul 3, punctul 3, a Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si a Ordinului Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati, privind limitarea incarcarii cu azot provenit de la animalele crescute in ferme - pentru terenurile arabile -, la 170 kg N/ha, pe an. Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si anuala de elemente nutritive, in dejectii de animale crescute in sistem intensiv” se gaseste specificat ca: porcii la ingrasat cu o greutate medie de 68 kg , produc dejectii cu un continut total zilnic de azot de 0,031 kg si anual de 11 kg. La aceeasi Anexa 8, din Tabel 2: “Incarcatura de animale per ha ce corespunde unor doze anuale de azot de 210 kg/ha si 170 kg/ha” se consemneaza ca dejectiile a 15,4 porci la ingrasat, cu o greutate medie de 68 kg, pot acoperi un ha de teren agricol pentru a nu depasi concentratia admisa, anuala, de 170 kg N/ha.




56

In Tabel 3: “Suprafata de teren in (ha) necesara pentru un animal crescut in sistem intensiv sau gospodaresc” din Anexa 8 se precizeaza ca aceasta suprafata – corespunzatoare unui porc la ingrasat, in greutate de 68 kg este de 0,0649 ha. Tinand cont de afirmatiile de mai sus si de faptul ca ferma are 1900 de capete suine supuse cresterii si ingrasarii si 1900 de grasuni (cu o greutate de maximum 20 kg), dejectiile rezultate pot fi distribuite pe un teren agricol cu o suprafata de 165 ha. Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui scop, se vor preleva probe de sol – reprezentative si se vor executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii prevederilor Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura si prevederilor Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele vulnerabile - la imprastierea balegarului -, imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an. Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi ingrasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Ape

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Reteaua hidrografica principala in zona localitatii Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus este reprezentata de raul Calmatui. In continuare, cateva date hidrologice despre raul Calmatui, afluent de stanga al Dunarii, care se varsa la confluenta Bratului Cremenea cu Bratul Manusoara (conform Atlasului cadastral al apelor din Romania, 1994):

� lungimea cursului de apa: 152 km;




57

� altitudinea: � amonte: 92 m; � aval: 5 m;

� panta medie: 1 ‰; � coeficientul de sinuozitate: 1,71; � suprafata bazinului hidrografic: 1 668 km2; � suprafata fondului forestier : 3 183 ha; � suprafata lacuri de acumulare: 476 ha; � suprafata lacurilor naturale: 236 ha.

4.1.2.Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa, in scop potabil pentru animale si socio-menajer, se face din subteran, prin foraj propriu. Apa potabila pentru personalul care exploateaza ferma de ingrasare suine va fi in sistemul de apa ambalata in recipienti de PET/polietilena returnabili. Apa potabila va fi extrasa din subteran printr-un foraj executat la 50 - 75 m adancime, adancime la care apa extrasa sa poata sa se incadreze, din punct de vedere al calitatii in prevederile din Legea nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004. Apa potabila extrasa din subteran nu va suferi prelucrari de potabilizare ulterioare. Cantitatea totala de apa folosita in ferma este destinata pentru:

� adaparea animalelor; � spalare si dezinfectare; � consumul menajer – scop igienico-sanitar.

Consumul de apa pentru suinele aflate la ingrasat este direct proportional cu cantitatea de furaje consumate si cu cresterea temperaturii ambientale. Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ 23,24 m3. Conform Legii nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004, calitatea apei trebuie sa fie identica cu acea utilizata in consumul uman, adica sa aiba certificat de potabilitate. Adaparea se va realiza cu ajutorul suzetelor care au un design special pentru a se reduce pierderile de apa si suplimentarea volumului de dejectii cu apa. Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa cu tevi din otel zincat sau cupru si fitinguri din fonta maleabila zincata pentru imbinarea conductelor. Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride. Se vor monta:

� baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare si spalatoare; � robinete port furtun; � robinete de retinere cu ventil si mufe.

Apa potabila va fi distribuita animalelor prin suzete cu o capacitate de 0,5 – 1,5 l/min. Se va amenaja o gospodarie de apa compusa din put - foraj executat la 50 - 75 m adancime -, statie de pompare si rezervor de inmagazinare care va asigura si debitul necesar stingerii unui eventual incendiu. De la gospodaria de apa se va dezvolta o retea de distruibutie locala pentru alimentarea cu apa care va deservi halele de ingrasare suine, bucataria furajera si filtrul sanitar.




58

Forajul va prezenta urmatoarele caracteristici Φ= 0,250 m; M = 5,00 m; K = 5,00 m/zi; Q max = 2,00 l/sec.

Gospodaria de apa este compusa din:

� Grup de pompare pentru apa potabila (Q=10 l/s; H=45 mH2O) compus din doua pompe centrifuge verticale (una activa si una de rezerva), de inalta presiune, normal aspirante, din otel inox, cu rotoarele, difuzoarele si toate in contact cu fluidul vehiculat din otel inoxidabil, etansare mecanica bidirectionala si motor trifazat. Fiecare pompa este prevazuta cu robinet sferic cu motor pe aspiratie si pe refulare si clapeta de retinere pe refulare, rezervor sub presiune cu membrane, armatura de traversare conform DIN 4807, doua manometre si traductor de presiune (4 - 20 mA). Rezervor tampon cu capacitatea de 20-30 m3 cu toate racordurile necesare, inclusiv armaturi complete de nivel, plutitor cu contacte electrice ca traductor de semnal lipsa apa si robinet de golire.

� Doua rezervoare de hidrofor sub presiune, avand volumul de 1000 litri fiecare, cu membrane din cauciuc butil, lipsit de nocivitate in sensul legislatiei alimentare.

Conducta din polietilena, se va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adancimea de 1,0 m, fiind mai mare decat adancimea de inghet specifica zonei. Pe conducta de apa potabila din incinta, in zona halelor de ingrasare suine se va amplasa un hidrant de incendiu. Se instituie zona de protectie sanitara cu regim sever conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, astfel:

� 10 m raza din centrul forajului pentru ape subterane - cazul putului forat; � 20 m de la zidurile exterioare rezervorului; � 10 m de la zidurile exterioare ale statiilor de pompare.

Terenurile agricole cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie vor fi exploatate in conditiile cuprinse in Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica. Pentru contorizarea apei captate, in cabina putului va fi prevazut un apometru, cu certificat de metrologie in termen de valabilitate. In breviarul de calcul in ceea ce priveste alimentarea cu apa s-au utilizat urmatoarele date:

� Suprafata totala teren: 15 306,30 m2 � Regim de inaltime al constructiilor: S+P (cresa pentru ingrasarea grasunilor si

adapostul pentru cresterea si ingrasarea suinelor). � Numar angajati: 7 persoane � Suprafata constructii: 3569,61 m2 � Suprafata drumuri, platforme betonate: 2100 m2




59

� Suprafata spatii verzi: 9636,69 m2

Alimentarea cu apa Investitia necesita apa pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului, pentru introducerea ei in procesul tehnologic si pentru stingerea incendiilor.

Necesarul de apa Se determina conform prevederilor SR 1343-1/2006.

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare Cladirea se incadreaza conform STAS 1478/1990 – tabel nr. 4, poz. 19, in categoria “intreprinderi industriale cu procese tehnologice din grupa a III –a” si are un necesar specific de apa de 60 l pentru un angajat productiv pe zi.

Ns – necesarul total de apa, din care: Necesarul de apa potabila pentru 7 persoane:

N. sl = 7 persoane * 60 l/zi/pers = 420 l/zi = 0,0047 l/sec Necesar de apa potabila pentru alimentareaa a 1900 suine si 1900 grasuni supusi ingrasarii timp de 320 zile

Ns2 = 2533 suine * 10 l/zi = 25 330 l/zi = 0,29 l/sec

Necesar de apa potabila pentru curatenie Ns3 = 25.330 l/zi timp de 45 zile / an Necesar de apa mediu /an: Nsmed = 25330 * 320 + 25330 * 45 = 8105600 + 1139850= 25330 l/zi = 365 365 0,29 l/sec Calculul debitelor Qn, zimed = 1/ 1000 ∑ [ ∑N(i) * q [ m3/zi], unde: Qn zi med - debitul mediu zilnic, reprezentand media volumelor de apa utilizate zilnic in cursul unui an, [ m3/zi]; N(j) - numarul de utilizatori q(i) - debitul specific, reprezentand cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator Q zi med = 0,0047+ 0,2533 = 0,258 l/sec =22,2912 m3/zi Q zi max = ∑ [∑N(i) * q(i) kzi (I)] k [ m

3 / z i ] , unde: Q, zi max = 1,35 * 0,2533 = 0,342 l/sec =29,5488 m3/zi Qn zi max - debitul maxim zilnic, reprezentand valoarea maxima a volumelor de apa utilizate zilnic in cursul unui an;




60

Kzi(I) - valoarea maxima a abaterii consumului zilnic,

Qn0 max = 1/1000 * T ∑ [∑N(i) * q (I) * k0(I) * k zi (I)] (k) [m3/h], unde,

Qn0 max - debitul orar maxim, reprezentand valoarea maxima a debitului orar de. apa din ziua de consum maxim Qn0 max = 1/ 24 (2,8 * 22,2912) = 2,6 m3/h = 0,72 l/s T - numaral de ore de folosinta ape zi T = 16 h corespunzator consumatoritor la personalul productiv din ferma ko(I) - valoarea maxima a abaterii valorii consumului orar. kzi(I) - valoarea maxima a abaterii consumului zilnic k- indice referitor la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti, nevoi publice etc.); i - indice referitor la tipul de consumatori si debitul specificat de apa in cadrul categoriei de consum. K z i ( I )= 1,3 - conform tabel 1, Sr 1343-1, ko(I) = 2,8- conform tabel 2, SR 1343-1 Cerinta de apa Determinarea cerintei de apa in situatia de avarie (refacerea rezervei intangibile de apa) QC = ks * kp * Qn unde: kp = 1,07 - coeficient referitor la pierderile admisibile ale retelei de apa kS = 1,02 - coeficient referitor la acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare de apa Debitul la sursa de alimentare este conform SR 1343-1. Qs= K's * Kp * Qzi.max Debitul la sursa QS = 1,02 * 1,07 * 22,2912 = 24,3286 m3/zi = 6,76 l/s Cerinta de apa pentru debitele evacuate in fosa septica vidanjabila Qn zi med = 0,0047 l/sec = 0,420 m3/zi Qc z i med = 1,02 * 1,07 *0,420 = 0,458 m3/zi = 0,0053 l/sec Qc zi max= 1,3 * 0,458 = 0,595 m3/zi = 0,0069 l/s Qc 0 zi max = 1/24* 0,595 = 0,0694 m3/ h = 0, 0193 l/sec Bilantul consumului de apa – exprimat in m3/zi si m3/an - este redat in tabelul de mai jos: Tabelul nr. 4.1.2.-1.




61

Apa prelevata din sursa, m3/zi// m3/an Apa

re

circ

ulat

a /

Reu

tiliz

ata,

m3

Consum industrial

Pen

tru

com

pens

area

pi

erde

rilor

cu

circ

uit

inch

is

Pro

ces

tehn

olog

ic

Sur

sa d

e ap

a (f

urni

zor)

Con

sum

tot

al d

e ap

a m3 /a

n

Con

sum

me

naje

r

Apa

sub

tera

na

Apa

de

supr

afa

ta

Apa

su

bter

ana

Apa

de

su

praf

ata

Apa

de

la p

ropr

iul o

biec

tiv

Apa

de

la a

lte o

biec

tive

Com

enta

rii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Adapost suine + cresa

grasuni

Retea proprie

8289,15 0,42 153,3

22,29 8135,85

- - - - - -

Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile.

4.1.3.Managementul apelor uzate

Calculul debitelor de canalizare Calculul debitului de apa uzata evacuata la canalizare Qn= 0,8 * Qs unde: Qs=cerinta de calcul din care se scad debitele care nu se evacueaza in canalizarea interioara. Calculul debitelor menajere evacuate in bazinul vidanjabil pentru personal : Qu zi med= 0,8 * 0,458 m3/zi = 0,3664 m3/zi = 0,0042 l/s Qu zi max= 0,8 * 0,595 m3/zi = 0,476 m3/zi = 0,0055 l/s Qu 0 max= 0,8 * 0,0694 m3/h = 0,0555 m3/h = 0,0154 1/s Ape pluviale Suprafata totala a incintei de pe care se colecteaza apa de ploaie este de 0,5669 ha. Debitul de ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai debitul ploii de calcul, conform STAS 1846/1990 si se calculeaza cu relatia: Q pl = S* i * O*m




62

unde: S = aria suprafetei (ha ); S= 5669 m2 = 0,5669 ha i = intensitatea ploii de calcul l/s.ha; i =120 1 / s.ha Ø = coeficientul mediu de scurgere m = 0,8 pentru zona 7 si clasa II-IV si t =15 min.

Natura suprafetelor Suprafata S (m2) Ø S*Ø

Suprafata construita 3641,14 0,95 3459,08

Platforme betonate 2590 0,90 2331

Total 6231,14 5790,08

Qmed=S*O/S=0,92 Q p1= 0,6231 * 120 * 0,92 * 0,8 = 55,03 1/s Acest debit va fi preluat de jgheaburi si burlane si deversate pe terenurile inerbate cu o suprafata de 0,9636 ha. Bilantul apelor uzate – exprimate in m3/zi si m3/an - este redat de in tabelul mai jos: Tabelul nr. 4.1.3. -1.

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare /recirculare

Tot

alu

l ap

elor

uz

ate

gen

erat

e

Menajere Industriale Pluviale in acest obiectiv

catre alte obiective

Sur

sa a

pelo

r uz

ate

;

Pro

ces

tehn

olog

ic

m3

/ zi

m3

/ an

m3

/ zi

m3

/ an

m3

/ zi

m3

/ an

m3

/ zi

m3

/ an

m3

/ zi

m3

/ an

m3

/ zi

m3

/ an C

omen

tari

i

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Adapost suine si cresa

grasuni

18,2

6643

0,37

135,05

17,83

6507,9

5

-

-

-

-

-

6507,95 -

*) = transportate pe terenurile agricole pentru fertilizarea acestora Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile Evacuarea apelor uzate menajere se face intr-un bazin din beton, vidanjabil. Apele uzate industrial rezultate de la spalarea halelor si a cresei, impreuna cu dejectiile de la suine si grasuni sunt colectate in bazinele de stocare – de tip laguna - si transportate si distribuite pe terenurile agricole pentru fertilizarea acestora. Instalatii de canalizare menajera si pluviala




63

In exteriorul cladirii s-a prevazut o retea de conducte care sa preia apele uzate de la grupurile sanitare, din filtrul sanitar si cabinet veterinar. Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitational prin curgere libera la reteaua de canalizare exterioara si colectate in bazinul de beton vidanjabil, amplasat langa filtrul sanitar; de aici vor fi preluate de catre un serviciu specializat care le va transporta in cea mai apropiata statie de epurare. Dat fiind faptul ca aceasta cladire nu are subsol, sotutia aleasa a fost urmatoarea: conductele de canalizare menajera sa se monteze subteran respectandu-se pantele necesare pentru o buna curgere. Instalatiile interioare se executa din:

� pentru instalatiile interioare supraterane de canalizare menajera: tuburi si piese de legatura din Polipropilena;

� pentru instalatiile interioare subterane de canalizare menajera: tuburi si piese de legatura din PVC-KG.

Apele meteorice colectate de pe acoperis si de pe toate suprafetele betonate sunt directionate si evacuate printr-un sistem de jgheaburi si burlane Ө 100-200 mm, intr-un bazin colector, iar de aici – prin pompare -, pe spatiile verzi.

4.1.4.Prognoza impactului

Ferma de ingrasare a suinelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ. Surse potentiale de poluare a apelor pot fi:

� deversari necontrolate de balegar, care pot aparea numai in unele situatii accidentale; � aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului rezidual; � neetanseitati ale unor zone de racord; � depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare, avand ca rezultat

deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice. In prezent fermele de suine nu mai reprezinta un pericol major de poluare a apelor de suprafata sau a panzei de apa freatica, datorita solutiilor constructive performante si a tehnologiilor avansate aplicate la izolarea bazinului de colectare a dejectiilor. In consecinta, exploatatia ce urmeaza a se infiinta nu prezinta pericol de poluare a componentei de mediu - apa. Nu se fac evacuari de ape in receptor natural. Evacuarea si inprastierea pe terenurile agricole a dejectiilor de la suine se poate considera:

� fie ca o apa uzata tehnologic; � fie ca o solutie de ingrediente complexe cu rol de fertilizant de inalta valoare.




64

4.1.5.Masuri de diminuare a impactului Amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea rapida a apelor din precipitatii. Se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea si indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a retelelor purtatoare de apa. In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce – potential -, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate; � colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil; � limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ. Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa.

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:

� temperatura medie anuala 10,5 °C; � temperatura maxima absoluta 39° C; � temperatura minima absoluta – 29 °C; � precipitatii medii anuale 450 mm; � adancimea maxima de inghet 0,80 – 0,90 m, conform STAS 6054/1977.

Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vestul judetului si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei. Situat in Campia Romana, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 °C fata de restul campiei. Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72 %, iarna depasind 80 %, in timp ce vara reprezinta 65 %. Precipitatiile anuale au caracter torential vara. Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii. Conform Codului de Proiectare CR 1-1-3/2005 cu privire la evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor amplasamentul studiat prezinta o valoare caracteristica a incarcarii din zapada pe sol egala cu 2,0 – 2,5 kN/m2 cu o perioada de revenire (IMR) = 50 ani. Conform Codului de Proiectare NP 082-04 Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor - Actiunea Vantului, amplasamentul studiat prezinta o presiune de referinta a vantului mediata pe 10 minute la 10 m avand 50 ani intervalul mediu de recurenta (2 % probabilitate anuala de depasire) = 0,5 kPa.




65

Viteza vantului mediata pe 1 minut la 10 m avand 50 ani intervalul mediu de recurenta (2 % probabilitate anuala de depasire) este de 3,5 m/s. Din punct de vedere seismic conform Reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100-1/2006, amplasamentul studiat prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,24 g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si o perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1,00 sec. Conform STAS 11100/1993, comuna Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus se situeaza in zona de intensitate macroseismica I = 81 (opt) pe scare MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani.

4.2.2. Surse si poluanti generati Neutilizarea surselor termice de incalzire in procesul de ingrasare a suinelor, determina neaparitia de emisii poluante. Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr.4.2.2.-2. - si a surselor mobile - tabel nr.4.2.2.-3.: Tabel nr. 4.2.2.-1

Denumirea sursei

Poluant Debit

masic (g/h)

Debit gaze/aer

impurificat(Nm3/h) (m3/h)

Concentratia in emisie

(mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alerta

(mg/Nm3) (mg/m3)

Limita la emisie = prag de

interventie (mg/Nm3) (mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7 Nu este cazul

Tabel nr. 4.2.2.-2.

Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h) 1 2 3

Nu este cazul. Pe teritoriul investitiei nu vor exista surse de gaze nocive cu emanare continua si in cantitati masurabile.

Tabel nr. 4.2.2.-3.

Denumirea sursei Amestec gaze esapament

� Particule 46,8 � SOx 97,2 � CO 810 � Hidrocarburi 133,2

Poluanti si debite masice (g/h)

� NOx 1332




66

� Aldehide 10,8 � Acizi organici 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca surse mobile de poluare. Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie sunt (exprimate in kg/1000 litri):

� particule 1,560; � SOx 3,240; � CO 27,000; � hidrocarburi 4,440; � NOx 44,400; � aldehide 0,360; � acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul de motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:

� particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1; � SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4; � CO: 810,0 g/h limita nespecificata; � hidrocarburi: 133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3; � NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4; � aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1; � acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

In timpul functionarii investitiei, emisiile amintite, mai sus, nu mai exista. Potential pot exista emisii fugitive de compusi volatili degajati din dejectiile depozitate sub hale:

� hidrogen sulfurat, se va situa sub 0,01 %; � amoniac, se va situa sub limita de 0,002 %; � dioxid de carbon, se va situa sub sub 0,3 %.

4.2.3. Prognozarea impactului Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.




67

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului. Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate motoarelor cu ardere interna vor exista, exclusiv, in perioadele de golire a bazinelor de dejectii destinate aplicarii pe terenurile agricole, de la vidanjele de transport si in perioadele de depopulare/populare a halelor cu suine, de la camioanele de transport. Emisii specifice activitatilor fermei, care pot aparea – in cantitati greu decelabile/recoltabile cu mijloacele clasice – precum si activitatea din care rezulta acestea, sunt descrise in urmatorul tabel:

Activitatea principala din ferma Emisie potentiala

Adapostire animale Emisii de amoniac, miros, praf, CO2

Depozitarea hranei Praf

Depozitare balegar in bazin de dejectie Emisii de amoniac, miros, H2S

Depozitarea altor deseuri decat balegar Miros

Aplicare balegar pe camp Miros, H2S

Tocare si macinare nutret Praf

Emisiile de gaze avand in compozitie azot Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea halelor si compozitia hranei (proteine brute), pot, de asemenea, sa afecteze nivelul emisiei de amoniac. Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt prezentati in tabelul de mai jos. De exemplu, la dejectiile de porc, azotul din uree reprezinta mai mult de 95 % din totalul de azot din urina. In urma activitatii microbiene, aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil.

Proces Compusi cu azot Pot afecta

Fecale Acid uric / uree (70%)

+ proteine nedigerate (30%)

Animale si hrana

Degradare Amoniac / amoniac in

balegar

Conditiile procesului (balegar): T pH, Aw

Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si

climatul local

Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului Nota:T-temperatura, pH - aciditate, Aw - activitatea apelor, r.h.-umiditate relativa

Alte gaze Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute unele cercetari,




68

in special pentru metan si protoxid de azot. Cresterea nivelului de protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a balegarului lichid, dar si la cel solid. Dioxidul de carbon rezultat din respiratia animalelor, se poate acumula in hale, daca acestea nu sunt ventilate corespunzator. Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) si azot gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apartitia efectului de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrati in sol, fie derivati din balegar, fie din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces. Praful S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de ingrasare a suinelor nu se constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor, dar poate cauza neplaceri, atunci cand bate vantul. Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor. In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care sa asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor. Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC[132, EC,1991] pentru controlul climatului din adaposturile de suine. Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de gaz, trebuie sa fie sub nivelele daunatoare. De exemplu, concentratiile valorilor limita prevazute sunt prezentate in tabelul de mai jos. In Directiva, valorile sunt prezentate cu titlu obligatoriu, dar aceste valori pot varia pe teritoriul statelor membre.

Factori din mediile interne

Nivel/eveniment

CO Sub valoarea masurabila

H2S Sub valoarea masurabila Porci pana la 25 kg: 60 - 80 %

H - umiditate relativa Porci mai mari de 25 kg: 50 - 60 %

NH3 Max. 10 ppm CO2 Volum max. 0,20%

O mai buna atmosfera, in adapostul animalelor, poate fi obtinuta prin:

� izolarea cladirilor; � incalzire; � ventilare.

Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de ingrasare a suinelor sunt rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului. Caracteristicile fizice ale mixturii de dejectii porcine cauzeaza, in general, o emisie scazuta de compusi cu azot. Nu se formeaza crusta pe mixtura de dejectii. La inceput este emis NH3, in cantitate mica, din stratul de la suprafata, dar mai apoi stratul de suprafata saracit blocheaza evaporarea. Este emis relativ putin N (5-15%), evaporare din straturile mai adanci. Transportul animalelor de la furnizor pana la ferma nu prezinta un pericol de poluare. Transportul animalelor se face de trei ori pe an. Nu sunt posibile efecte negative asupra




69

mediului. In cadrul fermelor de porci un factor de poluare nenormat este mirosul. Mirosul poate fi emanat de surse stationare, cum ar fi bazinele exterioare de dejectii, si in timpul imprastierii pe teren. Impactul acestuia creste cu marimea fermei. Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si depind si de factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, compozitia balegarului si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea balegarului. Emisiile odorizante sunt masurate in Uniunea Europeana prin unitati (Oue). Ferma, care constituie obiectul acestei documentatii, este situata la o distanta mai mare de 1000 m fata de intravilanul comunei Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus si intruneste conditiile impuse pentru a fi construita, avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea obiectivulului economic este mai mare decat distanta minima recomandata: 1000 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei – capitolul I „Norme de igiena referitoare la zonele de locuit”, articolul 11 al „Normelor”. Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru populatia aflata in intravilanul localitatii Bertestii de Sus, comuna Bertestii de Jos.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si pentru prevenirea efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea tehnologiei, precum si a locuitorilor aflati in cea mai apropiata localitate, la peste 2500 m – Bertestii de Sus – se vor lua o serie de masuri, care cuprind:

� utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a executa avertizari optice si a declansa aerisirea naturala a halelor prin roluirea peretilor laterali confectionati din materiale plastice usoare;

� utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari, etanseizari, echipamente individuale de protectie);

� masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor);

� pentru protectia populatiei, aflate in intravilanul localitatii, impotriva emisiilor potentiale de mirosuri si pulberi in atmosfera vor fi constituite perdele de salcami – minim 2 randuri, situate in interiorul aplasamentului fermei, in lungul gardului de protectie -, pe toate laturile fermei;

� realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni asupra emanatiilor anormale sau la detectia organoleptica a unor noi componente in aerul din incinta halelor si din apropierea lor.

4.3. Zgomotul si vibratiile

4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor Ca posibila sursa de producere a zgomotului si vibratiilor mentionam bucataria furajera in care




70

se produce hrana necesara ingrasarii porcilor. Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere de 2 t/h se incadreaza in valori de sub 60 dB(A). In cadrul fermei de ingrasare a suinelor nu sunt proiectate instalatii care sa depaseasca nivelul de zgomot si de vibratii impus prin lege.

4.3.2. Masuri de diminuare a impactului Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt obligatorii urmatoarele masuri tehnice care vizeaza:

� reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare;

� masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau montarea echipamentelor in carcase fonoizolante);

� combaterea zgomotului la receptor (cabine fonoizolante); � utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand

masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub limita la care acesta constituie factor de risc.

4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor Ferma pentru cresterea si ingrasarea suinelor nu dispune de surse radioactive si nici produsele utilizate ca materii prime nu sunt supuse tratamentelor cu surse de emisii radioactive.

4.5. Solul 4.5.1. Generalitati Din punct de vedere morfologic, amplasamentul se gaseste in Campia Baraganului si are urmatoarele vecinatati: la nord – Campia Ramnicului, la sud – Baraganul Ialomitei, la est – Campia Brailei si la vest – Subcarpatii Buzaului. Baraganul acopera cea mai mare parte din estul Campiei Romane. Campia Baraganul se intinde la nord pana in Campia Siretului de Jos, de care se desparte printr-un povarnis de 10 – 15 m, ce tine de la valea Buzaului (satul Ramnicelu) pana la Braila. La est si sud Baraganul domina Lunca Dunarii printr-un povarnis si mai accentuat care salta pe alocuri cu peste 20 m, marcat de abrupturi cu avene si vai de sufoziune de loess; spre vest limita prezinta un oarecare grad de aproximatie, de la Buzau pana la Urziceni urmand malul stang al Saratii. Spre sud – vest se afla Campia Mostistei, care este considerata o subunitate a Campiei Baraganului. Intre aceste limite Baraganul reprezinta o campie de interfluvii sau tabulara cu totul specifica: campuri interfluviale largi de 30 – 40 km, intre vaile principale in cea mai mare parte netede, cu




71

vaioage sau cu scobituri circulare sau ovale ale crovurilor. In aceste adancituri de tasare in loess, s-au instalat, pe alocuri, „lacuri de stepa” adesea cu ape sarate. Spre vaile principale campiile interfluviale se termina prin povarnisuri repezi ca niste cueste de 10 – 30 m orientate spre nord, in timp ce pe stanga campia se apleaca lin, fiind drenata de scurte vai terminate prin mici lacuri de tipul „limanelor fluviale”. Fasii relativ largi de nisipuri insotesc pe dreapta aceste vai, formand dune, care inalta si mai mult campurile fata de albiile majore ale vailor respective. Contrastul dintre campuri si aceste vai joase, umede, cu tendinta de inmlastinire datorita pantelor slabe, si de saraturare in perioadele secetoase de evaporare intensa a apei din sol, a facut sa se recunoasca trei mari diviziuni in aceasta campie:

� Baraganul de Nord sau Campia Brailei, cu altitudini de 20 – 30 m, este partea cea mai tanara, reprezentand o „campie terminala” la nivelul terasei inferioare (Calarasi) inaltata cu peste 10 m deasupra luncilor;

� intre Calmatui si Ialomita, Baraganul Central, ceva mai inalt, inclinat de la peste 80 m in partea apuseana, la 40 m in cea rasariteana, unde trecerea la Lunca Dunarii se face prin terasa inferioara;

� Baraganul Sudic, ce reprezinta in medie cam aceleasi inaltimi si se termina la est si sud tot printr-o treapta a terasei inferioare.

Solul predominant este cernoziomul, extrem de favorabil culturilor agricole. Solurile sunt constituite, in cea mai mare parte, din diferite tipuri de cernoziomuri si soluri aluvionare, cu fertilitate ridicata, ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

4.5.2. Surse de poluare a solului Procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, potential/accidental, poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide:

� fluid din bazinele exterioare de dejectii – doua gropi de stocare a dejectiilor (tip laguna);

� reziduuri menajere diverse; � substante medicamentoase vehiculate.

Imprastierea – neatenta sau neprofesionala – a dejectiilor, pe terenurile agricole este activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol. Balegarul este un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor, acesta devine o sursa majora de emisii poluante. Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu azot si fosfor. Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele:

� pentru N - scurgeri, denitrificare (NO2, NO, N2) si infiltrarea; � pentru P - scurgeri si infiltrarea; � acumularea de N si P in sol.

Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea




72

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele vulnerabile (la imprastierea balegarului) imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an. Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi ingrasamintele minerale – costisitoare -, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului. Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – si anume ca ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci saptamani. Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a fi introdus in sol, el neafectand – sub niciun aspect -, solul sau culturile agricole care se vor cultiva pe aceste soluri.

4.5.3. Prognoza impactului In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si subsolului este minim. Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone adiacente, mai putin fertile. In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de poluare a solului si subsolului.

4.5.4. Masuri de diminuare a impactului Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a impactului activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt:

� inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta; � plantarea de copaci perimetral - perdele de protectie; � folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in bazinele de stocare de

tiplaguna, pentru terenurile agricole, se va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta solutie este practicata si in UE conform legislatiei;

� executarea a trei foraje de control in incinta fermei, unul in amonte si doua in aval de hale si de lagune, in sensul cursului apei freatice, pentru supravegherea calitatii mediului subteran.




73

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia forestiera, apele de suprafata, apele subterane si aerul. In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut, pentru protectia solului si a subsolului, betonarea intregii suprafete ocupate. In acest fel, se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a posibililor poluanti, care ar putea afecta mediul subteran. Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:

� inierbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in retinerea prafului;

� plantarea de arbori perimetral amplasamentului; � namolul (dejectiile) fermentat in bazinele exterioare de dejectii (lagune), se va folosi, cu

rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona; aceasta solutie este practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele operatii: � scarificare; � doua araturi adanci pe directii perpendiculare; � raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal; � discuire; � fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat, natural, in bazinele de dejectii (lagune), dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe terenuri agricole, restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de ingrasare a suinelor, pe aceste suprafete.

4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul. Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine. Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si netoxice.




74

4.7. Biodiversitatea 4.7.1. Generalitati Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95 % culturi si suprafete restranse de pajisti). Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata. In zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au format zone depresionare inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate treptat circuitului agricol pentru amenajeri de pasuni naturale. Padurile sunt formate din plopi, salcii si salcami, stejari si diverse alte specii. Flora judetului este completata de vegetatie halofila specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica intalnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii. Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole. Se gasesc si ramasite de stepa, reprezentata de pajisti naturale. In pajistele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatec. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, coltii babei, susai, levantica, holera, cimbrisor, diferiti scaieti etc. Majoritatea acestor plante isi dezvolta ciclul evolutiv inaintea venirii perioadelor secetoase de la sfarsitul verii. Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar, specii de maces, macris etc. Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare, cat si prin pasari migratoare. Dintre mamiferele ce-si duc viata mai ales in zona de stepa, rozatoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popandau, harciog, soarece de camp, soarece de stepa, iepure de camp. Dintre pasari intalnim: turturele, potarnichi, iar dintre rapitoare: uliul porumbac, cucuveaua, sorecarul incaltat. In stepa si chiar in localitate traieste un numar mare de grauri, iar cioara neagra si-a marit considerabil numarul. Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul), precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia). Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a fermei, se pot evidentia:

� ecosistemul agrotehnic; � ecosistemul legat de asezarile umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole, reprezentand ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari. Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si anume cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de daunatori: insecte, ciuperci. Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta locuitorilor, cu inerente influente




75

asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales microbiologice – bacterii, drojdii si fungi -, caracterizate prin specificitati geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare, existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc comunitati specifice.

4.7.2. Arii protejate Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a vreunui monument istoric si/sau sit arheologic. Atat activitatea propusa a se desfasura – ferma pentru ingrasarea suinelor –, cat si amplasamentul pe care se propune a se realiza constructia fermei, nu se incadreaza in zona de protectie hidrogeologica la art. 19, aliniatul (1): „In perimetrele de protectie hidrogeologica masurile de protectie au drept scop pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural, precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor si namolurilor terapeutice cu substante radioactive si cu substante periculoase si prioritar periculoase prevazute in anexa A la Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 351/2005”, conform Capitolului V: Masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie hidrogeologica, al Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica. Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

4.7.3. Impactul asupra biodiversitatii In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface, pe intreaga suprafata, ramasa neacoperita de constructii - dupa reabilitarea suprafetelor afectate -, dupa perioada de vegetatie. Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu. Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor.




76

Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind nesemnificativ. Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii - de lucrarile de constructie si de exploatare, prevazute a fi executate -, este redus, nu se impun ca fiind necesare masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu.

4.7.4. Masuri de diminuare a impactului Punct de vedere al evaluatorului Observatiile facute de catre specialistii EURO ENVIROTECH au condus la urmatoarele concluzii:

� Inaltimea maxima a silozurilor nu vor modifica traseele de zbor ale pasarilor; � Perdeaua de salcami care va margini ferma de crestere a suinelor nu va modifica

traseele de zbor ale pasarilor; � Personalul redus ca numar, care va deservi adapostul, determina ca deranjul produs de

prezenta umana, in zona, sa fie limitat. � Adapostul nu va contribui la dezvoltarea traseelor magistrale aeriene pentru transportul

energiei electrice, pentru ca intreaga retea de cabluri electrice va fi ingropata; � In procesul tehnologic nu vor exista pierderi de materii prime sau de deseuri, care pot

atrage rozatoare sau pasari salbatice. In acest fel vor fi evitate riscurile privind accidentele pasarilor salbatice in zona adapostului.

Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona necesara agriculturii, prin lucrarile specifice agricole. Masuri propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie si amenajare:

� antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea florei;

� pentru a imbunatati parametrii de protectie a mediului se propun perdele de salcami.

4.8. Peisajul 4.8.1. Informatii despre peisaj Amplasamentul se gaseste in Campia Baraganului si are urmatoarele vecinatati: la nord – Campia Ramnicului, la sud – Baraganul Ialomitei, la est – Campia Brailei si la vest – Subcarpatii Buzaului. Din punct de vedere administrativ ferma se gaseste in extravilanul comunei Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus, judetul Braila. Baraganul acopera cea mai mare parte din estul Campiei Romane. Campia Baraganul se intinde la nord pana in Campia Siretului de Jos, de care se desparte printr-un povarnis de 10 – 15 m, ce tine de la valea Buzaului (satul Ramnicelu) pana la Braila. La est si sud Baraganul domina Lunca Dunarii printr-un povarnis si mai accentuat care salta pe alocuri cu peste 20 m, marcat de abrupturi cu avene si vai de sufoziune de loess; spre vest limita prezinta un oarecare




77

grad de aproximatie, de la Buzau pana la Urziceni urmand malul stang al Saratii. Spre sud – vest se afla Campia Mostistei, care este considerata o subunitate a Campiei Baraganului. Judetul Braila, prin frumusetea si originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice si prin elementele etnografice, ofera turistilor variate si bogate posibilitati de recreere si instruire. Accesul la frumusetile naturale ale judetului este facilitat de existenta unor artere de circulatie bine intretinute, precum si a unor cabane in care drumetul poate gasi loc de odihna. Din punct de vedere turistic deosebim in judet o serie de zone amenajate, inzestrate cu cai de comunicatii, cabane, marcaje etc., pe langa care mai exista o sumedenie de zone de interes turistic, ale caror frumuseti reclama intrarea lor neintarziata in circuitul turistic al tarii.

4.8.2. Explicarea utilizarii terenului Tabel cu situatia terenului aferent fermei pentru ingrasarea porcilor

Suprafata (m2)

Utilizarea terenului Inainte de punerea in

aplicare a proiectului

Dupa punerea in

aplicare a proiectului

Recultivata

(dupa redare)

1 2 3 4 In agricultura:

� teren arabil

� gradini

� pasuni

15 306,30

-

15 306,30

Paduri - - -

Drumuri + utilitati - 2100 -

Zone construite (curti,

suprafata construita) - 3569,61 -

Ape - - -

Alte terenuri:

� vegetatie

plantata

� zone umede

� teren deteriorat

� teren nefolosit

-

9636,69

-

TOTAL 15 306,30 15 306,30 15 306,30




78

4.8.3. Suprafata de teren ocupata Suprafata totala de teren disponibila investitiei pentru construirea fermei pentru ingrasarea suinelor este de 15 306,30 m2. Suprafata de teren disponibila pentru ferma pentru ingrasarea suinelor este indicata in continuare: Tabelul nr.4.6.3.-1

Nr. crt.

Denumirea obiectivului Dimensiuni

(m)

Suprafata de teren necesara

(m2) Nr. din plan

Suprafata ocupata de obiectivele fermei

- 3569,61 -

Suprafata incinta ferma neocupata cu obiectivele

fermei 9636,69 -

Suprafata betonata alei, trotuare si drum carosabil

- 2100 -

TOTAL (arabil) 15 306,30 -

4.9. Mediul social si economic Existenta in zona a unei ferme pentru ingrasarea suinelor nu va conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage forta de munca in zona. Ferma pentru ingrasarea suinelor, bine administrata, prin amplasamentul ei, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane. Atat comuna Bertestii de Jos, cat si localitatea Bertestii de Sus, nu vor fi afectate, in nicio directie, de existenta si functionarea crescatoriei de suine proiectate. Avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea obiectivulului economic este de peste 3537m, respectiv de peste 2884 m (distanta fiind mai mare decat distanta minima impusa – 1000 m, conform recomandarilor Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata. Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.




79

4.10. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazul, deoarece zona este lipsita total de vecinatati care ar putea fi incadrate sau care ar putea apartine uneia din categoriile: cultura, patrimoniu cultural sau tezaur etnic.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – cresterea si ingrasarea suinelor, precum si cresterea de grasuni – au fost luate in calcul o varianta zero (0) – in care nu se face investitia si 3 variante alternative de constructie, pe acelasi amplasament. Se mentioneaza ca amplasamentul final a fost ales ca prezentand cele mai avantajoase caracteristici raportate fiind la:

� costuri de achizitie teren; � cai de acces si comunicatii; � distante mari fata de zonele locuite; � distante mari fata de zone protejate; � apropierea fata de sursele de aprovizionare cu hrana pentru suine.

A. Varianta zero, care ar consta in neconstruirea actualei investitii, care prezinta urmatoarele:

avantaje:

� permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol slab valorificat economic;

� asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor subterane. dezavantaje:

� valoarea economica a terenului ramane scazuta; � nu sunt create – direct si indirect -, locuri de munca pentru localnici; � masa vegetala produsa in zona risca sa ramana nevalorificata.

B. Varianta 1 construirea obiectivului alcatuit din doua hale pentru cresterea si ingrasarea

suinelor, a 4 bazine metalice supraterane– destinate stocarii intregii cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de cel putin 6 luni, si care sa functioneze alternativ - si o cresa pentru grasuni, prezinta urmatoarele:

avantaje:

� permite crearea de noi locuri de munca; � determina cresterea terenurilor din zona; � permite valorificarea superioara a masei vegetale cultivate in zona;




80

� permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii; � asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic colectat,

inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca ingrasamant natural; � asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele destinate

transportului si imprastierii lui in brazda. dezavantaje:

� necesita volume foarte mari de stocare – in rezervoare metalice verticale -, dat fiind numarul mare de suine care sunt crescute si ingrasate pe amplasamentul fermei – circa 1900 de capete suine si circa 1900 grasuni;

� posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea accidentala a dejectiilor din rezervoarele metalice supraterane corodate;

� potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin scaparile accidentale de dejectii, din rezervoarele supraterane;

� intretinerea anticoroziva costisitoare a rezervoarelor supraterane. C. Varianta 2: construirea obiectivului alcatuit din doua hale pentru cresterea si ingrasarea

suinelor cu bazine subterane – situate sub hale si destinate stocarii intregii cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de cel putin 6 luni, construite din beton armat si izolate hidrofob - si o cresa pentru grasuni, care prezinta urmatoarele:

avantaje:

� permite crearea de noi locuri de munca; � determina cresterea terenurilor din zona; � permite valorificarea superioara a masei vegetale cultivate in zona; � permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii; � asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic colectat,


transportului si imprastierii lui in brazda. � nu exista potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin scaparile

accidentale de dejectii, din rezervoarele situate subteran; � nu necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare, lagune; � consumuri de energie electrica scazute.

dezavantaje:

� lucratorii care vor exploata investitia noua vor trebui sa fie instruiti periodic si specific;

� trebuie impusa disciplina privind respectarea stricta a intregului proces tehnologic.

D. Varianta 3: construirea obiectivului alcatuit din doua hale pentru cresterea si ingrasarea

suinelor, o cresa pentru grasuni si doua bazine pentru stocarea dejectiilor – de tip laguna - prezinta urmatoarele:




81

avantaje:

� terenul destinat realizarii investitiei se afla in apropierea terenurilor de pe care se va face aprovizionarea cu furaje a fermei;

� exista un acces facil din drumul de exploatare existent, care permite o aprovizionare ritmica si usoara a fermei cu materii prime, permite desfasurarea fara dificultati a fluxurilor de suine (intrari-iesiri);

� este la mare distanta fata de asezarile umane; � este la mare distanta fata de zonele protejate; � permite crearea de noi locuri de munca; � determina cresterea valorica a terenurilor din zona; � permite valorificarea superioara a masei vegetale cultivate in zona; � permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii; � asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic colectat,


transportului si imprastierii lui in brazda. � se inlatura posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea dejectiilor; � nu sunt posibile potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin

scaparile accidentale de dejectii; � consumuri scazute de energie electrica.

dezavantaje:

� lucratorii care vor exploata investitia noua vor fi instruiti periodic si specific; � disciplina privind respectarea stricta a intregului proces tehnologic; � proces tehnologic mai complex.

In concluzie, apreciem ca Varianta 3 este cea care, protejeaza mediul inconjurator cel mai eficace si prezinta solutia cea mai putin costisitoare si este cea mai sigura in exploatare, fiind in consens cu recomandarile BAT/BREF. Pentru o privire sintetica asupra alegerii alternativei celei mai bune vom tabela toate aspectele privind:

� marimea efectului; � durata efectului; � reversibilitatea efectului; � viabilitatea si eficienta masurio de ameliorare a efectelor,

de unde vom putea viziona concluzia.

Nr crt Factor de mediu Marimea efectului

Durata efectului

Reversibilitatea efectului

Viabilitatea si eficienta

masurilor de ameliorare

Total punctaj

Varianta zero 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 10 10 10 7 37 3 Aer 10 10 10 10 40 4 Flora si fauna 10 10 10 10 40




82

5 Mediu social si economic

2 1 1 2 6

6 Sanatatea populatiei 10 10 10 10 40 TOTAL 203

Varianta unu 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 2 3 7 14 3 Aer 3 3 3 5 14 4 Flora si fauna 2 3 2 2 9 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Varianta doi 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 2 4 4 8 18 3 Aer 5 4 5 7 21 4 Flora si fauna 6 7 8 6 27 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Varianta trei 1 Apa 10 10 10 10 40 2 Sol 6 7 7 9 29 3 Aer 6 6 7 9 28 4 Flora si fauna 8 9 9 8 34 5 Mediu social si

economic 10 10 10 10 40


Scala de apreciere este de la 1 la 10, nota 1 contand ca efect negativ maxim, iar nota 10 reprezentand efect zero asupra factorului de mediu S-a ales varianta 3 care prezinta cel mai ridicat punctaj: 208. Daca s-ar alege de varianta zero(0), care prezinta un punctaj de 203 se considera ca optiunea nu este avantajoasa deoarece terenul are un potential vegetal scazut, iar in timp, terenul se va degrada prin neutilizare, deoarece va fi necesara o interventie drastica asupra lui pentru a-l ridica la un nivel acceptabil de productivitate prin:

� Fertilizare chimica masiva; � Fertilizare naturala masiva; � Irigare permanenta.

Prin urmare alegerea variantei zero inseamna costuri nerecuperabile in timp si alternativa continuarii degradarii solului sub actiunea factorilor climaterici.

6. MONITORIZAREA Se recomanda ca Acordul/Autorizatia sa contina cerinte corespunzatoare pentru exceptare de monitorizare, specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura de evaluare si o obligatie pentru furnizare de date catre autoritatea competenta cu data pentru verificarea conformitatii cu autorizatia, astfel incat costurile monitorizarilor sa aiba o pondere suportabila




83

in costurile de exploatare. In cadrul fermei se vor urmari– se vor monitoriza -, cu atentie si precizie inregistrarile pentru:

� toate componentele necesare nutritiei suinelor – intrari/consumuri/iesiri; � electricitate - prin contoare; � apa potabila - prin contoare; � evidenta gestiunii deseurilor va fi tinuta de catre personalul fermei si

monitorizata de catre administratorul fermei; � monitorizarea climatului interior al helelor de crestere/ingrasare a suinelor si a

cresei pentru grasuni ce va face computerizat. Monitorizarea integritatii depozitelor de dejectii de tip laguna se va face astfel:

o regulat – la fiecare golire completa a depozitului - se va face si controlul bazinelor exterioare de dejectii – de tip laguna -, pentru detectarea oricaror semne de deteriorare sau scurgere si pentru a preveni orice defectiune;

o se vor consemna - intr-un registru special -, toate verificarile si interventiile executate la depozitele de dejectii, tip laguna.

In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer. Daca este necesar – numai ca urmare a reclamatiilor provenite din vecinatati – pe parcursul etapelor de:

� Realizare a investitiei; � De exploatare a investitiei; � De inchidere a investitiei; � De ecologizare si redare a terenului folosintelor initiale,

monitorizarea trebuie facuta, in mod specific, si anume:

� pentru prelevarea probelor de aer va trebui sa se utilizeze tehnicile de adsorbtie a componentelor din imisii;

� eliberarea componentelor prin desorbtie; � urmata de determinarea componentelor – cu ajutorul HPLC si a GC cuplate cu

spectrometre de masa. Se va urmari identificarea si determinarea cantitativa de:

� Monoxid de carbon (CO); � Amoniac (NH3); � Hidrogen sulfurat (H2S); � Substante organice volatile (uleiuri volatile).

Pentru monitorizarea calitatii apelor subterane se vor executa, pe teritoriul fermei:

o un foraj de observare situat in amonte fata de halele de crestere/ingrasare suine, cresa pentru grasuni si lagunele depozit pentru dejectii;

o doua foraje de observatie in aval fata de halele de crestere/ingrasare suine, cresa pentru grasuni si lagunele depozit pentru dejectii,

situate pe directia de curgere a apei subterane. Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari pentru parametrii mentionati in tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu succesiunea mentionata, in continuare:




84

Indicatori propusi Punct de prelevare

proba Frecventa

prelevarilor

pH Foraj de monitorizare Semestrial Reziduu filtrabil uscat la 1050 C Foraj de monitorizare Anual Sodiu (Na+) Foraj de monitorizare Anual Cloruri (Cl-) Foraj de monitorizare Anual Hidrocarburi petroliere Foraj de monitorizare Semestrial Fenoli Foraj de monitorizare Semestrial Sulfati (SO4

2-) Foraj de monitorizare Anual Magneziu (Mg2+) Foraj de monitorizare Anual Calciu (Ca2+-) Foraj de monitorizare Anual Bicarbonati (HCO3

-) Foraj de monitorizare Anual CBO5 Foraj de monitorizare Anual CCO-Cr Foraj de monitorizare Anual Nivelul apei subterane Foraj de monitorizare Semestrial

Calitatea apei potabile extrase, din forajul – propriu -, de mare adancime, va fi confirmata prin determinari specifice executate de catre unitatile de sanatate publica judetene. Probele prelevate trebuie sa respecte prevederile Legii nr. 458/28.06.2002, privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004. Monitorizarea calitatii terenurilor agricole pe care se vor executa imprastieri de dejectii, se va face in conformitate cu prevederile:

� Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 242/26.03.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

� Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 296/11.04.2005, privind aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic, pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole,

si prin determinarile – privind calitatea solurilor si a dozelor de dejectii necesare a fi distribuite pe fiecare sola in parte -, executate de catre OSPA Braila. Activitatatile:

� de construire a fermei pentru cresterea si ingrasarea suinelor; � de dezafectare a fermei, la sfarsitul activitatii; � de ecologizare si redare a terenului folosintei sale initiale,




85

in conditii de desfasurare normala a activitatilor nu vor genera un impact negativ asupra calitatii factorilor de mediu, care sa necesite monitorizare.

7. SITUATII DE RISC

7.1. Accidente potentiale In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline riguroase a muncii. Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a porcilor este posibil sa apara si incidente – ca urmare a neglijentei umane -, cu posibil impact asupra mediului, prin infestarea solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce datorita urmatoarelor cauze:

� descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola restransa: � baltirea dejectiilor pe terenul agricol va scoate din circuitul agricol, cel

putin un sezon, aria de teren afectata; � formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;

� necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de imprastiere a dejectiilor pe terenurile agricole;

� existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta defectiuni tehnice.

Sintetic, acest tip de accident se poate reprezenta astfel:

Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite de la desfasurarea unei activitati pe un amplasament, prin identificarea:

� agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante; � resurselor si receptorilor expusi riscului; � mecanismelor prin care se realizeaza riscul;

Agent

poluant Pericol Sursa Cale Tinte

Atinge-

rea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarilor de

remediere

Dej

ectii

Distrugerea

capacitatii

solului de a

sustine

culturi

agricole Util

aje

de

impr

ast

iere

Dev

ers

are

dire

cta

Aer

Sol

Ape de

supra-

fata

Flora

Fauna

Da

Da

Da/Nu

Da

Da

Major

Major

Major

Major

Major

Nu

Da

Da

Da

Nu




86

� riscurilor importante, care apar pe un amplasament; � masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel acceptabil.

Zona destinata amplasamentului obiectivului investitional este ferita de riscuri naturale – care sa aibe drept consecinte afectarea unora dintre factorii de mediu -, din categoriile:

� inundatii ale amplasamentului; � alunecari de teren.

Seceta nu poate conduce la modificarea procesului tehnologic astfel incat sa aibe drept consecinta afectarea unora dintre factorii de mediu. Situarea amplasamentului departe de zone limitrofe cu alte state, face ca sa nu existe riscul ca activitatea desfasurata de noua investitie sa aibe efecte asupra factorilor de mediu, dincolo de granitele tarii.

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:

� pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii - in timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate accidental;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinelor de dejectii (lagune), inainte de inceperea exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;

� efectuarea probelor de etanseitate ale bazinelor de colectare si a lagunelor, la intervale de 3-5 ani, ca parte a procesului tehnologic;

� transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu ingrasaminte naturale sa fie executate de personal calificat si pregatit, in prealabil, pentru aceasta activitate;

� distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va executa numai dupa ce s-a executat:

� analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi fertilizat; � stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe unitatea de

teren; � un prealabil instructaj al personalului participant la activitatea de

fertilizare; � alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a fertilizantului in

sol.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind alcatuirea/intocmirea Raportului de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea prin fonduri FEADR, in comuna Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus, judetul Braila.




87

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 9.1. Amplasament Obiectivul propus se va realiza in satul Bertestii de Sus, comuna Bertestii de Jos, judetul Braila, pe un teren in suprafata de 15 306,30 m2 – tarlaua 136, parcelele 61 si 62 –, avand ca proprietari pe Stergarel Adrian Petrica si Stergarel Lucia, (conform contractului de vanzare– cumparare autentificat cu nr. 1370/29.09.2009) si in calitate de comodatar (conform contractului de comodat autentificat cu nr. 72/14.10.2009) societatea S.C NOUA FERMA S.R.L. Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

� la sud: Stergarel Adrian Petrica si Stergarel Lucia cu o retragere a constructiilor de 9,00 m;

� la est: Iancu Chivu cu o retragere a constructiilor de 28,70 m; � la nord: Antena cu o retragere a constructiilor de 28,40 m; � la vest: Vintila Anghel cu o retragere a constructiilor de 16,10 m.

Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea maxima de 102,63 m si lungimea maxima de 150,28 m. Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere legal. Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.

9.2. Descrierea activitatii In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis, ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abator. In ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporala medie de 7-25 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg. In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje. Fluxul tehnologic in ferma de crestere si ingrasare a porcilor, cum este cea prezentata in acest proiect, este: 1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 7-25 kg; 2. aprovizionarea cu furaje; 3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente; 4. crestere - ingrijire zilnica animale:

� supraveghere activitate curenta bucatarie furajera; � hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare a

animalelor; � adapare hala; � supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;




88

� administrare medicamente curative/preventive suine; � supraveghere sistem ventilatie hala; � supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala; � pregatire depopulare hala.

5. transport animale 100 -110 kg catre abator; 6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

� curatare, decontaminare; � verificare functionare instalatii.

La populare, halele de ingrasare si cresa de cresterea a grasunilor trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:

� sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;

� sa se odihneasca si sa se ridice normal; � sa vada alti porci; � atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi cercetate imediat si

vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai dupa consultarea medicului veterinar;

� pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost rezervate doua boxe de izolare individuale;

� se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.

� porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi.

9.3. Prognoza impactului 9.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei Etapa de realizare a investitiei, prin activitatile ce le implica: executarea excavatiilor, betonari etc., reprezinta perioada de timp in care impactul asupra mediului este maxim. Complexitatea lucrarilor, volumul mare de munca, multitudinea utilajelor angrenate, in activitate, si modalitatile de realizare a lucrarilor: excavatii, suduri, montaj confectii metalice, betonari etc., implica un grad ridicat de afectare a factorilor de mediu. Deoarece obiectivul va fi executat in extravilanul comunei Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus, populatia din zonele invecinate nu va fi afectata de zgomotele inerente produse in timpul lucrarilor.




89

9.3.1.1 Impactul produs asupra apelor

In timpul executarii lucrarilor, in timpul exploatarii fermei si in timpul incetarii activitatii si ecologizarea terenului, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ.

9.3.1.2 Impactul produs asupra aerului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei, vor determina o crestere temporara a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor. Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

In timpul executarii lucrarilor de incetare a activitatii si ecologizarea vor rezulta emisii de la esapamentele utilajelor folosite care vor determina o crestere temporara a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

9.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre

Activitatile de construire ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu. Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor. Vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de executie a investitiei. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate. Intrucat impactul generat asupra biodiversitatii prin lucrarile prevazute este redus, nu au reiesit ca fiind necesare masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu.

9.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

In general, prin procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, nu se produc degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi utilizat la redarea altor suprafete de teren, dupa terminarea lucrarilor. Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:




90

� inierbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in retinerea prafului;

� plantarea de arbori perimetral amplasamentului; � namolul (dejectiile) fermentat in bazinele exterioare de stocare a dejectiilor – doua

gropi de stocare a dejectiilor (tip laguna) –, se va folosi, ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie este o practica curenta in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si prevederilor cuprinse de Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si subsolului este minim. Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone adiacente, mai putin fertile.

9.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective

Perioada de realizare a investitiei se va caracteriza prin intensificarea circulatiei rutiere pe drumurile de acces, catre terenurile vizate din zona. De asemenea, lucrarile necesare realizarii obiectivului nu vor stanjeni circulatia rutiera din zona, desi aceasta este foarte slaba pe terenurile vizate. Lucrarile aferente realizarii excavatiilor si umpluturilor compactate vor determina cresterea nivelului de zgomot din zona, lucru care nu va determina si afectarea gradului de confort a populatiei.

9.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului

In perioada de exploatare a fermei pentru animale nu vor exista surse de poluare pentru niciunul dintre factorii de mediu, care vor fi analizati in cele ce urmeaza. Impactul negativ asupra mediului, rezultat in faza de constructie a obiectivului, se va diminua pana la a deveni nul. Utilajele comasate, in zona lucrarii, vor fi retrase, vor incepe lucrarile de reamplasare a stratului vegetal din zonele de unde acesta a fost decopertat, iar mediul va reveni catre starea initiala, in lipsa elementelor perturbatoare.




91

9.3.2.1 Impactul produs asupra apelor

Ferma de suine nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ. Se poate concluziona, ca in cazul unei exploatari normale nu vor exista surse dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa.

9.3.2.2 Impactul produs asupra aerului

Din procesul tehnologic de ingrasare a suinelor rezulta emanatii de gaze care pot deranja olfactiv, in cazul in care nu sunt utilizati aditivii corespunzatori pentru diminuarea acestei stari de disconfort. Pentru stoparea eventualelor degajari de mirosuri provenite de la ferma de ingrasare a suinelor, perimetral amplasamentului fermei, se va constitui o perdea de arbori.

9.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre

Activitatile de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu. Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor. Activitatea fermei se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice este nesemnificativa. Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona necesara agriculturii, prin lucrarile specifice agricole.

9.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se pot produce scurgeri de material din bazinele de dejectii (lagune), in cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea configuratiei solului in amplasament.




92

9.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective

Functionarea fermei nu va determina afectarea asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, acestea fiind la destante mai mari de 2880 m fata de zona aflata in atentie. Avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea obiectivulului economic este mai mare de 1000 m fata de intravilanul localitatii Bertestii de Jos, sat Bertestii de Sus (distanta fiind mai mare decat distanta minima recomandata – 1000 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.

9.4. Gospodarirea deseurilor Ca urmare a activitatilor desfasurate pe amplasamentul investitiei vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

� Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate, specializate; acestea sunt depozitate intr-un container de tip Europubela amplasat pe o mini platforma betonata, in zona filtrului sanitar. Acestea vor fi ridicate periodic de catre o societate de salubritate, specializata, cu care beneficiarul investitiei va incheia, in prealabil un contract de prestari servicii specializate. Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20 (produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01;

� Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje diverse – colectate selectiv -, vor fi valorificate prin societati de profil;

� Deseurile veterinare (Cadavrele) vor fi depozitate pe perioda sederii in ferma intr-o camera de necropsie prevazuta cu o lazi frigorifice. Pe baza de contract, cadavrele suinelor vor fi preluate din ferma de catre o societate specializata, fie vor fi transportate la un incinerator autorizat aflat pe raza judetului Braila. Eliminarea acestui tip de deseu se supune prevederilor Legii nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;

� Deseuri medicamentoase de uz veterinar vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de serviciul veterinar la care ferma este arondata. Aceste deseuri – medicamente expirate, medicamente neutilizate si aflate la sfarsitul termenului de garantie, fractiuni de medicamente ramase neutilizate prin incetarea tratamentelor etc. -, se vor colecta si vor fi trimise spre incinerare. Conducatorul fermei de crestere si ingrasare a suinelor va incheia un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera acest tip de deseuri.

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre personalul desemnat cu atributiuni pe linia de protectie a mediului, al beneficiarului.




93

Managementul deseurilor, in cadrul fermei, este redat, pe scurt, in tabelul urmator: Tabelul nr. 3.-1.

Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi

generata -

Deu

mir

ea d

ese

ului

Can

tita

tea

prev

azu

ta a

fi

gene

rata

Sta

rea

fizic

a (

Sol

id -

S,L

ichi

d –

L,

Se

mis

olid

-SS

)

Co

dul d

eseu

lui

Cod

ul p

rivi

nd

prin

cipa

la p

ropr

ieta

te

peri

culo

asa

Cod

ul c

lasi

fica

rii

stat

istic

e

Val

orifi

cata

Elim

inat

a

Ra

ma

sa in

st

oc

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Deseuri

menajere 0,5 t/an

S 20.03.01 0,5 t/an

Ambalaje diverse

28,5 t/an

S 15.01.01 15.01.02

28,5 t/an

Deseuri medicamen

toase *)

30,72 kg/an

S 18.02.03 30,72 kg/an

Deseuri veterinare

3,40 t/an

S 02.01.02 3,40 t/an

Obs. Cantitatile de deseuri calculate, se refera la 365 de zile. *)Acest tip de deseu este preluat de furnizor si expediat pentru distrugere unor societati abilitate pentru acest tip de prelucrare Desi considerat deseu, materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este, in realitate, o materie prima, de buna calitate - rezultata din tehnologia de crestere a suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole. Teoretic, materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru culturi si in acelasi timp o protectie a solului impotriva degradarii. Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul ridicat al acestora si agresivitatea lor fata de componenta vie a solului). Acest ingrasamant organic, ieftin si la indemana fiecarui fermier, poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in substante concentrate care poate fi valorificata prin comercializare ca ingrasamant, rezolvandu-se astfel si potentiala problema a deseurilor in excces. Este recomandat sa se aplice o hranire rationala a suinelor, care sa diminueze cantitatea de dejectii. De asemenea este necesare stabilirea unui echilibru intre cantitatea de dejectii care urmeaza sa fie imprastiata si terenul disponibil. Imprastierea dejectiilor pe sol se va face numai conform “BAT - Cele mai bune tehnici disponibile”, pentru a nu perturba echilibrul ecologic al zonei. Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face respectand prevederile BAT, tinand cont




94

de: � tipul de sol; � conditii climatice; � precipitatii si sistem de irigatii; � cartarea pedologica si agrochimica; � rotatia culturilor.

Nu se vor aplica dejectii pe teren in urmatoarele situatii: � pe terenurile in panta; � in apropierea cursurilor de apa sau a lacurilor (se vor lasa benzi de sole

nefertilizate cu latimea de 8-10 m); � pe terenuri acoperite cu zapada, inghetate, inundate sau cu excces de umiditate.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face numai dupa ce dejectiile au parcurs o perioada de fermentare si corectare a pH-ului de minim 6 luni, in bazinul de colectare. Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face tinandu-se cont de directia vantului raportata la zonele de locuinte. Conform "Codului bunelor practici agricole” se recomanda o perioada de stocare de 5 luni (23-24 saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor. Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj, terenurilor in panta si a celor din vecinatatea cursurilor de apa. In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27-28 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Se includ in aceasta categorie terenurile agricole din zona bazinelor lacurilor, cu straturi subtiri aluvionare, slab drenate sau acolo unde riscul poluarii apelor de suprafata este major. Bazinele exterioare de stocare a dejectiilor sunt vidanjabile, golirea facandu-se de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole, conform conditiilor impuse de: Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati. Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate de la fermele de suine pe terenurile agricole. Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii, structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de sacrificare, cu atat sunt mai ridicate cantitatile de dejectii. Cele doua gropi de stocare a dejectiilor (tip laguna) sunt sapate in pamant si au o forma dreptunghiulara in plan cu dimensiuni maxime exterioare de 35,00/37,00 m. Ca dimensiuni interioare, fiecare groapa are la partea inferioara dimensiunea de 4,50/18,00 si la partea superioara dimensiunea de 14,50/28,00 m. Capacitatea neta de stocare este de circa 1000




95

m3/groapa, in total 2000 m3. tehnica de realizare: cuva din pamant compactat hidroizolata cu folie termosudabila. Bazinele vor fi acoperite cu prelata. Aceste bazine exterioare sunt vidanjabile, capacitatea lor permitand ca acest lucru sa se faca doar atunci cand dejectiile au fost depozitate minim 12 luni; dejectiile vor fi transportate si imprastiate pe terenurile agricole din cadrul localitatii cu ajutorul vidanjei; mixerul si tocatorul de dejectii asigura uniformitate in densitate a dejectiilor in vederea distribuirii acestora pe terenurile agricole. Perioadele optime de imprastiere a acestora sunt toamna dupa recoltare si primavara inainte de insamantare. Dejectiile sunt imprastiate pe terenurile agricole ca ingrasamant natural, neexistand efecte negative asupra componentei de mediu apa (freatica sau de suprafata). Bazinele de dejectii nu prezinta un risc potential de poluare a apei. Un se fac evacuari de ape in receptori naturali.

9.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase Nu este cazul. Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine. Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si netoxice.

9.6. Masuri de diminuare a impactului In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline riguroase a muncii. Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a suinelor este posibil sa apara si incidente, cu posibil impact asupra mediului, prin infestarea solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce datorita urmatoarelor cauze:

� descarcarea intregii cantitati de dejectii intr-o arie agricola restransa: � baltirea dejectii pe terenul agricol va scoate din circuitul agricol, cel

putin un sezon, aria de teren afectata; � formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;

� necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de imprastiere a dejectiilor pe terenurile agricole;

� existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta defectiuni tehnice.

Impactul ecologic al unui accident de inundare a unei arii agricole cu dejectii rezultate de la suine se manifesta prin deversarea in mediu ambiant a unor cantitati importante de fluid. Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma unei activitati necontrolate conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.




96

9.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:

� pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii - in timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate accidental;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinelor de dejectii (lagunelor), inainte de inceperea exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinelor de dejectii (lagune), la intervale de 3-5 ani, ca parte a procesului tehnologic;

� transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu ingrasaminte naturale sa fie executate de personal calificat si pregatit, in prealabil, pentru aceasta activitate;

� distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va executa numai dupa ce s-a executat:

� analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi fertilizat; � stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe unitatea de

teren; � un prealabil instructaj al personalului participant la activitatea de

fertilizare; � alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a fertilizantului in sol.

9.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Existenta in zona a unei ferme pentru ingrasarea suinelor nu va conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage forta de munca in zona. Ferma pentru ingrasarea suinelor, bine administrata, prin amplasamentul ei, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane. Atat comuna Bertestii de Jos, cat si localitatea Bertestii de Sus, nu vor fi afectate, in nicio directie, de existenta si functionarea crescatoriei de suine proiectate. Avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea obiectivulului economic este mai mare de 2800 m fata de intravilanul localitatii, (distanta fiind mai mare decat distanta minima recomandata – 1000 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata. Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.




97

10. Concluzii si recomandari

10.1 Concluzii 1. Factor de mediu: apa In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ. Se vor executa foraje de observare si monitorizare: unul in amonte de crescatorie si doua in aval de adapostul de suine si cresa pentru grasuni, situate pe directia de curgere a apei. Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate. 2.Factor de mediu: aerul In conditiile utilizarii si administrarii corecte a aditivilor specifici tehnologiei de manipulare a deseurilor colectate in bazinul de dejectii, aplicate, ulterior, pe terenuri agricole, se pastreaza starea de calitate a aerului, la cote bune. 3. Factori de mediu: solul si subsolul Activitatea fermei, de ingrasare a suinelor, potential, poate produce un impact major asupra solului si subsolului, prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor de dispersie a ingrasamantului natural, obtinut in bazinele exterioare de stocare a dejectiilor, pe suprafetele agricole destinate acestui tip de imbunatatire. Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat, natural, in bazinele de dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe terenuri agricole, restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala. In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca impactul produs asupra solului si subsolului este minim si temporar. 4. Factori de mediu: flora si fauna Activitatea fermei pentru ingrasarea suinelor se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta acesteia, asupra ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa. Activitatile de construire si de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu. Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor.




98

5. Sanatatea populatiei Avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea obiectivulului economic este mai mare de 2800 m fata de intravilanul localitatii (distanta fiind mai mare decat distanta minima recomandata – 1000 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata. Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva mirosurilor si a emisiilor in atmosfera vor fi construite perdele de salcami intre ferma si aceasta.

10.2 Recomandari Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii normelor de protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se indice modul de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a muncii sau chiar concomitent cu acestea. A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a trece la masuri ameliorative sau de remediere ulterioara. Pe intreaga perioada de tratament – 6 pana la 12 luni -, vor fi prelevate probe de sol de la adancimi diferite, pana la adancimea maxima afectata, la intervale de 2 luni, pentru monitorizarea evolutiei procesului de ecologizare a solului afectat. Se fac urmatoarele recomandari pentru constructor:

� respectarea stricta a tehnologiei de executie si a proiectului; � respectarea stricta a calitatii executiei si a proiectului; � folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substante poluante in timpul

functionarii si care nu genereaza zgomot, peste limitele admise.

11. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT 1. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii

de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe ; 2. Procesul verbal din 07.10.2010 incheiat la APM Braila cu ocazia CAT; 3. Continutul memoriului tehnic al proiectului executat de catre SC MARCIANA

PROJECT Mogosoaia; 4. Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Documentul de referinta asupra

celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, editia iulie 2003;

5. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2002;

6. Regulamentul Consiliului 806/2003/CE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor

Europene (JOCE) nr. L 122/16.05.2003;




99

7. Recomandarile Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului cuprinse in scrisoarea nr.2/318/MP/21.04.2010, adresata SC EURO ENVIROTECH Ploiesti;

8. Recomandarile Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului cuprinse in scrisoarea nr. 181/DCPMR/06.08.2010, 2/575/MP/06.08.2010, adresata SC EURO ENVIROTECH Ploiesti;

9. Scrisoarea ARPM Galati 1207/09.04.2010; 10. Scrisoarea ARPM Galati 3705/22.10.2010; 11. Scrisoarea ARPM Galati 3906/03.05.2011; 12. Phillips V.R.; Cowell D.A.; Sneath R.W.; Cumby T.R.; Williams A.G.; Demmers

T.G.M.; Sandars D.L., “An assessment of ways to abate ammonia emissions from UK livestock buildings and waste stores. Part 1: ranking exercise”, Elsevier, Bioresource Technology, Volume 70, Number 2, November 1999 , pp. 143-155(13);

13. Cowell D.A.; Roger Phillips V.; Sneath R.W., “An assessment of ways to abate ammonia emissions from livestock buildings and waste stores. Part 2: cost modelling”, Elsevier, Bioresource Technology, Volume 70, Number 2, November 1999 , pp. 157-164(8);

14. Environment Agency, Bristol, UK, “Haw to Comply with your Environmental Permit for Intensive Farming”, Appendix 10, Emission Reduction Plan, version 3, January 2010;

15. DEFRA (Department for Environment, Food & Rural Affairs), “Ammonia in the UK”, London, 2002;

16. Huawei Sun, “Theoretical and Experimental Study of a High RISETM Hog Building for Improuved Utilization and Environmental Quality Protection”, Dissertation, The Ohio State University, 2004;

17. * * * , “Technology Solves Odour Problems in Swine Operation”, Pig Progres.Net, nr. 325, 13 April 2010;

18. * * * ,”Guidance Document on Control Techniques for Preventing and Abating Emissions of Ammonia”, UN Economic and Social Council, ECE/EB.AIR/WG.5/2007/13, Geneva, 16.06.2007;

19. Environment Agency, Bristol, UK, “Modelling Assumption – Ammonia Emission from Pig and Poultry Installations, 2010;

20. Navarotto P., Fabbri C., Guarino M., Rossetti M., “Effects of Two Innovative Techniques in Reducing Ammonia Emissions in Growing-Finishing Pig Housing”, 10th International Conference of the RAMIRAN Network, 2002, p 329-332;

21. Environment Agency for England and Wales, “Polution Inventory Reporting/Intensive Farming Guidance Note, January, 2011, V3, p. 1-12;

22. Mul M., Vermeij I., Hindle V., Spoolder H., “EU-Welfare legislation on pigs”, march 2010, Wageningen UR Livestock Research, Lelystad, Netherlands;

23. * * * , “Manure & Odor Treatment (Swine & Poultry)”, BiOWiSH Technologies, Sutherland, Australia;

24. Legea Nr. 8/25.01.1991, pentru ratificarea Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, incheiata la Geneva la 13 noiembrie 1979;

25. Draft BAT Guidance Note on Best Available Techniques for the Intensive Agriculture Sector, Environmental Protection Agency (EPA), January 2008;

26. Draft Guidance Document for Preventing and Abating Ammonia Emission from Agricultural Sources, , Conventio on Long-range Transboundary Air Pollution, Warking Group on Strategies and Review, 47th session, informal document no. 4, 2008;




100

27. Sourcebook on EU Environmental Law, Institute for European Environmental Policy for the EPE Banks: CEB Paris, EBRD London, EIB Luxembourg, NEFCO Helsinki, NIB Helsinki, 2008;

28. Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

29. Notificarea nr 7/27.04.2010, eliberata de catre AN „Apele Romane”, Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita, SGA Braila;

30. STAS 6054/1977, Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei;

31. STAS 1243/1988, Teren fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor; 32. STAS 1478/1990, Alimentarea cu apa la construcŃii civile si industriale - PrescripŃii

fundamentale de proiectare; 33. Directiva Consiliului 91/630/CEE, care stabileşte standarde minime pentru protecŃia

porcinelor, publicată în Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene (JOCE) nr. L 340/11.12.1991;

34. STAS 11100-1/1993,zonarea seismica a Romaniei; 35. Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462/01.07.1993,

pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;

36. Legea apelor nr. 107/25.09.1996, modificata si completata de Legea nr. 310/28.06.2004;

37. Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

38. Protocolul de la Gotheborg din 1999, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic;

39. Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a III-a - zone protejate;

40. Legea nr. 458/28.06.2002, privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004;

41. Ordinul Ministrului Apelor şi ProtecŃiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

42. Regulamentul Consiliului 806/2003/CE, publicat în Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene (JOCE) nr. L 122/16.05.2003;

43. Legea nr. 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor conventiei asupra poluarii atmosferice;

44. Codul de Proiectare NP 082-2004, Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor; 45. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii

de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; 46. Codul de Proiectare CR 1-1-3/2005, cu privire la evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor; 47. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si

Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizării Sistemului naŃional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanŃi proveniŃi din surse agricole şi de




101

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenŃial vulnerabile la poluarea cu nitraŃi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naŃional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanŃi proveniŃi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenŃial vulnerabile la poluarea cu nitraŃi;

48. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 296/11.04.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr 216/13.04.2005, privind aprobarea Programului-cadru de acŃiune tehnic pentru elaborarea programelor de acŃiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraŃi din surse agricole;

49. Hotararea GuvernuluiRomaniei nr. 351/21.04.2005, privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar periculoase;

50. Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;

51. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;

52. SR 1343-1/2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatii de apa potabila pentru localitati;

53. SR 1846-1/2006 Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare. PrescripŃii de proiectare;

54. Legea nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;

55. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1182/22.11.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr 1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole – Revizuit in luna noiembrie 2005;

56. Hotararea Comisiei Judetene Braila nr. 3/25.01.2006, pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor;

57. Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100-1/2006;

58. Ordinul Preşedintelui AutorităŃii NaŃionale Sanitare Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor nr. 202/25.08.2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecŃia porcinelor;

59. Ordinul Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/14.11.2006, privind aprobarea Codului de bune practici în fermă;

60. Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

61. Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind aprobarea




102

Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

62. Studiu Geotehnic, elaborat de PFA Iulia-Livia Galati, mai 2010; 63. Technology solvs odour problems in swine operation, Pig Pogress.net, nr

325/13.04.2010; 64. Site-ul oficial al Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, Ce reprezinta BAT,

aprilie 2010.

12. ANEXE

a) CERTIFICAT DE ATESTARE � R-EIM-07-62/2008

b) ACTE, PLANURI SI PLANSE

� Certificat de Urbanism 21.10.2009; � Notificare 27.04.2010; � Plan de incadrare in teritoriu – scara 1:10 000 – plansa A12/80/701; � Plan analiza situatiei existente – scara 1:750 – plansa A12/80/701; � Plan de situatie – scrara 1:500 – plansa A14/80/701; � Plan regimul juridic – scara 1:750 – plansa A13/80/701; � Plan fatada – scara 1:100 – plansa 904/06/05; � Plan fatada 1 – scara 1:100 – plansa 905/06/05; � Plan fatada 2 – scara 1:100 – plansa 905/06/06; � Plan evacuare dejectii – scara 1:100 – plansa 905/06/I04; � Plan fatada lateral dreapta – scara 1:100 – plansa 902/06/06; � Plan fatada spate – scara 1:100 – plansa 902/06/07; � Plan fatada lateral stanga – scara 1:100 – plansa 902/06/08; � Plan invelitoare – scara 1:100 – plansa 902/06/09; � Plan amplasarea utilaje tehnologice – bucataria furajera – scara 1:100 – plansa

902/06/10; � Plan perspective – plansa 902/06/11; � Plan bucatarie furajera – scara 1:100 – plansa 902/06/01; � Plan camera de necropsie – scara 1:50 – plansa 902/06/23; � Plan detalii cuva de receptie – scara 1:50 – plansa 902/06/24; � Plan camera put si fosa personal – scara 1:30 – plansa 902/06/25; � Plan cota ± 0,00 – scara 1:150 – plansa 904/06/02; � Plan ansamblu sarpanta – scara 1:150 – plansa 904/06/06; � Plan de invelitoare - scara 1: 150 – plansa 904/06/07; � Plan piese admisie aer – scara 1:20 – plansa 904/06/08; � Plan amplasarea utilaje tehnologice - scara 1:200 – plansa 904/06/09; � Plan de invelitoare - scara 1: 100 – plansa 905/06/07; � Plan cota -0.90 – scara 1:100 – plansa 905/06/01; � Plan cota +0.00 – scara 1:100 – plansa 905/06/02; � Plan sectiunea A-A’ /sectiunea B-B’ – scara 1:100 – plansa 905/06/03.

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …

Documents

Transcript of RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …