Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

34
Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale 167 Cap. V. Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval V.1. Descrierea amplasamentului evaluat 1.1. Structura geologică şi topografia zonei amplasamentului Şantierul naval se întinde pe două zone cunoscute sub numele de zona veche şi respectiv zona nouă. Amplasamentul corespunzător zonei este poziţionat pe teren natural. Zona nouă a Şantierului naval reprezintă un teren ştigat din mare prin utilizarea de umpluturi organizate recent (1972), executate în mare cu sterili de la carierea Ovidiu. În general grosimea stratului de umplutură din zonă este de 6-8 m. Fundarea s-a realizat între – 1,00 m şi 2,30 m. Presiunea admisibilă pe acest teren câştigat din mare este de 1,50 daN/cm 2 , 1,80 daN/cm 2 , repectiv 2,00 daN/cm 2 în cele trei ipoteze de încărcare. 1.2. Informaţii generale privind apele de suprafaţă şi subterane din zonă Reţeaua hidrografică a zonei litorale este reprezentată de râuri, puţin numeroase, complexul lagunar Razim-Sinoe, limanele maritime din sudul litoralului apele subterane şi Marea Neagră. Toată reţeaua hidrografică este tributară Mării Negre direct sau prin intermediul lagunelor sau limanelor. Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag, Casincea, cel mai important râu dobrogean, care se varsă în lacul Taşaul. Lacurile sunt reprezentante în nord de complexul lagunar Razem-Sinoe, iar în sud de limane maritime şi lagune: Siutghiol, Techirghiol, Tatlageac, Mlaştina Mangalia, Lacul Mangalia. Apele subterane, reprezentate de acvifere carstice sunt situate la adâncimi de 300-500 m, cantonate în calcare mezozoice. Pânza freatică, aflată la adâncimi cuprinse între câţiva metri în apropierea mării şi 30-40 m spre interior se află în calcarele sarmaţiene.

Transcript of Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Page 1: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

167

Cap. V. Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

V.1. Descrierea amplasamentului evaluat

1.1. Structura geologică şi topografia zonei amplasamentului Şantierul naval se întinde pe două zone cunoscute sub numele de zona

veche şi respectiv zona nouă. Amplasamentul corespunzător zonei este poziţionat pe teren natural. Zona nouă a Şantierului naval reprezintă un teren câştigat din mare prin utilizarea de umpluturi organizate recent (1972), executate în mare cu sterili de la carierea Ovidiu. În general grosimea stratului de umplutură din zonă este de 6-8 m. Fundarea s-a realizat între – 1,00 m şi 2,30 m. Presiunea admisibilă pe acest teren câştigat din mare este de 1,50 daN/cm2, 1,80 daN/cm2, repectiv 2,00 daN/cm2 în cele trei ipoteze de încărcare.

1.2. Informaţii generale privind apele de suprafaţă şi subterane din zonă

Reţeaua hidrografică a zonei litorale este reprezentată de râuri, puţin numeroase, complexul lagunar Razim-Sinoe, limanele maritime din sudul litoralului apele subterane şi Marea Neagră. Toată reţeaua hidrografică este tributară Mării Negre direct sau prin intermediul lagunelor sau limanelor. Principalele râuri interioare sunt: Taiţa şi Teliţa, care se varsă în lacul Babadag, Casincea, cel mai important râu dobrogean, care se varsă în lacul Taşaul. Lacurile sunt reprezentante în nord de complexul lagunar Razem-Sinoe, iar în sud de limane maritime şi lagune: Siutghiol, Techirghiol, Tatlageac, Mlaştina Mangalia, Lacul Mangalia. Apele subterane, reprezentate de acvifere carstice sunt situate la adâncimi de 300-500 m, cantonate în calcare mezozoice. Pânza freatică, aflată la adâncimi cuprinse între câţiva metri în apropierea mării şi 30-40 m spre interior se află în calcarele sarmaţiene.

Page 2: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

168

V. 2. Identificarea agenţilor poluanţi şi a surselor de poluare 2.1. Descrierea procesului tehnologic

Activitatea specifică desfăşurată în cadrul şantierului naval evaluat constă în construcţii şi reparaţii nave. Fluxul tehnologic existent a fost conceput ţinând cont de spaţiul îngust (incintă port) în care este amplasat şantierul şi de existenţa unor contrucţii realizate în anii 1920. Fazele fluxului tehnologic pentru activitatea de construcţii şi reparaţii nave sunt următoarele:

Construcţii nave: - descărcarea şi depozitarea materialelor; - îndreptare, alicare, grunduire; - debitare – fasonare semifabricate; - confecţii şi asamblare; - platformă de premontaj; - montaj în doc; - armare; - probe.

Reparaţii nave.

Prima etapă o constituie descărcarea materiilor prime care se realizează cu ajutorul podurilor rulante cu electromagneţi. Materiile prime sunt aduse cu vagoane CF şi se depozitează pe platforme special amenajate din beton. Depozitarea se efectuează zonal, în funcţie de dimensiuni şi calitate. Transportarea tablei din depozit în hala de confecţii se efectuează cu ajutorul podurilor rulante cu electromagneţi sau ghiare. Foile de tablă sunt vehiculate cu ajutorul dispozitivelor de antrenare cu role (rolganguri), care le direcţionează spre hală. În continuare tabla este pregătită pentru debitare prin operaţiile de îndreptare, alicare, grunduire.

Îndreptarea se realizează prin prin prese hidraulice şi sistemul de role pentru tablele mari, drepte şi/sau prin încălzire oxigaz. După îndreptare tablele sunt vehiculate cu ajutorul unui dispozitiv cu role prin instalaţia de alicare, grunduire, în vederea pregătirii suprafeţei metalice pentru vopsire. Instalaţia este automată cu funcţionare continuă. Înainte de a fi alicată (sablare cu alice) tabla este supusă, în cadrul aceleiaşi instalaţii, unei operaţii de degresare cu un emulsionant urmată de spălare în spaţiul închis şi uscare. Alicarea este procedeul de îndepărtare a ruginii prin lovirea suprafeţelor cu alice de metal. Alicele folosite în instalaţia de alicare-pasivare sunt din fontă, de formă colţuroase, netratate, cu dimensiuni de cca. 1,2x1,2 mm şi clasa granulometrică 140.

Consumul specific de alice este de 0,300 – 0,400 kg/mp. Alicele se reutilizează până îşi pierd proprietăţile caracteristicie (duritate, granulaţie).

Prin sistemul mecanizat de role (rolgang) tabla trece la următoarea operaţie şi anume grunduirea. Grunduirea se realizează după operaţia de alicare şi este un procedeu de protecţie anticorozivă a tablei pe o perioadă limitată, în timpul, prelucrării ei până la vopsirea finală. Cu ajutorul rolgangului tabla este dirijată într-un spaţiu ermetizant unde se realizează mecanizat, grunduirea. În funcţie de

Page 3: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

169

specificaţie, grunduirea se face cu pasivant sau cu vopsea. După operaţia de grunduire urmează debitare-fasonare semifabricate. Panourile plane vehiculate cu ajutorul rolgangurilor se şanfrenează la maşini oxigaz (oxiacetilenic) cu program numeric (prelucrarea capetelor tablei în diferite forme de X, V). Tăierea se realizează la posturi individuale cu oxipropan.

Panourile curbe şi plane, tot pe sistemul de role, ajung la maşina de debitat cu plasmă sub apă, NUMOREX 800. Pentru programarea debitării se foloseşte o parte a setului de programe TRIBON. Fasonarea tablelor şi profilelor se realizează pe prese hidraulice de 200, 640 şi 1000 tf. şi pe valţul abkant de 2000 tf rezultând panourile curbe. De aici, cu poduri rulante cu electromagneţi sau cu cârlige se sortează elementele şi se numerotează conform desenelor după care sunt distribuite pe platforma de confecţii.

Confecţiile şi asamblarea secţiilor plane se execută pe linia mecanizată tip ESAB. Pentru asamblare, profilele pregătite conform desenului de execuţie sunt poziţionate în forma dorită şi sunt sudate electric în puncte de susţinere. Apoi se verifică unghiurile de aşezare după care se execută sudarea finală.

Panourile plane şi cele curbe se asamblează cu elementele de osatură după care se montează saturările. În urma asamblării se obţin secţiile curbe şi secţiile plane. Asamblarea se realizează prin sudură semimecanizată în mediu protector de CO2 şi prin sudura automată substrat de flux – linia ESAB. Fluxul sinterizat este un material granulat, de dimensiuni cuprinse între 0,2 – 1,5 mm, care se reciclează.

În cadrul şantierului, în procesul de producţie pe lângă aceste procedee de sudură se mai utilizează:

Sudură manuală cu arc electric şi electrozi tip SUPERBAZ; Sudură mecanizată sub flux. Sudură WIG în mediu protector de argon (la sudarea ţevilor de oţel

inoxidabil), utilizată într-o măsură redusă. În funcţie de fazele tehnologice se montează echipamentele care sunt

fabricate, unele în cadrul şantierului (postamente, panouri, suporturi), iar altele, prin intermediul birourilor de Aprovizionare şi Marketing – Export, sunt procurate de la diferite firme. În hala de confecţii se montează postamentele şi se lasă loc pentru echipamente. La asamblare se montează suporturile pentru pompe, pentru motor, pentru tabloul electric, etc.

Din hala de confecţii, după asamblare, secţiile plane şi curbe sunt scoase pe platformă cu ajutorul podurilor rulante sau cu ajutorul macaralelor sunt încărcate pe autotrailer (pentru secţiile mari) fiind tranportate în acest mod pe platformă. Secţiile plane şi curbe sunt asamblate pe platforma de premontaj rezultând blocsecţiile: prova, pupa şi cele din zona centrală a navei. În acelaşi timp se pregătesc în docul uscat schele metalice care vor înconjura blocsecţiile transportate în doc. După caz, se aduc şi se montează în paralel, echipamentele necesare navei: motoare, pompe, instalaţii .

Următoarea fază tehnologică pe care o constituie montajul în doc. Cu ajutorul instalaţiilor de ridicat (macarale de 480 tf) blocsecţiile sunt poziţionate şi

Page 4: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

170

amplasate pe calajele pregătite şi amplasate conform planului de osatură al viitoarei nave. Blocsecţiile sunt fixate cu tiranţi cu ajutorul cărora se pot apropia unele de celelalte. În momentul în care blocsecţiile sunt poziţionate corect se execută sudura continuă pentru fixarea finală. În continuare se pregătesc suprafeţele metalice în vederea vopsirii, apoi se execută vopsirea.

Pregătirea suprafeţelor metalice pentru vopsire se realizează prin sablare. Drept material abraziv utilizat în sablare este folosit gritul – importat din Grecia, de compoziţie variabilă în funcţie de firma furnizoare (conţine oxizi de siliciu, de fier, de aluminiu, de crom, de magneziu, de mangan, de nichel, etc.). Pentru a obţine eficienţa dorită, particulele de grit trebuie să aibă dimensiunile cuprinse între 0,8 –1,2 mm, pentru a asigura o rugozitate de 50 - 60 microni recomandată pentru majoritatea grundurilor şi vopselelor. Presiunea de lucru trebuie menţinută la minimum 7-7,5 atm.

În timpul operaţiei de sablare trebuiesc asigurate condiţii de climă: Temperatura de aplicare conform fişei pasivantului; Temperatura suprafeţei metalice să fie mai mare cu 30 faţă de punctul de

rouă; Umiditatea relativă să fie maximum 85%.

Sablarea nu poate fi executată pe timp de ceaţă sau ploaie. La aplicarea grundului şi a vopselei după operaţia de sablare trebuiesc respectate anumite condiţii:

Asigurarea timpului maxim dintre sablare şi grunduire; Temperatura minimă de aplicare raportată la gradul de umezează, etc.

Toate grundurile şi vopselele, care se utilizează în şantier pentru construcţii noi sunt de provenienţă străină. Pentru vopsire se foloseşte sistemul de pulverizare cu aer comprimat, în acest scop grundurile şi vopselele fiind diluate în prealabil până la o anumită consistenţă. Vaporii de diluant (solvent) sunt dispersaţi în atmosferă, unde urmare a dinamicii atmosferice sunt dispersaţi. Tot în doc se realizează şi montarea motorului principal. După terminarea lucrărilor din doc nava este lansată şi armată la cheu. În continuare sunt montate şi ultimele echipamente ce fac funcţională nava.

Ultima operaţie a fluxului tehnologic o constituie executarea de probe cu nava. Se fac două tipuri de probe: probe de cheu (pentru şantier în vederea depistării deficienţelor “la rece”) şi probe de mare care sunt probele reale (pntru client).

În ceea ce priveşte reparaţiile de nave, procesul tehnologic utilizat este dependent de tipul şi starea tehnică a navei. Societatea aplică tehnologii specifice de curăţare a carenei navelor cu jet de apă de înaltă presiune (instalaţii WOMA), de reparaţii agregate şi echipament electric, cât şi tehnologii de recondiţionare prin metalizare, etc. Succesiunea operaţiilor tehnologice la reparaţii nave este următoarea:

Se inundă docul uscat sau se scufundă docul plutitor, în funcţie de mărimea navei;

Page 5: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

171

Se introduce nava în doc şi se fixează blocurile de chilă, aranjate în prealabil, apoi se scoate apa din doc;

Se curăţă cu jet de apă suprafaţa metalică, se sablează şi se vopseşte; Se repară instalaţiile şi echipamentele defecte la bordul navei sau în

atelierele şantierului; Se lansează nava şi se remorchează la cheiurile de reparaţii, unde se

continuă lucrările de reparaţii şi montaj – echipamente; Se predă nava cientului.

2.2. Date experimentale Numărul probelor recoltate a depins de mărimea suprafeţei

amplasamentului şi a surselor de poluare. Pentru componenta de mediu sol au fost prelevate un numar de2 4 probe de sol din incinta amplasamentului (la 5 cm şi la 30 cm) şi o proba martor la cca. 5 km de amplasamentul evaluat. Pentru componenta de mediu apa de suprafaţă (Marea Neagră) s-au analizat un numar de 3 probe, de asemenea s-au analizat 2 probe de apă subterană de pe amplasamentul evaluat, iar pentru componenta de mediu aer s-au facut 5 determinari la emisie, respectiv 5 determinări la imisie.

2.2.1. Agenţi poluanţi şi surse de poluare pentru componenta de

mediu aer Având în vedere caracteristicile activităţii şantierului naval şi ţinând cont de

prevederile legislaţiei naţionale româneşti privind calitatea aerului (Ordinul nr. 463/1993, Ordin nr. 592/2002, H.G. nr.699/2003 ) s-au recoltat 5 probe de aer la emisie. Fluxurile gazoase la emisie au fost analizate folosind analizorul automat OLDHAM MX 21 Plus (analizorul a fost verificat metrologic în cadrul Insitutului Naţional de Metrologie Bucureşti, în noiembrie 2003). Determinarea concentraţiilor poluanţilor la emisie are avantajul că permite evitarea interferenţelor cu noxe similare, provenite din alte surse. Pentru caracterizarea imisiilor au fost recoltate 5 puncte de control, practicându-se recoltarea de probe de scurtă durată (1 oră). Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelul 5.1.

Page 6: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

172

Tabel 5.1. Rezultatele analizelor probelor de aer la emisie, respectiv imisie Nr. crt.

Poluant 1Ce (mg/mc)

C.M.A.* cf. Ordin 463/1993

(mg/mc)

2Ci (mg/mc)

C.M.A. cf. Ord.592/2002

(mg/mc) 1. - COV

- NOx - CO - Pulberi - Zinc

52 12 32 7,4 2,4

- 350 100 5 5

38 0,01 0,09 0,03 -

- 0,2 10 0,05 -

2. - COV - NOx - CO - Pulberi - Zn

36 16 25 6,5 6,5

- 350 100 5 5

48 0,01 0,08 0,025 -

- 0,2 10 0,05 -

3 - COV - NOx - CO - Pulberi - Zn

70 14 28 6,5 12

- 350 100 5 5

1 0,01 0,09 0,02 -

- 0,2 10 0,05 -

4 - COV - NOx - CO - Pulberi - Zn

28 18 35 12 16

- 350 100 5 5

35 0,01 0,09 0,015 -

- 0,2 10 0,05 -

5 - COV - NOx - CO - Pulberi - Zn

65 12 36 7,5 12

- 350 100 5 5

23 0,01 0,1 0,03 -

- 0,2 10 0,05 -

1 – concentraţia determinată la emisie, 2 – concentraţia determinată la imisie, * - concentraţia maxim admisă conform legislaţiei în vigoare.

Emisiile care rezultă din activitatea de depozitare deşeuri pot afecta calitatea factorului de mediu aer şi, de asemenea, pot afecta sănătatea oamenilor şi mediului din zonă, având în vedere faptul că zona evaluată prezintă un mare interes turistic.

2.2.2. Agenţi poluanţi şi surse de poluare pentru componenta de mediu apa S-a considerat necesar efectuarea de investigaţii privind modul în care a fost afectată calitatea apei de suprafaţă, Marea Neagră. Astfel, au fost recoltate 3 probe de apă şi efectuându-se analiza acestora şi comparându-se valorile indicatorilor determinaţi cu valorile maxim admise, s-a constat că activităţile şantierului naval influenţează negativ calitatea Mării Negre.

Probele de apă de suprafaţă au fost prelevate din 3 bazine cu deschidere la Marea Neagră. Toate analizele efectuate au fost realizate după metode standardizate conform Hotărârii de Guvern nr. 188/2002 pentru aporbarea normelor privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (NTPA

Page 7: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

173

001), Legea apei 410/2002, Legea apei potabile 458/2002, precum şi Ordinului nr.1146 din 10.12.2002 pentru aprobarea normativului privind calitatea apelor de suprafaţă. Pentru caracterizarea apelor subterane s-au recoltat 2 probe de pe amplasamentul evaluat, de la adâncimi de 2,5-5 m. Rezultatele analizelor probelor de apă de suprafaţă şi a probelor de apă subterană de pe amplasament sunt prezentate în tabelele 5.2, 5.3. Tabel 5.2. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probele de apă de suprafaţă

Nr. crt.

Indicator de calitate A1 A2 A3 Ordin 1146 / 2002

Calitatea II 1 pH 7,96 7,9 8,2 6,5 – 8,5 2 Materii totale în suspensie, mg/l 67 43 42 - 3 CCO-Mn, mg O2/l 31,96 18,15 21,43 10 4 CBO5, mg/l 360 150,7 124,5 5 5 CCO-Cr, mg/l 13,76 894 536 25 6 Fosfaţi, mg/l 0,79 0,99 1,09 0,3 7 Substanţe extractibile, mg/l 18 14,8 15,6 0,10 8 Fier, mg/l 1,55 0,14 0,11 0,10 9 Zinc, mg/l 1,66 0 0,10 0,10

Tabel 5.3. Rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apă subterană

Nr. crt

Indicator de calitate A1 A2 Legea apei potabile 458/2002

Ordin 1146/2002 Calitatea I

1 pH 7,25 7,4 6,5- 9,5 6,5-8,5 2 Materii în suspensie, mg/l 22 20 - - 4 CCO-Cr, mgO2/l 5,89 6,5 10 10 3 Fosfor total, mg/l 0,46 0,3 0,1 0,1 4 Fenol, mg/l 0,17 0,13 - 0,01 5 Sulfuri şi H2S, mg/l 1,5 1,2 0,1 - 6 Fier total, mg/l 2,54 1,96 0,2 0,10 7 Substanţe extractibile, mg/l 17,2 16,5 - 0,10 8 Reziduu fix, mg/l 958 850 min.100

max.800 800

Page 8: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

174

2.2.3. Surse de poluare pentru componenta de mediu sol Pentru caracterizarea amplasamentului evaluat, s-au efectuat determinări

fizice, chimice şi biologice ale probelor de sol, pentru două adâncimi de recoltare: 5 cm şi 30 cm. În urma analizelor probelor de sol de la adâncimi de 5, respectiv 30 cm, s-a considerat că nu mai sunt necesare recoltarea de probe de sol din foraje de adâncime (8- 10 m).

Pentru caracterizarea probelor de sol s-au aplicat următoarele tehnici de analiză:

a. Determinarea substanţelor extractibile în eter Probele de sol prelevate au fost analizate din punct de vedere al conţinutului total de substanţe extractibile în eter, utilizându-se metoda extracţiei cu eter de petrol conform STAS 7587-96. Probele de sol au fost uscate la temperatura camerei, mojarate şi sitate prin sita cu ochiuri de 2 mm. Circa 10 g de sol sitat, cântărit analitic, au fost contactate sub agitare cu 50 ml eter de petrol. După cca. 20 minute de extracţie s-a filtrat suspensia peste 1 g de sulfat de sodiu anhidru. Extractul s-a colectat într-un creuzet tarat, după care s-a introdus în etuvă pentru evaporarea solventului (maxim 400 C). Când reziduul de evaporare a ajuns la pont constant s-a determinat cantitatea de extract. b. Determinarea conţinutului de metale grele (Cr total, Zn, Cu)

2 g de sol uscat la temperatura camerei şi mojarat s-au introdus într-un pahar Berzelius peste care s-a adăugat cca. 5 ml acid azotic concentrat şi s-a acoperit cu o sticlă de ceas. S-a mineralizat proba pe o baie de nisip, la nişă, până ce reziduul a fost complet alb. Dacă reziduul nu a fost mineralizat după evaporarea acidului azotic, s-a adăugat 2 cm3 de acid percloric şi s-a continuat mineralizarea (conform SR ISO 11047/1999). A avut loc distrugerea componentei organice a solului. Reziduul s-a reluat cu o soluţie de acid azotic 4%, încălzindu-se uşor pentru a favoriza dizolvarea. După răcire, s-a filtrat pe hărtie de filtru cu porozitate 0,45 µm. Conţinutul de ioni de crom, zinc, cupru s-a determinat folosind spectrofotometria de absorbţie atomică, funcţie de curbele de etalonare pentru fiecare ion studiat (s-a lucrat cu spectrofotometru de absorbţie atomică Perkin Elmer şi s-a folosit la etalonare sărurile ionilor studiaţi, de tip azotaţi sau sulfaţi).

Rezultatele analizelor sunt prezentate în tabelele 5.4 – 5.8.

Page 9: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

175

Tabel 5.4. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 5 cm

* - concentraţie maxim admisă conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluării mediului, pentru sol mai putin sensibil Tabel 5.5. Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol de la 30 cm

Adâncimea de recoltare 5 cm Substanţe extractibile

(mg/kg) Proba de sol pH

Valori normale Prag de alertă CMA* Valori determinate S1 7,85 < 100 1000 2000 1290 S2 7,80 < 100 1000 2000 1080 S3 7,88 < 100 1000 2000 1030 S4 7,93 < 100 1000 2000 19160 S5 7,90 < 100 1000 2000 1800 S6 7,90 < 100 1000 2000 1600 S7 8,05 < 100 1000 2000 1720 S8 8,05 < 100 1000 2000 680 S9 7,90 < 100 1000 2000 320 S10 7,90 < 100 1000 2000 280 S11 8,05 < 100 1000 2000 3080 S12 8,00 < 100 1000 2000 31680 S13 7,60 < 100 1000 2000 3400 S14 7,72 < 100 1000 2000 5620 S15 7,82 < 100 1000 2000 2800 S16 7,90 < 100 1000 2000 7180 S17 8,14 < 100 1000 2000 42710 S18 8,20 < 100 1000 2000 20180 S19 8,00 < 100 1000 2000 3040 S20 7,95 < 100 1000 2000 2800 Martor 7,54 < 100 1000 2000 120

Adâncimea de recoltare 30 cm Substanţe extractibile (mg/kg) Proba de

sol pH Valori normale Prag de alertă CMA* Valori determinate S1 7,85 < 100 1000 2000 1284 S2 7,80 < 100 1000 2000 1005 S3 7,88 < 100 1000 2000 1015 S4 7,93 < 100 1000 2000 17820 S5 7,90 < 100 1000 2000 1720 S6 7,90 < 100 1000 2000 1630 S7 8,05 < 100 1000 2000 1810 S8 8,05 < 100 1000 2000 720 S9 7,90 < 100 1000 2000 305 S10 7,90 < 100 1000 2000 278 S11 8,05 < 100 1000 2000 3200 S12 8,00 < 100 1000 2000 32300 S13 7,60 < 100 1000 2000 3430 S14 7,72 < 100 1000 2000 5710 S15 7,82 < 100 1000 2000 2840 S16 7,90 < 100 1000 2000 6980

Page 10: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

176

Tabel 5.5.(continuare)

Tabel 5.6. Conţinutul de crom total din probele de sol la 5 şi 30 cm

Cr total (mg/kg) Proba de sol Valori

normale Prga de alertă

CMA Valori determinate la 5 cm

Valori determinate la 30 cm

S1 30 300 600 2,8 2,7 S2 30 300 600 3,0 3,0 S3 30 300 600 3,4 3,1 S4 30 300 600 4,8 4,6 S5 30 300 600 4,7 4,5 S6 30 300 600 3,1 3,2 S7 30 300 600 3,9 3,6 S8 30 300 600 4,1 3,8 S9 30 300 600 4,2 3,9

S10 30 300 600 4,6 4,2 S11 30 300 600 4,7 2,4 S12 30 300 600 2,2 2,7 S13 30 300 600 2,8 2,6 S14 30 300 600 2,9 3,0 S15 30 300 600 3,1 3,1 S16 30 300 600 3,8 3,0 S17 30 300 600 2,9 2,6 S18 30 300 600 2,7 2,5 S19 30 300 600 2,4 2,6 S20 30 300 600 3,1 3,0

Martor 30 300 600 2,2 2,1 Tabel 5.7. Conţinutul de cupru din probele de sol de la 5 şi 30 cm

Cu (mg/kg) Proba de sol Valori

normale Prga de alertă

CMA Valori determinate la 5 cm

Valori determinate la 30 cm

S1 20 250 500 88 86 S2 20 250 500 102 94 S3 20 250 500 98 92 S4 20 250 500 72 64 S5 20 250 500 65 66 S6 20 250 500 94 72 S7 20 250 500 168 112 S8 20 250 500 172 132 S9 20 250 500 170 120 S10 20 250 500 174 171 S11 20 250 500 170 166 S12 20 250 500 140 132

S17 8,14 < 100 1000 2000 40300 S18 8,20 < 100 1000 2000 21220 S19 8,00 < 100 1000 2000 3115 S20 7,95 < 100 1000 2000 2940 Martor 7,54 < 100 1000 2000 118

Page 11: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

177

Tabel 5.7. (continuare) S13 20 250 500 130 131 S14 20 250 500 105 94 S15 20 250 500 110 82 S19 20 100 500 98 71 S17 20 100 500 88 79 S18 20 100 500 64 59 S19 20 100 500 85 81 S20 20 100 500 44 41 Martor 20 100 500 32 30 Tabel 5.8. Conţinutul de zinc din probele de sol la 5 şi 30 cm

Zn (mg/kg) Proba de sol Valori

normale Prag de alertă

CMA Valori determinate la 5 cm

Valori determinate la 30 cm

S1 100 250 1000 118 117 S2 100 250 1000 120 120 S3 100 250 1000 134 130 S4 100 250 1000 168 151 S5 100 250 1000 172 170 S6 100 250 1000 228 187 S7 100 250 1000 745 442 S8 100 250 1000 355 285 S9 100 250 1000 964 520 S10 100 250 1000 1168 780 S11 100 250 1000 770 371 S12 100 250 1000 634 234 S13 100 250 1000 328 226 S14 100 250 1000 230 186 S15 100 250 1000 218 187 S16 100 250 1000 130 124 S17 100 250 1000 132 127 S18 100 250 1000 224 123 S19 100 250 1000 221 180 S20 100 250 1000 148 115 Martor 100 250 1000 84 81 Se constată că solul amplasamentului evaluat este contaminat semnficativ cu produse petroliere, ceea ce conduce la manifestarea unui risc de contaminare ape subterane cu produse petroliere. În ceea ce priveşte contaminarea cu metale grele, se observă că ionul de zinc în 5 probe de sol are valoarea determinată apropiată şi uşor peste pragul de alertă, însă nu depăşeşte concentraţia maxim admisă. În cazul ionului de cupru se constată că în 8 probe de sol valoarea concentraţiei determinată depăşeşte de 3 -5 ori valoarea admisă, conform Ordinului 756/1997. Se poate aprecia că prin emisiile sale, şantierul naval evaluat determină o poluare cu zinc şi cupru, solul din incinta amplasamentului având însă capacitatea de tamponare pentru acest nivel de poluare.

Page 12: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

178

V.3. Evaluarea impactului şi a riscului de mediu 3.1. Evaluarea impactului de mediu prin metoda indicelui de poluare globală 3.1.1. Componenta de mediu apa de suprafaţă

Pentru aprecierea calităţii apelor de suprafaţă se apelează la prevederile Ordinului Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 1146/2002 privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, precum şi la H.G. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA 013), detaliate şi nuanţate conform tabelului 5.9. Notele de la 10 la 1 s-au acordat în funcţie de valorile următorilor indicatori de calitate: CCO-Mn, CBO5, CCO-Cr, fosfaţi, fier total, zinc, substanţe extractibile cu solvenţi organici. Concentraţiile de poluanţi, determinate în probe de apă de suprafaţă pentru indicatorii de calitate specifici sunt următoarele:

• CCO - Mn este 23,84 mg O2/L; • CBO5 – 211,75 mg O2/L; • CCO-Cr – 935,33 mg/L; • Fosfaţi – 0,96 mg/L; • Fier total – 0,15 mg/L; • Zinc – 0,11 mg/L; • Substanţe extractibile cu solvenţi organici – 16,2 mg/L.

Considerând concentraţiile determinate pentru indicatorii de calitate

specifici, încadrate în scara de bonitate prezentată în tabelul 5.9 se acordă următoarele note de bonitate:

o CCO – Mn – nota 6; o CBO5 – nota 2; o CCO-Cr – nota 1; o Fosfaţi – nota 8; o Fier total – nota 9; o Zinc – nota 9; o Substanţe extractibile cu solvenţi organici – nota 6.

Astfel, nota de bonitate calculată pentru componenta de mediu apa de suprafaţă este 5,87.

Page 13: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

179

3.1.2. Componenta de mediu apa subterană În continuare, având în vedere specificul activităţii este important de evaluat impactul asupra apelor subterane şi modul de influenţă al calităţii apelor subterane identificate pe amplasamentul pe care are loc depozitarea controlată a deşeurilor nepericuloase. Se menţionează că s-au recoltat probe de apă subterană din 3 foraje permanente de pe amplasamentul evaluat, la adâncimi cuprinse între 5-10 m. S-a propus următoarea scară de acordare a notelor de bonitate, având în vedere concentraţiile maxim admise conform Legii apei potabile 458/2002, Ordinului MAPPM nr. 1146/2002, H.G. 100/2002 şi H.G. 188/2002 (tabelul 5.9). Având în vedere concentraţiile determinate, s-a identificat următoarea situaţie:

• CCO - Cr este 5,89 mg O2/L; • Sulfuri şi hidrogen sulfurat – 1,35 mg O2/L; • Fosfor total – 0,46 mg/L; • Fier total – 2,54 mg/L; • Reziduu fix – 958 mg/L; • Substanţe extractibile – 17,2 mg/L.

Conform scării de bonitate propusă în tabelul 5.9, s-au acordat note de

bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat, calculându-se, pentru apa subterană nota 6,83 detaliată astfel: CCO – Cr nota 10, fosfor total – nota 9, fier total nota 6, sulfuri şi hidrogen sulfurat – nota 4, reziduu fix– nota 6, substanţe extractibile – nota 6.

Page 14: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Eva

luar

ea im

pact

ului

şi a

risc

ului

indu

se a

supr

a m

ediu

lui d

e ac

tivităţil

e un

ui ş

antie

r nav

al

18

0

Tabe

l 5.9

. Sca

ră d

e bo

nita

te p

entru

ape

de

supr

afaţă

(Mar

ea N

eagră)

şi s

ubte

rană

N

otă

boni

tate

C

ateg

orii

de

apă

CC

O-C

r (m

g/L)

CC

O-

Mn

(mg/

L)

CB

O5

(mg/

L)

Ort

ofos

faţi

(mg/

L)

Fier

to

tal

(mg/

L)

Zinc

(m

g/L)

Sulfu

ri,

H2S

(m

g/L)

Susb

tant

e ex

trac

tibile

(m

g/L)

Rez

iduu

(m

g/L)

10

Apă

pota

bilă

<1

0 <5

<3

<

0,05

<0

,1

<0,1

<0

,1

1-5

fond

9 C

ateg

oria

I

10

5 3

0,05

0,

1-0,

3 0,

1- 0,2

0,1-

0,3

5-7

fond

8 C

ateg

oria

II

10-2

5 5-

10

3 –

5 0,

05-0

,1

0,3-

1,0

0,2- 0,3

0,3-

0,5

7-10

20

0-50

0

7 C

ateg

oria

III

25-5

0 10

-20

5 –

10

0,1-

0,2

1,0-

2,5

0,3- 0,4

0,5-

0,75

10

-15

500-

1000

6 C

ateg

oria

IV

50-1

25

20-5

0 10

–25

0,2-

0,5

2,5-

5 0,

4- 0,5

0,75

-1,0

15

-20

1000

-130

0

5 C

ateg

oria

V

125-

175

50-1

25

25 -

30

0,5-

0,75

5-

10

0,5-

0,75

1,

0-1,

25

20-3

0 13

00-1

500

4 D

egra

dat n

ivel

1

175-

300

125-

200

30–5

0 0,

75-0

,85

10-1

5 0,

75-1

1,

25-1

,5

30-3

5 15

00-1

700

3 D

egra

dat n

ivel

2

300-

500

200-

350

50–1

00

0,85

-1,0

15

-30

1-1,

25

1,5-

1,75

35

-40

1700

-180

0

2 Ap

ă uz

ată

nive

l 1

500-

700

350-

500

100

– 50

0 1,

0-1,

25

30-5

0 1,

25-

1,5

1,75

-2,0

40

-50

1800

-200

0

1 Ap

ă uz

ată

nive

l 2

>700

>5

00

> 50

0 >1

,25

>50

>1,5

>2

,0

> 50

>2

000

Page 15: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

181

3.1.3. Componenta de mediu aer Pentru acordarea notelor de bonitate componentei de mediu aer se

studiază influenţa concentraţiei SO2 (µg/m3), NOx, CO şi depunerilor de pulberi (µg/m3), după care se acordă notele de bonitate ţinând cont de concentraţiile maxim admise la la emisie, conform Ordinului MAPPM nr. 463/1993 şi Ordinului MAPPM nr. 592/2002 privind calitatea aerului ambiental (imisie). Diferitele concentraţii ale acestor indicatori au efecte nefavorabile asupra omului, vegetaţiei, vizibilităţii şi materialelor expuse, conform prezentării din tabelul 5.10. În funcţie de gravitatea acestor efecte, aerul evoluează din punct de vedere calitativ de la aer neafectat până la aer irespirabil, acordându-se în acest sens şi note de bonitate de la 10 la 1. S-au considerat valorile medii determinate pentru indicatorii menţionaţi: NOx – 16 mg/m3, CO – 32 mg/m3 şi pulberi în suspensie – 7,5 mg/m3. Conform acestor valori determinate (medii) şi încadrate în valorile tabelului 5.10, s-a calculat nota de bonitate pentru aer- 3,00 (NOx –nota 1, CO – nota 6, pulberi în suspensie – nota 2).

Page 16: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Eva

luar

ea im

pact

ului

şi a

risc

ului

indu

se a

supr

a m

ediu

lui d

e ac

tivităţil

e un

ui ş

antie

r nav

al

18

2

Tabe

lul 5

.10.

Sca

ră d

e bo

nita

te p

entr

u ae

r N

otă

de

boni

tate

Ti

p de

aer

S

O2

(µg/

m3 )

NO

x (µ

g/m

3 ) C

O

(mg/

m3 )

Efec

te a

supr

a po

pulaţie

i Pu

lber

i în

susp

ensi

e (µ

g/m

3 )

Efe

cte

asup

ra

vege

taţie

i

10

Aer a

vând

cal

itate

a na

tura

0 –

20

0-20

0-

3 St

area

de

sănă

tate

na

tura

lă a

pop

ulaţ

iei

0 S

tare

nat

urală

de

echi

libru

9

Aer c

urat

– N

ivel

1

20 –

50

20-3

0 3-

5 Fă

ră e

fect

e su

b 50

ră e

fect

e 8

Aer c

urat

– N

ivel

2

50 –

200

30

-40

5-10

ră e

fect

e de

cela

bile

ca

zusi

tic

50 –

100

ră e

fect

e de

cela

bile

ca

zuis

tic

7 A

er a

fect

at –

Niv

el 1

20

0 - 5

00

40-6

0 10

-25

Creşt

erea

mor

talităţ

ii pr

in

bronşi

tă ş

i can

cer

pulm

onar

şi c

reşt

erea

bo

lilor

resp

irato

rii la

cop

ii

100

– 16

0 Af

ecta

rea

plan

telo

r, că

dere

a pa

rţială

a fru

nzel

or

6 Ae

r afe

ctat

– N

ivel

2

500–

700

60-1

50

25-3

5 Fr

ecve

nţă

cres

cută

a

sim

ptom

elor

resp

irato

rii ş

i bo

li pu

lmol

nare

cu

inte

rnăr

i în

spita

l

160

– 35

0 Af

ecta

rea

cron

ică

pent

ru p

lant

e m

oder

at

până

la s

ever

prin

acţiu

ne s

iner

gică

cu

O3 s

au N

Ox

5 Ae

r pol

uat –

Niv

el 1

70

0 -

1000

15

0-50

0 35

-50

Mor

talit

ate

cres

cută

cu

acce

ntua

rea

sim

ptom

elor

la

cei

cu

boli

pulm

onar

e

350

– 75

0 Vi

zibi

litat

e re

dusă

nă la

6 –

8 k

m

4 Ae

r pol

uat–

Niv

el 2

10

00–

3000

50

0-10

00

50-7

5 C

reşt

erea

rate

i ziln

ice

de

mor

talit

ate

750

– 10

00

Cor

oziu

nea

oţel

ului

3 Ae

r deg

rada

t – N

ivel

1

3000

5000

10

00-5

000

75-1

00

Creşt

erea

gra

vă a

rate

i zi

lnic

e de

mor

talit

ate

1000

5000

E

fect

e no

cive

asu

pra

vege

taţii

ei

2 Ae

r deg

rada

t – N

ivel

2

5000

-10

000

5000

-10

000

100-

250

Efe

cte

leta

le la

dur

ate

med

ii de

exp

uner

e 50

00 -

1000

0 E

fect

e no

cive

asu

pra

plan

telo

r, păşu

nilo

r şi

ierb

urilo

r 1

Aer

ires

pira

bil

Pes

te

1000

0 P

este

10

000

250

Efe

cte

leta

le la

dur

ate

scur

te d

e ex

pune

re

pest

e 10

000

Inst

alar

e pe

isaj

se

lena

r.

Page 17: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

183

3.1.4. Componenta de mediu sol În ceea ce priveşte încadrarea indicatorilor de calitate ai solului într-o

scară de bonitate, s-a ţinut cont de următorii indicatori de calitate: carbonul organic total din sol, conţinutul de compuşi fenolici şi substanţe extractibile în eter de petrol (tabelul 5.11) şi de concentraţiile maxim admise pentru soluri sensibile, conform Ordinului MAPPM 756/1996 privind evaluarea poluării mediului. Astfel, s-a identificat următoarea situaţie: substanţe extractibile – concentraţia medie determinată este 6413,75 mg/kg, cupru - valoarea determinată este 174 mg/kg, zinc – 1168 mg/kg. Comparând valorile medii determinate pentru indicatorii de calitate analizaţi cu scara de bonitate descrisă în tabelul 5.11 componenta de mediu sol a obţinut nota 3,67 (substanţe extractibile – nota 7, carbon organic - nota 3, compuşi fenolici - 9).

Tabel 5.11. Scară de bonitate pentru sol mai puţin sensibil, conform

Ord.756/1996 Nota

bonitate Zn

(mg/kg) Cu

(mg/kg) Substanţe extractibile

(mg/kg) 10 0 – 100 0 – 100 < 100 9 100 – 250 100–250 100,1-500,0 8 250,1–550 100–150 500,1-1000 7 550,1–750 250,1–500 1000,1-2000 6 750,1 –800 500,1–550 2000,1-3750 5 800,1 –850 550,1–600 3750,1-5000 4 850,1 – 900 600,1–650 5000,1-6250 3 900,1 – 950 650,1–700 6250,1-7500 2 950,1 – 1000 700,1 – 800 7500,1-10000 1 > 1000 > 800 > 10000

3.1.5. Calculul indicelui de poluare globală (IPG)

Următoarea etapa este cuantificarea impactului asupra mediului indus de activităţile unui şantier naval, prin calculul efectiv al indicelui de poluare globală, care se face ţinând cont de notele de bonitate calculate anterior pentru ficare componentă de mediu (apă de suprafaţă – 5,87; apa subterană – 6,83, aer – 3,00; sol – 3,67;) (figura 5.1).

Aşa cum s-a prezentat în Cap.2.3.3. indicele de poluare golobală este raportul dintre suprafaţa ideală şi suprafaţa reală descrisă de figura geometrică dată de componentele de mediu analizate (Fig. 5.2). Valoarea calculată pentru indicele de poluare globală este: IGP = 4,16.

r

iPG S

SI =

Page 18: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

184

3,67

6,83

5,87

3

Sol Apa subterana Apa suprafata Aer

Fig.5.1. Cuantificarea impactului de mediu pentru activităţile unui şantier

naval

Fig.5.2. Calculul indicelui de poluare globală: Si- starea ideală a mediului

(200 cm2); Sr- starea reală a mediului (63 cm2); 1 – componenta de mediu sol; 2 – componenta de mediu aer; 3 – componenta de mediu apa subterană; 4 –

componenta de mediu apa de suprafaţă.

Page 19: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

185

3.1.6. Analiza rezultatelor Conform datelor prezentate în tabelul 1.16, din cadrul Cap.I, paragraful

2.2.3.3 şi încadrând valoarea (4,16) indicelui de poluare globala indusă de activităţile unui şantier naval se observă că mediul este afectat de activitatea evaluată, producând tulburări formelor de viaţă. De asemenea, se constată că cea mai afectată componentă de mediu este aerul, solul amplasamentului evaluat, apa de suprafaţă (Marea Neagră) şi apa subterană de pe amplasament. Cea mai mică notă de bonitate a fost obţinută de către componenta de mediu aer (3,00), urmată de sol (3,67), apa de suprafaţa (5,87) şi apa subterană (6,83).

În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda indicelui de poluare globală, se poate concluziona că activităţile unui şantier naval influenţează în mod semnificativ negativ aerul din zonă şi solul pe care se desfăşoara activităţile, iar apa de suprafaţă şi apa subterană sunt mai puţin afectate. Deşi au fost identificate pe amplasament scurgeri de produse petroliere, care pot fi antrenate în apa de suprafaţă, rezultatele evaluării impactului arată că aerul este cel mai afectat, şi nu componentele de mediu sol, apa de suprafaţă.

3.2. Evaluarea riscului de mediu conform Ord.184/1997 3.2.1. Doze şi durate de expunere, concentraţii acceptabile (cf. Ord. 184/1997)

În Cap. V. 2, s-au identificat principalii poluanţi care sunt pulberile, COVNM, monoxidul de carbon şi azot (gazele rezultate din procesele sudură, debitare). Hidrocarburile petroliere nu influenţează sănătatea umană şi nu prezintă un risc major de îmbolnăviri pentru persoanele de pe amplasament. Persoanele de pe amplasament sunt expuse la riscul inhalării gazelor rezultate din operaţiile de sudură, debitare, vopsire (CO, NO2, COVNM) şi a pulberilor. Având în vedere că regimul de lucru în cadrul obiectivului evaluat este de 8 ore/zi, timp de 5 zile pe săptămână, aproximăm că durata de expunere a oamenilor la poluare este de 7 ore/zi, adică aprox. 1500 ore/an.

Dozele de expunere (c) la poluanţii menţionaţi sunt: o poluarea cu pulberi în suspensie este de 7,25 mg/m3. o doza de expunere la oxizi de azot este de 16 mg/m3. o doza de expunere la oxid de carbon – 32 mg/mc. o doza de expunere la COVNM – 0,004 kg/mc (CMA = 1000

mg/mc cf. Normelor de Protecţia Muncii, iar pentru imisii CMA = 50 mg/mc, cf. H.G. 699/2002).

Sursele de risc sunt procesele generatoare de pulberi (sablare), din operaţiile de vopsire sunt emişi compuşi organici volatili, procesele de sudură-debitare generează CO, NOx, iar receptorii sunt persoanele aflate pe amplasament (până la 500 m distanţă de limita incintei obiectivului evaluat), precum şi componentele de mediu aer, apa de suprafaţă şi subterană, sol, subsol.

Page 20: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

186

3.2.2. Identificarea riscurilor de pe amplasament Factorii de risc (posibilitatea producerii de accidente şi îmbolnăviri

profesionale datorate expunerii la poluare cu pulberi si NMCOV- compusi organici volatili nemetanici) pot apărea ca urmare a activităţilor desfăşurate în unitate (la concentratii depăşite sau apropiate faţă de CMA). În cadrul şantierului naval se foloseşte drept sursă energetică, gazul lichefiat de tip propan. De asemenea, există stocat oxigen folosit în operaţiile de sudură. Ambele gaze (propanul şi oxigenul) impun adoptarea şi practicarea unor măsuri riguroase în ceea ce priveşte stocarea, vehicularea şi utilizarea, în vederea evitării producerii unor accidente, incendii, explozii.

Riscurile legate de funcţionarea parcului de rezervoare de stocare a oxigenului au în vedere în principal scurgerile de lichid, care pot apare la executarea unor manevre legate de exploatare şi vehiculare. Pentru evitarea apariţiei unor focare de incendiu ca urmare a unor scurgeri accidentale sunt prevăzute măsuri speciale pentru a împiedica apariţia scânteielor. Parcul de rezervoare dispune de sisteme de decontaminare tip cuşetă cu inundare cu apă.

Alte elemente de risc sunt reprezentate de depozitul de combustibil şi de fabrica de acetilenă (în conservare). Fabrica de acetilenă are prevăzute o serie de măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea unor evenimente nedorite şi anume:

Stocarea şi vehicularea carbidului în condiţii de protecţie împotriva contactului cu apa;

Utilizarea de scule şi dispozitive din aluminiu, bronz, alte materiale care nu produc scântei la lovire;

Suflarea unor trasee şi echipamente din dotare cu azot în vederea evitării formării de amestecuri explozive;

Folosirea de închideri de tip hidraulic şi poisibilitatea de înnecare rapidă cu apă a vaselor de închidere hidraulică. Depozitul de combustibili (produse petroliere) este organizat ca şi un

depozit de produse petroliere tip PECO. Activitatea desfăşurată în cadrul depozitului de combustibil din dotarea şantierului a avut în vedere respectarea prevederilor NP 004-2000. Riscurile majore care derivă din activităţile desfăşurate pe acest amplasament sunt: riscul de producere a exploziilor/incendiilor (relativ puţin important) şi riscul de poluare accidentală a Mării Negre cu hidrocarburi petroliere. Există, de asemenea, şi riscul îmbolnăvirii populaţiei în urma expunerii la poluarea cu NMCOV (exprimaţi în toluen) şi la poluarea cu pulberi, riscuri considerate ca fiind de nivel mediu/major.

Poluări accidentale pot avea loc atunci când nu se respectă întocmai

regulamentele de depozitare şi utilizare a hidrocarburilor petroliere, precum şi atunci când apa folosită pentru spălarea rezervoarelor (a tancurilor de pe nave) ajunge direct în apa mării fără să fie în prealabil epurată. În aceste situaţii

Page 21: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

187

cantitatea de hidrocarburi petroliere care poate ajunge în mare rămâne pe luciul apei, acestea nefiind solubile, cea mai parte se evaporă.

În cazul în care staţia de pompare a apelor uzate din cadrul obiectivului analizat nu funcţionează, se pot deversa în mare, absolut accidental, ape uzate cu urme de hidrocarburi petroliere ceea ce conduce la o poluare minoră a apei şi ecosistemului marin. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care sunt deversate în mare (accidental sau intenţionat prin lipsa de instruire) apele folosite pentru spălarea rezervoarelor de carburanţi de pe nave.

Odată ajunse în mare, hidrocarburile petroliere nefiind solubile rămân pe luciul apei, ducând la evaporarea unei anumite cantităţi de hidrocarburi petroliere, transfromându-se, astfel şi în factori de poluare a aerului din zonă. Datorită caracteristicilor climatice din zonă, poluanţii ajunşi în apă sunt purtaţi şi în alte zone, ceea ce face greu de estimat efectul poluării cu hidrocarburi petroliere generate de activităţile desfăşurate de şantierul naval. Amplasamentul şantierului naval se află în zona portuară, care este o zona industrială, la o distanţă apreciabilă de zona locuibilă sau de obiectivele turistice. Se face menţiunea că în imediata apropiere a şantierului naval nu exista plaje amenajate pentru turişti, astfel încât în cazul unei poluări accidentale (de orice natură), aceştia nu sunt supuşi poluării şi nici expuşi unui risc de imbolnăvire/contaminare.

Pentru identificarea riscurilor existente pe amplasament şi care derivă din activităţile desfăşurate au fost elaborate diagrame arbore, având în vedere relaţia sursă-cale-receptor pentru diverse situaţii, aşa cum se prezintă în figurile 5.3, 5.4, 5.5 (Robu s.a., 2003b).

Fig. 5.3. Diagrama arbore pentru pentru producerea riscului poluării cu hidrocarburi petroliere de la navele andocate

Nave andocate în

port

Deversari ape uzate, de

spălare (cu hidrocarburi petroliere)

DA Poluare Marea

Neagra cu hidrocarburi

DA Risc afectare ecosistem

Risc migrare specii în alte

zone

NU Nu exista riscul de poluare a marii sau

de imbolnaviri umane

Nu exista riscul de poluare a mării sau

de îmbolnăviri umane

NU

Page 22: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

188

Fig. 5.4. Digrama arbore pentru riscul poluării cu ape uzate tehnologice cu conţinut de hidrocarburi petroliere

Statie pompare

ape uzate cu continut de hidrocarburi

Avarie statie

pompare

Declansare avertizor sonor

DAInterventie/prevenire deversare ape uzate

în mare

Nu exista riscul polarii ecosistemului marin cu hidrocarburi petroliere

NU Risc deversare ape uzate in mare

DA Poluare ecosistem

marin cu hidrocarburi petroliere

Nu exista riscul polarii ecosistemului marin cu hidrocarburi petroliere

NU

DA

NU Poluare ecosistem marin cu hidrocarburi petroliere

Page 23: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

189

Fig. 5.5. Diagrama arbore pentru poluarea cu COVNM

Atelier vopsitorie Emisii

COVNM

DA

NU

Echipamente locale de

retinere/protecţ

DA

NU

Nu exista risc poluare aer

Nu exista risc boli profesionale

DA

Risc boli profesionale NU

Nu exista risc poluare aer, boli

profesionale

Exista risc poluare aer

Risc boli profesionale

Nu exista risc boli profesionale

DA

NU

Page 24: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

190

3.2.3. Analiza calitativă a riscului de mediu În tabelul 5.12 este prezentată matricea de evaluare calitativă a riscului

de mediu indus de activităţile de depozitare deşeuri, având în vedere relaţia sursă-cale-receptor.

Tabel 5.12. Identificarea factorilor sursă-cale-receptori Agent poluant

Pericol Sursa Cale Tinta Atingere sursă

Importanta riscului

Necesitate lucrari remediere

Pulberi toxic Sablare, manipulări

Emisii inhalare

Aer om

Da Da

majora medie

Da Da

CO fitotoxic Sudura debitare

emisii inhalare

Aer om

Da Da

medie medie

Da Nu

NO2 fitotoxic Sudura debitare

emisii inhalare

Aer om

Da Da

medie medie

Da Nu

COVNM fitotoxic vopsire emisii inhalare

Aer om

Da Da

medie medie

Da Nu

Hidrocarb petroliere/ subst.extrct

fitotoxic rezervoare CLU

Deversari Scurgeri Scurgeri

Apa om sol

Da Nu Da

majora mica majora

Da Nu Da

3.2.4. Analiza cantitativă a riscului de mediu Riscul se poate calcula prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate,

gravitate), pentru a obţine o cifră comparativă, care permite efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri. Cu cât rezultatul este mai mare, cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. Rezultatele evaluării de risc efectuate pot fi prezentate sub forma unei matrici (tabelul 5.13).

Tabel 5.13. Matricea probabilitate-gravitate

Poluare Probabilitate Gravitate Risc Pulberi 3 2 6 CO2 si NOx 2 2 4 COVNM 2 2 4 Hidroc.petroliere/subst.extractibile 3 2 6 Incendii 1 2 2 Accidentala 2 2 4 Contaminare sol/ape subterane 2 2 4

Se constată că riscurile de poluare cu pulberi, hidrocarburi

petroliere/substanţe extractibile, COVNM şi riscul ce derivă din poluare accidentală, contaminare sol/ape subterane pot fi încadrate la riscuri medii spre majore, în timp ce poluarea provenită din incendii, poate fi încadrată la riscuri minore.

Page 25: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

191

3.2.5 Analiza rezultatelor

Din studiile efectuate a rezultat faptul că în cadrul amplasamentului evaluat există urmatoarele riscuri: riscurile de poluare cu COVNM, pulberi, hidrocarburi petroliere/substanţe extractibile şi CO, NOx, riscul datorat scurgerilor de hidrocarburi petroliere şi riscul ce derivă din poluare accidentală pot fi încadrate la riscuri medii spre majore; risc minor pentru: poluarea provenită din incendii (figura 5.6.).

6

4 4

6

2

4 4

Pulberi CO,NO COV Hidr.petr. Incendii Accid. Contaminaresol

Fig.5.6. Cuantificarea riscurilor de mediu pentru activităţile unui şantier naval

Atunci când riscul de mediu are valori cuprinse în intervalul, 4 - 9, atunci

se impun măsuri de prevenire şi control, astfel încât impactul (poluarea) asupra mediului să nu se manifeste. Pentru riscuri cu valori mai mici de 4 sunt necesare măsuri de monitorizare, control a poluării, astfel încât să nu se ajungă la situaţii de riscuri medii spre majore.

Page 26: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

192

3.3. Evaluarea impactului şi a riscului de mediu folosind metoda integrată 3.3.1. Cuantificarea impactului şi riscului de mediu

Metoda integrată de evaluare a riscului şi impactului de mediu, descrisă în Cap.II.3, reprezintă o împletire a principiilor de evaluare a impactului prin metoda indicelui de poluare globală, metoda Battelle Columbus, pe baza cărora s-au stabilit ecuaţiile matematice de cuantificare a impactului de mediu şi ulterior a riscului de mediu asociat fiecărui impact de mediu. Paşii matematici au fost transpuşi într-un program Excel, astfel încât subiectivismul metodei să fie redus la minim, iar rolul evaluatorului de mediu să fie cât mai obiectiv. Într-o primă etapă s-au calculat unităţile de importanţă pentru componentele de mediu considerate în evaluarea impactului: sol, apa subterană, apa de suprafaţă şi aer (tabelul 5.14). Pentru activitatea evaluată componenta de mediu care ar putea fi cea mai afectată de poluarea indusă de activităţile unui şantier naval este apa de suprafaţă, aerul, urmate de sol şi apa subterană. Parametrul importanţa componentei de mediu poate avea valori cuprinse între 0 şi 1; valoarea 1 caracterizează componenta de mediu cea mai importantă pentru situaţia evaluată (componenta de mediu care ar putea fi cea mai afectată de activităţile de depozitare deşeuri). Astfel, pentru componentele de mediu apa de suprafaţă şi aer s-a acordat valorea maximă 1, solul 0,9, iar apa subterană 0,8. Tabel 5.14. Calcularea unităţilor de importanţă pentru fiecare componentă de mediu Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer Apa de suprafaţă 1,00 1,25 1,11 1,00 Apa subterană 0,80 1,00 0,89 0,80 Sol 0,90 0,90 1,00 0,90 Aer 1,00 1,00 1,00 1,00

Unităţile de importanţă sunt obţinute rezolvând matricea pe linie Componenta de mediu Scoruri normate

(SN) Unităţi de importanţă

(UI) Apa de suprafaţă 0,23 229,30 Apa subterană 0,29 286,62 Sol 0,27 270,27 Aer 0,25 250,00 Impactul indus asupra mediului (IM) de activităţile unui şantier naval s-a calculat ţinând cont de calitatea componentelor de mediu evaluate şi de unităţile de importanţă obţinute. Parametrul calitatea mediului este definit ca fiind raportul dintre concentraţia maximă admisă, conform legislaţiei naţionale în vigoare şi concentraţia determinată pentru diferiţi indicatori de calitate specifici (Ec. 5.1, 5.2). IM = Q ⋅ UI (5.1) Q = CMA / CM (5.2) unde, CMA – concentraţia maximă admisă CM – concentraţia măsurată

Page 27: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

193

Q – calitatea mediului S-au calculat impacturile de mediu, ţinând cont de n indicatori de calitate

pentru caracterizarea calităţii fiecărei componente de mediu. Dacă acest parametru tinde la 0, atunci calitatea componentei de mediu este foarte săracă, iar dacă are valori spre 1 sau mai mari, atunci calitatea mediului este foarte bună. Riscurile de mediu asociate fiecărui impact de mediu cuantificat au fost calculate ca produs între impactul de mediu şi probabilitatea de manifestare a impactului respectiv (Ec.5.3).

RMj = IMj ⋅ Pj (5.3) RMj – riscul de mediu pentru componenta “j”; IMj – impactul de mediu indus asupra componentei “j”; Pj – probabilitatea ca impactul de mediu să se manifeste “j”. Probabilitatea de manifestare a impactului de mediu a fost calculată pe baza matricii descrisă anterior; valoarea 1 descrie gradul maxim de manifestare a impactului (poluării componentei de mediu) (tabelul 2.3, Cap.II.3). Astfel, pentru apa de suprafaţă scorurile normate ale probabilităţii de manifestare a impactului este 0,24, pentru apa subterană este 0,24, pentru sol este 0,27 şi pentru aer este 0,28 (tabelul 5.15). Tabel 5.15. Calcularea probabilităţii de manifestare a impactului de mediu Componenta de mediu Apa de suprafaţă Apa subterană Sol Aer Apa de suprafaţă 0,90 1,00 1,13 1,13 Apa subterană 0,90 1,00 1,13 1,13 Sol 0,80 0,89 1,00 1,00 Aer 0,80 0,89 0,89 1,00

Unităţile de probabilitate sunt obţinute rezolvând matricea pe linie Componenta de mediu Scoruri normate

(SN) Probabilitate

(P) Apa de suprafaţă 0,24 0,24 Apa subterană 0,24 0,24 Sol 0,27 0,27 Aer 0,28 0,28

Pentru cuantificarea impactului şi riscului de mediu s-au avut în vedere 7

indicatori de calitate pentru caracterizarea apelor de suprafaţă 6 indicatori de calitate pentru apa subterană, 3 indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii solului şi 4 indicatori de calitate pentru caracterizarea calităţii aerului (Cap.V.2).

Rezultatele cuantificării impactului şi riscului de mediu sunt prezentate în tabelul 5.16.

Page 28: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

194

Tabel 5.16. Calcularea automată a calităţii mediului, impactului şi riscului de mediu Componenta

de mediu Nr.crt. Indicator de calitate CMA CM Q IM RM

1 COD-Cr, mg O2/l 25 935,33 0,03 6,13 1,482 BOD5, mg/l 5 211,75 0,02 5,41 1,30

3 Fe, mg/l 0,10 0,15

0,67 152,87 36,84

4 Zn, mg/l 0,1 0,11

0,91 208,45 50,23

5 PO4

-3, mg/l 0,3 0,96 0,31 71,66 17,27

6 Hidr.petrol. mg/l 0,1 16,2

0,01 1,42 0,34

APA suprf.

7 CCO-Mn mg/l 10 23,84 0,42 96,18 23,18

1 COD-Cr, mg O2/l 10 5,89 1,70 486,63 117,262 Residues 800 958,00 0,84 239,35 57,683 Fe, mg/l 0,10 2,54 0,04 11,28 2,72

4 PO4

-3, mg/l 0,1 0,46 0,22 62,31 15,01

5 Fenol 0,01 0,15 0,07 19,11 4,60

APA subt.

6 Hidr.petrol. mg/l 0,1 17,2

0,01 1,67 0,40

1 NOx mg/mc 350 16 21,88 5468,75 1528,53

2 CO mg/mc 100 32 3,13 781,25 218,363 Zn 5 10,5 0,48 119,05 33,27

AER

4 Pulberi susp 5 7,5 0,67 166,67 46,581 Hidrocarb.petrol. 2000 6413,75 0,31 84,28 22,852 Zn 1500 1168 1,28 347,09 94,09

SOL

3 Cu 500 174 2,87 776,64 210,53

Page 29: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

195

3.3.2. Analiza rezultatelor Impacturile şi riscurile de mediu calculate pentru fiecare componentă de mediu, aplicând programul elaborat, sunt prezentate sintetic în tabelul 5.17. Tabel 5.17. Impactul şi riscul de mediu cuantificat pentru fiecare componentă de mediu Componenta de mediu Impactul de mediu Riscul de mediu Apa de suprafaţă 77.45 18.66 Apa subterană 735.61 202.44 Sol 402.67 109.16 Aer 1633.93 456.69

Se face precizarea că dacă impactul, respectiv riscul de mediu au obţinut

valori mici, aceasta denotă faptul că impactul asupra mediului este semnificativ negativ, iar riscul asociat este major. Prin urmare, cu cât valorile obţinute sunt mai mari, cu atât impactul, respectiv riscul de mediu sunt neglijabile, aceasta sugerând depărtarea impacturilor/riscurilor faţă de componentele de mediu (valori mari pentru impact/risc de mediu indică o bună calitate a mediului). Prin metoda integrată, impact major s-a identificat a fi indus asupra componentei de mediu apa de suprafaţă, urmată de sol, apa subterană şi aer (Fig. 5.7), iar riscurile asociate acestor impacturi sunt prezentate în figura 5.8. În figura 5.9. se prezintă grafic dependenţa impact – risc induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval.

Apaspr.Apa subt.

SolAer

77.45

735.61

402.67

1633.93

Componente de mediu

Impact de mediu

Fig. 5.7. Impactul indus asupra mediului de activităţile unui şantier naval

Page 30: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

196

Apaspr. Apa subt.Sol

Aer

18.66

202.44

109.16

456.69

Componente de mediu

Risc de mediu

Fig. 5.8. Riscul indus asupra componentelor de mediu de activităţile unui

şantier naval

F

ig.5.9

. Dependenţa

impact –

risc de mediu pe

ntru activităţile unui şantier naval

77.45

735.61

402.67

1633.93

18.66

202.44

109.16

456.69

Apaspr.

Apa subt.

Sol

Aer

Risc de mediu

Impact de mediu

Page 31: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

197

Încadrând valorile calculate pentru impact/risc de mediu în scara descrisă în tabelul 2.3. din cadrul Cap.II.3, se observă că şi în situaţiile în care impactul este în limite admisibile, este necesară evaluarea riscului, riscul având valori care îl încadrează la riscuri majore, cum este cazul aerului şi a apei subterane. Aceasta subliniază faptul că este recomandat să fie evaluat şi riscul de mediu, chiar dacă impactul este în limite admisibile.

Rezultatele finale arată că cea mai afectată componentă de mediu este apa de suprafaţă (Marea Neagră), urmată de componentele de mediu sol, apa subterană, în timp ce aerul nu este afectat de activităţile şantierului naval, însă riscurile de contaminare sunt majore, astfel se impun măsuri de reducere, monitorizare şi prevenire poluare (Robu şi Macoveanu, 2005d). În urma evaluării impactului asupra mediului prin metoda “Indicelui de poluare globală” s-a obţinut că cea mai afectată componentă de mediu este aerul, urmată de sol, apa de suprafaţă şi apa subterană, în timp ce aplicând metoda integrată de evaluare a impactului şi riscului de mediu, apa de suprafaţă este cea mai afectată componentă de mediu, urmată de sol, apa subterană şi aer (Fig. 5.10), fapt care certifică existenţă unei poluări grave a solului şi apei de suprafaţă cu produse petroliere.

3

1

2 2

4

3

1

4

Apa suprafata Sol Apasubterana

Aer

Ipg EIRM

Fig. 5.10. Comparaţie privind rezultatele obţinute prin cuantificarea impactului prin metoda indicelui de poluare globală şi metoda integrată

Page 32: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

198

Diferenţa de rezultate obţinute prin cele două metode de evaluare, se explică prin faptul că metoda indicelui de poluare globală este declarativ o metoda subiectivă, în timp ce prin metoda integrată se reduce din gradul de subiectivitate aplicând algoritmul matematic derualt în programul Excel. Având în vedere faptul că şantierul naval este situat într-o zonă caracterizată de ploi torenţiale, apele pluviale pot spăla amplasmentul antrenând diverşi poluanţi (ex.: produse petroliere), astfel apele pluviale contaminate ajung în apa de suprafaţă şi, de asemenea, se pot infiltra în sol, subsol, ajungând în apa subterană. La poluarea apei de suprafaţă contribuie şi deversările de ape uzate rezultate din spălarea rezervoarelor de produse petroliere, a navelor din port. În acest mod, apa de suprafaţă (Marea Neagră) este cea mai expusă poluării, urmată de sol, pe care au loc scrugeri accidentale de produse petroliere. Apa subterană este de asemenea afectată de fenomenul de poluare. Aerul, deşi componentă a mediului foarte importantă pentru zona, nu este negativ influenţat de activitatea şantierului naval, datorită faptului că poluanţii emişi (pulberi, COV, gaze de sudură, debitare) depăşesc concentraţiile maxim admise numai la emisii, nu şi la imisii, însă există un risc major ca aceşti poluanţi să afecteze calitatea aerului la emisii precum şi sănătatea personalului angajat.

Astfel, componenta de mediu aer, prin metoda indicelui de poluare globală a fost clasată ca fiind componenta de mediu cea mai afectată de poluarea indusă de activitatea şantierului naval, iar prin metoda integrată ar fi cea mai puţin afectată. Realitatea este reflectată de rezultatele metodei integrate de evaluare impact – risc, deoarece emisiile care rezultă din operaţiile de vopsire, sudură nu depăşesc concentraţiile maxim admise la imisie conform Ordinului 592/2002, iar concentraţiile la emisie sunt apropiate ca valoare de concentraţiile maxim admise conform Ordinului 462/1993, depăşiri existând pentru poluarea cu pulberi şi oxizi de azot şi sulf, însă se au în vedere măsurile de reducere şi control a poluării, ceea ce face ca impactul să nu fie semnificativ major.

Page 33: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activtăţi industriale

199

IV.4. Măsuri şi acţiuni pentru prevenirea poluării mediului şi controlul riscului de mediu

Măsurile existente sau care vor fi luate pe viitor nu pot preveni scurgerile de produse petroliere în mare şi pe sol, fapt ce impune necesitatea procurării şi menţinerii în stare de funcţionare a unor baraje marine care să împiedice propagarea scurgerilor de la sursă pe suprafaţa mării. Trebuie, de asemenea, perfecţionat un sistem de depoluare a mării de produse petroliere în situaţiile în care acestea ajung în mare. Se impune executarea a doua-trei foraje şi punerea în funcţiune a unor sonde piezometrice, care să asigure controlul permanent al apariţiei unor eventuale scurgeri de produse petroliere în zona parcului rezervoarelor de stocare din cadrul depozitului de carburanţi.

Este necesară amenajarea rampei de descărcare C.F. a carburanţilor, prin realizarea unui canal de drenare sub calea ferată, betonarea în totalitate a rampei şi amenajarea reţelei de canalizare a scurgerilor de la rampă şi de la sistemul de drenare, atfel încât să asigure trecerea printr-un separator de produse petroliere, care urmează să fie proiectat şi amplasat în zona amplasamentului depozitului de carburanţi. De asemenea, este necesară reproiectarea reţelei de canalizare a apelor pluviale (şi eventual a apelor de stropire a rezervoarelor de stocare produse petroliere, pentru reducerea pierderilor prin evaporare), astfel încât acestea să treacă printr-un separator de produse petroliere înainte de a fi deversate in mare.

Este obligatorie diagnosticarea stării actuale a reţelei de canalizare a apelor uzate şi a celor pluviale şi întreţinerea permanentă a acesteia în stare normală de funcţionare. Având în vedere posibilitatea unor scurgeri de uleiuri şi produse petroliere care să fie antrenate de apele pluviale în mare, se impune amplasarea unui separator de produse petroliere şi uleiuri înainte de evacuarea în mare.

Se impune creşterea exigenţei privind modul de organizare şi desfăşurare a proceselor de zincare la cald şi a proceselor de galvanizare. De asemenea se impune utilizarea unor instalaţii de depoluare a fluxurilor gazoase rezultate de la zincarea la cald şi de la galvanizare.

Este necesară utilizarea unor echipamente care să sigure reţinerea pulberilor generate în procesul de sablare (chiar dacă sablarea este executată de terţi, aceasta se desfăşoara tot pe amplasamentul şantierului naval). Procesele de vopsire desfasurate în incinte trebuie să fie asistate de sisteme de colectare şi reţinere a compuşilor organici volatili (de tip nemetanici) generaţi, astfel încât riscul de îmbolnăviri profesionale să fie redus la minim.

Ca urmare a nerespectării “Regulamentului de doc”, a efectuării unor manevre greşite sau pur şi simplu în urma unor deversări frauduloase efectuate de către personalul navelor andocate, pot ajunge în mare cantităţi importante de produse petroliere şi uleiuri reziduale care pot cauza o poluare semnificativă şi de durată. Se impune în caest sens, revederea şi completarea “Regulamentului de doc” în vederea prevenirii unor astfel de situaţii. Introducerea unor sancţiuni pecuniare extrem de severe şi aplicabile imediat, ar fi o soluţie foarte eficientă şi

Page 34: Evaluarea Impactului Si a Riscului Induse Asupra Mediului de Activitati Industriale.(2)

Evaluarea impactului şi a riscului induse asupra mediului de activităţile unui şantier naval

200

în acelaşi timp va reprezenta o armonizare cu reglementările în domeniu din ţările dezvoltate. Având în vedere posibilitatea unor scurgeri de uleiuri şi produse petroliere care să fie antrenate de apele pluviale în mare, se impune amplasarea unui separator de produse petroliere şi uleiuri înainte de evacuarea în mare.

Având în vedere ponderea mare a proceselor de sudură în cadrul activităţilor desfăşurate în cadrul şantierului naval şi în acelaşi timp, volumul important de gaze de sudură generat şi dispersat apoi în mediul înconjurător se impune optimizarea proceselor de sudură folosite, atât din punct de vedere tehnologic dar şi din punct de vedere al protecţiei mediului, astfel încât riscul de favorizare a generării unor compuşi toxici să fie minim.

Dacă în cazul halelor de sablare sau pentru sablările executate în incinta navelor în reparaţii sunt folosite sisteme de captare a pulberilor în vederea evitării poluării mediului, în cazul sablărilor în aer liber nu se dipune de sisteme de izolare şi etanşare a volumului în care se execută lucrarea, ceea ce determină generarea unor cantităţi mari de pulberi pe timpul executării lucrării, concentraţiile maxim admise de pulberi în atmosferă fiind depăşite. Deşi se practică desprăfuirea fluxurilor gazoase rezultate din halele de sablare prin trecerea lor prin scrubere, se constată totuşi depăşiri ale C.M.A. la emisie, fapt ce denotă fie faptul că nu se asigură menţinerea în stare normală de funcţionare a instalaţiei de desprăfuire, fie că instalaţiile de desprăfuire nu au capacitatea necesară de desprăfuire.

Procesele de uscare practicate la uscătorul de grit nu sunt conduse în condiţii corespunzătoare prevederilor Ordinului nr. 462/1993 şi ale Ordinului 592/2002, cu atât mai mult cu cât ca agent termic se folosesc gazele de ardere rezultate în urma utilizării unor reziduuri de produse petroliere provenite din activităţile de producţie desfăşurate în şantier. În acet sens, practicarea în continuare a arderii (practic necontrolată) a unor reziduuri petroliere va trebui interzisă.

Se aprecieză că prin emisiile sale în timp, şantierul naval a determinat o poluare slab incipientă cu cupru şi ceva mai pronunţată cu zinc a solului din incintă, acesta având însă capacitatea de tamponare necesară pentru acest nivel de poluare. În zona parcului rezervoarelor de stocare a produselor petroliere, aparţinând de depozitul de carburanţi se constată suprafeţe de sol contaminate cu produse petroliere, ceea ce presupune contaminarea cu produse petroliere a apelor pluviale şi apoi a apelor Mării Negre. Nu este asigurată supravegherea continuă a stării rezervoarelor de stocare de produse petroliere din dotarea depozitului de carburanţi, de aceea se recomanda instalarea unui sistem de alarmă în cazul apariţiei incendiilor/exploziilor.

Considerând valorile mari măsurate ale NMCOV (exprimaţi în toluen) se recomandă luarea de măsuri pentru protecţia muncitorilor care sunt direct implicaţi în operaţiile de vopsire, principalele surse de emisii de NMCOV. Se recomandă să se aibă în vedere pregătirea continuă a Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, întocmit conform Ordinului MAPPM nr. 278/1997.