Evaluarea Financiara a Firmei Petrom SA

1. Descrierea generala a societatii comerciale Petrom este cea mai important companie petrolier din Romnia, cu activiti de explorare, producie, rafinare, petrochimie i marketing. Compania are rezerve estimate de circa 1 miliard barili echivalent petrol, o capacitate anual de rafinare de 8 milioane de tone i peste 600 de benzinrii n Romnia. Compania deine, de asemenea, o reea internaional de 211 benzinrii, localizate n Republica Moldova, Bulgaria i Serbia[1]. Petrom este singura companie din Romnia care are dreptul de a extrage iei pe teritoriul rii. Producia anual este de aproximativ 5 milioane tone iei pe an.

Compania deine dou rafinrii, Petrobrazi Ploieti i Arpechim Piteti, care au capaciti de 7 respectiv 6,5 milioane tone pe an. Ambele dispun de cte dou module, putnd funciona astfel la jumtate de capacitate. Pe piaa de rafinare, compania Petrom deine o cot de 52%, urmat de Rompetrol, cu 29%, i Lukoil, cu 17%[2].

Petrom mai deine i importante zcminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor dup Romgaz, cu o producie anual de aproximativ 6 miliarde metri cubi.S.N.P. Petrom S.A., ca titular de acord petrolier, are dreptul de a exercita, prin specificarea n scopul i obiectul de activitate, operaiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a unui zcmnt petrolier.

Respectnd acest drept, societatea are ca scop explorarea i exploatarea zcmintelor de petrol i gaze naturale de pe uscat i din platoul continental al Mrii Negre, transportul petrolului i al produselor petroliere, comercializarea produselor prin reele proprii de distribuie, importul i exportul de iei, produse petroliere, utilaje, echipamente i tehnologii specifice, colaborarea tehnico-economic i tiinific, executarea de lucrri n strintate.

Obiectul de activitate se detaliaz pe principalele direcii ale scopului urmrit de S.N.P. Petrom S.A., adic: explorarea i exploatarea zcmintelor de petrol i de gaze naturale de pe uscat i din platoul continental al Mrii Negre; transportul i comercializarea ieiului i gazelor naturale prin reele proprii de distribuie; forajul sondelor; rafinarea petrolului; distribuie, transport, depozitare, comercializare de produse petroliere; cercetare-proiectare; lucrri de construcii-montaj, ntreinere i reparaii utilaje; lucrri de investiii, punere n producie i reparaii sonde; investigaii geologice i geofizice; importul i exportul de iei, produse petroliere, utilaje, echipamente i tehnologii specifice; colaborare economic, tehnico-tiinific i executare de lucrri n strintate n domeniul su de activitate; aprovizionare tehnico-material, transport propriu auto, naval i aerian, de persoane, activitate medical i social pentru personal i tere persoane.

Istoric

n anul 1996 a fost nfiinat Compania Romn de Petrol, ca societate comercial pe aciuni, constituit prin reorganizarea RAFIROM, PECO i PETROTRANS, care au fost comasate i i-au ncetat activitatea. Compania Romn de Petrol deinea toate cele zece rafinrii din Romnia, alturi de cmpurile de extracie, de depozite i de staiile de benzin.

n anul 1997 Compania Romn de Petrol a fost mprit, 8 dintre rafinrii funionnd pe cont propriu, restul activelor intrnd n proprietatea Societii Naionale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a motenit dou rafinrii (Arpechim Piteti i Petrobrazi Ploieti), toat fosta reea de distribuie PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS i dreptul exclusiv de a extrage iei din cmpurile petrolifere din Romnia.

n anul 2002 a luat natere compania Petromservice prin desprinderea din Petrom a sucursalei Petroserv.

Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol i gaze naturale din Europa Central i de Est, a achiziionat 51% din aciunile PETROM. Tranzacia a fost ncheiat n decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, pre care dup ajustarea ulterioar a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaug majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.

n iunie 2007, Petrom a nfiinat compania Petrochemicals Arge, care a preluat activitile petrochimice ale rafinriei Arpechim[5]. n mai 2009, Ministerul Economiei a cumprat Petrochemicals Arge pentru suma de 150 milioane Euro2. Diagnosticul intreprinderii In sens general, conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune reperarea disfunctionalitatilor activitatii ei, cercetarea si analiza faptelor si responsabilitatilor, identificarea cauzelor si a masurilor care sa conduca la imbunatatirea situatiei economico-financiare. In mod particular, prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste cunoasterea tuturor laturilor activitatii acesteia, respectiv juridica, tehnica, resurse umane, economico-financiara etc., precum si a punctelor forte si punctelor slabe corespunzatoare fiecareia. Aceasta are ca scop exclusiv evidentierea parametrilor de operare ai firmei, estimarea performantelor si riscurilor activitatii viitoare, orice informatii care pot orienta judecata evaluatorului in fiecare dintre cele trei abordari prezentate.2.1. Diagnosticul juridic al intreprinderii Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii: dreptul societatii comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul mediului, litigiile.Intre informatiile legale relevante pentru aprecierea valorii firmei retinem: -Drepturile si obligatiile proprietarului participatiei evaluate; -Analiza controlului asupra deciziilor din cadrul firmei (distribuirea dividendelor, politica de investitii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea, cesiunea, actiunilor etc.);

Activiti de baz Petrom S.A. este o companie integrat de iei i gaze ce i desfoar activitatea n principal n Romnia, dar i prin intermediul sucursalelor sale n Kazahstan i Rusia (activiti de explorare i producie), precum i n rile nvecinate: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia i Muntenegru (activiti de marketing).

S.N.P. Petrom S.A. Bucureti a fost nfiinat ca persoan juridic romn, cu sediul n Bucureti, Calea Victoriei nr. 109, sector 1, prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului PETROM Bucureti de la data intrrii n vigoare a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 49/15.09.1997. Ordonana prevede i c societile comerciale din domeniul rafinrii i distribuiei petrolului i produselor petroliere fuzioneaz cu S.N.P. PETROM S.A., fiind absorbite de aceasta.

Forma juridic a S.N.P. PETROM S.A. Bucureti este de societate comercial pe aciuni, care i desfoar activitatea n conformitate cu legile i cu statutul.

Capitalul social iniial al S.N.P. Petrom S.A. Bucureti se constituie prin preluarea activului i pasivului Regiei Autonome a Petrolului PETROM, evaluat la valoarea de 10.436,502.137 miliarde lei n baza bilanului contabil la data de 31.07.1997 i a capitalurilor sociale ale societilor comerciale absorbite, ajungnd la suma total de 11.606,04 miliarde lei.

Adunarea General a Acionarilor este organul de conducere al societii, care decide asupra activitii acesteia i asupra politicii ei economice, exercitndu-i ca atribuii principale aprobarea: propunerilor pentru strategia global de retehnologizare, modernizare i restructurare; structurii organizatorice a societii i numrul de posturi, precum i normativului de constituire a compartimentelor funcionale i de producie.

Totodat, A.G.A. mai are ca atribuii aprobarea: bugetului de venituri i cheltuieli i programului de activitate pe exerciiul financiar; regulamentelor de organizare i funcionare a sucursalelor, reprezentanelor sau ageniilor i hotrrii cu privire la nfiinarea sau desfiinarea acestora; bilanului contabil, contului de profit i pierdere i repartizrii profitului; hotrrii modului de folosire a dividendelor aferente aciunilor gestionate, pentru restructurare i dezvoltare; hotrrii cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; analizei rapoartelor Consiliului de Administraie cu privire la stadiul i perspectivele referitoare la profit i dividende, poziia pe piaa extern i intern, nivelul tehnic, calitatea, fora de munc, protecia mediului, relaiile cu clienii.

Adunrile generale ordinare au loc cel puin o dat pe an, la dou luni de la ncheierea exerciiului financiar, pentru examinarea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere pe anul precedent i pentru stabilirea programului de activitate i a bugetului pe anul n curs.

Activitatea S.N.P. Petrom S.A este organizat pe teritoriul Romniei n sucursale judeene, care, la rndul lor, centralizeaz activitatea desfurat la nivelul schelelor de producie. Petrom este n prezent (martie 2009) deinut n proporie de 51% de ctre OMV, 40,74% - Statul romn (AVAS - 20,64% i Fondul Proprietatea - 20,11%), 2,03% - Banca European de Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) i 6,21% - acionarii minoritari

Valoare la burs: 2,4 miliarde Euro n aprilie 2009[6] (fa de 8,4 miliarde Euro n septembrie 2007 n 2001, Petrom a fost listat la Bursa de Valori Bucureti. Prima dat de tranzacionare a aciunilor Petrom a fost 3 septembrie 2001, iar preul de nchidere din ziua respectiv a fost de 0,0720 lei. . Cea mai mare cretere a fost nregistrat la nceputul anului 2005, cnd preul aciunilor a explodat dup semnarea contractului de privatizare. Pe 23 iulie 2004, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) i OMV au semnat contractul de Privatizare prin care OMV achiziiona 51% din aciunile Petrom printr-o combinaie de cumprare direct a 33,34% din aciuni (669 milioane euro) i o cretere simultan de capital n Petrom (831 milioane euro). OMV a devenit astfel acionar majoritar al Petrom, iar capitalul social la 31 decembrie 2004 a crescut la 5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominal de 0,1 lei pe aciune. BERD a convertit 73 de milioane dolari din contractul de mprumut ncheiat cu Petrom n 2002, n cot de 2,03% din capitalul social al Companiei.

n 22 noiembrie 2005, Adunarea General a Acionarilor a aprobat majorarea capitalului social, acordnd acionarilor existeni dreptul de a subscrie noi aciuni, cu o valoare nominal de 0,1 lei, pentru a-i putea pstra detinerea n companie. Ministerul Economiei i Comerului (MEC) a primit 266.977.088 aciuni, reprezentnd valoarea terenurilor pentru care compania a obinut titlurile de proprietate n perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.

Perioada de tranzacionare a drepturilor de preferin a nceput pe 14 decembrie 2005 i s-a ncheiat la 23 decembrie 2005. n decursul acestei perioade, aproape 198 milioane drepturi de preferin Petrom au fost tranzacionate la Bursa de Valori Bucureti, volumul zilnic fiind ntre 12 i 58 milioane de drepturi. Preul a fluctuat ntre 0,0040 RON i 0,0046 lei.

n timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie 9 februarie 2006), OMV a subscris 334.209.314 de aciuni, Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) a subscris 13.275.740 de aciuni, i 3.924 de acionari, persoane fizice i juridice, au subscris 29.140.115 de aciuni.

n 27 februarie 2006, la cererea societii Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate 5.600.050.608 aciuni Petrom din contul Ministerului Economiei i Comerului n contul Fondului Proprietatea.

Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Romn pentru a despgubi persoanele expropriate abuziv n urma naionalizrilor din perioada regimului comunist. n urma transferului de aciuni si a majorrii capitalului social, Ministerul Economiei i Comerului deinea 17.481.773.996 aciuni reprezentnd 30,862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea deinea 5.600.050.608 aciuni, reprezentnd 9,887% din capitalul social.

n 26 februarie 2007, Depozitarul Central S.A. a transferat aciunile Petrom deinute de Ministerul Economiei i Comerului n contul Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), n urma prelurii Oficiului Participaiilor Statului i Privatizrii n Industrie (OPSPI) de ctre AVAS. Dupa efectuarea transferului, AVAS deinea 17.481.773.996 de aciuni reprezentnd 30,862% din capitalul social al Petrom.

n 11 iulie 2007, Depozitarul Central S.A. a transferat 5.791.079.578 de aciuni, reprezentnd 10,223% din capitalul social al Petrom S.A., deinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), n contul S.C. Fondul Proprietatea S.A., n conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007. n urma transferului, AVAS deine 11.690.694.418 de aciuni reprezentnd 20,64% din capitalul social, iar S.C. Fondul Proprietatea S.A. deine 11.391.130.186 de aciuni, reprezentnd 20,11% din capitalul social.

n 15 ianuarie 2009, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA, n contul Ministerului Economiei, n conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008, de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. 101/2006 a Guvernului. n urma transferului, Ministerul Economiei deine 11.690.694.418 de aciuni, reprezentnd 20,64% din capitalul social al Petrom.

n conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008 de respingere a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.

101/2006, SC Depozitarul Central S.A. a efectuat, n data de 15 ianuarie 2009, transferul aciunilor deinute de

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom S.A. n contul Ministerului Economiei (ME). n urma acestui transfer, Ministerul Economiei deine 11.690.694.418 aciuni, reprezentnd 20,64% din capitalul social al Petrom.Structura acionariatului la nceputul anului 2009 era urmtoarea:

Capitalizarea bursier a Petrom la 23 decembrie 2008 era de 10.253 mil lei i reprezenta 22% din capitalizarea bursier a Bursei de Valori Bucureti. Capitalul social aferent cotei deinute de stat la S.N.P. Petrom S.A. poate fi privatizat, potrivit legii. Salariaii proprii au drept de preemiune pentru cumprarea de aciuni ale S.N.P. Petrom S.A., la valoarea nominal a acestora, pn la concurena limitei de 10% din capitalul social.

Fiecare aciune subscris i vrsat de acionari, potrivit legii, confer acestora dreptul la un vot n Adunarea General a Acionarilor, dreptul de a alege i de a fi alei n organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului. Deinerea aciunii implic adeziunea de drept la statut.

Aciunile sunt indivizibile cu privire la societate care nu recunoate dect un proprietar pentru fiecare aciune, cesiunea parial sau total fiind posibil ntre acionari sau teri, n condiiile i cu procedura prevzute de lege.

S.N.P. Petrom S.A. este autorizat s emit obligaiuni.

1 Calculat pe baza preului aciunii n ultima zi de tranzacionare din anul respectiv2 Dividend propus

Petrom are o pondere de 19,93% n indicele BET (Bursa de valori din Bucureti) i de 25,69% n indicele ROTX (Romanian Traded Index).

Numere de identificare i simboluri

SimbolSNP

ISINROSNPPACNOR9

TipAciuni

Seciune bursBSE

CategorieI

Piaa principalREGS

Informaii despre emisiune

Numr total de aciuni56.644.108.335

Valoare nominal0,1000 lei

Capital social5.664.410.833,50 lei

Petrom respect i ia n considerare interesele prilor interesate. Dialogul cu prile interesate reprezint un element principal al strategiei noastre de responsabilitate social corporativ (CSR) i se bazeaz pe urmtoarele principii:

Transparen - Petrom comunic regulat cu prile interesate, cu privire la toate aspectele legate de performana companiei;

ncredere - Petrom este un partener de ncredere i promoveaz dialogul deschis, cu privire la orice problem;

Flexibilitate - Petrom ine cont de ateptrile, solicitrile i preocuprile prilor interesate, atunci cnd ia decizii;

Abordare bazat pe cele trei principii de dezvoltare durabil - Petrom ia n considerareaspectele economice, sociale i de mediu atunci cnd interacioneaz cu prile interesate.

Compania are un capital social de 5,66 miliarde lei, divizat in 56,64 miliarde de titluri cu valorea nominala de 0,10 lei. Actiunile Petrom (SNP) sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si, potrivit cotatiei de la inchiderea sedintei de marti a Bursei, de 0,183 lei/actiune, este compania din Romania cu cea mai mare valoare de piata, de 10,36 miliarde lei (2,45 miliarde euro).

In prezent firma are probleme de ordin juridic cu angajatii datorita nerespectarii clauzelor din contractul colectiv de munca. Salariatii din Petrom si SC PSV Company SA, fosta Petromservice, care au obtinut in instanta acordarea primelor de Paste si Craciun pentru perioada 2005-2007, au avut de partea lor prevederile Contractului Colectiv de Munca (CCM), incheiat la nivel de unitate. Angajatii nu au avut cum sa piarda, deoarece contractul prevedea clar acordarea acestor drepturi, desi avocatii companiilor au sustinut ca din 2003 au fost incluse in salarii.

Pierderile din aceste litigii, estimate pentru Petrom si PSV Company, se ridica la zeci de milioane de euro. Mai mult, se pare ca seria necazurilor acestei companii nu s-a incheiat. Intr-o recenta sedinta a actionarilor PSV s-a discutat despre o alta serie de litigii cu fostii salariati, pe spete diferite, si despre necesitatea constituirii unor provizioane in acest sens.

Din acest motiv, in ianuarie, Petrom a anuntat Bursa de Valori Bucuresti ca a constituit provizioane de 150 de milioane de euro, prin diminuarea dividendelor acordate actionarilor, pentru plata despagubirilor catre angajati. Petrom si PSV Company trebuie sa plateasca la fiecare proces si cheltuielile de judecata, dar si onorariile avocatilor, ceea ce face ca sumele cheltuite sa fie mult mai mari. In contextul actualei crize financiare, conducerea Petrom a trimis o scrisoare tuturor salariatilor, in care le cerea returnarea primelor castigate in instanta.Titlurile din sectorul petrolier au atras n perioada 14 - 18 aprilie schimburi de 18,47 milioane lei - aproximativ 12% din lichiditatea pieei. Aciunile Petrom Bucureti (SNP) au avut cel mai bun rulaj din acest sector i al patrulea din pia, cu schimburi de 16,57 milioane lei - 11,19% din valoarea rulajului bursier, fiind ajutate i de o tranzacie negociat (deal) n edina de vineri, n valoare de 875.700 lei. "Petrom beneficiaz mai ales de un context favorabil n ceea ce privete business-ul datorit ultimelor evoluii pe piaa petrolului (acest lucru fiind certificat i de estimrile de profit net din bugetul de venituri i cheltuieli al companiei pentru anul 2008)

2.2. Diagnosticul comercial al intreprinderii Diagnosticul comercial vizeaza piata de desfacere a produselor intreprinderii si piata ei de aprovizionare. Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimarea pietei actuale si potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata. In cadrul diagnosticului comercial se recomanda a fi abordate urmatoarele aspecte esentiale: piata; produsele/serviciile; pretul; promovarea. Pe piaa En gross, Petrom este un partener major pentru companiile i instituiile din cadrul sectoarelor economice cum sunt Transporturile, Industria, Construciile i Mineritul, Agricultura sau Autoritile Publice i Civile. Prin reeaua depozitelor regionale sau direct prin cele 2 rafinrii, Petrom livreaz produse petroliere ctre mai bine de 5500 de clieni comerciali. Petrom este lider pe piaa romneasc de vnzri cu amnuntul, avnd o reea de aproximativ 600 de staii de distribuie. n cadrul unei piee n care exist o concuren din ce n ce mai mare din partea Rompetrol, Lukoil, Mol i Agip, Petrom are un avantaj categoric prin faptul c ofer cel mai bun raport calitate-pre n cadrul celor mai bine plasate staii de distribuie.

Investitiile facute dupa preluarea de catre OMV, de peste 2,2 miliarde euro si care au provenit din majorarea de capital social facuta la privatizare si din cash-flow-ul generat de Petrom din activitatea operationala de productie si comercializare petrol si gaze, au ajutat compania la consolidarea pozitiei. Desi remarca evolutia buna a companiei in piata, concurentii acesteia de pe piata interna de petrol si gaze cred insa ca efectele acestor investitii asupra societatii sunt foarte putin vizibile si nu au condus la o restructurare eficienta a acesteia, in raport direct proportional cu sumele alocate. Acestia sunt de parere ca fosta societate de stat a petrolului a devenit mai organizata, cu proceduri si reguli mai clare, dar ca, in schimb, nu reuseste inca sa fie un concurent mai puternic in piata interna de distributie carburanti.

Competitorii Petrom mai sustin ca firma nu reuseste sa se impuna pe piata vanzarilor en gros de carburanti, chiar daca este singura care poate exploata rezervele de petrol ale tarii, avand dificultati de adaptare si o slaba participare la licitatii.La randul lor, reprezentantii companiilor petroliere internationale, care activeaza in Romania exclusiv pe sectorul de retail, spun ca vad Petrom mai degraba ca pe un partener si nu ca pe un concurent direct

Resursele energetice primare ale Romniei s-au diminuat marginal cu 2,4% comparativ cu 2007, situndu-se la nivelul de 40 mil tep. Per total, importurile de resurse primare de energie s-au redus cu 6%, n timp ce producia intern a crescut cu 0,2%. n 2008, cererea de iei din Romnia a fost de 12,8 mil tep, cu 3,5% mai sczut comparativ cu anul anterior. Producia intern de iei a sczut cu 6,4%, n timp ce importurile au sczut cu 1,3% respectiv cu 0,11 mil tep. Cererea de gaze naturale a continuat s scad n 2008 cu 7,1%, ajungnd la 12,8 mil tep, de la 13,8 mil tep n 2007. Importurile de gaze naturale au sczut cu o rat anual de 8,1%, n timp ce producia intern a sczut cu 6,7%, ajungnd la 9,2 mil tep.

Pe segmentul explorarii si productiei de titei, in perimetrele externe si interne volumul investitiilor planificate de Petrom, pana in 2010, este de peste 1,5 miliarde euro. Programul include extinderea pe plan international a activitatilor de explorare si productie, concretizate prin achizitia a 8 licente de explorare si una de productie in Rusia. In Kazahstan, un alt perimetru extern important pentru Petrom, cele mai mari proiecte vizeaza explorarea si evaluarea blocului Jusaly, pentru care se estimeaza o productie zilnica de 200.000 mc gaze naturale si 70 mc de gaz condensat.

Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare i Producie a Petrom const n explorarea, descoperirea i extracia de iei i gaze naturale n Romnia i n alte ri din regiune (Rusia i Kazahstan). Petrom este unicul productor de iei din Romnia i contribuie cu 50% la producia total de gaze a Romniei. n 2008, producia total de iei i gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep. elul nostru este de a stabiliza i de a crete nivelul produciei din zcmintele mature pe care le avem n exploatare, prin intermediul unui program de investiii susinut i cuprinztor.

Petrom deine un rol important pe piaa gazelor naturale din Romnia, acoperind toate segmentele acestei piee. n vederea sporirii valorii gazelor naturale, conducerea companiei a hotrt extinderea lanului valoric prin construirea unei centrale electrice proprii. Petrom are, de asemenea, un rol important i n industria chimic din Romnia, combinatul de produse chimice Doljchim contribuind semnificativ la producia de ngrminte chimice i metanol, att pentru piaa intern, ct i pentru export.

Concesiunile de explorare, dezvoltare i exploatare ale Petrom n Romnia

Petrom deine n Romnia licene de explorare pentru 2 perimetre marine i 15 de uscat, cu o suprafa total de 59.100 km2, din care 13.730 km2 n Marea Neagr, i desfoar activiti operaionale pe 270 zcminte comerciale de iei i gaze. n 2008 s-a obinut un volum mixt al produciei de 188.476 bep/zi (2007: 192.500 bep/zi). Compania opereaz circa 11.000 sonde de iei i gaze pe teritoriul Romniei onshore- i 7 platforme de producie pe platoul maritim romnesc al Mrii Negre. n 2007, cea mai mare parte din ieiul importat a fost transportat la rafinria Arpechim. Importm iei din ri aflate n regiunea Mrii Negre (Rusia, Kazakhstan, Azerbaijan). ieiul este adus n Oil TerminalConstana, iar de acolo este transportat, prin conducte, la rafinriile Arpechim i Petrobrazi. Petrom deine dou rafinrii n cea mai strategic zon industrial, localizat n regiunea de sud a Romniei. Capacitatea de prelucrarea celor dou rafinrii, Arpechim i Petrobrazi, reprezint aproximativ 40% din capacitatea Romniei de procesare a ieiului, avnd posibilitatea de a procesa ieiintern i din export. Capacitatea evaluat a rafinriei Petrobrazi este de 4,5 mil. tone/an iar a rafinriei Arpechim de 3,5 mil. tone/an.

ieiul este transportat la rafinrii n principal printr-o reea de conducte sau pe calea ferat. Livrarea produselor se face cu cisterne pe calea feratsau autocisterne. n 2006, au fost procesate 6,86 mil. tone de iei, reprezentnd o rat de utilizare a rafinriei de 86%, n cretere fa de rata din 2005 care a fost de 80%.

Ca urmare a aderrii Romniei la Uniunea European, cadrul juridic romnesc prevede acum alinierea standardelor de calitate referitoare la combustibili la prevederile Directivei UE pentru carburani. Toi carburanii vndui n Romnia ncepnd cu anul 2007 trebuie s aib un coninut de sulf de maximum 50 ppm, iar din anul 2009 acesta va trebui s fie de maxim 10 ppm. La sfritul anului 2006, ambele rafinrii produceau ntreaga gam de carburani cu 50 ppm sulf pentru piaa romneasc i produceau carburani cu 10 ppm sulf la nivelul cererii de pia.

Produse ale companiei Petrom:

combustibilul pentru avioane cu motor cu reacie (combustibilului Jet A-1)

bitum

gaze naturale

pacura

carburanti

lubrifianti

produse petrochimice( etilena si propilena, toluen, polietilena)

produse chimice( ingrasaminte, metanol, amoniac, acid azotic)

produse speciale ( cocs de petrol, sulf )

GPL ( gaz petrolier lichefiat)

Producia de carburani Odat ce Romnia a devenit membr a Uniunii Europene, cadru legal a trebuit s fie aliniat la standardele de calitate stabilite prin Directiva UE pentru combustibili. De aceea, toi combustibilii vndui n Romnia ncepnd cu anul 2007, trebuie s aib coninutul maxim de sulf de 50 ppm. In 2009, coninutul de sulf trebuie sa fie de 10 ppm.Produs, kt2005*2006*2007*

Benzin2,3082,0941,570

Motorin1,6171,7941,726

Kerosene132192187

Pcur1,124753737

GPL total200305248

Bitum139166129

Cocs de petrol153196176

* 2005-2007 producie include transferurile interneBazat pe considerente economice i de mediu, mai multe activiti de producie petrochimic au fost nchise n 2006 neavnd nici un viitor.Obiective strategice pentru 2010:

Meninerea volumului mediu de combustibil procesat de staiile de benzin la 4 milioane litri/an;

Noile locaii frecventate foarte des, noul design i calitatea mbuntit a serviciilor reprezint suportul pentru acoperirea de 38% a pieei totale;

Conceptul de Full Agency vizeaz un nivel al serviciilor mai ridicat, att n afacerile petroliere, ct i n cele non-petroliere;

Investiie total n marketing n valoare de 0,45 miliarde EUR pn n anul 2010.

Pn la finalul anului 2010 se vor deschide dou moderne depozite de combustibil.

Prin investiii semnificative in activitatea de marketing, de cca 450 milioane euro pn n anul 2010, Petrom se pregtete pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguran, ncredere i confort pentru clieni. Conceptul de staie PETROMV, inaugurat n 2005, reprezint expresia orientrii ctre client a companiei. Facilitile pe care le ofer sunt inedite pentru segmentul de distribuie, variind de la serviciile de baz ale unei benzinrii la servicii suplimentare (restaurant, terasa, loc de joac pentru copii etc.), precum i un amplu portofoliu de produse. Designul i caracteristicile moderne, serviciile complexe, precum i prezena unui brand consacrat cum este Viva, reprezint atuurile noilor benzinrii.

Totodat, a fost definitivat i introdus sistemul de administrare a benzinriilor, denumit Full Agency, care prevede gestionarea benzinriilor de ctre parteneri desemnai n baza unor criterii obiective, fapt ce aduce mbuntirea serviciilor.

Introducerea noilor sisteme de administrare, mbuntirea i diversificarea produselor i serviciilor, introducerea sistemul de pli PetromCard, construirea unor noi benzinrii i modernizarea celor existente au condus la obinerea de rezultate pozitive n marketing. n 2009, Petrom a lansat o nou gam de carburani.

Compania petroliera Petrom (SNP) anticipeaza un profit net de 1,11 miliarde lei pentru acest an, in crestere cu 8,6% fata de cel inregistrat anul trecut, si vede afaceri in scadere cu o treime, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de actionari. Anul trecut, Petrom a obtinut un profit net de 1,02 miliarde lei (278 milioane euro), cu 43% sub nivelul celui din 2007, dupa compania a fost nevoita sa constituie provizioane foarte mari, ceea ce i-a adus pierderi de 1,296 miliarde lei in al patrulea trimestru din 2008.

Pentru anul in curs, Petrom vrea o cifra de afaceri (fara accize) de 11,13 miliarde lei, cu o treime mai mica fata de anul trecut, cand acestea au fost de 16,75 miliarde lei. De asemenea, compania va reduce investitiile la 4,72 miliarde lei, anul acesta, cu 26% sub nivelul de anul trecut, care s-a ridicat la 6,4 miliarde lei.

Compania nu va acorda dividende din profitul obtinut in 2008, desi statul a cerut repartizarea a jumatate din profit pentru dividende.

Petrom are planificate, pana in 2012, investitii medii anuale de 1,5 miliarde euro. BEI a aprobat deja, in data de 3 februarie, acordarea unui credit de 250 milioane de euro pentru finantarea constructiei centralei electrice de la Petrobrazi, de 860 MW, proiect al carui cost total este estimat la 500 milioane de euro.

Acest proiect va transforma compania petroliera intr-unul dintre cei mai mari producatori de energie electrica de pe piata.

In a doua parte a lunii ianuarie, Petrom a anuntat ca a obtinut o linie de finantare de tip revolving, de pana la 500 milioane de euro, de la actionarul sau majoritar - grupul austriac OMV. Compania petroliera este controlata, in proportie de 50,1%, de grupul austriac OMV. Principalii concurenti ai Petrom pe piata interna sunt Rompetrol, Lukoil, MOL si Agip, iar pe segmentul de gaze naturale, competitorul central este compania de stat Romgaz.

2.3. Diagnosticul de resurse umane al intreprinderii In cadrul acestui capitol de diagnostic se urmareste cunoasterea resurselor umane din punct de vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizarii lor, precum si analiza echipei de conducere a intreprinderii. Petrom a nceput n 2005, dup preluarea pachetului majoritar de aciuni de ctre grupul austriac OMV, un program de restructurare, care presupune, printre altele, disponibilizri de personal n fiecare an. Potrivit strategiei de personal, Petrom va avea la finele anului 2009 un numr de 22.630 de angajai. La momentul privatizrii, n 2004, Petrom avea 50.010 angajai, iar la finele anului 2007 compania avea 26.397 de salariai. Numrul de salariai ai Petrom a crescut n 2007 cu circa 10.000, la 36.194, prin preluarea activitilor de mentenan i ntreinere de la Petromservice.

n anul 2008, un numr de 20.598 de angajai din toate diviziile Petrom au participat la programe de instruire, cu un cost total de 5,6 mil EUR. Cumulnd 67.595 zile de curs, angajaii i-au dezvoltat abilitile de limb strin, management, IT, precum i abilitile tehnice pentru proiecte speciale sau cele HSEQ.

2008 a fost anul n care departamentul de Instruire i Dezvoltare a fost integrat n structura organizaiei Global Solutions, singurul furnizor intern de servicii pentru Petrom. Scopul schimbrii organizaionale este de a crete calitatea serviciilor furnizate, de a standardiza procesele, produsele i serviciile i de a le alinia cu cele de la nivelul Grupului OMV.

Petrom, cea mai mare companie din Romania, si-a majorat de 30 de ori in patru ani profitabilitatea per angajat, ajungand la o medie de 20.181 euro profit per angajat. La nivelul cifrei de afaceri per angajat, Petrom inregistreaza o medie de 139.409 euro, de patru ori mai mare decat cea de la finele lui 2003, anul dinaintea privatizarii companiei.

Rezultatele, obtinute pe fondul unei reduceri a personalului la aproape jumatate, situeaza totusi Petrom in coada companiilor petroliere din Europa de Est, unde compania ungara MOL are cel mai mare profit per angajat, de 50.423 euro la finele anului trecut, in timp ce polonezii de la PKN Orlen inregistreaza o cifra de afaceri per angajat de 736.718 euro, urmati de MOL, cu 637.301 euro per angajat, OMV (Austria), cu 595.336 euro per angajat.

Rezultatele OMV si ale PKN sunt consolidate si includ astfel si performantele companiilor unde detin pachete majoritare, in conditiile in care OMV detine 51% din Petrom, iar PKN are controlul Unipetrol - Cehia.

Pe plan regional, in comparatie cu proprietarul sau, OMV, care a inregistrat in 2007 un profit net pe salariat de 48.982 de euro, Petrom sta, in acelasi an, de peste doua ori mai prost la acest indicator. Asta in conditiile in care Grupul austriac OMV a consemnat, anul trecut, un profit net de 1,649 miliarde euro, la 33.665 de angajati, cu tot cu Petrom. Raportat la venituri, OMV a inregistrat in 2007 un volum pe cap de salariat de 595.336 de euro.

Liderul pietei interne de carburanti se situeaza si in urma PKN Orlen din Polonia, care a avut un profit net pe salariat de 22.927 de euro in 2007 si venituri de 736.718 euro/salariat. O companie mult mai eficienta decat Petrom, Grupul maghiar de petrol si gaze MOL, tinta de preluare in prezent pentru OMV, a depasit cu mult compania romaneasca de profil, avand 50.423 de euro valoarea adaugata pe fiecare angajat, la nivelul anului trecut, si venituri din vanzari de 637.301 euro pe salariat. In cazul LukOil Rusia, una dintre cele mai mari companii din lume in sectorul petrolier, valoarea adaugata pe angajat a fost, in anul 2007, de 42.743 de euro, in timp ce veniturile din vanzari au fost de aproximativ 369.585 de de euro pe cap de salariat. Dintre companiile de petrol, care activeaza in aceeasi regiune cu Petrom, cea mai apropiata de aceasta din punctul de vedere al valorii pe angajat este Unipetrol Cehia, parte a Grupului polonez PKN Orlen. Compania in cauza a consemnat, tot in 2007, un profit net pe angajat mai scazut decat cel a Petrom, situandu-se la circa 8.820 de euro pentru fiecare salariat, in timp ce vanzarile au inregistrat o cifra de 198.443 de euro pe cap de salariat.

http://www.standard.ro/articol_51905/angajatul_petrom__de_doua_ori_mai_putin_profitabil_decat_cel_al_mol_sau_al_lukoil.html Chiar daca, in plan regional, Petrom nu se afla chiar in topul firmelor petroliere cu cel mai mare profit pe cap de angajat, analistii cred ca aceasta va ramane si in urmatorii cinci-zece ani cea mai mare companie romaneasca.

Secretul este externalizarea. Daca altii fac mai bine in afara ce faci tu inauntru si au costuri mai mici, trebuie sa mergi spre ei, arata analistii. Potrivit acestora, incheierea de catre Petrom a unui contract de service si mentenanta cu Siemens si renuntarea in acelasi timp la 138 de angajati in favoarea acestei societati este un model pe care companiile petroliere mari l-au adoptat de foarte mult timp. Cele mai mari probleme inca nerezolvate ale companiei vizeaza numarul foarte mare de angajati, precum si mentalitatea si inadaptabilitatea acestora la actualele conditii de piata.

Inainte de privatizare, Petrom avea circa 65.000 de angajati, cat avea si gigantul petrolier italian ENI, care, in schimb, dezvolta afaceri de peste 20 de ori mai mari decat fosta SNP. Cu scopul de a-i identifica i a-i reine n companie pe angajaii cu performane remarcabile, a fost iniiat proiectul Managementul Talentelor. Acesta va continua i pe parcursul anului 2009 i va include urmtoarele direcii principale: realizarea unei diagnoze privindcultura organizaional, dezvoltarea unui program de optimizare a acesteia, precum i a unui program de management al talentelor. Un nou concept de evaluare a performanei prin Sistemul de Management al Performanei (PDS) a fost introdus n Petrom, la nceputul anului 2008. Acesta s-a aplicat, n faz de pilot, pentru 3.500 angajai. 82% dintre participani au folosit instrumentul pentru a-i planifica obiectivele i planul de dezvoltare n anul 2008. ntlnirile directe au oferit oportunitatea managerilor i angajailor de a-i exprima, n mod transparent, ateptrile cu privire la rezultatele obinute i aciunile viitoare.

Iniiat n 2007 ca o schema pilot, sondajul Managementul Resurselor Umane a fost extins n 2008 la 10.000 de angajai. Acest sondaj este un instrument folosit pentru msurarea aspectelor importante ale colaborrii ntre angajaii din cadrul unui grup larg, ct i pentru a indica punctele tari i zonele care necesit mbuntire. Pe baza constatrilor din sondaj, fiecare departament i elaboreaz Numarul total de angajati ai activelor Petrom include nu numai personalul angajat direct de Petrom, ci si personalul angajat de activele Petrom care sunt vandute in urma restructurarii (Arpechim, Doljchim, statii de distributie, zacamantul Suplacu) si fosti angajati Petrom care acum sunt angajati in activitati externalizate (transport, distributie, mediu, altele)planul de aciune, n scopul de a mbunti satisfacia angajailor.

Angajatii celei mai mari companii din Romania, Petrom, au incasat, anul trecut, salarii totale de peste 386 milioane de euro, cam cat ar fi platit, in medie, o firma petroliera pentru constructia a 200 de benzinarii. Salariul mediu in companie este de circa 510 euro si este mai mare cu 50% fata de cel mediu pe economie. Un angajat cu vechime nu castiga mai putin de 1.500 de euro.

Cea mai mare companie din Romania este si cel mai mare angajator, conducand acest top cu 36.197 de persoane, dupa preluarea diviziei de service petrolier a Petromservice impreuna cu aproape 9.800 de salariati.

Procesul de restructurare se desfasoara insa greoi, iar angajatii, si mai ales cei cu pozitii de conducere, renunta foarte greu la privilegiile pe care le au.

In companie se practica, de asemenea, bonusuri de performanta sub forma a doua salarii intregi, ce se acorda, de obicei, in lunile martie si octombrie.

Potrivit unor specialisti HR care au contact direct cu personalul Petrom, foarte multi dintre angajatii Petrom sunt platiti mult peste ceea ce ar putea primi pe piata muncii, dat fiind nivelul lor scazut de competente. Cei din garda veche de angajati au salarii de minimum 1.500 de euro, potrivit consultantilor implicati in procesul de restructurare. Cu toate ca numarul total de angajati ai Petrom a scazut de la an la an, compania nu a stopat niciodata procesul de recrutare. Pentru asta, a colaborat si colaboreaza activ cu cele mai importante firme de recrutare de pe piata locala - Manpower, Adecco, Lugera, Barnett McCall, Hill, dar si altele. Procesul de outplacement - repozitionarea profesionala a persoanelor care sunt disponibilizate - se face cu ajutorul firmei de consultanta BPI Romania. Redimensionarea companiei in procesul de restructurare a presupus, nu doar restrangerea unor echipe, prin investitia in tehnologie, ci si dezvoltarea unor departamente slab dezvoltate anterior - de exemplu, IT, marketing, business development sau financiar. In special, componenta comerciala din Petrom avea nevoie de o intarire, prin oameni bine pregatiti, care sa faca fata cerintelor unei piete concurentiale si in plina transformare. Foarte multe dintre recrutarile pe care Petrom le-a facut in ultimii doi ani nu au fost inregistrate ca atare - nou-angajatii nu figureaza in grila de salariati ai companiei, ci pe statele de plata ale unor firme de HR care ofera servicii de leasing de personal. Aceasta tactica, inspirata de la multinationalele care au mandat clar de la headquarter sa nu depaseasca un anumit numar de angajati, presupune ca o parte din personal sa para ca si cum ar oferi servicii externalizate catre companie. Una dintre firmele care au absorbit nou-angajatii Petrom, in ultimii doi ani, este Smartree Petrom Management, companie al carui obiect de activitate il reprezinta consultanta pentru afaceri si mangement. Potrivit datelor de la registrul comertului, la nivelul lui 2006, compania avea in jur de 200 de angajati si o cifra de afaceri de aproximativ 5,5 mil. euro. In cazul vechilor angajati care nu au dorit sa paraseasca firma, o varianta de scoatere de pe lista de salariati a fost colaborarea pe contracte de consultanta, ca persoane fizice autorizate.

Potrivit agentiilor de recrutare, in ultimii doi ani, a existat un flux permanent de schimbare a cadrelor intre Petrom si Rompetrol - in conditiile in care unele pozitii sunt mai bine platite in Rompetrol, multi au plecat spre compania lui Dinu Patriciu, insa, pentru alte pozitii, salariile si beneficiile sunt mai mari in Petrom, deci, miscarea s-a facut in ambele sensuri. Mai mult, pachetele compensatorii oferite unor fosti directori din Petrom au fost extrem de generoase, suficiente pentru deschiderea a doua afaceri, nu una singura,

Unui angajat entry-level ii trebuie intre trei si cinci ani pana sa fie promovat in zona de middle - management a Petrom, spun specialistii HR si alti patru - cinci ani pana sa acceada spre zona de top management.

Telul Petrom este de a ajunge o companie in oglinda cu OMV, proprietarul ei, spun specialistii implicati in restructurare la nivel de management. Numai ca, potrivit acestora, finalizarea proiectului va mai dura cel putin cativa ani si nu este exclusa o amanare in anumite conditii. Oamenii sunt cheia intr-un proces de restructurare, de ei depinde daca firma se schimba sau nu. In general, de exemplu, in procesele de fuziuni si achizitii, 16% dintre acestea esueaza. Asta spune statistica. Circa 8% esueaza din cauza oamenilor, care nu vor sa se integreze, sa se implice, afirma Roland Teufel, partener in cadrul Ensight, firma de consultanta implicata, de asemenea, in procesul de restructurare a Petrom.

In ceea ce priveste structura de management a Petrom, de la privatizare si pana acum, structura celei mai mari companii din Romania a evoluat de la noua directori, incluzandu-l si pe cel general, la sapte membri ai Directoratului. Au disparut, astfel, din structura de top-management, functiile de director de strategie, planificare, dezvoltare si de director de resurse umane, care se regasesc in continuare in organigrama insa la alte niveluri. Totodata, departamentul Petrom International a fost inlocuit de alte structuri, iar directiile de productie titei si gaze si cea de explorare au fost unite intr-una singura. De altfel, potrivit informatiilor furnizate de Petrom, din cei noua directori existenti in cadrul companiei la momentul privatizarii, doar cinci mai lucreaza in societate, majoritatea fiind consilieri sau secretari.2.4. Diagnosticul tehnologic al intreprinderii Se urmareste cu precadere daca firma face eforturi pentru a urma tendintele din plan international. Studierea infrastructurii TIC, sau a Intranetului unde este cazul este un plus, si poate oferi informatii importante despre modul de lucru intr-o companie. Petrom este cel mai mare productor de petrol i gaze naturale din Europa de Sud-Est, combinnd experiena primei ri din lume productoare de iei, Romnia, i cunotinele internaionale ale grupului austriac OMV, liderul n domeniul petrolier din Europa Central i de Est. Astfel, sunt ndeplinite premisele care fac din Petrom cel mai de succes productor de iei i gaze naturale din Europa de Sud-Est.

n Romnia, Petrom deine dreptul de concesiune pentru 17 de blocuri de explorare, dezvoltare i producie, adic aproximativ 270 de cmpuri comerciale de iei i gaze naturale. Compania opereaz circa 11.000 sonde de iei i gaze pe teritoriul Romniei onshore- i 7 platforme de producie pe platoul maritim romnesc al Mrii Negre.

Petrom evalueaz constant oportunitile de expansiune n Romnia, Marea Neagr, Regiunea Caspic i Rusia. Astfel, la sfritul anului 2008, Petrom i ExxonMobil Explorare i Producie Romnia Ltd au semnat un acord privind explorarea potenialului de hidrocarburi din zona de mare adncime a perimetrului Neptun, de pe platoul maritim romnesc al Mrii Negre. n plus, dezvoltarea internaional a companiei este asigurat de operaiunile din Kazakhstan i Rusia. mpreun cu partenerii si, Petrom desfoar operaiuni de Explorare i Producie n trei zone din Kazakhstan i operaiuni de Explorare n dou zone din Rusia.

Pn n 2010, Petrom i-a stabilit obiective ndrznee, cum ar fi maximizarea i asigurarea produciei pe termen lung; implementarea promovrii rapide a rezervelor i identificarea, respectiv aplicarea, oportunitilor de a reduce costurile.

E&P foloete cu succes noi tehnologii precum: 3D seismic

Forarea de sonde noi, pe baza tehnologiilor noi

Tehnologii pentru zcminte mature care au dus la reducerea frecvenei interveniilor la sond

Noi descoperiri petroliere (Zcmintele Torceti i Delta 4)

n 2008, investiiile E&P n Romnia au nsumat 4.524 mil. RON fiind cu 84% mai mari fa de 2007 i reprezentnd 71% din totalul investiiilor Petrom, n special ca efect al concentrrii pe activitile de dezvoltare i foraj de producie, precum i al programului de modernizare a sondelor, aflat n derulare, dar i ca urmare a achiziiei activitii de servicii petroliere a Petromservice. Obiectivele pentru2010 Obinerea unor costuri de producie competitive;

Implementarea promovrii rapide a rezervelor;

Meninerea ratei de nlocuire a rezervelor la nivelul anului 2008;

Modernizarea zcmintelor cu potenial ridicat i mbuntirea fiabilitii echipamentului;

Rennoirea suprafeei de explorare pentru a permite nlocuirea continu a resurselor;

Recrutarea i pstrarea de resurse umane cu potenial;

Deblocarea i meninerea distribuiei de gaze;

Implementarea sistemelor i proceselor HSEQ la cele mai nalte standarde.

Una din realizrile majore ale anului trecut a fost stabilizarea produciei de iei. In 2008, Petrom a produs in Romania 4,54 mil tone de iei i condensat i 5,55 mld mc de gaze naturale sau un echivalent de 68,98 mil bep. Producia medie zilnic in Romania a ajuns la 188.476 bep/zi (cu 2,4% mai mic fa de 2007).

Stabilizarea produciei de iei la 89.300 bep/zi a fost obinut prin performana imbuntit a forajului, modernizarea sondelor i aplicarea de noi tehnologii privind productivitatea sondelor.

Nivelul produciei de gaze in 2008 a fost afectat de presiunea ridicat din reeaua de transport a gazelor, de intreruperile temporare neplanificate ale activitii unor clieni importani din industria de ingrminte in a doua jumtate a anului 2008 i de numrul mic de sonde noi de gaze spate in 2008 (11 sonde noi de gaze realizate in 2008 fa de 15 in 2007).

Petrom deine dou rafinrii n cea mai strategic zon industrial, localizat n regiunea de sud a Romniei. Capacitatea de prelucrarea celor dou rafinrii, Arpechim i Petrobrazi, reprezint aproximativ 40% din capacitatea Romniei de procesare a ieiului, avnd posibilitatea de a procesa ieiintern i din export. Capacitatea evaluat a rafinriei Petrobrazi este de 4,5 mil. tone/an iar a rafinriei Arpechim de 3,5 mil. tone/an.

Divizia Gaze Naturale comercializeaz gazele naturale asigurate de ctre Divizia E&P Petrom i de ctre furnizorii externi de gaze naturale locali i din import.

n anul 2007 Divizia Gaze Naturale a raportat un profit operaional de 123 mil. lei, peste nivelul anului 2006, datorit cantitilor vndute de gaze naturale.Volumul de gaze naturale vndute de ctre Petrom n 2007 a crescut cu 6% fa de 2006 dei nivelul consumului total de gaze naturale n Romnia a sczut.

Datorit disponibilitii reduse n vara lui 2007 a capacitaii de depozitare, cauzat de iarna clduroasa 2006/2007 i n consecina de reducerea extraciilor din depozite n timpul rece, Petrom a fost forat s reduc programul de nmagazinare. La sfritul perioadei de injecie Petrom a nmagazinat un volum de 400 mil. mc. de gaze naturale, mai mic dect volumul nmagazinat in 2006, 504 mil. mc.

ncepnd cu 1 octombrie 2007, a fost creeat o divizie nou n cadrul Petrom, subordonat Managerului responsabil cu activitile Gaze Naturale, Energie i Produse Chimice. Noua divizie va constitui o interfa unic a Petrom cu partenerii externi i consumatorii interni i externi de pe piaa de energie. Strategia const n alctuirea unui portofoliu de proiecte acoperind diferite tipuri de energie din surse convenionale (CECC) i surse regenerabile (energie geotermal, energie eolian, hidroenergie, energie solar).

Primul proiect, presupunnd investiii de 500 mil. Euro, const n construirea unei Centrale Electrice cu Ciclu Combinat (CECC), cu o capacitate instalat de aproximativ 860 MW, n vecintatea rafinriei Petrobrazi. Centrala va fi aprovizionat cu gaze naturale printr-o conduct a Transgaz.

Doljchim(Divizia Produse Chimice) este o unitate reprezentativ a industriei chimice din Romnia, deinnd o pondere semnificativ n producerea ngrmintelor chimice i metanolului att pe piaa intern, ct i pentru export.

n peste 40 de ani de activitate productiv, n ceea ce privete relaiile cu partenerii de afacere interni i strini, Doljchim Craiova i-a ctigat un prestigiu stabil prin profesionalism, competen i seriozitate.

Doljchim Craiova este unicul productor de ngrminte chimice din sud-vestul rii (o zon agricol important a Romniei) i un productor important de metanol.

Rafinria Petrobrazi -O rafinrie romneasc de renume Localizat ntr-o zon industrial important din Romnia, rafinria Petrobrazi va fi n centrul ateniei noastre n urmtorii 5 ani, dup finalizarea investiiilor n Arpechim. Scopul nostru este s facem din Petrobrazi una dintre rafinriile de renume din Romnia.

Investiii principale

Dup investiii majore de modernizare fcute n Arpechim (instalaia ISAL, instalaia nou de hidrotratare distilat de vid HDV i noua fabric de hidrogen), programul aprobat de investiii n valoare de 1,1 mld. Euro (2006-2010) va fi dedicat n special rafinriei Petrobrazi, avnd urmtoarele obiective:

Creterea capacitii unitii de distilare atmosferic i n vid de la 4.5 mil. tone/an la 6 mil. tone/an; n acelai timp, sunt prevzute creteri de capacitate sau retehnologizri i pentru alte instalaii tehnologice.

Extinderea instalaiei de cocsare;

Construirea primei uniti de hidrocracare din Romnia i a unei instalaii noi de obinere de hidrogen.

Modernizarea sistemului de utiliti pentru a asigura eficiena produciei i a consumului utilitilor, precum i reorganizarea reelei de distribuie.

Investiii de protecia mediului pentru minimalizarea emisiilor de SOx, NOx, etc.

Investiii n capaciti de depozitare i logistic viznd redimensionarea, modernizarea parcurilor de rezervoarei construirea unor capaciti noi de stocare, n vederea asigurrii flexibilitii sistemului de livrare a produselor.

Rafinria Arpechim orientat pe protecia mediului i siguran

In timp ce investiiile din Petrobrazi se concentreaz pe creterea capacitii de rafinare, investiiile din Arpechim se concentreaz mai mult pe protecia mediului, pe siguran i pe cerinele de calitateUE.

Datorit unor investiii anterioare importante (instalaia ISAL, instalaia nou HDV i fabrica nou de hidrogen), standardele UE pentru combustibili au fost implementate cu succes i a inceput deja producia de EURO 5.

Investiii principale:

Investiiile viitoare vor fi in domeniul consumurilor energetice, imbuntirea i optimizarea produciei.

Se vor construi noi conducte pentru transportul de iei i de produse petroliere care s asigure o mai bun conexiune cu Petrobrazi i creterea sinergiilor intre rafinrii.

Se va moderniza sistemul de utiliti pentru a asigura eficiena crescut a produciei i a consumului de utiliti i se va reorganiza reeaua de distribuie.

Investiii in protecia mediului pentru minimalizareaemisiilor de SOx, NOx, etc.

Investiii in capaciti de depozitare i logistic vizand redimensionarea, modernizarea parcurilor de rezervoarei construirea unor capaciti noi de stocare, in vederea asigurrii flexibilitii sistemului de livrare a produselor.

2.5. Diagnosticul de mediu al intreprinderii

Managementul mediului n Petrom se bazeaz pe o abordare prudent i are ca scop minimizarea impactului proceselor i produselor noastre asupra mediului.Petrom se angajeaz s protejeze mediul. Prin urmare, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser se msoar n mod sistematic, cu scopul de a genera informaiile necesare pentru dezvoltarea strategiei durabile a companiei i a unei strategii specifice n domeniul emisiilor cu coninut de carbon. Exemplele de proiecte, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, includ o instalaie de cogenerare n divizia E&P (aproape de finalizare, cu reducerea emisiilor de CO2 estimat la 303.800 tone/an) precum i un proiect pentru reducerea oxizilor de azot (N2O) n Doljchim (iniiat la mijlocul anului 2008, cu reducerea emisiilor echivalente de CO2 estimat la 260.000 tone/an).

Utilizarea eficient a energiei face parte, n mod evident, din categoria msurilor menite s susin dezvoltarea durabil i s limiteze schimbrile climatice. Eficiena energetic este un domeniu de interes major n toate diviziile noastre.

O condiie prealabil pentru mbuntirea eficienei energetice s-a realizat n 2008, prin punerea n aplicare a unui nou sistem de monitorizare a energiei. Acesta implic peste 1.200 de contoare de energie electric de mare performan, conectate prin sistemul global de comunicaii mobile la serverele centrale. Datele furnizate de ctre sistem ajut managerii n luarea deciziilor de a ine sub control consumul de energie.

mbuntiri semnificative n domeniul eficienei energetice sunt realizate progresiv n divizia E&P, pe parcursul procesului de modernizare a infrastructurii. De exemplu, cteva sute de cazane vor fi nlocuite n urmtorii ani, cu impact semnificativ asupra eficienei energetice i a emisiilor de gaze cu efect de ser. Pe lng nlocuirea cazanelor, aciunile din domeniul eficienei energetice includ dezvoltarea instalaiilor de cogenerare, precum i utilizarea n scopuri energetice a gazelor ce nu pot fi comercializate.

Creterea eficienei energetice reprezint un element principal al proceselor de transformare din cadrul diviziei Rafinare i eforturile noastre de pe parcursul ntregului an au contribuit la o mbuntire semnificativ a performanei de eficien energetic. n 2008, am implementat o serie de programe de eficien energetic, care au inclus reducerea consumului de utiliti, optimizarea reelelor de aburi din rafinrii, repararea reelelor de nsoire a aburului, nlocuirea oalelor de condens, precum i creterea eficienei cazanelor. Efectul cumulativ al programelor din 2008 s-a materializat n reducerea consumului propriu de iei la 11,5 %, comparativ cu 12,5% n 2007.

Ne angajm s continum acest proces, cu scopul de a atinge obiectivele pe termen mediu ale diviziei Rafinare. mbuntiri semnificative se vor realiza pe parcursul implementrii programului de investiii, Vision 2010. Acestea au loc ca urmare a integrrii mai bune a cldurii n instalaia retehnologizat de distilare a ieiului, construirii unei instalaii de hidro-cracare, de ultim generaie, precum i ca urmare a modernizrii reelei de utiliti. Alte programe de mbuntire a eficienei energetice se refer la punerea n funciune, n toate instalaiile din rafinrie, a unui sistem de control digital, cu o capabilitate de msurare mbuntit, care s optimizeze producia i s reduc consumul de energie, instalarea de arztoare cu emisii sczute de oxizi de azot, la generatoarele de aburi, incluznd mbuntirea conservrii cldurii, aparatur de msur i control, dar se mai refer i la optimizarea proceselor de rafinare.

Pentru a finaliza acest proces de transformare i, implicit, pentru a ne atinge obiectivele de eficien energetic pe termen mediu, vom continua s combinm rezultatele unei mbuntiri continue a activitii curente, cu rezultatele unei mbuntiri semnificative, ca urmare a implementrii programului de investiii.

Pentru a minimiza daunele aduse mediului, ca urmare a scurgerilor accidentale (coroziunea reprezint nc o cauz major), divizia E&P a dezvoltat un plan specific de intervenie, pentru fiecare grup de zcminte i a constituit echipe locale de intervenie, n caz de scurgeri.

Programul de modernizare a sondelor a contribuit semnificativ la reducerea impactului asupra mediului. Acesta s-a aplicat la 5.000 de sonde n toate perimetrele de uscat i a inclus curirea locaiei, remedierea solului, tratarea lamului, gestionarea i eliminarea deeurilor. n octombrie 2008, programul a primit Premiul Naional Romn pentru Excelen n Proiect.

n scopul de a prelucra i elimina deeurile care au rezultat, n principal, din poluarea istoric, dar i din abandonarea sondelor vechi i a instalaiilor aferente, divizia E&P a nceput construirea propriei infrastructuri pentru gestionarea deeurilor. Aceasta include opt instalaii de depozitare temporar, 15 instalaii de bio-remediere pentru decontaminarea solului i opt depozite de deeuri.

Eforturile de conformare la legislaia european au continuat i n 2008. Prenregistrarea substanelor periculoase, conform reglementrilor REACH (nregistrarea, Evaluarea i Autorizarea substanelor chimice), s-a realizat n timp util. O atenie deosebit s-a acordat mbuntirii sistemului de monitorizare a conformitii cu cerinele reglementrilor de mediu, prin intermediul unor platforme IT moderne. n Petrom, mai mult de 50% dintre punctele de lucru au autorizaii de mediu, iar celelalte sunt n proces de autorizare. Petrom va depune toate eforturile pentru a realiza conformitatea total n 2009.

Date privind Performana de Dezvoltare Durabil n 2008

* Indicatorii referitori la sigurana muncii i mediu au fost auditai i confirmai de Ernst &Young. Nu sunt inclui indicatori pentru Kazahstan i Petrom Marketing deoarecesistemele de raportare HSE aferente sunt n curs de implementare** Angajaii sunt definii ca fiind persoane care au un contract de munc cu Petrom S.A.

ANALIZA SWOT

Puncte fortePuncte slabe

- Echilibru financiar bun (desi situatia s-a deteriorat comparativ cu perioada anterioara);-rezultate financiare considerabil de la privatizarea companiei;

- Profitabilitate ridicata in zona de Explorare si Productie;- lichiditate i solvabilitate peste nivel optim;

- calitatea produselor oferite;

- rezerve mari de iei i capacitate ridicat de

rafinare, la ambele capitole deinnd mai

mult de jumatate din intreg grupul OMV;

- personal calificat.

- nivelul de independen a firmei i rentabilitatea economic i financiar bun sunt premise favorizante pentru obinerea de credite n vederea dezvoltrii ;

- poziia de monopol la producia de iei;

- activitile integrate de explorare, producie, distribuie i comercializare;

- reeaua naional de distribuie;

- cota de piata ridicat n activitile de distribuie produse petroliere i n alte activiti;

- volumul ridicat al investiiilor;

- strategiile care au dus la consolidarea industriei petroliere romnesti ntr-un operator integrat puternic.

- Companie integrata pe verticala;

- Retea de distributie extinsa si modernizata- gradul de indatorare mult mai redus- vulnerabilitate mai redusa la riscurile de crestere a costurilor de finantare de catre creditori.

- indicatorii de evaluare a aciunilor (PER,

P/Bv) mai puin favorabili dect la alte

companii petroliere din regiune;

- consum energetic mare n rafinrii, ceea ce

face necesare investiii serioase pentru

creterea marjelor de rafinare-eficiena redus la nivelul unor activiti;

-numrul mare de angajai i puterea de influen a sindicatului angajailor;

- Profitabilitate afectata de investitiile masive;- pierderi majore (609 milioane lei) din reevaluarea stocurilor de titei si de produse petroliere la sfarsitul anului trecut

OportunitatiAmenintari

- descoperirea de noi cmpuri petroliere in zona Mrii Caspice, tieiul caspic avnd marje mai bune de exploatare; - extinderea reelei de distribuie n afara granielor rii.

- Rezerve probabile sau dovedite insemnate- promovarea energiei din surse regenerabile-potentialul geothermal al Romaniei

- biocombustibilul

- crestere a cotei de piata- oscilaiile mari pe piaa petrolului;- eventuale conflicte n zona Mrii Caspice.

- Concurenta puternica- Modificarea cadrului legislativ poate altera situatia companiei

-imagine afectata de litigii cu salariatii

-crestera costurilor de finantare

3.Diagnosticul financiar al intreprinderii3.1. Analiza pozitiei financiare a intreprinderii Diagnosticul financiar const ntr-un ansamblu de instrumente i metode care permit aprecierea situaiei financiare i a performanelor unei ntreprinderi.

Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaia financiar a ntreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de meninere i dezvoltare n mediul specific economiei locale. n sens general, finalitatea diagnosticului financiar const n oferirea de informaii financiare att celor din interiorul ntreprinderii, ct i celor interesai din afara acesteia.

Folosind metode i tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaiei financiare trecut i actual, pe baza informaiilor furnizate pentru luarea deciziilor de ctre conducere acesta vizeaz viitorul.

Informaiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaiile financiare simplificate care cuprind: bilanul, contul de profit i pierdere, anexa la bilan.

Situatia echilibrului financiar al societatii:ECHILIBRUL BILANTIERlei(%)

dec.2006dec.2007dec.2008dec.2008/ dec.2007

Active imobilizate13.092.904.75216.374.829.97819.806.000.87610,72%

Datorii pe termen lung22.141.01228.982.01021.371.137-26,26%

Provizioane pt. riscuri si chelt.4.753.739.9045.196.454.2365.558.792.2526,97%

Capitaluri proprii12.324.704.63013.184.118.60513.692.357.1763,85%

FOND DE RULMENT4.016.232.1312.042.617.2511.150.478.282-43,68%

Stocuri1.465.128.6191.922.375.3432.184.676.97613,64%

Creante1.360.715.8062.015.809.7272.320.217.45515,10%

Cheltuieli in avans89.716.94095.376.12446.908.554-50,82%

Datorii nefinanciare pe termen scurt2.257.229.7552.580.025.4273.473.578.09034,63%

Venituri in avans101.676.497171.453.281154.752.944-9,74%

NECESAR DE FOND DE RULMENT565.206.4501.289.974.864931.205.544-27,81%

Disponibilitati3.451.025.681752.642.387219.272.738-70,87%

Datorii financiare pe termen scurt000-

TREZORERIA NETA3.451.025.681752.642.387219.272.738-70,87%

Total activ19.459.491.79821.161.033.55922.900.851.5998,22%

Total datorii2.279.370.7672.609.007.4373.494.949.22733,96%

In primele sase luni ale anului, valoarea activelor totale a sporit cu 8,22% comparativ cu decembrie 2007. Din valoarea totala a acestora (22,9 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 6,54 miliarde euro), o pondere covarsitoare o au activele imobilizate, a caror valoare se ridica la 18,13 miliarde lei (in crestere cu 10,72%). Valoare este ridicata, insa trebuie avut in vedere specificul activitatii. Cresterea imobilizarilor corporale este justificata de companie prin investitiile efectuate in segmentul de Exploatare si Productie prin achizitia si integrarea Petromservice, pentru dezvoltarea si modernizarea sondelor, a instalatiilor si a echipamentelor de productie. Imobilizarile financiare s-au redus de la 5,5 miliarde lei la 4,6 miliarde lei, in conditiile in care o parte din plasamentele companiei in fondurile umbrela s-a redus. Valoarea provizioanelor s-a majorat cu aproape 7%, datorita constituirii unor provizioane pentru pierderi din deprecierea activelor la Doljchim dar mai ales a unor provizioane pentru litigii si pentru riscuri si cheltuieli aferente unor litigii cu salariatii (ce au la baza interpretari diferite ale unor prevederi din Contractul Colectiv de Munca, privind primele de Craciun si Paste). In acest al doilea caz, valoarea provizioanelor constituite a fost de 446,6 milioane lei. Capitalurile proprii s-au majorat cu 4%, ajungand la 13,69 miliarde lei, avand la baza retinerea unei parti consistente din profitl net aferent exercitiului financiar 2007 si a rezultatului din primele sase luni ale acestui an. Astfel, la nivelul primului palier al bilantului, asistam la o reducere insemnata a fondului de rulment (-43,68%, pana la 1,15 miliarde lei) si este justificabila prin dinamica mai accelerata a valorii activelor imobilizate, comparativ cu cea inregistrata de capitalurile proprii (principala sursa de finantare a acestora). Suma nu este neglijabila, insa planurile de investitii ambitioase vor conduce la cresterea accelerata a valorii activelor companiei, iar finantarea acestora din surse proprii nu poate fi sustinuta. Recent, Petrom a anuntat ca intentioneaza sa contracteze un credit de 500 milioane euro, pentru finantarea programului de investitii. Si la cel de-al doilea nivel bilantier asistam la o deteriorare a echilibrului financiar. Cresterea valorii stocurilor cu 13,64% nu este neaparat un aspect nefavorabil (fiind bazata in principal pe scumpitea titeiului, in ultima perioada), in timp ce avansul de 15,1% consemnat la nivelul creantelor este explicabil prin cresterea sustinuta a cifrei de afaceri in S1 2008. Necesarul de fond de rulment s-a diminuat cu 27,81%, la 931 milioane lei. La nivelul disponibilitatilor asistam la cea mai semnificativa variatie (-70,87%). Valoarea acestora a ajuns la 219,27 milioane lei, ca urmare a cheltuielilor de capital (credite acordate filialelor si plata dividendelor catre Stat). Societatea nu are credite angajate pe termen scurt, ceea ce face ca trezoreria neta sa fie egala cu disponibilitatile aflate in casa si conturile bancare. Per ansamblu, societatea are o situatie echilibrata din punct de vedere financiar, insa investitiile masive din ultima perioada au condus la o deteriorare a acestuia, comparativ cu perioadele anterioare. Lichiditatea imediata s-a redus la 6,31%, nivel net inferior celor din perioadele anterioare (2006: 152,89%, 2007: 29,17%).3.2. Analiza performantelor intreprinderii Performana ntreprinderii pe baza rentabilitii are n vedere rezultatele obinute prin utilizarea factorilor de producie, respectiv cele recunoscute i prezentate n contul de profit i pierdere, precum i rezultatul obinut din deinerea factorilor de producie, de natura ctigurilor i pierderilor nerecunoscute ca urmare a unor tranzacii i care este o component a rezultatului global. Msurarea performanelor ntreprinderii vizeaz n mod esenial msurarea profitului.Performana financiar a unei entiti se refer la profiturile pe care aceasta le obine din resursele pe care le controleaz, la componentele acestor profituri i la caracteristicile acestor componente.

Soldurile Intermediare de Gestiune (SIG)SIG2006 (mil lei)2007 (mil lei)2008 (mil lei)

Vanzari din marfuri559948851955

Cheltuieli privind marfurile199396874

Marja comerciala

Productie vanduta7491179615796

Productie imobilizata2622142

Productia exercitiului

Cheltuieli materiale443040466581

Valoare adaugata

Cheltuieli cu personalul174516582329

Impozite si taxe261372583

Excedentul brut din Exploatare

Venituri din provizioane de exploatare1341612485904

Alte venituri din exploatare38658140

Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele din exploatare4854611548

Alte cheltuieli din exploatare36743746412

Rezultatul exploatarii

Venituri financiare5174961932

Cheltuieli financiare7483131635

Rezultatul brut al exercitiului

Impozit pe profit261372583

Rezultatul net al exercitiului

Structura contului de profit i pierdere pe cele trei tipuri de activiti permite degajarea unor solduri de acumulri bneti poteniale, destinate s ndeplineasc o anumit funcie de remunerarea factorilor de producie i de finanare a activitii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabil a contului de profit i pierdere pentru a pune n eviden: modul de funcionare i rentabilitatea ntreprinderii ca marj comercial, producie a exerciiului, valoare adugat, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatrii, rezultat curent i rezultat net al exerciiului. Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, etape succesive n formarea rezultatului final. Construcia indicatorilor se realizeaz n cascada pornind de la cel mai cuprinztor (producia exerciiului + marja comerciala) i ncheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflect rezultatul gestiunii financiare la treapt respectiv de acumulare.

ntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop:

aprecierea creterii bogiei, generate de activitatea ntreprinderii;

descrierea repartizrii bogiei create de ntreprindere ntre: salariai i organismele sociale,

stat, acionari, ntreprindere;

nelegerea formrii rezultatului net;

studiul structurii activitii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluiei n timp a

acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adugate, ponderea exportului

etc.);

studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forei de munc,

randamentul echipamentului industrial etc.;

analiza rentabilitii;

analiza evoluiei n timp prin calcularea variaiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaii i stabilirea, dac este cazul,

de msuri corectoare.1

Relaiile care stau la baza construirii Tabloului SIG sunt urmtoarele:

1. Marja comercial = Venituri din vnzarea mrfurilor- Cheltuieli privind mrfurile vndute

2. Producia exerciiului = Producia vndut

+ Variaia produciei stocate

+ Producia imobilizat

3. Valoarea adugat = (Producia exerciiului + Marja comercial)

- Consumuri intermediare (Cheltuieli cu materii prime, materiale i

cheltuieli cu lucrri i servicii executate de teri)

4. Rezultatul brut din exploatare (excedent sau deficit)

EBE = Valoarea adugat

+ Subvenii de exploatare

- Impozite, taxe i vrsminte asimilate

- Cheltuieli cu personalul

5. Rezultatul exploatrii = Excedent brut din exploatare

+ Alte venituri din exploatare

+ Alte venituri din provizioane

- Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele

- Alte cheltuieli de exploatare

6. Rezultatul curent = Rezultatul exploatrii- Cheltuieli financiare

7. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare

8. Rezultatul brut al exerciiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar

9. Rezultatul net al exerciiului = Rezultatul brut al exerciiului Impozitul pe profitCapacitatea de autofinantareIn cele ce urmeaza vom aprecia capacitatea de autofinantare a intreprinderii. Acest element reflecta potentialul financiar de crestere economica a ntreprinderii, respectiv sursa interna de finantare generala de activitatea indsutriala si comerciala a acesteia destinata sa asigure.

Element de calcul2006 (mil lei)2007 (mil lei)2008 (mil lei)

Profit net22851.7781.022

Venituri din subventii pentru investitii6458789217913

Cheltuieli cu amortizarea215428483697

Cheltuieli cu provizioanele479351966262

Capacitatea de autofinantare27741930- 6932

Rata de distribuie a profitului44%61%-

Dividente566445664456644

Autofinantarea

Capacitatea de autofinantare a fost calculata prin metoda aditiva si anume, adunarea la profitul net a elementelor de cheltuieli calculate si scaderea elementelor de venituri calculateValorile pozitive si mari ale capacitatii de autofinantare exprima independenta financiara a intreprinderii reflectand un flux de disponibilitati banesti real sau potential.3.3. Analiza pe baza de ratePrincipiul metodei ratelor consta in calcularea raporturilor caracteristice intre marimile financiare. Aceasta metoda permite sa se puna in evident anumite aspecte semnificative relative la bilant, la contul de profit si pierdere sau la tabloul fluxurilor.

Ratele referitoare la structura activuluiAceste rate se raporteaza la totalul bilantului.Indicatorii structurii activului 2006 20072008

Rata activelor fixe (Active fixe/Total activ)67,28%77,39%79,46%

Rata activelor circulante (Active circulante/Total activ)32,72%22.61%20,54%

Rata imobilizarilor (Active imobilizate/Total Activ)63,44%71,11%60,25%

Rata creantelor (Creante/Total Activ)7,46%9,97%6,98%

Rata stocurilor (Stocuri/Total activ)7,53%9.08%9.6%

Rata activelor fixe 79,46% in crestere fata de anii precedent. . Rata activelor circulante se afla intr-o usoara scadere desi creantele si disponibilitatile au crescut.

Rata imobilizarilor a scazut in 2008 datorita faptului ca s-a renuntat la anumite obiecte de patrimoniu. Ratele referitoare la structura pasivului si solvabilitatea intreprinderii

Indicatorii structurii pasivului200620072008

Solvabilitatea (Capital propriu/Total pasiv)54%50.53%49,28%

Rata globala de indatorare (Datorii/Total Pasiv)10,4%10,65%18,54%

Levierul financiar (Datorii/Capital propriu)19,3%21,09%37,63%

Valorile solvabilitatii patrimoniale arat o capacitate bun a societii de a-i acoperii activele totale din surse proprii, desi in ultimul an este intr-o usoara scadere. Rata globala de indatorare de 18,54% in 2008 nu reprezinta un nivel foarte mare de indatorare. Ratele de lichiditate

Analiza lichiditii societatii urmrete capacitatea acesteia de a-i achita obligaiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum i evaluarea riscului incapacitii de plat.Indicatorii lichiditatii200620072008

Lichiditate generala (Active circulante/Datorii totale)180%195.96 %190.95%

Lichiditate relative (Active circulante/Datorii curente)158,56%234,21%331,05%

Lichiditate imediata1.8%3,45%19.57%

Rata de lichiditatea curent - compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). Rata de lichiditatea imediat - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitilor bneti.

Lichiditatea imediata prezinta problem, deoarece exista riscul de a nu se putea lua finantare.Indicatorii de rentabilitate

re=Pe/At rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr rentabilitatea financiara

rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilorrc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumateRentabilitatea veniturilor exprim eficiena valorificrii produselor i serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.

Rentabilitatea costurilor msoar eficiena consumului de resurse umane i materiale; se situeaz la un nivel sczut, nregistrnd aproximativ aceeai evoluie ca i rata rentabilitii veniturilor.

Rentabilitatea economic reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite pe termen lung, att proprii ct i mprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) i al riscului economic i financiar pe care i l-au asumat acionarii i creditorii uniti. Rata rentabilitii economice nregistreaz un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.

Rentabilitate financiar msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii. Rata rentabilitii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii. Rata rentabiliti financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

Indicatorii rentabilitatii200620072008

Rentabilitatea economica10,1%9,2%5,25%

Rentabilitatea financiara18,5%13,4%7,5%

Rentabilitatea comerciala17,2%16,9%6,3%

Denumire indicator200620072008

Marja bruta din vanzari (CA - chelt. mat, utilit, mfa)/CA66 %67 %6,07 %

Rentabilitatea profitului de exploatare (profit exploat/CA)21,2 %16 %7,8 %

Rentabilitatea profitului brut (profit brut/CA)19,5 %17,5 %9,6 %

Rentabiliatatea profitului net (profit net/CA)17,5 %14,5 %6,1 %

Indicatorii de gestiune( mil lei)Indicatori200620072008

Cifra de afaceri130781228416751

Stocuri146519222394

Creante145221091741

Casa si conturile in banci3451753261

Active circulante636647865084

Furnizori120817602230

Cheltuieli cu personalul174516582329

Durata de rotatie a:(zile)Stocurilor40,8857,1052,16

Creantelor40,5262,6637,93

Disponibilitatilor96,3122,375,68

Activelor circulante177,67142,20110,77

Furnizorilor33,7152,2948,59

Ch. cu personalul48,7049,2650,74

Viteza de rotatie a:(zile)Stocurilor8,96,396,99

Creantelor95,829,62

Disponibilitatilor3,7816,3164,18

Activelor circulante2,052,563,29

Furnizorilor10,826,977,51

Ch. Cu personalul7,497,47,1

Durata de rotatie a creantelor arata ca firma incaseaza mult mai lent fata de termenele de plata a furnizorilor, ceea ce s-ar concretiza intr-un dezechilibru. In genereal se observa o durata de rotatie a elementelor de active mare si a celor de pasiv mica, situatie total opusa celei optime. Desigur, acest fapt poate inseamna dificultati majore pentru companie, insa exista posibilitatea incheierii unor contracte profitabile care sa scada costurile desi acesti indicatori arata valori contrare.Viteza de rotatie a stocurilor exprima viteza cu care o companie isi roteste stocurile necesare pentru a sustine o valoare data a vanzarilor. De asemenea, arata capacitatea conducerii.

Viteza de rotatie a creantelor exprima viteza cu care o companie isi roteste creantele detinute pentru a realiza un anumit volum al vanzarilor. Ea demonstreaza capacitatea conducerii de a determina clientii sa plateasca rapid pentru bunurile si serviciile deja livrate. de a reduce costul, mentinand fondurile blocate in stocuri la un nivel minim.Viteza de rotatie a furnizorilor arata gradul de dependenta al companiei de finantarea pe baza creditului-furnizor.3.4. Analiza fluxurilor de numerar

2006 (mil lei)2007 (mil lei)2008 (mil lei)

I. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare

ncasri n numerar din vnzarea de bunuri si prestarea de servicii 130771228316749

ncasri n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane si alte venituri 567487

Pli n numerar ctre furnizorii de bunuri si servicii 128901326215250

Pli n numerar ctre si n numele angajailor, pli efectuate de angajator n legtur cu personalul 174516572328

Taxa pe valoarea adugat pltit ---

Alte impozite, taxe si vrsminte asimilate pltite 727601828

Numerar generat de exploatare 295424854384

Dobnzi ncasate 27723568

Dobnzi pltite (52)-5375

Impozit pe profit pltit (247)(262)(683)

Fluxuri de numerar nete din activiti de exploatare

II. Fluxuri de numerar din activiti de investiii

ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri si cldiri, instalaii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung 410180176

ncasri si pli n numerar din alte activiti de investiii 293738206404

Plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri, mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung (1920)(3637)(6217)

Dividende ncasate ---

Fluxuri de numerar nete din activiti de investiie

III. Fluxuri de numerar din activiti de finanare

ncasri din mprumuturi pe termen lung/rambursri (478)-1768

ncasri din mprumuturi pe termen scurt/rambursri 37-64

Pli pentru operaiunile de leasing financiar ---

Dividente pltite (395)(1422)653

Fluxuri de numerar nete din activiti de finanare

Efectele variaiei ratei de schimb aferente numerarului si

echivalenelor de numerar 2813991478

Fluxuri de numerar Total

Numerar si echivalene de numerar la nceputul perioadei 44993451752

Numerar si echivalene de numerar la finele perioadei 3451752261

Calculat dupa metoda indirecta, fluxul de numerar disponibil va fi:Element de calcul2006 (mil lei)2007 (mil lei)2008 (mil lei)

Profit net228517781022

Amortizare215428483697

Dobanzi22523568

Cash-flow de gestiune466448614787

Cresterea economica619077187522

Flux de numerar disponibil-1526-2857-2735

Creditorilor astfel:-12507-21555-2274

Dobanzi22523568

Datorii financiare12732217902342

Actionarilor astfel:22211650499

Profit net228517781022

Capitaluri proprii64128523

ANALIZA SWOT

Puncte fortePuncte slabe

- Echilibru financiar bun (desi situatia s-a deteriorat comparativ cu perioada anterioara);-rezultate financiare considerabil de la privatizarea companiei;

- Profitabilitate ridicata in zona de Explorare si Productie;- lichiditate i solvabilitate peste nivel optim;

- calitatea produselor oferite;

- rezerve mari de iei i capacitate ridicat de

rafinare, la ambele capitole deinnd mai

mult de jumatate din intreg grupul OMV;

- personal calificat.

- nivelul de independen a firmei i rentabilitatea economic i financiar bun sunt premise favorizante pentru obinerea de credite n vederea dezvoltrii ;

Nivel scazut al rentabilitatii.

Exista intarzieri privind incasarea creantelor.

Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.

- consum energetic mare n rafinrii, ceea ce

face necesare investiii serioase pentru

creterea marjelor de rafinare

-eficiena redus la nivelul unor activiti;

-numrul mare de angajai i puterea de influen a sindicatului angajailor;

- Profitabilitate afectata de investitiile masive;

- pierderi majore (609 milioane lei) din reevaluarea stocurilor de titei si de produse petroliere la sfarsitul anului trecut

OportunitatiAmenintari

- Rezerve probabile sau dovedite insemnate- promovarea energiei din surse regenerabile

-potentialul geothermal al Romaniei

- biocombustibilul

- crestere a cotei de piata- concurenta straina si autohtona;

-Risc mediu de exploatare.

Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.

- Modificarea cadrului legislativ poate altera situatia companiei

-imagine afectata de litigii cu salariatii

-crestera costurilor de finantare

4. Evaluarea unui proiect de investitii4.1. Fundamentarea costului investitiei Compania are un plan concret ca pana in 2012 sa reuseasca reabilitarea si modernizarea principalei rafinarii Petrobrazi, ceea ce reprezinta obiectivul strategic al programului de investitii pe termen lung. Abia dupa 2012, o vanzare a rafinariei Arpechim va fi luata in considerare de Petrom. Precizam ca oricum vanzarea segmentului de petrochimie al Arpechim catre Oltchim a fost deja agreata de Petrom, singurul impediment pentru realizarea tranzactiei fiind reprezentat de gasirea de catre AVASa unei modalitati de sustinere financiara a tranzactiei.

Furnizarea de energie pentru viitor Petrom i urmrete obiectivul de a securiza furnizarea de energie, reducnd n acelai timp impactul schimbrilor climatice asupra mediului. Pentru realizarea acestui obiectiv, Petrom se angajeaz s promoveze proiecte n urmtoarele domenii:

Energie din surse regenerabile, care poate fi inclus n portofoliul su de afaceri;

Soluii inovative pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, ca urmare a producerii de energie din combustibili fosili, precum i a proceselor industriale (de exemplu, captarea i stocarea geologic a CO2, centrale electrice cu zero emisii);

Eficiena energetic.

Resurse dedicate promovrii energiilor viitorului Cu scopul de a valorifica oportunitile din domeniile menionate anterior, Petrom a stabilit un grup de lucru, compus din experi din toate segmentele de activitate ale companiei. Acetia lucreaz n strns legtur cu OMV Future Energy Fund i se concentreaz pe identificarea i analizarea proiectelor poteniale, oferind soluii de finanare, suport, dar i legtur cu prile relevante externe (de exemplu, institute de cercetare, universiti etc).

Pentru a furniza suportul financiar proiectelor din domeniul energiilor viitorului, s-a alocat un buget special, din care se finaneaz diferena necesar proiectului de investiii pentru a atinge pragul de rentabilitate, precum i iniierea proiectelor de cercetare sau a celor pilot. Finanarea proiectelor se realizeaz pe baza recomandrii Comitetului Consultativ al OMV Future Energy Fund. Acest comitet este compus din patru oameni de tiin, recunoscui pe plan internaional, specializai n energie i schimbri climatice, precum i din trei reprezentani ai segmentelor de activitate din OMV.

apte proiecte sunt deja aprobate Pn la sfritul anului 2008, au fost aprobate apte proiecte, din mai multe iniiate. Proiectele sunt susinute de un buget de aproximativ 3 mil EUR, n perioada 2008-2009. Acestea se nscriu n urmtoarele arii:

Energie geotermal;

Captare de CO2, combinat cu mbuntirea factorului de recuperare a ieiului;

Centrale electrice cu zero emisii;

Eficien energetic;

Biogaz;

Biocombustibili.

n cele ce urmeaz prezentm o imagine general a portofoliului Petrom n domeniul energiilor viitorului.

Potenialul geotermal al Romniei Proiectul are ca obiectiv evaluarea potenialului geotermal al Romniei, n vederea producerii de energie termic i electric din sondele abandonate. Proiectul face parte din strategia Grupului OMV n domeniul geotermal i a fost realizat de Universitatea din Oradea.

Zcmntul Turnu Captarea de CO2, combinat cu creterea gradului de recuperare a ieiului Proiectul are ca obiectiv evaluarea viabilitii procesului de separare a CO2 din producia de gaze i injectarea acestuia napoi n zcmnt, pentru creterea gradului de recuperare a ieiului, realizndu-se totodat i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser. Proiectul se concentreaz pe studiul de zcmnt, precum i pe studiul de prefezabilitate pentru instalaiile de suprafa.

Zcmntul Turnu Central electric, bazat pe tehnologia combustiei cu oxigen Proiectul are ca obiectiv evaluarea fezabilitii unui pilot de central electric, bazat pe tehnologia oxyfuel, n locaia zcmntului Turnu. Ariile de acoperire ale proiectului se refer la ingineria de baz a procesului de combustie cu oxigen, profilul financiar i economic, evaluarea riscului, precum i aspecte de reglementare.

Aplicarea nanotehnologiei pentru tratamentul suprafeelor Proiectul are ca obiectiv efectuarea de teste pe un sistem pilot de schimbtoare de cldur, ale cror suprafee au fost tratate cu nano-produi. Dac rezultatele testelor sunt pozitive, nanotehnologia se va putea aplica pe scar larg n Rafinare, conducnd la creterea eficienei energetice i scderea costurilor de operare.Cldire cu consum redus de energie Sediul administrativ din Petrobraz Proiectul are ca obiectiv construirea unei cldiri cu consum redus de energie, concentrndu-se pe reducerea necesarului de energie i utilizarea energiei din surse regenerabile. Printre beneficii, se menioneaz reducerea cu 70% a consumului de energie primar, precum i diminuarea cu 70% a emisiilor de CO2.

Petrom securizeaz finanarea pentru primul proiect privat de generare de electricitate

Tehnologie de ultim or pentru centrala electric greenfield de la Brazi

Valoarea total a proiectului se ridic la peste 500 milioane de euro

Primul mprumut BEI acordat companiei Petrom, n valoare de 200 milioane de euro

BERD contribuie cu un nou mprumut n valoare de 200 de milioane de euro

Creditele externe obinute pn acum i creditul intragrup acordat de OMV completeaz cashflow-ul companiei pentru perioada 2009-2010

Petrom, cel mai mare productor de petrol i gaze din Europa de Sud Est, asigur finanarea extern a proiectului de construire a unei centrale electrice pe gaze, prin semnarea a dou credite corporative negarantate cu BEI i BERD, fiecare n valoare de 200 milioane de euro, cu o maturitate de 12 ani.

Mariana