STUDIU DE FEZABILITATE

- S.C. PETROM S.A. -

Autori:

Ișvanca Andrei

Ivana Ionuț

Ivașcu Radu Cătălin

Jianu Florin Silviu

1. Introducere

Lucrarea noastră are drept obiectiv realizarea unui studiu de fezabilitate a societății

comerciale “SC PETROM SA” în vederea realizării unei investiții ce constă ȋn construirea

unui depozit de carburanţi in apropierea orașului Onești. Pentru a justifica modalitatea de

investire și rezultatele obţinute ȋn urma acesteia, am recurs la diagnosticarea agentului

economic pe cele șase paliere reprezentative: juridic, comercial, resurse umane, de mediu,

tehnic și financiar.

Ȋn urma analizei investiţiei, indicatorii de performanţă ne-au confirmat faptul că aceasta

ar putea fi una foarte profitabilă și astfel se justifică implementarea ei.

În cadrul prezentării generale a companiei, am punctat momentele-cheie de pe

parcursul întregii sale activități, din 1998 până în prezent. În cadrul diagnosticului juridic am

pus accent pe relațiile juridice ce apar între agenții cu care relaționează firma.

Prezentarea produselor, a principalilor concurenți, clienți, furnizori ai firmei, modul de

aprovizionare și distribuire a produselor din această industrie, cota de piață deținută de

societate fac parte din diagnosticul comercial.

În cadrul diagnosticului tehnic, am luat în vedere calitatea tehnologiei existente, uzura

fizică și morală a echipamentelor.

În cadrul diagnosticului resurselor umane am specificat structura conducerii și a

personalului în subordine, precum și reglementări privind administrarea fondului de salarii.

În cadrul diagnosticului financiar, am analizat și intrepretat evoluția indicatorilor

echilibrului financiar, a performanțelor financiare, a indicatorilor de rentabilitate și risc în

perioada 2010-2011. Pentru a demonstra că investiția propusă este una fezabilă, am supus-o

analizei în mediu cert și incert. În cadrul analizei în mediul cert, am interpretat semnificația

principalilor indicatori (valorea adăugata netă, indicele de profitabilitate, rata internă de

rentabilitate, termenul de recuperare) precum și maniera în care aceștia sunt utilizați în

alegerea proiectelor de investiții

2

1.1 Prezentarea generală a societății

Scurt istoric

Petrom este cea mai mare companie de titei si gaze din Romania si cel mai mare

producator de petrol si gaze din Europa de Sud-est.

Cu activităţi în domenile: Explorare şi Producţie, Rafinare, Marketing si Gaze naturale,

Petrom are rezerve dovedite de petrol şi de gaz de 940 mil. bep, o capacitate maximă de

rafinare de 8 milioane tone metrice pe an, aproximativ 550 benzinării în România şi 269 în

Moldova, Bulgaria şi Serbia. În 2011, cifra de afaceri a companiei a inregistarat o suma de

16.565.465.973 Lei iar EBITDA a fost de 6,830,924,550 Lei.

Petrom, membru al Grupului OMV, este cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din

sud-estul Europei. Segmentele de activitate ale Petrom sunt: Explorare şi Producţie, Gaze şi

Energie şi Rafinare şi Marketing. Acestea reprezintă activităţile de bază ale companiei, având

un grad ridicat de integrare.

Explorare si productie

Obiectul de activitate al diviziei Explorare şi Producţie constă în explorarea,

descoperirea şi extracţia de ţiţei şi gaze naturale în România şi în Regiunea Caspică

(Kazahstan). Petrom generează aproape întreaga producţie de ţiţei din România şi contribuie

cu aproximativ 50% la producţia totală de gaze a ţării. În 2011, producţia totală de ţiţei şi

gaze a Petrom a fost de circa 186.000 bep/zi, în timp ce nivelul rezervelor totale dovedite la

sfârşitul lunii decembrie 2011 era de aproximativ 812 mil. bep.

Petrom este un jucător important pe piaţa românească a gazelor naturale, acoperind

toate segmentele acesteia. În 2011, Grupul Petrom şi-a menţinut prezenţa puternică în toate

sectoarele pieţei gazelor naturale. În vederea sporirii valorii gazelor naturale şi asigurării unei

dezvoltări durabile a companiei, Petrom şi-a extins lanţul valoric prin dezvoltarea propriei

activităţi de producere a energiei electrice, atât din surse convenționale, cât şi din surse

regenerabile. Anul 2011 a reprezentat o etapă importantă pentru activitatea companiei din

domeniul energiei, marcând intrarea Petrom în activitatea de producere electricitate, prin

demararea exploatării comerciale a parcului eolian Dorobanţu, urmată de finalizarea

lucrărilor de construcţie la centrala electrică pe gaze de la Brazi.

3

Petrom operează o rafinărie (Petrobrazi) integrată cu activitatea de explorare şi

producţie, cu o capacitate nominală de 4,5 mil. tone/an, în cadrul căreia procesează exclusiv

ţiţei din producţia proprie, cu scopul maximizării valorii de integrare a acestei rafinării.

Livrarea produselor proprii se realizează prin reţeaua compusă din peste 790 de benzinării,

atât în România, cât şi în ţările învecinate: Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova. Petrom

este furnizorul principal de carburanţi din România, având o cotă totală de piaţă de 37% şi

545 de benzinării. Petrom este, de asemenea, furnizorul principal de combustibili pentru

aviaţie, incluzând serviciile aferente.

Activitatea de Exploarare şi Producţie se bazează pe explorarea şi extracția de ţiţei şi

gaze naturale în România şi în Regiunea Caspică (Kazahstan). Petrom asigură aproape

întreaga producţie de ţiţei şi aproximativ jumătate din producţia de gaze a României.

Producţia de ţiţei şi gaze la nivelul Grupului Petrom a ajuns la aproximativ 185.700 bep/zi

în 2011, din care 173.700 bep/zi reprezintă producţia din România. Grupul Petrom avea

rezerve dovedite de aproximativ 812 mil. bep la sfârşitul lunii decembrie 2011, din care 786

mil. bep în România.

Realizări în 2011

Producţia Grupului Petrom a crescut cu 1% comparativ cu 2010

Rata de înlocuire a rezervelor Grupului a crescut la 70%, de la 67% în 2010; rata de�

înlocuire a rezervelor în România s-a menţinut la 70% pentru al patrulea an consecutiv

Costurile de producţie ale Grupului, exprimate în USD, au scăzut cu 3% faţă de 2010;�

costurile de producţie în România, exprimate în RON, au scăzut cu 5%, iar cele

exprimate în USD, cu 1%

O descoperire de gaze potenţial semnificativă a fost făcută în sud-vestul României,�

în zona Totea

Progres semnificativ în redezvoltarea zăcămintelor majore� Înregistrarea unui record mondial în domeniul forajului orizontal la mici adâncimi la�

Suplacu de Barcău

Extinderea cu succes a licenţelor de explorare� Începerea forajului primei sonde de explorare în ape de mare adâncime, în parteneriat�

cu Exxon Mobil

Finalizarea cu succes a integrării Serviciilor E&P în cadrul E&P�

4

Gaze si energie

Petrom deţine o poziţie puternică şi durabilă pe piaţa românească a gazelor naturale,

acoperind toate segmentele acestei pieţe. Prin intermediul canalelor de distribuţie, gazele

naturale pot fi vândute către marii consumatori industriali şi distribuitorii de gaze.

Alternativ, gazele produse pot fi utilizate pentru alimentarea centralei electrice proprie

pentru a produce electricitate. Conversia gazelor naturale în energie electrică extinde

lanţul valoric şi asigură o platformă suplimentară de comercializare a gazelor. Anul 2011

a reprezentat o etapă importantă, marcând intrarea Petrom în activitatea de producere de

electricitate, prin demararea exploatării comerciale a parcului eolian banţu, urmată de

finalizarea lucrărilor de construcţie la centrala electrică de la Brazi, care se preconizează

că va fi gata pentru exploatare comercială în a doua jumătate a anului 2012.

Realizări în 2011

Finalizarea reabilitării conductei de gaze Hurezani-Corbu-Bucureşti împreună cu�

E&P şi Transgaz (operatorul sistemului naţional de transport al gazelor)

Finalizarea construcţiei centralei electrice de la Brazi (860 MW)� Începerea exploatării comerciale a parcului eolian Dorobanţu (45 MW) în octombrie�

2011

Începerea pregătirii amplasamentului Doljchim în vederea utilizării alternative a�

acestuia

Rafinare si marketing

Petrom este cel mai important furnizor pe piaţa carburanţilor din România, având o

cotă totală de piaţă de 37% şi 545 de staţii de distribuţie. Petrom este, de asemenea,

furnizorul principal de combustibili pentru aviaţie şi servicii aferente. Prin companiile

afiliate, operăm alte 248 de staţii de distribuţie în ţările învecintate: Bulgaria, Serbia şi

Republica Moldova. De-a lungul lanţului valoric, operează Petrobrazi ca o rafinărie integrată

cu activitatea de E&P, procesând exclusiv ţiţei din producţie proprie pentru a maximiza

valoarea integrării.

Realizări în 2011

5

Îmbunătăţire continuă a rezultatelor datorită performanţei operaţionale şi�

managementului strict al costurilor

Răspuns eficient la provocările dominante ale pieţei, aplicând o utilizare flexibilă a�

activelor noastre din rafinare şi logistică

Decizie de a închide permanent rafinăria Arpechim, luată la sfărşitul lunii martie�

2011

Îmbunătăţirea managementului stocurilor în rafinăria Petrobrazi� Integrarea cu succes a activităţilor de comercializare a combustibililor pentru aviaţie�

într-o singură societate (Petrom Aviation)

Punerea în aplicare cu succes a conceptului de parteneri „Agri-Brand Partner” în�

România a dus la sporirea vânzărilor comerciale în sectorul agricol

Petrom este administrată într-un sistem dualist, de către un Directorat, sub

supravegherea unui Consiliu de Supraveghere.

Responsabilitatea socială corporatistă este parte integrantă a strategiei Petrom. Fiind

cea mai mare companie din România, Petrom este angajată activ pentru a contribui la

dezvoltarea societăţii româneşti. Petrom doreşte să asigure accesul egal şi permanent al

investitorilor la informaţiile privind rezultatele companiei iar acest document vine sa

intareasca pozitia companiei.

1.2. Diagnosticul societății

1.2.1. Diagnosticul juridic

S.N.P. Petrom S.A. a luat fiinţă prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/15.09.1997 a

Guvernului României, aprobată prin Legea nr. 70/1998 şi a început să opereze din punct de

vedere comercial la data de 01.11.1997. În Adunarea Generală a Acţionarilor din 14.09.2004

s-a aprobat modificarea numelui companiei din SNP Petrom S.A. în S.C. Petrom S.A. Fiind

organizată ca o societate integrată pe verticală, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul

industriei petroliere, Petrom are în componenţa sa pe lângă sucursalele de explorare şi

exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi ale fostei Regii Autonome a Petrolului, pe

structura căreia s-a constituit, sucursale de prelucrare a ţiţeiului (rafinăriile Petrobrazi Ploieşti

6

şi Arpechim Piteşti), o sucursală pentru transportul produselor petroliere, sucursale de

distribuţie ale acestor produse (sistemul Peco), atât en-gros, cât şi en-detail, sucursale de

servicii, precum şi sucursale de cercetare.

Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de

Est, a semnat un contract prin care a achiziţionat 51,011% din acţiunile Petrom (OMV a plătit

statului român suma de 669 milioane euro, restul de 830 milioane euro reprezentând

contribuţia OMV la majorarea de capital a societăţii). Tranzacţia a fost încheiată în decembrie

2004 prin plata acţiunilor şi creşterea de capital în valoare de 830 milioane euro, ce urmează a

fi utilizat pentru investiţiile viitoare ale Petrom.

OMV Aktiengesellschaft este cea mai mare companie industrială listată din Austria,

lucru dovedit de vânzările în valoare de 18,97 miliarde de euro şi un număr de 40.993 angajaţi

în 2006 şi o capitalizare a pieţei de aproximativ 14 miliarde de euro. Lider în industria de

petrol şi gaze din Europa Centrală, OMV desfăşoară activităţi de rafinare şi marketing în 13

ţări.

Cu OMV în calitate de acţionar majoritar, Petrom face parte din cel mai mare grup de

petrol şi gaze din Europa Centrală, care are rezerve dovedite de petrol şi gaze de circa 1,3

miliarde de barili echivalent petrol (bep), o producţie zilnică de aproximativ 324.000 bep şi o

capacitate de rafinare de 26,4 milioane tone pe an. În prezent, OMV deţine peste 2.540 de

staţii de distribuţie în 13 ţări. Cota de piaţă a grupului în segmentul de Rafinare şi Marketing

în regiunea Dunării este acum de aproximativ 20%.

În ceea ce priveşte activităţile de Explorare şi Producţie, OMV este prezent în 20 ţări de

pe cinci continente. În domeniul gazelor naturale, OMV deţine depozite şi un sistem de

conducte de 2.000 de km prin care se transportă 47 de miliarde m³ de gaze naturale pe an în

ţări precum Germania şi Italia. OMV deţine acţiuni în combinate de produse chimice şi

petrochimice integrate – 50% în AMI Agrolinz International GmbH şi 35% din acţiunile

Borealis A/S, unul dintre cei mai mari producători de poliolefină din lume. OMV mai deţine

acţiuni şi la alte companii importante precum: Petrom SA – 51%, EconGas GmbH - 50%,

reţeaua de rafinării BAYERNOIL - 45% şi la compania ungară MOL - 10%.

OMV a continuat să îşi consolideze poziţia de lider în cadrul centurii de dezvoltare

europeană prin achiziţia a 34% din Petrol Ofisi, cea mai mare companie de distribuţie din

Turcia în domeniul vânzărilor cu amănuntul şi comerciale.

În iunie 2006, OMV a înfiinţat OMV Future Energy Fund, o companie deţinută în

întregime, cu scopul de a sprijini proiecte de energie alternativă, beneficiind de un capital de

7

100 de milioane de euro. OMV iniţiază astfel trecerea de la un grup exclusiv de petrol şi gaze

la un grup producător de energie ce include în portofoliul său energia regenerabilă.

Restul acţiunilor sunt divizate astfel: 20,64% Ministerul Economiei, 20,11% Fondul

Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participaţii în cadrul mai multor companii

din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în

urma naţionalizărilor din perioada regimului comunist), Banca Europeană pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03%, 6,21% Alţi acţionari (aproximativ 500.000 de persoane

fizice şi juridice din România şi din străinătate)

Acţiunile societăţii sunt nominative şi se emit în formă dematerializată, prin înscriere în

cont. Acţiunile sunt liber transferabile. Deţinerea acţiunii implică adeziunea de drept la statut.

Drepturile şi obligaţiile legate de acţiuni urmează acţiunile în cazul trecerii în proprietatea

altor persoane. Acţionarii au dreptul la o corectă şi completă informare în Adunarea Generală

a Acţionarilor asupra situaţiei societăţii.

Petrom este autorizată să emită obligaţiuni în condiţiile legii. Obligaţiunile emise de

către societate pot fi garantate de stat pentru plata capitalului şi a dobânzilor, potrivit

legislaţiei în vigoare.

 Nr

. Acţionari Număr de acţiuni

Capital  social

(lei)

Procent

[%]

 1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT  28.894.467.414 2.889.446.741,40  51,011

 2. Ministerul Economiei  11.690.694.418 1.169.069.441,80  20,639

 3. Fondul Proprietatea S.A.  11.391.130.186 1.139.113.018,60  20,110

 4.Persoane Fizice şi Juridice (+2,03%

BERD) 3.520.046.256 352,004,625.60  8,240

 TOTAL  56.644.108.335  5.664.410.833,50  100

8

1.2.2. Diagnosticul comercial

a) Furnizorii

Principalii furnizori ai Petrom sunt:

- ROMGAZ S.A. Mediaş

- REPUBLICA S.A. Bucureşti

- PETROTUB S.A. Roman

- SILCOTUB S.A. Zalău

- GLENCORE INTERNATIONAL A.G. –BAAR SWITZERLAND

- KRONOS WORLD WIDE Ltd. –TORTOLA B.V.I.

-

b) Clienţii. Reprezentând cea mai importantă componentă a micromediului

societăţii, clienţii ocupă un loc central în tematica studiilor de marketing, acestea fiind axate

pe cunoaşterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumpărare şi de consum. În funcţie

de statutul lor, natura solicitărilor faţă de produsele societăţii, clienţii pot fi grupaţi astfel:

consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale etc.

Principalele pieţe de desfacere sunt:

- Pentru ţiţei: sucursalele proprii de prelucrare Arpechim Piteşti şi

Petrobrazi Ploieşti, alte rafinării;

- Pentru gaze naturale: ROMGAZ S.A. Mediaş, PETROM GAS S.R.L.,

mari consumatori industriali (TERMOELECTRICA S.A., S.C. INTERAGRO S.A., CET

Turceni, C.S. Reşiţa, S.C. PETROTUB S.A., S.C. ROMAN S.A., S.C. REPUBLICA S.A.,

S.C. SILCOTUB S.A Zalău);

- Pentru carburanţi şi lubrefianţi: sucursale proprii de distribuţie, societăţi

de transport auto şi naval, consumatori particulari, sectorul terţial;

- Comercializarea produselor petroliere se realizează prin intermediul

celor două sucursale de prelucrare (Arpechim Piteşti şi Petrobrazi Ploieşti) şi al sistemului de

distribuţie PECO;

- Pentru produsele petrochimice: marile combinate chimice şi rafinării

româneşti (OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, CHIM-COMPLEX Borzeşti, SINTEZA Oradea

etc.);

9

- La export se livrează produse petrochimice şi carburanţi, în special în

ţările centrale şi vest-europene. De asemena, la export se asigură servicii în domeniul

forajului marin, cercetării, proiectării, precum şi asistenţă tehnică.

Petrom este lider naţional în domeniul rafinării ţiţeiului şi distribuţiei de combustibil.

Clienţii societăţii, persoane juridice, sunt societăţi comerciale reprezentative în economia

românească. Multe asemenea societăţi depind în proporţii mari de Petrom ca furnizor sau ca

şi client. Clienţii persoane fizice sunt toţi utilizatorii de combustibili sau produse chimice

derivate.

c) Concurentii. Sunt agenţii economici cu care intră în competiţie societatea,

întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii

avantajoase de producere şi desfacere a produselor. Competitorii se deosebesc între ei prin

rolul pe care îl joacă în raporturile cu clienţii, atitudinea faţă de noutăţi, formele de

comunicare cu consumatorii, stilul de intervenţie pe piaţă. Întrucât concurenţa este o luptă

dură, în care învinge întotdeauna cel mai bun, primează interesele economice, dar şi cele

extraeconomice.

Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare, care îţi dispută aceiaşi clienţi

sau furnizori de bunuri. Principalii concurenţi ai Petrom în ţară sunt:

- În domeniul extracţiei ţiţeiului: unic producător;

- În domeniul extracţiei gazelor naturale: S.N. ROMGAZ Mediaş;

- În domeiul rafinării: S.C. LUKOIL PETROTEL S.A. Ploieşti, S.C.

ROMPETROL RAFINARE S.A., S.C. PETROLSUB Balc, S.C. RAFO Oneşti, S.C. ASTRA

S.A. Ploieşti, S.C. ROMPETROL S.A. –Vega, S.C. STEAUA ROMÂNĂ.

- În domeiul petrochimiei: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, SOLVENTUL

Timişoara;

- În domeniul distribuţiei cu amănuntul a produselor petroliere: SHELL,

MOL, LUKOIL, AGIP, ROMPETROL, RAFO Oneşti şi distribuitori particulari;

- În domeniul distribuirii GPL: SHELL GAZ România, BUTAN GAZ

România, RAFO Oneşti şi distribuitori particulari;

- În domeniul distribuţiei en-gros: ROMPETROL, RAFO Oneşti,

LUKOIL.

10

11

a) Strenghts(Puncte forte)

- management strict al costurilor şi program de investiţii

concentrat pe activităţile strategice;

- grad înalt de flexibilitate şi competenţă, având avantajul

unei companii integrate vertical;

- poziţie de top pe piaţa românească;

- cea mai bună poziţionare pentru a extinde lanţul valoric al

gazelor, prin intrarea pe piaţa energiei electrice;

- creșterea cifrei de afaceri, a producției exercițiului și

valorii adăugate;

- menținerea potențialului productiv;

- capacitate să renumereze capitalurile avansate;

- onorarea obligațiilor fiscale;

- dispune de capacitate de autofinanțare sporită;

- creşterea productivităţii muncii.

b) Weaknesses(Puncte slabe)

- diminuare a profitabilităţii pe segmentul de explorare și

producţie;

- pierderi majore din reevaluarea stocurilor de ţiţei și de

produse petroliere;

- cheltuieli excesive (cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli

cu personalul etc.);

- diminuarea eficienţei cheltuielilor totale;

- îmbătrânire a capitalului productiv aflat ȋn dotarea

întreprinderii analizate;

- creşterea amortizării calculate ca urmare a

achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale

prin investiţie;

- dificultăţi în valorificarea producţiei.

c) Opportunities(Oportunitati)

- posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de

menţinere şi de creştere);

- diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei;

- creşterea, în structura vânzărilor, a ponderii mărfurilor

care asigură rate ale marjei comerciale semnificative;

- diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor;

- o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie

existente;

- achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri

mai avantajoase;

- creşterea productivităţii muncii;

- reducerea consumului specific pe unitatea de produs;

- creşterea motivării şi calificării personalului;

- alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel

încât să se asigure desfacerea produselor;

- modernizarea de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil

a ponderii consumurilor intermediare în producţia

exerciţiului;

- optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale

consumabile, precum şi cele de produse finite

destinate vânzării;

- procurarea factorilor de producţie la preţuri şi în

condiţii avantajoase de la furnizori.

d) Threats(amenintari)

- concurenţa agresivă;

- strategii de piaţă neeficiente prin utilizarea de materiale

substituibile, puţin costisitoare şi calitativ superioare;

- menținerea diferențelor semnificative de cote de piață ȋntre

PETROM și principalii concurenți;

- deprecierea monedei naționale ȋn raport cu euro.

1.2.3. Diagnosticul de resurse umane

Misiunea managementului de Resurse Umane este de a asigura organizaţiei angajaţi

capabili şi motivaţi, oferind astfel suport în atingerea obiectivelor strategice. Managementul

resurselor umane are o organizare matriceală, cu rolul de a susţine creşterea eficientă şi

profitabilă a companiei.

Instruirea și dezvoltarea angajaţilor reprezintă un pilon fundamental al dezvoltării unei

organizaţii de succes. Departamentul de Instruire și Dezvoltare a definit și personalizat

pachete cu programe de instruire, atât pentru manageri, cât și pentru restul angajaţilor.

În anul 2008, un număr de 20.598 de angajaţi din toate diviziile Petrom au participat la

programe de instruire, cu un cost total de 5,6 mil EUR. Cumulând 67.595 zile de curs,

angajaţii și-au dezvoltat abilităţile de limbă străină, management, IT, precum și abilităţile

tehnice pentru proiecte speciale sau cele HSEQ.

12

În 2009, angajaţii au participat la activităţi de formare profesională, cu un cost total

pentru trainerii externi de 2,7 mil. euro. Activităţile de formare profesională au acoperit

diverse arii de interes (de exemplu, limbi străine, management, IT, cunoştinte tehnice şi

HSEQ, dar şi cursuri personalizate), totalizând 41.195 de zile de instruire.

Obiective 2012:

Sisteme de remunerare și dezvoltare orientate spre performanţă și responsabilitate;

Internaţionalizarea managementului;

Sisteme de instruire și dezvoltare eficiente și moderne;

Prioritate clară a dezvoltării și recrutării din cadrul Grupului;

Instalarea unui sistem administrativ eficient și integrat;

Eficienţa ȋmbunătăţită a organizării și procedurilor existente;

Creșterea productivităţii angajaţilor;

Nivel ridicat de responsabilitate socială și culturală.

Date de identificare ale echipei de conducere

Directoratul este ales de către Consiliul de Supraveghere şi are în componenţă şapte

membri. Este entitatea care conduce activitatea curentă a companiei şi supraveghează

conducerea companiilor din Grupul Petrom, în conformitate cu prevederile legale, cu Actul

Constitutiv al societăţii, cu regulamentele şi procedurile interne, precum şi cu hotărârile

Consiliului de Supraveghere şi ale Adunării Generale a Acţionarilor.

Mariana Gheorghe – Director General Executiv şi Preşedinte al Directoratului,

responsabilă cu: Afaceri Corporative şi Conformitate; Comunicare şi Sustenabilitate; Juridic;

Strategie, Dezvoltare Corporativă şi Relaţia cu Investitorii; Sănătate, Siguranţa Muncii,

Securitate şi Mediu; Resurse Umane; Achiziţii Operaţionale; Afaceri Publice Corporative şi

de Reglementare. Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la

Academia de Studii Economice Bucureşti în 1979, Facultatea de Drept a Universităţii

Bucureşti, în 1989, şi Finanţe Corporative la London Business School în 1995. A lucrat pentru

diverse companii româneşti şi pentru Ministerul de Finanţe din România. Între anii 1993 şi

2006 a lucrat pentru Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), la Londra,

unde a deţinut diverse poziţii, cu focus pe Europa de Sud-Est şi Regiunea Caucaz, ultima

poziţie detinută fiind cea de Senior Banker. După privatizarea Petrom, în 2004, Mariana

Gheorghe a devenit membră a Consiliului de Administraţie al Petrom, la propunerea BERD,

13

până la data de 15 iunie 2006, când a fost numită Director General Executiv al Petrom. Din 17

aprilie 2007 deţine şi poziţia de Preşedinte al Directoratului Petrom, în urma adoptării de către

Petrom a unui sistem dualist de guvernanţă.

Daniel Turnheim – Director Financiar, responsabil cu: Financiar; Controlling;

Audit Intern; Global Solutions. A studiat Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii de

Studii Economice şi Afaceri din Viena. În 2002, s-a alăturat Grupului OMV, unde a ocupat

diferite poziţii, inclusiv cea de Director Controlling în cadrul OMV Marea Britanie. Începând

cu 2007, Daniel Turnheim a ocupat poziţia de Director Corporate Controlling OMV, iar la

finalul anului 2009 a devenit membru în Consiliul de Administraţie al Petrol Ofisi. S-a

alăturat Petrom începand cu 1 ianuarie 2011.

Johann Pleininger – Responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie

A urmat cursurile Colegiului Tehnic pentru Inginerie Mecanică şi Economie din Viena; a

obţinut certificatul pentru Management de Proiect Internaţional şi a absolvit Ingineria

Industrială. În cadrul OMV, a deţinut funcţii precum operator de zăcăminte, maistru sau

supraveghetor producţie, inginer de Facilităţi şi Costuri, Manager de Proiect şi Director al

Departamentului de Investiţii. A deţinut apoi funcţia de Director al Departamentului de

Management de Proiect şi Investiţii. Lucrează în industria de ţiţei şi gaze din 1977. A venit în

Petrom în 2005 şi a fost numit responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie în iunie

2007. La 1 ianuarie 2008, Johann Pleininger a preluat conducerea întregii activităţi de

Explorare şi Producţie, inclusiv cea internaţională. Ca urmare a integrării diviziei Servicii

E&P în cadrul diviziei E&P, Johann Pleininger a preluat şi responsabilităţile aferente lui

Siegfried Gugu, fost membru al Directoratului, responsabil cu activitatea de Servicii E&P,

începând cu data de 17 aprilie 2011.

Neil Anthony Morgan – Responsabil cu activitatea de Rafinare şi Marketing Neil

Anthony Morgan a absolvit Facultatea de Inginerie Chimică din cadrul Universităţii Salford

(Manchester, Marea Britanie). Are o experienţă de peste 20 de ani în activitatea de Rafinare şi

Produse Petrochimice. Înainte de a se alătura echipei Petrom a lucrat timp de patru ani pentru

Petronas Penapisan (Malaezia), unde a deţinut poziţia de Director în cadrul proiectului de

extindere a rafinăriei. Înainte de Petronas, a lucrat timp de 12 ani pentru Engen Petroleum

(Durban, Africa de Sud). Din 1992, când s-a alăturat companiei în funcţia de Specialist în

14

Controlul Proceselor, a deţinut diverse funcţii, de la Inginer Şef în Controlul Proceselor şi

Tehnologia Informaţiei, până la Director Servicii Tehnice şi Director Operaţiuni. Între anii

1985 şi 1990 a fost Şef Producţie, Şef Operaţiuni şi Inginer Şef Procese în cadrul companiei

Sentrachem Ltd. (Johanessburg, Africa de Sud). S-a alăturat echipei Petrom în 2008 şi a fost

desemnat responsabil cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice. Ca urmare a

comasării activităţilor de marketing ale Grupului Petrom în OMV Petrom Marketing S.R.L.,

sub conducerea lui Rainer Schlang, atribuţiile acestuia, în calitate de fost membru al

Directoratului, responsabil cu activitatea de marketing, au fost preluate de Neil Anthony

Morgan, începând cu data de 17 aprilie 2011.

Hilmar Kroat-Reder – Responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie (inclusiv

Produse Chimice). A obţinut diploma de Master şi Doctorat în Drept în cadrul Universităţii

din Viena, precum şi diploma de Master în Drept în cadrul McGeorge School of Law,

Universitatea Pacific, California, SUA. A studiat, de asemenea, Dreptul la Universitatea din

Bourgogne, Franţa, şi Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii de Studii Economice şi

Afaceri din Viena. Înainte de a se alătura OMV, în 2002, Hilmar Kroat-Reder a fost partener

în cadrul unei firme internaţionale de avocatură. În cadrul OMV, a ocupat diverse poziţii:

Director Dezvoltare Corporativă şi Fuziuni şi Achiziţii/Juridic, Vicepreşedinte al Biroului

CEO, Vicepreşedinte senior Afaceri Corporative şi Dezvoltare Durabilă. S-a alăturat Petrom

începând cu 1 ianuarie 2011.

1.2.4. Diagnosticul tehnologic

Petrom este o companie integrata vertical cu trei segmente de activitate

centrale:Explorare si Productie, Rafinare si Marketing , Gaze si Energie.

Segmentul de Explorare si Productie este activitatea cea mai importanta în compania

Petrom. Rolul acestuia este de a produce titei si gaze. Titeiul produs de Explorare si Productie

este transportat catre divizia de rafinare a companiei iar gazul extras este vandut prin divizia

de Gaze si Energie. Titeiul este transportat catre rafinariile Petrom prin conductele companiei

Conpet – companie detinuta de stat – iar gazul natural este transportat prin conductele

Transgaz – companie detinuta de stat – si/sau distribuite catre clientii finali. Procesul din acest

segment este sustinut de serviciile diviziei Petromservice (EPS), divizie integrata în Petrom în

15

anul 2008. EPS este alcatuit din trei departamente operationale: Departamentul de Reparatii la

Sonda, Mententa si Logistica.

Departamentul de Reparaţii la Sondă execută servicii pentru intervenţiile la sondă,

reparaţii capitale la sondă, mutare platformă şi mentenanţă platformă.

Noua linie de servicii, Reparaţii grele la Sondă, având echipe care lucrează deja pentru

E&P, efectuează lucrări de testare a producţiei şi instrumentaţie tubing. Acestă categorie de

servicii presupune activităţi onshore şi offshore la adâncimi mai mari de 2500 metri."Serviciul

de operaţii speciale" desfăşoară activităţi, cum ar fi împachetare cu nisip, operaţii de fisurare,

testare prevenitor de erupţie sau reparaţii packer.

Departamentul de Mentenanţă se ocupă de mentenanţa regulată şi reparaţiile capitale ale

echipamentelor şi utilajelor electrice/ mecanice specifice în industria de petrol şi gaze.

Departamentul de Logistică furnizează soluţiile integrate pentru serviciile de transport:

ingineria drumului, planificare resurse, mentenanţă şi administrarea autovehicolelor  E&P /

EPS, funcţie suport pentru celelalte departamente de servicii.

Divizia de Rafinare, parte din segmentul de activitate Rafinare si Marketing, proceseaza

titeiul primit din segmentul de Explorare si Productie cat si titeiul din import si transporta

produsele finite catre divizia de Marketing pentru vanzarea acestora. Petrom detine doua

rafinarii: Arpechim si Petrobrazi, compania fiind cel mai mare rafinator din Romania,

detinand 34% din aceasta industrie. In 2008 rafinariile Petrom au procesat impreuna 6,1 mil

de tone de titei (din care 1,8 mil de tone au fost importate). In 2012 rafinaria Arpechim a fost

inchisa.

Divizia de Marketing este interfata companiei Petrom cu toti clienti. Aceasta vinde

produsele primite de la divizia de rafinare si de la alti producatori externi vazand atat

clientilor interni cat si international, atat retail cat si en-gros.

Divizia de gaze a fost infiintata in anul 2005 cu scopul de a dezvolta activitatea de gaze

naturale a Petrom in Romania. Divizia este axata pe vanzarea gazului catre mari companii si

catre producatorii de energie ai statului, cat si pe clienti interni. Divizia are doua companii

afiliate: Petorm Gas SRL si Petrom Distributie Gaz SRL.

Petrom Gas SRL se concentreaza pe furnizarea gazelor naturale pentru utilizatorii finali

din România, catre clientii industriali şi comerciali, catre producatorii de energie termică şi

centralele electrice cu un consum anual de peste 500.000 de metri cubi.

Petrom Distributie Gaze SRL, 99,9% deţinut de Petrom SA, lucrează la distribuţia de

gaz şi de aprovizionare, cu activitate în 40 de comunităţi diferite în toată România. Această

societate deţine o reţea de conducte de gaz de 1000 de km.

16

Petrom Distributie Gaze SRL are două tipuri de consumatori: consumatorii captivi -

consumatorii care cumpără gaze cu servicii de distribuţie la preţuri reglementate de ANRE şi

consumatori eligibili - consumatorii care cumpără gaz cu un preţ negociat de la un furnizor

licenţiat. Incepand cu 1 octombrie 2007, o noua Divizia de Energie a fost înfiinţată în scopul

de a construi o centrala electrica pe gaze de 860 MW pentru a intra pe piata de energie

regenerabilă: Centrala de la Brazi. Aceasta investiție a fost inaugurata in octombrie 2012.

Energia electrică produsă va fi utilizată pentru a satisface consumul propriu Petrom (atât

în Rafinare şi de Explorare si Productie segmente), iar restul va fi vânduta la clienţii

industriali sau a pieţei de energie electrică. Pentru producţia, centrala va utiliza producţia de

gaze naturale furnizate de către divizia de gaz de la E&P.

1.2.5. Diagnosticul de mediu

Unul dintre obiectivele Petrom este de a diminua impactul operaţiunilor sale asupra

mediului, prin reducerea deşeurilor, a emisiilor şi evacuărilor în atmosferă şi prin utilizarea

eficientă a energiei.

Petrom folosește ȋn activitățiile sale tehnologii de protecţie a mediului şi siguranţă în

muncă de ultimă generaţie, fapt ce permite să menţină un echilibru între grija pentru mediu şi

asigurarea unei performanţe operaţionale optime. Calificarea angajaţilor este îmbunătăţită în

mod constant prin programe de instruire care includ metode de protecţie a mediului.

Personalul nu numai că îşi asumă responsabilitatea pentru siguranţa operaţiunilor şi pentru

protejarea mediului, dar şi participă în mod voluntar şi activ la programele Petrom de

responbilitate socială.

Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă un obiectiv major pentru diviziile

Petrom. Conform studiilor de benchmarking realizate de Solomon Associates, Indexul

Intensităţii Energetice (EII) al combustibililor din cadrul rafinăriilor Petrom a fost redus

semnificativ în ultimii ani. Pentru ambele rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, EII a fost redus cu

17% între 2004 şi 2008, ajungând la o valoare de 178 în 2008. În ultimii ani, am înregistrat un

real progres în ceea ce priveşte optimizarea proceselor.

Petrom a inclus 19 instalaţii în Sistemul European de tranzacţionare a certificatelor de

emisii CO2 (EU ETS). În anul 2009, una dintre instalaţii a fost închisă şi retrasă din

proiect.Petrom este înregistrat cu 18 instalaţii la sfârşitul anului 2009. Ca o consecinţă a

17

reducerii emisiilor, alocărilor suplimentare, precum şi a opririlor neplanificate, un surplus de

1,6 milioane de certificate a fost înregistrat pentru Petrom la sfârşitul anului 2009.

Emisiile directe de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi oxid de azot (N2O) ale

Petrom au fost de 4,1 mil. tone în 2009 (2008: 5 mil. tone).

Obiectivul Petrom este de a utiliza apa ȋntr-un mod cât mai eficient, reducând impactul

asupra comunităţilor locale şi a mediului. În acest sens, adoptăm o abordare integrată a

managementului resurselor de apă, unde şi alte efecte asupra mediului sunt luate în

considerare, cu accent pe prevenirea poluării şi reducerea impactului la sursă.

Petrom foloseşte apa din mai multe surse pentru operaţiunile de răcire, generare de

aburi şi procesare industrială. Consumul apei de suprafaţă a fost de aproximativ 29,52 mil.

metri cubi în 2009, iar consumul de apă subterană a fost de aproape 11,79 mil. metri cubi.

Consumul total de apă în Petrom Rafinare a fost redus cu 35%, între 2005 şi 2009, în

principal datorită activităţii de restructurare. Apa uzată este deversată după tratamentele

specifice din instalaţiile de tratare. În rafinăria Arpechim, investiţiile în sistemele de

management al apei uzate au dus la îmbunătăţirea indicatorilor de calitate aferenţi: reducerea

cu 50% a consumului chimic de oxigen, cu 40% a consumului biochimic de oxigen, cu 90% a

fenolilor şi cu 70% a amoniacului. La rafinăria Petrobrazi, un proiect în valoare de 34 mil.

euro, iniţiat în 2009, a inclus măsuri precum curăţarea şi refacerea separatoarelor API

(Institutul American de Petrol) de produse petroliere, reorganizarea tratării biologice printr-o

etapă de denitrificare, noi echipamente de măsurare şi reabilitarea sistemului de canalizare.

Un alt obiectiv Petrom este de a gestiona deșeurile ȋntr-o manieră care să nu genereze

riscuri asupra comunităților locale sau asupra mediului.

Ȋn anul 2008 a fost realizată construcţia de bază a cinci instalaţii de bioremediere, în

anul 2009 s-au realizat clădiri de birouri, garaje, rampe de cântărire şi laboratoare. Pentru alte

zece instalaţii de bioremediere şi opt depozite de deşeuri, a fost dezvoltată şi demarată o

ofertă de consultanţă pentru proiectare, inginerie, autorizare şi supraveghere. După finalizare,

infrastructura deşeurilor va permite Petrom să înceapă lucrările de decontaminare şi

abandonare a peste 10.000 de sonde vechi şi sute de instalaţii de producţie.

Aceasta va face ca Petrom să devină cel mai mare deţinător şi operator privat de

infrastructură a deşeurilor din România. De asemenea, Petrom Rafinare a stabilit contracte cu

firme specializate în domeniul gestiunii deşeurilor.

În 2009, Petrom a cheltuit 818.393.252 lei pentru acţiuni de protecţia mediului şi

prevenţie, din care 260.807.558 lei reprezintă investiţii şi 557.585.695 lei reprezintă cheltuieli

cu personalul intern, servicii contractate de la terţi, taxe şi contribuţii pentru activităţile cu

18

relevanţă de mediu, ca remedieri, cercetare şi dezvoltare, gestionarea deşeurilor, mentenanţa

echipamentelor, precum şi consumul de apă, energie, materiale operaţionale şi deprecierea

aferentă echipamentelor cu relevanţă de mediu.

Perspective 2013

În 2013 compania va continua să isi concentreze eforturile în vederea

diminuării/eliminării impactului activităţilor Petrom asupra mediului, în special pentru:

consolidarea şi alinierea proceselor care asigură conformarea cu legislaţia de mediu;

gestionarea deşeurilor şi prelucrarea/eliminarea deşeurilor istorice;

îmbunătăţirea planurilor şi exerciţiilor de combatere şi prevenire a pierderilor de ţiţei,

în vederea reducerii numărului de pierderi şi al efectelor acestora asupra mediului.

19

2. ANALIZA PERFORMAŢEI

ÎNTREPRINDERII

Raportul auditorului independent

“Către acționarii S.C. OMV Petrom S.A.

1. Am auditat situațiile financiare consolidate anexate ale societății OMV Petrom S.A.

și ale filialelor sale („ Grupul”), care cuprind situația consolidată a poziției financiare la data

de 31 decembrie 2011, situația consolidată a contului de profit și pierdere, situația consolidată

a rezultatului global, situația consolidată a mișcărilor în capitalurile proprii și situația

consolidată a fluxurilor de numerar pentru exercițiul financiar încheiat la această dată și un

sumar al politicilor contabile semnificative și alte note explicative.

Responsabilitatea conducerii pentru situațiile financiare

2. Conducerea are responsabilitatea întocmirii și prezentării fidele a acestor situații

financiare consolidate în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară

adoptate de către Uniunea Europeană și pentru acel control intern pe care conducerea îl

consideră necesar pentru a permite întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare

consolidate, care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.

Responsabilitatea auditorului

3. Responsabilitatea noastră este ca, pe baza auditului efectuat, să exprimăm o opinie

asupra acestor situații financiare consolidate. Noi am efectuat auditul conform Standardelor

Internaționale de Audit. Aceste standarde cer ca noi să respectăm cerințele etice, să planificăm

și să efectuăm auditul în vederea obținerii unei asigurări rezonabile că situațiile financiare nu

cuprind denaturări semnificative.

4. Un audit constă în efectuarea de proceduri pentru obținerea probelor de audit cu

privire la sumele și informațiile prezentate în situațiile financiare consolidate. Procedurile

selectate depind de raționamentul profesional al auditorului, incluzând evaluarea riscurilor de

denaturare semnificativă a situațiilor financiare consolidate, datorate fraudei sau erorii. În

evaluarea acestor riscuri, auditorul ia în considerare controlul intern relevant pentru

întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare consolidate, pentru a stabili procedurile

20

de audit relevante în circumstanțele date, dar nu și în scopul exprimării unei opinii asupra

eficienței controlului intern al entității. Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de

adecvare a politicilor contabile folosite și rezonabilitatea estimărilor contabile elaborate de

către conducere, precum și evaluarea prezentării situațiilor financiare consolidate luate în

ansamblul lor.

5. Considerăm că probele de audit pe care le-am obținut sunt suficiente și adecvate

pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

Opinia

6. În opinia noastră, situațiile financiare consolidate oferă o imagine fidelă și justă a

poziției financiare a OMV Petrom S.A. și a filialelor sale la data de 31 decembrie 2011, ca și

asupra performanței financiare și a fluxurilor de numerar pentru exercițiul financiar încheiat la

această dată, în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară adoptate

de către Uniunea Europeană.”

(Raport Ernst&Young)

2.1. ANALIZA BILANŢULUI

Bilanț de lichiditate

21

Pentru a putea interpreta datele cu o mai mare ușurință, ne-am folosit in analiza

companiei de bilanțul de lichiditate. Acesta reprezintă o forma prescurtată a bilanțului

contabil care conține datele esențiale gestiunii financiare.

2.2 ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE

Rezultate financiare:

Capitalizare bursiera: 22.431.066.900 lei( Decembrie 2012)

I. Analiza poziției financiare

Numeroși analiști financiari, pornind de la abordarea juridică a bilanțului, utilizează

conceptul de situație netă (SN), estimând contabil valoarea drepturilor ce le posedă

proprietarii asupra întreprinderii.

SN=Active totale -Datorii totale

Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilanțului financiar, constituie un

fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar și poate fi stabilit prin:

FR=(CPR+Datorii)-Imob.nete (fără amortizări), modalitate de exprimare specifică

practicii și literaturii de specialitate din Franța.

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare şi resursele

temporare,bilanţul patrimonial pune în evidenţă un alt indicator de echilibru financiar denumit

nevoia de fond de rulment (NFR).

NFR=(Stocuri+Creanțe+Cheltuieli în avans) - (Datorii de exploatare+ Venituri în avans)

În cadrul analizei patrimoniale,diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de

fond de rulment reprezintă trezoreria netă.

TN= FR-NFR =Active de trezorerie(investiții financiare pe termen scurt+disponibilități)

22

- Pasive de trezorerie(credite bancare pe termen scurt)

Din analiza evoluției trezoreriei de la un exercițiu la altul, se desprinde un indicator cu o

deosebită putere de sinteză denumit cash-flow.Creșterea trezoreriei nete, pe perioada

exercițiului contabil analizat, reprezintă cash-flow-ul perioadei, determinat conform relației:

CF= TN1- TN0 (abordarea continentală).

2010 2011

1.Situatia neta 23,697,471,403 26,853,574,726

2.Fondul de rulment 561,246,278 540,465,712

3.Nevoia de fond de rulment -463,793,536 443,597,263

4.Trezoreria neta 1,025,039,814 96,868,449

∆FR(2011-2010) -20,780,566

∆NFR(2011-2010) 907,390,799

∆TN(2011-2010)-928,171,365

Se observă că situația netă este pozitivă și crescătoare, deci reflectă o gestiune

economică sănătoasă.Această creștere este consecința reinvestirii unei părți din profitul net și

a altor elemente de acumulări.Creșterea situației nete marchează atingerea obiectivului major

al gestiunii financiare: maximizarea valorii întreprinderii, respective a valorii capitalurilor

proprii.

Înregistrarea unor valori pozitive a FR evidențiază finanțarea unei părți din activele

circulante din capitaluri permanente (după finanțarea integrală a imobilizărilor nete).Această

situație pune în evidență fondul de rulment financiar ca expresie a realizării echilibrului

financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la înfaptuirea echilibrului financiar pe

termen scurt.

Când nevoia de fond de rulment este pozitivă ea semnifică un surplus de nevoi

temporare, în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.Situația poate fi considerată

una normală, fiind cazul unei politici de investiție privind creșterea nevoii de finanțare a

ciclului de exploatare.

23

Cum FR este mai mare decât NFR, înseamnă că firma reușește să-și acopere necesarul de

finanțare pe termen scurt cu resursele de pe termen lung.

Trezoreria netă, care este mai mare decât 0, indică o stare de echilibru atât pe termen

scurt, cât și pe termen lung.Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor

exerciții succesive demonstrează o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării

rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției întreprinderii pe piață.

2.3 ANALIZA PERFORMANŢEI FINANCIARE

Metoda I: Abordarea anglo-saxonă

EBITDA (eng. Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization – câștigul

înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) este un indicator al performanțelor

financiare ale unei companii care se calculează astfel:

EBITDA=CA - Cheltuieli din exploatare (mai puțin amortizări și provizioane calculate)

EBITDA poate fi folosit pentru a analiza profitabilitatea unei companii sau pentru a

compara companii și industrii pentru că din el sunt eliminate influențele deciziilor de ordin

financiar sau contabil.

EBIT (eng. Earnings before interest and taxes)

EBIT=EBITDA - Amo/Dep

EBT – Earnings before tax

EBT=EBIT - Dob

RN=EBT - Impozit/profit

2010 2011

EBITDA 4,238,175,102 6,830,924,550

EBIT 2,344,483,556 4,551,821,301

EBT 2,215,639,019 4,478,639,238

RN 1,799,154,602 3,685,607,226

Deși înregistrează fluctuații de 470 mil.lei în medie, se observă că EBITDA este > 0 în

cei 2 ani ceea ce implică faptul că activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei

printr-un surplus monetar de 4.238 mil.lei în anul 2010, respectiv 6.831 mil lei în 2011.

24

Creșterea înregistrată de EBIT se bazează pe provizioanele pentru litigii și

restructurare,. EBT înregistrează valori pozitive. Se poate observa creșterea semnificativă a

rezultatului net, aceasta datorându-se creșterii prețului carburantului “la pompă” dar si

scaderii costurilor variabile.

Metoda II: Abordarea continental-franceză

Producția exercițiului

Producția exercițiului include valoarea bunurilor și serviciilor ”fabricate” de întreprindere

pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

PE =P Vândută + P Stocată + P Imobilizată

Valoarea adăugată

Valoarea adăugată exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de

producție, îndeosebi a forței de muncă și capitalului, peste valoarea bunurilor și serviciilor

provenind de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii.

VA= PE - Consumuri externe

Excedentul brut din exploatare

Excedentul brut al exploatării (EBE) sau, după caz, insuficiența brută de exploatare (IBE) se

stabilește ca diferență între valoarea adăugată, pe de o parte, și impozitele, taxele și

cheltuielile de personal, pe de altă parte.

EBE=VA – Imp,Taxe,Văsrsăm. – Ch.cu pers.

RE-rezultatul exploatării

Rezultatul exploatării privește activitatea de exploatare normală și curentă a întreprinderii.Prin

deducerea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele din EBE, acesta devine un rezultat net

al exploatării:

RE=EBE + Ven.din prov. + Alte ven. – A şi proviz.- Alte ch.de expl

Rezultatul curent

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul exploatării normale și curente, cât și de

cel al activității financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operațiilor curente ale întreprinderii:

RC=RE + Ven.fin – Ch.fin.

Rezultatul net

Rezultatul net exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care vor fi remunerați

acționarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie să fie susținut de

existența unor disponibilități monetare reale, altfel el va rămâne doar un potențial de

finanțare.RN=RC + Rez. extraord. – Imp.pe profit.

25

Indicator/An 2010 2011

Valoarea adăugată 7,501,775,933 9,870,677,534

Excedentul brut din

exploatare4,799,001,735 7,240,162,441

Rezultatul exploatării 3,201,693,547 5,033,585,274

Rezultatul curent 2,215,639,019 4,478,639,238

Rezultatul net 1,799,154,602 3,685,607,226

Producția exercițiului este un indicator inevitabil, dar ambiguu, întrucât este constituit

din elemente foarte eterogene: unele sunt evaluate la preț de vânzare (producția vândută), iar

altele, la cost de producție (producția stocată și imobilizată). În plus, nivelul rezultatelor se

poate modifica în funcție de metoda reținutăpentru evaluarea stocurilor. Datorită acestui fapt,

valoarea producției nu poate să reflecte o realitate financiară.

Valoarea adăugata permite măsurarea puterii economice a întreprinderii. Acest indicator

reprezintă o valoare adaugată brută deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumații

din exterior și, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizărilor) nu este luată în

considerare, rezultând o valoare adăugată brută, care include și amortizarea. Se observă că

este in creștere, trendul fiind unul pozitiv.

Un excedent brut al exploatării suficient de mare va permite întreprinderii reînnoirea

imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite și

asigurarea finanțării sale care antrenează cheltuieli financiare, iar diferența va fi distribuită

statului (impozit pe profit), acționarilor (dividende), și/sau conservată prin autofinanțare. În

2011 se observă un ”salt” impresionant al EBE de 51% față de 2010, Petrom reusind să

depășească etapa critică a crizei financiare.

Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare,

obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile și calculate) din veniturile exploatării.

Rezultatul curent, deși cu o tendință descrescătoare, este pozitiv, ceea ce corespunde

situațiilor în care întreprinderea degajă rentabilitate din activitatea sa, întrucât rezultatul

exploatării și rezultatul financiar nu sunt niciodată negative.Aceste situații sunt ideale.

26

Capacitatea de autofinanțare

Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă

a întreprinderii, la sfârșitul exercițiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii și

să finanțeze investițiile de expansiune și de menținere sau reînnoire din exercițiile viitoare.

Capacitatea de autofinanțare poate fi determinată prin două metode: deductivă și

adițională, puse în evidență de structura contului de profit și pierdere.

Metoda deductivă :

Prin metoda deductivă capacitatea de autofinanţare este calculată ca diferenţă între veniturile

încasabile (corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) şi cheltuieli plătibile

(corespunzătoare unor plaţi efective sau viitoare).

CAF = EBE

+Alte venituri din exploatare

-Alte cheltuieli pentru exploatare

+Venituri financiare

-Cheltuieli financiare

+Venituri excepționale

-Cheltuieli excepționale

-Impozit pe profit

Metoda aditivă:

Metoda aditivă are meritul de a pune in evidenţă elementele contabile,negeneratoare de fluxuri

monetare,antrenate de calculul capacităţii de autofinanţare.

CAF = RN+

+Cheltuieli calculate

-Venituri calculate

- lei

Indicator/ An 2010 2011

CAF 3,706,241,274 5,977,903,830

27

2.4. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR ÎNTREPRINDERII

Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul,se desprinde un indicator cu o

deosebită putere de sinteză denumit cash-flow.Creşterea trezoreriei nete pe perioada

exercitiului contabil analizat se determină conform relaţiei:

CF = TN1-TN0

Cash-flow-ul este diferența dintre încasările și plățile curente ale unei firme, pe o

anumită perioadă de timp (fiind pozitiv, reiese că întreprinderea a înregistrat venituri încasate

mai mari decât cheltuielile plătite). Cash-flow este un termen de origine anglo-saxonă, care nu

se regăsește în bilanțul contabil al firmelor românești. El își are originea în teoria și practica

proiectelor de investiții, fiind ridicat la rang de noțiune privilegiată în SUA, unde

contabilitatea este mult mai receptivă față de cerințele investitorilor decât față de cele ale

organelor fiscale.

Există mai multe definiţii ale acestei noţiuni, și anume se utilizează expresii ca : flux de

numerar, flux de disponibilităţi nete și flux de trezorerie. Indiferent de exprimare, un flux de

disponibilităţi nete rezultă din diferenţa dintre intrările (încasările) și ieşirile (plăţile) efectuate

de o întreprindere pe parcursul exerciţiului financiar.

Ca orice flux, el se dilată atunci când se majorează încasările, și se îngustează când se

măresc plăţile. Diferenţa între încasări și plaţi de la sfârşitul anului reprezintă o sumă de

disponibilităţi nete sau cash-flow-ul liber, care reflectă fructul net pentru un proprietar,

degrevat de orice obligaţii de plată, deci disponibilităţile în cont care pot fi insușite și utilizate

de către acesta.

Cash-flow-ul se compune din trei agregate clasice, şi anume:

- Cash-flow operaţional, din activitatea curentă sau de exploatare;

- Cash-flow pentru investiţii;

- Cash-flow din activităţi de finanţare.

-lei

Cash-flow: 2010 2011

Operațional 1,427,480,627 4,189,318,187

Pt. investiții -1,034,173,477 -1,258,591,036

Din activ. de finanțare -335,545,115 -2,221,997,739

28

Ficare dintre aceste tipuri de fluxuri reflectă aspecte diferite ale activității unei firme.

Cash flow-ul operațional este un indicator care arată capacitatea firmei de a-și plăti datoriile,

de a menține nivelul operațional curent și plăti dividende precum și de a efectua investiții noi.

Cash flow-ul investițional (înregistrează creșteri pe tot parcursul celor 3 ani studiați) reflectă

măsura în care cheltuielile au fost efectuate pentru resurse destinate să genereze venit și

fluxuri viitoare de numerar. Cash flow-ul financiar se referă la finanțarea pe termen lung.

2.5. DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII

Rentabilitatea economică a unei întreprinderi arată necesitatea rezultatului relativ sau

procentual al activităţii la diferitele niveluri de evaluare a acestuia adică atât a rezultatului

financiar mai mult sau mai puțin net,cât și a dimensiunii eforturilor angajate.

Prin ratele de rentabilitate se are în vedere aprecierea efectului financiar rezultat dintr-o

activitate generatoare de venituri efective sau posibile. Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele

obţinute in raport cu activitatea intreprinderii ( rentabilitate comerciala) si a mijloacelor

economice (rentabilitate economica ) sau financiare ( rentabilitate financiara)1.

I.Rate de rentabilitate comercială

Rata marjei nete exprimă eficiența globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a

realiza profit și de a rezista concurenței.

Rata marjei nete =Rezultatul net al exercițiului / Cifra de afaceri

II.Rate de rentabilitate economică

Arată necesitatea rezultatului relativ sau procentual al activităţii la diferitele niveluri de

evaluare a acestuia adică atât a rezultatului financiar mai mult sau mai putin net,cât si a

dimensiunii eforturilor angajate.

ROA exprimă profitul net adus de o unitate monetară de activ, oferind informaţii cu privire la

eficienţa cu care sunt administrate activele. Altfel spus, ROA reflectă capacitatea conducerii

întreprinderii de a utiliza resursele financiare proprii şi împrumutate în scopul obţinerii de profit.

Rentabilitate economică : ROA = Profit net / AE, unde AE=Dat.fin + CPR = A.tot – Dat.crt

1 Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000

29

ROE: acest indicator reflectă profitul net generat de o unitate monetară de capital, fiind

cea mai semnificativă expresie a profitului din perspectiva acţionarilor (fiind denunmit şi

„rentabilitatea acţionarilor”).

Ratele de rentabilitate se pot descompune în rate de marjă (ce arată structura valorică a

CA) și rate de rotație a capitalurilor (prin CA).

ROE=Π netCPR

= Π netCA

×CAAE

×AE

CPR Ecuaţia Dupont

ROE=ROA*Levierul financiar,

unde Lfin=∆ % Π netΔ%CA

= CACA−CAprag

unde CAprag=CF+ Amo+ Dob1−v

Efectul de levier financiar sau efectul de pârghie financiară, reprezintă ‘rezultatul’ sau

‘efectul’ îndatorării firmei asupra rentabilităţii capitalului propriu. În acelaşi timp, efectul de

levier este o tehnică de gestiune financiară ce are ca scop mărirea rentabilităţii capitalului

propriu. Deasemenea, efectul de levier pune în evidenţă legătura existentă între rata

rentabilităţii financiare şi rata rentabilităţii economice.

Efectul de levier=(ROA−Rdob)×DATCPR

III.Rate de rentabilitate financiară

Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin

capitalurile proprii angajate în activitatea sa.

Profitul pe acțiune: această rată determinată pentru societățile pe acțiuni, nu oferă

posibilitatea comparațiilor între acestea, datorită dificultăților de interpretare a diferențelor

observate de la o societate la alta.

PA= PNNumara actiuni

30

unile Petrom – in cifre 2006

4.Ratele de structură

Ratele de îndatorare, dimensionate în optica analizei lichiditate-exigibilitate, evidențiază

importanța îndatorării asupra gestiunii financiare a întreprinderii.

Rata datoriilor financiare exprimă gradul de îndatorare pe termen lung.

Rata datoriilor financiare = Datorii financiare/Capitaluri permanente

Rata independenței financiare , complementară cu rata datoriilor financiare, măsoară

ponderea capitalurilor proprii în ansamblul resurselor permanente.

Rata independenței financiare = CPR/ Capitaluri permanente

5.Rate de rotație

2.6. DIAGNOSTICUL RISCULUI

Analizăm riscul economic şi riscul financiar.

I.Riscul economic

Profitul brut este o variabilă dependentă de schimbările cifrei de afaceri şi de poziţia

faţă de pragul de rentabilitate,fără a se lua în calcul dobânzile aferente capitalurilor

împrumutate( sub formă de cheltuieli fixe).

Variabilitatea profitului la o variaţie a cifrei de afaceri se cuantifică cu levierul de

exploatare,Le. Formula de calcul a acestuia este dată de raportul procentual dintre EBIT şi CA

(egal cu raportul dintre CA şi diferenţa dintre CA şi CAprag)

31

Le=∆%EBIT/∆%CA=CA/(CA-CAprag )

CAprag=[F+(Amo+Dep)]/(1-v)

CA(mil RON) CV F+Amo+Dep CV/CA CAprag(mil RON) Le

2010 13953 9908 962 0.71 3317,24 1,32

2011 16565 10709 1069 0.65 3054,28 1,22

Din tabel se observă că levierul de exploatare are în anul 2011 are o valoare mai mica

decat cel din anul 2010, acest lucru aratand o scadere a riscului economic in cadrul companiei.

II.Riscul financiar

Se cuantifică prin levierul financiar. Pentru calculul coeficientului se iau în

considerare şi dobânzile aferente capitalurilor împrumutate (sub formă de cheltuieli fixe).

Formula de calcul se obţine prin raportarea procentuală a PN la CA. CA la prag în acest caz se

calculează prin împărţirea sumei dintre cheltuielile fixe, amortizări,deprecieri şi dobânzi la 1-

marja cheltuielilor variabile.

Lf=∆%PN/∆%CA=CA/(CA-CAprag*)

CAprag*=(F+Amo+Dep+Dob)/(1-v)

CA(mil RON) CV F+Amo+Dep+Do

b

CV/

CA

Caprag(mil RON) Le

201

0

13953 9908 969 0.71 3393,10 1,34

201

1

16565 1070

9

1017 0.65 2982,86 1,20

Indicatori de lichiditate

Prin lichiditate înţelegem capacitatea companiei Petrom de a-şi transforma activele în

bani lichizi.

2011

Gradul de indatorare 10.66%

32

Levier 11.94%

Lichiditatea curenta 1.10

Lichiditatea rapida 0.74

Lichiditatea imediata 0.12

Putem observa un grad de indatorare mult redus in comparație cu cel al altor companii,

aceasta sugerând o stabilitate economică. Indicatorii de lichiditate ne arată gradul in care

activele companiei pot fi convertite in lichidități, in cazul unor nevoi urgente. De aici

concluzionăm ca doar 12% din activele Petrom ar putea fi convertite in lichiditate fără niciun

timp de asteptare.

In concluzie, după analiza amănunțită a PETROM S.A., am dedus faptul că această

societate este una performantă, având majoritatea indicatorilor pozitivi. Compania

inregistrează profituri record, incă in creștere, deține o capacitate de autofinanțare

impresionantă și poate face față unui climat turbulent, bazându-se pe resursele proprii. Luând

in considerare și contextul internațional al nevoii tot mai mari de combustibili, previziunile

asupra acestei companii nu pot fi decât pozitive.

33

3.EVALUAREA INVESTIŢIEI (cu autofinanţare 100%)

3.1. PREZENTAREA INVESTIŢIEI

Investiția propusă presupune construirea unui depozit de carburanți in pe o platforma

din apropierea orașului Onești, in Județul Bacău, pentru a reduce costurile cu transportul și

intretinerea țițeiului și a altor materii prime. Acest depozit va avea o capacitate de 15.000

metri cubi, investiția necesară punerii in funcțiune fiind de 31mil euro/140,12 mil lei. Analiza

investiției se face pe o perioadă de 5 ani.

Pentru construcţia depozitului de la Onești se vor folosi peste 5.600 m3 de beton,

peste 1.400 de tone de structură de oţel, peste 16 km de conducte tehnologice, peste 94 km de

cabluri electrice, peste 2 km de căi ferate. În proiectul de construcţie al noului terminal vor fi

implicaţi peste 50 de contractori, subcontractori şi furnizori de servicii şi echipamente,

cumulând circa 650 de lucrători.

Produsele petroliere livrate la acest depozite vor fi stocate în rezervoare supraterane,

prevăzute cu sisteme automate de măsurare a volumului şi temperaturii, sistem automat de

protecţie pentru supra-alimentare şi sistem fix de stingere a incendiilor. Acesta are pereţi dubli

din oţel şi este conectat la sisteme automate de detecţie a scurgerilor sau a fisurilor. Încărcarea

produselor în autocisterne este complet automatizată şi controlată de către sistemele

automatizate ale depozitului.

Depozitul este prevăzute cu unităţi de recuperare a vaporilor pentru a minimiza

emisiile de hidrocarburi, sisteme de colectare a apei uzate, sisteme de protecţie împotriva

incendiilor prevazute cu dispozitive automate de alarmare si avertizare in caz de incendiu,

sisteme de control automat si administrare a procesului tehnologic si a întregii activităţi din

depozit.

34

3.2. DETERMINAREA RATEI DE ACTUALIZARE PENTRU

PROIECTUL DE INVESTIŢIE (kinv)

Având in vedere faptul că investiția se realizează 100% din capitaluri proprii, vom

alege ROE ca și rată de actualizare. Din valorile ultimilor ani și așteptările privind evoluția

profitului companiei din anii următori, am ales:

K= ROE= 19.5%

3.3. ESTIMAREA CASH FLOW-URILOR DISPONIBILE

Pentru a putea efectua o analiză a investiției, trebuie estimate cashflow-urile

disponibile pe perioada investiției, 2012-2016. Pentru a le utiliza in calculul VAN, le

actualizăm cu ROE. Mai mult, am luat in considerare două cazuri posibile pentru a arăta

importanța investiției: unul in care se construiește depozitul de 140mil RON, respectiv unul in

care investiția nu este făcută. Calculând cashflow-urile obținute in fiecare caz și făcând

diferența, am obținut un cashflow marginal.

Dinamica cifrei de afacere a fost dată de o analiză a mediului macroeconomic dar si

microeconomic al intreprinderii, așteptându-se o ușoară scădere a CA in 2012, pentru ca in

urmatorii ani sa aiba o creștere constantă de 4% pe an, in ambele cazuri.

Cheltuielile variabile au fost calculate ca fiind o pondere in cifra de afacere de 64%

inițial, in cazul in care efectuăm investiția, respectiv 63% in cazul in care nu o efectuăm(fara a

face cheltuieli suplimentare). Această cotă a fost calculată analizându-se trendul ultimilor 4

ani. Cota CV in CA din primul caz scade cu 0,5puncte procentuale pe an, aceasta

reprezentând diminuarea costurilor odata cu implementarea investiției: transportul

carburantului se va face de la Marea Neagră la Onești pe o sonda secundară utilizată inițial de

RAFO(compania diminuându-si activitatea in 2012, atat la rafinarie cât și la distribuția de

combustibil pe piața regională). Reducerea pe parcurs a acestui tip de cheltuieli va avea un

impact semnificativ in profitul companiei.

Cheltuielile fixe constituie 10%conform calculelor din perioada precedentă investiției,

acestea crescând cu 5% in fiecare an datorită nevoii de intreținere a investițiilor.

35

Amortizarea depozitului se va face liniar, pe o perioadă de 5 ani, iar durata inițială a

activelor circulante nete va fi de 112 zile. Ulterior, durata va scădea cu 3zile (in primul an de

după investiție) apoi 2 zile, in cazul in care se face investiția, și cu o zi pe an in cazul in care

nu se face investiția. Această diferență este explicată prin capacitatea de a prelua și distribui

carburanți mult mai eficient in zona de nord-est a României, direct de la depozitul de 15.000

metri cubi.

Pentru a putea calcula un câștig al investiției in 5 ani, am luat in calcul vânzarea

depozitului cu 70% din valoarea inițială, deși acest tip de investiție este una pe termen lung și

foarte lung, profitul acumulându-se in timp.

Trebuie precizat faptul că diferențele intre cele două cazuri au fost calculate după date

reale, evoluția indicilor fiind una comparabilă cu cea a unor proiecte anterioare asemănătoare

desfășurate de către PETROM. Deși modificările la nivelul indicatorilor pe intreaga companie

par minuscule, investiția care in mod normal are o perioadă de utilizare de până la 20 de ani

generează cashflow-uri care să aducă profit incă din primii 5 ani.

36

37

3.4. CRITERII DE EVALUARE A INVESTIŢIEI ÎN MEDIUL CERT

Se poate observa, din tabelul de mai jos, faptul că investiția este rentabilă, Valoarea

Actualizată Netă fiind una pozitivă, de aproximativ 57 mil. Lei. Deși cashflow-ul din primul

an al investiției este unul negativ, compania câștigă la sfârșitul celor 5 ani de utilizare a

depozitului.( Pentru calculul valorii actualizate nete am folosit funcṭia NPV din Excel.)

Rata Interna de Rentabilitate este de 24.05%, arătând că investitorii ar putea cere o

rentabilitate semnificativă de la această investiție, mai mare decât ROE al companiei (19.5%).

RIR modificată are și ea valori peste rata de actualizare, arătând că investiția este mai

profitabilă decât constituirea unui depozit pe o perioadă egală de timp.

Termenul de recuperare de 2 ani și 220 de zile este unul foarte bun pentru o investiție

de acest gen, făcută in special pentru a se beneficia de pe urma reducerii cheltuielilor și nu

pentru a spori incasările.

Un indicator simplu dar eficient este indicele de profitabilitate. Acesta arată plusul de

valoare pe care il aduc cashflow-urile generate de investiție. Astfel, indicele de profitabilitate

este un indicator mai relevant, deoarece exprimă câṣtigul net obṭinut pentru o unitate

monetară investită, fiind calculat ca raport între cash flow-urile disponibile actualizate ṣi

valoarea investiṭiei. Proiectul asigură un indice de profitabilitate de 1.41 , mai mare decât 1,

inseamnă că investiția este profitabilă.

38