Evaluarea calit ăţ ii şi accesibilit ăţ ii ţeaua na ional ... servicii 2008.pdf · Proiectul...

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Ministerio de Sanidad y Consumo de España Agenţia Naţională Antidrog Delegación del Gobierno para el Plan Nacional sobre Drogas

Proiect de înfrăţire instituţională RO/04/IB/JH-08 „Întărirea capacităţii instituţionale a agenţiilor române implicate în reducerea cererii de droguri”

PROIECT FINANŢAT DE UNIUNEA EUROPEANĂ

Evaluarea calităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite de reţeaua naţională a Centrelor de Prevenire Evaluare şi

Consiliere Antidrog

Raport de cercetare Coordonatori:

sociolog drd. Aurora Lefter – Agenţia Naţională Antidrog/Centrul de Studii psiho-sociolog Andrei Botescu – Agenţia Naţională Antidrog/Centrul de Studii


Evaluarea calităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite de reţeaua naţioanală a Centrelor de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog

1

CUPRINS 1. Introducere……………………………………………………………………………………………….. 2 2. Justificare………………………………………………………………………………………………… 2 3. Metodologie…………………………………………………………………………….......................... 11

3.1 Stabilirea obiectivului general şi a celor specifice cercetării------------------------------------------- 12 3.2 Definirea beneficiarilor serviciilor CPECA (populaţia de referinţă)----------------------------------- 13 3.3 Reţele şi strategii de captare-----------------------------------------------------------------------------------13 3.4 Metode şi tehnici de cercetare---------------------------------------------------------------------------------15

3.5 Etapele cercetării------------------------------------------------------------------------------------------------- 16 4. Rezultatele evaluării calităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite de CPECA…………………. 18 4.1 Evaluarea serviciilor din perspectiva celor care le oferă (specialiştii CPECA)…………..18

4.1.1 Ariile de activitate care necesită îmbunătăţire-------------------------------------------------------- 18 4.1.2 Modelul Orizont----------------------------------------------------------------------------------------------- 22 4.1.3 Analiza datelor------------------------------------------------------------------------------------------------ 23

4.1.4 Concluzii privind analiza datelor furnizate de specialiştii care lucrează în CPECA--------- 25 4.2 Evaluarea serviciilor din perspectiva utilizatorilor şi a potenţialilor utilizatori………... 28

4.2.1 Metodologie--------------------------------------------------------------------------------------------------- 28 4.2.2 Populaţia investigată– criterii de selecţie-------------------------------------------------------------- 30 4.2.3 Perioada de desfăşurare----------------------------------------------------------------------------------- 31 4.2.4 Locul de desfăşurare a focus-grupurilor şi interviurilor--------------------------------------------- 31 4.2.5 Contactarea participanţilor--------------------------------------------------------------------------------- 32 4.2.6 Consideraţii etice--------------------------------------------------------------------------------------------- 32 4.2.7 Dimensiunile cercetării-------------------------------------------------------------------------------------- 33 4.2.8 Tehnici şi instrumente folosite pentru obţinerea de date------------------------------------------- 34 4.2.9 Dificultăţi întâmpinate în colectarea datelor (semnalate de moderatori)----------------------- 36 4.2.10 Profil participanţi---------------------------------------------------------------------------------------------- 39 4.2.11 Context – oferta de servicii adresate consumatorilor de droguri licite/ilicite------------------- 44 4.2.12 Analiza datelor------------------------------------------------------------------------------------------------ 45 1. Cunoaşterea instituţiilor/prestatorilor de servicii/ONG-urilor care oferă asistenţă/

tratament (servicii specifice) persoanelor consumatoare de droguri licite/ilicite --- 45

2. Gradul de vizibilitate al CPECA---------------------------------------------------------------- 50 3. Nevoile de asistenţă/servicii pe care le au participanţii----------------------------------

• Tipuri servicii accesate cel mai frecvent------------------------------------------------- • Cum au ajuns să solicite ajutor (surse de trimitere către servicii) ---------------- • Evaluarea serviciilor - aspecte pozitive/negative despre serviciile respective • Ce nevoi se consideră că nu sunt acoperite--------------------------------------------

59 59 59 59 60

3. Aşteptările asupra CPECA (centrul ideal)-------------------------------------------------- •••• Amplasare--------------------------------------------------------------------------------------- •••• Orar----------------------------------------------------------------------------------------------- •••• Paleta de servicii-------------------------------------------------------------------------------

61 61 61 61

4. Cunoaşterea altor consumatori---------------------------------------------------------------- • Motive pentru care nu au accesat CPECA---------------------------------------------- • Acţiuni şi strategii de atragere a consumatorilor spre serviciile CPECA--------

62 62 62

5. Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii înaintate de participanţii la focus grupuri/interviuri----------------------------------------------------------------------------------- 63

6. Interpretare----------------------------------------------------------------------------------------- 64 5. Concluzii şi recomandări ……………………………………………………………………………. 69 6. Anexe……………………………………………………………………………………………………. A-1



2

1. Introducere Unul dintre obiectivele majore ale Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012 constă în

dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală, psihologică şi socială existente. De

asemenea, se acordă o importanţă semnificativă componentei de reducere a riscurilor

asociate consumului de droguri injectabile (bolile infecţioase: HIV, hepatita B şi C etc) şi de

reinserţie socială prin asigurarea accesului tuturor categoriilor de consumatori de droguri la

aceste tipuri de servicii.

Acest studiu îşi propune să ofere o imagine obiectivă asupra calităţii şi accesibilităţii

serviciilor oferite de reţeaua teritorială a Agenţiei Naţionale Antidrog şi să identifice cele mai

bune soluţii de îmbunătăţire a activităţii din acest domeniu.

Proiectul de evaluare a calităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite de reţeaua naţională

a Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog a devenit necesar după

aproximativ doi ani de la înfiinţarea reţelei teritoriale a Agenţiei Naţionale Antidrog, timp în

care această reţea s-a consolidat atât din punct de vedere logistic cât, mai ales, din punct

de vedere al pregătirii profesionale a personalului.

2. Justificare

Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog dezvoltă activităţile Agenţiei

Naţionale Antidrog la nivel judeţean şi al sectoarelor Municipiului Bucureşti în conformitate

cu Strategia Naţională Antidrog şi cu cele dezvoltate la nivel local şi au următoarele atribuţii

principale :

1. acordă servicii de consiliere medicală/psihologică/socială, individuală şi de grup

consumatorilor de droguri şi familiilor acestora;

2. realizează, în baza solicitării procurorului, evaluarea consumatorului, în scopul

includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de

droguri;

3. stabilesc Planul individualizat de asistenţă, pe baza evaluării psihologice şi sociale,

în concordanţă şi cu rezultatele examinării medicale solicitate unei unităţi medicale,

conform criteriilor prevăzute în Regulamentul de aplicare a Legii 143/2000 cu

modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 522/2004) ;



3

4. asigură managementul de caz prin identificarea nevoilor beneficiarului, planificarea,

coordonarea şi monitorizarea implementării măsurilor din Planul individualizat de

asistenţă;

5. colaborează cu unităţile locale şi cu organizaţiile neguvernamentale în vederea

elaborării unor programe de asistenţă, protecţie socială şi reinserţie socio-

profesională a persoanelor care au consumat sau consumă substanţe psihoactive;

6. gestionează activităţile specifice de funcţionare a unei linii telefonice de informare şi

consiliere pentru cetăţeni (populaţia locală);

7. sprijină activităţile comunităţilor terapeutice şi centrelor de formare înfiinţate în zona

de competenţă.

8. elaborează studii, analize şi sinteze privind fenomenul drogurilor în plan

local/regional;

9. iniţiază şi participă la activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniu;

10. elaborează, monitorizează, avizează şi coordonează, după caz, proiecte locale de

reducere a cererii de droguri;

11. monitorizează şi coordonează activităţile instituţiilor locale cu competenţe în

domeniu, a organizaţiilor neguvernamentale (ONG) şi a altor parteneri sociali

implicaţi în dezvoltarea, la nivel local, a Planului de acţiune pentru implementarea

Strategiei Naţionale Antidrog;

12. coordonează elaborarea şi implementarea Strategiei locale antidrog şi a Planului de

acţiune, pe baza metodologiei concepute de Agenţia Naţională Antidrog şi

evaluează periodic stadiul realizării acestora;

13. implementează la nivel local programe şi campanii naţionale de reducere a cererii şi

ofertei de droguri;

14. iniţiază, susţin şi monitorizează campanii de informare/educare/comunicare la nivel

local şi regional, elaborează/realizează materiale de informare şi educaţie antidrog

şi, după caz, realizează acţiuni de cooperare cu structuri similare din statele vecine,

cu acordul prealabil al conducerii Agenţiei;

15. organizează manifestări cu tematică antidrog, cu participarea comunităţii locale,

mass-media şi a autorităţilor publice locale (conferinţe de presă, seminarii,

conferinţe, dezbateri publice, emisiuni radio-tv, sesiuni de comunicări ştiinţifice,



4

întreceri sportive, activităţi artistice şi culturale etc.) şi promovează materialele cu

tematică antidrog;

16. colaborează cu specialiştii responsabili cu activitatea educativă şcolară şi

extraşcolară, cu consilierii educativi din şcoli, cu psihologii, sociologii şi

psihopedagogii din Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică;

17. identifică, evidenţiază şi actualizează pe "hărţi" locurile şi mediile propice

consumului de droguri;

18. organizează reţelele de intervenţie preventivă în mediile

şcolare/universitare/comunitare/ familiale depistate la risc;

19. fac propuneri de armonizare, actualizare şi adaptare a legislaţiei în domeniu;

Conform studiului „PREVALENŢA CONSUMULUI DE DROGURI ÎN ROMÂNIA -

studiu în populaţia generală” (ANA, 2004):

� Alcoolul - este un drog social larg acceptat: peste 85% din populaţie a

experimentat consumul de băuturi alcoolice, iar 36,7% a experimentat starea de

ebrietate;

� Prevalenţa consumului de tranchilizante, sedative şi antidepresive fără

prescripţie medicală de-a lungul vieţii este de 7,8%;

� Prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul vieţii, în funcţie de tipul de

drog este de: 1,7% pentru canabis, 0,4% pentru cocaină, 0,3% pentru ecstasy şi

0,2% pentru heroină.

Numărul de consumatori problematici de droguri (consumatori de heroină injectabilă),

din Bucureşti, în anul 2003, estimat prin aplicarea metodei captură-recaptură, a fost de

24006 de persoane (care la un interval de încredere de 95% poate varia între 13694 şi

34318 persoane).

Comparativ cu estimările prezentate, numărul de consumatori de droguri care au

solicitat tratament se menţine la valori scăzute:



5

� în unităţile sanitare care aparţin Ministerului Sănătăţii Publice, în anul 2006, au fost

înregistrate 1.912 persoane1.

Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii Publice, în anul 2006, la nivel

naţional au fost 18 unităţi medicale2 care au raportat cazuri de admitere la tratament ca

urmare a consumului de droguri, inclusiv pentru abuzul de medicamente, alcool şi tutun.

Tabel 1 : Distribuţia cazurilor de admiteri la tratament că urmare a consumului de droguri în funcţie de unitatea medicală care raportează

Total admiteri la tratament Judeţul Unitatea medicală

2006 Sem I - 2007 ARGEŞ Spit.de Psih."Sf.Maria" Vedea 1 BOTOŞANI Spit.Psihiatrie Botoşani 496 255 BRAŞOV Spit.de Psih.şi Neuro. Braşov 4 7 CLUJ Spit.Clinic Jud.Cluj - psih.3 81 47 CLUJ Spit.Cl.Copii.Cluj-Cl.psih.infantilă 227 113 CONSTANŢA L.S.M.Constanţa 7 CONSTANŢA Spitalul Clinic de Urgenţă Constanţa 8 7 DÂMBOVIŢA Direcţia Sănătate Publică D-ţa 3 GORJ Spit.Jud. Tg.Jiu - psihiatrie 1 HUNEDOARA Cab.medical.indiv.-Lupeni-dr.Sălăţeanu Carol 1 IAŞI Spit.de psihiatrie Socola Iaşi 60 21 MUREŞ Clinica de Psih.I Tg. Mureş 49 8 NEAMŢ Spit.Jud.de Urgenţă P.Neamţ-psihiatrie 3 SIBIU Spit.Psih. "Dr.Gh.Preda" Sibiu 4 SUCEAVA Spit.Jud.de Urgenţă "Sf.Ioan cel Nou" Suceava 44 28 SUCEAVA Spital Gura Humorului-secţia pediatrie 2 TIMIŞ Spit. Psihiatrie Jebel 10 4 M.BUCUREŞTI Sp.Psih.TITAN "Dr.Ctin.Gorgos" 48 22 M.BUCUREŞTI Spit.psih."Prof.Dr.Al.Obregia" 828 400 ILFOV Spit. psih."Domniţa Bălaşa" 40 Total 1912 917

Sursa: Ministerul Sănătăţii Publice,Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii

Repartiţia cazurilor înregistrate, în 2006, pe tipuri de substanţă consumată, indică

faptul că 48% din numărul total al admiterilor la tratament este reprezentat de cererile de

tratament pentru consumul de heroină, urmate la o diferenţă considerabilă, de solicitările

de asistenţă pentru consumul de alcool (18%), nicotină (11%), medicamentele cu efect

hipnotic sau sedativ (10%), canabis (2%), metadonă şi alte opiacee (1%) şi cocaină (0,1%).

1 Date agregate (nu se pot evidenţia cazurile unice de admitere la tratament) 2 Nu au fost raportate către Ministerul Sănătăţii Publice datele de la Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor Tineri “Sfântul Stelian”, Bucureşti, unitate medicală care oferă servicii de dezintoxicare şi substituţie.



6

Referitor la distribuţia teritorială a cererilor de tratament ca urmare a consumului de

substanţe psihoactive, în anul 2006, se remarcă menţinerea concentrării acestora cu

predilecţie în Municipiul Bucureşti, 46% din totalul admiterilor la tratament fiind înregistrate

în Bucureşti.

Analizând dinamica admiterilor de tratament, pentru intervalul 2001-2006, în funcţie de

tipul de substanţă psihotropă s-a constatat o diminuare continuă a solicitărilor de tratament

primite din partea consumatorilor de heroină (de la 93% în anul 2001 la 48% în anul 2006)

şi o creştere a solicitărilor de tratament din partea consumatorilor de canabis.

� în centrele teritoriale ale Agenţiei Naţionale Antidrog, în perioada ianuarie – iunie

20073, numărul total de beneficiari diferiţi înregistraţi la CPECA în semestrul I este de 418,

la care se adaugă 179 beneficiari diferiţi care au solicitat servicii de tip PSS4 la centrul din

str. Dr. Grozovici. Dintre cele 47 de CPECA:

- 14 centre nu au avut solicitări (din judeţele Bistriţa Năsăud, Călăraşi, Caraş Severin,

Covasna, Dolj, Galaţi, Ialomiţa, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vâlcea şi

Vrancea).

- 21 de centre au avut între 1 şi 10 beneficiari,

- 8 centre au avut între 10 şi 20 de beneficiari şi

- 5 centre (Braşov, Bucureşti sector 4, Bucureşti sector 6, Bucureşti sector 3 şi Ilfov)

au avut peste 20 de beneficiari.

3 pentru anul 2006 există date disponibile doar pentru perioada septembrie-decembrie 2006 (223 de beneficiari : 58- septembrie, 49- octombrie, 64-noiembrie şi 52-decembrie) 4 PSS - Program de Schimb de Seringi



7

1 1 1 1 1 1 2 2 3 3 3 3 3 3 4 5 5 5 6 6 9 1111111215171820222729

57

100

0

50

100

Sursa: raport intern ANA, 2007

Cei mai mulţi beneficiari au fost înregistraţi în această perioadă la CPECA Ilfov,

respectiv 100 de beneficiari, dintre care 98 sunt cazuri identificate şi asistate în cadrul

Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă Bucureşti - Jilava.

Următorul loc, în ierarhizarea după numărul de beneficiari din primul semestru, îl

ocupă CPECA Sector 3 cu 57 de beneficiari (30 dintre aceştia se aflau în arest preventiv în

cadrul Secţiei 12 Poliţie). Pentru această categorie de beneficiari principalele servicii oferite

sunt evaluarea bio-psiho-socială şi asistenţa integrată a adicţiilor. Având în vedere că

beneficiarii rămân în arest doar pentru o perioadă limitată de timp, încercările personalului

CPECA de a include această categorie de beneficiari într-un program de asistenţă se

dovedesc deseori inutile în condiţiile în care nu există posibilitatea de a urmări cazul după

ieşirea din arest.

Din totalul beneficiarilor asistaţi de CPECA, în primul semestru al acestui an:

- 54% (225 de subiecţi) au fost trimişi de instituţii care activează în domeniul justiţiei

penale (penitenciar, arest, serviciul de probaţiune, DIICOT, judecătorie),

- 35% (145 de subiecţi) au accesat serviciile de asistenţă din proprie iniţiativă,

- 4,3% (18 subiecţi) au fost îndrumaţi de familie,

Grafic 1. Distribuţia numărului de beneficiari la nivelul CPECA în perioada 1.01.2007 – 30.06.2007



8

- 3,6% (15 subiecţi) au

fost referiţi de serviciile

din sistemul de sănătate

publică- spital/policlinică

- 3,1% (9 subiecţi) alte

surse: Direcţia Generală

de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului-

DGASPC, ONG-uri,

angajatori.

Numărul de beneficiari

îndrumaţi sau referiţi de

instituţii/organizaţii de la nivel

local (spital/policlinică, DGASPC,

ONG-uri) este foarte redus (20

de beneficiari), indicând o

colaborare deficitară cu aceste

instituţii.

Analizând distribuţia cazurilor în funcţie de sursa de trimitere şi distribuţia teritorială,

se observă că, faţă de Bucureşti, la nivelul ţării există o colaborare deficitară cu instituţii

care activează domeniul justiţiei penale5, 6 şi cu serviciile din sistemul de sănătate publică7.

5 penitenciar: PRMSB Jilava -98 cazuri, PRMS Iaşi-13 cazuri, Penitenciarul Târgşor-13 cazuri, Centrul de reeducare Găeşti-11 cazuri, Penitenciarul Timişoara-6 cazuri, PRMS Botoşani-4 cazuri, Penitenciarul Aiud-2 cazuri, Spitalul Penitenciar Tg.Ocna-1 caz; 6 serviciile de probaţiune: Bucureşti-15 cazuri, Arad - 2 cazuri, Braşov- 6 cazuri, Mehedinţi- 1, Hunedoara -1, Bacău - 1 şi Harghita 1. 7 Serviciile de sănătate: 6 beneficiari referiţi de Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţilor pentru Tineri „Sf. Stelian”, Bucureşti; 3 beneficiari referiţi de Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof.dr. Al. Obregia”, Bucureşti; 1 beneficiar referit de Institutul „Matei Balş”, Bucureşti; 2 beneficiari referiţi de Spitalul de Pediatrie

1

2

3

3

6

9

15

18

27

41

145

148

Angajator

ONG

Judecatorie

DGASPC

DIICOT

neprecizat

Spital/policlinica

Familia

Serviciul de probatiune

Sectia de politie (arest)

Initiativa proprie

Penitenciar

Sursa datelor: Agenţia Naţională Antidrog

105

1512

98

50

0 20 40 60 80 100

serviciile desănătate

serviciile deprobaţiune

penitenciar

Bucureşti restul ţării

Sursa datelor: Agenţia Naţională Antidrog

Grafic 2. Distribuţia numărului de beneficiari după sursa de trimitere

Grafic 3. Distribuţia numărului de beneficiari după sursa de trimitere



9

Tabel 2 : Distribuţia cazurilor de admiteri8 la tratament/asistenţă că urmare a consumului de droguri în funcţie de instituţia care raportează (CPECA/unităţi medicale)

2006 Sem I - 2007 Judeţul

Unităţi medicale9 CPECA10 Unităţi medicale CPECA ALBA 1 3 ARAD 4 ARGEŞ 1 1 11 BACĂU 2 3 BIHOR 27 12 BOTOŞANI 496 255 5 BRAŞOV 4 33 7 22 BRĂILA 3 6 BUZĂU 5 6 CLUJ 308 7 160 11 CONSTANŢA 15 2 7 1 COVASNA 2 1 DÂMBOVIŢA 3 11 GORJ 1 2 1 HARGHITA 3 HUNEDOARA 1 1 IAŞI 60 16 21 18 MARAMUREŞ 5 MEHEDINŢI 1 1 MUREŞ 49 1 8 3 NEAMŢ 3 1 5 OLT 3 PRAHOVA 5 15 SATU MARE 1 SĂLAJ 2 SIBIU 4 SUCEAVA 44 30 TIMIŞ 10 13 4 20 TULCEA 1 VASLUI 5 3 M.BUCUREŞTI 876 91 422 141 ILFOV 40 4 100 Total 1912 223 917 418

Sursa: Ministerul Sănătăţii Publice,Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii – pentru unităţile medicale

Agenţia Naţională Antidrog – pentru CPECA

Având în vedere că, pentru anul 2006, pentru CPECA sunt disponibile numai datele

din ultimele 4 luni ale anului, s-au analizat comparativ numai datele din primul semestru al

anului 2007 şi numai pentru judeţele unde au fost raportări din partea unităţilor medicale.

Braşov; 1 beneficiar referit de Policlinica nr.1 Iaşi; 1 beneficiar referit de Spitalul Judeţean de Urgenţă Prahova; 1 beneficiar referit de Spitalul de Psihiatrie Buzău. 8 Cazuri unice individuale 9 În 2006 doar 18 unităţi medicale care sunt finanţate prin programul naţional de sănătate mintală, 2.2. subprogramul – tratamentul toxicodependenţelor 10 Pentru anul 2006 există date disponibile doar pentru perioada septembrie-decembrie - 223 de beneficiari



10

Comparaţia dintre cele 2 seturi de date are

anumite restricţii şi limite metodologice

deoarece acestea nu sunt identice. Astfel

datele privind admiterile la tratament în

unităţile medicale sund de tip agregat,

neputându-se estima numărul de cazuri

unice care au fost admise la tratament în

timp ce, cele colectate de la CPECA

reprezinta cereri individuale unice. Totuşi

acolo unde diferentele sunt evidente (ex.: la

unităţile CPECA nu există înregistrată nici o

admitere la tratament în timp ce în acelaşi

judeţ există admiteri la tratament în cadrul

unităţilor medicale) comparaţiile sunt

relevante. De asemenea, a fost exclus din analiză judeţul Ilfov, deoarece marea majoritate

a beneficiarilor CPECA provin din penitenciarul Jilava.

Analiza datelor din tabelul 3 indică:

� în judeţul Suceava au existat 30 de admiteri la tratament în unităţile sanitare, dar

niciuna la CPECA,

� În cazul judeţelor Mureş şi Constanţa există o diferenţă mare între numărul de

solicitări înregistrate de cele două instituţii.

� există şi judeţe unde numărul de solicitări la CPECA este mai mare faţă de cel

raportat de unităţile medicale (judeţele Braşov, Timiş şi Dâmboviţa).

De asemenea, trebuie menţionat faptul că, deşi consumul problematic de alcool11

este prezent în toate judeţele, sunt şi judeţe în care, deşi nu au existat cereri de asistenţă

în reţeaua CPECA, acestea au fost exprimate în unităţile care aparţin Ministerului Sănătăţii

Publice (ex: Suceava).

Se evidenţiază nevoia identificării modalităţilor celor mai eficiente de a creşte

numărul de beneficiari ai serviciilor oferite de CPECA, a căilor de îmbunătăţire a

11 Recomandarea OMS pentru consum în limite normale: pentru femei 168 gr alcool/săptămână, pentru bărbaţi 280 gr alcool/săptămână

Tabel 3 : Distribuţia cazurilor de admiteri la tratament ca urmare a consumului de droguri în funcţie de instituţia care raportează (CPECA/unităţi medicale)

Sem I - 2007 Judeţul

Unităţi medicale CPECA SUCEAVA 30

M.BUCUREŞTI 422 141 BOTOŞANI 255 5 CLUJ 160 11

IAŞI 21 18 MUREŞ 8 3 CONSTANŢA 7 1 BRAŞOV 7 22 TIMIŞ 4 20 DÂMBOVIŢA 3 11

Sursa datelor: Ministerul Sănătăţii Publice, Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii – pentru unităţile medicale

Agenţia Naţională Antidrog – pentru CPECA



11

interoperabilităţii cu celelalte instituţii care oferă servicii similare sau complementare celor

oferite de CPECA. Adaptarea ofertei de servicii în funcţie de caracteristicile şi nivelul

consumului de droguri licite şi ilicite înregistrat în diferite arii geografice şi promovarea

adecvată a acestora în rândul potenţialilor clienţi ai CPECA reprezintă, de asemenea,

priorităţi ce pot fi planificate pe baze ştiinţifice cu ajutorul acestei evaluări.

3. Metodologie

Obiectivul general al acestui studiu a constat în realizarea unei analize ample a calităţii şi

accesibilităţii serviciilor oferite de reţeaua CPECA şi în identificarea celor mai eficiente

soluţii de îmbunătăţire a activităţii care să permită adaptarea programelor de intervenţie la

nevoile specifice acestui tip de populaţie.

S-a urmărit identificarea unor măsuri de creştere a accesibilităţii şi calităţii serviciilor,

oferite consumatorilor de CPECA, atât pe baza nevoilor acestora (aşa cum o stabilesc

specialiştii), dar şi pe baza nevoilor identificate de consumatori (nevoile pe care ei înşişi

consideră că le au şi pentru care ar solicita asistenţă). În consecinţă, cercetarea are două

faze, ambele de o importanţă egală:

� evaluarea serviciilor de către personalul CPECA

� evaluarea serviciilor de către utilizatori/potenţialii utilizatori

Deoarece reţeaua CPECA oferă servicii şi pentru consumatorii de droguri licite

(alcool şi tutun), iar consumul de substanţe ilicite este concentrat, în special, în câteva

oraşe mari din ţară, am considerat oportun să extindem analiza la întreagul spectru al

consumatorilor de droguri (licite şi ilicite). Pentru a asigura o bună comparabilitate a datelor

obţinute, în toate centrele teritoriale au fost culese date privind serviciile oferite

consumatorilor de alcool şi nevoile identificate de aceştia, iar acolo unde a fost cazul,

analiza s-a extins şi la persoanele dependente de droguri ilicite (în special heroină).

Proiectul de cercetare-evaluare a fost stabilit prin consens în cadrul unor grupuri de

lucru formate din următorii specialişti: 2 cercetători din cadrul Centrului de Studii ANA –

coordonatorii proiectului, 4 specialişti spanioli de la Şcoala de sănătate publică din

Andaluzia şi echipa de implementare la nivel local formată din 47 de specialişti care cunosc

situaţia reală de pe teren şi aspectele practice de interes – ei fiind, la rândul lor, parte a



12

echipei Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog ce oferă la nivel local

servicii de asistenţă, consiliere şi evaluare a consumatorilor de droguri.

Procesul de elaborare a proiectului de cercetare s-a desfăşurat în iunie 2007, în

cadrul a două grupuri de lucru independente (echipa de implementare la nivel local a fost

împărţită în două grupuri). Fiecare grup de lucru a definit obiectivele proiectului, populaţia

de referinţă şi cea investigată, a stabilit reţelele şi strategiile de captare cele mai

convenabile şi tehnicile calitative adecvate pentru obţinerea de date. Ulterior s-au sintetizat

prin consens datele obţinute independent.

3.1 Stabilirea obiectivului general şi a celor specifice ale cercetării

Pentru a defini obiectivele specifice ale studiului, persoanele participante la atelierul

de lucru s-au reunit în subgrupuri de câte 6 persoane care au definit independent propriile

obiective. S-au prezentat contribuţiile fiecărei echipe, iar în final obiectivele au fost stabilite

prin consens.

Obiectivele primului grup:

• Cunoaşterea nevoilor utilizatorilor în ceea ce priveşte asistenţa.

• Identificarea aşteptărilor utilizatorilor în ceea ce priveşte tipul şi calitatea serviciilor.

• Cunoaşterea calităţii serviciilor prestate.

• Cunoaşterea traiectoriilor şi a motivelor pentru care utilizatorii accesează serviciile.

• Identificarea propunerilor în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a accesibilităţii la serviciile

centrelor.

Obiectivele celui de-al doilea grup :

• Identificarea dificultăţilor şi a obstacolelor în ceea ce priveşte accesibilitatea la serviciile

centrelor.

• Identificarea nevoilor pe care le au persoanele consumatoare de droguri.

• Cunoaşterea opiniilor pe care le au utilizatorii în ceea ce priveşte calitatea serviciilor

oferite de CPECA.

• Cunoaşterea nivelului de încredere al beneficiarilor faţă de calitatea serviciilor oferite de

CPECA.

• În ce măsură utilizatorii şi posibilii utilizatori consideră că datele lor personale sunt

păstrate în regim de confidenţialitate de către personalul din centre.



13

• Cunoaşterea motivaţiilor intrinseci pe care le au persoanele pentru a accesa serviciile

centrelor.

La final s-au sintetizat ideile enunţate de cele două grupuri, stabilindu-se

următoarele obiective:

• Cunoaşterea nevoilor utilizatorilor în ceea ce priveşte asistenţa

• Evaluarea calităţii serviciilor prestate

• Cunoaşterea aşteptărilor utilizatorilor în ceea ce priveşte tipul şi calitatea serviciilor

• Cunoaşterea surselor de informare şi a motivelor pentru care beneficiarii actuali ai

CPECA accesează serviciile

• Identificarea dificultăţilor, a obstacolelor şi a rezistenţei în ceea ce priveşte

accesibilitatea centrelor (motivele posibililor beneficiari care, deşi au nevoie de serviciile

oferite de CPECA, nu le accesează)

• Cunoaşterea nivelului de încredere pe care îl au utilizatorii şi posibilii utilizatori în ceea

ce priveşte profesionalismul personalului din centre şi calitatea serviciilor pe care le

oferă

• Identificarea propunerilor în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a accesibilităţii la serviciile

centrelor.

Procesul de planificare şi consens în ceea ce priveşte proiectul de cercetare şi

evaluare a calităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite de CPECA s-a realizat cu participarea

personalului implicat în proiect, atât cel de la nivelul central ANA (Compartimentul de

Studii) cât şi cel din teritoriu (personalul CPECA format în tehnici de cercetare).

3.2 Definirea beneficiarilor serviciilor CPECA (populaţia de referinţă)

Definirea categoriilor de beneficiari şi a modalităţilor de captare a acestora s-a

realizat prin intermediul unor sesiuni de brainstorming, bazate pe opiniile tuturor

participanţilor. Profilurile ţintă identificate de către cele două grupuri au fost:

• Utilizatorii centrelor (indiferent de tipul de drog licit/ilicit)

• Potenţialii utilizatori ai serviciilor de asistenţă oferite de CPECA: elevi/studenţi cu

probleme de consum, persoane cu consum problematic de alcool, consumatori

dependenţi de heroină sau alte droguri ilicite, consumatori ocazionali de droguri

ilicite în scop recreaţional şi familiile lor.



14

• Potenţialii utilizatori ai serviciilor de prevenire oferite de CPECA: populaţia

şcolară şi familiile acestora şi comunitatea.

3.3 Reţele şi strategii de captare

Reţelele prin intermediul cărora se pot colecta date referitoare la fiecare profil

identificat sunt cele de tip: medical, social, educativ şi poliţienesc sau judiciar. Acestea

au fost stabilite, de asemenea, în mod participativ de către cele două grupuri de specialişti,

având îndrumarea personalului de la E.A.S.P (Şcoala Andaluză de Sănătate Publică), iar

definirea lor a facilitat sistematizarea şi definirea posibilelor căi de acces şi contact cu

populaţia ţintă în fiecare dintre cazuri.

Strategiile de captare şi sursele de contactare au fost definite pentru fiecare profil

selectat:

• Utilizatori ai serviciilor CPECA: Persoanele care vin la centru şi solicită servicii.

Aceştia sunt cel mai frecvent consumatori de heroină, canabis şi consumatori

problematici de alcool12. În această situaţie, participanţii la studiu vor fi selectaţi prin

intermediul specialiştilor din centrele care le acordă asistenţă.

• Potenţiali utilizatori ai serviciilor CPECA:

1. Consumatorii de heroină şi alte droguri ilicite şi persoanele dependente de alcool

care, din diferite motive, nu au ajuns să acceseze serviciile CPECA şi care ar putea fi

atraşi pe viitor. Aceştia pot fi contactaţi având în vedere următoarele surse:

- cu ajutorul unor tehnici de tip snowball (din aproape în aproape) prin contactarea lor

de către clienţii CPECA sau de către personalul CPECA în urma informaţiilor oferite

de beneficiari (care se presupune că au/au avut în anturajul lor astfel de persoane).

- prin intermediul reţelei sanitare (ex. camerele de gardă, secţii de dezintoxicare, secţii

de neurologie sau psihiatrie), prin medicii de familie şi medicii psihiatri din sistemul

public/privat de sănătate, Centre de tratament pentru consumatorii de droguri

- prin asociaţii de tipul Alcoolicii Anonimi/Narcoticii Anonimi sau alte ONG-uri care

desfăşoară activităţi/programe în domeniul prevenirii consumului de droguri/ activităţi

12 Distribuţia numărului de beneficiari CPECA în funcţie de substanţa de consum: heroină-261, canabis-89, alcool-26, nicotină-13, cocaină-7, inhalante-7, benzodiazepine-4, ecstasy-4, fortral-1, LSD-1, altele- 5



15

de prevenire terţiară (tratament postcură), membrii ai Reţelei naţionale de reducere

a riscurilor asociate consumului de droguri RHRN (ex. ARAS, ALIAT etc.)

- prin serviciile sociale ale primăriilor, inclusiv cele pentru protecţia copilului (părinţi ai

copiilor abuzaţi) şi Adăposturi de noapte pentru persoanele fără adăpost

- persoane care practică sexul comercial consumatoare de droguri injectabile

- poliţie/poliţia comunitară (poliţist de proximitate)/servicii de probaţiune

- preoţii/pastorii etc.

- personal/patroni de baruri/restaurante/discoteci

- psihologi/profesori/educatori (atât pentru părinţi, cât şi pentru copiii consumatori de

droguri licite/ilicite)

- altele

2. Consumatorii ocazionali de droguri ilegale cu caracter recreativ:

- Adolescenţi şi tineri incluşi într-o formă de învăţământ: pot fi contactaţi prin

intermediul reţelelor sanitare (serviciul de urgenţă al spitalelor), sociale

(proprietari şi angajaţi din baruri şi discoteci, ONG-uri, Serviciile Sociale şi

preoţi), educative (consilieri şcolari, profesori) şi prin reţelele poliţieneşti sau

judecătoreşti precum poliţia de proximitate sau serviciul de probaţiune.

- Neşcolarizaţi: Reţelele de captare sunt similare cu cele definite pentru grupul

anterior cu excepţia reţelelor cu caracter educaţional.

3. Potenţialii utilizatori ai serviciilor de prevenire oferite de CPECA: populaţia şcolară şi

familiile acestora, comunitatea: prin intermediul reţelei sanitare (medicii şcolari/de

familie, psihologi, asistente medicale), educative (consilieri şcolari, profesori), prin

serviciile sociale ale primăriilor, inclusiv cele pentru protecţia copilului şi Adăposturi

de noapte pentru persoanele fără adăpost, preoţii/pastorii, personal/patroni de

baruri/restaurante/ discoteci.

3.4 Metode şi tehnici de cercetare

În vederea stabilirii obiectivelor s-au utilizat diferite tipuri de tehnici de cercetare

calitativă şi de consens. Dintre tehnicile de consens s-au folosit tehnica „panou” şi



16

„modelul orizont”, instrumente care favorizează consensul între experţi şi care au fost

considerate de utilitate pentru proiectul iniţiat.

Stabilirea tehnicilor celor mai adecvate pentru colectarea de informaţii s-a făcut cu

îndrumarea metodologică a echipei de la Şcoala Andaluză de Sănătate Publică, după ce

participanţii au asistat la expunerea teoretică a tehnicilor de cercetare sociologică de tip

cantitativ şi calitativ (fundamente, caracteristici, avantaje/dezavantaje şi particularităţi) şi le-

a fost înmânat suportul bibliografic corespunzător.

Tehnicile calitative de obţinere a datelor folosite au fost „interviul” şi „focus-

grupul”. În alegerea tehnicilor calitative de cercetare a contat foarte mult faptul că, în

prealabil, fuseseră definite reţelele de acces/captare la fiecare dintre populaţii. Acest

exerciţiu a contribuit la alegerea fiecărei strategii cu mai mult realism, pentru că s-a ţinut

cont nu numai de specificitatea tehnicii, ci şi de posibilităţile de realizare în contextul

concret de desfăşurare al studiului.

3.5 Etapele cercetării

Aşa cum menţionam anterior, cercetarea a avut două faze importante:

� evaluarea serviciilor de către personalul CPECA

� evaluarea serviciilor de către utilizatori/potenţialii utilizatori

Personalul din centre care a participat la cercetare a evaluat metodologia calitativă

ca fiind adecvată pentru a înţelege dificultăţile în ceea ce priveşte accesibilitatea

potenţialilor utilizatori la serviciile oferite de CPECA şi pentru a cunoaşte opinia utilizatorilor

asupra calităţii serviciilor oferite. După ce au fost formulate şi stabilite prin consens

obiectivele proiectului de cercetare, participanţii au definit profiluri de utilizatori şi de

potenţiali utilizatori care au nevoie de serviciile oferite de centre şi tehnicile cele mai

adecvate pentru a le cunoaşte opiniile şi aprecierile (interviul şi focus-grupul). De

asemenea, au definit cele mai adecvate reţele de captare a potenţialilor beneficiari:

educative, sociale, medicale şi administrative.

Participanţii au considerat că este necesar să se cunoască şi opiniile elevilor

pentru care se desfăşoară cea mai mare parte a programelor de prevenire, precum şi a

experţilor din alte instituţii care asigură asistenţă pentru consumatori (medici din

spitale/cameră de gardă/de familie, specialişti ai serviciilor de asistenţă socială etc.), dar



17

din cauza unor factori externi (durată scurtă de colectare a datelor în perioada vacanţei de

vară a elevilor, respectiv concediilor pentru angajaţi) s-a restrâns populaţia ţintă a cercetării

doar la utilizatori şi potenţialii utilizatori, consumatori de droguri ilicite/licite, şi s-a

hotărât să se înceapă cu profilul pe care majoritatea îl consideră a fi întâlnit cu cea mai

mare frecvenţă pe întregul teritoriu al României: “bărbaţi cu consum problematic de

alcool care locuiesc în oraşe13”. S-au exclus bărbaţii consumatori de alcool cu patologie

psihiatrică diagnosticată.

Pentru culegerea datelor în etapa evaluării serviciilor de către utilizatori/potenţialii

utilizatori s-au stabilit următoarele:

� Realizarea a două focus-grupuri (între 5-10 participanţi/focus-grup) cu consumatori

problematici de alcool14 care nu accesează serviciile CPECA, în fiecare centru. Al

doilea focus-grup trebuia realizat cu persoane diferite faţă de primul focus-grup. În

cazul în care nu se îndeplineau condiţiile necesare realizării unui focus grup se

realizau interviuri individuale

� În toate judeţele unde există admiteri la tratament pentru droguri ilicite, realizarea a

cel puţin unui focus-grup cu acest tip de consumatori, având subiecţi selectaţi din

rândul celor care nu accesează serviciile CPECA (ex: Bucureşti, Ilfov, Braşov,

Mureş, Iaşi, Cluj, Constanţa – judeţe unde sunt raportate cazuri la nivelul unităţilor

medicale). Şi în această situaţie, în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile

necesare realizării unui focus grup este recomandată realizarea de interviuri

individuale.

� 2-3 interviuri individuale cu consumatori de droguri (alcool sau droguri ilicite) care

accesează serviciile CPECA15 , în fiecare CPECA.

13 Recomandarea OMS pentru consum în limite normale: pentru femei 168 gr alcool/săptămână, pentru bărbaţi 280 gr alcool/săptămână 14 Idem 12 15 substanţa principală de consum a beneficiarilor aflaţi în asistenţa CPECA este heroina- 59% şi canabisul- 28%. CPECA la care sunt înregistraţi consumatori de heroină: Argeş, Botoşani, Bucureşti (sect. 1-6), Dâmboviţa, Iaşi, Ilfov, Prahova, Vaslui CPECA la care sunt înregistraţi consumatori de canabis: Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Bucureşti – sector 6, Buzău, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Neamţ şi Timiş



18

Categoriile „elevi” şi „specialişti ai altor instituţii” au fost excluse urmând să facă

obiectul unei alte cercetări.

4. Rezultate evaluării calităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite de CPECA 4.1 Evaluarea serviciilor din perspectiva celor care le oferă (specialiştii CPECA)

Sesiunea de evaluare a avut loc în perioada 11-15 iunie 2007 la sediul Agenţiei

Naţionale Antidrog. Au participat 50 de specialişti cu o specializare profesională diferită

(psihologi, medici, sociologi, asistenţi sociali, jurişti etc.) care în prezent lucrează în

Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog.

4.1.1 Ariile de activitate care necesită îmbunătăţire au fost identificate de specialişti

prin intermediul tehnicii „panou”. Acestea sunt următoarele:

a. Portofoliu de servicii

b. Formare profesională

c. Resurse umane

d. Coordonare

e. Resurse materiale

Pentru realizarea tehnicii „panou” li s-a cerut tuturor participanţilor să facă propuneri

de îmbunătăţire a calităţii serviciilor prestate în centrele lor. În acest sens, li s-au oferit două

cartonaşe şi li s-a cerut să scrie câte singură idee pe fiecare cartonaş. Propunerile au fost

grupate pe panou în funcţie de categorii. Ulterior, s-a ajuns la consens cu specialiştii în

ceea ce priveşte gruparea şi denumirea fiecărei categorii.

Aspectele identificate de primul grup:

A. Portofoliu de servicii

- Angajarea de specialişti pentru a creşte resursele economice (departament fund raising)

- Realizarea de programe şi servicii specifice pentru tratament

- Mai multe servicii de asistenţă

- Servicii medicale şi psihologice acreditate

- Acreditarea consultaţiei medicale (în prezent se pot elibera reţete dar nu se pot obţine

medicamente gratuite)

- Îmbunătăţirea serviciilor



19

- Servicii integrate

- Modificarea programului de lucru al centrului astfel încât să poată accesa serviciile şi

beneficiarii care lucrează.

B. Amenajarea spaţiilor

- Alocare de fonduri pentru dotare adecvată a cabinetelor medicale şi psihologice

- Condiţii optime pentru terapie şi consiliere

- Spaţiu adecvat, în conformitate cu standardele, pentru sesiunile de consiliere

- Spaţiu adecvat, în conformitate cu standardele, pentru serviciile de asistenţă

(consultaţii, sală-consiliere, birouri pentru specialişti)

- Situarea centrului într-o zonă mai adecvată

- Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a serviciilor de asistenţă

C. Promovarea centrelor (servicii)

- Alocare de fonduri pentru desfăşurarea activităţilor de promovare

- Promovarea serviciilor oferite de centru prin fonduri destinate campaniilor de presă

şi materiale informative

- Campanii publicitare

- Promovarea serviciilor care se oferă

- Îmbunătăţirea strategiilor de captare a clienţilor

- Îmbunătăţirea relaţiilor cu agenţii sanitari pentru că aceştia să ofere pacienţilor

informaţii despre centre

D. Formare profesională

- Formare în metode de consiliere

- Formare continuă specializată

E. Resurse umane

- Formarea unor echipe complete (medic, asistent social şi psiholog) la nivelul

fiecărui CPECA

- Existenţa a două echipe bine definite: echipa de prevenire şi echipa terapeutică

- Îmbunătăţirea gestionării resurselor umane şi explicarea clară a responsabilităţilor



20

Aspecte care trebuie îmbunătăţite identificate de cel de-al doilea grup:

A. Portofoliu de servicii

- Angajarea de specialişti pentru a creşte resursele economice (departament fund

raising)

- Desfăşurarea de programe şi servicii specifice pentru tratament

- Diversificarea ofertei de servicii de asistenţă a consumatorilor de alcool/droguri

- Servicii medicale şi psihologice acreditate

- Condiţii optime pentru terapie şi consiliere

- Acreditarea consultaţiei medicale (reţetele eliberate în prezent nu permit obţinerea

de medicamente gratuite)

- Modificarea programului de lucru al centrului astfel încât să fie accesibil şi celor care

lucrează

- Consultaţii-acomodare (posibilitatea de a oferi analize gratuite clienţilor)

- Cazuri rezolvate care să folosească drept exemple practice pentru potenţialii

utilizatori

- Oferirea tuturor serviciilor necesare de tratament

B. Amenajarea spaţiilor

- Alocare de fonduri pentru dotare

- Spaţiu adecvat, în conformitate cu standardele, pentru sesiunile de consiliere

- Spaţiu adecvat, în conformitate cu standardele, pentru serviciile de asistenţă

(consultaţii, sală-consiliere, birouri pentru specialişti)

- Dotarea adecvată a cabinetelor medicale şi psihologice

- Situarea centrului într-un loc mai adecvat

- Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a serviciilor de asistenţă

C. Promovarea centrelor (servicii)

- Alocare de fonduri pentru desfăşurarea activităţilor de promovare



21

- Promovarea serviciilor oferite de centru prin fonduri destinate campaniilor de presă

şi materiale informative

- Îmbunătăţirea strategiilor de captare a clienţilor/programe pentru atragerea

utilizatorilor

- Activităţi în cadrul comunităţii

- Servicii mai vizibile

- Promovare în mijloacele de comunicare, campanii publicitare

- Structuri descentralizate

- Îmbunătăţirea relaţiilor cu agenţii sanitari pentru ca aceştia să ofere informaţii

pacienţilor centrelor

D. Formare

- Formare în metode de consiliere

- Formare continuă specializată

E. Resurse umane

- Mai multe resurse umane, echipe complete (medic, asistent social şi psiholog)

- Personal specializat care să ofere servicii specifice

F. Coordonare

- Mai puţină birocraţie (hârtii, rapoarte…) în ceea ce priveşte asistenţa şi circuitul pe

care clienţii trebuie să-l urmeze

- Coordonarea cu alte instituţii publice, ONG-uri locale

- Colaborarea cu alte instituţii ale sistemului pentru a delimita obiective şi competenţe

- Îmbunătăţirea gestionării resurselor umane şi explicarea clară a responsabilităţilor

G. Alte teme de interes

- Resurse economice insuficiente

- Alocarea unui buget specific la fiecare centru pentru proiecte locale adecvate

nevoilor centrului

- Mai multe resurse logistice şi financiare pentru a pune în practică ideile



22

4.1.2 Modelul Orizont

Tehnica „Modelului Orizont” este o variantă a tehnicii clasice a grupului nominal,

adaptarea unei tehnici de diagnostic intern în domeniul marketingului companiilor16, care

include o reprezentare grafică a etapei de prioritizare. Această reprezentare grafică este

foarte utilă întrucât permite să se evalueze vizual17 de unde trebuie să înceapă

implementarea, permiţând vizualizarea acelui „gap” (diferenţă) între situaţia actuală (reală)

şi cea ideală sau între importanţa şi caracterul realizabil al propunerilor.

Folosind tehnica „Modelul Orizont”, participanţii definesc particularităţile şi aspectele

care, conform opiniei lor, influenţează calitatea şi accesibilitatea serviciilor oferite de

CPECA. După definirea acestora, particularităţile sunt evaluate în mod individual avându-

se în vedere două criterii: în funcţie de situaţia reală actuală pe de o parte, iar pe de altă

parte, în funcţie de importanţa lor pentru funcţionarea optimă a CPECA.

După prezentarea obiectivelor reuniunii s-a trecut la aplicarea tehnicii (în etape

înlănţuite). Prima dintre etape constă în identificarea modelului „orizont”, adică, modelul

ideal şi excelent de funcţionare a CPECA. Pentru aceasta, participanţii au indicat, în mod

individual şi fără dezbatere, aspectele care compun modelul menţionat. Toate contribuţiile

au fost expuse astfel încât să fie vizibile pentru toţii participanţii pe întreg parcursul întâlnirii.

S-a realizat o analiză de conţinut a informaţiilor obţinute. După descrierea aspectelor

solicitate s-a trecut la realizarea unui prim tip de analiză a informaţiilor: stabilirea

categoriilor pe arii de intervenţie în funcţie de tema la care făceau referire, în termenii

stabiliţi de participanţi împreună cu moderatorul reuniunii. S-a realizat o grupare a datelor

pe categorii generale, stabilite de către acelaşi grup.

Ulterior, fiecare arie de intervenţie a fost evaluată pe o scală de la 1 la 5, minim şi

respectiv maxim, în funcţie de importanţa acordată pentru optima şi corecta funcţionare

16 Bueno Campos îşi propune prin această procedură să compare profilul unei firme cu cel al firmelor concurente din cadrul aceluiaşi sector de activitate. Se ia drept valoare de referinţă o firmă care este comparată fie cu profilul concurenţei, fie cu firma lider din sector. În acest caz procedura este adaptată şi se compară organizarea şi funcţionarea actuală şi reală CPECA cu un centru ideal şi conceput în termeni de excelenţă 17Votarea criteriilor se realizează acordând punctaje diferite: una se votează de la 1 la 5, iar cealaltă de la 1 la 10.



23

zilnică a CPECA. De asemenea, s-a punctat situaţia care defineşte în prezent practica de

zi cu zi, adică situaţia reală actuală, acordându-se un punctaj între 1 şi 10 pentru fiecare

particularitate.

Punctajele obţinute au fost supuse unor calcule în vederea standardizării şi

corectării pentru a obţine, astfel, o valoare medie comparabilă între situaţia reală actuală şi

situaţia definită că fiind ideală şi excelentă. Pentru aceasta s-au folosit:

1. Poziţia reală punctată pe o scală de la 1 la 10 = (punctajul acordat situaţiei actuale *10)/

(totalul participanţilor * punctajul maxim posibil)

2. Poziţia ideală şi excelentă punctată pe o scală de la 1 la 5, corectată la scara 10 =

(punctajul acordat situaţiei ideale şi excelente *10)/ (totalul participanţilor * punctajul maxim

posibil).

4.1.3 Analiza datelor

În cadrul grupului 1 au participat la tehnica panou şi la vot 21 de specialişti care au

identificat cinci aspecte care trebuie îmbunătăţite. În cadrul grupului 2 au participat 18

specialişti care au identificat şase aspecte care trebuie îmbunătăţite.

Grafic 4. Evaluare CPECA prin intermediul modelului Orizont-grupul1

MODELUL ORIZONT- GRUPUL I

92.1795.6596.5298.2696.52

53.91

66.96

49.5758.26

54.35

35

70

105

promovareacentrelor

resurseumane

oferta deservicii

formareprofesionala

spatiiadecvate

arii de evaluare

situatia situatia

actu

ala

ideala



24

Grafic 5. Evaluare CPECA prin intermediul modelului Orizont-grupul2

MODELUL ORIZONT -GRUPUL II

78.89 78.8972.22

77.78

68.89

65.56

60.5655.56

61.67

47.78

57.2256.11

35

70

105

promovareacentrelor

resurseumane

oferta deservicii

formareprofesionala

spatiiadecvate

coordonare

arii de evaluare

sit

uati

a s

itu

ati

a

actu

ala

id

eala

Conform graficelor anterioare, cinci dintre dimensiunile de evaluare coincid la cele

două grupuri. În plus, cel de-al doilea grup a evaluat şi aspecte legate de coordonare, atât

în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, cât şi în relaţia cu alte instituţii care desfăşoară

activităţi în domeniul dependenţei de droguri.

După cum se poate observa în ambele grafice, liniile care reprezintă situaţia

actuală, în raport cu fiecare dintre aceste aspecte, sunt practic identice.

Dimensiunea evaluată cu cel mai mare punctaj este formarea profesională, care a

obţinut punctaje peste calificativul 6, iar cea care a primit cel mai mic punctaj este

portofoliul de servicii, cu valori care se situează uşor sub 5. În ceea ce priveşte celelalte

dimensiuni, toate punctajele au valori care se situează uşor peste 5.

Linia care reprezintă situaţia ideală sau orizontul spre care specialiştii înţeleg că

trebuie să evolueze nivelul performanţei pentru fiecare dintre dimensiunile identificate,

prezintă diferenţe semnificative în cazul celor două grupuri.

În cazul primului grup, majoritatea specialiştilor au optat pentru acordarea unui

punctaj maxim pentru fiecare dimensiune, înţelegând că toate sunt la fel de importante şi

că fiecare dimensiune solicită ideal un nivel de performanţă maxim. Acest mod de acordare

a punctajului face să scadă forţa modelului de analiză, dat fiind că nu permite stabilirea



25

unor diferenţe între importanţa fiecărei categorii identificate. Prin urmare, pentru analiza

GAP-urilor (distanţele între punctajele obţinute pentru situaţia actuală şi cea ideală pentru

fiecare dimensiune), se va lua drept referinţă evaluarea realizată de grupul 2.

Dacă se ia în considerare acest rezultat, dimensiunea pentru care există cea mai

mare distanţă între situaţia actuală şi situaţia ideală este cea referitoare la Portofoliul

de servicii. Aceste date sunt întărite şi de faptul că, în tehnica „panou”, un număr mare de

cartonaşe făceau referire la necesitatea îmbunătăţirii acestei dimensiuni a asistenţei.

Următoarele două sunt promovarea centrelor şi resursele umane.

Dimensiunea pentru care se observă cea mai mare apropiere între situaţia

actuală şi situaţia ideală este cea care se referă la coordonare. Trebuie subliniat că

această dimensiune nu a fost menţionată de grupul 1 şi că faptul că situaţia actuală şi cea

ideală sunt apropiate poate însemna că aspectul coordonării nu reprezintă o dimensiune

foarte critică atunci când evaluăm accesibilitatea şi calitatea serviciilor oferite persoanelor

dependente la nivelul CPECA.

4.1.4 Concluzii privind analiza datelor furnizate de specialiştii care lucrează în CPECA

Considerăm că formarea specialiştilor în metode şi tehnici calitative de cercetare

sociologică, prin intermediul atelierelor care combină cursurile teoretice şi conceperea

unui proiect de cercetare a permis atingerea mai multor obiective:

� cunoaşterea problemelor şi dificultăţilor cu care se confruntă personalul din

structurile teritoriale ale ANA;

� posibilitatea de a înţelege mai bine atât propriile probleme, cât şi pe ale altora şi, mai

ales, modul în care au fost rezolvate (cunoaşterea de bune practici în domeniu);

� modelul „orizont” a pus în evidenţă divergenţele între expectanţele şi evaluarea pe

care experţii au realizat-o cu privire la CEPCA;

� cunoaşterea fundamentelor teoretice, a oportunităţilor metodologice şi implicarea

într-un proiect de cercetare definit, formulat şi stabilit de comun acord şi, în

consecinţă, acumularea de experienţă pentru realizarea ulterioară a unor studii la

nivel local care să fundamenteze acţiunile următoare;



26

� formularea unor propuneri de măsuri care să conducă la atingerea obiectivelor

strategiei de îmbunătăţire a calităţii şi accesibilităţii serviciilor .

� Tehnica „panou” realizată cu specialiştii a condus la detectarea a 4 arii cuprinzând

aspecte de îmbunătăţit la nivelul reţelei teritoriale a Agenţiei Naţionale Antidrog:

1. Portofoliu de servicii:

� acreditarea serviciilor medicale (în scopul eliberării de medicamente gratuite)

şi psihologice,

� îmbunătăţirea serviciilor existente astfel încât să poată fi acordată asistenţă

integrată consumatorului. Foarte mulţi dintre aceştia au probleme sociale (ex:

nu au acte de identitate, nu au unde să locuiască, nu au loc de muncă) care

sunt de competenţa altor instituţii şi pentru că rezolvarea acestora este

deseori dificilă şi de lungă durată, asistaţii adesea renunţă să mai frecventeze

serviciile oferite de CPECA

� desfăşurarea de programe şi servicii specifice pentru tratament (ex: distribuţie

de metadonă) şi de programe în vederea reducerii consecinţelor negative

asociate consumului de droguri (ex: material steril pentru injectare),

� înfiinţarea de noi servicii de asistenţă /dezvoltarea celor existente (ex pentru

consumatori alcool - grupuri de suport similare celor de la alcoolicii anonimi,

înfiinţare de comunităţi terapeutice pentru postcură),

� toate serviciile să aibă un program flexibil, astfel încât acestea să fie

accesibile tuturor asistaţilor, inclusiv celor care au un loc de muncă.

2. Resurse umane: � formarea profesională continuă specializată (ex: formare în metode de

consiliere),

� stabilirea clară a atribuţiilor

� angajarea de personal astfel încât în fiecare centru să existe atât echipă cu

atribuţii în prevenire, cât şi echipă terapeutică (medic, asistent social şi

psiholog) complete

3. Resurse materiale

� angajarea de specialişti pentru a creşte resursele economice (departament

fund raising) atât pentru dotare, cât şi pentru promovare,



27

� alocarea de fonduri pentru dotare adecvată a cabinetelor medicale şi

psihologice

� sedii adecvate:

- dimensiune (cabinete care să respecte standardele de acordare a asistenţei

şi să fie suficiente pentru desfăşurarea simultană a mai multor tipuri de asistenţă)

- accesibilitate (existenţa mijloacelor de transport)

- locaţie: să permită asigurarea confidenţialităţii identităţii asistaţilor (evitarea

funcţionării CPECA în incinta unor instituţii în care accesul se face doar pe bază

de legitimare).

4. Promovare

� Alocarea de fonduri pentru activităţi de promovare a serviciilor oferite de

centru

� Promovarea tipului de servicii oferite atât prin campanii publicitare, cât şi prin

intermediul altor instituţii care acordă asistenţă consumatorilor (ex: spitale,

ONG-uri)

� Îmbunătăţirea strategiilor de captare a clienţilor

� Îmbunătăţirea relaţiilor cu agenţii sanitari pentru ca aceştia să ofere

pacienţilor informaţii despre centre



28

4.2 Evaluarea calităţii şi accesibilităţii serviciilor din perspectiva utilizatorilor şi a potenţialilor utilizatori

4.2.1 Metodologie

Conform celor menţionate anterior, pentru culegerea datelor în etapa evaluării

serviciilor de către utilizatori/potenţialii utilizatori s-au stabilit următoarele18:

� Realizarea în fiecare

CPECA a 2-3

interviuri individuale

cu consumatori de

droguri (alcool sau

droguri ilicite) care

accesează serviciile

centrului19.

Grafic 6. Distribuţia numărului de beneficiari CPECA în funcţie de mediul de rezidenţă şi sex

92%

7%

1%

13%

87%

0 20 40 60 80 100

urban

rural

Nr

feminin

masculin

mediu

l de r

ezid

enta

sex

Sursa: ANA - raport intern - Cererea de tratament

� Realizarea în fiecare CPECA a cel puţin două focus-grupuri cu consumatori de

alcool care nu accesează serviciile centrului. Al doilea focus-grup să fie realizat

cu persoane diferite faţă de primul focus-grup. În cazul în care nu s-au îndeplinit

condiţiile necesare pentru desfăşurarea unui focus grup (între 5-10

participanţi/focus-grup) au fost realizate interviuri individuale.

� În toate judeţele unde există înregistrate admiteri la tratament pentru droguri

ilicite în reţeaua medicală dar unde nu există date privind admiteri la tratament la

nivelul CPECA se va realiza cel puţin unui focus-grup cu acest tip de consumatori

(care au beneficiat de servicii din parte reţelei medicale dar nu au beneficiat de

servicii oferite în cadrul CPECA).

18 urmând ca celelalte categorii de potenţiali beneficiari (elevii şi familiile acestora, familiile consumatorilor, comunitatea) şi specialiştii ai altor instituţii care oferă servicii în domeniu să facă obiectul altei cercetări. 19 substanţa principală de consum a beneficiarilor aflaţi în asistenţa CPECA este heroina- 59% şi canabisul- 28%.



29

Tabel 5: Raportul bărbaţi:femei în perioada 2001-2006

(ex: Bucureşti, Ilfov, Braşov, Mureş,

Iaşi, Cluj, Constanţa – judeţe unde

sunt raportate cazuri de către

unităţile medicale). În cazul în care

nu au fost îndeplinite condiţiile

necesare realizării unui focus grup s-

au realizat interviuri individuale.

Raport Bărbaţi/Femei 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Persoane care solicită pentru prima dată tratament

4,6:1

3,9:1

2,9:1

3,5:1 2,3:1

2,4:1

Total persoane aflate în tratament

5:1 3,5:1 2:1 2,2:1 2,4:1 2,8:1

Sursa: Ministerul Sănătăţii Publice, Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii

Deşi este pentru prima dată când se realizează în România acest tip de evaluare,

rezultatele obţinute sunt remarcabile prin numărul de persoane implicate (consumatori de

droguri licite/ilicite – 530 persoane), precum şi prin cantitatea şi calitatea informaţiilor

colectate, acestea permiţând o standardizare ulterioară a instrumentelor folosite şi implicit

realizarea unei metodologii stabile în vederea evaluării periodice a serviciilor oferite de

CPECA. Aceste evaluări periodice vor constitui o bază reală şi ştiinţifică a dezvoltării şi

eficientizării activităţilor de prevenire şi combatere a consumului ilicit de droguri.

În total au fost realizate 85 de focusuri-grupuri (la care au participat 470 de

persoane) şi 57 de interviuri (la care au participat 60 de persoane) – anexa 1. În trei cazuri,

deoarece au răspuns solicitării doar două persoane, nu s-a mai putut realiza o sesiune de

focus-grup, luându-se decizia desfăşurării interviurilor.

Tabel 6 : Situaţia numărului de interviuri/focus-grupuri şi a numărului de persoane investigate în funcţie de tipul de consum: substanţe licite/ilicite

alcool droguri ilicite Total

Număr Număr

persoane investigate

Număr Număr


Număr Număr


Focusuri 78 431 7 39 85 470 Interviuri 22 25 35 35 57 60

Total 530



30

4.2.2 Populaţia investigată – criterii de selecţie

� beneficiari ai serviciilor CPECA. Criterii de includere obligatorii (Toate criteriile de includere trebuie îndeplinite simultan):

- consumă alcool sau droguri ilicite şi accesează serviciile CPECA

- vârsta peste 18 ani20

- locuiesc în mediul urban21 la data aplicării interviului

Criterii de excludere: patologie psihiatrică diagnosticată

� potenţiali beneficiari ai serviciilor CPECA • consumatori de droguri ilicite22

Criterii de includere obligatorii (Toate criteriile trebuie îndeplinite simultan):

- consumă droguri ilicite şi nu accesează serviciile CPECA

- au vârsta peste 18 ani

- locuiesc în mediul urban la data aplicării interviului

Criteriu de excludere: patologie psihiatrică diagnosticată

• consumatori de alcool

Criterii de includere obligatorii (Toate criteriile trebuie îndeplinite simultan):

- consumă alcool peste limita menţionată de OMS pentru un consum în limite normale23

- nu accesează serviciile CPECA

- vârsta peste 18 ani

- sex masculin24

- locuiesc în mediul urban la data aplicării interviului

Opţional: cele două grupuri să fie diferite în ceea ce priveşte statutul ocupaţional25 şi

starea civilă26

Criterii de excludere: patologie psihiatrică diagnosticată

20 Pentru a nu fi necesar acordul părinţilor/tutorilor legali 21 Toate centrele teritoriale se află în mediu urban şi sunt mult mai uşor de găsit respondenţi 22 GPS (2004) - Cannabisul se consumă în toate regiunile ţării, cele mai ridicate procente înregistrându-se în Bucureşti (3,8%), Transilvania (2,8%) şi Oltenia (2,1%). Consumul de ecstasy este prezent în Bucureşti -1,3%, Oltenia - 0,6%, Transilvania – 0,2%. Amfetaminele sunt consumate doar de locuitorii din Transilvania (0,9%) şi Bucureşti (0,3%). În cazul cocainei, prevalenţa consumului în funcţie de regiune înregistrează următoarele valori: 1,9% în Bucureşti, 0,7% în Muntenia, 0,3% în Oltenia şi 0,2% în Transilvania. Populaţia din Bucureşti prezintă o prevalenţă a consumului de heroină de-a lungul vieţii de 1%, urmat de Moldova - 0,3% şi Muntenia cu 0,1%.Singura regiune în care se consumă LSD este Transilvania (0,8%). 23 consum în limite normale: pentru femei 168 gr alcool/săptămână, pentru bărbaţi 280 gr alcool/săptămână (recomandarea OMS)



31

4.2.3 Perioada de desfăşurare

• iulie-august 2007 colectarea informaţiilor de la beneficiari/potenţialii beneficiari

(realizarea interviurilor individuale şi focus-grupurilor) şi transcrierea înregistrărilor

• septembrie 2007 trainingul pentru analiza şi interpretarea datelor

• septembrie-octombrie 2007 analiză şi interpretare a datelor

• noiembrie 2007 predarea raportului de către CPECA

• februarie 2008 realizarea raportului final al cercetării

4.2.4 Locul de desfăşurare a focus-grupurilor şi interviurilor (anexa 7)

A fost stabilit împreună cu participanţii în aşa fel încât subiecţii să se simtă confortabil:

� Spitale: secţia de dezalcoolizare, secţia de Psihiatrie, sala de consiliere de grup,

sala de şedinţe, club, sala de mese, biblioteca, un salon liber

� ONG-uri (ex: Alcoolicii Anonimi, Fundaţia de Sprijin Comunitar, Fundaţia Casa

Lazarus, Grupul Speranţa, Fundaţia „Bonus Pastor”),

� Cabinet individual de psihoterapie, cabinet medicină de familie

� Centre de asistenţă: Laboratorul/Centrul de Sănătate Mintală, Centrul de Îngrijire şi

Sănătate, Centru de Asistenţă Integrată Pentru Adicţii (CAIA)

� săli ale instituţiilor publice din oraş (ex: Case de Cultură, Cercul Militar)

� azil/adăpost de noapte (Asociaţia Prison Fellowship, Centrul de Servicii Comunitare,

Primărie - Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului/Serviciul Social)

� la sediul CPECA.

Au fost, însă, şi situaţii în care interviurile individuale/focus-grupurile s-au desfăşurat

în locuri „mai deosebite”: gara Sf. Gheorghe (sala de aşteptare), curtea întreprinderii, locul

de muncă al clientului, Penitenciarul Jilava şi Secţia nr. 12 Poliţie (persoane aflate în arest

preventiv).

24 GPS (2004) - Există o relaţie statistică intens semnificativă între consumul recent de alcool şi sexul respondentului, probabilitatea ca bărbaţii să consume alcool fiind de 3,4 ori mai mare în raport cu acelaşi parametru analizat în cazul femeilor; Prevalenţa consumului excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate este mai mare în populaţia de sex masculin, 66,6% dintre bărbaţi declarând că au experimentat această stare; doar 18,3 % dintre femei au menţionat că s-au aflat în stare de ebrietate ca urmare a consumului excesiv de alcool. Riscul de a fi în stare de ebrietate este de 8,89 ori mai mare la bărbaţi decât la femei. 25 GPS (2004) - În ceea ce priveşte asocierea dintre consumul de alcool şi statutul ocupaţional aceasta este intens statistic semnificativă (p = 0,000), riscul relativ fiind de 1,999 (CI: 1,710 - 2,327) pentru persoanele angajate comparativ cu restul categoriilor (şomer, elev, student, pensionar, liber profesionist). 26 GPS (2004) - În funcţie de statutul marital indică faptul că subiecţii căsătoriţi prezintă un risc relativ de a consuma alcool de 1,212 mai mare (CI: 1,042 - 1,409) decât cei necăsătoriţi



32

4.2.5 Contactarea participanţilor

Subiecţii cercetării au fost contactaţi telefonic sau personal, prin intermediul

beneficiarilor de servicii CPECA, personalului medical (ex. medici psihiatri, psihologi,

medici de familie), personalului din ONG-uri /azile de noapte/ serviciul de probaţiune sau cu

ajutorul unor patroni/personal al unor baruri/restaurante/firme de construcţii – anexa 7.

Subliniem faptul că refuzurile din partea personalului medical (ex medici de familie/din

spitale) sau a coordonatorilor de ONG-uri, deşi prezente, sunt doar cazuri izolate, marea

majoritate oferind nu numai sprijin în contactarea participanţilor, ci şi în organizarea

întâlnirilor prin punerea la dispoziţie a locului pentru desfăşurarea focus-grupurilor/

interviurilor (ex 34 de focus-grupuri s-au desfăşurat în incinta spitalelor, 9- la sediul

Asociaţiei Alcoolicii Anonimi, 6 – în adăposturi/azil de noapte/centre de îngrijire, 5 - alte

ONG, 3 - LSM şi 2 în cabinete individuale).

Indiferent de modalitatea utilizată, toate persoanele au fost informate în legătură cu

scopul şi modul de derulare ale cercetării (exemplu: dacă a fost vorba de focus-grup,

participanţii au fost informaţi asupra faptului că la discuţie vor fi prezente mai multe

persoane), precum şi în legătură cu durata (aproximativ două ore).

4.2.6 Consideraţii etice

Fiecărui participant i-a fost solicitat acordul scris de participare la studiu (semnarea

formularului de consimţământ informat prezentat în Anexa 2) înainte de începerea focus-

grupului sau interviului individual, motiv pentru care au existat unele refuzuri de participare.

„Primul focus grup realizat cu persoane consumatoare de alcool, fără ocupaţie, s-a desfăşurat în cadrul Clinicii de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean B..., după o analiză realizată împreună cu doamna doctor C.C. în vederea stabilirii compatibilităţii persoanelor cu profilurile căutate”.

„Al doilea focus grup a fost realizat la sediul Asociaţiei Alcoolici Anonimi, după discuţii cu fiecare posibil participant în parte, compatibil cu profilul căutat. Anterior acestor discuţii am obţinut acordul preşedintelui acestei asociaţii pentru a putea realiza focus grupul”.

„Cele două interviuri au fost realizate în urma discuţiilor cu reprezentanţii Fundaţiei de Sprijin Comunitar, în urma consimţământului scris al consumatorilor...Reprezentanţii Fundaţiei de Sprijin Comunitar au avut amabilitatea de a ne pune la dispoziţie locaţia pentru realizarea interviurilor (birou în care au fost prezenţi doar intervievatul şi operatorul de interviu)”.

„Focus grupurile au fost realizate în două adăposturi de noapte, unul al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi altul al Serviciului Social din Primărie…. Întâlnirile cu focus grupurile au avut loc în încăperi în care se simţeau în largul lor”, „Grupurile au fost realizate în adăposturi de noapte…. au avut loc în încăperi în care se simţeau în largul lor” (moderatori)



33

4.2.7 Dimensiunile cercetării

1. Cunoaşterea instituţiilor/prestatorilor de servicii/ONG-urilor care oferă

servicii specifice persoanelor consumatoare de droguri licite/ilicite

• enumerare prestatorii de servicii specifice cunoscuţi • tip de probleme pentru care acordă asistenţă • tip de servicii oferite şi tip de beneficiari

2. Cunoaştere CPECA

• dacă cunosc/au auzit de CPECA şi dacă da ce tip de informaţii au • de unde au obţinut informaţia (canale de comunicare) • evaluarea făcută centrului : aspecte pozitive/negative, percepţia asupra

utilităţii centrului

3. Nevoile de asistenţă sau ajutor pe care le au participanţii

• cine le acordă ajutor (familia, medicul de familie, ONG-Alcoolicii Anonimi etc.) • ce servicii (dezintoxicare, asistenţă socială, consiliere etc.) au accesat până

în prezent • cum au ajuns să solicite ajutor (ex: proprie iniţiativă, familia etc.) • cum le evaluează - aspecte pozitive/negative despre serviciile respective • ce nevoi consideră că nu sunt acoperite (ca tip de serviciu oferit sau ca nivel

de calitate).

4. Aşteptările asupra CPECA (Cum ar dori să fie acest centru)

•••• amplasare •••• orar •••• tip de servicii

5. Cunoaşterea altor consumatori

•••• motive pentru care nu au accesat CPECA •••• ce nevoi consideră că au •••• acţiuni şi strategii pentru a-i determina să solicite serviciile CPECA

6. Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii înaintate de participanţii la studiu.

7. Altele (teme care nu au fost abordate în ghid, dar participanţii le-au

menţionat/discutat şi sunt relevante pentru tema cercetării; ex: opinia lor despre

consumatorii de alcool/droguri ilicite).



34

4.2.8 Tehnici şi instrumente folosite pentru obţinerea de date

� interviul individual

� focus-grupul

Elaborarea grilelor folosite în cercetare s-a făcut prin participarea experţilor din centre,

care au lucrat mai întâi în grupuri (4), stabilindu-se ulterior prin consens forma finală a

materialelor:

Grup 1

• Care sunt instituţiile care oferă servicii pentru consumatorii de alcool în judeţul nostru?

• Cunoaşteţi CPECA - de unde aţi obţinut aceste informaţii?

• Ca să fim accesibili, unde credeţi că ar trebui să fie situate centrele noastre?

• Care este programul de lucru pe care v-ar plăcea să-l aibă centrul?

• Ce servicii credeţi că ar trebui să ofere centrul?

• Ce credeţi că ar trebui să oferim persoanelor cu acest profil?

• Care este importanţa confidenţialităţii în activitatea personalului care lucrează cu

consumatorii de droguri?

• Care credeţi că este motivaţia consumatorilor de alcool pentru a apela la serviciile

centrului?

Grup 2

• După părerea dumneavoastră, care sunt nevoile consumatorilor de alcool?

• Credeţi că în comunitatea noastră mai există şi alte instituţii care oferă servicii pentru

consumatorii de alcool?

• Cum apreciaţi utilitatea serviciilor oferite de centru?

• Care este aprecierea acestor beneficiari în ceea ce priveşte serviciile CPECA?

• Credeţi că beneficiarii au încredere în serviciile oferite de CPECA?

• După părerea dumneavoastră, cum am putea convinge persoanele consumatoare de

droguri să apeleze la serviciile oferite de CPECA?

• Dacă dumneavoastră aţi fi o persoană cu putere de decizie, de exemplu coordonatorul

CPECA, ce măsuri aţi introduce?



35

Grup 3

• Care credeţi că este rolul CPECA în comunitate?

• Credeţi că locul în care este situat centrul în prezent este adecvat?

• După părerea dumneavoastră, care credeţi că sunt elementele care îi împiedică pe

consumatori să apeleze la centre?

• Ce alte servicii pot fi utile pentru consumatorii de droguri?

• Care credeţi că sunt nevoile consumatorilor de droguri?

• Cum apreciaţi calitatea serviciilor oferite de CPECA?

• Care au fost aprecierile beneficiarilor serviciilor CPECA?

• Care credeţi că este rolul confidenţialităţii în ceea ce priveşte decizia de a apela sau

nu la serviciile centrului (CPECA)?

• Ce credeţi că îi determină pe consumatorii de droguri să apeleze sau nu la serviciile

CPECA?

Grup 4

• Aţi auzit vorbindu-se despre serviciile oferite de CPECA? În ce context şi cu ce

conotaţii?

• Ce alte servicii credeţi că ar trebui să ofere CPECA?

• De ce credeţi că persoanele care consumă droguri nu apelează încă de la început la

serviciile CPECA? Ar putea fi din cauza programului de lucru al CPECA, a locului

unde este amplasat ori din alte motive?

• Ce propuneri de îmbunătăţire aveţi pentru a putea ajunge la consumatori, cum

credeţi că putem ajunge la aceştia?

• Care credeţi că sunt aşteptările consumatorilor în ceea ce priveşte instituţiile şi

organizaţiile care oferă servicii sociale?

• Cât de importantă credeţi că este confidenţialitatea în relaţia cu alte instituţii?

• Credeţi că a fost omis vreun aspect pe care îl consideraţi important şi pe care nu l-

am discutat în acest grup?



36

„Dificultatea de a găsi consumatori de alcool care să recunoască faptul că sunt alcoolici”, „Alcoolici nu recunosc consumul problematic”, „Dificultăţi în a recunoaşte că sunt dependenţi de alcool. Unul singur a recunoscut”, „Deşi sunt consumatori cronici de alcool, refuză să recunoască că ar avea dependenţă (cu toate că din cauza acestui motiv fuseseră internaţi de către rude, iar locul de desfăşurare a focus-grupului era sala de şedinţe a spitalului)”, „Dificultăţi în găsirea unor persoane dispuse să participe”, „Al doilea beneficiar al centrului a refuzat să participe la cercetare” (moderatori)

Pe baza propunerilor mai sus menţionate au fost stabilite următoarele instrumente de

lucru:

o grila de interviu pentru consumatorii de droguri care accesează serviciile

centrului - anexa 3

o grila de interviu pentru consumatorii de droguri ilicite care nu accesează

serviciile centrului dar sunt/nu sunt utilizatori ai altor servicii (pentru cazul

când nu se poate face focus-grup) - anexa 4

o grila de focus-group pentru consumatorii de droguri ilicite care nu

accesează serviciile centrului - anexa 5

o grila de focus-group pentru consumatorii de alcool care nu accesează

serviciile centrului - anexa 6

4.2.9 Dificultăţi întâmpinate în colectarea datelor (semnalate de moderatori)

• fiind prima evaluare de acest gen în România, precum şi din cauza reticenţelor

existente privind admiterea statutului de persoane dependente de alcool sau de

droguri ilicite şi a posibilelor implicaţii sociale şi legale27, au existat şi refuzuri din

partea persoanelor contactate sau a personalului medical/persoanelor de contact

(ex medici de familie/din spitale, coordonatori ONG-uri).

27 Legea nr. 522/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 şi conform căreia, din punct de vedere procedural, în cazul săvârşirii de infracţiuni la regimul drogurilor pentru consum propriu (inclusiv deţinerea), consumatorul de droguri poate opta pentru includerea într-un program integrat de asistenţă, iar instanţa de judecată poate să nu aplice nici o pedeapsă privativă de libertate, este condiţionată de intrarea în vigoare a noului Cod Penal (Emitent: Parlament, MO 575/29.06.2004 Noul Cod Penal trebuia să intre în vigoare la data de 1 septembrie 2006), astfel încât la ora actuală există cazuri când instanţele de judecată stabilesc sentinţe privative de libertate chiar şi pentru deţinerea unei singure doze. De menţionat însă că deşi pe aceleaşi considerente erau aşteptate refuzuri în cazul în care persoanele solicitate se aflau în stare privativă de libertate (arest preventiv, detenţie), “participanţii s-au remarcat prin sinceritatea, deschiderea şi dorinţa de a–şi expune problemele date fiind locaţia (PRMSBJ, Secţia 12 poliţie) şi faptul că se cunoşteau parţial” (posibile cauze: 1. abilitate foarte bună a moderatorului de a conduce discuţia, de a nu emite judecăţi cu privire la răspunsuri şi de a transmite încredere, 2. realizarea frecventă de către personalul CPECA de acţiuni în penitenciare sau aresturi, 3. realizarea în 2006 a unui studiu privind consumul de droguri în penitenciare în care operatorii de interviu au fost tot personalul din structura teritorială a Agenţiei.



37

„Dificil până am găsit sursa; dificultăţi în obţinerea acceptului verbal al participanţilor”, „Dificultăţi în formarea grupului, pentru că deşi persoanele contactate şi-au dat acordul, în final nu au mai dorit să participe ”

„Dificultăţi întâmpinate de numărul mic de alcoolici internaţi în secţie şi de faptul că o parte dintre aceştia aveau patologie psihiatrică diagnosticată.”,„a fost dificilă formarea grupurilor din cauza faptului că subiecţii erau spitalizaţi pentru o perioadă scurtă de timp (în regim de urgenţă) şi într-un număr destul de mic”,„Nu au fost suficienţi participanţi de la AA pentru realizarea unui focus grup” (moderatori)

„medicii de familie nu au fost interesaţi să sprijine acest studiu”, „slaba cooperare între conducerea Secţiei de psihiatrie şi specialiştii CPECA implicaţi”, „persoanele din …(n.a. este menţionat un ONG) s-au arătat destul de reticente în ceea ce priveşte serviciile oferite de CPECA şi colaborarea cu orice instituţie de stat”, „Dat fiind faptul că perioada de cercetare era perioadă de vacanţă, a fost destul de dificil să fie găsiţi şi să fie fixată o întâlnire cu aceştia”, „au fost contactaţi medici de familie care ne-au comunicat că există persoane pe listă care prezintă probleme legate de dependenţa de alcool dar că nu se recunosc ca fiind consumatori de alcool şi în consecinţă figurează cu diagnostice aferente consumului de alcool. Dată fiind această situaţie, ulterior a fost contactat Spitalul A.O. – Secţia Dezalcoolizare – Programul .... – dar nu am reuşit stabilirea unei colaborări”, „Pentru realizarea acestei cercetări, au fost contactate mai multe instituţii/persoane: Serviciul de Probaţiune D., Spitalul de Neuropsihiatrie C., medici de familie, ... şi alte ONG-uri care desfăşoară activităţi în acest domeniu. Dintre aceste instituţii, au răspuns favorabil doar AA- P. C. şi Spitalul de Neuropsihiatrie C. - prin intermediul preotului acestui spital, care ne-au sprijinit în realizarea acestei activităţi şi ne-au asigurat locaţiile necesare desfăşurării întâlnirilor cu persoanele consumatoare de alcool în condiţii optime”, „Pentru selectarea acestora s-a apelat la medicii de familie din oraşele judeţului S..., la alte instituţii medicale (ambulatorii, ambulanţa, unitatea de primire urgenţe etc.), la serviciile sociale din cadrul primăriilor, la ONG-uri locale , fără a reuşi însă , din motive diferite. In aceste condiţii, grupul a fost selectat din rândul pacienţilor consumatori cronici , internaţi în secţia Psihiatrie a Spitalului Judeţean Z., cu sprijinul personalului de specialitate al acestei secţii”. (moderatori)

• deşi au confirmat participarea, ulterior anumite persoane respective s-au răzgândit

(fără precizarea unui motiv anume/cu invocarea unor motive neplauzibile), astfel

încât în unele cazuri, din cauza numărului mic de participanţi, nu a mai fost posibilă

realizarea de focus-grupuri şi au fost desfăşurate interviuri individuale

• o cauză care a generat refuzuri sau suspiciuni şi dificultăţi de comunicare a fost

solicitarea semnării formularului de consimţământ informat sau acceptarea

înregistrării audio (fie au refuzat participarea, fie au refuzat semnarea

consimţământului, fie atât semnarea consimţământului cât şi înregistrarea audio)

„Deşi au confirmat participarea atât telefonic cât şi personal, în momentul lansării invitaţiei, nu au răspuns efectiv decât două persoane. Ceilalţi au invocat diverse motive ivite pe moment. Intervievarea a avut totuşi loc, pentru a se păstra demnitatea faţă de aceste persoane.” (moderatori)



38

„Nu. Îmi pare rău, dar nu puteţi să mă înregistraţi. Nu mă simt eu bine şi nu pot să răspund dacă ştiu că mă înregistraţi…..Dacă doriţi aşa, bine. Dacă nu….. (moderator: E în regulă. Nici o problemă. Atunci o să notez ceea ce vom discuta.) Pot să scriu eu dacă vreţi, numai să nu mă înregistraţi.” (subiecţi)

• Au existat cazuri în care, din cauza unui nivel de educaţie scăzut, „Participanţii au

avut dificultăţi în pronunţarea clară a cuvintelor, în formularea ideilor”. De asemenea, au

existat câteva cazuri în care participanţii au avut dificultăţi în a înţelege întrebările,

oferind răspunsuri incoerente/evazive, motiv pentru care au fost reformulate de către

moderator, fără însă a se schimba sensul.

• lipsa de experienţă a unor moderatori a fost uneori mai greu depăşită şi au existat

dificultăţi atât în moderarea interviurilor de grup, cât şi în alegerea participanţilor:

• probleme tehnice care au creat dificultăţi în înregistrarea discuţiilor:

„au refuzat semnarea consimţământului, dar au acceptat înregistrarea audio”, „Trei dintre participanţi (n.a. din 5 participanţi) au fost de acord cu înregistrarea audio, dar au refuzat să semneze consimţămintele scrise”, „Atât persoanele din primul focus grup, cât şi cele din al doilea focus grup nu au dorit să se identifice deoarece au menţionat că au mai multă încredere în ei aşa şi pot vorbi mai deschis”. (moderatori)

„O parte dintre participanţi au perceput greşit întrebarea (referitoare la cunoaşterea instituţiilor/ prestatorilor de servicii care oferă servicii specifice persoanelor consumatoare de droguri licite/ilicite) referindu-se la furnizorii de băuturi alcoolice”, „au amintit centrele care desfac băuturi alcoolice: alimentări, restaurante, baruri” (moderatori)

„(Pentru) cei care consumă alcool? Localele.”, „ Câte baruri sunt în oraş!”, „Instituţii de noapte. Sunt baruri, restaurante, non stopuri”, „în primul rând en-grosuri…. Pe urmă magazinele, mai multe nu ştiu, cam atât; sunt destule numai bani să ai”. (subiecţi)

„Au avut tendinţa de a se antrena în replici. Au existat dificultăţi în transcrierea materialului audio întrucât unii subiecţi au vorbit simultan”, „ Participanţii au vorbit cu voce joasă şi şi-au copiat opiniile”, „subiecţii au interacţionat între ei foarte mult, ceea ce a făcut dificilă urmărirea lor; au avut tendinţa de a se abate de la subiect, dar au fost canalizaţi spre temă... Au avut tendinţa de a se antrena în replici.”, „Unul dintre intervievaţi, dependent de alcool, a adormit în timpul sesiunii motiv pentru care a fost exclus din grup”. (moderatori)

„Acustica proastă în club”, „lipsă reportofon, încăperea nu era izolată fonic”, „Activitatea s-a realizat în camera principala a azilului, cu intrare directă din strada, astfel încât pe parcursul întâlnirii, au fost persoane din afara grupului de lucru care au distras atenţia “ , „Spaţiul unde am realizat interviul, mic şi neadecvat, distanţa foarte mare între oraş şi spital”, „Mediul în care s-a desfăşurat interviul nu a fost unul optim deoarece în cameră…erau şi alte persoane, beneficiari ai Centrului care desfăşurau alte activităţi, fiind nevoită să repet întrebările de mai multe ori. (moderatori)



39

Dificultăţile menţionate anterior au fost însă depăşite şi, odată stabilit contactul cu

participanţii, lucrurile s-au desfăşurat normal, personalul CPECA reuşind să obţină un nivel

crescut de implicare şi încredere din partea participanţilor, existând cazuri în care

participanţi la focus grup au revenit ulterior la centru, devenind beneficiari ai serviciilor

CPECA:

4.2.10 Profil participanţi

Odată trecut obstacolul recunoaşterii statutului de consumator problematic de alcool,

cu ajutorul moderatorilor care le-au ascultat opiniile fără a emite judecăţi de valoare s-a

produs o deschidere/relaxare a participanţilor care au răspuns la toate întrebările,

exprimându-şi disponibilitatea participării şi la alte studii.

• Participanţi focus-grupurile cu consumatori problematici de alcool care nu

accesează serviciile CPECA au o medie de vârstă de peste 45 de ani. În metodologia de

includere a subiecţilor au fost specificate şi două criterii opţionale de selecţie a

participanţilor: cele două grupuri să fie diferite în ceea ce priveşte statutul ocupaţional şi

starea civilă. Dacă cel de-al doilea criteriu opţional nu a stat la baza alegerii niciunui grup,

statutul ocupaţional a fost criteriu de diferenţiere în alcătuirea a 39 de grupuri28:

28 Menţionăm că pensionarii au fost asimilaţi celor cu un loc de muncă pe considerentul existenţei unui venit necesar asigurării traiului zilnic.

“Grupul a fost interactiv, subiecţii au interacţionat între ei foarte mult ..... au răspuns la toate întrebările şi nu au fost dificultăţi deosebite; s-au simţit valorizaţi, respectaţi, dorind să mai participe şi la alte studii”, „Toţi participanţii şi-au exprimat intenţia de a participa la evaluarea spotului publicitar (n.a. –o cercetare ulterioară)”, „A colaborat bine. A fost interesat de cercetare”, „S-au simţit confortabil, iar la sfârşit au mulţumit pentru faptul că le-a fost ascultata opinia”, „interviul s-a desfăşurat în bune condiţii, subiecţii manifestând interes pentru serviciile acordate consumatorilor de alcool şi implicit ale Centrului”, “pensionar, a lucrat ca profesor universitar, s-a prezentat la CPECA …ca urmare a

participării la primul focus grup” . (moderatori)

„persoane cu poziţii profesionale bine definite nu recunosc problema dependenţei de alcool, deşi problemele care se ivesc pe plan profesional au această explicaţie.... tendinţa de a critica şi a face recomandări factorilor politici de decizie”, „sociabili, deschişi, comunicativi, preferă răspunsuri detaliate, în special în a doua jumătate a interviului. O singură persoană manifestă o uşoară reticenţă la interviu, răspunzând expeditiv din dorinţa de a termina mai repede interviul, motivând că este aşteptat de altcineva”, „sociabili, extravertiţi, comunicativi”, „S-au simţit confortabil, iar la sfârşit au mulţumit pentru faptul că le-a fost ascultată opinia”, „Au răspuns la toate întrebările, au avut tendinţa de a face recomandări factorilor politici de decizie pentru combaterea sărăciei şi crearea locurilor de muncă”.

(moderatori)



40

Tabel 8. Distribuţia focus-grupurilor formate din subiecţii care au un venit (loc de muncă stabil /pensie)

Judeţ focus grup-alcool

Nr. Pers.

Criteriu de selecţie Surse de captare/ loc de desfăşurare

FG 1 -alcool 8 cu loc de muncă Alba FG 2 -alcool 7 cu loc de muncă

asociaţia Alcoolici Anonimi LSM Alba Iulia

FG 1 -alcool 4 Bihor FG 2 -alcool 5

6 cu loc de muncă , 3 se ocupă cu agricultura

Medici O.N.G

FG 1 -alcool 6 cu loc de muncă Botoşani FG 2 -alcool 6 cu loc de muncă

Spitalul de Psihiatrie Botoşani

FG 1 -alcool 6 cu loc de muncă Buzău FG 2 -alcool 5 cu loc de muncă

Episcopie Spitalul de Psihiatrie Sapoca

Călăraşi FG 1 -alcool FG 2 - alcool

6 6

8 persoane cu loc de muncă şi 4 persoane pensionare

Dir. ASP Călăraşi Spital Judeţean de Urgenţă

Galaţi FG 1 -alcool 5 cu loc de muncă Spitalul de Psihiatrie FG 1 -alcool 6 pensionari Spitalul Judeţean Gorj

Gorj FG 2 -alcool 5 cu loc de muncă SC Electroconstrucţia SA-inginerii şefi de

formaţie

Harghita FG 1 -alcool 5 4 persoane cu loc de muncă, o persoană cu pensie de boală Grupul Alcoolicii Anonimi

FG 1 -alcool 7 4 lucreazã şi 3 sunt pensionate Suceava FG 2 -alcool 5 4 lucreazã şi una este pensionatã

Asociaţia Alcoolicilor Anonimi

Vâlcea FG 1 -alcool 6 cu ocupaţie/pensionari Spitalul Judeţean Vâlcea- secţia Psihiatrie

� în cinci judeţe (Bacău, Caraş-Severin, Mehedinţi, Satu Mare şi Teleorman ) a fost

selectat câte un grup cu participanţi care aveau un loc de muncă la data participării şi unul

cu subiecţi fără loc de muncă. La cele zece focus-grupuri au participat 28 de persoane care

aveau un loc de muncă şi 27 fără ocupaţie.

� în zece judeţe (Alba, Bihor, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Galaţi, Gorj, Suceava, Harghita,

Vâlcea) au fost desfăşurate focus grupuri cu persoane care au o sursă de venit: un loc de

muncă /pensie. La cele 17 focus-grupuri au participat 98 de subiecţi.

Tabel 7. Distribuţia focus-grupurilor după statutul ocupaţional al participanţilor (judeţe unde au fost selectate grupuri diferite în funcţie de existenţa /nu a unui loc de muncă)


Nr. pers

Criteriu de selecţie (cu / fără loc de muncă)

Surse de captare/ loc de desfăşurare

FG 1 -alcool 5 fără loc de muncă Spitalul Judeţean Bacău Bacău FG 2 -alcool 5 cu loc de muncă Alcoolici Anonimi FG 1 -alcool 9 fără loc de muncă FG 2 -alcool 5 fără loc de muncă

Spitalul de Psihiatrie Brăila Brăila*

FG 1 -alcool (interviu) 2 cu loc de muncă

persoane fizice cărora li s-a explicat scopul şi modalitatea de contactare

FG 1 -alcool 5 fără loc de muncă, clienţii fideli ai unui bar de cartier

Politia de proximitate, Patroni de baruri/ restaurante

Caraş Severin

FG 2 -alcool 6 cu loc de muncă Patroni firme de construcţii FG 1 -alcool 7 cu loc de muncă Mehedinţi FG 2 -alcool 5 fără loc de muncă

Spitalul Judeţean Mehedinţi

FG 1 -alcool 6 fără loc de muncă stabil Adăpostul de noapte Satu Mare Satu Mare FG 2 -alcool 5 cu loc de muncă „Alcoolicii Anonimi” Satu Mare FG 1 -alcool 6 fără loc de muncă Asistenţi medicali de la Ambulanţă Teleorman FG 2 -alcool 5 cu loc de muncă Personalul medico-sanitar din Spitalul Judeţean

*- deoarece au răspuns efectiv invitaţiei doar 2 persoane, insuficient pentru un focus-grup, a fost considerat interviu



41

� în trei judeţe (Arad, Covasna şi Dâmboviţa) au fost desfăşurate cinci focus grupuri la

care au participat 32 de persoane fără ocupaţie sau cu locuri de muncă

temporare/ocazionale.

� în patru judeţe (Argeş, Braşov, Sălaj şi Timiş) au fost desfăşurate focus grupuri (5) la

care au participat 26 de subiecţi fără loc de muncă.

Analiza situaţiei sociale a subiecţilor indică o polarizare în funcţie de existenţa/absenţa

unui venit (loc de muncă/pensie) şi o încredere scăzută în instituţiile statului şi în

posibilitatea de a primi ajutor:

- cei cu loc de muncă au locuinţe şi sunt integraţi în familii

- cei fără loc de muncă, în general, nu au familie sau nu locuiesc împreună cu

membrii familiei constituite (familii destrămate) şi nu au o locuinţă, dormind la

adăposturi/azile de noapte, prin gări sau în diverse improvizaţii (ex: „persoane care

locuiesc în case modulare, containere”- Vrancea).

Tabel 9. Distribuţia focus-grupurilor formate din subiecţii care nu au un venit sigur (loc de muncă temporar /instabil)


Nr. Pers. Criteriu de selecţie Surse de captare/

loc de desfăşurare

Arad FG 1 -alcool FG 2 -alcool

6 8

persoane fără ocupaţie, o parte din ei prestează munci ocazionale.

Azilul de noapte / adăpost de noapte

Covasna FG 1 -alcool 4 cu locuri de muncă temporare (zilieri)

Persoane aflate in evidenţa politiei transporturi feroviare -Sfântul Gheorghe

FG 1 -alcool 8 lucrează ocazional Dâmboviţa FG 2 -alcool 6 nu lucrează sau lucreaza ocazional

Centrul de Servicii Comunitare (Azilul de noapte) Târgovişte

Tabel 10. Distribuţia focus-grupurilor formate din subiecţii care nu au un venit (fără loc de muncă)


Nr. Pers. Criteriu de selecţie

Surse de captare/ loc de desfăşurare

Argeş FG 1 -alcool 3 fără loc de muncă Centru medico-social Braşov FG 1 -alcool 5 fără loc de muncă Centrul pentru Persoane fără Adăpost Braşov Salaj FG 1 -alcool 6 fără loc de muncă Spitalul judeţean Zalău

FG 1 -alcool 5 fără loc de muncă Timiş FG 2 -alcool 7 fără loc de muncă

Spitalul de Psihiatrie Jebel

„Frustrarea indusă de lipsa locului de muncă şi a unui venit decent – canalizează răspunsurile. Observaţiile pe care le fac se referă la politicile sociale de protecţie a populaţiei ineficiente, încredere scăzută în instituţiile statului, iar consumul de alcool este generat şi întreţinut de acest fenomen social”, „au familiile nucleare dezorganizate (divorţ cauzat de abuzul de alcool), slabă inserţie socială”, „Stimă de sine scăzută, se simt marginalizaţi, frustraţi, dezavantajaţi social”, „încredere scăzută în ajutor şi în ideea de a obţine abstinenţa”, „Participanţii la studiu provin din familii dezorganizate, cu un nivel de pregătire foarte scăzut, cu situaţii materiale scăzute”. (moderatori)



42

Tabel 11. Distribuţia interviurilor individuale cu consumatori de droguri licite

Judeţ Sex

respondent Substanţa consumată

Botoşani Interviu 1 F Alcool Interviu 1 M Alcool Interviu 2 F Tutun Brăila* Interviu 3 M+M Alcool

Cluj Interviu 1 M Alcool Dolj Interviu 1 M Alcool Harghita Interviu 2 M Alcool Maramureş* Interviu 3 M+M Alcool Prahova 5 interviuri individuale M Alcool

Interviu 1 M Alcool Satu Mare

Interviu 2 M Alcool Sălaj Interviu 1 F Alcool

Interviu 1 M Alcool Timiş

Interviu 2 M Alcool Interviu 1 M Alcool

Vaslui Interviu 2 M Alcool Interviu 1 M Alcool

Vrancea* Interviu 2 M+M Alcool

* - deoarece au răspuns efectiv invitaţiei doar 2 persoane, insuficient pentru un focus-grup, a fost considerat interviu

Se observă, însă, că toate persoanele captate prin intermediul organizaţiilor

nonguvernamentale care oferă servicii specializate pentru consumul de alcool (ex:

Asociaţia Alcoolicii Anonimi), au un loc de muncă (judeţele: Alba, Bacău, Bihor, Harghita,

Suceava şi Satu Mare). Acest fapt sugerează ipoteza că existenţa şi utilizarea unui suport

minim facilitează integrarea socială. Deşi Asociaţia Alcoolicii Anonimi nu are grupuri de

suport în toate judeţele29 (Anexa 8), foarte puţini consumatori problematici de alcool solicită

serviciile CPECA (care poate asigura şi alte servicii de specialitate ex: evaluare, consiliere

pentru familie – Anexele 9 şi 10), lăsând loc astfel unei arii de „nevoi neacoperite” cu

servicii.

• Participanţii la interviurile cu consumatori de droguri licite/ilicite care

accesează serviciile CPECA sau la alte unităţi sanitare/ONG etc. – au o medie

de vârstă, între 30- 35 de ani, cei mai mulţi având un loc de muncă. Au fost realizate

57 de interviuri la care au participat 60 de persoane:

� în 12 judeţe (Botoşani,

Brăila, Cluj, Dolj, Harghita,

Maramureş, Prahova, Satu

Mare, Sălaj, Timiş, Vaslui şi

Vrancea) au fost desfăşurate

interviuri (22) cu consumatori

de droguri licite (1 - tutun şi 21 -

alcool) la care au participat 25

de subiecţi: trei femei, restul

fiind bărbaţi.

29 http://www.alcooliciianonimi.ro/cine.htm?1 -”1991-Înfiinţarea primului Grup AA în Romania la Timişoara... Astăzi în România există un numar de 36 de Grupe AA cu aproximativ 296 de membrii.” (22 de judeţe)



43

Tabel 12. Distribuţia interviurilor individuale cu consumatori de droguri ilicite

CPECA Sex Substanţa consumată Interviu 1 M Heroină Interviu 2 M Heroină

Bucuresti- sectorul I

Interviu 3 M Canabis Interviu 1 M Heroină Bucuresti-

sectorul 3 Interviu 2 M Heroină Interviu 1 M Heroină Bucuresti-

sectorul 4 Interviu 2 M Canabis Interviu 1 M Heroină Interviu 2 M Heroină

Bucuresti- sectorul 5

Interviu 3 M Heroină Interviu 1 M Heroină Interviu 2 M Heroină

Bucureşti – sectorul 6

Interviu 3 M Heroină Interviu 1 M Canabis Alba Interviu 2 M Heroină Interviu 1 M Marihuana Arad Interviu 2 M Marihuana Interviu 1 M Canabis

Bacău Interviu 2 M Canabis

Interviu 1 M Policonsum( marijuana, cocaina, ecstacy, L.S.D)

Interviu 2 M Policonsum( marijuana, cocaina, ecstacy, L.S.D)

Bihor

Interviu 3 M Marijuana Interviu 1 M Canabis si alcool Interviu 2 M Canabis Braşov Interviu 3 F Policonsum (substanţa principală

heroina)

Cluj Interviu 2 M Policonsum (marijuana, ecstasy, altele)

Interviu 1 M Marijuana Harghita Interviu 3 M Fost consumator de droguri ilicite Interviu 1 M Heroină Ilfov Interviu 2 M Heroină Interviu 1 M Canabis Maramureş Interviu 2 M Canabis

Mureş Interviu 1 F Policonsum Interviu 1 M Policonsum (ketamină, canabis )

Neamţ Interviu 2 M

Policonsum (canabis, amfetamine, cocaină )

� în 16 CPECA (Bucureşti –sectoarele 1,3,4,5, şi 6, Alba, Arad, Bacău, Bihor, Braşov,

Cluj, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ) au fost desfăşurate 35 de interviuri

individuale la care au participat 35 de subiecţi:

o 33 de bărbaţi şi două

femei;

o o persoană este fostă

consumatoare de droguri

ilegale, iar 34 se află în

asistenţă.

În funcţie de substanţa

consumată, situaţia se

prezintă în felul următor:

o canabis - 8 cazuri,

marijuana - 4 cazuri;

o heroină - 14 cazuri;

o policonsum: canabis şi

alcool – 1 caz;

o policonsum de droguri

ilicite (marijuana, canabis,

cocaină, ecstasy, LSD,

heroină, ketamină,

amfetamine) – 7 cazuri.



44

4.2.11 Context – oferta de servicii adresate consumatorilor de droguri licite/ilicite

Conform standardelor Sistemului Naţional de asistenţă medicală, psihologică şi

socială a consumatorilor de droguri, coordonarea asistenţei consumatorilor şi

managementul general al fiecărui caz de-a lungul diferitelor servicii sunt structurate pe

următoarele niveluri de asistenţă:

Tabel 13. Niveluri de asistenţă, funcţii şi resurse ale serviciilor de asistenţă NIVELURI FUNCŢII RESURSE

Primul nivel Principala cale de acces la sistemul de asistenţă

▪ Identificare, atragere, motivare şi trimitere

▪ Asistenţa nevoilor medicale şi sociale de bază

▪ Coordonare cu resursele nivelului 2

▪ asistenţă medicală primară ▪ servicii sociale generale ▪ resurse care dezvoltă programe de

reducere a riscurilor asociate consumului de droguri

▪ servicii de urgenţă ▪ alte resurse medicale şi sociale ce

oferă asistenţă de bază Sistem public, privat, mixt sau nonguvernamental

Al doilea nivel Centre de asistenţă integrată pentru adicţii centrele de referinţă

• Planificarea şi realizarea evaluării multidisciplinare (bio-psiho-sociale)

• Elaborarea şi dezvoltarea de Planuri Individualizate de Asistenţă în cadrul Programelor integrate de asistenţă.

• Garantarea asistenţei specializate, concomitenţa şi continuitatea serviciilor, precum şi trimiterea către servicii din al treilea nivel

• Resurse specializate cu caracter general (asistenţă primară, specializată sau sănătate mintală - psihiatrie)

• Resurse specifice Sistem public

Al treilea nivel

▪ Asistenţă specifică şi cu grad înalt de specializare

▪ ACCES: doar prin trimitere din resurse ale celui de-al doilea nivel

▪ Resurse de dezintoxicare intra-spitalicească

▪ Resurse Rezidenţiale, Comunităţi Terapeutice etc.

Sistem public, privat, mixt sau nonguvernamental

Sursă: Standardele sistemului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri, 2005

După cum se observă, la nivel legislativ există o preocupare deosebită pentru

asigurarea complementarităţii serviciilor de asistenţă, a articulării şi dezvoltării lor în funcţie

de nevoile complexe ale persoanelor dependente şi pentru asigurarea unei continuităţi a

tratamentului în mai multe etape, urmărindu-se asigurarea treptată a procesului de

reabilitare. Cum sunt puse în practică aceste principii, cum reuşeşte reţeaua naţională de

servicii să răspundă nevoilor identificate în acest document rămâne să evaluăm apelând la

opiniile celor care sunt vizaţi de aceste servicii. Totuşi, trebuie precizat, de la început, că



45

„Subiecţii, în general, nu cunosc servicii pentru consumatori de alcool, unii amintesc că beneficiază de servicii medicale, dar nu le consideră ca fiind pentru alcoolici, pentru că ei nu se identifică ca fiind alcoolici. Probabil că se poate vorbi şi de o toleranţă socială a consumului de alcool: „se mai consumă alcool, bere, răchie, aşa e românul”, „Deşi se află într-o instituţie de tratament, nu au ştiut să formuleze un răspuns.”

(moderatori)

acest sistem naţional de asistenţă este în plin proces de construcţie şi că anumite elemente

ce intră în componenţa sa sunt prezente în arii foarte restrânse la nivel naţional (ex. există

un număr foarte redus de comunităţi terapeutice, dezvoltate în principal de organizaţii non

guvernamentale). Pentru a avea o imagine globală, cât mai adecvată, a instituţiilor care

oferă servicii de profil am realizat o clasificare amănunţită a acestora în Anexa 11.

4.2.11 Analiza datelor

Moderarea focus-grupurilor/interviurilor individuale de către specialiştii din fiecare

CPECA a permis realizarea, la nivel local, a unei diagnoze privind problemele şi dificultăţile

cu care se confruntă consumatorii de droguri licite/ilicite şi aşteptările acestora, în baza

căreia să fie formulate măsuri care să conducă la atingerea obiectivelor strategiei de

îmbunătăţire a calităţii şi accesibilităţii serviciilor .

Din analiza şi sinteza informaţiilor înregistrate prin intermediul interviurilor şi a focus

grupurilor realizate cu utilizatorii, respectiv potenţialii utilizatori ai serviciilor oferite de

personalul CPECA s-au putut desprinde următoarele:

1. Cunoaşterea instituţiilor/prestatorilor de servicii/ONG-urilor care oferă asistenţă/

tratament (servicii specifice) persoanelor consumatoare de droguri licite/ilicite

Conform răspunsurilor cu privire la cunoaşterea ofertei de servicii existente,

subiecţii cu consum problematic de alcool, care au participat la cercetare pot fi incluşi in

următoarele categorii:

• Menţionează că nu cunosc oferta de servicii (nu recunosc că au probleme şi menţionează că nu cunosc oferta de servicii):

„Noi nu folosim alcool, deci nu avem problema asta”, „pe atunci nu recunoşteam că am probleme cu alcoolul”, „la mine a fost un accident consumul de alcool. Probabil ca am consumat puţin mai mult”, „Eu, în primul rând, nu folosesc nici ţigări, nici cafea, nici….”, „Eu nu sunt de acord cu consumul de tutun...şi de alcool. Vreau să spun că vreau sa ajung la un centru de reabilitare să mă las de tutun.”, „Deci eu nu sunt un consumator de alcool, eu sunt aici pentru stres”, „sunt droguri care... nu că din cauza rachiului sau a vinului, şi ăla e drog, dar sunt alţii care ia praf, care ia pe nas şi îi zăpăceşte mai rău decât dacă ia un pahar de rachiu şi cazi în cap… dar dacă cazi cu capu’ de beat, te trezeşti, revii înapoi, dar de la ăla te-ai dus” (subiecţi)



46

„Nu ştiu……dacă există. Presupun că da. Dar nu ştiu să vă spun exact”, „Am auzit de ele dar nu le-am folosit”, „Cu referire la problema alcoolismului nu mă adresez nici unei instituţii”, „Noi suntem alcoolici abstinenţi, noi rămânem alcoolici până murim, deci pe noi nu ne mai poate ajuta. Deci, cei care vin din urmă, din spate, pe ei eventual”, „Nu (cunosc)…, pentru că n-am mai fost nicăierea …”, „Am auzit că s-au înfiinţat nişte centre, …, pentru alcool, …., dar unde este locul nu cunosc” (subiecţi)

„Cred că în B. poţi apela la 2 instituţii dacă ai această problemă: Spitalul - secţia de psihiatrie - pentru o situaţie mai gravă, şi Alcoolici Anonimi pentru ajutor reciproc şi sprijin.” (subiecţi)

• menţionează nu sunt interesaţi de oferta de servicii, (dezinteres)

• cunosc oferta de servicii a spitalelor de psihiatrie, dar nu cunosc alţi prestatori de servicii ( în unele cazuri nu există alternativă pe plan local):

• cunosc serviciile pe care le-au accesat (obligaţi sau mai rar, din proprie iniţiativă):

• cunosc în mare măsură oferta dar nu au încredere în servicii

• cunosc în mare măsură oferta existentă şi au încredere în eficienţa serviciilor

Instituţiile menţionate cel mai des de către subiecţii care prezintă tulburări legate de

consumul de alcool sunt: spitalele de psihiatrie (acordă servicii pentru tulburări psihice şi

dezintoxicare), spitale judeţene (tratarea bolilor asociate consumului de alcool sau

accidente în urma abuzului de alcool - tratament medical) sau asociaţia Alcoolicilor Anonimi

„Servicii e mult spus. Există obligativitatea celor de la secţia de psihiatrie… e obligaţia lor, indiferent dacă eşti sau nu asigurat, ca să te pună pe roate. Nu putem discuta la nivelul judeţului B…. de entitate care să ofere un serviciu pentru mine…. Care... instituţii, nu le ştim. Lipsă de informare, am căutat pe internet cât cuprinde să le pot observa. Nu avem, noi nu putem discuta în momentul de faţă de un sprijin real…. S-au făcut ceva paşi, s-au făcut pe droguri ca şi proliferarea fenomenului, dar …. în momentul de faţă îşi văd singuri de treaba lor fără să fie ajutaţi. Vă spun! Nu cred că există în momentul de faţă o gamă de servicii, o paletă de servicii sau cineva care poate sa ofere acele servicii” (subiecţi)

„Eu, sincer să fiu am venit mai mult forţat. Adică mi s-a cam pus pistolul la tâmplă… Sora mea m-a adus aici”, „Un văr de-al meu era beţiv rău de tot. L-au internat la spital, ajunsese în ultimul hal, îşi bătea nevasta, a avut probleme în sat, s-a bătut şi cu unii şi l-au dus cu forţa să-l interneze”, „ Pe mine m-o adus nevasta. Am avut un accident la cap şi m-o adus la spital...Eu nu consumam aşa mult alcool, numai aşa când mă întâlneam cu prietenii la bar... şi nici nu ajungeam aici dacă nu mă loveam... că eu nu aveam nici o problemă, da’ aşa, doctorii au descoperit şi de aia mă ţin aici de atunci”, „Eu la nimeni (nu apelează), pe mine m-a dus Poliţia aici. Am probleme cu nevastă mea şi m-au adus aici ca să nu fiu acasă zilele ăstea” . „Eu sunt aicea a treia oară. Prima dată am fost la Târgu-Mureş. Tot pentru dezalcoolizare”. (subiecţi)

„N-ar fi un tratament pentru beţivii ăştia cum îs eu, io tot timpul beau, io am cel puţin 28 de internări …Am avut consiliere psihologică la…. Fără rezultat, fără efect, ăla-i baiul”, „pe mine mă frământă un alt lucru…rezultatele acestor întrevederi ….Efectele benefice pentru cei de aici, se pare că nu se văd. Aş fi foarte curios dacă aş cunoaşte persoane care au fost cuprinse în consiliere şi care, într-adevăr, s-au schimbat în bine; majoritatea din ei se pare că pleacă şi, la un moment dat după terminarea tratamentului, sau chiar înainte de a se termina, o iau de la capăt. …Şi după aceia, s-ar putea să revină aici la insistenţele altora sau din proprie iniţiativă”, „Într-un fel e bună, dar pe consumator tot nu-l interesează. Pe mine nu mă interesează pentru că de mine nu s-a interesat nimeni, indiferent de consum de alcool sau droguri. Ei pe mine nu mă ajută cu nimic”. (subiecţi)



47

“centrul de dezalcoolizare care se găseşte în fiecare spital”, „..droguri nu…dar cu alcool cam 75% se prezintă la psihiatrie”, „Dezalcoolizarea, asta ar fi ... pe urmă Psihiatria”,„Secţia de Psihiatrie oferă servicii celor care, într-o oarecare măsură, mai mare sau mai mică, sunt dependenţi de alcool; poate să fie temporar sau cu diverse intermitenţe”, „Cred că în B… poţi apela la două instituţii dacă ai această problemă: Spitalul - secţia de psihiatrie - pentru o situaţie mai gravă, şi Alcoolicii Anonimi pentru ajutor reciproc şi sprijin”, „… organizaţii din astea care fac întâlniri. Cu alcoolicii anonimi, ca ăştia la televizor”, „ spitalul de psihiatrie care îi ia din comă din stradă şi îi tratează, dar nu cred că este o instituţie cu specific. „Nu te ajută nimeni, te duci la spital şi nu te bagă nimeni în seamă”, „Doctorii ar trebui să mai iniţieze din spital, dar probabil că, ori nu vor persoanele că nu poate doctorii, de fapt nu vrea, nu că nu se poate să le explice oamenilor, ce înseamnă, un grup AA şi cum poate să fie ajutaţi şi să depăşească perioada în care este critică la început ca să se lase de alcool. Deci, în primul rând, doctorii nu ne ajută… nu explică concret ce este un grup AA şi să ştiţi ca eu în doi ani şi 10 luni n-am fost ajutat decât de prietenii din grupul Alcoolici Anonimi”, „Deci aveam un centru „AA” mai demult şi n-am ştiut ce să fac... trebuia să particip la întâlniri ale grupurilor „AA” în continuare... am crezut că funcţionează... în timp n-a mai funcţionat, am luat legătura cu asistentul meu personal care mi-a recomandat fundaţia „Încrederea”. „Eu am ajuns aici cu ajutorul medicului meu de familie, de la policlinică. Mi-a făcut o recomandare, a vorbit cu doamna şi mi-a spus să cobor la etajul 2, la camera 9 că doamna psiholog mă aşteaptă. Şi m-am dus, am stat câteva minute de vorbă şi mi-a plăcut aşa…. Nu mai fusesem până atunci la psiholog. Şi am mai venit după aceea …de patru ori ”, „Eu am avut trimitere de la medicul de familie la psihiatrie. Şi dl. dr. Micloş mi-a spus să vin la doamna psiholog să stau de vorba cu dânsa. Şi aşa am făcut.” (subiecţi)

(grupurile de Alcoolici Anonimi din oraş). Notorietatea acestor servicii nu implică faptul că

acestea sunt şi cele mai apreciate din punct de vedere calitativ (existând atât subiecţi

nemulţumiţi de serviciile primite şi de dezinteresul unor cadre medicale, dar şi subiecţi care

apreciază implicarea personalului medical), ci trebuie avut în vedere că acestea au fost şi

cele mai frecvente surse de captare a subiecţilor, iar în unele judeţe sunt singurele tipuri de

servicii disponibile.

„Exemplul oferit se datora faptului că se aflau internaţi într-o astfel de instituţie”, „Respondenţii care sunt pentru prima dată internaţi în spital nu cunosc alte instituţii care să le ofere ajutor în afară de Secţia de psihiatrie la care au apelat”, „Majoritatea participanţilor la studiu au declarat că nu mai cunosc alte instituţii care să ofere servicii pentru consumatorii de alcool/droguri ilicite. Aceştia accesează, pentru problema lor legată de alcool, doar serviciile medicale din cadrul Spitalului de Psihiatrie. Unii declară că ar fi dorit să se adreseze unui serviciu specializat strict pe problematica dependenţei de alcool, dar deocamdată nu cunosc unde să apeleze.”

„Puţini participanţi au auzit de Alcoolicii Anonimi şi se ştie că aceştia oferă servicii de terapie de grup” „au cunoştinţe doar despre sistemul Alcoolicii Anonimi (mai multe grupuri de Alcoolici Anonimi din oraş) cu toate că nu cunosc numele grupului sau locaţia exactă”, „Unul a menţionat de grupul “Alcoolicii Anonimi” de la televiziune, dar nu ştia că la noi în judeţ nu există încă.”

„subiecţii au perceput în mod real, slaba reprezentare, în comunitate, a furnizorilor de servicii pentru consumatorii de alcool/droguri care să abordeze problema consumului din punct de vedere holistic şi nu doar din punct de vedere medical.”, „Persoanele cunosc instituţii care oferă servicii persoanelor consumatoare de alcool şi chiar au apelat la unele dintre aceste instituţii. Dar susţin că spitalele nu sunt suficiente şi că ar trebui instituţii specializate în oferirea de asistenţă persoanelor consumatoare de alcool”. (moderatori)



48

„Noi între noi ne ajutăm cel mai mult şi ăsta-i ajutorul cel mai bun. Şi dacă vrem să facem consiliere... facem”, „ar mai fi prietenii pe care-i are fiecare. Că fără prieteni….”, „Familia mă ajută pe mine. Şi eu pe ei, ce-i drept!”, „Doar familia.. şi vecinii te mai pot ajuta...ei îţi mai spun să faci aşa sau aşa, îţi mai spun ce e bine.”, „Eu cred că şi medicul de familie e important! Te duci la el şi îţi spune ce să faci, ce medicamente să iei şi îţi dă dacă te simţi mai rău...” (subiecţi)

Deşi într-o proporţie mică, există şi subiecţi care au menţionat că au primit ajutor

(mai ales pentru nevoi sociale: hrană sau adăpost temporar) din partea:

� Instituţii ale statului cu atribuţii în rezolvarea problemelor sociale cum ar fi Direcţia

de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau Serviciul Social din Primărie

� ONG-uri: Asociaţia Centrul Vieţii Noi-centru de zi, Fundaţia de Sprijin Comunitar,

Fundaţia Casa Lazarus, Asociaţia Prison Fellowship, Centrul de Servicii Comunitare,

� Preoţi sau organizaţii finanţate de biserica ortodoxă/catolică (ex.: Fundaţia „Bonus

Pastor”). Şi în privinţa implicării Bisericii/preoţilor sau a unor culte (adventist, baptist),

opiniile subiecţilor sunt împărţite :

� O proporţie redusă de subiecţi au menţionat ca unic sprijin: familia, rudele,

prietenii/persoane cu aceeaşi problemă, vecinii şi medicul de familie:

„Am înţeles că a fost o organizaţie, la un moment dat, înfiinţată pe lângă Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Primăriei; un centru rezidenţial, nu ştiu cum se numeşte.”, „Asociaţia Caritas.”, „Avem un asistent social care ne ajută atunci când avem nevoie”, „Fundaţia Încrederea ne ajută.”, „Sunt şi ONG-uri.”, „Este…cum îi zice… la alcoolici?...Sfântul Ilie ..Undeva de pe Independenţei.” (subiecţi)

„Eu mai vorbesc cu preotul. Am o biserică aproape şi preotul de acolo e foarte cumsecade şi stă să mă asculte. Îl ştiu de mult.”, „Suport am şi din partea preotului care m-a ajutat cu masă, cu casă, cu tot...”, „Ştiu că are ortodoxia un centru din acesta, dar este neguvernamental (n.a. Filantropia). Ştiu de ei că publică tot felul de declaraţii cu ceea ce desfăşoară; este un fel de alcoolici anonimi pentru consiliere şi reabilitare. Ceva oferit de stat nu ştiu dacă este în A.I.” (subiecţi)

„S-a înregistrat şi o opinie izolată, care menţionează, ca un posibil ajutor, persoana preotului, reprezentant al bisericii.”, „O parte dintre subiecţi a identificat în persoana preotului un ajutor preţios.”, „câţiva ştiu că unii apelează la culte(adventist, baptist) pentru a renunţa la alcool” „În ceea ce priveşte implicarea Bisericii, au existat şi subiecţi care au considerat: «Nu…nu…e laic…să îşi vadă de treaba lor!»”, „În ceea ce priveşte Biserica, unii participanţi au afirmat: «şi, cât pot, nu m-am gândit nici la popă….n-ar nici un rost să mergi să te rogi la popă, „Gata, d-le, de mâine nu mai beau!”. Că n-are nici un farmec!»” (moderatori)



49

„Păi singurul ONG pe care îl cunoşteam eu, când mă drogam, ARAS-ul care avea sediul la Spital Colentina şi nu mă interesa … să îmi dea sfaturi sau ceva de genul acesta, luam seringi.”, „ Mai sunt ONG-uri care dau seringi pe stradă, nu ştiu cum le zice.”, „Ştiu un centru unde se dau seringi, dar nu ştiu să vă zic numele...Există un loc în care merg şi dau seringile pe care le folosesc şi iau altele noi.” (subiecţi)

Utilizatorii de droguri ilicite au menţionat următoarele instituţii care acordă servicii

specifice, majoritatea exprimându-şi nemulţumirea fie faţă de oferta mică de servicii în

domeniu, fie faţă de calitatea acestora:

� LSM - Laboratorul de Sănătate Mintală,

� secţiile de dezintoxicare din unele spitale (ex: Sfântul Stelian, Obregia din Bucureşti),

� Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţelor de Muncă,

� CPECA sau centre similare din Uniunea Europeană.

Câţiva respondenţi au menţionat serviciile de harm reduction (în special schimb de

seringi) oferite de ong-uri, cum ar fi ARAS şi ALIAT dar, în general, nu au fost capabili să

nominalizeze numele acestor organizaţii.

„LSM”, „Sectorul 4”, „La Dr. Bengescu şi Sf. Stelian”, „Spitalul Obregia.”, „ Am auzit de Alcoolicii Anonimi, şi de Obregia, LSM care dă metadonă”, „Stiu ca la Spitalul Sf Stelian sunt oferite servicii medicale si psihologice persoanelor care consuma droguri”

„Un prieten de-al meu, care consuma de vreo şapte ani, vroia să se lase, dar îl dureau toate şi nu ştia unde să se ducă. La spital nu l-au primit şi s-a drogat iar! Ce să facă?”, „eu nu am apelat niciodată, ştiu prieteni care au apelat dar li s-s spus că nu au locuri”, „ştiu că sunt spitale de dezintoxicare; nu ştiu dacă

sunt puse la punct sau sunt doar încercări, sper să le facă funcţionale”, „Deci...eu am fost internat de mai multe ori, am fost pe la toate instituţiile, la Obregia chiar de trei ori, apoi Sfântul Stelian, de unde am luat şi metadonă....dar... nu sunt aşa multe instituţii care să ne ajute..” „Personal nu am încredere, peste tot trebuie să dai bani ca să intri şi… condiţii jalnice. Nu ştiu ce ar trebui să se întâmple ca să mai stau vreodată la O…. Se bat, se fură, te tratează ca pe un câine......Toată lumea consideră drogaţii nişte

infractori....”, „Din ce îmi povestesc prietenii, şi vă daţi seama că am prieteni mulţi, toţi îmi povestesc cât e

de rău (e) în spital, de ce să merg… şi...la cât te costă....” ,„Eu am consumat tot felul de medicamente, prescrise de tot felul de medici, care nu au făcut decât să mă transforme într-o legumă.....eu nu am vrut aşa, de aceea am luat metadonă.”, „te costă foarte mult, adică, pe sleau.....tre’ să mai şi dai ca să o iei, dacă înţelegeţi ce vreau să spun. Nimic nu e gratis.” , „Eu am mai fost internat la Obregia, dar nu a fost prea bine, nu şi-au dat interesul.” (subiecţi)

”majoritatea ştiu de secţiile de dezintoxicare din cadrul spitalelor de psihiatrie «din câte ştiu eu (cei de la) spitalul de psihiatrie care îi iau în comă din stradă şi îi tratează»”, „majoritatea nu cunosc instituţii care se ocupă de problema drogurilor, doar unul afirmă că instituţiile spitaliceşti pot acorda ajutor pentru cei ce consumă cocaină, heroină” „În schimb, consumatorii care accesează serviciile oferite de către CPECA au menţionat Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţelor de Muncă şi Agenţia Naţională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog” ”Câţiva au identificat şi centrul de prevenire antidrog sau centre similare din Uniunea Europeană «Erau centre din astea , de antidrog, din Uniunea Europeană, erau bine puse la punct, cu oameni , cu de toate şi ofereau servicii, spitalizare, cu medicamente....»” (moderatori)



50

„Nu am auzit niciodată”, „Acum e prima dată când aud”, „ Nu. Acuma, de la dumneavoastră.” „Azi am auzit prima dată că ar exista astfel de centre şi că ele ar oferi servicii celor care se droghează.”, „N-am primit niciodată informaţii şi n-am ştiut niciodată de existenţa lui.” (subiecţi)

2. Gradul de vizibilitate al CPECA

Analizând răspunsurile afirmative, la întrebările referitoare la cunoaşterea

ANA/CPECA, se pot distinge următoarele profiluri:

� subiecţi care nu au auzit niciodată, Agenţia/CPECA fiindu-le complet necunoscute:

� subiecţi care au auzit de ANA/CPECA, dar au fost interesaţi şi au informaţii vagi:

� subiecţi care au auzit de ANA/CPECA, dar informaţiile transmise/recepţionate au fost

incomplete şi, considerând că nu li se adresează (ex: nu oferă şi servicii pentru

persoanele cu consum problematic de alcool30), nu au fost interesaţi:

� subiecţi care confundă serviciile oferite de ANA/CPECA cu serviciile de combatere a traficului/consumului de droguri ilicite

� subiecţi care au auzit de existenţa unor servicii similare celor oferite de ANA/CPECA în alte ţări, cele din România fiindu-le necunoscute

30 Idem 11

„Parcă, dar nu ştiam ce fac.”, „Am văzut ceva pe la televizor... cu nişte copii, dar nu m-o interesat mult...”, „Da, am primit nişte pliante pe stradă de la nişte copii, dar le-am aruncat la gunoi...”, „Am auzit, dar nu ştiu nici unde este.”, „Am auzit. Dar nu ştiu unde e sediul.”, „Vag am auzit ceva, cred ca de la un post de radio: Radio B…, dar nu ceva consistent, nu m-a interesat.” , „La televizor am auzit şi eu, dar nu ştiu mai multe amănunte să vă spun.”, „Am auzit vorbindu-se de câteva ori de ea la televizor dar nu pot spune că ştiu prea multe despre ea.”, „poate din ştiri aşa, întâmplător, de la televizor.” (subiecţi)

„s-a auzit şi la aparatul de radio, la Radio R…, la Radio T…, s-a vorbit, s-au anunţat ... dar deocamdată, nu am ajuns în situaţia asta să apelăm la ... pentru că noi nu am folosit şi nici nu folosim lucruri din astea...” (subiecţi)

„Auzeam eu parcă ceva legat de antidrog, dar mă gândeam, ori la poliţie antidrog, ori la...”, „Eu am auzit de cei de la antidrog din presă şi de la un prieten. Ştiu de această organizaţie”, „de la televiziune şi de la Instituţia Prefectului unde m-am şi întâlnit cu cei de la antidrog, şi le ştiu şi organizarea, deci ştiu de existenţa lor”, „Ştiţi ce se întâmplă? Sunt mulţi cărora le e frică să vină aici. Le e frică de sifoane….că psihologul se duce la poliţie cu informaţiile. De-aia…un drogat reabilitat ar avea mult mai multă credibilitate.”, „le e frică să nu fiţi pe o“felie”cu antidrogul. Normal când vezi antidrog te gândeşti că vrea să te înfunde...Voi le luaţi pâinea de la gură la ăia de la combatere…”, „Unii cred că voi sunteţi aici ca să ajutaţi Poliţia, Procuratura şi aşa mai departe,(şi nu că) voi sunteţi aici ca să ajutaţi oamenii.” (subiecţi)

„În Italia am auzit de centre antidrog, dar aici nu.”, „În Ungaria am auzit de aşa ceva, aicea încă n-am auzit”, „după câte am văzut la televizor, am urmărit emisiuni şi din alte ţări, erau centre, bine, mai puse la punct, erau din Uniunea Europeană, cum ar fi trebuit să se facă şi la noi, erau centre de astea: de antidrog, de alcool, şi oferea servicii, cum ar fi spitalizarea, cu medicamente, cu perfuzii, toate astea.......”, „Am auzit de aşa ceva dar nu la noi, ...în alte părţi... în alte ţări” (subiecţi)



51

� subiecţi care ştiu de existenţa ANA şi-sau a reţelei CPECA în Bucureşti/alte judeţe, dar nu şi în judeţul în care locuiesc:

� subiecţi care au auzit de ANA/CPECA:

• întâmplător şi nu poate specifica ce servicii oferă (trece pe lângă sediu)

• le pot identifica după:

- lider,

- tipul de beneficiari ai serviciilor,

- tipul de servicii pe care le oferă (ex: programele de prevenire şi consiliere)

„Am auzit,dar nu aici în C.”, „Da. În judeţ încă nu, dar în ţară da.”, „Nu în C…, la Bucureşti.”, „Acolo am auzit (Bucureşti) şi ştiu centrul lângă Spitalul Baltazar,fostul nr. 9. Acolo ştiu că era un centru de dezalcoolizare din astea, pentru drogaţi.”, „…am auzit că e în Bucureşti, aici nu am auzit”, „nu am auzit de centrul de la B…, dar am auzit de aceste centre de la televizor…... probabil (sunt) în fiecare judeţ mare”

(subiecţi)

• „Cred că trec în fiecare zi pe lângă el.”, „Am trecut pe lângă sediul centrului,locuiesc în apropiere”

• „Fostul comisar-sef al Politiei pare-mi-se că răspunde, la nivelul ţării de aşa ceva, generalul…nu ştiu cum îl mai cheamă. Am auzit, da, am auzit pe la televizor…”

• „(pentru cei) care iau aurolac, am auzit în B….”,„am auzit că au stat de vorbă cu drogaţii, că pun un film şi vorbesc despre droguri”,„În mare parte, ceva de genul că ne-am putea lăsa de droguri.”, „că oferă consiliere pentru cei cu probleme cu consumul de droguri. Nu ştiu dacă tratamentul îi ajută, probabil şi de reintegrarea lor în societate.. .”, „nu prea ştiu aşa multe, dar ştiu că ajută dependenţii să se lase, să îi facă într-un fel să renunţe, să îşi dea seama că nu e bine ceea ce fac, şi să înceapă o nouă viaţă.”

• „Da, am auzit. Ştiu că le zice oamenilor că nu este bine să consume droguri.”, „De auzit, am auzit. Scria că dau tratament psihologic. Şi că nu costă nimic”, „Un tratament nou în beneficiul meu, care m-ar putea ajuta să renunţ la droguri.”, „Sunt mulţi experţi care m-ar putea ajuta cu consumul de droguri…”„că e de prevenire, de tratare a celor care sunt dependenţi de droguri pentru a reuşi să renunţe la drog şi să se reintegreze în societate.”, „Am auzit de ANA dar doar ce m-a interesat, partea asta cu tratamentul.”, „Oferă servicii de prevenire a consumului de droguri, consiliere şi asistenţă”, „Da am auzit, ştiu că se ocupă cu consilierea foştilor consumatori şi se axează şi pe prevenţie”, „că te ajută să scapi de droguri, îţi dă ajutor moral, mă va ajuta să scap de greutatea asta, să am o preocupare, o şansă, că o să mă îndrume şi altcineva în afară de mama şi să mă ajute să mă ponderez.”, „Da, oferă tratament psihiatric, psihologic, tratament cu substituţie de metadonă.”, „Că oferă asistenţă psihologică, asistent social şi sfaturi de la doctori specializaţi pe aşa ceva.”

(subiecţi)

„O parte dintre subiecţi au auzit de centru, dar nu i-au acordat foarte mare importanţă, nu ştiu care sunt atribuţiile şi, astfel, nu au căutat aici ajutor. O altă parte dintre respondenţi consideră utile campaniile de prevenire, dar şi existenţa specialiştilor în diferite domenii de interes, pentru consiliere şi evaluare (psiholog, asistent social, medic).” (moderatori)



52

„Am văzut un afiş la policlinică. Era unul verde, parcă. Chiar pe uşa de la intrare.”, „Eu am văzut un afiş aici, în spital.”, „Am auzit …de la televizor parcă… dar nu mai ştiu unde”, „De la radio şi de la televizor pe postul local.”, „Din ziar, am citit articole…”, „Am văzut reclame la televizor … mai citesc în presă”, „am urmărit şi o emisiune într-o duminică la televizor unde s-a dat mai pe larg despre centrul acesta”, „Nu am ştiut până când nu am citit în ziar de cei de la antidrog… Anul trecut… Ziare locale:”Răsunetul”.” Ştiu din pliante de toate astea care oferă metadonă, calmante.”, „Eu afară am văzut pliante, afişe…”, „Bine, am văzut anumite emisiuni, la televiziuni, că au invitat diferite personalităţi din muzică, din La Familia, nu ştiu… Puia ăla sau cum îl cheamă, deci încercau să se ducă prin licee, să informeze asupra consumului, asupra a ce se întâmplă după ce consumi. Asta…la televizor, aşa, mai arătau persoane care consumaseră sau s-au lăsat, arătau diverse persoane. În rest, am văzut pliante, aici, la centru unde am fost eu, la Pantelimon, despre dependenţa nu numai de droguri, dar şi de alcool, de tutun, şi de…tot felul de pliante”

(subiecţi)

Informaţiile despre ANA/CPECA şi tipul de servicii pe care le oferă au fost obţinute

astfel:

• campanii de promovare: afişe, pliante, mass-media (ziare, radio, TV)

• activităţi de promovare, prevenire şi consiliere desfăşurate de personalul CPECA

• de la alţi consumatori/beneficiari ai serviciilor CPECA

• de la specialişti ai altor servicii (ex:probaţiune, medicale),

„Eu ştiu şi de la copiii mei şi din presă. Copiii mei au participat la activităţi la şcoală cu aceşti tineri.”, „De campanii am auzit şi eu, prin şcoli, prin licee.”, „Da, când eram închis pe secţie au venit nişte doamne să-mi facă .., să-mi pună nişte întrebări”, „A mai venit şi ne-a mai prezentat … la centru Speranţa”, „De la unii după stradă”,„am văzut ceva pancartă în spatele Primăriei, cu tineri independenţi…,centru consiliere…”, „pe stradă a venit …, cu un fluturaş. Am fost la un concert în aer liber, şi chiar mi-a plăcut foarte mult. Fluturaşul era în limba Română”, „Din penitenciar, fiind arestat, am participat la nişte programe organizate de C.P.E.C.A şi acolo am aflat cu ce se ocupă”, „am auzit, au venit de la Centrul acesta, …, şi au vorbit despre droguri acum o săptămână sau două.”, „Eu am auzit de la colegii mei d-aici (detenţie) că veniţi şi puneţi filme şi vorbiţi cu ei de droguri.” (subiecţi)

„De la alţi toxicomani”, „eu am auzit de la nişte prieteni şi am zis să vin să văd despre ce este vorba.”, „De la prieteni, între noi vorba circulă repede, nu se întâmplă nimic fără ca noi să aflăm. Aşa am aflat.”, „şi eu am auzit tot de la nişte prieteni, tot din ”breasla” mea, acolo unde mergem noi în fiecare zi”, „Am auzit de la un prieten care merge la un astfel de centru şi unde stă de vorbă cu un psiholog”, „Am auzit de la un prieten care a fost aici şi mama a tras de mine să venim.”, „ De la toxicomani şi pliante.” „Mai ştiu de la prieteni, că ei au mai fost.” (subiecţi)

„ne-a spus medicul care ne-a văzut”, „tot de la medic am aflat că putem cere această evaluare, dar nu ştiu multe” , „M-au trimis de la Sf. Stelian.”, „Am auzit de (la) spital….nu ştiu de mult, dar până nu îţi ajunge cuţitul la os…..aşa e omul….” „Prin instanţă.”, „am auzit din penitenciar de la domnişoara psiholog I, care m-a îndrumat spre includerea în program terapeutic.”, „Am fost trimis. De la serviciul de probaţiune.”, „am avut un caz la poliţie şi am ajuns şi la tribunal şi mi s-a oferit şi alternativa asta”, „De la avocat, am fost trimis pentru evaluare… pentru dosarul pe rol”, „Păi ştiu de psiholog de când am ajuns aici (detenţie), ni s-a spus de la început.” (subiecţi)



53

„ De la părinţi , s-a interesat mama.”, „Frate-miu a tot tras de mine şi până la urmă…”, „De la vecina mea”, „La mine a venit cineva acasă , S.R. , mama l-a contactat….el m-a contactat, am ţinut legătura prin internet şi a venit aici.”, „Mi-a zis soţia mea, a aflat, dar nu ştiu să vă spun exact de unde, nu ştiu, a căutat, s-a interesat, chiar vroiam să mergem la un centru, eu nu aveam timp că eram la serviciu, chiar nu am avut timp deloc să caut, chiar nu ştiu de unde a aflat, dar a văzut că eram foarte aproape de centru, în Antiaeriană, a sunat şi am venit.”, „Mama a aflat…nu ştiu, de la o cunoştinţă…..de la cineva. Şi aşa v-am găsit.”, „De la băiatul meu care mi-o spus că.. există şi.. am mai auzit de la cadre ale poliţiei şi de la televizor…..că există centrele astea de prevenire şi de consumul de alcool …, de droguri”, „eu am auzit de la fiica mea” , „Păi, prima dată mi-a zis o vecină de pe scară. Şi dup-aia m-am uitat pe site. (moderator: Pe site-ul ANA?) Da. De pe net.”, „A sunat mama disperată la Telverde şi domnişoara de acolo a fost atât de drăguţă şi amabilă să îi recomande centrul vostru.” „Eu am venit singur. M-am hotărât să vin şi am venit.” „Am primit informaţii de la centrul dumneavoastră principal, care este pe lângă Unirii, am ajuns acolo şi am fost trimis la dumneavoastră”, „Nu am mai găsit soluţii să mă pot lăsa şi am apelat aici.” (subiecţi)

„ Da la postul naţional se aud multe informaţii de la Bucureşti, generalităţi însă, dar la nivel local nu am auzit.”, „Vag am auzit ceva, cred ca de la un post de radio: Radio …, dar nu ceva consistent, nu m-a interesat.”, „De la televizor şi de pe net. Mare lucru nu ştiu. Ştiu doar că există şi că acum trei luni de zile a deschis primul centru de tratament de substituţie cu metadonă.”, „Mulţi nu ştiu…nu că nu sunt

interesaţi….deci chiar nu ştiu. Vă spun sigur că am vorbit şi cu ei şi când eram în spital „băi, voi aţi fost pe la vreun centru, ceva?”, „Dar, prin cineva am auzit, deci m-a informat cineva, eu nu ştiam, nu aveam de

unde să ştiu, cred că nu a scris în nici un ziar, undeva în mass-media de Centrul de la Pantelimon sau de centrul de aici.”, „Nu foarte multe. Nu ştiu ce să vă spun. Ştiu că are legătură şi cu Spitalul Sf. Stelian, bănuiesc, e ceva împotriva consumului de droguri. Mai multe de atât nu ştiu ce să vă spun, chiar nu ştiu”, (ANA) În mare ştiu cu ce se ocupă… numele spune tot, dar nu ştiu: în ce măsură la noi funcţionează? cum procedaţi dumneavoastră? în ce măsură puteţi ajuta un dependent de droguri: doar moral sau şi practic? Aş vrea să fie o clinică specializată, să faceţi nişte demersuri să fie internaţi, dar nu cum este în Bucureşti: te internează, iar apoi te aruncă în stradă. (despre CPECA) din mass-media, din cunoştinţe, de la prieteni … este o instituţie care îşi dă interesul, care până acum nu ştiu exact ce rezultate a avut, nu cunosc. Eu nu ştiu prea multe, în mare cred că este ceva spre bine.” (subiecţi)

• în unele cazuri, informaţia a fost căutată de către familie (părinţi, soţie, frate, copii),

cunoştinţe, vecini sau, mai rar, de către consumator însuşi:

Majoritatea opiniilor prezentate anterior provin de la beneficiari ai centrului.

Persoanele care nu au accesat serviciile CPECA menţionează cunoaşterea unor campanii

de promovare din mass-media sau desfăşurate de personalul CPECA. Acestea deşi sunt

apreciate, în general pozitiv „ Informaţia a fost prezentată pozitiv, s-a înţeles despre ce e

vorba.”(subiect), se pare că nu au avut un impact mare în rândul celor vizaţi „Cei care au auzit

de centru nu ştiau exact de locul de amplasare al centrului.”(moderator) şi ajung foarte greu la

potenţiali beneficiari ai centrului.

De asemenea, se poate observa că mijloacele moderne de informare (website-ul de

prezentare sau linia telefonică Telverde) sunt foarte puţin utilizate, în comparaţie cu alte

canale de transmitere a informaţiei: grupul de egali, familia/vecinii sau specialiştii altor

servicii (medicale, probaţiune, detenţie).



54

Referitor la percepţia utilităţii centrului, subiecţii cu consum problematic de alcool

se împart în două categorii:

1. subiecţii care se îndoiesc de utilitatea centrului, pentru ei înşişi, considerând că

serviciile oferite se adresează doar consumatorilor de droguri ilicite:

• cei care nu consideră alcoolul un drog

• cei care consideră că nu sunt mulţi consumatori de droguri ilicite şi că ar trebui

să se acţioneze mai mult pe direcţia reducerii ofertei

2. subiecţii care consideră centrele utile, în contextul în care există puţine oferte de

servicii de profil:

• fie pentru prevenire:

• fie pentru ei/cei cu aceeaşi problemă:

• fie pentru consumatorii de droguri ilicite (faţă de care au o atitudine de

respingere):

„oricum, eu cred că drogurile nu prea au nici o treabă cu alcoolul.”, „Da (sunt utile), dar nu specifică că e pentru alcoolici.” (subiecţi)

„La noi în zonă nu e faza aceea agravată, avansată .”, „…treburile astea cu drogurile, cu toate panaramele astea… Astea-s nişte prostii!...” „Mai bine să combată aducerea drogurilor, decât, după ce le consum să mă duc să mă dezintoxic” (subiecţi)

„Da, am auzit şi la radio, şi la TV şi am mai auzit de campaniile alea din şcoli. Fac lucruri bune.” , „ne pot ajuta ... care sunt puţini mai slabi de îngeraşi, aşa, se dau la anumite treburi care nu ar trebui, şi, centrele astea sunt bine venite.” (subiecţi)

„Da. Cred că da. (ar putea ajuta persoanele care au o problemă cu alcoolul)”, „erau nişte instituţii de dezalcoolizare, dar îţi dădeau nişte pastile şi dacă după două luni te apucai de băut, dădeai colţu’. Ar trebui ceva pentru, cum ar fi, la contagioase, să iţi spele ficatu’, cu glucoză, atunci îţi curăţă ficatul şi…. , deci nu pastile sau alte medicamente care te afectează.”, „De ce nu (ar putea ajuta)? Dacă există psihologi…”, „Toţi merită o a doua şansă, suntem tineri, nu ? Pe noi ne-au scos de la clinică, nu mai suntem acolo...”, „Pe noi în mod special, nu, dar pentru cine are nevoie…unde altundeva pot să meargă…”, „ omul trebuie susţinut cu un ajutor să zic aşa, moral, şi cât de cât un fel de educaţie ca să zic aşa, ca omul să poată să renunţe la alcool.”, „cred că e foarte bine că s-a făcut ceva să ne ajute şi pe noi să scăpam şi noi”, „să se înfiinţeze şi la noi în R… astfel de centre pentru că este o necesitate… avem o şansă, cine ştie ce-o fi, poate ne ajută şi pe noi.” (subiecţi)

„asta a fost în domeniul îmbunătăţirii la ăia care consumă droguri, cu ăia ar trebui să luaţi nişte măsuri... că văd io şi la mine în cartier.... ce techerghei din ăştia, tineret din ăsta care nu merită ...nu ştiu ce părinţi poate să aibă ...şi cum ii poate suporta în casă. Să am aşa copil...l-aş achita...”, „centrele sunt foarte bine venite, dar noi oamenii mai în vârstă, mai nu ştiu cum, nu ne putem adapta la măgăriile pe care le fac unii şi alţii. Asta tineretul e de vină, că ei folosesc, nu noi.”, „Da, poate pe ăştia care consumă droguri că-s aşa mulţi. Şi aici în Penitenciar sunt o grămadă.” (subiecţi)



55

„Te face să renunţi dacă eşti consumator sau în caz că nu eşti consumator, nici să nu începi să consumi…”, „Da, consiliere. Eu n-am fost consumator de droguri. Mai fumam aşa... Părerea mea e că nu... e prea

periculos. ... Pentru mine, în afară de canabis... e drog. Canabisul nu e nici ca drog, nici ca... nici ca o ţigară. O ţigară e mai dăunătoare. Fumezi canabis să te relaxezi, să mai râzi şi peste o oră eşti la loc, mergi pe drumul tău şi nu ai treabă cu nimeni. Sau dacă bei băuturi alcoolice eşti recalcitrant, cauţi ceartă, bătaie şi... Părerea mea asta este.” (subiecţi)

Toţi consumatorii de droguri ilicite consideră utile centrele şi serviciile pe care le oferă,

chiar şi în cazul în care sunt consumatori de droguri „uşoare”:

Unii menţionează însă câteva sugestii (condiţii):

• să răspundă efectiv nevoilor pe care consideră că le au:

• cu personal specializat

• să fie gratis”

• să nu fie etichetat şi tratat cu o atitudine de respingere:

• să dispună de un sediu adecvat:

• să existe o abordare globală, unitară (ex: să fie completate de servicii sociale)

„Dacă se dă metadonă da. Dacă nu…..”, „dacă ne dă metadonă, da”, Da, cred că ne pot ajuta cu metadonă cu calmante, că avem nişte dureri”, „Da, cu metadonă, consiliere”

„am un proces şi mă gândeam că poate îmi foloseşte o hârtie sau nu ştiu ce” (subiecţi)

„să vorbesc cu oameni mai avizaţi” (subiecţi)

„ Ce părere să am? Cred că bună, dacă nu trebuie să plăteşti, atunci e bine.” (subiecţi)

„Acum depinde şi de oameni. Dacă au răbdare să vorbească cu noi.”, „o părere bună, , dacă nu te cataloghează nimeni, eu ştiu, adică te iau ca atare, nu îţi întorc spatele, e bine.” (subiecţi)

„Cred că ar trebui alocaţi mai mulţi bani pentru chestia asta. Să se investească mai mult. Contează cum arată locul şi clădirea….. Cum să spun …..contează lucrurile astea….” (subiecţi)

„sunt droguri de mare risc, de risc mai mic, trebuie făcută o diferenţă. Astea de risc mai mic sunt, zic eu, părerea mea, omeneşti, întotdeauna a fost aşa. Dar... ce se întâmplă dacă nu se iau măsuri ca oamenii să aibe o viaţă şi un trai cât de cât decent? Eforturile dvs. (mi-ar pare bine să dea roade) dar dacă nu sunteţi ajutaţi cu fonduri, de exemplu oamenii care vin la centru poate nu au unde dormi – trebuie un cămin, nu au servicii, trebuie căutat un job. Eu, din ce am văzut la televizor, din câte am citit, bine, în statele cu pretenţii, ceea ce la noi nu poate fi vorba...ar fi bune cămine, centre specializate, cei care fumează să se lase de fumat, cei care beau să se lase de băut, cei care consumă droguri de mare risc, ţinuţi la cămine, le face foarte bine”, „s-ar putea merge în parcuri să faceţi o masă rotundă, cum aţi făcut şi mai demult, tabere, aşa mai departe şi ar trebui să faceţi mai multă consiliere în grupuri, care este foarte important” (subiecţi)



56

“Sunt tratat ca un om normal” , „ A fost singurul loc în care am intrat şi nu am fost etichetat.”, „Super OK! Nu pot să am o părere, dar atâta timp cât mi-a plăcut şi am mai venit…. Nu m-a împins nimeni. Am venit din proprie iniţiativă. M-am simţit bine aici.”, „Am fost tratat poate cum ar trebui să fiu tratat, nici prea dădăcit, dar nici prea nebăgat în seamă, cum trebuie, mă gândesc.”, „nu mai simt nevoia de a consuma droguri. Oricum am discutat destul de mult despre tema asta şi mi-au fost date nişte subiecte care mă vor ajuta în continuare”, „Mi-a plăcut cum s-a comportat de la şef la ultimul angajat. Oricine cum s-a comportat cu mine, foarte OK. …Dacă nu mi-ar fi folosit, n-aş mai fi venit.”, „Mă simt foarte bine aici, pot să vorbesc despre problemele mele, e ca a doua familie.”, „Vin aici pe ploaie, ninsoare, nu contează

vremea. Mă rog, mai întârzii eu, că ajung cam greu aici, dar vin. Aici sunt ajutat şi înţeles.”, „mi-a plăcut că toată lumea a avut răbdare să vorbească cu mine. …Păi, discuţiile cu dl. doctor psihiatru m-au ajutat foarte mult şi cu d-na asistent social. Nu ştiu de ce….şi cu psihologul….toate.” „Da, când am ajuns la centru am fost primit cu foarte multă căldură, foarte multă încredere, chiar nu mă aşteptam să fiu primit aşa, mai ales de un doctor sau medic psihiatru, asta e, toată lumea este cu nasul pe sus ..…şi…..chiar mi-a făcut plăcere şi am zis că o să vin şi am venit în continuare…mi-a fost ceva de mare ajutor, m-a ajutat şi psihic şi moral”, „am fost tratat cu multă căldură…e o relaţie şi de prietenie pot spune şi, deci…am fost tratat ca într-o mare familie ……e ceva foarte în regulă”, „chiar nu mă aşteptam să fiu primit aşa de bine şi să mă înţeleagă aşa de bine şi să fiu înţeles.” „prima oară când am venit am fost tratat foarte frumos, acum, în paralel cu ce făceam eu de zi cu zi, adică, cum mă considera lumea: consumatorii, drogaţii sunt infractori, violenţi, şi aici…nu te cataloghează nimeni, eu ştiu, te ia ca atare, îţi ascultă ce ai de spus, şi, în funcţie de împrejurări, de situaţia care este, te ajută. Oricum te ajută, adică, nu îţi închide uşa în nas, să zic…”deci nu poate să te ajute, la revedere”, „(dacă) aş recădea într-o situaţie d-asta, am zis, numai inconştient, mi-ar fi ruşine de personalul de aici, care m-a tratat, nu ştiu…v-am spus am trecut şi pe la spitale, am văzut că îţi întorc faţa, pleacă, nici nu te bagă în seamă, „ţi-ai făcut-o cu mâna ta”. Spre deosebire de acolo, aici toată lumea a înţeles, au fost învăţaţi să înţeleagă, nu ştiu, sau, înţeleg ei pur şi simplu.” (subiecţi)

• să fie mai promovate, transmiţând un mesaj clar care să faciliteze eliminarea

confuziilor:

Evaluarea făcută centrului: aspecte pozitive/negative31

Una dintre cele mai importante secţiuni ale interviurilor a fost discutarea aspectelor

pozitive vs. cele negative, aşa cum le-au perceput cei care au beneficiat deja de serviciile

CPECA.

Aspectele pozitive menţionate de participanţii la interviuri sunt:

• cel mai des menţionate şi apreciate aspecte pozitive sunt atitudinea deschisă (fără

prejudecăţi şi încercări de etichetare) şi suportul psihologic de calitate acordat de

către membrii personalului CPECA

31 au fost întrebate doar persoanele care erau în momentul interviului beneficiari ai serviciilor CPECA (nu şi potenţiali beneficiari)

„nu e rău, dar totuşi trebuie să fie mai cunoscute”, „ să mergeţi să faceţi reclamă, ar trebui cât mai multă reclamă şi ar trebui să schimbaţi atitudinea oamenilor faţă de instituţie. Unii cred că voi sunteţi aici ca să ajutaţi Poliţia, Procuratura şi aşa mai departe, voi aici sunteţi ca să ajutaţi oamenii” (subiecţi)



57

“Mi se pare util faptul că există o structură organizată care preia şi tratează în mod sistematic cazurile”, „Persoanele calificate care lucrează în centru.”,„ideea e că m-am înţeles super-bine şi cu psiholoaga voastră şi cu asistenta socială şi cu d-na doctor”,„(situaţia mea s-a schimbat) Radical. Mai ales şi cu internarea în spital şi cu tratamentul cu metadonă. Păi, doamna doctor m-a ajutat cel mai mult cu internarea în spital.” „mi s-a părut că lucrez cu persoane bine pregătite profesional, cu dotări tehnice foarte bune”, „ Mi-au plăcut serviciile oferite, consiliere, … dacă nu mi-ar fi plăcut, nu aş mai fi venit.”, „notaţi, în paranteză dacă se poate, că aici e ca a doua familie pentru mine; am adus-o aici şi pe mama care, săraca, e distrusă. Ne-au ajutat aici.”, „m-a ajutat şi dumnealui foarte mult, şi ,când m-am dus la spital mi-a făcut trimitere, şi chiar m-a ajutat trimiterea aia, ştiu că la spital sunt probleme, …..acolo nu se intră fără spagă”, „Mă ajută să pot comunica cu cei de acasă şi mă ajută în general să mă pot destăinui”, „ceva care conferă linişte. Simt că pot să stau cu cineva de vorbă pe tema asta pentru că, dacă am căutat un adult cu care să discut, nu am avut cu cine. Eu, cu cine am discutat îmi spunea lucruri doar din auzite dar cu dumneavoastră e altceva.”,„vă pricepeţi, ştiţi ce să faceţi, în acest caz pentru prevenirea drogurilor”

(subiecţi)

• existenţa unei structuri specializate şi a unei abordări complexe, adaptate

nevoilor consumatorilor

• asigurarea confidenţialităţii şi câştigarea încrederii

• asigurarea de sprijin împotriva recăderii:

• program adecvat în funcţie de timpul disponibil al beneficiarului

• locaţia şi aspectul centrului

„Era prima persoană la care m-am descărcat aşa… nu m-am ferit. O mai făceam cu diferiţi prieteni de-ai mei. Deci chiar m-am descărcat. I-am spus tot ce aveam pe suflet.” ,„Prima impresie ……mi s-a părut că nu e mare lucru, am zis că ce poate să mă înveţe pe mine să pot să scap de droguri. Dar, până la urmă, mi-am dat seama că nu este aşa şi, din contră, chiar te ajută foarte mult să treci peste greutăţi şi să mergi mai departe.” (subiecţi)

„de fiecare dată când veneam aici nu umblam cu prietenii, cei care consumau. Sunt două grupuri de prieteni, o parte care consumă, o parte care nu consumă; aceeaşi relaţie am menţinut-o cu toţii însă, ducându-mă acolo era un factor de risc.”, „Mă simt bine…Nu mai stau cu grija să fac rost de…bani să cumpăr droguri…sunt fără grijă acum, e foarte bine aşa.” (subiecţi)

„ pot sta oricând la dispoziţia celor care au nevoie de ajutor”, „programul, eu lucrez şi nu pot să vin după amiază sau la 12.00-13.00.Absolut niciodată nu mi-a spus (se referă la psiholog) că nu pot să vin sau hai să vin mai târziu că ea vine mai repede (întâlnirile aveau loc la 8 dimineaţa), dar nu a fost niciodată o problemă să vin mai devreme, a fost ok, m-a înţeles.” (subiecţi)

„am zis că dacă e mai aproape de mine decât cel din Regie….”, „Destul de OK. Nu e nimic impresionant. Nici nu mă aşteptam la ceva impresionant.” , „Mi-a plăcut locaţia şi personalul, e foarte OK. Şi ăsta, cum arată: birourile îs la standarde europene. Deci nu ca şi … alte instituţii …. Îi drăguţ aici.” (subiecţi)



58

Aspectele negative identificate32:

• absenţa elementelor practice ale asistenţei acordate în centru

• lipsa personalului

• locaţia centrului

• lipsa promovării serviciilor CPECA la nivel local/ vizibilitate scăzută în radul

consumatorilor problematici

. • asocierea imaginii cu ministerul de interne

32 Moderarea interviurilor de către personalul CPECA poate fi cauza pentru care există o disproporţie foarte mare între numărul aspectelor pozitive şi numărul celor negative

“ Până acum am făcut descărcări. Ceva practic, nu. Eu ştiu ce să zic... poate o mică alinare, aşa...” (subiecţi)

„Oricum, ideea e că sunteţi puţini.”, (părere) Neutră. (subiecţi)

„ Nu ştiu ce să zic. Locaţia nu prea mi-a plăcut.”

(subiecţi)

„Da. În judeţ încă nu, dar în ţară da.” „Dumneavoastră sunteţi prima persoană care ne spune despre asta.” „Nu ştim nimic. Absolut nimic.” „Nu. N-am auzit. Eu am mai citit presa, dar nu…nu”

(subiecţi)

“as putea spune nu este cazul meu ca sunt multi care se feresc , ca apartine de Ministerul de Interne .”

(subiecţi)



59

3. Nevoile de asistenţă/servicii pe care le au participanţii

• Tipuri servicii accesate cel mai frecvent

Majoritatea persoanelor dependente de alcool au beneficiat de servicii medicale în

cadrul spitalelor de psihiatrie, iar o parte au beneficiat de servicii psiho – sociale în cadrul

grupurilor de Alcoolici Anonimi şi a unor ONG-uri ( sau instituţii ale statului) cu atribuţii în

rezolvarea problemelor sociale care se ocupă cu asistenţa persoanelor fără adăpost

(deseori alcoolismul se asociază cu pierderea locuinţei) . Mulţi nu cunosc ce alte servicii ar

putea accesa în afara celor de dezintoxicare în regim spitalicesc.

Persoanele dependente de droguri ilicite sunt prezente în special în Bucureşti şi

au primit servicii de informare, consiliere psihologică, tratament medical (dezintoxicare şi

substituţie cu metadonă) în cadrul secţiilor de dezintoxicare ale spitalelor respectiv LSM,

consiliere şi asistenţă medicală în cadrul penitenciarelor (mai ales în cadrul penitenciarului

cu Regim de Maximă Siguranţă Rahova şi a Penitenciarului Jilava), servicii de consiliere

psihologică şi orientare socio-vocaţională în cadrul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi

Consiliere Antidrog.

• Cum au ajuns să solicite ajutor (surse de trimitere către servicii)

Majoritatea consumatorilor de alcool au solicitat ajutor în urma problemelor

medicale asociate dependenţei de alcool (ciroza hepatică, afecţiuni gastrice). Astfel,

majoritatea ajung să fie internaţi în secţiile de psihiatrie ale spitalelor la recomandarea

medicului de familie. Unii au ajuns la spital aduşi contra voinţei lor de către familie sau cu

aduşi de poliţie în urma unor comportamente repetate de tulburare a ordinii publice.

Consumatorii de droguri ilicite sunt mai proactivi şi declară în proporţie mare că au ajuns

să solicite serviciile mai sus menţionate din proprie iniţiativă.

• Evaluarea serviciilor - aspecte pozitive/negative despre serviciile respective

A fost evidenţiată situaţia precară a sistemului sanitar accentuându-se ideea că cei

care au beneficiat de aceste servicii în regim de urgenţă au fost abandonaţi sau nu au fost

trataţi. Oferta de servicii este axată aproape exclusiv doar pe tratament medicamentos şi

majoritatea consideră că aceste servicii singulare nu prea le sunt de folos. Unul dintre



60

subiecţi afirma că “ştie că aici nu se vindecă” şi că “tratamentul medicamentos nu rezolvă

problema” odată ce apar şi consecinţele sociale: lipsa locului de muncă, divorţ, lipsa unei

locuinţe în unele cazuri. O altă problemă semnalată este asigurarea continuităţii serviciilor:

„ne ajută o zi şi pe urmă, când te duci la el la uşă, mâine îţi spune că poimâine”

• Ce nevoi se consideră că nu sunt acoperite.

Nevoile identificate se referă la îmbunătăţirea serviciilor de informare, consiliere

psihologică, tratament medical, asistenţă socială şi a infrastructurii (în cazul serviciilor care

necesită internare). Majoritatea respondenţilor afirmă că vor condiţii mai bune la internare.

Se consideră nevoi: terapia, consilierea membrilor familiei, internare, îngrijire,

medicamente, servicii gratuite, sprijin împotriva recăderii :

Mulţi dintre participanţii la studiu consideră că nu este acoperită nevoia de

comunicare în grup, a educaţiei între egali .

Majoritatea respondenţilor care consumă droguri ilicite solicită o disponibilitate mai

mare a programelor de substituţie cu metadonă, medicamente pentru depăşirea sevrajului

şi mai multă implicare şi răbdare din partea personalului din spitale „Să se poarte mai

omeneşte”, „răbdare să vorbească cu noi.” S-au mai primit solicitări privind dezvoltarea unor

programe de substituţie cu metadonă în penitenciar şi la secţiile de poliţie „e mare problemă,

că intrăm în sevraj şi nu au ce să ne dea”

Unii consideră că ar avea nevoie de mai multă libertate în situaţia în care sunt

internaţi „Să lase lumea să se uite la televizor. Că nu suntem la pârnaie.” , „....că stăm închişi aici

şi nu facem nimic toată ziua”. Alţii vor serviciile disponibile în permanenţă şi condiţii mai

“De unul singur e mai greu”, “Dacă e un grup mai mare, e imposibil să nu mai fie 2-3

persoane cu care să avem ce discuta ”, “Mie îmi lipseşte grupul. M-am izolat foarte mult că

ajunsesem să ies să iau pâine la 9 seara ca să nu mai văd pe nimeni. Am nevoie de cineva care să

fie, nu cel mai deştept, nu cel mai prost, să fie să zicem că şi mine. Să fie mai mulţi că să putem

discuta”. subiecţi

“Eu aş vrea nişte sfaturi. De exemplu, după o perioadă de abstinenţă dacă mă apuc să beau să fie

cineva acolo care să-mi spună ce să fac: Ia-ţi un suc. Mănâncă o prăjitură”. subiecţi



61

bune. „.....Nu vă mai spun de mâncare şi de program.....”. Un număr mare de clienţi şi-au

manifestat nevoia de a le fi asigurată confidenţialitatea discuţiilor cu personalul medical şi a

datelor personale.

4. Aşteptările asupra CPECA (centrul ideal)

• Amplasare Odată pusă în discuţie această temă grupurile s-au animat foarte repede iar

răspunsurile au devenit mai elaborate şi mai diverse. Ca amplasare (zonă centrală –

periferie) sugestiile participanţilor au fost distribuite echilibrat. Chiar dacă ar fi amplasat

undeva în centrul oraşului, un asemenea Centru ar trebui să beneficieze de spaţii verzi şi

de alte facilităţi. Cei care au recomandat centrul oraşului se gândeau la accesibilitatea

serviciilor pentru toate categoriile de clienţi. Cei care au recomandat periferia au avut în

vedere asigurarea unui climat favorabil tratamentului prin asigurarea izolării „cât mai ferit de

ochii lumii” şi a unor facilităţi recreaţionale „loc liber, natural cu verdeaţă si linişte , foarte

bine amenajat, cu parc de recreere , să arate ca o staţiune ”.

• Orar Referitor la orarul de funcţionare al Centrului, majoritatea subiecţilor au optat pentru

un program flexibil, „două schimburi” în regim de policlinică, pentru a facilita accesul

celor care au un loc de muncă sau frecventează cursurile unei şcoli.

• Paleta de servicii În ceea ce priveşte serviciile pe care ar trebui să le furnizeze CPECA, în opinia

participanţilor la studiu, ar fi necesar să se ofere servicii: medicale, psihologice şi sociale de

bună calitate; de asemenea majoritatea participanţilor şi-au exprimat dorinţa existenţei

serviciilor integrate axate pe tratament medical (asistenţă la urgenţe, medicamente,

substituţie cu metadonă etc.) dar unde să beneficieze pe lângă tratamentul medical şi de

o masă caldă, consiliere psihologică, individuală şi de grup, şi de diverse facilităţi:

desfăşurarea unor activităţi intelectuale/fizice, terapie ocupaţionala etc. Mulţi dintre subiecţi

subliniază atenţia deosebită pe care specialiştii CPECA trebuie să o acorde activităţii de

consiliere psihologică deoarece multe instituţii oferă astfel de servicii consumatorilor, dar de

o calitate scăzută. Aproape toate persoanele intervievate s-au referit la funcţionarea

acestui centru ca un complex de servicii de găzduire, supraveghere de natură medicală, şi



62

de reinserţie socială. Oferta de servicii trebuie să fie diversă şi adaptată fiecărui tip de

consumator. Subiecţii menţionează şi rolul programelor de prevenire şi informare.

Respondenţii au mai propus oferirea unor programe de terapie de grup de tipul celor

întâlnite la grupurile Alcoolicilor Anonimi. Există unele recomandări privind existenţa

posibilităţii efectuării unor analize medicale. De asemenea, există propuneri privind

posibilitatea distribuirii de seringi în cazul persoanelor dependente de droguri ilicite

injectabile.

5. Cunoaşterea altor consumatori

• Motive pentru care nu au accesat CPECA

Foarte mulţi dintre cei intervievaţi cunosc alţi consumatori care nu accesează CPECA,

pentru că nu au aflat de existenţa serviciilor, a centrului dar şi pentru că „nu vor să fie

ajutaţi, cred că oricând se pot lăsa”. Astfel, o proporţie însemnată dintre subiecţii cu probleme

privind consumul de alcool afirmă că nu au apelat la aceste servicii deoarece multe

persoane nu consideră alcoolismul o problemă sau le e frică să nu-şi piardă locul de

muncă. „Păi de ce să vină! E rău să bei? Ce altceva să faci să-ţi îneci amarul!”. Alte cauze

menţionate sunt teama de marginalizare „se ascund, nu vor să recunoască că sunt

consumatori”, teama de necunoscut „nu ştii ce se va întâmpla cu tine dacă te duci acolo”.

Pentru consumatorii de droguri ilicite, motivele sunt relativ similare: lipsa interesului sau a

motivaţiei pentru a renunţa la droguri dar şi absenţa informaţiilor concrete.

• Acţiuni şi strategii de atragere a consumatorilor spre serviciile CPECA

Ca soluţie pentru atragerea clienţilor la centru se propun acţiuni de informare prin mass-

media, afişaj stradal privitor la existenţa şi serviciile centrului sau atragerea prin

popularizarea unor cazuri de succes „uite în urma tratamentului, consilierii, omul acesta s-a

lăsat”. Totuşi, o proporţie mare dintre subiecţi referindu-se la persoanele dependente de

alcool sunt de părere că „este greu să îi atragi pentru că alcoolicii nu vor să vină la centru, se

complac în situaţie”. În repetate rânduri a fost subliniată dificultatea de a-i contacta şi atrage,

din lipsă de motivaţie.



63

6. Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii înaintate de participanţii la focus grupuri/interviuri.

Subiecţii cercetării subliniază importanţa asistentei sociale a consumatorilor

problematici de substanţe licite/ilicite: oferirea unei mese calde, ceai, alimente, serviciu.

Una din sugestii a fost „înfiinţarea unui centru de zi, mai ales pe timpul iernii, un fel de club unde

consumatorii să poată socializa, să stea la căldură”. Tot sugestii ale subiecţilor au fost

internarea pe o perioadă limitată şi servicii specializate pentru alcoolici „nu ca la spital, adică

să se ocupe cineva de noi în mod aparte”. Subiecţii cercetării consideră în mare măsură că

este nevoie de o promovare a serviciilor oferite de CPECA atât în mass-media cat şi în

rândul consumatorilor de droguri. Majoritatea consideră că atitudinea de respect şi

înţelegere a personalului unui centru reprezintă un aspect esenţial. O altă sugestie des

întâlnită este creşterea atractivităţii serviciilor prin intermediul unor activităţi cu

specific recreativ sau educativ.

Interpretare

Organizaţiile depind de clienţii lor şi deci trebuie să înţeleagă nevoile prezente şi

viitoare ale acestora, trebuie să le respecte cerinţele şi să încerce să depăşească

aşteptările lor.

Datele culese de la utilizatorii de servicii/potenţialii utilizatori ne pot oferi informaţii

utile privind percepţia pe care aceştia o au asupra calităţii şi accesibilităţii serviciilor de

profil existente şi în special a celor oferite de CPECA. Deşi de multe ori sunt încărcate de

prejudecaţi, stereotipuri sau de polarizarea răspunsurilor în funcţie de influenţa unui

membru din cadrul focus grupului, frecvenţa cu care apar anumite idei ne poate conduce la

stabilirea unor paternuri de atitudini şi comportamente privind subiectul cercetării care pot fi

utile în activităţile de îmbunătăţire, diversificare şi adecvare a paletei de servicii existente la

nivelul reţelei CPECA. În literatura de specialitate au fost sintetizate trei modele pentru

evaluarea calităţii serviciilor şi anume33:

• Clienţii evaluează calitatea în funcţie de o caracteristică mult mai importantă

decât celelalte;

33 sursa Berry, LL, Parasuraman, A. "Listening to the customer - The concept of a service quality information system." Sloan Manage. Rev. 38: 65, 1997



64

• În funcţie de o caracteristică importantă, dar ţinând seama de un anumit nivel de

calitate şi pentru celelalte;

• Media ponderată a diferitelor caracteristici;

Un studiu elaborat de A. Parasuraman, V.A. Zeithaml şi L.L. Berry, evidenţiază

existenţa unui număr de zece factori determinanţi ai percepţiei calităţii unui serviciu,

pornind de la criteriile utilizate de consumatori pentru aprecierea serviciului respectiv:

- Accesibilitatea la servicii (serviciul este primit fără dificultate, la timpul cuvenit,

fără aşteptări prelungite, ce ar demobiliza clienţii şi ar provoca decizii de

renunţare din partea acestora?);

- Credibilitatea (întreprinderea prestatoare de servicii este credibilă?);

- Gradul de cunoaştere (furnizorul de servicii cunoaşte şi înţelege nevoile

consumatorilor?);

- Încrederea (serviciul este consistent şi deci demn de încredere din partea

consumatorilor?);

- Siguranţa (clientul este convins că serviciul solicitat este sigur?);

- Competenţa (personalul este competent, are pregătirea şi cunoştinţele necesare

pentru a presta un serviciu de calitate?);

- Comunicarea (serviciile sunt prezentate corect şi inteligibil, în limbajul uzual al

consumatorilor?);

- Amabilitatea (personalul este politicos şi atent la dorinţele formulate de clienţi?);

- Disponibilitatea (personalul este ospitalier, amabil să trateze orice client cu

respect şi consideraţie?).

Berget (1983)34 face o analiză aprofundată a caracteristicilor subiecţilor dependenţi

de substanţe şi a structurilor de personalitate tipice acestora. Acest autor releva trei

aspecte de bază ce definesc fenomenul, aspecte prezentate în toate studiile ulterioare. El

crede că toxicomania se întemeiază pe trei poli:

• Tipul de substanţă şi efectul acesteia asupra organismului

• Structura de personalitate a dependentului şi datele efective corelate cu

aceasta

• Influenţa mediilor cu care subiectul a intrat în contact pe tot parcursul vieţii

34 Berger, K. S. (1983). The school year: Psychosocial development. New York: Worth Publishers.



65

Subiecţii cercetării au subliniat nevoia diversificării şi adaptării ofertei de servicii

CPECA în funcţie de tipul de adicţie şi de problematica psihosocială asociată acesteia.

Astfel pe lângă servicii medicale subiecţii cercetării subliniază nevoia unei abordări holistice

a persoanei care solicita asistenţă, înţelegând prin aceasta că persoanele cu probleme

privind consumul de substanţe licite/ilicite au nevoi diverse: de la asistenţa psihologică

până la nevoia de socializare, de petrecere a timpului liber, nevoi privind orientarea

personală şi găsirea unui loc de muncă, asigurarea unui suport social (mese, adăposturi

temporare), etc.

Se observă că subiecţii cercetării tind să atribuie în proporţie foarte mare

dependenţa lor şi a persoanelor apropiate existenţei unor factori externi care “ar favoriza”

consumul.

Newcomb şi Bentler(1988)35 au condus un studiu important privind efectele

consumului de droguri. Aceştia au concluzionat că stilul de viaţă ce implică un consum

regulat de droguri include, de asemenea, noncomformismul faţă de valorile tradiţionale.

Relaţiile dificile în familii, lipsa intereselor educaţionale şi profesionale sau stările de

alienare şi răzvrătire, precum şi experienţele de tulburare emoţională sunt factori ce

determina consumul de droguri în rândul dependenţilor. Toate aceste implicaţii trebuie

abordate în paralel cu tratamentul medicamentos pentru a avea rezultate pozitive în

reabilitarea toxicomanilor.

Clienţii intervievaţi apreciază eficienţa serviciilor oferite de CPECA, explicând

frecvent acest fapt prin asigurarea suportului psihologic serviciu care este întâlnit în măsură

mai mică în cazul serviciilor primite în cadrul altor unităţi medicale. Acest aspect poate

reprezenta un punct forte al calităţii serviciilor CPECA, care poate fi promovat, îmbunătăţit

şi completat pe celelalte direcţii de acţiune identificate în aceasta evaluare.

De asemenea se subliniază nevoia unui personal bine pregătit profesional care să

manifeste o atitudine de respect şi înţelegere faţă de solicitanţii serviciilor. Persoanele

dependente au o sensibilitate crescută şi poartă asupra lor povara etichetării sociale a celor

cu care interacţionează astfel că este foarte important că aceştia să primească de la

consilierul CPECA un suport psihologic adecvat în scopul, refacerii imaginii de sine şi a

35 Newcomb şi Bentler(1988 )Health, Social, and Psychological Consequences of Drug Use and Abuse, Springer US



66

încrederii în faptul că singuri şi în mod responsabil pot găsi calea spre reabilitare medicală

psihologică şi socială. În acesta privinţă personalul CPECA este apreciat în general mai

bine decât cei care oferă servicii similare sau complementare în alte instituţii publice: „ Păi

dacă ar fi toţi funcţionarii publici şi aşa, cum sunt persoanele de la centru, cred că în România ar fi

Raiul pe pământ, da…”.

O altă sugestie frecvent întâlnită la subiecţi se referă la “grupurile de suport” care

reprezintă o resursă importantă de abilitare a pacienţilor cu consum problematic în special

şi altor categorii de pacienţi care suferă de boli cronice, în general. Este bine cunoscută

eficienţa abordărilor de tip peer to peer education. Se recomandă pregătirea personalului

specializat din CPECA în vederea asimilării cunoştinţelor referitoare la constituirea

grupurilor de suport (stadiile de evoluţie a grupului, responsabilităţile conducătorului

grupului, regulile de funcţionare a grupului) şi însuşirea abilitaţilor de rezolvare a conflictelor

în grup, formulare şi menţinere a limitelor, confruntare nonagresivă, oferire şi primire de

feed-back. Trainerii trebuie să aibă experienţa constituirii şi dezvoltării de grupuri de suport

pentru consumatorii problematici, respectiv pentru rudele acestora.

Programele de substituţie cu metadonă se bucura de o susţinere considerabilă din

partea persoanelor dependente de droguri ilicite şi aceştia recomanda extinderea lor la

nivelul întregii tări şi în zone mai puţin accesibile, acolo unde este semnalata existenţa

consumului de droguri (ex.: arest, penitenciare). Ei menţionează existenta unui anumit

blocaj comunicaţional între personalul din instituţiile abilitate să implementeze programele

de substituţie cu metadonă şi consumator, care adesea este tratat cu superficialitate, nevoit

să parcurgă etape birocratice, greoaie, etc. Îmbunătăţirea calităţii programelor de

substituţie cu metadonă presupune astfel o creştere a profesionalismului celor implicaţi,

prin programe de instruire adecvate şi o extindere a reţelei punctelor de contact cu clienţii

acestui tip de servicii.

Dacă comparăm opiniile persoanelor, în funcţie de tipul de adicţie întâlnit, observam

o diferenţă pregnantă la modul în care au ajuns să solicite servicii de la diferite instituţii ale

statului. Conform relatărilor subiecţilor persoanele dependente de alcool rar au ajuns de

bună voie, ei fiind trimişi de medicul de familie (în cazul asocierii cu ciroza hepatică) sau de

familie, datorita tulburărilor de comportament asociate alcoolismului. Se constată

existenţa unor prejudecaţi privind acceptarea socială a alcoolismului „Păi de ce să



67

vină! E rău să bei? Ce altceva să faci să-ţi îneci amarul!” privit mai degrabă că un

comportament normal, justificat, de decompensare a nereuşitelor şi problemelor existentei

de zi cu zi. Se evidenţiază astfel nevoia unei atitudini proactive a reprezentaţilor CPECA în

cazul acestui grup ţintă, implicarea în activităţi de informare/conştientizare a efectelor

consumului de alcool cronic, de schimbare a reprezentării sociale privind lipsa de

consecinţe grave pe termen îndelungat a perpetuării acestui comportament. Acest fapt

trebuie de eforturi privind facilitarea conştientizării individuale a proceselor şi a factorilor

disfuncţionali ai propriei personalităţi, a relaţiei acestora cu alţi factori interpersonali şi de

mediu ce pot ajuta persoana asistată la refacerea echilibrului dintre sine, ceilalţi şi mediul

înconjurător susţinând procesul de reabilitare.

Pe de altă parte persoanele dependente de heroină sau alte droguri ilicite declară în

mare măsură că accesează de bună voie serviciile, mai ales pe cele medicale:

dezintoxicare sau substituţie cu metadonă, aici confruntându-ne cu reversul fenomenului:

persoanele respective ajung să conştientizeze situaţia în care se află şi nevoia de a fi

ajutaţi datorită marginalizării sociale, a reacţiei de respingere a societăţii faţă de acest

fenomen şi, de asemenea, de multe ori datorită imposibilităţii de a-şi susţine financiar

comportamentul adictiv. În această situaţie personalul CPECA, poate mai mult decât în

cazul persoanelor dependente de alcool, este pus în situaţia de a susţine clientul în

eforturile de reintegrare în familie, loc de munca, grup de prieteni, societate, de informare

corectă a acestuia cu privire la anumite aspecte asociate adicţiei (cum ar fi transmiterea

bolilor infecţioase asociate, caracterul de tulburare psihică şi/sau fizică a dependenţei de

droguri, alte masuri de harm reduction).

Dintre cei care nu au accesat serviciile CPECA cea mai mare parte nu au auzit/nu

cunosc detalii despre existenta acestora şi despre serviciile pe care le oferă. În cazul

persoanelor dependente de alcool, conform opiniei acestora, serviciile nu sunt foarte bine

definite şi formulate, deşi multe din centrele CPECA din tara nu au în evidentele instituţiilor

din judeţul de care aparţin persoane dependente de droguri ilicite, dar au foarte mulţi

alcoolici, care de obicei nu iau contact cu alt serviciu decât cel oferit de secţia de psihiatrie

a spitalelor judeţene. În Bucureşti şi în oraşele mari prezenţa consumatorilor de droguri

ilicite, restrânge accesul celor dependenţi de alcool la serviciile CPECA, aceştia fiind priviţi

de multe ori ca şi clienţi „de mâna a doua” pentru care nu se elaborează prea frecvent



68

programe şi servicii adecvate. După cum am subliniat mai sus, persoanele dependente de

alcool au nevoi medicale şi psihosociale neacoperite care pot fi satisfăcute în mare parte

prin elaborarea unor programe integrate de asistenţă a acestora în cadrul CPECA.

Consumatorii problematici de droguri ilicite care nu au accesat serviciile CPECA o

fac în general din aceeaşi cauza principală: necunoaşterea atribuţiilor centrului şi a paletei

de servicii oferite. Se evidenţiază clar ideea unei carenţe la nivelul strategiei de promovare

a acestor servicii. Chiar subiecţii recomandă nevoia promovare mai eficientă a serviciilor

oferite de CPECA atât în mass-media cât şi în rândul consumatorilor de droguri prin diferite

mijloace cum ar fi: emisiuni TV cu marturii ale clienţilor, articole de ziar/revistă care să

conţină explicaţii cu privire la conţinutul serviciilor oferite pliante, postere, iniţierea unor

activităţi recreativ-educative. Observăm că o proporţie redusă dintre subiecţii cercetării

menţionează o problema ridicată şi de specialiştii din CPECA în cadrul seminariilor

comune, respectiv asocierea imaginii centrelor cu Politia, Ministerul de Interne şi implicit

represiunea. Astfel aceasta pare să fie o problemă restransă în actuala conjunctură atâta

timp cât centrele nu sunt cunoscute, mai degrabă decât evitate din diferite motive. Totuşi,

conform opiniei celor care au ajuns să acceseze serviciile, odată ajunşi la centru, aceştia

au depăşit pe parcurs temerile şi au rămas clienţi fideli ai serviciilor oferite având o

evaluare pozitiva a acestora. Una din problemele amintite de specialiştii CPECA şi

confirmată de utilizatorii de servicii este accesibilitatea restrânsă a serviciilor oferite de

CPECA care este în multe din cazuri datorată unei modalităţi de acces greoaie la cabinetul

centrului (în cazul în care centrul este situat într-o instituţie publică cu acces limitat,

legitimare la poarta, etc). De asemenea, exista o reticenţă crescută privind asigurarea

confidenţialităţii discuţiilor cu personalul medical şi a datelor personale. Cu precădere în

comunităţile restrânse (oraşe mai mici) simpla prezenţă a unor priviri neavizate (ex.:

portarul instituţiei) poate duce la răspândirea în comunitate a unor informaţii privind

identitatea şi particularităţile unor clienţi ai centrelor. Acest aspect poate amplifica barierele

subiective în calea accesului facil la servicii a celor cu nevoi specifice.

Cu privire la amplasamentul centrelor şi orarul de funcţionare, recomandările

oferite de subiecţii cercetării sunt destul de împărţite, dar pe ansamblu, se bazează pe

nevoi comune. În privinţa amplasamentului se identifică două nevoi esenţiale:

accesibilitatea fizică a centrului şi asigurarea confidenţialităţii prezenţei clientului la centru



69

(prezenta unui spaţiu independent, izolat de priviri indiscrete). În mare majoritate, cei care

au accesat serviciile CPECA nu au motive să se îndoiască de asigurarea confidenţialităţii

datelor furnizate în timpul consilierii, dar în câteva cazuri centrele se află în incinta unor alte

instituţii, care solicită accesul pe baza actelor de identitate. Aceasta situaţie constituie

uneori o barieră în calea accesării şi a frecvenţei vizitelor persoanelor dependente la

CPECA. În privinţa orarului se doreşte un interval cât mai adecvat stilurilor de viaţă diferite

şi a diversităţii activităţilor cotidiene ale subiecţilor (ex: să fie accesibil şi celor care au o

slujbă sau care sunt la şcoală).

Realizarea focus-grupurilor/interviurilor individuale de către specialiştii din fiecare

CPECA a permis atingerea a mai multor obiective:

� realizarea la nivel local a unei diagnoze privind problemele şi dificultăţile cu care se

confruntă consumatorii de droguri licite/ilicite şi aşteptările acestora;

� promovarea serviciilor oferite atât de CPECA, cât şi de alte instituţii şi ONG-uri

� formularea de propuneri care să conducă la atingerea obiectivelor unei strategii de

îmbunătăţire a calităţii şi accesibilităţii serviciilor .

Concluzii şi recomandări

Pe măsură ce oferta de servicii privind asistenţa persoanelor dependente de

substanţe licite şi ilicite se dezvoltă odată cu evoluţia societăţii româneşti în ansamblu,

clienţii acestui tip de servicii devin din ce în ce mai exigenţi, mai bine informaţi, aşteptările

lor aflându-se într-o creştere continuă. Reţeaua CPECA, pentru a putea face faţă cerinţelor

pieţii, şi pentru a reuşi să atragă un număr cât mai mare de persoane cu probleme trebuie

să ofere o garanţie a calităţii serviciilor prestate.

Evaluarea noastră a urmărit identificarea atât a aspectelor pozitive cât şi a

dificultăţilor întâlnite în activitatea de asistenţă a persoanelor dependente de substanţe

oferite de reţeaua CPECA prin prisma calităţii şi accesibilităţii serviciilor, percepute că atare

atât de personalul implicat direct în activitatea centrului cât şi de beneficiarii acestor

servicii.

Cu ajutorul datelor culese putem sintetiza câteva recomandări ce pot susţine

îmbunătăţirea activităţii pe ariile identificate şi formularea unei strategii de management al



70

calităţii serviciilor oferite persoanelor dependente la nivelul Centrelor de Prevenire,

Evaluare şi Consiliere Antidrog.

Propunerile pe care le prezentăm în continuare iau în considerare rezultatele

atelierelor de lucru cu specialiştii CPECA implicaţi în oferirea de servicii consumatorilor de

droguri licite şi ilicite şi a nevoilor identificate prin realizarea de focus grupuri şi interviuri cu

utilizatorii şi potenţialii utilizatori ai acestor tipuri de servicii.

1. Considerăm că, ţinând cont de evaluarea subiecţilor cercetării, ariile de intervenţie

prioritare pentru CEPCA în sfera tratamentului şi a asistenţei integrate a

consumatorilor de droguri36 trebuie să fie:

a. Perfecţionarea personalului existent prin continuarea programelor de formare

specifică şi asigurarea echipei complete de specialişti acolo unde este cazul .

(echipă completă - specialişti din domeniul medical, educaţional, psihologi şi

asistenţi sociali).

b. Amplasarea centrelor în spaţii adecvate. CEPCA trebuie să desfăşoare o

activitate specifică care impune evitarea funcţionării în spaţii comune cu alte

administraţii.

c. Lărgirea portofoliului de servicii pe care centrele le pot oferi persoanelor

dependente printr-o abordarea holistică a persoanei care solicita asistenţă, şi

adaptarea acestor servicii la tipul de adicţie, tipologia personalităţii şi a

mediilor diferite din care provin clienţii CPECA. Se propune funcţionarea

CPECA ca un complex de servicii de găzduire, întâlnire (terapie de grup)

consiliere, supraveghere de natură medicală, şi de reinserţie socială.

d. Alocarea unor resurse mai mari pentru serviciile oferite persoanelor

dependente de alcool.

e. Desfăşurarea de programe şi servicii specifice pentru tratament (ex:

tratament substitutiv cu metadonă şi de echipament pentru injectare).

f. Cunoaşterea ofertei locale de servicii şi asigurarea complementarităţii

serviciilor oferite de CPECA cu cele oferite de alte instituţii sau organizaţii

nonguvernamentale în aria respectivă. 36 In această cercetare nu a fost abordata dimensiunea prevenirii consumului de droguri, desi CPECA acopera şi acest tip de intervenţie la nivel local.



71

g. Formare profesională specializată continuă.

h. Activităţi de promovare a serviciilor oferite de centru prin campanii de presă,

emisiuni TV cu marturii ale clienţilor, pliante, postere, iniţierea unor activităţi

recreativ-educative, îmbunătăţirea strategiilor de captare a clienţilor/programe

pentru atragerea utilizatorilor.

i. Modificarea programului de lucru al centrului astfel încât serviciile să fie

accesibile şi celor care lucrează sau merg la cursuri.

j. Urmărirea cazurilor şi asigurarea continuităţii serviciilor oferite persoanelor cu

consum consumatorilor problematic de droguri din arest/detenţie şi după

plecarea lor prin includerea acestora într-un program integrat de asistenţă.

k. Îmbunătăţirea colaborării cu instituţiile de profil la nivel local în scopul atragerii

clienţilor care accesează aceste instituţii în scopul oferirii de servicii

complementare (ex:.deşi problema consumului de alcool este prezentă în

toate judeţele, sunt şi judeţe în care nu au existat cereri de asistenţă în

reţeaua CPECA, deşi acestea au fost exprimate în unităţile care aparţin

Ministerului Sănătăţii Publice).

2. Agenţia Naţională Antidrog poate susţine dezvoltarea reţelei CPECA prin

următoarele activităţi:

Promovarea CPECA şi acordarea de sprijin instituţional specialiştilor în raport

cu experţii care lucrează în alte instituţii. Obiectivul principal îl va reprezenta crearea

unor reţele de sprijin şi de colaborare.

Activitatea de promovare a centrelor se va adresa:

a. Specialiştilor care lucrează în sistemul de asistenţă socială.

b. Specialiştilor care lucrează în sistemul de sănătate publică (servicii de

urgenţă şi medicină de familie).

c. Specialiştilor care lucrează în sistemul public de educaţie (consilieri

şcolari).

Favorizarea comunicării între specialiştii din centre. Acest demers va urmări

asigurarea fluenţei informaţiei între centre, împărtăşirea şi valorificarea experienţei

precum şi a progreselor făcute în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesibilităţii şi

calităţii serviciilor oferite.



72

Promovarea ofertei serviciilor CPECA adresată consumatorilor de droguri si

persoanelor aflate la risc privind consumul de droguri prin campanii media susţinute,

având in vedere gradul de notorietate scăzut al acestora şi resurselor limitate ale

centrelor locale pentru acest tip de activităţi.

Extinderea şi diversificarea sectoarelor de asistenţă acordată consumatorilor de

droguri în funcţie de evoluţia fenomenului consumului de droguri, specificul local,

tipul de drog consumat şi problematica asociată, etc.



73

Anexa 1. Situaţie focus-grupuri şi interviuri

Focusuri Interviuri

alcool DI alcool DI CPECA Echipa de implementare la nivel local

Nr. Nr.

pers. Nr.

Nr. pers.

Nr. Nr.

pers. Nr.

Nr. pers.

Bucureşti 1 Sâmbotin Mariana 1 4 3 3 Bucureşti 3 Ioniţă Monica 2 10 1 6 2 2 Bucureşti 4 Oprea Carmen 2 10 1 7 2 2 Bucureşti 5 Ştefan Iuliana - 1 5 3 3 Bucureşti 6 Iova Remus /Alina Neagoe - 1 5 3 3 Alba Sava Mihaela /Guriţă Alina 2 15 2 2 Arad Ungureanu Ladislau 2 14 2 2 Argeş Zidarescu Anca 1 3 Bacău Butnaru Marta/ Năforniţă Radu 2 10 2 2 Bihor Pop Călin 2 8 1 4 3 3 Bistriţa Năsăud Damian Corina Anda/Borcani Maria 2 9 Botoşani Ţiţei Monica 2 12 1 1 Braşov Grigore Alina 2 10 1 6 3 3 Brăila Condrat Olga 2 14 3 4 Buzău Crăciun Claudia 2 11 Călăraşi Stan Alin 2 12 Caraş-Severin Boriuc Nica 2 11 Cluj Demian Corina/Alin Pop 2 14 1 1 1 1 Constanţa Neagoe Alina 1 6 Covasna Crăciun Claudia 2 8 Dâmboviţa Bobe Nicoleta 2 14 Dolj Albăstroiu Gabriel 2 14 1 1 Galaţi Zaharia Lacramioara / Rafoi Vasilica 2 10 Giurgiu Militaru Anda 2 9 Gorj Brădescu Veronica 2 11 Harghita Boroş Eva 1 5 1 1 2 2 Hunedoara Almăşan Adriana 2 7 Iaşi Rusu Roxana/Hazincop Irina 2 14 Ilfov Marcu Oana 2 11 1 6 2 2 Maramureş Sălăgean Flavia - 1 2 2 2 Mehedinţi Caliujnai Madalina/Bunica Aretia 2 12 Mureş Roman Ion Aleodor 2 10 1 1 Neamţ Niţă Nicoleta/Doroftei Elena 2 10 2 2 Olt Stanciu Marius 2 10 Prahova Dima Aida 1 7 5 5 Satu Mare Campan Puşa 2 11 2 2 Sălaj Merce Valer/Bumbas Camelia 1 6 1 1 Sibiu Radu Maria/Sinea Simona 2 10 Suceava Cobzaru Issabelle/Motoveleţ Elena 2 12 Teleorman Corbeanu Elena 2 11 Timiş Măruţa Ileana 2 12 2 2 Tulcea Baclea Violeta/ Păruş Alina 2 12 Vaslui Straub Irina Oana 2 9 2 2 Vâlcea Vlăsceanu Romulus 2 12 Vrancea Candrea Răzvan 2 11 2 3

TOTAL 78 431 7 39 22 25 35 35



74

Anexa 2

CONSIMŢĂMÂNT INFORMAT DE PARTICIPARE Stimate domn(ă)........................................................................................... Ne face plăcere să vă invităm să participati la studiul “Evaluarea accesibilităţii şi a calităţii serviciilor oferite

consumatorilor de Centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog”, care se va desfăşura simultan în toate judeţele ţării. Scopul nostru este să ne facem cunoscuţi şi prin aceasta serviciile noastre să fie folosite de cât mai multe persoane. Vom realiza o analiză a răspunsurilor dumneavoastră. Pentru aceasta, este necesar să înregistrăm audio discuţia, lucru cu care vă rugăm să fiţi de acord. Casetele cu înregistrarea discuţiei vor fi ascultate doar de echipa de cercetare. La analiza datelor nu se va face niciodată referire la numele dumneavoastră, iar acesta nu va fi menţionat în vreun document al cercetării. Înregistrarea este utilă doar pentru a nu omite ceva din ceea ce se spune aici. Participarea dumneavoastră este voluntară şi vă puteţi retrage oricând, fără ca acest lucru să vă afecteze în vreun fel. Am citit şi cunosc faptul că numele meu nu va fi menţionat în această cercetare şi că orice informaţie referitoare la persoana mea va fi păstrată cu confidenţialitate şi nu va fi furnizată altor persoane şi sunt de acord să particip la această cercetare şi să fiu înregistrat audio. Numele şi prenumele: ...........................................................................

Semnătura: ……………………………………………………………..

ANGAJAMENTUL MODERATORULUI /OPERATORULUI DE INTERVIU Dl./Dna…………………………………………………………………………..…cu CNP nr. …………………………………………………………, ca moderator/intervievator participant la studiul “Evaluarea

accesibilităţii şi a calităţii serviciilor oferite consumatorilor de Centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog”, în Centrul …………………………………, certific prin semnarea acestui document, că am realizat focus–grup-urile/interviurile urmând instrucţiunile din metodologie şi că am obţinut consimţămintele informate ale participanţilor. Data………………………………………………. Semnătura…………………………..



75

Anexa 3 – GRILĂ DE INTERVIU PENTRU CONSUMATORII CARE ACCESEAZĂ SERVICIILE CENTRULUI

Buna ziua, mai întâi am dori să vă mulţumim pentru participarea la această cercetare. Ştiţi deja că suntem un grup de la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog. Scopul nostru este să ne facem cunoscuţi unui număr cât mai mare de persoane şi prin aceasta serviciile noastre să fie folosite de cât mai multe persoane. De aceea, informaţiile şi părerile/opiniile dumneavoastră sincere sunt foarte importante pentru noi. Părerea fiecăruia dintre dumneavoastră este importantă indiferent dacă coincide sau cu a celorlalţi. De aceea, ne interesează toate părerile şi nu există opinie corectă sau greşită. Vă rugăm să încercaţi să vorbiţi pe rând. Este important să vă putem asculta. Cu ceea ce veţi spune aici vom face o analiză, iar pentru a realiza acest lucru trebuie să înregistrăm discuţia şi să respectăm fiecare vorbitor. Cercetarea se realizează la nivelul întregii ţări. Când se vor prezenta rezultatele, nu vor apărea numele dumneavoastră. Puteţi să utilizaţi alte nume. Această casetă va fi ascultată doar de echipa de cercetare. Înregistrarea ne ajută să nu omitem ceva din ceea ce se spune aici. Pentru noi este foarte importantă părerea dumneavoastră. 1. Prezentarea participanţilor (prenume/poreclă/pseudonim) 2. Ce instituţii oferă servicii pentru consumatorii de droguri licite/ilicite în oraşul dvs.? 3. Ai auzit de Agenţia Naţională Antidrog? Dacă da, ce ştiţi despre ea? 4. De unde aţi primit informaţii despre Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog şi ce vi s-a spus despre el? 5. Cum aţi ajuns să accesaţi (folosiţi) acest serviciu (pentru moderator cine i l-a recomandat, dacă l-a solicitat din proprie iniţiativă sau nu etc)? 6. Descrieţi care a fost prima dvs. impresie despre centru. 7. Care au fost motivele care te-au determinat să continui să accesezi serviciile CPECA? 8. Crezi că situaţia ta s-a schimbat de când beneficiezi de asistenţă din partea centrului. În ce fel? 9. Dintre serviciile oferite, care ţi-au fost utile şi care nu ? În cazul în care consideră că un anumit serviciu nu i-ar fi util: De ce consideri că …. nu ţi-ar fi util (care sunt motivele)? 10. Ce crezi despre modul în care eşti tratat la Centru? 11. Ce părere aveţi despre asigurarea confidenţialităţii informaţiilor împărtăşite în cadrul sesiunilor de consiliere? Acum am vrea să vă imaginaţi că aţi înfiinţa dvs. un centru de asistentă şi ajutor pentru persoanele consumatoare de droguri licite/ilicite (în funcţie de tipul de respondent) 12. Unde credeţi că trebuie sa fie situat? 13. Ce program de lucru aţi dori să aibă? 14. Ce servicii credeţi că trebuie să ofere? Şi căror nevoi credeţi că ar trebui să răspundă? 15. Cunoaşteţi alţi consumatori care nu vin la centru? 16. De ce credeţi că nu vin (ce motive au)? 17. Ce ar trebui să facem pentru ca ei să vină şi să acceseze (utilizeze) serviciile pe care le oferim? 18. Cum credeţi că putem ajunge la persoanele care au nevoie de acest tip de centre? Acum aş dori să vă imaginaţi că aveţi ocazia să vorbiţi cu directorul Centrului. 19. Ce i-aţi recomanda pentru a îmbunătăţi serviciile pe care le oferim? 20. Şi pentru ca alte persoane să îl cunoască? rezumat oral (de 2-3 minute) al discuţiilor pe marginea întrebărilor 9-20 21. Cât de bine surprinde rezumatul făcut de mine ceea ce s-a discutat aici? 22. Credeţi că am omis ceva şi că ar mai fi vreo chestiune care ar fi trebuit discutată? Vă mulţumim pentru colaborare. Informaţiile pe care ni le-aţi oferit sunt foarte utile pentru a îmbunătăţi asistenţa în centre.



76

Anexa 4. GRILA DE INTERVIU PENTRU CONSUMATORII DE ALCOOL/ DROGURI ILICITE CARE NU ACCESEAZĂ SERVICIILE CENTRULUI, DAR SUNT UTILIZATORI/NU SUNT UTILIZATORI AI ALTOR SERVICII (când nu se poate realiza focus-grup deoarece sunt prea puţini participanţi)

Buna ziua, mai întâi am dori să vă mulţumim pentru participarea la această cercetare. Ştiţi deja că suntem un grup de la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog. Scopul nostru este să ne facem cunoscuţi unui număr cât mai mare de persoane şi prin aceasta serviciile noastre să fie folosite de cât mai multe persoane. De aceea, informaţiile şi părerile/opiniile dumneavoastră sincere sunt foarte importante pentru noi. Părerea fiecăruia contează şi nu există opinie corectă sau greşită. Cu ceea ce veţi spune aici vom face o analiză, iar pentru a realiza acest lucru trebuie să înregistrăm discuţia. Cercetarea se realizează la nivelul întregii ţări. Când se vor prezenta rezultatele, nu vor apărea numele dumneavoastră. Puteţi să utilizaţi alte nume. Această casetă va fi ascultată doar de echipa de cercetare. Înregistrarea ne ajută să nu omitem ceva din ceea ce se spune aici. Pentru noi este foarte importantă părerea dumneavoastră. 1. Prezentarea intervievatului (prenume/poreclă/pseudonim) si ce drog consuma. 2. Ce instituţii oferă servicii pentru consumatorii de droguri licite/ilicite în oraşul dvs.? 3. Ai auzit de Agenţia Naţională Antidrog? Dacă da, ce ştiţi despre ea? 4. Aţi primit informaţii/auzit despre Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog şi daca da, ce vi s-a spus

despre el? 5. În momentul de fată, primiţi vreun tip de asistenţă sau ajutor? 6. Cum aţi ajuns să accesaţi (folosiţi) acest serviciu (pentru moderator cine i l-a recomandat, dacă l-a solicitat din

proprie iniţiativă sau nu etc.)? 7. Descrieţi care a fost prima dvs. impresie despre serviciul respectiv. ................ (pe care l-au accesat) 8. Care au fost motivele care te-au determinat să continui să accesezi serviciile ? 9. Crezi că situaţia ta s-a schimbat de când beneficiezi de asistenţă? În ce fel? 10. Dintre serviciile oferite, care ţi-au fost utile şi care nu ? În cazul în care consideră că un anumit serviciu nu i-ar fi

util: De ce consideri că nu ţi-ar fi util (care sunt motivele)? 11. Ce crezi despre modul în care eşti tratat ? (ex atitudinea personalului serviciului respectiv fata de el) 12. Ce părere aveţi despre asigurarea confidenţialităţii informaţiilor împărtăşite în cadrul sesiunilor de consiliere?

Acum am vrea să vă imaginaţi că aţi înfiinţa dvs. un centru de asistentă şi ajutor pentru persoanele consumatoare de droguri licite/ilicite (în funcţie de tipul de respondent) 13. Unde credeţi că trebuie sa fie situat? 14. Ce program de lucru aţi dori să aibă? 15. Ce servicii credeţi că trebuie să ofere? Şi căror nevoi credeţi că ar trebui să răspundă? 16. Cunoaşteţi alţi consumatori care nu beneficiază de nici un fel de asistenta? 17. De ce credeţi că nu solicita ajutor (ce motive au)? 18. Ce ar trebui să facem pentru ca ei să vină şi să acceseze (utilizeze) serviciile pe care le oferim? 19. Cum credeţi că putem ajunge la persoanele care au nevoie de un ajutor specializat? Acum aş dori să vă imaginaţi că aveţi ocazia să vorbiţi cu directorul Centrului. 20. Ce i-aţi recomanda pentru a îmbunătăţi serviciile pe care le oferim? 21. Şi pentru ca alte persoane să îl cunoască? rezumat oral (de 2-3 minute) al discuţiilor pe marginea întrebărilor 5-20

22. Cât de bine surprinde rezumatul făcut de mine ceea ce s-a discutat aici? 23. Credeţi că am omis ceva şi că ar mai fi vreo chestiune care ar fi trebuit discutată?



77

Anexa 5 -GRILA DE FOCUS GROUP PENTRU CONSUMATORII DE DROGURI ILICITE CARE NU ACCESEAZĂ SERVICIILE CENTRULUI

Buna ziua, mai întâi am dori să vă mulţumim pentru participarea la această cercetare. Ştiţi deja că suntem un grup de la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog. Scopul nostru este să ne facem cunoscuţi unui număr cât mai mare de persoane şi prin aceasta serviciile noastre să fie folosite de cât mai multe persoane. De aceea, informaţiile şi părerile/opiniile dumneavoastră sincere sunt foarte importante pentru noi. Părerea fiecăruia dintre dumneavoastră este importantă indiferent dacă coincide sau cu a celorlalţi. De aceea, ne interesează toate părerile şi nu există opinie corectă sau greşită. Vă rugăm să încercaţi să vorbiţi pe rând. Este important să vă putem asculta. Cu ceea ce veţi spune aici vom face o analiză, iar pentru a realiza acest lucru trebuie să înregistrăm discuţia şi să respectăm fiecare vorbitor. Cercetarea se realizează la nivelul întregii ţări. Când se vor prezenta rezultatele, nu vor apărea numele dumneavoastră. Puteţi să utilizaţi alte nume. Această casetă va fi ascultată doar de echipa de cercetare. Înregistrarea ne ajută să nu omitem ceva din ceea ce se spune aici. Pentru noi este foarte importantă părerea dumneavoastră. 23. Prezentarea participanţilor (prenume/poreclă/pseudonim) 24. Ce instituţii oferă servicii pentru consumatorii de droguri ilicite în oraşul dumneavoastră? 25. În momentul de fată, primiţi vreun tip de asistenţă sau ajutor? 26. Dacă da, cum aţi ajuns să accesaţi (folosiţi) acest serviciu (pentru moderator cine i l-a recomandat, dacă l-a

solicitat din proprie iniţiativă sau nu etc)? 27. Dacă da, descrieţi ce ajutor primiţi şi de la cine. 28. Daca nu, care au fost motivele pentru care nu aţi solicitat nici un ajutor?

29. Aţi auzit de Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog? Dacă da, de unde aţi primit informaţii

despre aceste centre şi ce vi s-a spus despre ele? 30. Credeţi că centrele vă pot ajuta? În ce sens?

Acum am vrea să vă imaginaţi un centru de asistenţă şi ajutor pentru persoanele consumatoare de droguri ilicite 31. Unde credeţi că trebuie sa fie situat? 32. Ce program de lucru aţi dori să aibă? 33. Ce servicii credeţi că trebuie să ofere? Şi căror nevoi credeţi că ar trebui să răspundă? 34. Ce părere aveţi despre asigurarea confidenţialităţii informaţiilor împărtăşite în cadrul sesiunilor de consiliere?

35. Cunoaşteţi alţi consumatori care nu vin la centru? 36. De ce credeţi că nu vin (ce motive au)? 37. Ce ar trebui să facem pentru ca ei să vină şi să acceseze (utilizeze) serviciile pe care le oferim? 38. Cum credeţi că putem ajunge la persoanele care au nevoie de acest tip de centre?

Acum aş vrea să vă imaginaţi că aveţi ocazia să vorbiţi cu directorul Centrului. 39. Ce i-aţi recomanda pentru a veni în sprijinul nevoilor dvs. şi a ne îmbunătăţi serviciile pe care le oferim? 40. Şi pentru ca alte persoane să îl cunoască?

rezumat oral (de 2-3 minute) al discuţiilor pe marginea întrebărilor 8-17 41. Cât de bine surprinde rezumatul făcut de mine ceea ce s-a discutat aici? 42. Credeţi că am omis ceva şi că ar mai fi vreo chestiune care ar fi trebuit discutată?

Vă mulţumim pentru colaborare. Informaţiile pe care ni le-aţi oferit sunt foarte utile pentru a îmbunătăţi asistenţa în centre.



78

Anexa 6 - GRILA DE FOCUS GROUP PENTRU CONSUMATORII DE ALCOOL CARE NU ACCESEAZĂ SERVICIILE CENTRULUI Buna ziua, mai întâi am dori să vă mulţumim pentru participarea la această cercetare. Ştiţi deja că suntem un grup de la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog. Scopul nostru este să ne facem cunoscuţi unui număr cât mai mare de persoane şi prin aceasta serviciile noastre să fie folosite de cât mai multe persoane. De aceea, informaţiile şi părerile/opiniile dumneavoastră sincere sunt foarte importante pentru noi. Părerea fiecăruia dintre dumneavoastră este importantă indiferent dacă coincide sau cu a celorlalţi. De aceea, ne interesează toate părerile şi nu există opinie corectă sau greşită. Vă rugăm să încercaţi să vorbiţi pe rând. Este important să vă putem asculta. Cu ceea ce veţi spune aici vom face o analiză, iar pentru a realiza acest lucru trebuie să înregistrăm discuţia şi să respectăm fiecare vorbitor. Cercetarea se realizează la nivelul întregii ţări. Când se vor prezenta rezultatele, nu vor apărea numele dumneavoastră. Puteţi să utilizaţi alte nume. Această casetă va fi ascultată doar de echipa de cercetare. Înregistrarea ne ajută să nu omitem ceva din ceea ce se spune aici. Pentru noi este foarte importantă părerea dumneavoastră. 43. Prezentarea participanţilor (prenume/poreclă/pseudonim)

44. Ce instituţii oferă servicii pentru consumatorii de alcool în oraşul dumneavoastră? 45. În momentul de fată, primiţi vreun tip de asistenţă sau ajutor? 46. Dacă da, cum aţi ajuns să accesaţi (folosiţi) acest serviciu (pentru moderator cine i l-a recomandat, dacă l-a

solicitat din proprie iniţiativă sau nu etc)? 47. Dacă da, descrieţi ce ajutor primiţi şi de la cine. 48. Daca nu, care au fost motivele pentru care nu a solicitat nici un ajutor? 49. Aţi auzit de Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog? Dacă da, de unde aţi primit informaţii despre

aceste centre şi ce vi s-a spus despre ele? 50. Credeţi că centrele vă pot ajuta? În ce sens?

Acum am vrea să vă imaginaţi un centru de asistentă şi ajutor pentru persoanele consumatoare de alcool 51. Unde credeţi că trebuie sa fie situat? 52. Ce program de lucru aţi dori să aibă? 53. Ce servicii credeţi că trebuie să ofere? Şi căror nevoi credeţi că ar trebui să răspundă?

54. Cunoaşteţi alţi consumatori care nu vin la centru? 55. De ce credeţi că nu vin (ce motive au)? 56. Ce ar trebui să facem pentru ca ei să vină şi să acceseze/utilizeze serviciile centrului nostru? 57. Cum credeţi că putem ajunge la persoanele care au nevoie de acest tip de centre?

Acum aş dori să vă imaginaţi că aveţi ocazia să vorbiţi cu directorul Centrului. 58. Ce i-aţi recomanda pentru a veni în sprijinul nevoilor dvs. şi a ne îmbunătăţi serviciile pe care le oferim? 59. Şi pentru ca alte persoane să îl cunoască?

rezumat oral (de 2-3 minute) al discuţiilor pe marginea întrebărilor 8-17 Cât de bine surprinde rezumatul făcut de mine ceea ce s-a discutat aici? Credeţi că am omis ceva şi că ar mai fi vreo chestiune care ar fi trebuit discutată? Vă mulţumim pentru colaborare. Informaţiile pe care ni le-aţi dat sunt foarte utile pentru a îmbunătăţi asistenţa în centre.



79

Anexa 7. Situaţia focus-grupurilor şi interviurilor după sursele de contactare, locul de desfăşurare şi

substanţa de dependenţă

A. Focus –grup

CPECA ACTIVITATEA Sursele de contactare Locul de desfăşurare Bucureşti-sectorul I

Focus –grup 1 -alcool Alcoolicii Anonimi Sediul Alcoolicii Anonimi

Focus –grup 1 -alcool Arest preventiv Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Bucureşti -Jilava

Focus –grup 2 -alcool Arest preventiv Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Bucureşti -Jilava

Bucureşti-sectorul 3

Focus –grup 3 –drog ilicite Arest preventiv Secţia 12 poliţie Focus –grup 1 - alcool Spitalul Al. Obregia şi ALIAT Spitalul Al. Obregia

Focus –grup 2 - alcool Cabinet individual psihoterapie Cabinet individual psihoterapie


Focus –grup 3 –drog ilicite Spitalul Al. Obregia Spitalul Al. Obregia Bucureşti-sectorul 5

Focus –grup –drog ilicite Instituţii locale CPECA 5


Focus –grup –drog ilicite Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Rahova

Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Rahova

Focus –grup 1 - alcool

Alba Focus –grup 2 - alcool

- secţia de psihiatrie din spitalele Alba Iulia şi Cugir

- asociaţia Alcoolici Anonimi - LSM Alba Iulia, Cugir

LSM Alba Iulia

Focus –grup 1 - alcool Azilul de noapte al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Arad


Direcţia de asistenţă socială adăpost de noapte al Serviciului Social din Primărie

Argeş Focus –grup 1 - alcool Direcţia de asistenţă socială Centru medico-social


- Spitalul Judeţean Bacău - DGASPC - Şcoala de Formare a Agenţilor de Penitenciar Tg. Ocna

Spitalul Judeţean Bacău

Bacău


- Protopopiatul Ortodox Bacău - Asociaţia CARITAS - Alcoolici Anonimi - Serviciul de Probaţiune - Poliţia Primăriei

- Poliţia de Proximitate

Sediul organizaţiei Alcoolici Anonimi

Focus –grup 1 - alcool Medici Secţie dezalcoolizare

Focus –grup 2 - alcool O.N.G Sala de conferinţe a unui O.N.G

Bihor

Focus –grup 3 –drog ilicite Deplasare la domiciliul fiecărui consumator Sala de conferinţe C.P.E.C.A Focus –grup 1 - alcool

Bistriţa-Năsăud Focus –grup 2 - alcool

Secţia de Psihiatrie Bistriţa Dr. Psihiatru Şef Secţie: Ilieş Dan Alexandru,Dr. Psihiatru rezident Hordoan Ancuţa

Secţia de Psihiatrie Bistriţa

Focus –grup 1 - alcool Botoşani

Focus –grup 2 - alcool Spitalul de Psihiatrie Botoşani - Secţia de Toxicodependenţă

Spitalul de Psihiatrie Botoşani - sala de şedinţe a



80

Secţiei de Toxicodependenţă

Focus –grup 1 - alcool Centrul pentru Persoane fără Adăpost Braşov

Focus –grup 2 - alcool Asociaţia Centrul Vieţii Noi Braşov

Braşov

Focus –grup 3 –drog ilicite

Centrul pentru Persoane fără Adăpost Braşov Asociaţia Centrul Vieţii Noi Braşov

Sediul C.P.E.C.A. Braşov Focus –grup 1 – alcool

Brăila Focus –grup 2 – alcool

- Medici de familie - medici secţia Boli profesionale - medici secţii de boli cronice; - medici psihiatrie - psihologi clinicieni - asistenţi sociali (Asistenţă Socială, Protecţia Copilului) - Spitalele de Urgenţă - Crucea Roşie - ONG-urile locale - Societate de construcţii - Protoierie - Serviciul de asistenta sociala - proprietari de restaurante

Spitalul de Psihiatrie Brăila – Sala de şedinţe

Focus –grup 1 - alcool Episcopie Spitalul de Psihiatrie Sapoca

Buzău Focus –grup 2 - alcool

Spitalul de Psihiatrie Sapoca

Spitalul de Psihiatrie Sapoca

Focus –grup 1 - alcool Camelia Truică - Dir. ASP Călăraşi Sala de mese Spitalul de Neuropsihiatrie Săpunari – Lehliu

Călăraşi

Focus –grup 2 - alcool Stoiculescu T. – secţie Neuropsihiatrie Dr. Iacob – secţie medicală

Sala de mese – Spital Judeţean de Urgenţă Călăraşi


Medici de familie, medici psihiatri, DJPCAS, Serviciul de primire in regim de urgenta, Politia de proximitate, Serviciul de probaţiune, Patroni, baruri, restaurante

Sediul CPECA

Caraş-Severin

Focus –grup 2 – alcool

Medici de familie, medici psihiatri, DJPCAS, Serviciul de primire in regim de urgenta, Politia de proximitate, Serviciul de probaţiune, Patroni, baruri, restaurante, Patroni firme de construcţii

Sediul CPECA

Focus –grup 1 - alcool Serviciul social al Primăriei Sediul CPECA Cluj

Focus –grup 2 - alcool Prison Fellowship Cluj Adăpostul de noapte al Asoc. Prison Fellowship

Constanţa Focus –grup 1 - alcool Spital neuropsihiatrie Palazu Mare Spital Neuropsihiatrie Palazu Mare

Focus –grup 1 - alcool Persoane aflate in evidenta politiei transporturi feroviare -Sfântul Gheorghe

Gara Sf Gheorghe- sală de aşteptare Covasna

Focus –grup 2 - alcool Spital Psihiatrie Sf. Gheorghe Spital Psihiatrie Sf. Gheorghe Focus –grup 1 - alcool

Dâmboviţa Focus –grup 2 - alcool

Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Municipiului Târgovişte

Centrul de Servicii Comunitare (Azilul de noapte) Târgovişte

Focus –grup 1 - alcool Grupul de Alcoolici Anonimi Pheonix Craiova; medici de familie;serviciul de probaţiune Dolj.

Sediu grup de AA Pheonix Craiova

Dolj

Focus –grup 2 - alcool Spitalul de neuro-psihiatrie; preoţi; medici de familie.

Spitalul de Psihiatrie Craiova



81

Focus –grup 1 - alcool Galaţi

Focus –grup 2 - alcool Spitalul de Psihiatrie Spitalul de Psihiatrie

Focus –grup 1 - alcool Am contactat oamenii de pe strada din apropierea barului si a parcului din zona

CPECA Giurgiu

Focus –grup 2 - alcool Cu ajutorul medicului de la Secţia de Psihiatrie

Spitalul Judeţean Giurgiu

Focus –grup 1 – alcool

Spitalul Judeţean Gorj - Secţia Psihiatrie-medicii de secţie

Sala de mese a Secţiei de Psihiatrie

Gorj Focus –grup 2 – alcool

SC Electroconstrucţia SA-inginerii şefi de formaţie

Curtea întreprinderii

Harghita Focus –grup 1 - alcool Grupul Alcoolicii Anonimi Sediul Fundaţiei Casa Lazarus

Focus –grup 1 - alcool Asociaţia Alcoolicilor Anonimi - Grupul Speranţa Hunedoara

Sediul grupului Speranţa Hunedoara Hunedoara

Focus –grup 2 - alcool Spital Psihiatrie Zam Spital Psihiatrie Zam

Focus –grup 1 - alcool Spitalului Universitar de Psihiatrie Socola Iaşi

Iaşi Focus –grup 2 - alcool

Personalul secţiei de dezintoxicare a Spitalului Universitar de Psihiatrie Socola Iaşi şi Asociaţia Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare (Centru de Recuperare Post-Cura).

Asociaţia Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare

Focus –grup 1 - alcool PRMSBJ PRMSBJ Focus –grup 2 - alcool PRMSBJ PRMSBJ Ilfov Focus –grup 3 - drog ilicite PRMSBJ PRMSBJ

Maramureş Focus –grup 1 - alcool Alcoolicii Anonimi Sediul CPECA

Focus –grup 1 - alcool Spitalul Judeţean Mehedinţi - Secţia Psihiatrie Mehedinţi

Focus –grup 2 - alcool Spitalul Judeţean Mehedinţi - Secţia UPU Spitalul Judeţean Mehedinţi

Focus –grup 1 - alcool CLINICA DE PSIHIATRIE TÂRGU MUREŞ

biblioteca Clinicii De Psihiatrie Târgu Mureş

Mureş Focus –grup 2 - alcool FUNDAŢIA „BONUS PASTOR”

Sala de Consiliere a Centrului de Terapie de la Ozd - Mureş

Focus –grup 1 - alcool Spitalul Judeţean - Secţia de Psihiatrie Spitalul Judeţean Neamţ

Focus –grup 2 - alcool Lideri ai Asociaţiei Alcoolicilor Anonimi Sediul Asociaţiei Alcoolici Anonimi

Focus –grup 1 - alcool Medici psihiatri de la Laboratorul de Sănătate Mintală Slatina

Laboratorul de Sănătate Mintală Slatina

Olt Focus –grup 2 - alcool

Asistentul social din Centrul de Îngrijire şi Sănătate Slatina

Centrul de Îngrijire şi Sănătate Slatina

Prahova Focus –grup 1 - alcool Spital Psihiatrie Voila-Campina Spital Psihiatrie Voila-Campina

Focus –grup 1 - alcool Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare

Adăpostul de noapte Satu Mare

Satu Mare Focus –grup 2 - alcool „Alcoolicii Anonimi” Satu Mare

Sediul „Alcoolicii Anonimi” Satu Mare

Sălaj Focus –grup 1 - alcool Medici de familie - Secţia de psihiatrie Spitalul judeţean Zalău Focus –grup 1 - alcool

Sibiu Focus –grup 2 - alcool

Informare in Ocna Sibiului medici de familie Azil de noapte Sibiu si Mediaş

Azil de noapte Sibiu


Suceava Focus –grup 2 - alcool

Asociaţia Alcoolicilor Anonimi, în cadrul Spitalului de Psihiatrie Burdujeni (Suceava)- Grupul „Speranţa”

Sediul Asociaţiei Alcoolicilor Anonimi, în cadrul Spitalului de Psihiatrie Burdujeni (Suceava)

Teleorman Focus –grup 1 – alcool Asistenţi medicali de la Ambulanţă Cabinet medical CPECA



82

Focus –grup 2 – alcool Personalul medico-sanitar din Spital jud. Sala de şedinţe a spitalului Focus –grup 1 - alcool Spitalul de Psihiatrie Jebel

Timiş Focus –grup 2 - alcool

Spitalul de Psihiatrie Jebel; Alcoolicii Anonimi

Sala de consiliere de grup Spitalul de Psihiatrie Jebel

Focus –grup 1 - alcool Şef Secţie de Psihiatrie Tulcea Dr. Tatu Mihai

Secţia de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea Tulcea

Focus –grup 2 - alcool Preşedintele Alianţei Alcoolicilor Anonimi Tulcea Dr. Tatu Mihai

Sediul Alianţei Alcoolicilor Anonimi Tulcea

Focus –grup 1 - alcool Secţia de psihiatrie Sala de mese Vaslui

Focus –grup 2 - alcool Secţia de psihiatrie Secţia de psihiatrie Focus –grup 1 - alcool

Vâlcea Focus –grup 2 - alcool

Psihologul de la secţia Psihiatrie a Spitalului Judeţean Vâlcea

Un salon al secţiei Psihiatrie

Focus –grup 1 - alcool Vrancea

Focus –grup 2 - alcool Instituţii locale

Zonă cazare persoane fără locuinţă (containere)

B. Interviuri individuale cu consumatori de droguri licite/ilicite care accesează serviciile CPECA sau la alte unităţi sanitare/ ONG/arest etc.

CPECA Sursele de contactare Substanţa Consumată

Locul de desfăşurare

INTERVIU 1 CPECA sector 1 Heroina Sediul CPECA sector 1 INTERVIU 2 Sf. Stelian Heroina Sediul CPECA sector 1

Bucureşti-sectorul I

INTERVIU 3 CPECA sector 1 Canabis Sediul CPECA sector 1 INTERVIU 1 CPECA sector 3 Heroină Sediul CPECA sector 3 Bucureşti-

sectorul 3 INTERVIU 2 CPECA sector 3 Heroină Sediul CPECA sector 3 INTERVIU 1 CPECA Sector 4 Heroină Sediul CPECA Sector 4 Bucureşti-

sectorul 4 INTERVIU 2 CPECA Sector 4 Canabis Sediul CPECA Sector 4 INTERVIU 1 CPECA Sector 5 Heroină Sediul CPECA Sector 5 INTERVIU 2 CPECA Sector 5 Heroină Sediul CPECA Sector 5


INTERVIU 3 CPECA Sector 5 Heroină Sediul CPECA Sector 5 INTERVIU 1 CPECA Sector 6 Heroină Sediul CPECA Sector 6 INTERVIU 2 CPECA Sector 6 Heroină Sediul CPECA Sector 6

Bucureşti –sectorul 6

INTERVIU 3 CPECA Sector 6 Heroină Sediul CPECA Sector 6

INTERVIU 1 Penitenciarul în regim de maximă siguranţă Aiud

Canabis Penitenciarul în regim de maximă siguranţă Aiud

Alba INTERVIU 2

Penitenciarul în regim de maximă siguranţă Aiud

Heroină Penitenciarul în regim de maximă siguranţă Aiud

INTERVIU 1 Probaţiune Marihuana Sediul CPECA Arad

INTERVIU 2 Probaţiune Marihuana Sediul CPECA INTERVIU 1 ONG Canabis Fundaţia de Sprijin Comunitar

Bacău INTERVIU 2 ONG Canabis Fundaţia de Sprijin Comunitar

INTERVIU 1 CPECA Policonsum (canabis, cocaina, ecstacy, L.S.D)

Sediul CPECA

INTERVIU 2 CPECA

Policonsum (marijuana, cocaina, ecstacy, LSD)

Sediul CPECA Bihor

INTERVIU 3 CPECA marijuana Sediul CPECA Botoşani INTERVIU 1 CPECA Alcool Sediul CPECA

INTERVIU 1 CPECA Canabis şi Alcool Sediul CPECA Braşov INTERVIU 2 CPECA Canabis Sediul CPECA



83

INTERVIU 3 CPECA

Policonsum (substanţa principală Heroina)

Sediul CPECA

INTERVIU 1 CPECA Alcool Sediul CPECA INTERVIU 2 CPECA Tutun Sediul CPECA

Brăila INTERVIU 3 (2 persoane)

- instituţii publice (prin reprezentanţii acestora) - patroni de restaurante - persoane fizice cărora li s-a explicat scopul şi modalitatea de contactare - psihologi clinicieni - medici

Alcool Cercul Militar Brăila

INTERVIU 1 CPECA Alcool Sediul CPECA

Cluj INTERVIU 2 CPECA

Droguri Ilicite (Marijuana, Ecstasy, altele)

Sediul CPECA

Dolj INTERVIU 1 Grupul Alcoolicii Anonimi Alcool Grupul Alcoolicii Anonimi INTERVIU 1 Tribunal Marijuana Sediul CPECA

INTERVIU 2 Grupul Alcoolicii Anonimi, Secţia de psihiatrie, Centrul de Asistenţă psihosocială

Alcool Sediul CPECA Harghita

INTERVIU 3 Serviciul de probaţiune, tehnica snow - ball

Fost consumator de droguri ilicite

Sediul CPECA

INTERVIU 1 CPECA Ilfov Heroină CAIA Pantelimon Ilfov

INTERVIU 2 CPECA Ilfov Heroină CAIA Pantelimon INTERVIU 1 CPECA - MM Canabis Locul de muncă al clientului

Maramureş INTERVIU 2 CPECA -MM Canabis Penitenciarul Baia Mare

Mureş INTERVIU 1 SEDIUL CPECA MUREŞ Policonsum Sediul CPECA

INTERVIU 1 CPECA Ketamină Canabis

Sediul CPECA

Neamţ INTERVIU 2 CPECA

Canabis Amfetamine Cocaină

Sediul CPECA

Prahova 5 interviuri individuale

Medici de familie, CSM Ploieşti

Alcool CSM Ploieşti

INTERVIU 1 Adăpostul de noapte Satu Mare

Alcool Adăpostul de noapte Satu Mare Satu Mare

INTERVIU 2 Spitalul Judeţean Satu Mare - Secţia de Psihiatrie

Alcool Adăpostul de noapte Satu Mare

Sălaj INTERVIU 1 CPECA Alcool Sediu CPECA INTERVIU 1 CPECA Alcool Sediu CPECA

Timiş INTERVIU 2 CPECA Alcool Sediu CPECA INTERVIU 1 CPECA Alcool Sediu CPECA

Vaslui INTERVIU 2 CPECA Alcool Sediu CPECA INTERVIU 1 Serviciul de Probaţiune Alcool Sediul Serviciului de Probaţiune

Vrancea INTERVIU 2 (2 pers)

Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă “Sf. Pantelimon”

Alcool Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă “Sf. Pantelimon”



84

Anexa 8 Harta-http://www.alcooliciianonimi.ro/grupuri.htm?6



85

Anexa 9. Tip de servicii pe care le oferă/nu le oferă Asociaţia Alcoolici Anonimi (AA)37

A. Ce Face AA?

1. Membrii AA îşi împărtăşesc experienţa ori cărei persoane care solicită ajutor pentru a-şi rezolva problema

cu băutul. AA-ul oferă ajutor personal, îndrumare ( aşa numita "sponsorizare" ) ori cărui alcoolic care

doreşte să înceteze băutul, indiferent de unde provine.

2. Programul AA concretizat in cei 12 Paşi, oferă o şansă alcoolicului să trăiască o viaţă senină fără băutură.

3. Discutarea in amănunt a acestui program are loc cu ocazia întrunirilor din cadrul fiecărui grup AA. Aceste

întruniri pot fi deschise sau închise.

3.1. La o întrunire deschisă pot participa atât membrii AA cat si cei care nu sunt membrii AA. Participarea

la o întrunire deschisă este cel mai bun prilej de a afla ce este AA-ul, ce face şi ce nu face.

3.2. La o întrunire închisă pot participa doar membrii AA.

3.3. Membrii AA pot să ţină întruniri şi în spitale* sau penitenciare, aceste întruniri pot fi de tip "Pasul 12" (

pentru transmiterea mesajului ) sau obişnuite.

3.4. Membrii AA ( sau grupul AA ) pot fi rugaţi să ţină întruniri informative cu ocazia diferitelor manifestări

sau in cadrul unor organizaţii sau instituţii. Aceste întruniri au caracter de informare şi la ele se vorbeşte

despre AA, deci nu pot fi considerate întruniri de grup obişnuite.

*In Spitalele de Psihiatrie, deoarece in România persoanele care au pierdut controlul consumului de alcool sunt internate in Spitalele de Psihiatrie.

B. Ce nu face AA-ul?

1. NU iniţiază vindecarea alcoolicului.

2. NU recrutează membrii.

3. NU iniţiază şi nu sprijină cercetarea.

4. NU ţine evidenţe şi date despre membrii AA.

5. NU se asociază "consiliilor" agenţiilor sociale.

6. NU urmăreşte şi nu influenţează membrii AA.

7. NU face diagnosticări sau prognosticări medicale.

8. NU oferă tratament medical sau psihiatric, îngrijire medicală, spitalizare sau medicamente.

9. NU oferă servicii religioase.

10. NU oferă cazare, mâncare, îmbrăcăminte, locuri de muncă, bani sau ori ce ajutor material sau

social.

11. NU oferă consultanţă în familie sau pentru locul de muncă.

12. NU acceptă bani pentru serviciile oferite sau orice altă contribuţie care vine din altă sursă decât

AA-ul.

13. NU oferă referinţe către justiţie, avocaţi, organizaţii sociale sau angajatorilor

37 http://www.alcooliciianonimi.ro/cine.htm?1



86

Anexa 10. Servicii oferite de Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog:

1. acordă servicii de consiliere medicală/psihologică/socială, individuală şi de grup

consumatorilor de droguri şi familiilor acestora;

2. asigură efectuarea testării multidrog;

3. poate organiza Puncte de informare şi documentare, potrivit normelor Agenţiei Naţionale Antidrog;

4. realizează, în baza solicitării procurorului, evaluarea consumatorului, în scopul includerii acestuia în

circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatore de droguri;

5. stabileşte Planul individualizat, pe baza evaluării psihologice şi sociale şi în concordanţă cu

rezultatele examinării medicale solicitate unei unităţi medicale, conform criteriilor prevăzute în

Regulamentul de aplicare a Legii 143/2000;

6. cooperează cu furnizorii de servicii medicale, sociale şi psihologice în vederea implementării

Planului individualizat de asistenţă;

7. asigură managementul de caz prin identificarea necesităţilor beneficiarului, planificarea,

coordonarea şi monitorizarea implementării măsurilor din Planul individualizat de asistenţă;

8. monitorizează şi coordonează instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale ce asigură servicii de

harm-reduction;

9. colaborează cu unităţile medicale în care se desfăşoară programe terapeutice pentru consumatorii

dependenţi, cu scopul de a comunica datele necesare în vederea menţinerii continuităţii programului

integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri;

10. colaborează cu unităţile locale şi cu organizaţiile neguvernamentale în vederea elaborării unor

programe de asistenţă, protecţie socială şi reinserţie socio-profesională a persoanelor care au

consumat sau consumă substanţe psihoactive;

11. sprijină activităţile comunităţilor terapeutice şi centrelor de formare înfiinţate în zona de

competenţă;

12. asigură confidenţialitatea datelor personale ale consumatorilor dependenţi de droguri, incluşi în

programul integrat de asistenţă, conform normelor în vigoare;

13. eliberează beneficiarilor care urmează programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare

de droguri, certificate nominale sau legitimaţii în format electronic codificate;

14. gestionează activităţile specifice de funcţionare a unei linii telefonice de informare şi consiliere pentru

cetăţeni (populaţia locală).



87

Anexa 11 . Oferta de servicii pentru consumatorii de droguri licite/ilicite38

A. Agenţia Naţională Antidrog

39

Locaţie Tip de centru Bucureşti

La nivel naţional

Servicii oferite

CPECA* 6 (câte un centru în fiecare sector)

41 (în fiecare judeţ)

15. consiliere medicală/psihologică/socială, individuală şi de grup consumatorilor de droguri şi familiilor acestora;

16. efectuarea testării multidrog; 17. informare şi documentare; gestionează activităţile specifice de funcţionare a unei

linii telefonice de informare şi consiliere pentru cetăţeni (populaţia locală). 18. evaluare consumator 19. stabilire Plan individualizat 20. asigurare managementul de caz şi cooperare cu furnizorii de servicii

medicale, sociale şi psihologice în vederea implementării Planului individualizat de asistenţă

21. monitorizează şi coordonează instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale ce asigură servicii de harm-reduction;

22. colaborare cu unităţile medicale în care se desfăşoară programe terapeutice pentru consumatorii dependenţi;

23. elaborare programe de asistenţă, protecţie socială şi reinserţie socio-profesională;

24. eliberarea certificatelor nominale/legitimaţii în format electronic codificate pentru beneficiari care urmează programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

CAIA**

- Pantelimon (sect. 2)

- Obregia (sect. 4) - Pericle (sect. 5)

2 (Bihor şi Iaşi)

1. medicale de bază şi specializate; vaccinare; 2. prescriere şi eliberare medicaţie de substituţie; 3. susţinerea abstinenţei cu antagonişti de opiacee; 4. testarea prezenţei drogurilor; 5. consiliere psihologică şi/sau psihoterapie în scopul dezvoltării motivaţiei,

scăderii rezistenţei la tratament sau creşterii acceptării acestuia; 6. servicii de consiliere psihologică pre şi post testare hiv, hepatite b şi c; 7. consiliere psihologică şi/sau psihoterapie în scopul ameliorării problemelor psiho-

emoţionale şi de comportament şi optimizării dezvoltării personale; 8. asistenţă socială; 9. consiliere juridică; 10. informare, consiliere educaţională şi vocaţională, în scopul creşterii autonomiei

şi valorii sociale individuale, a dezvoltării responsabilităţii şi recâştigării abilităţilor sociale;

11. educare-formare pentru achiziţionarea unor norme de coabitare, formare profesională: îmbogăţirea cunoştinţelor, obiceiurilor şi tehnicilor profesionale;

12. consiliere pentru dezvoltarea abilităţilor de căutare şi obţinere a unui loc de muncă;

13. educare şi formare pentru obţinerea unui nivel educativ, cultural şi relaţional suficient pentru a conştientiza şi participa la viaţa socială şi a accesa servicii de sprijin comunitar;

14. consiliere psihologică în scopul practicării sexului protejat şi a unui consum fără risc.

Centru de zi

- Socio-vocaţional „13 Septembrie”

(sect. 5) - „Pericle”

(sect. 5)

-

1. evaluare (psihologică, socială, vocaţională) 2. psihologice (atelier de prevenire a recăderilor, atelier de exprimare şi gestionare a

emoţiilor, atelier de rezolvare a problemelor, atelier de comunicare asertivă, atelier de formare de abilităţi de luare a deciziilor)

3. dezvoltare educaţională (atelier de dezvoltare educaţională, atelier de informatică, atelier de limbi străine), personală şi socială (atelier de educaţie pentru sănătate, atelier de autogospodărire, atelier de gătit, atelier de fotografie digitală, atelier de bricolaj)

4. servicii de orientare socio-profesională (atelier de orientare socio-profesională, facilitarea inserţiei profesionale)

5. servicii conexe (atelier de suport pentru părinţi, servicii de petrecere a timpului liber,

38 În limita datelor disponibile 39 Urmează să fie deschisă şi o comunitate terapeutică în judeţul Harghita (loc. Bălan)



88

tabără terapeutică, clarificarea situaţiei juridice, servicii de suport, masă de prânz) *CPECA- centru de prevenire şi consiliere antidrog **CAIA- centru de asistenţă integrată a adicţiilor

B. Unităţi medicale de tratament 1. Servicii şi intervenţii destinate persoanelor cu tulburări legate de consumul de alcool:

Unitatea Servicii oferite

Centrul de Alcoologie (în colaborare cu ONG ALIAT) – programul de intervenţie ALCOHELP Bucureşti (în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia")

- tratament psiho-farmacologic - intervenţii individuale de creştere a motivaţiei şi aderenţei la tratament - intervenţii individuale şi de grup de prevenire a recăderilor - grupuri de suport - trimitere către alte centre şi forme de tratament (AA, detoxifiere)

spitalele de psihiatrie

- dezintoxicare - tratament pentru tulburări psihice - asistenţă în situaţii de urgenţă (supradoză, sevraj, intoxicaţie cu alcool, complicaţii)

spitale judeţene (de urgenţă)

- tratament medical(tratarea bolilor asociate consumului de alcool sau accidente în urma abuzului de alcool) - asistenţă în situaţii de urgenţă (supradoză, sevraj, intoxicaţie cu alcool)

Centrul de Sănătate Mentală Adulţi din Alba Iulia, Arad, Olt, Prahova Dezintoxicare, consiliere

Lista instituţiilor psihiatrice existente Unitatea sanitară Nr.

crt. Judeţ

spitale departamente psihiatrice in centre sau alte tipuri de spitale

1 Bucureşti Sp. Cl. de Psihiatrie Alex. Obregia Sp. de Psihiatrie Constantin Gorgoş -Titan

Centrul de Evaluare si Tratament a Toxicodependenţă pentru Tineret

2 Alba

Sp. Jud. de Urgenţă Alba-Iulia, Sp. Municipal Sebeş, Sp. Municipal Blaj, Sp. Municipal Aiud, Sp. Orăşenesc Cugir, Sp. Orăşenesc Câmpeni, Centrul de Sănătate Baia de Arieş, Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrică

3 Arad Sp. de Psihiatrie Mocrea Sp. de Psihiatrie Căpâlnaş Sp. Cl. Jud. de Urgenţă Arad

4 Argeş Sp. de Psihiatrie Sf. Maria Sp. Jud. Argeş, Sp. de Pediatrie Piteşti - compartiment de neuropsihiatrie infantilă, Sp. Municipal Câmpulung

5 Bacău Sp. Jud. de Urgenţă Bacău - Secţie psihiatrie, Sp. de Pediatrie Bacău compartiment neuropsihiatrie, Sp. Municipal Oneşti, Sp. Orăşenesc Buhuşi

6 Bihor Sp. Cl. de Neurologie si Psihiatrie Oradea, Sp. de Psihiatrie Nucet, Sp. de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranţă Stei

Sp. Municipal Dr. Pop Mircea Marghita Centru de Sănătate Bratca

7 Bistriţa- Năsăud Sp. Jud. Bistriţa , Sp. Orăşenesc Beclean

8 Botoşani Sp. de Psihiatrie Botoşani Sp. Municipal Dorohoi

9 Braşov Sp. de Psihiatrie si Neurologie Braşov Sanatoriul de boli mintale Predeal Sp. Municipal Făgăraş, Sp. Clinic de Copii, Sp. Municipal Săcele

10 Brăila Sp. Sf. Pantelimon Sp Sf. Pantelimon

11 Buzău Sp. de Psihiatrie si pentru Măsuri de Siguranţă Sapoca

12 Caraş- Severin

Sp. Jud. Reşiţa, Sp. Municipal Caransebeş

13 Călăraşi Sp. de Psihiatrie Săpunari Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi

14 Cluj Sp. de Boli Psihice Borşa Sp. Clinic de Copii Cluj Napoca, Sp. Clinic Jud.de Urgenţă Cluj, Sp. Clinic de Adulti Cluj, Sp. Clinic de Copii Cluj, Sp. Municipal Dej, Sp. Municipal Turda, Sp. Orăşenesc Huedin

15 Constanţa Sp. Clinic Jud. de Urgenţă Constanta, Centrul de Sănătate Băneasa



89

16 Covasna Sp. Jud. Dr. Fogolyan Kristof Sf. Gheorghe., Sp. Municipal Tg. Secuiesc

17 Dâmboviţa Sp. Orăşenesc Pucioasa, Sp. Municipal Mânăstirea Dealu

18 Dolj Sp. Cl. Neuropsihiatrie Craiova Sp. de Psihiatrie Poiana Mare Secţia Melineşti

19 Galaţi Sp. de Psihiatrie Elisabeta Doamna Sp. de Psihiatrie Elisabeta Doamna Unitatea sanitară Nr.

crt. Judeţ

spitale departamente psihiatrice in centre sau alte tipuri de spitale 20 Giurgiu Sp. de Psihiatrie Vadu Lat Sp. de Psihiatrie Vadu Lat 21 Gorj Sp. Jud. Tg. Jiu, Sp. Orăşenesc Turceni

22 Harghita Sp. de Psihiatrie Tulghes Sp. Jud. Miercurea Ciuc- Secţia psihiatrie, Sp. Municipal Odorheiu Secuiesc

23 Hunedoara Sp. de Psihiatrie Zam Sp. Jud. Deva, Sp. Municipal Dr. A. Simionescu, Sp. de Urgenţă Petroşani, Sp. Municipal Orăştie

24 Ialomiţa Nu există spitale şi secţii de psihiatrie

25 Iaşi Sp. Cl. de Psihiatrie Socola, Sp. de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni Grajduri

Sp. de Psihiatrie şi pt Măsuri de Siguranţă Pădureni Grajduri

26 Ilfov Sp. de Psihiatrie Domniţa Bălaşa

27 Maramureş Sp. de Psihiatrie Cavnic Sp. de Boli Infecţioase, Dermatovenerologie şi Psihiatrie Baia Mare, Sp. Municipal Sighet

28 Mehedinţi Sp. Jud. Drobeta Tr. Severin

29 Mureş Clinica de Psihiatrie II Tg. Mureş Sp. Cl. Jud. de Urgenţă Tg. Mures, Sp. Municipal Sighişoara, Sp. Municipal Târnăveni, Sp. Orăşenesc Luduş

30 Neamţ Sp. de Bolnavi Cronici Psihici Gadinti Sp. de Bolnavi Cronici Psihici Gadinţi, Sp. Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, Sp. Municipal Roman

31 0lt Sp. de Psihiatrie Cronici Schitu Greci Sp. Jud. Slatina, Sp. Orăşenesc Corabia

32 Prahova Sp. de Psihiatrie Voila Campina Sp. Jud. de Urgenţă Ploieşti - Secţia psihiatrie acuţi, Sp. Orăşenesc Băicoi

33 Satu Mare Sp. Jud. Satu Mare, Sp. Municipal Carei 34 Sibiu Sp. de Psihiatrie Gh. Preda Sp. Orăşenesc Agnita

35 Suceava Sp. de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc Sp. de Psihiatrie Cronici Siret

Sp. jud. de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou

36 Sălaj Sp. Jud. Sălaj-Zalău, Sp. Orăşenesc Simleul -Silvaniei

37 Teleorman Sp. de Psihiatrie Cronici Balaci Sp. de Psihiatrie Poroschia

38 Timiş Sp. de Psihiatrie si pentru Măsuri de Siguranţă Jebel, Sp. de Psihiatrie Gătaia

Sp. Clinic Jud. de Urgenţă Timişoara, Sp. Municipal Lugoj, Sp. Clinic Jud. de Urgenţă pentru Copii L. Turcanu

39 Tulcea Sp. Jud. de Urgenţă Tulcea

40 Vaslui Sp. de Psihiatrie Murgeni Sp. Jud. de Urgenţă Vaslui, Sp. Municipal de Adulţi Bârlad, Sp. de Copii Sf. Nicolae Bârlad, Sp. Municipal Huşi

41 Vâlcea Sp. de Psihiatrie Drăgoieşti Sp. Jud. de Urgenţă Vâlcea, Sp. Municipal Drăgăşani 42 Vrancea Sp. de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni Sp. Jud. de Urgenţă Sf. Pantelimon Focşani

Sursa datelor: http://www.ms.ro/fisiere/pagini_virtuale/110_143_ANEXA_Progrese_recente.doc 2. Servicii şi intervenţii destinate persoanelor care consumă droguri ilicite

Locaţie Unitatea Servicii oferite în toate unităţile medicale de profil, adulţi şi copii - testarea metaboliţilor stupefiantelor

Spitalele de urgenţă secţia ATI (toxicologie) servicii medicale - tratament de urgenţă

Bucureşti

Spitalul clinic de copii „Grigore Alexandrescu” – Secţia toxicologie Spitalul de Psihiatrie „Al. Obregia”- Secţia XVI, Secţia XVII şi Secţia de Neuropsihiatrie Infantilă Spitalul de psihiatrie „Dr. Constantin Gorgoş” Titan Centrul de evaluare şi tratament a toxicodependenţilor pentru tineri „Sfântul Stelian” Spitalul clinic de urgenţă Floreasca – Secţia ATI II toxicologie

Botoşani Spitalul de Psihiatrie Botoşani Braşov Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov

Cluj Spitalul clinic judeţean de urgenţă Cluj-Napoca

- asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti de opiacee - tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţă



90

Spitalul clinic de copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii Gorj Spitalul de psihiatrie Tg. Jiu Iaşi Spitalul clinic de psihiatrie Socola Timiş Spitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Jebel Ilfov Spitalul de psihiatrie „Domniţa Bălaşa”

Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca - secţia Toxicologie Bucureşti Spitalul Clinic de Copii „Grigore Alexandrescu” - Secţia Toxicologie

tratament supradoză

Laboratorul de Sănătate Mintală (LSM 4) Bucureşti

Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor pentru Tineri „Sf. Stelian”

- tratament de substituţie cu metadonă - suport psihologic de specialitate

Locaţie Unitatea Servicii oferite

Constanţa Spitalul clinic Palazu Mare Ilfov Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca - Secţia 4 psihiatrie Iaşi Spitalul clinic de psihiatrie Socola Mureş Sp. Cl. Jud. de Urgenţă Târgu Mureş

Sp. de Psihiatrie şi pt. Măsuri de Siguranţă Jebel, Sp. de Psihiatrie Gătaia

secţii de postcură

Timiş Centru de Diagnostic Medical dr. Golea servicii de laborator

Prahova Comunitatea Terapeutică de la Brebu (parteneriat public/privat)

centrul de postcură şi reabilitare psihosocială - psihoterapie individuala si de grup, ergoterapie, artterapie (pictura, sculptura), meloterapie-terapii de relaxare, jocuri in aer liber pe terenuri amenajate etc

C. Centre de asistenţă socială (de stat) locaţie Centru Servicii oferite

Azilul de noapte al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad adăpost de noapte al Serviciului Social din Primărie

servicii sociale

Bistriţa-Năsăud Centrul de Zi „Sfântul Pavel” asistenţă medicală, psihologică, juridică şi socială Braşov Centrul pentru Persoane fără adăpost servicii sociale, psihologice si asistenţă medicală primară

Dâmboviţa Centrul de Servicii Comunitare (Azilul de noapte) Târgovişte

Gorj Protoieria Târgu - Jiu I şi II sociale şi servicii de consiliere duhovnicească Parohiei Romano-Catolice din Miercurea Ciuc Consiliere individuală Harghita Centrul de Asistenţă Psihopedagogică consiliere psihologică Azilul de Noapte a Federaţiei Caritas a Diecezei Timişoara

cazare temporară şi de urgenţă, cantină socială, asistenţă medicală primară, consiliere psiho-socială

Centrul de Resurse Educaţionale pentru Adulţi consiliere socială Timiş Institutul de Terapie Familială si Practică Sistemică „Areopagus”

consiliere şi psihoterapie individuală, consiliere şi psihoterapie de familie

Satu Mare Adăpostul de noapte servicii sociale Sibiu Azil de noapte Sibiu si Mediaş servicii sociale

D. Organizaţii neguvernamentale

locaţie ONG Servicii oferite toate judeţele Crucea Roşie Sociale (se acordă numai ajutoare materiale )

22 de judeţe

Alcoolici Anonimi Grup de support (autoajutor)

Bucureşti Salvaţi Copiii - consiliere psihologică - psihoterapie individuală, de grup şi de familie



91

Asociaţia ADOLESCENTUL

- help line - informare şi consiliere antidrog - asistenţă psihologică, asistenţă socială - prevenire în grupuri de risc - schimb seringi şi distribuire prezervative

Asociaţia Romana Antidrog - consiliere pentru părinţi şi consumatori - distribuire materiale preventive şi informative, infoline

ALIAT (Alianţa de Luptă Împotriva Alcoolis-mului şi Toxicomaniei)- Centrul ,,Risc minim"

- schimb de seringi, distribure materiale igienico-sanitare - consiliere psihologică

Open Doors

- schimb de seringi şi furnizarea altor echipamente sterile, - asistenţă specializată pentru cazurile care prezintă leziuni - informare despre injectarea fără riscuri - testare pentru HIV, HBV si HCV - vaccinare împotriva hepatitelor A si B - consiliere psihologică

ARAS (Asociaţia Română Anti SIDA)

- schimb de seringi şi furnizarea altor echipamente sterile, - testare pentru HIV, HBV si HCV, sifilis - referinţe către servicii medicale şi sociale - distribuire materiale informative, prezervative

Asociaţia pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog - România

- înfiinţarea unor servicii integrate de asistenţă destinate consumatorilor şi consumatorilor dependenţi de droguri - centre de consiliere antidrog(în judeţele: Argeş, Bacău, Caraş - Severin, Giurgiu, Harghita, Sibiu, Tulcea) - centre rezidenţiale de tip comunitate terapeutică postcură (Judeţul Timiş –Municipiul Timişoara, Judeţul Olt – Localitatea Sâmbureşti, Judeţul Prahova – Municipiul Ploieşti, Judeţul Constanţa – Municipiul Constanţa, Judeţ Galaţi – Municipiul Galaţi, Judeţul Iaşi – Municipiul Iaşi, Judeţul Mureş – Municipiul Târgu Mureş, Judeţul Maramureş – Municipiul Baia – Mare)

Fundaţia de Îngrijiri Comunitare (FIC) - tratament post-cura (consiliere şi psihoterapie individuală şi de grup pentru tinerii dependenţi de droguri; consiliere familială; terapie medicală); - servicii de reintegrare socială - centru de zi (grupuri de suport, grupuri de structurare a timpului, terapie individuală şi de grup, consiliere pentru părinţi, consiliere şi orientare vocaţională, activităţi artistice si sportiv-recreative, terapie ocupaţională, în vederea facilitării reinserţiei sociale)

Teen Challenge Romania interviuri centru recuperare

dezvoltarea unei comunităţi terapeutice creştine postcură - Grădiştea, jud. Ilfov dezvoltarea de programe de prevenire adresate tinerilor aflaţi în nevoie

Asociaţia SamusocialdinRomânia îngrijire şi consiliere adăpostire de urgenţă

Alba “Filantropia” din cadrul biserici din Alba Iulia Grup de suport persoanele dependente de alcool Fundaţia Hospice Casa Speranţei sociale, medicale , consiliere pastorală

Braşov Asociaţia Centrul Vietii Noi centrul de zi:servicii sociale, activităţi educative

Cluj Prison Felowship România

Centrul Creştin pentru Persoane fără Adăpost (rezolvarea problematicii actuale a persoanelor fără adăpost). Azilul de Noapte Ruchama (asigurarea unui loc de dormit peste noapte pentru persoanele fără adăpost din Cluj-Napoca şi reintegrarea socială a acestora).

Gorj Asociaţia „Vasiliada” medicale, psihologice, sociale, de consiliere duhovnicească

Constanţa Asociaţia Stay Alive - outreach - schimb de seringi - consiliere psihologică

Sibiu Asociaţia Crucea Albastră - tratament postcură comunitate terapeutică pentru consumatorii de droguri, inclusiv alcool, la Şura Mică (pt. bărbaţi) ) şi la Vurpăr (pt. femei)

Timiş Asociaţia TIMISIENSIS XXI - outreach - schimb de seringi - informare, hotline



92

Dolj

Asociaţia de Îngrijiri Comunitare "Helios" Craiova centru de tip comunitate terapeutică postcură

Harghita Fundaţia Casa Lazarus Servicii sociale

Prahova Fundaţia România-Civică-Culturală-Umanitară a Mileniului III Florentina - Ploieşti

Comunitate terapeutică post-cură de la Plopu Centrul de consiliere Ploieşti. cantină socială şi Centru de sănătate - Plopeni

Mureş Fundaţia "Bonus Pastor" programe terapeutice având ca scop reducerea simptomatologiei tulburărilor asociate consumului si programe de reabilitare psiho-socială şi de prevenire a recăderilor

Tulcea Asociaţia Mâini Întinse Servicii sociale cu caracter primar

E. Cabinete individuale (private) locaţie Servicii oferite

Harghita consiliere psihologică Suceava servicii psihologice (semiprivat - contract cu Casa de Asigurări)

cabinet privat de psihiatrie cabinete private de psihiatrie

Evaluarea calit ăţ ii şi accesibilit ăţ ii ţeaua na ional ... servicii 2008.pdf · Proiectul...

Documents

Transcript of Evaluarea calit ăţ ii şi accesibilit ăţ ii ţeaua na ional ... servicii 2008.pdf · Proiectul...