EVALUAREA ANGAJATILOR CI CIM SUSPENDAT

Intrebare: In regulamentul intern s-a stabilit ca evaluarea angajatilor se va face anual fara a mentiona o anumita data. Angajatorul vrea ca evaluarea sa fie facuta in luna mai 2012. Pot fi evaluati si angajatii care momentan au contractul de munca suspendat?

Raspuns: Potrivit art. 49 alin. (2) din Codul muncii suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. Iar, in conformitate cu art. 49 alin. (6) din Codul muncii in cazul suspendarii contractului individual de munca, se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept.

Totodata, salariatului ii revine obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca (art. 39 alin. (2) lit. c) din Codul muncii ). Iar, potrivit art. 242 lit. i) din Codul muncii regulamentul intern cuprinde si criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.

Astfel, nu exista o prevedere expresa care sa stabileasca posibilitatea sau imposibilitatea evaluarii profesionale a salariatilor a caror contract individual de munca este suspendat la momentul la care angajatorul a stabilit efectuarea acesteia. Cu toate acestea, avand in vedere faptul ca evaluarea profesionala este efectuata in executarea contractului individual de munca (asa cum reiese din prevederile Codului muncii mentionate mai sus) si ca potrivit art. 46 alin. (6) din Codul muncii se suspenda toate termenele care au legatura cu executarea contractului individual de munca, apreciem ca pentru salariatii al caror contract individual de munca este suspendat, termenul de efectuare a evaluarii se suspenda corespunzator.

"Decizii privind firma"Este obligatoriu sa ma consult cu angajatii in ceea ce priveste deciziile privind activitatea din firma?

 Consultant Gratiela Petrescu a raspuns la intrebare la 17 Iun. 2011 Legea nr. 467 din 12 decembrie 2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor, la art 5, prevede :1Angajatorii au obligatia sa informeze si sa consulte reprezentantii angajatilor, potrivit legislatiei în vigoare, cu privire la:aevolutia recenta si evolutia probabila a activitatilor si situatiei economice a întreprinderii;bsituatia, structura si evolutia probabila a ocuparii fortei de munca în cadrul întreprinderii, precum si cu privire la eventualele masuri de anticipare avute în vedere, în special atunci când exista o amenintare la adresa locurilor de munca;cdeciziile care pot duce la modificari importante în organizarea muncii, în relatiile contractuale sau în raporturile de munca, inclusiv cele vizate de legislatia româna privind procedurile specifice de informare si consultare în cazul concedierilor colective si al protectiei drepturilor angajatilor, în cazul transferului întreprinderii.2Informarea se face într-un moment, într-un mod si cu un continut corespunzatoare, pentru a permite reprezentantilor angajatilor sa examineze problema în mod adecvat si sa pregateasca, daca este cazul, consultarea.3Consultarea are loc:aîntr-un moment, într-un mod si cu un continut corespunzatoare, pentru a permite reprezentantilor angajatilor sa examineze problema în mod adecvat si sa elaboreze un punct de vedere;bla un nivel relevant de reprezentare a conducerii si a reprezentantilor angajatilor, în functie de subiectul discutat;cpe baza informatiilor furnizate de angajator, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. e si a punctului de vedere pe care reprezentantii angajatilor au dreptul sa îl formuleze;dastfel încât sa permita reprezentantilor angajatilor sa se întâlneasca cu angajatorul si sa obtina un raspuns motivat la orice punct de vedere pe care îl pot formula;eîn vederea negocierii unui acord privind deciziile care se încadreaza în obligatiile angajatorului, prevazute la alin. 1 lit. c.Nerespecatarea acestora constituie contraventie, conform Art. 9

Model incetare CIM ca urmare constatarii nulitatii    

............................................................................................ Adresa ..................................................................................................Inregistrata la Registrul Comertului din ...... sub nr. J.../...../.....C.U.I. ....................................................................................................Telefon: ......................................./Fax: ..............................................

Decizie DE INCETARE DE DREPT A CIM ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca

Decizia nr. ............din data de ..................

Avand in vedere hotararea judecatoreasca definitiva prin care este constata nulitatea absoluta1 a contractului individual de munca al salariatului/salariatei ................................................, ii inceteaza de drept contractul individual de munca,

In temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata;

Presedintele/Rectorul/Directorul General/Directorul .........2, numit prin ......... nr. ..../......a ....... ;

DECIDE:

Art. 1. – Incepand cu data de ..........., D-nei/lui ........., avand functia de ....... in cadrul ......... ii inceteaza contractul individual de munca inregistrat cu nr. .... /........, ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului prin hotararea judecatoreasca definitiva nr. ............... din data .......... / ...................... .

Art. 2. – Prezenta decizie poate fi contestata in termen de 45 de zile, la Tribunalul .......3.

Art. 3. – Compartimentul Resurse Umane si Contabilitate vor aduce la indeplinire prevederile prezentei decizii.

REPREZENTANTII LEGALI ANGAJATOR4,.....................L.S.

Note:

1 Contractul de munca inceteaza ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului, de la data la care nulitatea a fost constata prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva.Nulitatea reprezinta sanctiunea care lipseste de efecte juridice un contract de munca incheiat cu nerespectarea prevederilor legale. In functie de modul de valorificare, nulitatea poate fi:- judiciara, cand intervine prin hotarare judecatoreasca, sau- amiabila, cand intervine prin acordul de vointa al partilor.Codul muncii consacra atat posibilitatea anularii contractului prin hotarare judecatoreasca, cat si prin acordul partilor (art. 57 alin. (6)).Momentul incetarii contractului de munca este cel al ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, in cazul nulitatii judiciare, respectiv al acordului de vointa al partilor, in cazul nulitatii amiabile.2 Denumirea angajatorului si a reprezentantului legal.3 Tribunalul in circumscriptia caruia domiciliaza salariatul/salariata. De exemplu, Tribunalul Municipiului Bucuresti – Sectia a VIII-a Litigii de munca si asigurari sociale.4 Potrivit regulilor specifice angajatorului. De exemplu: Director General, Director Economic, precum si Şef Resurse Umane si aviz juridic.

Poate fi concediata salariata revenita din CCC?

Intrebare: O salaraita intra in concediu de crestere a copilului pana la varsta de doi ani la data de 10.07.2010. Pe perioada suspendarii contractului societatea angajeaza o alta persoana cu contract de munca pe durata determinata (inlocuire). Datorita eficientizarii proceselor in departament si a reducerii de personal, noua persoana angajata pe perioada determinata primeste mai multe sarcini. In data de 01.05.2012, in baza unui referat, acestei persoane i se definitiveaza contractul individual de munca. Intrebarea mai este daca la data de 10.07.2012, odata cu revenirea salaraitei din concediu crestere copil, am dreptul sa o concediez in baza art. 65 (1) - desfiintare loc de munca?

Raspuns: Pentru persoanele care au nascut inainte de 1 ianuarie 2011, drepturile de care beneficiaza sunt reglementate de OUG 148/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 7/2007, acte normative in care nu este prevazuta interdictia desfacerii contractului individual de munca, o anumita perioada de la revenirea definitiva a salariatei la locul de munca, pentru motive ce nu tin de persoana salariatului dupa revenirea in unitate din concedi crestere copil.

Dupa expirarea concediului pentru cresterea copilului salariata trebuie sa se reintoarca la munca. La reluarea activitatii dupa revenirea salariatei din CCC angajatorul este obligat sa reintegreze salariata pe acelasi post detinut anterior suspendarii CIM, emitandu-se in acest sens decizia de incetare a suspendarii CIM si inregistrandu-se in registrul electronic de evidenta a salariatilor (ReviSal) incetarea suspendarii CIM.Dispozitiile art. 65 alin. (1) Codul muncii republicat, reglementeaza posibilitatea incetarii contractului individual de munca din motive ce nu tin de persoana salariatului determinata de desfiintarea locului de munca, iar alin. (2) al acestui articol specifica ca desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Sarcina dovedirii acestor imprejurari revine angajatorului.

Salariatii concediati in temeiul art. 65 din Codul muncii , republicat, au dreptul la o perioada de preaviz ce nu poate fi mai mica de 20 de zile lucratoare, asa incat veti putea concedia persoana dupa acordarea efectiva a preavizului.

Data aparitiei: 17 Mai 2012

Se acorda clauza de mobilitate angajatilor fara loc fix de munca?

Potrivit art 17 alin. (3) lit. b) din Codul muncii persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri. Iar alin. (4) din art. 17 din Codul muncii stipuleaza ca elementele din informarea prevazuta la alin. (3) (inclusiv elementul privind locul de munca enuntat mai sus, trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.

Totodata, art. 25 din Codul muncii prevede ca prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura. Iar cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

Asadar, contractul individual de munca trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu locul de munca al salariatului iar in cazul in care acest loc de munca nu este fix sa cuprinda posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri. Iar mentionarea in contractul individual de munca a posibilitatii ca salariatul sa munceasca in diverse locuri reprezinta clauza de mobilitate si se face cu respectarea prevederilor art. 25 din Codul muncii .

Data aparitiei: 14 Mai 2012

Calculul sporurilor intr-o institutie bugetara

IntrebareConform Ordinului nr. 4277 din 13 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, rezultatul obtinut in urma calculelor se va rotunji din leu in leu in favoarea salariatului, conform art. 10 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010.

Cum se rotunjesc sporurile aflate in fara salariului de baza?Exemplu: un spor de conditii periculoase sau vatamatoare, in valoare de 10%, valoare inainte de diminuarea cu 25% = 65 lei. Calcul: 65 x 75% (diminuare cu 25%) x 115% (majorare cu 15%) si rotunjire normala acum sau la final? Sau 65 x 75%, rotunjire normala, apoi rezultatul x 115% si rotunjire (normala) din nou? Intre cele doua moduri de calcul pot apare diferente de pana la 1 sau 2 lei...

Se rotunjeste dupa fiecare etapa de calcul sau doar la sfarsit?

Solutia specialistuluiAstel cum stabileste art. 1 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, incepand cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare, astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majoreaza cu 15%, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.Asadar, incepand cu 1 ianuarie 2011, se majoreaza cu 15 % cuantumul sporurilor astfel cum au fost acordate personalului platit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. De aceea, apreciem ca la stabilirea sporului ce se acorda incepand cu luna ianuarie 2011 se va utiliza sporul acordat pentru luna octombrie 2010, astfel cum a fost acordat (rotunjit).

Aceast spor (rotunjit) se majoreaza cu 15% iar valoarea astfel obtinuta se rotunjeste.Norma metodologica pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice cuprinde exemple de calcul in vederea stabilirii drepturilor salariale pentru personalul platit din fonduri publice, incepand cu 1 ianuarie 2011, in sectiunea II „Stabilirea salariilor lunare brute in anul 2011”.

Redam in continuare unul dintre aceste exemple care prevede modul de determinare a salariului de baza, cuantumului sporurilor si salariului brut:

„C. In situatia in care salariul de baza detinut de o persoana in luna iunie 2010 era de 647 lei si aceasta persoana beneficia de un spor pentru conditii de munca de 65 lei, salariul de baza, cuantumul sporurilor si salariul brut vor fi determinate dupa cum urmeaza:

Anul 2010:S = 647 lei (iunie 2010)Spor(iunie 2010) = 65 leiSalariul brut = 647 + 65 = 712 lei (iunie 2010)S1 = 647 * (1 - 25%) = 486 lei (iulie-decembrie 2010)Spor(iulie-decembrie 2010) = 65 * (1 - 25%) = 49 leiSalariul brut = 486 + 49 = 535 lei (iulie-decembrie 2010)Salariul brut recalculat pentru iulie-decembrie 2010 in temeiul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificarile si completarile ulterioare, devine 600 lei.

In aceasta situatie, salariul de baza recalculat pentru iulie-decembrie 2010 = 600 - 49[Spor (iulie-decembrie 2010)] = 551 lei.

Anul 2011:Salariul brut ianuarie 2011 = salariul brut recalculat pentru iulie-decembrie 2010 * (1 + 15%) = 600 *(1 + 15%) = 690 leiS2 = 551 * (1 + 15%) = 634 lei (incepand cu ianuarie 2011)

In aceasta situatie, salariul de baza S2 va fi de 670 lei, astfel incat sa se respecte nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata stabilit conform Hotararii Guvernului nr. 1.193/2010 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.Spor(ianuarie 2011) = 49 * (1 + 15%) = 56 leiPentru respectarea prevederilor art. 16 din Legea nr. 285/2010, cuantumul sporului posibil de acordat se determina astfel:

Spor (ianuarie 2011 recalculat) = 690 - 670 = 20 lei”

Regulamentul Intern nu se negociaza cu salariatii

Problema: Daca in iunie 2011 la nivel de unitate a fost negociat un Regulament de Ordine Interioara, angajatorul are obligatia de a renegocia Regulamentul anul acesta?  Mentionez ca anul acesta expira contractul colectiv de munca la nivel de unitate. Are importanta acest lucru, este obligatorie renegocierea lui?

Raspunsul specialistului: Regulamentul intern este un act juridic al angajatorului, elaborat cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, prin care se stabilesc o serie de reguli, in principal disciplinare, aplicabile la locul de munca. Notiunea folosita anterior actualului Cod al muncii era aceea de regulament de ordine interioara.

Regulamentul intern este obligatoriu pentru toti participantii la raporturile de munca ce se deruleaza in unitatea respectiva. Astfel, prevederile lui se aplica:- salariatilor proprii;- salariatilor detasati in unitatea respectiva;- salariatilor care se afla in delegatie in unitatea respectiva;- ucenicilor, care lucreaza in temeiul unui contract de ucenicie;- insusi angajatorului care l-a elaborat.

Regulamentul intern produce efecte obligatorii. Trebuie amintit ca, intre obligatiile principale ale salariatului, prevazute in art. 39 alin. (2) din Codul muncii , se numara si aceea de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca (lit. c). Nerespectarea oricareia dintre prevederile regulamentului intern atrage raspunderea disciplinara a salariatului. Dispozitiile regulamentului intern pot intemeia decizia de sanctionare.

Trebuie aratat ca regulamentul intern produce efecte asupra tuturor categoriilor de personal din unitate. Potrivit art. 259 din Codul muncii regulamentul intern se aduce la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului si isi produce efectele fata de salariati din momentul incunostintarii acestora. Potrivit art. 257 din Codul muncii regulamentul intern se intocmeste de catre angajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Mai mult, art. 226 din Codul muncii, referindu-se la atributiile reprezentantilor salariatilor, prevede ca acestia au, intre altele, dreptul sa participe la elaborarea regulamentului intern.

Asadar, desi regulamentul intern este un act juridic al angajatorului, elaborarea acestuia presupune luarea in considerare si a solicitarilor salariatilor. In elaborarea regulamentului intern, angajatorul are obligatia de consultare a sindicatului, respectiv a reprezentatilor salariatilor (art. 257 din Codul muncii).

Dupa ce regulamentul intern a fost elaborat, angajatorul are obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul acestuia. Ori de cate ori un nou salariat este angajat, angajatorul are obligatia de a-i aduce la cunostinta prevederile regulamentului intern aplicabil si orice modificare a regulamentului intern va putea produce efecte numai dupa ce a fost epuizata din nou procedura de informare a salariatilor. Prin urmare regulamentul intern este un act juridic al angajatorului elaborat cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, prin care se stabilesc o serie de reguli, in principal disciplinare, aplicabile la locul de munca. Regulile difera de la o unitate la alta in functie de cum au fost statuate. Regulamentul intern, spre deosebire de contractul colectiv de munca, nu se negociaza cu salariatii.

Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre patron sau organizatia patronala pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se

stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca. Asadar, in timp ce regulamentul intern este un act unilateral al angajatorului, contractul colectiv de munca este o intelegere bilaterala intre acesta si salariati. Fireste, si la elaborarea regulamentului intern salariatii, organizati sau nu in sindicat, vor fi consultati, dar, ca act juridic, regulamentul intern ii apartine angajatorului.

Dupa cum vom vedea in multe randuri Codul muncii prevede posibilitatea ca o anumita clauza sa fie cuprinsa fie in contractul colectiv de munca fie in regulamentul intern. Precizam inca de pe acum ca angajatorul are intotdeauna interesul de a reglementa cat mai multe aspecte prin Regulamentul intern, tocmai pentru ca acesta este actul sau unilateral. Regulamentul intern, spre deosebire de contractul colectiv de munca, nu se negociaza cu salariatii.Pentru detalii, click aiciProblema: Daca salariatul, invocand nelegalitatea unei prevederi din regulamentul intern, introduce direct actiune in instanta, fara a mai epuiza procedura prealabila a sesizarii angajatorului, actiunea va putea fi admisa? Sau daca nu sesizeaza mai intai angajatorul, in conditiile art. 261 alin. (1) din Codul muncii, salariatul nu poate trece la contestarea in instanta a prevederii respective?Raspunsul specialistului: In literatura juridica si in practica se considera ca nimic nu ii poate interzice salariatului accesul la instanta, chiar daca nu a epuizat procedura preliminara. Altfel spus, salariatul s-ar putea adresa instantei (cu succes), chiar daca nu a sesizat angajatorul mai intai, cu privire la presupusa nelegalitate a unei prevederi din regulamentul intern.Aceasta solutie, oarecum surprinzatoare in conditiile in care art. 261 alin. (1) din Codul muncii pare a prevedea obligativitatea procedurii preliminare de contestare a regulamentului intern, se bazeaza pe dispozitiile art. 21 alin. (4) din Constitutie. Potrivit textului constitutional, „jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite”. Daca am considera ca procedura preliminara, respectiv sesizarea angajatorului cu privire la nelegalitatea prevederii din regulamentul intern, prealabil actiunii in instanta, este o etapa necesara pentru a introduce actiunea in instanta, am admite ca exista o jurisdictie speciala obligatorie. Or, aceasta nu ar fi constitutional.De aceea, chiar daca salariatul nu v-a sesizat in mod direct si imediat cu privire la nelegalitatea unei prevederi din regulamentul intern, nu veti putea folosi aceasta omisiune in instanta, in cazul unui proces.

Evaluarea salariatilor: CCM vs regulament intern

In cadrul unei societati exista neintelegeri cu privire la documentul in care trebuie incluse Criterii de evaluare si procedura de evaluare, respectiv in Contractul colectiv de munca la nivel de unitate (avand in vedere prevederile art. 61 lit. d) din Codul muncii ) sau in Regulamentul Intern (in baza prevederilor art. 242 din Codul muncii ). In ceea ce priveste includerea in contractul individual de munca, a criteriilor de evaluare acest lucru este clar stabilit de modelul cadru al CIM aprobat prin Ordinul 64/2003 si modificat prin Ordinul nr.1616/2011.

Raspuns:

Art. 61 lit. d) din Codul muncii, republicat, prevede ca angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.

Potrivit art. 63 alin. (2) din cod, concedierea salariatului pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin regulamentul intern.Asadar, procedura de evaluare a salariatilor in caz de concediere pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) este stabilita prin contractul colectiv de munca aplicabil daca un asemenea contract exista, iar numai in lipsa unui astfel de contract colectiv aplicabil prin regulamentul intern intocmit la nivelul angajatorului.

Daca stam sa ne aducem aminte, o astfel de procedura pentru concedierea salariatilor pentru motive de necorespundere profesionala era stabilita prin art. 77 din CCMUN pe anii 2007-2010.Referitor la criteriile de evaluare, nu se prevede stabilirea acestora prin negociere colectiva. Desi legea nu prevede in mod expres obligatia includerii in contractul colectiv de munca a criteriilor de evaluare a activitatii salariatilor, instituind in acest sens dreptul angajatorului in stabilirea acestor criterii prin regulamentul intern, apreciem ca aceasta nu impiedica negocierea de catre reprezentantii partilor la negocierea colectiva a unor astfel de criterii si includerea lor in contractul colectiv, situatie in care in baza vointei angajatorului de a negocia aceste criterii cu reprezentantii  celeilalte parti a contractului colectiv de munca aceleasi criterii vor trebui incluse si in regulamentul intern.

In ceea ce priveste regulamentul intern, potrivit art. 242 din Codul muncii , republicat, regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:

a)reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;b)reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;c)drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;d)procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;e)reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;f)abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;g)reguli referitoare la procedura disciplinara;h)modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;i)criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.

Asadar, Legea 40/2011 completeaza gama prevederilor minime obligatorii ce trebuie sa se regaseasca in regulamentul intern in sensul ca in cuprinsul regulamentului se vor regasi obligatoriu si dispozitii privind criteriile si

procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.In toate cazurile insa, procedura de evaluare obligatorie pentru concedierea salariatilor pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) (necorespundere profesionala) va fi stabilita prin contractul colectiv de munca aplicabil, iar numai daca un astfel de contract de munca aplicabil (astfel cum sunt reglementate la acest moment prin Legea 62/2011 a dialogului social: CCM la nivel de unitate, CCM la nivel de grup de unitati, CCM la nivel de sector de activitate) nu exista, aceasta procedura va putea fi reglementata exclusiv prin regulamentul intern intocmit la nivelul angajatorului.

In speta prezentata, cum un astfel de CCM aplicabil exista, respectiv CCM la nivel de unitate, concedierea salariatilor pentru necorespundere profesionala va putea fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca. Intr-o astfel de situatie in regulamentul intern nu se va putea mentiona o alta procedura de evaluare pentru situatia concedierii pentru necorespundere profesionala decat cea negociata de reprezentantii partilor la negocierea CCM.

Data aparitiei: 02 Mai 2012

Contractul de adaptare profesionala

IntrebareEste precizat in legislatie perioada maxima in care angajatul nu poate avea initiativa incetarii contractului de munca dupa un curs sau o perioada de formare profesionala? De asemenea daca este vorba despre adaptare profesionala cat se poate stabili cunatumul maxim al sumei pe care angajatul o datoreaza angajatorului in cazul in care pleaca inainte de termenul stabilit. Altfel spus, aceasta suma poate fi egala cu salariul si alte drepturi primite de salariat timp de un an, perioada in care a fost instruit 100% din timpul de lucru?

Solutia specialistuluiPotrivit dispozitiilor art. 198 alin. (1) din Codul muncii, salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 197 alin. (1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada stabilita prin act aditional.

Anterior modificarii Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, initiativa denuntarii contractului de munca era interzisa pe o perioada de 3 ani de la absolvirea cursului sau efectuarea stagiului. In prezent, termenul inauntrul caruia opereaza interdictia se stabileste prin act aditional la contractul individual de munca.

Conform art. 201 alin. (1) din Codul muncii, contractul de adaptare profesionala se incheie in vederea adaptarii salariatilor debutanti la o functie noua, la un loc de munca nou sau in cadrul unui colectiv nou iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol acest contract se incheie o data cu incheierea contractului individual de munca sau, dupa caz, la debutul salariatului in functia noua, la locul de munca nou sau in colectivul nou, in conditiile legii.

Asadar, contractul de adaptare profesionala constituie un accesoriu la contractul individual de munca. Salariatul a prestat munca in baza contractului individual de munca, astfel incat, are dreptul la remunerarea acesteia.  

Contractul individual de munca este un contract cu executare succesiva, esalonata in timp, fapt pentru care incetarea acestuia produce efecte numai pentru viitor nu si pentru trecut.In consecinta, apreciem ca nu exista temei pentru restituirea de catre salariatul care a incheiat un contract de adaptare profesionala a drepturilor salariale cuvenite pentru munca prestata in baza contractului individual de munca.

Totodata, modul in care este reglementat contractul de adaptare profesionala, ne indreptateste sa consideram ca adaptarea profesionala a salariatului nu presupune efectuarea unor cheltuieli de catre angajator.

Astfel, art. 203 din Codul muncii stabileste ca formarea profesionala la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de catre un formator numit de angajator dintre salariatii calificati, cu o experienta profesionala de cel putin 2 ani in domeniul in care urmeaza sa se realizeze formarea profesionala  iar  exercitarea activitatii de formare profesionala se include in programul normal de lucru al formatorului.

Prin urmare, in cadrul contractului de adaptare profesionala formatorul este un salariat calificat iar exercitarea activitatii de formare profesionala se realizeaza in cadrul programului normal de lucru. Asa fiind, formatorul isi desfasoara propria activitate in cadrul careia il formeaza profesional pe salariatul care a incheiat contractul de adaptare profesionala, nefiind platit cu un salariu separat pentru activitatea de formare profesionala.

Data aparitiei: 09 Mai 2012

HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, precum si al art. 34 alin. (7) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicata, Guvernul Romaniei adopta

prezenta hotarare.

Art. 1

Prezenta hotarare stabileste metodologia de intocmire si completare a registrului general de evidenta a salariatilor, denumit in continuare registru, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu acesta.

Art. 2

(1) Incadrarea in munca a unei persoane se realizeaza, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, numai prin incheierea unui contract individual de munca, in temeiul caruia persoana fizica, in calitate de salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. (2) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta si transmite la inspectoratul teritorial de munca un registru general de evidenta a salariatilor si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora. (3) Angajatorii care au infiintat sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, carora le-au delegat competenta incadrarii personalului prin incheierea de contracte individuale de munca, pot delega acestora si competenta infiintarii registrului. (4) Au obligatia de a infiinta si transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca si misiunile diplomatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, respectiv, dupa caz, institutele culturale si reprezentantele comerciale si economice ale altor state in Romania, pentru personalul angajat local care are cetatenia romana sau resedinta permanenta in Romania. (5) Completarea si transmiterea registrului se fac de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator. (6) Angajatorii pot contracta serviciul de completare si transmitere a registrului prin incheierea, cu respectarea dispozitiilor art. 20 alin. (5) din Legea nr. 677/2001 pentru

protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, de contracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de munca, care isi desfasoara activitatea in conditiile prevederilor legale in vigoare. (7) Prestatorii prevazuti la alin. (6) nu pot subcontracta, la randul lor, serviciile de completare si transmitere a registrului incredintate de angajator. (8) In situatia prevazuta la alin. (6), angajatorul are obligatia informarii, in scris, a inspectoratului teritorial de munca despre incheierea contractului de prestari servicii. (9) Contractarea serviciului de completare si transmitere a registrului nu exonereaza angajatorul de obligatiile stabilite de prezentul act normativ. (10) Angajatorii/prestatorii care opereaza efectiv in registru au obligatia sa prelucreze datele cu caracter personal ale salariatilor angajatorilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. (11) Procedura si actele pe care angajatorii sunt obligati sa le prezinte la inspectoratul teritorial de munca pentru obtinerea parolei se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.

Art. 3

(1) Registrul se intocmeste in forma electronica. (2) Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:

a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal , CNP, cetatenia si tara de provenienta , Uniunea Europeana, UE, non-UE, Spatiul Economic European \ SEE; b) data angajarii; c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea; d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative; e) tipul contractului individual de munca; f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia; g) salariul, sporurile si cuantumul acestora; h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale; i) data incetarii contractului individual de munca.

Art. 4

(1) Completarea, respectiv inregistrarea in registru a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) se face dupa cum urmeaza: a) la angajarea fiecarui salariat, elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza; b) elementul prevazut la art. 3 alin. (2) lit. g) se completeaza si pentru contractele individuale de munca deja inregistrate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari; c) elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. h) se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii; d) elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. i) se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca; e) pentru salariatii detasati, angajatorul de baza completeaza perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea, anterior inceperii detasarii.

(2) Orice modificare a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)-g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare prevazut la art. 17 alin. (5) din Legea nr. 53/2003, republicata. Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora.

(3) Orice corectie a erorilor survenite in completarea registrului se face la data la care angajatorul a luat cunostinta de acestea.

Art. 5

(1) Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic, prin utilizarea uneia dintre urmatoarele modalitati:

a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;

b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica; c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format

electronic, insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator. d)

(2) Evidenta registrelor, respectiv a datelor cuprinse in acestea, transmise de angajatori/prestatori de servicii, se tine intr-o baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii. (3) Procedura privind transmiterea registrului in format electronic se stabileste prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, dupa adoptarea solutiei tehnice a registrului in format electronic si in functie de aceasta.

Art. 6

(1) Angajatorii sau, dupa caz, prestatorii de servicii au obligatia de a completa si transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au angajatorii sediul sau domiciliul, dupa caz, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat, cu obligatia completarii acestuia conform art. 3.

(2) Unitatile fara personalitate juridica care au competenta infiintarii registrului au obligatia de a completa elementele contractului individual de munca conform art. 3 si de a transmite registrul, in termenele prevazute la art. 4, la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea, cu indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta hotarare.

Art. 7

Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica, care au delegata competenta infiintarii registrului.

Art. 8

(1) Angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati, de a-l pastra in bune conditii la sediu, precum si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora. (2) Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente: actele necesare angajarii, contractul individual de munca, actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca, acte de studii/certificate de calificare, precum si orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru. (3) La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat angajatorul este obligat sa ii elibereze acestuia:

a) copii ale documentelor existente in dosarul personal; b) copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind inscrierile referitoare la persoana sa si/sau un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din registrul general de evidenta si din dosarul personal, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii. (4) Documentele sunt eliberate in copie certificata de reprezentantul legal al

angajatorului sau de persoana imputernicita de angajator pentru conformitate cu originalul. (5) Registrul electronic si dosarele personale ale fiecarui salariat se vor pastra in conditii care sa asigure securitatea datelor, precum si pastrarea lor indelungata si corespunzatoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Angajatorul raspunde pentru asigurarea acestor conditii, precum si pentru orice prejudiciu produs salariatului, sau oricarei alte persoane fizice sau juridice, prin incalcarea acestor obligatii.

(6) In masura in care, din motive obiective, angajatorul se afla in imposibilitatea de a elibera documentele prevazute la alin. (3), salariatul sau fostul salariat poate solicita inspectoratului teritorial de munca din raza caruia angajatorul isi desfasoara activitatea eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte elementele continute in registru, astfel cum a fost intocmit si transmis de catre angajator. Inspectoratul teritorial de munca in cauza elibereaza documentul, in baza registrului electronic transmis de angajator, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.

Art. 9

(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte savarsite de angajatori, persoane fizice sau juridice: a) netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de munca prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g), cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza; b) refuzul de a pune la dispozitie inspectorului de munca registrul in format electronic, precum si dosarul personal al salariatilor; c) necompletarea elementelor contractului individual de munca conform art. 3, respectiv netransmiterea registrului in termenele prevazute la art. 4; d) completarea registrului de catre alte persoane decat cele prevazute la art. 2 alin. (5) sau alin. (6); e) completarea registrului cu date eronate sau incomplete; f) alterarea sau stergerea datelor din registru, precum si interventia neautorizata asupra aplicatiei informatice a registrului. g) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (8) privind informarea inspectoratelor teritoriale de munca cu privire la prestatorii de servicii; h) refuzul angajatorului de a elibera copii dupa documentele prevazute la art. 8 alin. (3), solicitate de catre salariat; i) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (7); j) nerespectarea prevederilor art. 7.

(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cea prevazuta la lit. a), cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana primita la munca fara transmiterea la inspectoratul teritorial de munca a registrului completat cu toate elementele contractului individual de munca, fara ca amenda totala cumulata sa depaseasca suma de 50.000 lei;

b) cele prevazute la lit. b)-c), cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei; c) cea prevazuta la lit. d)-f) si i) cu amenda de la 3.500 lei la 5.000 lei; d) cea prevazuta la lit. g) cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei; e) cea prevazuta la lit. h) si j) cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca. (4) Contravenientul poate achita in cel mult 48 de ore jumatate din minimul amenzii contraventionale prevazute la alin. (2) lit. b)-e). (5) Aplicarea contraventiilor si sanctiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se face cu respectarea: a) art. 22 din Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice, respectiv ale art. 31 din Conventia de la Viena privind relatiile consulare referitoare la inviolabilitatea localurilor misiunilor diplomatice, respectiv ale oficiilor consulare;

b) art. 31 din Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice, respectiv ale art. 43 din Conventia de la Viena privind relatiile consulare referitoare la imunitatea de jurisdictie a agentilor diplomatici, respectiv a agentilor consulari.

Art. 10

Prevederile art. 9 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 11

(1) Inspectia Muncii adopta solutia tehnica privind registrul in forma electronica si aplicatia informatica pentru completarea si transmiterea registrului de catre angajatori. (2) Inspectoratul teritorial de munca distribuie aplicatia informatica angajatorilor care au obligatia de a infiinta si transmite registrul.

Art. 12

(1) Inspectia Muncii asigura accesul autoritatilor si institutiilor publice la datele din registru, pe baza unor aplicatii de interogare specifice, cu asigurarea masurilor de protectie a datelor cu caracter personal. Conditiile, procedura de lucru si limitele accesului la informatii se stabilesc, in conditiile legii, de Inspectia Muncii prin protocoale de colaborare incheiate cu autoritatile si institutiile publice solicitante. (2) In scopul combaterii muncii nedeclarate materializata prin neinregistrarea contractelor individuale de munca in registru, Inspectia Muncii beneficiaza de accesul la bazele de date detinute de autoritati si institutii publice, privind evidenta populatiei, declaratii si inregistrari fiscale/vamale, asigurari si prestatii sociale, precum si orice date si informatii utile activitatii de control. (3) Pentru familia ocupationala de functii bugetare "diplomatie), prevederile art. 4-6 se aplica in conditiile stabilite printr-un protocol de colaborare incheiat intre Ministerul Afacerilor Externe si Inspectia Muncii.

Art. 13

Registrele infiintate si inregistrate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare, se pastreaza si se arhiveaza de catre angajatori, in conditiile legii.

Art. 14

(1) Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 august 2011. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 22 februarie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sursa text – www.dreptonline.ro