ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE

VALORI

ANALIZA FINANCIARĂ A

ÎNTREPRINDERII

SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş

BUCUREŞTI

2012

2

Cuprins

1. Introducere ...................................................................................................... 3

2. Analiza poziţiei financiare .............................................................................. 5

3. Analiza performanţei financiare ..................................................................... 7

4. Analiza Cash-Flow-rilor întreprinderii ......................................................... 10

5. Diagnosticul rentabilităţii .............................................................................. 13

6. Diagnosticul riscului ..................................................................................... 17

7. Planificarea necesarului de finanţare ............................................................ 23

8. Concluzii şi recomandări .............................................................................. 24

9. Bibliografie .................................................................................................... 26

3

1. Introducere

Transgaz S.A. Mediaş a apărut în anul 2000 ca urmare a restructurării şi reorganizării

Societăţii Naţionale de Gaze Naturale „Romgaz” S.A. Mediaş prin separarea principalelor

activităţi în entităţi separate şi este o persoană juridică română ce are forma juridică de

societate comercială pe acţiuni.

Transgaz S.A. are ca scop realizarea transportului, tranzitului internaţional, dispecerizarea

gazelor naturale şi cercetarea- proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale prin

efectuarea, respectând legislaţia română, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de

activitate aprobat în Actul Constitutiv. De asemenea, Transgaz S.A. poate desfăşura şi alte

activităţi conexe însă nu poate achiziţiona gaze din producţia internă sau din import.

Am ales această firmă pentru realizarea analizei financiare deoarece este operatorul tehnic

al sistemului naţional de transport şi este răspunzătoare de funcţionarea acestuia în condiţii de

calitate, siguranţă, eficienţă economică şi protecţie a mediului înconjurător, aşa că este

important să analizăm cât de bine se desfăşoară activitatea acesteia şi de asemenea care este

situaţia financiară la nivelul anilor 2010-2011.

BILANŢ

Activ 2010 2011

Active imobilizate 3.275.070.816 3.402.786.965

Imobilizari necorporale 497.791.432 11.296.624

Imobilizari corporale 2.731.187.567 3.323.009.903

Imobilizari financiare 46.091.817 68.480.438

Active circulante 558.979.824 684.878.301

Stocuri 27.654.123 43.247.769

Clienti 318.160.782 357.256.587

Alte creante exploatare 15.558.276 9.612.398

Investitii fin pe TS 171.851.407 255.607.046

Disponibilitati 25.755.236 19.154.501

Cheltuieli înregistrate în avans si venituri

angajate 1.540.861 1.371.954

Total Activ 3.835.591.501 4.089.037.220

4

Pasiv 2010 2011

Capitaluri proprii 2.586.426.275 3.262.877.964

Datorii>1 an 564.224.722 75.147.643

Datorii<1an 357.177.874 358.127.194

Furnizori 154.522.365 133.649.611

Datorii salariale si fiscale 159.503.227 171.261.309

Alte datorii exploatare 4.209.677 2.985.304

Credite de trezorerie 38.942.605 50.230.970

Provizioane 31.249.312 42.427.376

Ven in avans 296.513.318 350.457.043

Total Pasiv 3.835.591.501 4.089.037.220

CPP

Cheltuieli de exploatare 966.532.450

Cheltuieli cu MP si materiale 161.140.055

Cheltuieli cu personalul 303.199.187

Cheltuieli cu amortizarea 163.318.194

Cheltuieli cu provizioane de exploatare 15.917.248

Alte cheltuieli de exploatare( impozite, taxe,

varsaminte) 147.983.324

Cheltuieli cu active cedate 2.190.792

Alte cheltuieli de exploatare 172.783.650

Cheltuieli financiare 39.451.411

Cheltuieli cu dobanzile 9.269.198

Alte cheltuieli financiare 30.182.213

Cheltuieli extraordinare 0

Cheltuieli totale 1.005.983.861

Venituri din exploatare 1.409.103.309

Cifra de afaceri 1.343.321.806

Productia stocata 5.895.743

Venituri din reluarea proviz de exploatare 4.739.183

Venituri din cedarea activelor (716.324)

Alte venituri exploatare 55.862.901

Venituri financiare 59.141.024

Venituri din dobanzi 18.719.668

5

Alte venituri financiare 40.421.356

Venituri extraordinare 0

Venituri totale 1.468.244.333

Profit brut 462.260.472

Impozit pe profit(16%) 73.961.676

Profitul net 388.298.796

Cont de profit şi pierdere(clasificare după CV si CF)

CA(incl celelalte venituri) 1.468.244.333

Dobanzi 9.269.198

CV exploatare(44,5%) 653.368.728

Profit brut 462.260.472

CF exploatare(fara Amo si

Provizioane) 164.110.493

Impozit pe profit 73.961.676

Amo si Provizioane 179.235.442

Profit net 388.298.796

2. Analiza poziţiei financiare

Analiza financiară prezintă starea de sănătate a întreprinderii prin intermediul unor

indicatori sintetici şi se adresează stake-holderilor. Acest tip de analiza se realizează pe baza

bilanţului şi urmăreşte modul de realizare a echilibrului financiar la nivelul întreprinderii.

Pentru realizarea acestei analize se folosesc o serie de indicatori precum:

1. Situaţia netă (SN)

2010 2011

Activ total- Datorii totale-

Provizi- Ven avans=CPR

2.586.426.275 3.262.877.964

Situaţia Netă reprezintă o imagine contabilă a averii acţionarilor; aceasta este pozitivă

şi crescătoare de la un an la altul ceea ce denotă o situaţie favorabilă în perioada analizată,

adică se majorează averea acţionarilor cu ∆SN= 676.451.689 lei.

2. Fondul de rulment (FR)

2010 2011

Dividende 76% 295.107.085

Profit reinvestit 24% 93.191.711

6

CPR+ DTL- IMO -124.419.819 -64.761.358

Fondul de rulment exprimă echilibrul financiar pe termen lung. Cum Fondul de

rulment este negativ, avem dezechilibru financiar pe termen lung adică nu se respectă regula

echilibrului financiar. Fondul de rulment are două componente: Fondul de rulment

propriu(FRp) şi Fondul de rulment străin(FRs).

Fondul de rulment propriu(FRp)

2010 2011

CPR- IMO -688.644.541 -139.909.001

Deoarece fondul de rulment propriu este negativ în ambii ani, sursele proprii nu sunt

suficiente pentru a acoperi imobilizările, de aceea firma este nevoită să apeleze la datorii pe

termen lung.

Fondul de rulment străin(FRs)

2010 2011

DTL 564.224.722 75.147.643

Deoarece fondul de rulment străin este pozitiv putem constata ca firma apelează la

datorii pe termen lung.

3. Nevoia de fond de rulment (NFR)

Stocuri+ Creante- Datorii

din exploatare= (ACR-

Active trezorerie)- (DCR-

Pasive trezorerie)

2010 2011

-283.083.857

-289.291.935

Nevoia de fond de rulment este negativă, fapt favorabil deoarece stocurile şi creanţele

sunt integral acoperite de datoriile pe termen scurt, firma are o gestiune eficientă a activităţii

financiare caracterizată prin vânzarea stocurilor şi creanţe mici încasate repede. De asemenea,

firma având un trend de creştere din 2010 până în 2011 datorită creşterii elementelor

bilanţiere putem afirma că Transgaz se află într-o situaţie favorabilă în ciuda valorii negative

obţinute. În cazul unui fond de rulment negativ, se înregistrează un excedent de surse

temporare ce vor ajuta la finanţarea fondului de rulment sau a trezoreriei şi poate fi rezultatul

7

contractării unor datorii cu termen de plată mai relaxat sau a creşterii duratei de rotaţie a

stocurilor şi creanţelor.

4. Trezoreria netă(TN)

2010 2011

FR-NFR=Atrez-Ptrez 158.664.038 224.530.577

Trezoreria netă exprimă echilibrul financiar general al întreprinderii. Cum Trezoreria

netă este pozitivă în ambii ani se realizează echilibru financiar la nivel de întreprindere

concretizat într-un surplus monetar de 158.664.038 în 2010 şi de 224.530.577 în 2011, surplus

ce trebuie reinvestit.

5. Cash flow(CF)

∆TN 65.866.539

Cash flow-ul firmei este pozitiv ceea ce arată o situaţie favorabilă, adică activitatea

firmei a generat cash, capacitatea de autofinanţare a crescut şi implicit averea acţionarilor.

Bilanţul permanent al firmei

Activ Pasiv

2010 2011 2010 2011

IMO 3.275.070.816 3.402.786.965 CPR 2.586.426.275 3.262.877.964

ACRn -124.419.819 -64.761.358 DTL 564.224.722 75.147.643

Activ

Economic 3.150.650.997 3.338.025.607

Activ

economic 3.150.650.997 3.338.025.607

3. Analiza performanţei financiare

Marjele de acumulare anglo-saxone

Fiecare marjă de acumulare reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă

de acumulare după deducerea diferitelor categorii de cheltuieli. Principalele marje de

acumulare utilizate în analiza performanţei financiare sunt:

1. Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

CA-CV expl 814.875.605 lei

8

Din marja asupra cheltuielilor variabile urmează să se acopere cheltuielile fixe, iar

ceea ce rămâne să constituie capacitatea brută de autofinanţare a dezvoltării întreprinderii.

Faptul că marja asupra cheltuielilor variabile este pozitivă înseamnă că există un excedent

privind cifra de afaceri în raport cu cheltuielile variabile, adică firma obţine profit din

activitatea desfăşurată.

2. Excedentul brut al exploatării (EBITDA)

MCV-CF expl( fara AMO si PROVIZ) 650.765.112 lei

Acest rezultat exprimă rezultatul brut al exploatării înainte de aplicarea politicilor

specifice întreprinderii de amortizare, de îndatorare şi de impozitare. Cum EBITDA>0

înseamnă că firma a înregistrat un profit brut al exploatării de 650.765.112 lei, iar activitatea

de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-un surplus monetar.

3. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT)

EBITDA- AMO si PROVIZ 471.529.670 lei

Acest rezultat exprimă potenţialul contabil de remunerare a acţionarilor cu dividend şi

a creditorilor cu dobânzi. Faptul ca EBIT>0 înseamnă că avem un potenţial contabil de

remunerare atât a acţionarilor cât şi a creditorilor în valoare de 471.529.670 lei.

4. Profitul înainte de impozit (EBT)

EBIT-Ch dobanzi 462.260.472 lei

Profitul înainte de impozit reprezintă rezultatul activităţii curente (de exploatare şi

financiară). Cum EBT>0 rezultă că avem un profit din activitatea curentă de 462.260.472 lei,

deci se poate spune că firma este performantă.

5. Profitul net (RN)

EBT-Imp profit 388.298.796 lei

Acest rezultat exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care sunt

remunerati acţionarii pentru capitalurile proprii investite, acesta urmând să se distribuie sub

forma de dividend în raport cu numărul de acţiuni. Faptul că RN>0 înseamnă că firma

Tranzgaz S.A. a înregistrat un profit net de 388.298.796 lei.

9

6. EBIT- Imp profit=RN+ Dob= 397.567.994 lei

Reprezintă performanţa exploatării activului economic dar şi a îndatorării cu efecte

fiscal benefice. În cazul nostru performanţa exploatării activului economic are o valoare de

397.567.994 lei.

7. EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ)= 396.084.922,8 lei

Exprimă capacitatea activelor întreprinderii de a genera în exploatare rezultate pentru

cei ce aduc capitaluri, indiferent de modul de finanţare a întreprinderii. De asemenea, acest

rezultat face comparabile întreprinderile între ele din perspectiva capacităţii lor tehno-

economice şi nu ca urmare a unor politici sfecifice de finanţare. La Tranzgaz S.A. avem o

capacitate a activelor de a genera în exploatare rezultate pentru cei ce aduc capitaluri de

396.084.922,8 lei.

EBIT(1-Ʈ) exprimă rezultatul net al exploatării capitalurilor investite în activele fixe şi

circulante nete al întreprinderii, RN+Dob(1-Ʈ) exprimă destinaţia acestui rezultat: acţionari şi

creditori.

Capacitatea de autofinanţare (CAF)

Aceasta reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii, respectiv

sursa financiară generată de activitatea industrială şi comercială a firmei după scăderea tuturor

cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă.

Mărimea autofinanţării are un rol foarte important în evaluarea performanţelor

întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să utilizeze

eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori,

mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifica nivelul capacităţii de rambursare dar şi

nivelul riscului de neplată.

RN-Venituri nemonetare+Cheltuieli nemonetare=RN-(Venituri din

reluare provizioane+Venituri din cedare active)-(Cheltuieli cu

amortizarea+Cheltuieli cu provizioane de exploatare+Cheltuieli cu

active cedate)

202.849.703 lei

10

Faptul că CAF>0 înseamnă că Tranzgaz S.A. a fost capabilă să utilizeze eficient

capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a

creditorilor.

Rata marjei asupra costului variabil

MCV%=MCV/CA 55,5%

CA aferentă pragului de rentabilitate

CAprag= CF/MCV% 635.342.581,6 lei

Cum CA> CAprag putem spune că firma are o oarecare marjă de siguranţă.

4. Analiza Cash-Flow-rilor întreprinderii

În cadrul unei întreprinderi pot exista două tipuri de operaţiuni: operaţiuni de

gestiune(curente) şi operaţiuni de capital care la rândul lor se împart în operaţiuni de investiţie

şi operaţiuni de finanţare.

Cash- flow-ul de gestiune reprezintă cel mai important cash-flow al firmei deoarece acesta

asigură atât plăţile curente cât şi pe cele pentru achiziţionarea de noi active sau pentru

remunerarea creditelor cu dobânzi şi a acţiunilor cu dividende.

1. Cash Flow de gestiune

Metoda directă

Incasari din vanzari (CA- ∆Clienti)- Plati

catre furnizori (Chelt materiale+ ∆Stocuri

materiale- ∆Furnizori)- Plati catre salariati

(Chelt personal- ∆Datorii salariale)- Plati de

dobanzi (Chelt dobanzi- ∆Datorii dobanzi)-

Plati generate de alte active de expl( Alte ch

de expl+ Alte chelt+ ∆Alte creante de expl-

∆Alte datorii de expl)- Plati cu impozitul pe

profit (Ch imp pr- ∆Datorii cu imp pr)

415.902.098,48

Metoda indirecta

11

RN+ AMO+ PROVIZ NETE- Venituri

financiare- ∆NFR- ∏Cesiune IMO= RN+

AMO+ (Ch proviz- Ven proviz)- Ven

financiare- (Ven cedare active- Ch cu active

cedate)

512.769.225

2. Cash Flow de investiţii

Ven financiare (+∏Cesiune IMO)- ∆IMO

brute= Ven financiare (+∏Cesiune IMO)-

(∆IMO nete+ Amo si Proviz nete)

-245.978.500

Cash Flow-ul de investiţii este negativ ceea ce înseamnă că firma investeşte.

3. Cash Flow financiar

∆CPR- RN+ ∆DTL -200.924.186

4. Cash Flow total

CF gest+CF inv+ CF fin=∆TN=CF 65.866.539

Cash Flow-ul disponibil

Acest cash-flow este utilizat pentru determinarea valorii întreprinderii privită ca un

portofoliu de investiţii şi exprimă capacitatea întreprinderii de a rambursa capitalul investit în

ea şi de a remunera acest capital cel puţin la rata normală de rentabilitate pentru riscul asumat.

CF gestiune dupa origine=EBIT(1-Ʈ)+AMO+PROVIZ NETE 570.581.181,8

Cf gestiune dupa destinatie=RN+Dob(1-Ʈ)+AMO+PROVIZ NETE 570.581.181,8

Crestere economica= ∆IMO brute+ ∆ACRn 361.870.869

CFD dupa origine= CF gestiune -Crestere economica 208.710.313

Pentru a se realiza creşterea economică la Transgaz S.A. rămân în firmă 361.870.869 lei.

CFD act= Dividende - ∆Capital social= RN- ∆CPR -288.152.893

12

CFD cred= Dob(1-Ʈ)- ∆DTL 496.863.205

CFD dupa destinatie= CFD act+ CFD cred 208.710.313

Deoarece CFD acţionari este negativ însemnă că firma nu s-a finanţat de la acţionari

însă CFD creditori este pozitiv ceea ce însemnă că firma a apelat la credite, finanţându-se

astfel de la creditori.

Evaluarea intreprinderii

V0(DTL)=(CFD cred+ DTL1)/(1+kd) 526.827.974

VAN(DTL)= V0(DTL)- DTL0 -37.396.748

VAN(DTL) este negativ ceea ce înseamnă că valoarea datoriilor pe termen lung a

scăzut cu 37.396.748 iar acestea sunt supraevaluate în bilanţ cu 37.396.748 lei.

V0(AE)= (CFD+ AE1)/(1+k) 3.166.728.500

VAN(AE)= V0(AE)-AE0 16.077.503

VAN(AE) este pozitiv ceea ce înseamnă că valoarea activului economic a crescut cu

16.077.503 lei şi de asemenea acesta este subevaluat în bilanţ cu valoarea 16.077.503 lei.

V0(CPR)=(CFD act+ CPR1)/(1+kc) 2.639.900.526

VAN(CPR)=VO(CPR)-CPR0 53.474.251

VAN(CPR) este negativ ceea ce arată că valoarea capitalurilor proprii a crescut cu

53.474.251 lei şi acestea sunt subevaluate în bilanţ cu 53.474.251 lei.

Kd 8,58%

K 12%

Kc 12,68%

13

5. Diagnosticul rentabilităţii

1. Rate de marjă (Rata de marjă a PN şi a lui EBIT(1-τ))

Ratele de marjă se mai numesc şi rate de rentabilitate comercială pentru faptul că

exprimă profitabilitatea brută sau netă a cifrei de afaceri prin raportarea uneia dintre marje la

volumul vânzarilor, în raport deci cu activitatea comercială a întreprinderii.

Utilitatea informativă a acestor rate constă în caracterul acestora de rate de structură a

veniturilor şi în comparabilitatea lor în timp şi în raport cu concurenţa.

Acestea reprezintă un factor cantitativ al rentabilităţii capitalurilor.

Rata de marja bruta(RN%= RN/CA*100) 26.45%

Rata de marja neta(EBIT(1-Ʈ)%=EBIT(1-Ʈ)/CA*100) 26.98%

2. Rate de rotaţie

Ratele de rotaţie exprimă intensitatea exploatării activelor întreprinderii şi reprezintă

un factor calitativ.

- Viteza de rotaţie(At)= CA/At0= 0.383

Un leu de activ total generează 0,383 lei din cifra de afaceri şi activul total face 0,383

rotaţii pe an.

- Viteza de rotaţie(AE)= CA/AE0= 0.466

Un leu de activ economic generează 0,466 lei din cifra de afaceri şi activul economic

face 0,466 rotaţii pe an.

- Durata de rotaţie At= (At0/CA)*360 zile= 940 zile

Durata medie de rotaţie a activelor totale ne arată că numărul necesar de zile este de

940 pentru reînnoirea activelor imobilizate şi circulante.

- Durata de rotaţie AE= (AE0/CA)*360 zile= 773 zile

Durata medie de rotaţie activului economic ne arată că numărul necesar de zile este de

773 pentru reînnoirea activului economic.

3. Rate de structură

Ca şi ratele de rotaţie, ratele de structură exprimă factori calitativi de creştere a

rentabilităţii capitalurilor. Ele exprimă capacitatea întreprinderii de a asigura un echilibru mai

stabil sau mai precar între capitalurile atrase şi exigibilitatea obligaţiilor asumate prin această

finanţare.

14

2010 2011

CPR/AE 82.09% 97.75%

DTL/AE 17.91% 2.25%

DTL/CPR levier de indatorare 21.81% 2.30%

AE/CPR=1+DTL/CPR 121.81% 102.30%

Tranzgaz S.A. s-a finanţat cu 82,09% din capitaluri proprii în anul 2010 şi cu 97,75%

în 2011 de unde observăm o creştere a finanţării din capitaluri proprii.

Tranzgaz S.A. s-a finanţat cu 17,91% din datorii pe termen lung în anul 2010 şi cu

2,25% în 2011 de unde observăm o scădere a finanţării din datorii pe termen lung.

Levierul de îndatorare la Tranzgaz S.A. este subunitar atât în 2010 cât şi în 2011, cu

precizarea că în 2011 scade, evidenţiază un grad de îndatorare scăzut şi că angajamentele

bancare ale firmei pe termen mediu şi lung sunt garantate de capitalurile proprii. Deci firma

poate apela în continuare la credite bancare pentru a-şi realiza volumul de resurse băneşti

necesare continuării activităţii, deoarece are posibilitatea să le ramburseze din capitalul său

propriu.

Rata de structură a capitalurilor este >1, situaţie favorabilă.

4. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite (ROE, Rdob şi ROA)

Ratele de rentabilitate a capitalurilor se determină ca raport între rezultatele obţinute şi

capitalul investit. Ele se pot descompune în factori cantitativi şi calitativi, evidenţiindu-se

ratele de marja, de rotaţie şi de structură.

Rata de rentabilitate financiară

Ratele de rentabilitate financiară arată randamentul capitalurilor proprii:

ROE=PN/CPR0= 15.01%

Rentabilitatea financiară este sensibilă la structura financiară, ea trebuie să fie mai

mare decât rata dobânzii la titlurile de stat plus prima normală pentru riscul asumat de

acţionari.

Rata dobânzii arată capacitatea întreprinderii de a suporta din câstig cheltuieli cu

dobânzile ca măsura de remunerare a creditorilor.

Rata dobânzii

Rata medie a dobânzii se calculează ca raport între cheltuielile anuale cu dobânzile şi

comisioanele şi soldul iniţial al datoriilor care le-au generat:

Rdob= Dob(1-Ʈ)/DTL0= 1.38%

15

Tranzgaz S.A. are cheltuieli cu dobânzi şi comisioane anuale foarte mici.

Rata de rentabilitate economică

Rata de rentabilitate economică arată mijloacele materiale şi financiare alocate întregii

activităţi.

ROA=(PN+ Dob(1-Ʈ))/AE0= 12.57%

Valoarea ROA pe perioada analizată evidenţiază faptul că activul economic investit

are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care să asigure autofinanţarea creşterii

economice a firmei şi remunerarea acţionarilor.

Verificare:

ROE>kc=> VAN(CPR)>0

ROA>k=> VAN(AE)>0

Rdob<kd=> VAN(DTL)<0

5. Relaţia de legătură între ratele de rentabilitate a capitalurilor investite

ROA=ROE* CPR%+ Rdob*DTL%= 12.57%

ROE= ROA+( ROA-Rdob)* (DTL/CPR)= 15.01%

6. Efectul de levier al îndatorării

Efectul de levier al îndatorării măsoară prima de risc.

Efect de levier=(ROA-Rdob)*DTL0/CPR0=2.44%

La Transgaz S.A. avem un efect de levier pozitiv de 2,44% deoarece ROA= 12,57%>

Rdob= 1,38% rezultă că ROE= 15,01%> ROA= 12,57% şi anume că acţionarii câştigă cu

2,44 puncte procentuale mai mult decât firma.

De asemenea, un efect de levier mic evidenţiază că firma e mai puţin îndatorată.

Pentru ca o întreprindere să aibă o situaţie financiară bună, din punct de vedere al

ratelor, situaţia trebuie să se prezinte astfel:

FORMULA AS

ROE>ROA>k>Rdob>Ri

La Tranzgaz se respectă această formulă mai puţin ultima relaţie Rdobânzii>

Rinflaţiei.

16

7. Sistemul DuPont de descompunere

economic Activ

afaceri de Cifra

afaceri de Cifra

ImportEBIT

economic Activ

Impozit–EBITRec

= 12.57%

rata marjei rotaţia capitalurilor

Din adaosul comercial (marja) firma câştigă 26,98%. Rata rotaţiei fiind 0,466,

subunitară, scade rata de marjă=> există un impact negativ al rotaţiei activelor.

proprii Capitaluri

economic Activ

economicActiv

afaceri de Cifra

afaceri de Cifra

netProfit

proprii Capitaluri

netrofit PR fin = 15.01%

rata marjei nete rata de rotaţie rata de structură

a capitalurilor a capitalurilor

Din factorul cantitativ (marja) firma câştigă 26,45%. Rata rotaţiei are un impact

negativ fiind subunitară. Activele sunt afectate şi de îndatorare deoarece AE/CPR0 este>1.

8. Ratele valorii de piaţa

- Rata de creştere sustenabilă(g= ROE*b)= 3.60%

Posibilitatea de creştere a Tranzgaz S.A. se situează la o rată de creştere de 3,6%.

Dacă întreprinderea are oportunităţi de creştere durabile cu rata g = 3,6%, iar piaţa

(bursa) percepe această performanţă, atunci valoarea capitalurilor proprii ale întreprinderii va

fi: V0(CPR)=Div/(Kc-g)= 3.250.035.565 lei

Valoarea de piaţă a Tranzgaz S.A. cu g=3,6% va fi în fiecare an mai mare cu rata g de

creştere.

- Profitul pe acţiune (EPS = Earnings per Share)

Profitul pe acţiune este expresia directă a profitabilităţii întreprinderii.

EPS=PN/N= 32.98

N=11.773.844

- Coeficientul de capitalizare bursieră (PER)

Coeficientul PER evidenţiază puterea de capitalizare a investiţiei în cumpărarea

acţiunii (price), ca urmare a oportunităţilor de creştere sustenabilă (prin profitul net

reinvestit).

17

PER=Curs bursier/EPS= 6.77

1 leu profit se cumpară cu 6,77 lei. Firma denotă o atractivitate pentru acţiunile sale şi

are oportunităţi mari de creştere.

curs bursier=223,35

- Randamentul de dividend

Randamentul de dividend (div = Dividend Yield) este raportul dintre dividendul per

acţiune şi cursul bursier al acţiunii (ca expresie a investiţiei de capital în cumpărarea acesteia).

Randament de dividend=(div/act)/curs bursier*100= 11.22%

Tranzgaz S.A. câştigă 11,22% din dividend.

- Valoarea economică adaugată(EVA)

Valoarea economică adaugată este o estimare a profitului economic al companiei sau

măsura în care profitul net al întreprinderii este mai mare decât cerinţa minimă de rentabilitate

pe care investitorii ar impune-o la orice investiţie cu risc asemănător.

EVA(valoare economică adaugată)= AE0*(ROA-K)= 18.006.803

Transgaz a înregistrat un surplus de profit economic de 18.006.803 lei.

- Raportul dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă (Market to book ratio)

Raportul dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă exprimă aprecierea pe care piaţa

de capital o exprimă în raport cu valoarea reflectată în contabilitate.

MBR=Capitalizare bursiera/CPR= 0.81

O mărime mai mică decât 1 exprimă o depreciere a investitorilor din piaţa de capital

asupra valorii întreprinderii, inferioară celei înregistrate în contabilitate. Deoarece MBR<1 se

poate calcula fondul comercial negativ BW=CB-SN.

BW=CB-SN= -633.189.907 lei

6. Diagnosticul riscului

În cazul evaluării activității financiare a unei intreprinderi un loc inportant il ocupă

diagnosticul si analiza riscurilor pe care firma si le asumă in desfăsurarea activității.

Indicatorii de variabilitate a profitului utilizați in analiză sunt: riscul economic, riscul

financiar si de asemenea descompunerea levierului financiar.

Riscul economic sau de exploatare este exprimat prin abaterea medie pătratică a

profitului brut si elasticitatea profitului brut in raport cu cifra de afaceri.

σ(EBIT)=σ(CA)*(1-v)= 88.667.580 lei

18

Abaterea medie pătratică arată variația in jurul mediei iar in cazul unei variații mari

riscurile la care este supusă firma sunt de asemenea mari.

Pentru calculul abaterii medii patratice a profitului brut s-au utilizat următoarele valori

istorice ale cifrei de afaceri la Transgaz S.A. :

Efectul de levier de exploatare(e) exprimă elasticitatea profitului brut in raport cu cifra

de afaceri iar PM reprezintă pragul de rentabilitate al exploatării.

e= Le= CA/(CA-PM)= 1,73 ; PM= 618.641.324 lei.

Valoarea efectului de levier de exploatare de 1,73 arată o crestere a profitului brut cu

1,73% atunci când cifra de afaceri creste cu 1%, iar atunci când cifra de afaceri este la nivelul

de 618.641.324 lei profitul brut este egal cu 0.

Riscul financiar este exprimat prin abaterea medie pătratică a rentabilității financiare si

prin elasticitatea profitului net în raport cu cifra de afaceri.

σ(ROE)=σ(ROA)*(1+L0)= 1.03%

Pentru calculul abaterii medii pătratice a rentabilității financiare s-au folosit

următoarele date istorice:

Profit net AE Dob(1-Ʈ) ROA

2007 226.237.383 2.175.594.471 10.245.217 12,98%

2008 239.519.813 2.772.894.060 13.931.418 11,65%

2009 303.476.464 2.890.817.515 10.621.884 11,33%

2010 379.263.798 3.150.650.997 4.588.172 13,28%

2011 388.298.796 3.338.025.607 7.786.126 12,57%

Elasticitatea profitului net în raport cu cifra de afaceri se mai numește și efectul de

levier financiar iar PM’ reprezintă punctul mort global.

e’= CA/(CA-PM')= 1,76; PM’= 635.342.582 lei.

2007 1.064.236.983

2008 1.175.886.218

2009 1.258.467.898

2010 1.377.109.896

2011 1.468.244.333

19

Rezultatele de mai sus ne arată că la o modificare a cifrei de afaceri cu 1% va avea loc

o modificare a profitului net cu 1,76% iar profitul net va fi 0 atunci cand cifrâ de afaceri va fi

egală cu 635.342.582 lei.

Efectul de levier financiar (1,76) este mai mare decat efectul de levier de exploatare

(1,73) ceea ce sugerează faptul că profitul net este mai variabil decât cel brut, acest fapt fiind

datorat dobânzilor.

Levierul financiar poate fi descompus pentru a stabili mai exact cât anume din riscul

financiar se datorează riscului de exploatare si cât riscului de îndatorare.

e'(Lf)=e(Le)*e''(Lf*);

Unde: e'(Lf)=(CA-V)/(CA-V-F-Dob);

e(Le)=(CA-V)/(CA-V-F);

e''(Lf*)=(CA-V-F)/(CA-V-F-Dob).

Potrivit formulei de mai sus, levierul financiar reprezintă produsul dintre levierul de

exploatare si levierul de îndatorare. Levierul de îndatorare reprezintă elasticitatea profitului

net în funcție de profitul brut. Pentru firma Transgaz levierul de îndatorare= 1,02 ceea ce

înseamnă că la o modificare a profitului brut cu un procent, profitul net se va modifica cu 1,02

procente.

Levierul financiar reprezintă riscul total al întreprinderii și se descompune în riscul de

exploatare și riscul de îndatorare. În cazul analizat riscul total al întreprinderii de 1,76 este

distribuit astfel: risc de exploatare 1,72 și risc de îndatorare 1,02. Se poate constata că riscul

de îndatorare este semnificativ mai mic decât celelalte două riscuri ceea ce poate fi un lucru

favorabil pentru firmă deoarece nu apelează excesiv la credite.

Pentru orice firmă este important să analizeze la ce risc de faliment sunt supuse iar

această analiză poate fi realizată pe două direcții principale:

- Analiza statică;

- Analiza dinamică.

Pe lângă cele două metode principale de detectare a riscului de faliment vom mai

prezenta metoda scorului, modelul Anghel(2002).

1. Analiza statică presupune calculul indicatorilor de echilibru financiar, de

solvabilitate precum și indicatorilor de lichiditate.

20

1.1.Indicatori de echilibru financiar:

- Situația netă(SN)= 2.586.426.275 lei in 2010, respectiv 3.262.877.964 lei in 2011;

- Fondul de rulment(FR)= -124.419.819 lei in 2010, -64.761.358 in 2011; din care

fondul de rulment propriu= -688.644.541 lei in 2010 si -139.909.001 lei in 2011

iar fondul de rulment străin= 564.224.722 lei in 2010 si 75.147.643 lei in 2011;

- Nevoia fondului de rulment(NFR)= -283.083.857 lei in 2010 si -289.291.935 lei in

2011;

- Trezoreria netă(TN)= 158.664.038 lei in 2010, respectiv 224.530.577 lei in 2011;

- Cash flow(CF)= 65.866.539.

Acești indicatori au fost comentați la Analiza poziției financiare.

1.2.Indicatori de solvabilitate:

- Solvabilitate patrimonială

2010 2011

SN/TOTAL PASIV 67,43% 79,8%

În ambii ani solvabilitatea patrimonială este mai mare decât limita de 33% si de

asemenea se poate constata un trend crescător al acesteia.

- Rata de îndatorare

2010 2011

DTL/AE 17,9% 2,25%

Rata de îndatorare este semnificativ mai mică decât limita de 50% în ambele cazuri iar

în privința trendului se poate constata unul descrescător ceea ce sugerează o scădere a

îndatorării.

- Levierul de îndatorare

2010 2011

DTL/CPR 21,81% 2,3%

Atât în 2010 cât și în 2011 levierul de îndatorare a fost semnificativ mai mic decât

limita de 100% iar trendul pe care acesta l-a avut a fost unul descrescător, această evoluție

fiind una favorabilă din punctul de vedere al solvabilității.

În urma analizării tuturor celor trei indicatori de solvabilitate putem afirma că firma

Transgaz S.A. nu a avut probleme de solvabilitate în perioada 2010-2011.

21

1.3.Indicatori de lichiditate:

- Rata curentă de lichiditate

2010 2011

ACR/DCR 1,56 1,91

Rata curentă de lichiditate este pe întreaga perioadă analizată mai mare decât limita de

1 si prezintă un trend crescător ceea ce sugerează o îmbunătațire a lichidității.

- Rata rapidă de lichiditate(testul acid)

2010 2011

(ACR-Stocuri)/DCR 1,48 1,79

Rata rapidă de lichiditate este, atât in 2010 cât și în 2011, mai mare decât limita de 0,8

ceea ce înseamnă că firma nu a avut probleme cu stocurile, iar trendul pe care aceasta îl

prezintă este unul crescător ceea ce sugerează o situație din ce in ce mai bună a lichidității

rapide.

- Rata imeditată de lichiditate(rata cash)

2010 2011

(Disponibilităti+InvestTS)/DCR 0,55 0,76

Rata imediată a lichiditătii prezintă un trend crescător în perioada analizată și de

asemenea are niște valori mari.

Firma Transgaz nu a întâmpinat dificultăți din punctul de vedere al lichidității, toate

ratele calculate prezentând un trend crescător si fiind în limitele normale.

2. Analiza dinamică permite explicarea echilibrelor sau dezechilibrelor evidențiate

de analiza statică și se realizează prin intermediul a patru indicatori și trei rate.

2.1.Excedentul de trezorerie al exploatării

ETE= EBITDA-∆NFR; ETE= 656.973.190 lei

ETE-Imp profit= 583.011.514 lei>Cheltuieli financiare+Rambursări anuale DTL=63.451.411

lei.

Excedentul de trezorerie al exploatării acoperă în întregime cheltuielile financiare ceea

ce inseamnă ca este suficient pentru desfășurarea activității financiare.

22

2.2. Capacitatea de autofinanțare reprezintă surplusul bănesc ce rezultă în urma

întregii activități a întreprinderii.

CAF=202.849.703 lei

Mărimea surselor interne pe care poate conta firma în vederea finanțării activității sale

sunt de 202.849.703 lei.

2.3. Autofinanțarea

AF=CAF-Dividende= -92.257.382 lei.

Firma nu poate să finanțeze acordarea de dividende din surse proprii ceea ce înseamnă

că apelează la credite.

2.4.Cash Flow

CF=∆TN= 65.866.539 lei.

2.5. Rata capacității de rambursare

DTL/CAF= 2,78 ani

Rata capacității de rambursare reprezintă în câti ani vor fi rambursate datoriile pe

termen lung și trebuie sa fie mai mică de trei ani. În cazul Transgaz rata se află sub limita de

trei ani ceea ce inseamnă că datoriile vor fi rambursate în 2,78 ani iar firma nu are probleme

de solvabilitate.

2.6.Rata capacității de plată a dobânzii

EBITDA/Cheltuieli dobânzi= 70,2

Firma prezintă o capacitate mare de plată a dobânzilor iar nivelul acestei rate se

menține constant în perioada 2010-2011.

2.7.Rata autonomiei financiare

CAF/ Rambursări anuale DTL=8,45

Rata autonomiei financiare este mai mare decât 1 ceea ce semnifică faptul că

firma nu are probleme cu plata datoriilor.

3. Metoda scorului(metoda Anghel 2002)

z=5,676+6,3718*(PN/Ven)+5,3932*(CF/A)-5,1427(Dat/A)-0,0105*(Obligații/CA)*360

z= 5,79> 2,05 Ceea ce înseamnă că firma prezintă un risc redus de faliment.

23

7. Planificarea necesarului de finanțare

1. Scenariul creșterii sustenabile

Rata de creștere sustenabilă reprezintă acea rată de creștere finanțată prin reinvestirea

unei părți din profitul net și contractarea de noi datorii astfel încât rata de îndatorare să

rămană constantă.

g cont=PN reinv1/CPR1; g cont= 2,85%

g discret=g cont/(1- g cont); g discret= 2,94%

În continuare vom utiliza rata de creștere discretă deoarece este mai exactă decât cea

continuă.

Necesarul suplimentar de capital(NSC)= AE planif- AE1 existent=AE1 exist* g

NSC= 98.141.044 lei

Sursele de finanțare pentru necesarul suplimentar de capital în cazul creșterii

sustenabile sunt:

- Autofinanțare;

- Contractare de noi datorii pe termen lung

autofinanțare= PN*b*(1+g)= 95.931.634 lei

noi DTL= NSC- autofinanțare= 2.209.410 lei

În cazul unei creșteri sustenabile cu o rată de 2,94%, necesarul suplimentar de capital va fi

acoperit prin autofinanțare (95.931.634 lei) și prin contractare de noi datorii pe termen lung in

valoare de 2.209.410 lei. Rata de îndatorare în acest caz va rămâne la nivelul de 2,25%.

Creștere sustenabilă

2011 2012

CPR 3.262.877.964 3.358.809.598

DTL 75.147.643 77.357.053

AE 3.338.025.607 3.436.166.651

Rata îndatorare=DTL/AE 2,25% 2,25%

24

2. Scenariul creșterii autofinanțate

În cazul acestei creșteri, rata de creștere este acoperită în întregime prin autofinanțare.

Această creștere este mai mică decât cea sustenabilă însă rata de îndatorare scade.

g’ cont= PN reinv1/AE1; g’ cont= 2,79%;

g’ discret= g’ cont/(1-g’ cont); g’ discret= 2,87%

Vom utiliza rata de creștere discretă întrucât este mai exactă.

NSC= Autofinanțare= PN*b*(1+g’)

NSC=95.868.179 lei.

În cazul unei creșteri autofinanțate cu o rată de 2,87%, necesarul suplimentar de

capital ce va fi acoperit în întregime prin autofinanțare va fi de 95.868.179 lei. Se poate

observa de asemenea că rata de îndatorare va scadea de la 2,25% la 2,19% însă creșterea

activului economic va fi mai mică decât în cazul creșterii sustenabile.

Crestere autofinanțată

2011 2012

CPR 3.262.877.964 3.358.746.143

DTL 75.147.643 75.147.643

AE 3.338.025.607 3.433.893.786

Rata indatorare=DTL/AE 2,25% 2,19%

8. Concluzii și recomandări

Transgaz S.A. a înregistrat un profit de 388,298,796 lei în perioada analizată, de

asemenea cheltuielile cu dobânzile si comisioanele anuale sunt foarte mici.

Societatea îsi acoperă cheltuielile în mare masură din surse proprii având astfel un

indicator de risc al nivelului de îndatorare scăzut.

De asemenea, în urma analizării indicatorilor de solvabilitate și a celor de lichiditate

putem afirma că firma Transgaz S.A. nu a avut probleme de solvabilitate sau de lichiditate în

perioada 2010-2011. Toți indicatorii de lichiditate au avut un trend crescător și s-au aflat în

limitele normale, cei de sovabilitate având un trend descrescător ceea ce semnifică o scădere a

îndatorării.

25

Este important de reţinut faptul că, SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş, se alătură

astfel, prin comportamentul său etic, prin practica afacerilor transparente şi responsabile,

marilor companii din România care, prin acţiunile şi programele CSR iniţiate, contribuie la

dezvoltarea sustenabilă a economiei, la creşterea gradului de coeziune socială, la

îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea.

În concluzie, se poate spune că Transgaz S.A. este o firmă performantă, cu profituri

mari și care are o situație financiară solidă.

Recomandări:

Fondul de rulment al firmei este unul negativ ceea ce înseamnă că firma prezintă un

deficit de resurse permanente care ar putea fi acoperit prin contractarea de credite bancare pe

termen mediu si lung însa este de asemenea crescător ceea ce indică o situație favorabilă

deorece o parte tot mai mare din fondul de rulment va finanța activele circulante. Creșterea

prezentată de fondul de rulment nu este datorată contractării de credite pe termen lung ci

creșterii capitalului propriu ceea ce înseamnă ca nu va avea loc o creștere a cheltuielilor

financiare.

Transgaz S.A. fiind o societate pe acțiuni din care statul deține 73,5% din acţiuni, prin

Ministerul Economiei este obligată prin noile legi să distribuie minimum 85% din câştigurile

obţinute în 2011 sub formă de dividend, ceea ce reprezintă o pondere foarte mare alocată

dividendelor si o pondere foarte mică alocată profitului reinvestit. O recomandare ar fi ca

Transgaz S.A. sa dezvolte proiecte de investiții care să permită o pondere de cel puțin 30%

pentru profitul reinvestit, pentru a asigura o dezvoltare mai eficientă a firmei.

26

9. Bibliografie

[1] Stancu, I. Finanțe. Editura Economică, București 2007.

[2] **** www.transgaz.ro.

[3] **** www.zf.ro.

[4] **** www.imtuoradea.ro.