Eurobarometru Flash 333 - European...

Eurobarometru Flash 333

DREPTURILE CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA

AL TREILEA VAL

REZUMAT

Teren: Mai – Iunie 2013

Publicare: Iunie 2014

Raportul a fost cerut de catre Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori (DG SANCO) şi coordonat

de către Direcţia Generală Comunicare.

Acest document nu reprezintă punctul de vedere al Comisiei Europene. Interpretările şi opiniile conţinute în acest raport sunt doar cele ale autorilor.

Eurobarometru Flash 333 - TNS Political & Social

Eurobarometru Flash 333

Drepturile Consumatorilor în România Al treilea val

Realizat de către TNS Political & Social la cererea Comisiei Europene,

Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori (DG SANCO)

Sondaj coordonat de către Comisia Europeană, Direcţia Generală Comunicare

(DG COMM Unitatea „Cercetare şi Formulare Discursuri”)

EUROBAROMETRU FLASH 333 “Drepturile Consumatorilor în România – Al treilea val”

1

CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................... 2

I. NIVELUL DE CUNOAŞTERE A CAMPANIEI DE INFORMARE PRIVIND DREPTURILE CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA ÎN ULTIMELE DOUĂ LUNI .......... 3

II. CARACTERISTICILE INFORMAŢIILOR DESPRE DREPTURILE CONSUMATORILOR PRIMITE ÎN ULTIMELE DOUĂ LUNI ...................................... 8

III. NIVELUL DE CUNOAŞTERE A INSTITUŢIILOR ŞI ORGANIZAŢIILOR DE CONSUMATORI ŞI ÎNCREDEREA ÎN ELE ............................................................ 10

IV. PERCEPŢIILE PRIVIND RESPECTAREA DREPTURILOR CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA ..................................................................................................... 15

CONCLUZII ....................................................................................................... 17

ANEXE

Specificaţii tehnice


2

INTRODUCERE

În acest raport sunt prezentate rezultatele obţinute în cadrul celui de-al treilea val al sondajului privind campania de informare asupra drepturilor consumatorilor în România. Primul val a fost desfăşurat în luna octombrie 2011 cu scopul de a evalua nivelul de cunoaştere a drepturilor consumatorilor, precum şi a organizaţiilor şi instituţiilor consumatorilor din România1 înainte de lansarea campaniei. Pe lângă aceste aspecte, al doilea val, realizat în octombrie 2012, s-a concentrat asupra impactului exercitat de campania de informare a consumatorilor „E dreptul tău! Acţionează!”2 lansată pe 5 iunie 2012, pe parcursul primelor luni. Al treilea val are un conţinut identic cu valul precedent, măsurând impactul campaniei de informare aproximativ o lună înainte de încheierea acesteia.

Rezumatul examinează dacă cetăţenii din principalele oraşe din România îşi amintesc despre campania de informare a consumatorilor, modul în care aceştia apreciază mesajele transmise în cadrul campaniei, precum şi evoluţia nivelului de cunoaştere a organizaţiilor care se ocupă de problemele consumatorilor şi încrederea în ele. În concluzie ne referim, în linii mari, la gradul de realizare a obiectivelor globale ale campaniei de informare.

În perioada dintre 27 mai şi 10 iunie 2013 au fost intervievaţi prin telefon 1000 de cetăţeni din România cu vârsta de 15 ani sau mai mult, aleşi în mod aleatoriu în oraşe cu peste 100.000 de locuitori3.

**************

Puteţi consulta site-ul web al Eurobarometrului la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

Profitând de această ocazie, dorim să adresăm mulţumiri tuturor respondenţilor care şi-au exprimat disponibilitatea de a lua parte la acest sondaj.

Fără participarea lor activă, nu ar fi fost posibilă realizarea acestui studiu.

Notă ABREVIERI

RO România

1 Eurobarometru Flash 333 „Drepturile Consumatorilor în România”, Decembrie 2011. 2 UE lansează Campania privind drepturile consumatorilor „E dreptul tău! Acţionează!”, Comunicat de presă 5

iunie 2012, http://ec.europa.eu/consumers/empowerment/docs/consumer_rights_romania_en.pdf 3 Au fost folosite referinţe precum „români”, „cetăţeni români”, „respondenţi” etc. pentru a indica respondenţii în cadrul acestui rezumat.


3

I. NIVELUL DE CUNOAŞTERE A CAMPANIEI DE INFORMARE PRIVIND

DREPTURILE CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA ÎN ULTIMELE DOUĂ LUNI

În perioada cuprinsă între sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie 2013, jumătate din respondenţi (care locuiesc în oraşe mari şi au peste 15 ani) (51%) afirmă că în ultimele două luni au văzut/auzit mesaje despre drepturile consumatorilor. Nivelul de conştientizare a acestor mesaje era puţin mai înalt în octombrie 2012 (55%).

În acest context este util de notat că sondajul din octombrie 2012 a fost efectuat după şapte săptămâni de campanie TV intensivă, pe când în cazul ultimului val campania TV luase sfârşit în luna aprilie 2013, cu mai mult de o lună înainte de desfăşurarea prezentului sondaj.

Bază: Numărul total al respondenţilor


4

62% dintre aceşti respondenţi au reuşit să-şi amintească în mod spontan mesajul principal al campaniei. Această cifră a fost mai mare în cadrul valului precedent din octombrie 2012 (76%), implicând faptul că nivelul de conştientizare a scăzut. Numărul respondenţilor care-şi amintesc sloganul campaniei s-a redus de la 45% în luna octombrie 2012 până la 25% în 2013. Aceste rezultate sugerează că vizibilitatea campaniei la televiziunea din România exercită o influenţă semnificativă asupra gradului de sensibilizare a respondenţilor.

(NU CITIŢI) (MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE)

Bază: 51% din numărul total al respondenţilor (Cei care au răspuns ‘Da’ la Q1A, N=510)


5

Respondenţii care nu şi-au amintit în mod spontan să fi văzut mesaje privind drepturile consumatorilor în ultimele două luni au fost întrebaţi dacă au văzut/auzit anunţuri publicitare/ştiri în care se susţinea în mod specific că ar trebui să-şi apere drepturile de consumatori. 44% dintre aceşti respondenţi au afirmat că au întâlnit astfel de anunţuri publicitare/ştiri. Nu există o deosebire semnificativă între rezultatele din lunile mai-iunie 2013 şi octombrie 2012 (46%).

Bază: 47% din numărul total al respondenţilor (Cei care au răspuns ‘Nu’ la Q1A, N=470)

Combinând rezultatele obţinute la întrebările Q1A şi Q1C, putem stabili procentul persoanelor care au declarat că au văzut/auzit pe parcursul precedentelor două luni mesaje/ştiri care aveau drept subiect drepturile consumatorilor în general sau în care se menţiona că ar trebui să-şi apere drepturile de consumatori în particular.

Prin urmare, rezultatele arată că o mare parte a respondenţilor (72%) îşi amintesc mesaje sau articole de ştiri despre drepturile consumatorilor.


6

Toţi respondenţii au fost întrebaţi dacă-şi amintesc subiecte specifice ale campaniei de informare a consumatorilor din România. Un număr relativ mare al respondenţilor îşi amintesc că au auzit/văzut anunţuri publicitare, mesaje sau informaţii despre drepturile consumatorilor referitoare la principalele teme ale campaniei: probleme cu hoteluri/pachete de vacanţă (39%, -1 punct procentual), probleme cu cumpărarea pe internet (38%, -2), probleme cu zboruri întârziate (29%, +1) şi probleme legate de un laptop/calculator stricat (26%, -5).



7

Televiziunea este principalul canal menţionat de respondenţi la capitolul surse de informaţii pe parcursul întregului sondaj. 84% au indicat că au auzit mesaje despre drepturile consumatorilor la TV în cele două luni precedente perioadei cuprinse între 27 mai şi 10 iunie 2013, în timp ce această cifră era de 88% în octombrie 2012. A doua cea mai importantă sursă menţionată este internetul (26%, +7), urmată de radio (17%, -1), ziare (15%), prieteni, familie sau colegi (13%) şi media socială (10%). Rezultă că, în ultima sa fază, campania a crescut, răspândindu-se şi pe alte canale mediatice, în special cele online.

(MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE) Bază: 83% din numărul total al respondenţilor

(Cei care au răspuns ‘Da’ la Q1A sau Q1C sau Q1D, N=829)


8

II. CARACTERISTICILE INFORMAŢIILOR DESPRE DREPTURILE

CONSUMATORILOR PRIMITE ÎN ULTIMELE DOUĂ LUNI

82% dintre respondenţii care au văzut orice tip de mesaje referitoare la drepturile consumatorilor în ultimele două luni sunt de părere că aceste informaţii sunt utile, iar dintre aceştia mai mult de un sfert le consideră foarte utile (28%). Aprecierea ridicată a informaţiilor primite rămâne neschimbată în comparaţie cu luna octombrie 2012, când 83% dintre respondenţi le considerau ca fiind utile.

Bază: 83% din numărul total al respondenţilor (Cei care au răspuns ‘Da’ la Q1A sau Q1C sau Q1D, N=829)


9

Majoritatea respondenţilor din România (cel puţin 78%) continuă să fie de acord cu faptul că informaţiile primite despre drepturile lor în calitate de consumatori referitoare la probleme legate de un laptop/calculator stricat, probleme cu hoteluri/pachete de vacanţă, probleme cu zboruri întârziate şi probleme cu cumpărarea pe internet au fost uşor de reţinut, uşor de înţeles şi convingătoare.

Bază: 26% din numărul total al respondenţilor (Cei care au răspuns ‘Da’ la Q1D.1, N=257)





10

III. NIVELUL DE CUNOAŞTERE A INSTITUŢIILOR ŞI

ORGANIZAŢIILOR DE CONSUMATORI ŞI ÎNCREDEREA ÎN ELE

„Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor” (26%) şi „Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC)” (16%) rămân cele mai cunoscute organizaţii care se ocupă de problemele consumatorilor în România. În timp ce APC este menţionată tot mai puţin (-9 puncte procentuale faţă de anul 2012 şi -13% în comparaţie cu 2011), în prezent un număr mult mai mare de respondenţi indică spontan „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor” (+9), egalând din nou rezultatul atins în cadrul sondajului din 2011 (29%).

Rezultatele obţinute demonstrează că, spre sfârşitul campaniei, este mai probabil ca respondenţii din România să cunoască sau să fie conştienţi de autoritatea naţională competentă în materie, ANPC, decât de asociaţiile consumatorilor. Acest fapt oglindeşte probabil un nivel (mai) scăzut al activităţii asociaţiilor de consumatori, atât în cadrul campaniei, cât şi în general.

Centrul European al Consumatorilor (CEC) este cunoscut de către 1% dintre respondenţi, fapt ce denotă o tendinţă în descreştere comparativ cu 2012 (2%), dar reprezintă oricum un procent mai înalt decât în anul 2011, când niciun respondent nu a menţionat în mod spontan această organizaţie.

(NU CITIŢI) (MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE)



11

Atunci când denumirea organizaţiilor le este sugerată, respondenţii menţionează cel mai frecvent „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor” (73%) şi „Asociația pentru Protecţia Consumatorilor” (72%).

Notăm din nou că, în comparaţie cu octombrie 2012 şi 2011, un număr puţin mai mare de consumatori recunosc autoritatea oficială de protecţie a consumatorilor şi CEC. În prezent, este mult mai probabil ca respondenţii din România să afirme că au auzit de „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor” (+4 puncte procentuale faţă de 2012 şi +3 în comparaţie cu 2011) şi de „Centrul European al Consumatorilor” (nici o schimbare faţă de 2012 şi +8 în comparaţie cu 2011).

Bază: Cel puţin 74% din numărul total al respondenţilor (Organizaţiile/asociaţiile care nu au fost menţionate în Q5)


12

Atunci când au nevoie de informaţii sau de asistenţă, cel mai numeros segment al respondenţilor (22%) ar apela la o asociaţie non-guvernamentală a consumatorilor, urmată de Guvern, Minister sau Autoritate publică (14%), vânzătorul/furnizorul serviciului/bunului (14%) şi internet (13%). În acest sens nu se înregistrează schimbări semnificative în comparaţie cu sondajul din octombrie 2012. Înainte de lansarea campaniei era mai mare probabilitatea ca respondenţii să afirme că s-ar adresa comercianţilor, vânzătorilor sau furnizorilor de servicii (34%).

În concluzie, se observă o modificare evidentă în favoarea asociaţiilor de consumatori preferate în prezent de către consumatorii din România în cazul apariţiei unei probleme, în detrimentul comercianţilor şi furnizorilor de servicii.

*Acest item nu a fost adresat în 2011.

(NU CITIŢI) Bază: Numărul total al respondenţilor


13

16% dintre respondenţi afirmă că au căutat în mod activ asistenţă din partea uneia dintre organizaţiile menţionate mai sus care se ocupă de drepturile consumatorilor. În prezent, un număr ceva mai mare de respondenţi susţin că au contactat o organizaţie a consumatorilor cu scopul de a primi ajutor, faţă de octombrie 2012 (+3 puncte procentuale). Nu se observă nici o schimbare semnificativă a opiniei consumatorilor, faţă de rezultatele înregistrate în octombrie 2011.

Bază: 96% din numărul total al respondenţilor (Organizaţiile/asociaţiile alese la Q5 sau Q6, N= 962)


14

Respondenţii au fost întrebaţi în cine ar avea cea mai multă încredere pentru a obţine informaţii şi sfaturi despre drepturile lor de consumator, în primul şi în al doilea rând.

Ceva mai puţin de jumătate (48%) dintre respondenţi menţionează o asociaţie non-guvernamentală a consumatorilor, iar 39% menţionează avocaţii. Urmează Guvernul, Ministerul sau Autorităţile publice (34%). Cea mai puţină încredere este acordată comercianţilor, vânzătorilor sau furnizorilor de servicii (9%).

Rezultatele rămân relativ aceleaşi în comparaţie cu sondajul din 2012. Totuşi, se poate observa o îmbunătăţire a nivelului de încredere generală în Guvern, Minister şi Autoritatea publică (34%, +6 puncte procentuale). În octombrie 2011, 21% dintre respondenţi aveau încredere în autorităţile publice, fapt ce demonstrează că în acest sens încrederea consumatorilor a cunoscut cea mai semnificativă schimbare.



15

IV. PERCEPŢIILE PRIVIND RESPECTAREA DREPTURILOR

CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA

Un număr semnificativ al respondenţilor continuă să fie de părere că diverşi vânzători şi furnizori de servicii nu respectă drepturile consumatorilor şi regulile de protecţie a consumatorilor.

Trei din zece respondenţi 30% (+1) consideră că băncile sau alţi furnizori de servicii de creditare nu respectă drepturile şi regulile de protecţie a consumatorilor, acest sector de afaceri fiind cel care înregistrează cea mai puţină încredere din partea consumatorilor. Un procent similar 28% (+1) cred că furnizorii de internet/companiile de teleshopping nu respectă drepturile/regulile de protecţie a consumatorilor.

În comparaţie cu 2011, nu se înregistrează schimbări semnificative, însă agenţiile de călătorie/turism şi magazinele ce comercializează electrocasnice sau aparate electronice par să-şi fi îmbunătăţit întrucâtva gradul de respectare a drepturilor consumatorilor. Aceste sectoare de afaceri sunt printre cele asupra cărora s-au axat mesajele campaniei de informare.



16

Trei respondenţi din cinci (62%) continuă să fie de părere că sistemul judiciar din România nu este eficient în sancţionarea afacerilor care au un comportament incorect faţă de consumatori (+2). Doar 28% dintre respondenţi cred că sistemul judiciar pedepseşte eficient afacerile. Nu se observă schimbări semnificative în comparaţie cu rezultatele sondajului din octombrie 2012. Totuşi, se notează o uşoară îmbunătăţire faţă de luna octombrie 2011, când 69% dintre respondenţi au exprimat o părere negativă în acest sens (-7).



17

CONCLUZII

În acest raport sunt prezentate rezultatele finale privind evaluarea impactului exercitat de campania UE de informare a consumatorilor din România. Procesul de evaluare a avut loc în cadrul celor trei valuri ale sondajului efectuat în rândul persoanelor care locuiesc în oraşe din România ce numără peste 100.000 de locuitori. Sondajul a avut loc înainte de lansarea campaniei, pe parcursul campaniei de informare şi către sfârşitul acesteia. Totuşi, din cauza noului cadru legislativ privind publicitatea în televiziune, campania TV planificată pentru lunile aprilie/mai a fost anulată, în schimbul acesteia fiind lansată o aplicaţie pentru smartphone.

La o primă analiză a puterii de pătrundere şi de reevocare a mesajelor specifice ale campaniei, pe baza rezultatelor înregistrate în cadrul sondajului se poate afirma succesul campaniei în această privinţă. Aproape jumătate dintre respondenţii din România care locuiesc în oraşe mari îşi amintesc că au întâlnit mesaje despre drepturile consumatorilor şi cel puţin un sfert îşi aduc aminte de mesaje referitoare la subiectele specifice ale campaniei. Per ansamblu, nivelul de conştientizare a mesajelor privind drepturile consumatorilor, în general, şi a celor în care se expunea în mod specific necesitatea de a-şi apăra drepturile de consumator arată că peste şapte respondenţi din zece ţin minte mesaje sau ştiri despre drepturile consumatorilor.

Pe tot parcursul campaniei, un segment foarte vast al publicului a considerat că informaţiile referitoare la drepturile consumatorilor erau utile. În plus, conţinutul informaţiilor a fost apreciat, per ansamblu, în termeni pozitivi, ca fiind mesaje convingătoare, uşor de înţeles şi de ţinut minte.

Cu toate că nivelul de recunoaştere a asociaţiilor independente de consumatori nu a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă în timpul campaniei, în prezent este mai mare probabilitatea ca respondenţii să afirme că ar apela mai degrabă la o asociaţie non-guvernamentală a consumatorilor în cazul apariţiei unei probleme decât să se adreseze pentru ajutor direct vânzătorilor/furnizorilor. Aceasta implică faptul că, deşi nu pare ca respondenţii să cunoască mai bine denumirile unor astfel de organizaţii, s-ar putea ca aceştia să fie mai bine informaţi asupra mandatului ONG-urilor care se ocupă de drepturile consumatorilor. De asemenea, consumatorii sunt mai predispuşi să aibă încredere în aceste organizaţii în vederea apărării drepturilor lor.

În timp ce sunt întreprinse eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea condiţiilor consumatorilor, majoritatea consumatorilor din România continuă să nu aibă încredere în capacitatea sistemului judiciar de a asigura respectarea normelor privind drepturile lor de consumatori.

În multe privinţe, această campanie şi-a atins obiectivele referitoare la sensibilizarea opiniei publice privind drepturile consumatorilor şi organizaţiile care se ocupă de problemele consumatorilor: marea majoritate a respondenţilor își amintesc mesajele referitoare la drepturile consumatorilor; mai mult de un sfert dintre aceştia îşi amintesc mesajele cu temele principale ale campaniei; un procent foarte ridicat le consideră utile, uşor de înţeles şi de ţinut minte şi convingătoare, iar în prezent mai multe persoane decât în anii precedenţi cunosc Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi


18

Centrul European al Consumatorilor şi au încredere în diverşi vânzători/furnizori de servicii.

Un obiectiv care nu a fost realizat privește creşterea nivelului de recunoaştere şi vizibilitate a asociaţiilor de consumatori „Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor” şi „Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor”, care nu au reuşit să folosească în mod activ campania de informare pentru a ajunge la un public mai larg.

SPECIFICAŢII TEHNICE


EUROBAROMETRU FLASH 333

„Drepturile consumatorilor în România - Al treilea val”

SPECIFICAŢII TEHNICE

În perioada 27 mai – 10 iunie 2013, TNS Political & Social, un consorţiu creat între TNS political & social, TNS UK

şi TNS opinion a realizat sondajul EUROBAROMETRU FLASH 333 cu privire la ”Drepturile consumatorilor în

România”.

Sondajul a fost efectuat la cererea COMISIEI EUROPENE, Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori. Este un

studiu de interes public general coordonat de către Direcţia Generală Comunicare ("Unitatea Cercetare şi

Formulare Discursuri”). EUROBAROMETRU FLASH 333 se referă la persoanele cu vârsta de 15 ani sau mai mult

care locuiesc în România în oraşe cu peste 100.000 de locuitori. Sondajul vizează atât cetăţenii români cât şi

cetăţenii tuturor statelor membre ale Uniunii Europene cu reşedinţa în România care cunosc limba naţională

suficient de bine pentru a putea răspunde la întrebările din chestionar. Toate interviurile s-au desfăşurat prin

intermediul Centrului e-Call al TNS (sistemul nostru centralizat de culegere a datelor - CATI). Respondenţii au

fost contactaţi atât pe liniile de telefonie fixă cât şi pe telefoanele mobile. Principiul general de eşantionare

constă în selectarea aleatorie (probabilistă) efectuată în mai multe etape. În fiecare gospodărie respondentul a

fost ales la întâmplare pe baza ”regulii celei mai recente zile de naştere”.

TNS a elaborat proceduri proprii RDD (Random Digit Dialing) pentru generarea eşantioanelor utilizând numerele

de contact ale respondenţilor cu scopul de a selecta aleatoriu numere de telefon sau locul interviurilor faţă-în-faţă,

precum sondajele Eurobarometru, pe baza unor numere iniţiale (seed numbers). Metoda funcţionează deoarece

constă în identificarea unui bloc activ de numere telefonice, reducându-se astfel volumul numerelor generate

care nu vor produce apeluri. Numerele iniţiale sunt distribuite pe zone urbane în funcţie de regiunile NUTS2 cu

scopul de a corespunde unui eşantion reprezentativ din punct de vedere geografic. Eşantionul dorit de numere

telefonice este generat pornind de la un număr iniţial, prin înlocuirea aleatorie a ultimelor două cifre. Înainte de

începerea lucrului pe teren, eşantionul este examinat prin suprapunere cu bazele de date comerciale pentru a

exclude cât mai multe numere de acest gen.

ST1


Amintim cititorilor că rezultatele unui sondaj constituie estimările a căror exactitate, în condiţii de egalitate a elementelor, depinde de dimensiunea eşantionului şi de procentul observat. Pentru eşantioane de aproximativ 1 000 interviuri, procentul real variază în limitele următoarelor intervale de încredere:

various sample sizes are in rows various observed results are in columns

5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

95% 90% 85% 80% 75% 70% 65% 60% 55% 50%

N=50 6,0 8,3 9,9 11,1 12,0 12,7 13,2 13,6 13,8 13,9 N=50

N=500 1,9 2,6 3,1 3,5 3,8 4,0 4,2 4,3 4,4 4,4 N=500

N=1000 1,4 1,9 2,2 2,5 2,7 2,8 3,0 3,0 3,1 3,1 N=1000

N=1500 1,1 1,5 1,8 2,0 2,2 2,3 2,4 2,5 2,5 2,5 N=1500

N=2000 1,0 1,3 1,6 1,8 1,9 2,0 2,1 2,1 2,2 2,2 N=2000

N=3000 0,8 1,1 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,8 1,8 N=3000

N=4000 0,7 0,9 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,5 1,5 1,5 N=4000

N=5000 0,6 0,8 1,0 1,1 1,2 1,3 1,3 1,4 1,4 1,4 N=5000

N=6000 0,6 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,2 1,2 1,3 1,3 N=6000

N=7000 0,5 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,1 1,1 1,2 1,2 N=7000

N=7500 0,5 0,7 0,8 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,1 1,1 N=7500

N=8000 0,5 0,7 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,1 N=8000

N=9000 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,0 1,0 N=9000

N=10000 0,4 0,6 0,7 0,8 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,0 N=10000

N=11000 0,4 0,6 0,7 0,7 0,8 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 N=11000

N=12000 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,8 0,9 0,9 0,9 0,9 N=12000

N=13000 0,4 0,5 0,6 0,7 0,7 0,8 0,8 0,8 0,9 0,9 N=13000

N=14000 0,4 0,5 0,6 0,7 0,7 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 N=14000

N=15000 0,3 0,5 0,6 0,6 0,7 0,7 0,8 0,8 0,8 0,8 N=15000

5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

95% 90% 85% 80% 75% 70% 65% 60% 55% 50%

Statistical Margins due to the sampling process

(at the 95% level of confidence)

ABR. ŢĂRI INSTITUT N°

INTERVIURI DATE DE TEREN

POPULAŢIA

15+

RO România TNS CSOP 1.000 27/05/2013 10/06/2013 18.246.731

ST2

Eurobarometru Flash 333 - European...

Documents

Transcript of Eurobarometru Flash 333 - European...